Sunteți pe pagina 1din 156

Nancy L. Van Pelt

(orr|pleta

CURTENIE COMPLETA

Nancy L Van Pelt

-(g"{itii#,s"

Dacd pomiti de la ideea cd ,,Dragostea noastrd aa dobori tot ceea ce ne ua sta tn cale", ud jucayi cu o Jilazolie periculoasd.

Capitolul 1

RAIUPA DE IA]{SARE

Cei doi tineri aflali in biroul consilierului nu-si sdrbdtoriserd inci prima aniversare a nunlii gi deja se certau foarte des. Doar cu opt luni in urmi, Sharon, de 19 ani, fusese o splendidd mireasi. Asum. ea incerca din greu sd-si stepaneascd laciimile, dar ele nu vroiau

deloc si o asculte. ,,C[snicia este atat de diferitd de ceea ce am

crezut eu ci va fi", suspina ea.

Roger, solul ei, era la fel de tulburat si plin de resentimente in timp ce isi exprima nemultumirea. ,,Sharon i inceput si se schimbe imediat dupi nunti", incepu el, vizibil stdnjenit. ,,inainte de cisitorie

eram de acord in totul si puteam discuta despre orice. Toate acestea

s-au incheiat insi de indatl ce ne-am intors din luna de miere. Am incercat sd. aduc in discufie problemele noastre, dar ea se impotriveste tuturor sugestiilor mele, pldnge foarte mult si refuzd se vorbeasce

despre schimbirile pe care ar trebui s[ le facem. Relatia noastri. nu

este nici pe departe ceea ce am sperat se fie. Ce sd facem?" Ce a spulberat visul acestui cuplu tdnir? Fiecare igi imaginase, inainte de nunti, cum va ardta viata lor de cdsltorie. Roger se vizuse

in rolul de vedeti, cel al sogului puternic. El iqi ldsase fantezia se

colinde printre multimea de scene de dragoste, pe care avea se le interpreteze. Visase la plicerea qi la satisfaclia pe care i le va aduce

cdsdtoria. Vizualizase de multe ori in minte toate aceste scene, astfel cI, din clipa cdnd spusese ,,Da" in fala altarului, el incepuse sijoace

rolul pe care-l repetase atata weme.

12

Curtenie completd

Scenariul pe care Ei-l imaginase Roger includea qi o solie, iar el o alesese pe Sharon sdjoace rolul acesteia. Problema era insd ci Sharon

nu citise niciodatd scenariul lui Roger. De aceea, ea nu invelase

niciodatd rolul pe care il repartizase el. Sharon se pregdtise sd joace

un alt rol, cu totul diferit de cel care ii fusese pregltit. Era cat se

poate de fuesc ca scenariul ei sd arate cu totul diferit de al lui, din moment ce fusese scris de o alte persoand. Scenariul lui Sharon cuprindea toate amintirile $i intampHrile pe care le trdise din copildria

ei gi pAnd in prezent. Tatdl lui Roger era de modl veche gi obiqnuia si facd pe geful

acasd. Mama lui acceptase de bunivoie locul din umbri si se ldsase

cu totul dominati de o lume a birbalilor. Roger qi fratele lui

invdtaserd repede cd, atunci cdnd mama lor ii disciplina, puteau si

alerge la tatil lor, pentru ca acesta si le ia apdrarea. De obicei, tatil

trecea de partea lor impotriva mamei, iar, dacd ea indrf,znea si

comenteze in weun fel situalia, el ii spunea: ,,Nu mai avem ce discuta pe aceasti teme" gi ii arunca o prMre care o aducea la tacere pentru

mai multe ore. Cam aqa arita scenariul lui Roger, scenariu pe care-l repetase

vreme de douizeci de ani. Observase cu aten{ie modul in care

aclioneazi un so! $i exact tipul acesta de personaj se pregitise sf,J intruchipeze dupd cdsitoria sa. Acum urcase pe scend, dar lucrurile

nu mergeau deloc bine.

Fuseseri gi alfi factori care influenlaseri conceplia lui Roger. El

culesese idei de la televiziune, din cnrli, din viala unchilor sau a

profesorilor lui, de la biserici, precum si din alte surse. In toatA viala sa de pAnd atunci, el colectase qi inmagazinase, in mod

incongtient, tot felul de informalii despre cum trebuie si se poarte

un so!. In plus, el igi construise o imagine gi despre cum va trebui si

se poarte so{ia lui. Dar Sharon intruchipa idealul pe care gll

construise el doar prin felul cum ardta. Era inaltd gi zveltl. Pasiunea

ascunsese, sub o lumind falsd, toate deosebirile atat de demne de luat in seami.

13

Nancy L. Van Pelt

Sharon dorise intotdeauna sdjoace rolul de solie, dar nu acel gen

de solie intruchipat de mama lui Roger! Sharon nu crescuse intr-un astfel de cimin. Mama ei fusese departe de a fi partenera aceea

timide Ei ne$tiutoare, gata sd pdmeascd ordine de la un dictator. in

loc de aceasta, ea fusese o gospodind eficienti, avdnd in acelagi timp

gi o slujbi cu jumltate de normi in lumea afacerilor. Tatll lui Sharon

ldsase administrarea casei

timp ce el se dedicase cu totul propriei slujbe ;i cAgtigirii mijloacelor

;i

creEterea copiilor pe seama mamei, in

financiare, bucurAndu-se in acelaqi timp de practicarea sportului sau

participand la diferite proiecte de serviciu. Sharon fusese o elevi

foarte silitoare in a urma modelul mamei sale. Acum, ea avea propriul

slu cdmin si stia exact cum trebuie s[ se poarte o solie buni gi ce se

agteaptd de la ea. inainte de cisdtorie, ia nu se indoise cAiugi de

pulin de abilitatea ei de a-gi juca rolul de regini a ciminului. Avea

si-gi dovedeasci aceasti iscusinld imediat ce avea si i se ofere ocazia. Dar acum, cdnd venise ocazia, lucrurile se dovedeau a fi cu mult

mai dificile decat i$i imaginase. Refuzul lui Roger de a interpreta

rolul pe care toatl lumea qtie cd trebuie siJ joace un sol complicase situatia. ,,Tot ce. fac pare sd-l irite", spuse Sharon, gtergAndu-gi din

nou lacrimile. ,,Incearcd sl faci mereu pe geful. Nu mai seamdni deloc cu cel de dinainte de a ne cdsdtori."

Bineinleles ci Roger nu mai era ca inainte de cdsitorie, pentru

simplul fapt ci, pe atunci, nu incepuse incd s[ joace rolul solului. El

interpreta incd partea din scenariu, rezewatl logodnicului indrigostit. InsI in ziua cAnd peqise allturi de Sharon pe culoarul care avea si-i

ducd in fata altarului, rolul acesta incetase pentru el. Acum se straduia si intruchipeze personajul pentru care se pregitise atAt de mult, dar pe care nu avusese ocazia sdJ joace dec6t in propria imaginatie

Dupi opt luni, Roger Ei Sharon au venit se caute consilierea unui

specialist in domeniu, pentru a rezolva ceea ce ei numeau

,,incompatibilitate". Incompatibilitate! Oricare doui persoane care

formeazd un cuplu pot fi incompatibile, atdta timp c6t nu ;tiu ce fac.

$i lucrul acesta se intAmpld mult prea adesea cu tinerii din zilele

noastre. Ei nu sunt pregetili pentru prietenie, curtenie sau cdsdtorie.

14

Curtenie completd

Slaba lor pregetire se dovedegte intotdeauna insuficientd. Astfel, ei

fac tot ceea ce pot - impiedic6ndu-se la tot pasul - sperdnd, visdnd qi rugdndu-se ca totul sI se schimbe, cdndv4 in bine. Dar aceasta nu este suficient. Nu a fost suficient nici pentru Roger

qi Sharon, fiindci nu erau incompatibili, ci ignoranti! Pdsiseri citre cisitorie ducAnd cu ei imagini romantice despre ce insemna si

trdiascd impreuni, ca so! gi io1ie. in tot acest timp, ei nu ficuseri nici o incercare serioasi de a descoperi ce responsabiliteti le reveneau,

fiecdruia in parte, pentru a avea o cisnicie implinitd.

Perspectivele reugitei in cdsitorie devin, cu fiecare an, tot mai slabe. Unul din trei americani care se cisdtoresc va divorta in mai

pulin de doisprezece ani. in momentul cAnd scriu aceasti clrte, rata

nalionale a divorturilor in prima cdsitorie este de aproape 41 7o si

tinde sd devini cea mai inaltd ratl a divorlurilor din intreaga lume. Statele Unite ale Americii au nedorita reputa,tie de a deline supremalia

in ceea ce priveste cdsniciile destrimate. Da, Statele Unite sunt pe

prirnul loc in ceva! Si lucrurile nu stau deloc mai bine nici in ceea ce

priveste cea de-a doua cisdtorie. Mai mult de 60 % dintre acestea

sfdrqesc prin divort.

In plus, pe hnge rata inalti a divo4urilor din zilele noastre, tot mai mulgi oameni cisdtoriti se simt din ce in ce mai nefericili in

cisniciile lor, o date cu ffecerea anilor. Curba satisfacliei in cdsitorie lintegte mai degrabd in jos, decat in sus, cu cit anii de cdsnicie sunt

mai multi!

Prezentarea unor asdel de informalii s-ar putea si vi se pard un mod destul de ciudat de a incepe o carte despre prietenie, curtenie qi

cisdtorie. Cu toate acestea, ins6, trebuie si privim realitatea in fali. In ultimii doispre^zece ani, am petrecut multe ore consiliind cupluri aflate in impas. Imi sunt foarte cunoscute diferitele capcane ale

cisdtoriei, dar aceasti cunoastere a problemelor maritale nu

m-a invenunat deloc impotriva cisitoriei. Doamne fereste! Ea m-a determinat insd si scriu aceastd carte qi sd o pun in mdinile tinerilor

care doresc si evite asemenea capcane. Magnifica institulie a ces[toriei

oferi rdsplitiri extraordinare acelora care pdsesc in ea cu inlelepciune.

15

Nuncy L. Van Pelt

De ce esueazd atat de multe cdsnicii? Existd mai multe cauze,

dar prima dintre ele este lipsa de pregdtire. Atunci cdnd discut cu diferitele cupluri care trec prin dificulteti maritale, incerc doud feluri de sentimente: de compasiune si de mhnie. Compasiune sgrltru cd

nu si-au implinit visele, in ceea ce oriveste o relatie care 51-i 5atisfaci

pe amAndoi. si mAnie din pricina

ignoranlei lor cu privire la

$i

cAnd m6 gAndesc

complextatea unei asemenea responsabilitifi.

la societatea noastr;., gnls se complace si ingiduie o asgmenea

ignoranld, irosirea resurselor umane pe care o implici aceasta me

ingrozegte. Aceste familii si-arfi pututfolosi timpul qi talentele pentru

Dlnele sl pentru progresul societdtii.

Sislemul nosl.ru educational asiguri o instrube adecvatd linerilor in privinta responsabilitdtilor cetdtenesti si a aleqerii ynsi profesii,

astfel ca suntem destul de bine piesatlti ia

inveilm despre valori, despre stanairOe si despre idealuri. Ilisenca

uss51a. Acasd

""oitlolul

'de

ne pregdte$te, la rdndul ei, pentru o viate pljnd

sens, care sd tind[

spre atingerea unui scop. iu toate acst;a, noi ingaduim ca tinerii

noqtri sd ramani cu totul nepregitili pentru cdsitorie qi pentru clipa

cano vor devent parnfl.

Fiecare cuplu trebuie si priveasci viata de cisnicie ca oe o sarcine

dificil de realizat, dar nu imposibili. Daci va lisa{i pufi;ri in derivi

citre cdsnicie, gAndindu-vi ce aceasta va impli de Ia sine indelunga

agteptare dupd o fericire durabili, sunteti naivi

gdndili cd ,,dragostea noastre va dobori tot ce ne va 51a in cale",

$i

nerealisti.

Daci

cochetali cu o filozofie

periculoasd. $i dacl spuneli: ,,Stai putin! Eu

nu mi gdndesc la cdsitorie. Vreau doar o aventure 11 gu1ina distraclie" inseamnd. ce nu sunteti suficient de maturi ca sd

realizali cd modul in care vi implicati in prietenie

$i

agazl temelia pentru modul in care vi veli implica, mai

cuttenie

taflu, in

cisitorie. Nu vd veli c;tsdtoi niciodatd cu cineva cu care nu alt fosl

mai intdi" prieten.

Cisitoria iqi are cerintele ei. Pentru a-i obtine resDldtirile, este

nevoie de cunoastere com6inatd cu efort. matu;tate s1 i566a.e. Este nevoie, de asemenea. de indrumare qi de suport din afarI.

16

Cutlenie completd

Un educator, dr. R. R. Bietz, a verificat orarul unui colegiu $i a

descoperit, in lista prezentatd., o mullime de cursuri la care studenlii puteau alege sA participe. Ele se ingiruiau, in ceea ce privea scopul, de Ia topologie la mamologie. Dintre cele 844 de cursuri trecute pe listd, doar zece aveau, cAt de cAt, de-a face cu familia, dar nici unul dintre ele nu era obligatoriu. Dr. Bietz se intreba: ,,Ci1i dintre tinerii

care trec prin acest colegiu devin experli in comportamentul

qobolanilor gi al sopdrlelor, dar nu invald absolut nimic despre

comportamentul a doi oameni care poartl numele de sol gi solie?" Altcineva a remarcat cd suntem foarte preocupati sd ne trimitem copiii la gcoali pentru o perioada de. zece pdnl la cincisprezece ani,

astfel incat se poatdinvita o meserie. In schimb, nu ii invilem aproape

nimic despre clsitorie, care este cu mult mai importantd decAt orice profesie.

Nimeni nu ar trebui sd se cdsdtoreascd fiird sd parcurgd o seie de

studii efciente cu pivire la cdsdtoie ;i la rclaliile personale carc conduc

Ia cdsdtoie. $i nici mdcar aceasta nu va reugi, probabil, sd opreascl valul divorgurilor care amenintd lumea, dar cel pulin ar fi un pas in direc{ia cea bund. O perioadi de preghtire premaritald de gase pind

la opt siptlmAni, susfinuti de pastor si de sotia acestuia, ar fi foarte

utild. Aceia care au procedat astfel au o ratd a divorlurilor mult mar scAzutI.

Studiind unele dintre materialele referitoare la prietenie gi curtenie,

aflate in librlrii, am descoperit cI foarte mulli autori sunt in mare parte straini de ceea ce vor se stie tinerii. Imi amintesc de ceea ce am citit eu pe aceastA temf,, in anii adolescenlei. De-abia cAteva aluzii. Pentru a afla ceea ce doream se $tiu cu adevdrat, a trebuit se parcurg o sumedenie de cn4i gi de broguri obtuze qi plictiSitoare. Lucrul acesta a fost gi este adeverat in privinla cdrlilor care abordeazi problema sexuali qi care sunt adresate tinerilor. Cdt de mult as fi

wut si gtiu cum stau lucrurile in aceastd privinla! $i, dac5 reuseam sd gisesc in cele din urmi weo astfel de carte, ea trata subiectul in

termeni atat de clinici incdt nu-l puteam inlelege decat foarte vag.

17

Nancy L. Van Pelt

Alteori, prezentare a era atat de diluatd, incdt nu-mi rdspundea nici pe departe la intrebdri.

Din nefericire, multe ce4i sunt de felul acesta. Poate ce acesta este motiwl pentru care tinerii aproape cA au renuntat sI mai citeasci

ceva despre prietenie, curtenie

;i

sex. Sper insi cd aceasti carte va

rispunde, intr-adevir, intrebdrilor noii generatii. Pentru a fi siguri

ci voi realiza lucrul acesta, arn prezentat in mai multe licee si colegii

un chestionar pe aceasti temd. Mi voi referi adesea la rezultatele

acestui sondaj. De asemenea, in cuprinsul clrtii, voi cita intrebirile

gi pirerile tinerilor, in propriile lor cuvinte, pentru ci o fac atAt de

,,direct" qi de explicit.

18

Nu uei putea trdi niciodatd o adeudratd relalie de dragose cu

cineua, dacdnu li-ai rezoluat mai intdi problemele de acceptare

de sine dinduntrul niu.

Capitolul 2

lurnnuurgn-rE cu nNE it{suil

Lui Buford ii pldcea sf, inoate. Din fericire, casa lui avea si o

piscin5. De fapt, toatd casa era o piscini - un adevdrat elegteu - pentru ci, vedeli, Buford era un broscoi, un broscoi grdsun si cu

ochii bulbucagi. Buford recunostea cd nu era prea mare lucru de capul lui, in ceea ce privea infb,tigarea, aga c[, in majoritatea timpului, stdtea ascuns

printre ierburile alunecoase, care cresteau din abundenld pe

marginea elesteului. De obicei, doar vArful nasului si ochii mari si

rotunzi i se vedeau iesind din apii. Ori de cite ori se apropia cineva

de lac, Buford oriclia alarmat si plonja in adAnc, pentru a se ascunde de orice privire. Era, cu adevirat, foarte ruginos. Poate ca se simtea stanjenit din pricina petelor maronii, pe care le avea din nagtere si care-i impestritau pielea verde.

Celelalte broaste nu prea woiau sd aibd ceva de-a face cu Buford.

Ele aveau propriul lor cerc de broaste-prietene, in care Buford nu

era niciodatd inclus. CAt de mult isi ura existenta aceea, atdt de

singuraticd! Se simlea sters, posac, urdt, respingltor, lenes si greu de cap. Uneori se credea chiar inapoiat mintal. Drept urmare, igi petrecea aproape tot timpul stdnd pe cate-o ridicituri de nisip, de

unde le putea urmiri pe celelalte broaste cum se amuzau, sdrind din

nufdr in nufir. Buford, broscoiul fird prieteni un ratat!

19

Printre broaste, era

Wm I'clt

in unole zile, cAnd razele soarelui invdluiau ele$teul in cdldura lor plIcull, Buford isi aduna tot curajul si se intindea la plaji pe cAte

o ridicdturd mai vizibild. Desigur cd nu-gi permitea si leneveascd

prea mult asa, pentru ce, altfel, pielea i s-ar fi uscat prea tare si ar fi devenit asprl si sflrAmicioasi. $i tot soarele fusese acela care-r innegrise si mai mult semnele cafenii pe care le avea din nastere. Dar chiar dacl tolenitul la soare presupunea atatea riscuri, tot ii fdcea bine se se incumete din cdnd in cdnd. intr-o zi c duroase de vare, Buford trdnddvea la soare, pe o frunzi mare de nufdr. Cum cdldura li scilda trupul rece si lipicios,

lenesul Buford se cufundase

^

,

--

,

.

i

intr-o stare de aoatie.

Deodatd, el auzipagipe mal. Igi indreptd letargic privirea in direclia din care venise zgomotul si inimioara incepu sd-i batd cu putere, mai,

mai sd-i sarl din piept. Ziri chipul unei fete tinere qi frumoase.

Niciodati nu se oprisere ochii bulbuca{i ai broscoiului asupra unei

fEpturi atAt de incdntitoare. Frumuselea ei il cuceri pe loc.

- Bund! ii spuse fermecdtoarea vizitatoare. Cum te cheamd? Buford nu putu sd rosteascd, drept rdspuns, nici micar un ordcdit

rigusit. - Hai sd fim prieteni, il invit[ ea, intrtnd in api si inaintAnd cdtre

frunza pe care stdtea micul Buford. Frumusetea ei parce il stripunse, pironindu-l pe loc, astfel cd uiti si cum si sari! Ea l-a luat in palmi si l-a ridicat pAni in dreptul

ochilor. Buford ar fi putut spune feri nici o soviire c[ era o printesd;

nu exista nici cea mai micd indoiali. - Vrei o sdrutare? il intrebd ea. $i, fdrd sn agtepte respunsul lui Buford, igi lipi buzele catifelate

de vdrful nasului lui. Buford era extaziat.

Dar cdnd ea l-a lisat ugor inapoi, pe frunzd, vechile reflexe ale broscoiului au biruit din nou, astfel cn, grdbit, i-a slrit din mAni. A

fdcut bdlddbdc in ape, stropind-o, gi a dispdrut. Apoi, inotAnd putemic

cu picioarele din spate, a apdrut din nou la suprafali. CAnd qi-a scos

capul din ap5, a prins unduirile muzicale ale glasului ei, spunAndu-i:

- M[ voi intoarce sd te vid si meine. Imi olaci.

20

Curlenie completd

La inceput, Buford a fost atat de entuziasmat, incdt simlea ce nu

aEtepte pane a doua zi. insd, in cele din urmi, cinismul

mai poate ii

siu a biruit. De ce ar fi o tinir[ atit de incAntitoare interesati de el,

un broscoi prapedit? insi, respectdndu-gi promisiunea, minunata fdpturi s-a intors 9i

a doua zi. De fapt, ea a continuat sd vine in fiecare zi, cu un serut 9i

cu ceteva cuvinte frumoase pentru Buford, care se simlea teribil de

megdit de atenlia care i se acorda' Fdri ca Buford si-gi didea seama, dovezile de afecliune ale acelei

fiinle minunate produserd in viala lui o adeviratd metamorfozi. Acum

nu ie mai compl5cea sa se beEceasci in apele murdare ale elegteului;

nu-i mai plecea se sard pe toate cele patru picioare, iar pielea nu-i mai era impestrilatd de urdtele pete cafenii. Buford lisase deoparte

sirntlmintele lui de broascd $i se transformase intr-un prin! frumos

Ei chipeg!

Poate cA v[ amintili, din copildrie, de vreuna dintre variantele

acestei binecunoscute poveqti. Existi o mulgime de versiuni. Cele

mai multe dintre ele scot in evidenli puterea transformatoare a

dragostei, aga cum este ea simbolizati de sirutul frumoasei prinlese.

Cred ci dintr-o astfel de paraboli s-ar putea trage mal multe

invdfdminte. Unele dintre leclii pot fi de naturd spirituald. in timp ce

alteie pot prinde latura sociali a moralei. Pentru noi, este

important se refnem cd avem capacitatea de a ne zidi unul pe celehlt

gi de a ne ridica unul pe celilalt atunci cAnd cidem. Dar a; ltea sd

facem un pas mai deParte

Cele trei mari decizii ale vielii

Fiecare tAndr trebuie si ia trei mari decizii in via1d. Probabil ci

unii dintre voi vi confruntali chiar acum cu una sau chiar cu mai

multe dintre ele. Acestea sunt: ce loc va ocupa religia in viala mea,

ce profesie sd-mi aleg gi cu cine si md cdsitoresc? Noi trebuie si luf,m aceste decizii serioase la o vintd destul de timpurie, de obicei intre 18 gi 22 de ani. Aceste decizii apasl gteu asupra voastr6, din

21

Nancy L. Van Pelt

moment ce consecintele lor vd vor umAri toati viala. Haideli sd le luim pe rAnd:

Ce loc va ocupa religia in viala mea? Fie cn ili dai seama, fie cd

nu, deja ai inceput sI alegi punctul central in jurul cdruia va gravita

via{a ta. Daci in copillrie ai asimilat valori spirituale, Dumnezeu va

deveni, probabil, centrul vielii tale. Dac[ insi ai primit o educalie

negativl in aceasti privinli gi ai crescut in preajma unor plrinli ipocrili sau legaliqti, probabil ci in tine se di o Iupte intre a urma ceea ce ai vizut la ei sau ceea ce Etii acum ci este bine. Dacd ai ales plicerea ca

lintl majori, atunci viafa ta va fi cu totul diferit[ de una dedicatd

valorilor qi lintelor nobile. Astfel, aceastd primd decizie a vie$ le

determinl pe celelalte doui.

Ce profaie sd aleg? Alegerea unei profesii, fie ea aceea de inginer

sau de gospodind, este de o importanll vitald, deoarece noi petrecem

multe ore pe zi angajali in meseria pe care ne-am ales-o. Dac6

activitatea de fiecare zi nu reprezinte o permanente provocare penku

tine gi nu-!i aduce rlspl[tirea ;i satisfaclia la care ai sperat, te vei trezi condamnat la ani de plictiseald, de frustrare gi de nefericire.

Cu cine sd md cdsdtoresc? Studiile fdcute aratd ci 9,5 din 10

americani se c[sdtoresc. Consecinlele acestei decizii vor determrna

cu cine ili vei petrece anii maturit[lii, in cadrul celei mai intime relalii care poate exista intre oameni. Aceastd persoand ili va

deveni partener in cregterea copiilor

9i

va impdrtisi fiecare aspect

al vielii tale. O decizie greEite, Iuati in aceastd privinli, va

reprezenta un dezastru nu numai pentru tine, ci qi pentru solul sau solia pe care li-ai ales-o, pentru familiile voastre;i pentru prieteni. Situalia va fi qi mai tragici, dacd din cesatoria voastri au rezultat copii. In concluzie, o alegere greEitd intr-una dintre aceste trei mari

decizii ale vielii ili va reduce considerabil Eansele la fericire qi la

autoimolinire.

22

Cuftenie completd

Ai visat cu ochii deschisi s[ gisegti un ,,prin!" sau o ,,prin{esd",

cd vei trii

sd renunli la qcoali qi s[ nu-1i mai faci nici o grijI, pentru

intr-o lume minunat[, numai a ta? Mulli oameni fac asta gi se agteapti

ca dupi cisdtorie toate problemele vietii si se rezolve de la sine.

Dincolo de aparente ne simlim singuri in aceasti lume atat de mare.

Ne descurcim singuri intr-o lume depersonalizatl doar pAni cdnd

descoperim o persoand care si se potriveasclin schemavietii noastre.

Atunci cAnd gisim pe cineva pe care sdl iubim Ei cu care si ne

impirlim via1a, scdp[m pentru o vreme de zbuciumul luptei cu problemele viejii. Cel pulin ne pasi si de altcineva! Tdnjim - uneon

inconEtient - dupd o astfel de relalie, pentru ce ea pare a fi in stare si ne ofere rispunsul la dilema in care ne gdsim. Pentru milioane de

oameni, postura de indrdgostit are o atractie formidabild. Mii de

tineri agteaptl neribddtori si giseascf, dragostea, sperdnd cd astfel

vor putea scipa de toate problemele.

- V[ sfituiesc si nu vi l[saji viitorul pe mAna viselor si a sperantelor. In loc sd faceli asta, adicd si dali vrabia din mAni pe cea de pe gard,

aveli griji de clipa prezent[, fiind atenli in special la simlimintul

propriei valori. Ce fel de persoani esti in realitate?.Ce te

caracteiueazd? Care ili sunt

lintele.

valorile si convingerile? Incotro

te indrepfi? igi controlezi singur viala sau !i-o controleaze allii? ili

poli asuma responsabilitatea propriilor acliuni? Te poli increde in

propriile simliminte? Eqti in stare sd-!i privesti viala in fafd gi si vezi

daci nu cumva trebuie si faci lteo schimbare? Este ceva sau cineva

care te impiedici si fii aga cum ii-ai dori sl fii?

Cine si ce esti determind modul in care vei cAuta rispunsurile la

aceste intreblri. Daci te consideri o broasci, vei lua decizii asemenea

unei broa.gte. Daci te consideri un prin! sau o prinlesd, atunci mult mai probabil ci vei face alegeri inlelepte in ceea ce prives,te cele trei mari decizii ale vielii. Ca sd fii pregltit pentru prietenie si curtenie,

trebuie sd incepi cu tine. Dacl nu ai invdtat niciodatd si te accepti si si

te placi, gansele de a iubi pe altcineva sunt foarte slabe. Fiecare

tdnir are nevoie, de o imagine s[n[toasi cu privire la propria

persoand. Daci nu-!i place de tine, atunci nu vei fi in stare nici si

Nancy L. Van Peh

iei decizii inlelepte si nici si pui bazele unei relatii romantice cu o altd persoanl.

li se intAmpld vreodatd sd te urdgti?

Te-ai simtit vreodati ca Ferdie? La

fel de bleg, de urdt, de grisun,

de nltiflet si de pripddit ca Ferdinand? Judi se simte de multe ori asa, cu toate cd tu nu vei sti, probabil, niciodatd lucml acesta. Are un'chip dr[gut si haine frumoase, este

atrdgetoare si talentatd la muzicS. Cu toate acestea, sapdmana trecutd mi-a spus cdt de stdngace si de urAti se simte.

cel inalt, chipes si blond, este un tip cizelat, inteligent si

sociabil, insi a c6ztt la examenul de admitere la colesiu. De ce? Pentru ce are un asemenea complex de inferioritate, incAinu a crezut

ca ar putea sd reuseascd.

Joan are o personalitate pldcutd gi numerogii ei prieteni tin foarte mult la ea. Este bund la sport si activi h toate disciplinele scolare.

Ea nu se place pe sine, in special pentru ce este diferitd ca ra;e, fiind

de culoare, lucru pe care nu a invdtat niciodatd sil accepte.

t91

Kurt, mai bun la invitlturd decit majoritatea colegilor lui, este

geful asociatiei studentesti si participd frecvent la activitilile religioase de la biseric5. Are reale calitlli de conduci.tor, dar se simte incapabil

gi inutil. Acesta este motiwl pentru care Kurt nu realizeazi in viati

tot ceea ce i-ar sta in Dutere.

O alte ilustratie sugestivd: pe peretele toaletei unui restaurant

erau scrise aceste cuvinte:

,,Am inghilit pilula, am purtat fuste scurte

m-am rlzvritit impotnva

de tot sau lungi pini la glezne,

universitdtii, am schiat la Aspen, am iubit doi bdrbali, m-am cisdtorit cu unul, mi-am castigar existenla, mi-am pdstrat identjtatea si, ca sd

fiu sincera cu mine insdmi, SUNT O RATATAI"

. Daci te-ai simtit \.Teodatd ca unul dintre aces,ti tineri, poF sd stai

visdtor pe frunza ta de nufdr si sd astepli un prin! sau o printese, care sd-!i schimbe viata cu un sdrut fermecat. O cale mai bund insi ar fi

aceea de a-ti imbunetdli imaginea de sine. invafi si te placi pe tine insuli!

24

Curtenie completd

Ce inseamnd se-fi place de fine?

Fiecare dintre noi avem o anumitd imagine mintall despre pro- pria persoand. Ea reflectl conceplia noastrl cu privire Ia genul de persoanl care oedem cisuntem. Dacd aio imagine de sine sinitoasd, aceasta inseamnd, pur Ei simplu, ci te-ai acceptat pe tine insugi. Nu inseamni deloc ci te-ai umflat in pene gi ci i{i acorzi o prea mare

importanle. Nu faci pe modestul,