Sunteți pe pagina 1din 156

Nancy L.

Van Pelt

(orr|pleta
CURTENIE COMPLETA

Nancy L Van Pelt

-(g"{itii#,s"
Curtenie completd

Scenariul pe care Ei-l imaginase Roger includea qi o solie, iar el o


Dacd pomiti de la ideea cd ,,Dragostea noastrd aa dobori tot alesese pe Sharon sdjoace rolul acesteia. Problema era insd ci Sharon
ceea ce ne ua sta tn cale", ud jucayi cu o Jilazolie periculoasd. nu citise niciodatd scenariul lui Roger. De aceea, ea nu invelase
niciodatd rolul pe care il repartizase el. Sharon se pregdtise sd joace
Capitolul 1
un alt rol, cu totul diferit de cel care ii fusese pregltit. Era cat se
poate de fuesc ca scenariul ei sd arate cu totul diferit de al lui, din
moment ce fusese scris de o alte persoand. Scenariul lui Sharon
cuprindea toate amintirile $i intampHrile pe care le trdise din copildria
RAIUPA DE IA]{SARE ei gi pAnd in prezent.
Tatdl lui Roger era de modl veche gi obiqnuia si facd pe geful
Cei doi tineri aflali in biroul consilierului nu-si sdrbdtoriserd inci acasd. Mama lui acceptase de bunivoie locul din umbri si se ldsase
prima aniversare a nunlii gi deja se certau foarte des. Doar cu opt cu totul dominati de o lume a birbalilor. Roger qi fratele lui
luni in urmi, Sharon, de 19 ani, fusese o splendidd mireasi. Asum. invdtaserd repede cd, atunci cdnd mama lor ii disciplina, puteau si
ea incerca din greu sd-si stepaneascd laciimile, dar ele nu vroiau alerge la tatil lor, pentru ca acesta si le ia apdrarea. De obicei, tatil
deloc si o asculte. ,,C[snicia este atat de diferitd de ceea ce am trecea de partea lor impotriva mamei, iar, dacd ea indrf,znea si
crezut eu ci va fi", suspina ea. comenteze in weun fel situalia, el ii spunea: ,,Nu mai avem ce discuta
Roger, solul ei, era la fel de tulburat si plin de resentimente in pe aceasti teme" gi ii arunca o prMre care o aducea la tacere pentru
timp ce isi exprima nemultumirea. ,,Sharon i inceput si se schimbe mai multe ore.
imediat dupi nunti", incepu el, vizibil stdnjenit. ,,inainte de cisitorie Cam aqa arita scenariul lui Roger, scenariu pe care-l repetase
eram de acord in totul si puteam discuta despre orice. Toate acestea vreme de douizeci de ani. Observase cu aten{ie modul in care
s-au incheiat insi de indatl ce ne-am intors din luna de miere. Am aclioneazi un so! $i exact tipul acesta de personaj se pregitise sf,J
incercat sd. aduc in discufie problemele noastre, dar ea se impotriveste intruchipeze dupd cdsitoria sa. Acum urcase pe scend, dar lucrurile
tuturor sugestiilor mele, pldnge foarte mult si refuzd se vorbeasce nu mergeau deloc bine.
despre schimbirile pe care ar trebui s[ le facem. Relatia noastri. nu Fuseseri gi alfi factori care influenlaseri conceplia lui Roger. El
este nici pe departe ceea ce am sperat se fie. Ce sd facem?"
culesese idei de la televiziune, din cnrli, din viala unchilor sau a
Ce a spulberat visul acestui cuplu tdnir? Fiecare igi imaginase,
profesorilor lui, de la biserici, precum si din alte surse. In toatA
inainte de nunti, cum va ardta viata lor de cdsltorie. Roger se vizuse
viala sa de pAnd atunci, el colectase qi inmagazinase, in mod
in rolul de vedeti, cel al sogului puternic. El iqi ldsase fantezia se
incongtient, tot felul de informalii despre cum trebuie si se poarte
colinde printre multimea de scene de dragoste, pe care avea se le
un so!. In plus, el igi construise o imagine gi despre cum va trebui si
interpreteze. Visase la plicerea qi la satisfaclia pe care i le va aduce
se poarte so{ia lui. Dar Sharon intruchipa idealul pe care gll
cdsdtoria. Vizualizase de multe ori in minte toate aceste scene, astfel
cI, din clipa cdnd spusese ,,Da" in fala altarului, el incepuse sijoace construise el doar prin felul cum ardta. Era inaltd gi zveltl. Pasiunea
rolul pe care-l repetase atata weme. ascunsese, sub o lumind falsd, toate deosebirile atat de demne de
luat in seami.
12 13
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Sharon dorise intotdeauna sdjoace rolul de solie, dar nu acel gen Slaba lor pregetire se dovedegte intotdeauna insuficientd. Astfel, ei
de solie intruchipat de mama lui Roger! Sharon nu crescuse intr-un fac tot ceea ce pot - impiedic6ndu-se la tot pasul - sperdnd, visdnd
astfel de cimin. Mama ei fusese departe de a fi partenera aceea qi rugdndu-se ca totul sI se schimbe, cdndv4 in bine.
timide Ei ne$tiutoare, gata sd pdmeascd ordine de la un dictator. in Dar aceasta nu este suficient. Nu a fost suficient nici pentru Roger
loc de aceasta, ea fusese o gospodind eficienti, avdnd in acelagi timp qi Sharon, fiindci nu erau incompatibili, ci ignoranti! Pdsiseri citre
gi o slujbi cu jumltate de normi in lumea afacerilor. Tatll lui Sharon cisitorie ducAnd cu ei imagini romantice despre ce insemna si
ldsase administrarea casei ;i creEterea copiilor pe seama mamei, in trdiascd impreuni, ca so! gi io1ie. in tot acest timp, ei nu ficuseri
timp ce el se dedicase cu totul propriei slujbe ;i cAgtigirii mijloacelor nici o incercare serioasi de a descoperi ce responsabiliteti le reveneau,
financiare, bucurAndu-se in acelaqi timp de practicarea sportului sau fiecdruia in parte, pentru a avea o cisnicie implinitd.
participand la diferite proiecte de serviciu. Sharon fusese o elevi Perspectivele reugitei in cdsitorie devin, cu fiecare an, tot mai
foarte silitoare in a urma modelul mamei sale. Acum, ea avea propriul slabe. Unul din trei americani care se cisdtoresc va divorta in mai
slu cdmin si stia exact cum trebuie s[ se poarte o solie buni gi ce se pulin de doisprezece ani. in momentul cAnd scriu aceasti clrte, rata
agteaptd de la ea. inainte de cisdtorie, ia nu se indoise cAiugi de nalionale a divorturilor in prima cdsitorie este de aproape 41 7o si
pulin de abilitatea ei de a-gi juca rolul de regini a ciminului. Avea tinde sd devini cea mai inaltd ratl a divorlurilor din intreaga lume.
si-gi dovedeasci aceasti iscusinld imediat ce avea si i se ofere ocazia. Statele Unite ale Americii au nedorita reputa,tie de a deline supremalia
Dar acum, cdnd venise ocazia, lucrurile se dovedeau a fi cu mult in ceea ce priveste cdsniciile destrimate. Da, Statele Unite sunt pe
mai dificile decat i$i imaginase. Refuzul lui Roger de a interpreta prirnul loc in ceva! Si lucrurile nu stau deloc mai bine nici in ceea ce
rolul pe care toatl lumea qtie cd trebuie siJ joace un sol complicase priveste cea de-a doua cisdtorie. Mai mult de 60 % dintre acestea
situatia. ,,Tot ce. fac pare sd-l irite", spuse Sharon, gtergAndu-gi din sfdrqesc prin divort.
nou lacrimile. ,,Incearcd sl faci mereu pe geful. Nu mai seamdni In plus, pe hnge rata inalti a divo4urilor din zilele noastre, tot
deloc cu cel de dinainte de a ne cdsdtori." mai mulgi oameni cisdtoriti se simt din ce in ce mai nefericili in
Bineinleles ci Roger nu mai era ca inainte de cdsitorie, pentru cisniciile lor, o date cu ffecerea anilor. Curba satisfacliei in cdsitorie
simplul fapt ci, pe atunci, nu incepuse incd s[ joace rolul solului. El lintegte mai degrabd in jos, decat in sus, cu cit anii de cdsnicie sunt
interpreta incd partea din scenariu, rezewatl logodnicului indrigostit. mai multi!
InsI in ziua cAnd peqise allturi de Sharon pe culoarul care avea si-i Prezentarea unor asdel de informalii s-ar putea si vi se pard un
ducd in fata altarului, rolul acesta incetase pentru el. Acum se straduia mod destul de ciudat de a incepe o carte despre prietenie, curtenie qi
si intruchipeze personajul pentru care se pregitise atAt de mult, dar cisdtorie. Cu toate acestea, ins6, trebuie si privim realitatea in fali.
pe care nu avusese ocazia sdJ joace dec6t in propria imaginatie In ultimii doispre^zece ani, am petrecut multe ore consiliind cupluri
Dupi opt luni, Roger Ei Sharon au venit se caute consilierea unui aflate in impas. Imi sunt foarte cunoscute diferitele capcane ale
specialist in domeniu, pentru a rezolva ceea ce ei numeau cisdtoriei, dar aceasti cunoastere a problemelor maritale nu
,,incompatibilitate". Incompatibilitate! Oricare doui persoane care m-a invenunat deloc impotriva cisitoriei. Doamne fereste! Ea m-a
formeazd un cuplu pot fi incompatibile, atdta timp c6t nu ;tiu ce fac. determinat insd si scriu aceastd carte qi sd o pun in mdinile tinerilor
$i lucrul acesta se intAmpld mult prea adesea cu tinerii din zilele care doresc si evite asemenea capcane. Magnifica institulie a ces[toriei
noastre. Ei nu sunt pregetili pentru prietenie, curtenie sau cdsdtorie. oferi rdsplitiri extraordinare acelora care pdsesc in ea cu inlelepciune.

14 15
Nuncy L. Van Pelt Cutlenie completd

De ce esueazd atat de multe cdsnicii? Existd mai multe cauze, Un educator, dr. R. R. Bietz, a verificat orarul unui colegiu $i a
dar prima dintre ele este lipsa de pregdtire. Atunci cdnd discut cu descoperit, in lista prezentatd., o mullime de cursuri la care studenlii
diferitele cupluri care trec prin dificulteti maritale, incerc doud feluri puteau alege sA participe. Ele se ingiruiau, in ceea ce privea scopul,
de sentimente: de compasiune si de mhnie. Compasiune sgrltru cd de Ia topologie la mamologie. Dintre cele 844 de cursuri trecute pe
nu si-au implinit visele, in ceea ce oriveste o relatie care 51-i 5atisfaci listd, doar zece aveau, cAt de cAt, de-a face cu familia, dar nici unul
pe amAndoi. si mAnie din pricina ignoranlei lor cu privire la dintre ele nu era obligatoriu. Dr. Bietz se intreba: ,,Ci1i dintre tinerii
complextatea unei asemenea responsabilitifi.
$i cAnd m6 gAndesc care trec prin acest colegiu devin experli in comportamentul
la societatea noastr;., gnls se complace si ingiduie o asgmenea qobolanilor gi al sopdrlelor, dar nu invald absolut nimic despre
ignoranld, irosirea resurselor umane pe care o implici aceasta me comportamentul a doi oameni care poartl numele de sol gi solie?"
ingrozegte. Aceste familii si-arfi pututfolosi timpul qi talentele pentru Altcineva a remarcat cd suntem foarte preocupati sd ne trimitem
Dlnele sl pentru progresul societdtii. copiii la gcoali pentru o perioada de. zece pdnl la cincisprezece ani,
Sislemul nosl.ru educational asiguri o instrube adecvatd linerilor astfel incat se poatdinvita o meserie. In schimb, nu ii invilem aproape
in privinta responsabilitdtilor cetdtenesti si a aleqerii ynsi profesii, nimic despre clsitorie, care este cu mult mai importantd decAt orice
astfel ca suntem destul de bine piesatlti ia uss51a. Acasd profesie.
inveilm despre valori, despre stanairOe si despre ""oitlolul
idealuri. Ilisenca
'de
ne pregdte$te, la rdndul ei, pentru o viate pljnd sens, care sd tind[ Nimeni nu ar trebui sd se cdsdtoreascd fiird sd parcurgd o seie de
spre atingerea unui scop. iu toate ac€st;a, noi ingaduim ca tinerii studii efciente cu pivire la cdsdtoie ;i la rclaliile personale carc conduc
noqtri sd ramani cu totul nepregitili pentru cdsitorie qi pentru clipa Ia cdsdtoie. $i nici mdcar aceasta nu va reugi, probabil, sd opreascl
cano vor devent parnfl. valul divorgurilor care amenintd lumea, dar cel pulin ar fi un pas in
Fiecare cuplu trebuie si priveasci viata de cisnicie ca oe o sarcine direc{ia cea bund. O perioadi de preghtire premaritald de gase pind
dificil de realizat, dar nu imposibili. Daci va lisa{i pufi;ri in derivi la opt siptlmAni, susfinuti de pastor si de sotia acestuia, ar fi foarte
citre cdsnicie, gAndindu-vi ce aceasta va impli de Ia sine indelunga utild. Aceia care au procedat astfel au o ratd a divorlurilor mult mar
agteptare dupd o fericire durabili, sunteti naivi $i nerealisti. Daci scAzutI.
gdndili cd ,,dragostea noastre va dobori tot ce ne va 51a in cale", Studiind unele dintre materialele referitoare la prietenie gi curtenie,
cochetali cu o filozofie periculoasd.
$i dacl spuneli: ,,Stai putin! Eu aflate in librlrii, am descoperit cI foarte mulli autori sunt in mare
nu mi gdndesc la cdsitorie. Vreau doar o aventure 11 gu1ina parte straini de ceea ce vor se stie tinerii. Imi amintesc de ceea ce
distraclie" inseamnd. ce nu sunteti suficient de maturi ca sd am citit eu pe aceastA temf,, in anii adolescenlei. De-abia cAteva
realizali cd modul in care vi implicati in prietenie $i cuttenie aluzii. Pentru a afla ceea ce doream se $tiu cu adevdrat, a trebuit se
agazl temelia pentru modul in care vi veli implica, mai taflu, in parcurg o sumedenie de cn4i gi de broguri obtuze qi plictiSitoare.
cisitorie. Nu vd veli c;tsdtoi niciodatd cu cineva cu care nu alt fosl Lucrul acesta a fost gi este adeverat in privinla cdrlilor care abordeazi
mai intdi" prieten. problema sexuali qi care sunt adresate tinerilor. Cdt de mult as fi
Cisitoria iqi are cerintele ei. Pentru a-i obtine resDldtirile, este wut si gtiu cum stau lucrurile in aceastd privinla! $i, dac5 reuseam
nevoie de cunoastere com6inatd cu efort. matu;tate s1 i566a.e. Este sd gisesc in cele din urmi weo astfel de carte, ea trata subiectul in
nevoie, de asemenea. de indrumare qi de suport din afarI. termeni atat de clinici incdt nu-l puteam inlelege decat foarte vag.

16 17
Nancy L. Van Pelt

Alteori, prezentare a era atat de diluatd, incdt nu-mi rdspundea nici


pe departe la intrebdri. Nu uei putea trdi niciodatd o adeudratd relalie de dragose cu
Din nefericire, multe ce4i sunt de felul acesta. Poate ce acesta cineua, dacdnu li-ai rezoluat mai intdi problemele de acceptare
este motiwl pentru care tinerii aproape cA au renuntat sI mai citeasci
de sine dinduntrul niu.
ceva despre prietenie, curtenie ;i sex. Sper insi cd aceasti carte va
rispunde, intr-adevir, intrebdrilor noii generatii. Pentru a fi siguri
ci voi realiza lucrul acesta, arn prezentat in mai multe licee si colegii Capitolul 2
un chestionar pe aceasti temd. Mi voi referi adesea la rezultatele
acestui sondaj. De asemenea, in cuprinsul clrtii, voi cita intrebirile
gi pirerile tinerilor, in propriile lor cuvinte, pentru ci o fac atAt de
lurnnuurgn-rE cu nNE it{suil
,,direct" qi de explicit.

Lui Buford ii pldcea sf, inoate. Din fericire, casa lui avea si o
piscin5. De fapt, toatd casa era o piscini - un adevdrat elegteu -
pentru ci, vedeli, Buford era un broscoi, un broscoi grdsun si cu
ochii bulbucagi.
Buford recunostea cd nu era prea mare lucru de capul lui, in ceea
ce privea infb,tigarea, aga c[, in majoritatea timpului, stdtea ascuns
printre ierburile alunecoase, care cresteau din abundenld pe
marginea elesteului. De obicei, doar vArful nasului si ochii mari si
rotunzi i se vedeau iesind din apii. Ori de cite ori se apropia cineva
de lac, Buford oriclia alarmat si plonja in adAnc, pentru a se ascunde
de orice privire. Era, cu adevirat, foarte ruginos. Poate ca se simtea
stanjenit din pricina petelor maronii, pe care le avea din nagtere si
care-i impestritau pielea verde.
Celelalte broaste nu prea woiau sd aibd ceva de-a face cu Buford.
Ele aveau propriul lor cerc de broaste-prietene, in care Buford nu
era niciodatd inclus. CAt de mult isi ura existenta aceea, atdt de
singuraticd! Se simlea sters, posac, urdt, respingltor, lenes si greu
de cap. Uneori se credea chiar inapoiat mintal. Drept urmare, igi
petrecea aproape tot timpul stdnd pe cate-o ridicituri de nisip, de
unde le putea urmiri pe celelalte broaste cum se amuzau, sdrind din
nufdr in nufir. Buford, broscoiul fird prieteni... Printre broaste, era
un ratat!
18 19
Wm I'clt Curlenie completd

in unole zile, cAnd razele soarelui invdluiau ele$teul in cdldura La inceput, Buford a fost atat de entuziasmat, incdt simlea ce nu
lor plIcull, Buford isi aduna tot curajul si se intindea la plaji pe cAte mai poate ii aEtepte pane a doua zi. insd, in cele din urmi, cinismul
o ridicdturd mai vizibild. Desigur cd nu-gi permitea si leneveascd siu a biruit. De ce ar fi o tinir[ atit de incAntitoare interesati de el,
prea mult asa, pentru ce, altfel, pielea i s-ar fi uscat prea tare si ar fi un broscoi prapedit?
devenit asprl si sflrAmicioasi. $i tot soarele fusese acela care-r insi, respectdndu-gi promisiunea, minunata fdpturi s-a intors 9i
innegrise si mai mult semnele cafenii pe care le avea din nastere. a doua zi. De fapt, ea a continuat sd vine in fiecare zi, cu un serut 9i
Dar chiar dacl tolenitul la soare presupunea atatea riscuri, tot ii cu ceteva cuvinte frumoase pentru Buford, care se simlea teribil de
fdcea bine se se incumete din cdnd in cdnd. megdit de atenlia care i se acorda'
c
intr-o zi duroase de vare, Buford trdnddvea la soare, pe o Fdri ca Buford si-gi didea seama, dovezile de afecliune ale acelei
frunzi mare de nufdr. Cum cdldura li scilda trupul rece si lipicios, fiinle minunate produserd in viala lui o adeviratd metamorfozi. Acum
lenesul Buford se cufundase intr-o stare de aoatie. nu ie mai compl5cea sa se beEceasci in apele murdare ale elegteului;
, -- , . i
^
Deodatd, el auzipagipe mal. Igi indreptd letargic privirea in direclia nu-i mai plecea se sard pe toate cele patru picioare, iar pielea nu-i
din care venise zgomotul si inimioara incepu sd-i batd cu putere, mai, mai era impestrilatd de urdtele pete cafenii. Buford lisase deoparte
mai sd-i sarl din piept. Ziri chipul unei fete tinere qi frumoase. sirntlmintele lui de broascd $i se transformase intr-un prin! frumos
Niciodati nu se oprisere ochii bulbuca{i ai broscoiului asupra unei Ei chipeg!
fEpturi atAt de incdntitoare. Frumuselea ei il cuceri pe loc. Poate cA v[ amintili, din copildrie, de vreuna dintre variantele
- Bund! ii spuse fermecdtoarea vizitatoare. Cum te cheamd? acestei binecunoscute poveqti. Existi o mulgime de versiuni. Cele
Buford nu putu sd rosteascd, drept rdspuns, nici micar un ordcdit mai multe dintre ele scot in evidenli puterea transformatoare a
rigusit. dragostei, aga cum este ea simbolizati de sirutul frumoasei prinlese.
- Hai sd fim prieteni, il invit[ ea, intrtnd in api si inaintAnd cdtre Cred ci dintr-o astfel de paraboli s-ar putea trage mal multe
frunza pe care stdtea micul Buford. invdfdminte. Unele dintre leclii pot fi de naturd spirituald. in timp ce
Frumusetea ei parce il stripunse, pironindu-l pe loc, astfel cd alteie pot prinde latura sociali a moralei. Pentru noi, este
uiti si cum si sari! Ea l-a luat in palmi si l-a ridicat pAni in dreptul important se refnem cd avem capacitatea de a ne zidi unul pe celehlt
ochilor. Buford ar fi putut spune feri nici o soviire c[ era o printesd; gi de a ne ridica unul pe celilalt atunci cAnd cidem. Dar a; ltea sd
nu exista nici cea mai micd indoiali. facem un pas mai deParte...
- Vrei o sdrutare? il intrebd ea.
$i, fdrd sn agtepte respunsul lui Buford, igi lipi buzele catifelate Cele trei mari decizii ale vielii
de vdrful nasului lui. Buford era extaziat.
Dar cdnd ea l-a lisat ugor inapoi, pe frunzd, vechile reflexe ale Fiecare tAndr trebuie si ia trei mari decizii in via1d. Probabil ci
broscoiului au biruit din nou, astfel cn, grdbit, i-a slrit din mAni. A unii dintre voi vi confruntali chiar acum cu una sau chiar cu mai
fdcut bdlddbdc in ape, stropind-o, gi a dispdrut. Apoi, inotAnd putemic multe dintre ele. Acestea sunt: ce loc va ocupa religia in viala mea,
cu picioarele din spate, a apdrut din nou la suprafali. CAnd qi-a scos ce profesie sd-mi aleg gi cu cine si md cdsitoresc? Noi trebuie si
capul din ap5, a prins unduirile muzicale ale glasului ei, spunAndu-i: luf,m aceste decizii serioase la o vintd destul de timpurie, de obicei
- M[ voi intoarce sd te vid si meine. Imi olaci. intre 18 gi 22 de ani. Aceste decizii apasl gteu asupra voastr6, din

20 21
Nancy L. Van Pelt Cuftenie completd

moment ce consecintele lor vd vor umAri toati viala. Haideli sd le Ai visat cu ochii deschisi s[ gisegti un ,,prin!" sau o ,,prin{esd",
luim pe rAnd: sd renunli la qcoali qi s[ nu-1i mai faci nici o grijI, pentru cd vei trii
intr-o lume minunat[, numai a ta? Mulli oameni fac asta gi se agteapti
Ce loc va ocupa religia in viala mea? Fie cn ili dai seama, fie cd ca dupi cisdtorie toate problemele vietii si se rezolve de la sine.
nu, deja ai inceput sI alegi punctul central in jurul cdruia va gravita Dincolo de aparente ne simlim singuri in aceasti lume atat de mare.
via{a ta. Daci in copillrie ai asimilat valori spirituale, Dumnezeu va Ne descurcim singuri intr-o lume depersonalizatl doar pAni cdnd
deveni, probabil, centrul vielii tale. Dac[ insi ai primit o educalie descoperim o persoand care si se potriveasclin schemavietii noastre.
negativl in aceasti privinli gi ai crescut in preajma unor plrinli ipocrili Atunci cAnd gisim pe cineva pe care sdl iubim Ei cu care si ne
sau legaliqti, probabil ci in tine se di o Iupte intre a urma ceea ce ai impirlim via1a, scdp[m pentru o vreme de zbuciumul luptei cu
vizut la ei sau ceea ce Etii acum ci este bine. Dacd ai ales plicerea ca problemele viejii. Cel pulin ne pasi si de altcineva! Tdnjim - uneon
lintl majori, atunci viafa ta va fi cu totul diferit[ de una dedicatd inconEtient - dupd o astfel de relalie, pentru ce ea pare a fi in stare
valorilor qi lintelor nobile. Astfel, aceastd primd decizie a vie$ le si ne ofere rispunsul la dilema in care ne gdsim. Pentru milioane de
determinl pe celelalte doui. oameni, postura de indrdgostit are o atractie formidabild. Mii de
tineri agteaptl neribddtori si giseascf, dragostea, sperdnd cd astfel
Ce profaie sd aleg? Alegerea unei profesii, fie ea aceea de inginer vor putea scipa de toate problemele.
sau de gospodind, este de o importanll vitald, deoarece noi petrecem
multe ore pe zi angajali in meseria pe care ne-am ales-o. Dac6
- V[ sfituiesc si nu vi l[saji viitorul pe mAna viselor si a sperantelor.
In loc sd faceli asta, adicd si dali vrabia din mAni pe cea de pe gard,
activitatea de fiecare zi nu reprezinte o permanente provocare penku aveli griji de clipa prezent[, fiind atenli in special la simlimintul
tine gi nu-!i aduce rlspl[tirea ;i satisfaclia la care ai sperat, te vei propriei valori. Ce fel de persoani esti in realitate?.Ce te
trezi condamnat la ani de plictiseald, de frustrare gi de nefericire. caracteiueazd? Care ili sunt lintele. valorile si convingerile? Incotro
te indrepfi? igi controlezi singur viala sau !i-o controleaze allii? ili
Cu cine sd md cdsdtoresc? Studiile fdcute aratd ci 9,5 din 10 poli asuma responsabilitatea propriilor acliuni? Te poli increde in
americani se c[sdtoresc. Consecinlele acestei decizii vor determrna propriile simliminte? Eqti in stare sd-!i privesti viala in fafd gi si vezi
cu cine ili vei petrece anii maturit[lii, in cadrul celei mai intime daci nu cumva trebuie si faci lteo schimbare? Este ceva sau cineva
relalii care poate exista intre oameni. Aceastd persoand ili va care te impiedici si fii aga cum ii-ai dori sl fii?
deveni partener in cregterea copiilor 9i va impdrtisi fiecare aspect Cine si ce esti determind modul in care vei cAuta rispunsurile la
al vielii tale. O decizie greEite, Iuati in aceastd privinli, va aceste intreblri. Daci te consideri o broasci, vei lua decizii asemenea
reprezenta un dezastru nu numai pentru tine, ci qi pentru solul unei broa.gte. Daci te consideri un prin! sau o prinlesd, atunci mult
sau solia pe care li-ai ales-o, pentru familiile voastre;i pentru mai probabil ci vei face alegeri inlelepte in ceea ce prives,te cele trei
prieteni. Situalia va fi qi mai tragici, dacd din cesatoria voastri mari decizii ale vielii. Ca sd fii pregltit pentru prietenie si curtenie,
au rezultat copii. trebuie sd incepi cu tine. Dacl nu ai invdtat niciodatd si te accepti si si
In concluzie, o alegere greEitd intr-una dintre aceste trei mari te placi, gansele de a iubi pe altcineva sunt foarte slabe. Fiecare
decizii ale vielii ili va reduce considerabil Eansele la fericire qi la tdnir are nevoie, de o imagine s[n[toasi cu privire la propria
autoimolinire. persoand. Daci nu-!i place de tine, atunci nu vei fi in stare nici si

22
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

iei decizii inlelepte si nici si pui bazele unei relatii romantice cu o Ce inseamnd se-fi place de fine?
altd persoanl.
Fiecare dintre noi avem o anumitd imagine mintall despre pro-
pria persoand. Ea reflectl conceplia noastrl cu privire Ia genul de
li se intAmpld vreodatd sd te urdgti?
persoanl care oedem cisuntem. Dacd aio imagine de sine sinitoasd,
Te-ai simtit vreodati ca Ferdie? La fel de bleg, de urdt, de grisun, aceasta inseamnd, pur Ei simplu, ci te-ai acceptat pe tine insugi. Nu
de nltiflet si de pripddit ca Ferdinand? inseamni deloc ci te-ai umflat in pene gi ci i{i acorzi o prea mare
Judi se simte de multe ori asa, cu toate cd tu nu vei sti, probabil, importanle. Nu faci pe modestul, dar nici nu ai preteniii false, ci,
niciodatd lucml acesta. Are un'chip dr[gut si haine frumoase, este mai degrabd, te accepli aEa cum egti, cu defectele gi caItalile tale, si
atrdgetoare si talentatd la muzicS. Cu toate acestea, sapdmana trecutd simli cd merili respectul celorlalli. Efti constient ce mai dai greg din
mi-a spus cdt de stdngace si de urAti se simte. cdnd in cdnd, dar egti sigur de tine in ceea ce ;tii c[ poli si faci. Ai
cel inalt, chipes si blond, este un tip cizelat, inteligent si invltat sA construie$ti pe calitn!ile tale gi sA-!i compensezi slibiciunile.
t91
sociabil, insi a c6ztt la examenul de admitere la colesiu. De Ai invilat sd accepli ceea ce nu ai reugit sl schimbi. Egti sincer 9i
ce?
Pentru ce are un asemenea complex de inferioritate, incAinu a crezut deschis. Te consideri o persoan[ demni de luat in seamd.
ca ar putea sd reuseascd. Un astfel de respect de sine slndtos ili ofere libertatea de a-!i
Joan are o personalitate pldcutd gi numerogii ei prieteni tin foarte indrepta atenlia gi cdtre cei din jur. Doar atunci poli manifesta faF de
mult la ea. Este bund la sport si activi h toate disciplinele scolare. slibiciunile celorlalli aceeagi toleranld pe care o manifeEti fald de ale
Ea nu se place pe sine, in special pentru ce este diferitd ca ra;e, fiind tale. in loc si te deranjeze sau si te inspdimante faptul ci nu sunteli la
de culoare, lucru pe care nu a invdtat niciodatd sil accepte. fel poli aprecia deosebirile dintre tine qi ei. Realizezi, astfel, ci aceste
Kurt, mai bun la invitlturd decit majoritatea colegilor lui, este deosebiri sunt ceea ce fac ca fiecare fiin1d omeneascl sd fie unicd. O
geful asociatiei studentesti si participd frecvent la activitilile religioase astfel de insusire ili oferi in acelaqi timp qi libertate spirituale, pentru
de la biseric5. Are reale calitlli de conduci.tor, dar se simte incapabil cd in felul acesta po,ti aprecia mai bine faptul cA Dumnezeu te acceptA
gi inutil. Acesta este motiwl pentru care Kurt nu realizeazi in viati a$a cum eqti, preluind potenlialul bun pe care-l ai in tine. Dacd
tot ceea ce i-ar sta in Dutere. Dunuezeu te accepE aqa cum es,ti, tu de ce nu ai face-o?
O alte ilustratie sugestivd: pe peretele toaletei unui restaurant
erau scrise aceste cuvinte: ,,Am inghilit pilula, am purtat fuste scurte Ce se intAmpld atunci cend nu te placiT
de tot sau lungi pini la glezne,... m-am rlzvritit impotnva
universitdtii, am schiat la Aspen, am iubit doi bdrbali, m-am cisdtorit Fiecare dintre noi am putea alcltui o in^treagd listi cu motive
cu unul, mi-am castigar existenla, mi-am pdstrat identjtatea si, ca sd pentru care nu ne place propria persoanf,. In anumite ocazii, s-ar
fiu sincera cu mine insdmi, SUNT O RATATAI" putea chiar si ne urAm pe noi ingine! Pot apdrea situalii cAnd ni se
pare ci nici o alte fiinld omeneascd nu a mai trecut prin ceea ce
. Daci te-ai simtit \.Teodatd ca unul dintre aces,ti tineri, poF sd stai
visdtor pe frunza ta de nufdr si sd astepli un prin! sau o printese, care trecem noi. Astfel, incercdm sd ne ascundem indoielile si nelinistile
sd-!i schimbe viata cu un sdrut fermecat. O cale mai bund insi ar fi in spatele unor baricade false, cdutdnd tot timpul sa ne minlim pe
aceea de a-ti imbunetdli imaginea de sine. invafi si te placi pe tine insuli! noi inqine, in timp ce credem c[ incercdm si-i minlim pe ceilal1.i.

24 25
Nancy L. Van Pelt Curlenie compktd

Sim![mantul de inferioritate te poate afecta in mai multe feluri.


ridiculizezi performanlele. Din cauza proastei lor imagini de sine,
Poti fi foarte timid, atunci cdnd intri intr-o incdpere, crezAnd cd toti
mulfi oameni renunld la gcoali sau acceptl slujbe cu mult sub
au privirea indreptati asupra ta. Te intrebi daid ardti bine si dacl
pregetirea sau sub capacitdlile lor. Ei au, de asemenea, tendinfa de a
totul este in reguld. ,,Oare mi-am inchis fermoarul li pantaioni?,',
ibandona proiectele realizate doar pe jumltate, serind de la o sarcini
,,Mi-am incheiat nasturii la rochie?,,, ,,Ce si fac cu mAinile?,,, ,,Unde
de serviciu la alta. Nu au incredere in ei inEiqi 9i nu pot concepe ce ar
si md ascund?" ,,Ce bine ar fi daci s-ar deschide podeaua sub mine
putea se duce ceva la bun sfa$it.
si m-ar inghiti!"
Simlemantul de newednicie te face s[ retreieqti mereu trecutul,
Desconsiderarea ii face pe oameni foarte sensibili, atdt la aqtzatii.
imaginindu-1i cii prin care ai fi putut sau prin care ar fi trebuit sd
c6t si la laude. Cum rispunzi atunci cand cineva igi face un compli_
aboidezi situaqiile intr-un mod diferit. Ai tendinia de a-!i retrii
ment p€ntru modul cum esti imbrdcat? Te inrosesti pdni in vArful
gre$elile qi egecurile, impovlrandu-te de fiecare dati cu noi repro;uri
urechilor, nestiind ce sd faci cu mAinile, si in cele din urma
sau cu noi simllminte de vinovelie?
bolborosesti un ,,Oh, bluza aceasta caraghioasd? E veche de c6nd
Un astfel de sim![mdnt te face sd ai o atitudine critice fa![ de
lumea!"? Daci rdspunzi in felul acesta, nu faci altceva decAt si oui
ceilalli. Barbara se lauda tot timpul cu casa ei, cu piscinar cy llqinq
la indoiald atat gusturile celeilalte persoane in ceea ce priveste
cu perinlii sau cu hainele ei, manifestand, de fiecare dati, disprel
imbricimintea, cdt si sinceritatea complimentului pe care ti l_a fdcut.
fali de lucnrrile celorlalli. De ce se poarti astfel? Se teme ci nimeni
Cum artrebui sI rdspunzi? Un simplu ,,Mullumeic!,'va fi de ajuns.
nu o va accepta doar pentru ceea ce este ea. Lauda ei este o incercare
Modul in care stii sd primesti un compliment arate cat de ;ult
de a se convinge pe sine;i de a-i mnvinge si pe ceilalli ca ea este un
respect ai pentru tine insuli.
om de valoare. CriticAndu-i pe ceilalli, ea incearci si-qi
_ Simfemantul de inferioritate se manifestd si prin visdrile cu ochii imbuniteleasca ProPria imagine.
deschisi. Visatul cu ochii deschigi este un efoit de a evita realitatea.
Critica nu estl ufor de primit. Dar modul in care stii se acc€pd o
Cu cdt visezi mai mult, cu atat e$ti mai nemultumit de tine insuti. Cu
cridce constructivi indicd ce simldminte ai fale de tine insu,ti' O poli
toli.i visim din cdnd in cdnd cu ochii deschisi, dar acela
profund simldmdnt de inferioritate isi va petrece
.-"ui" un primi cu noblele sau incepi s[ hrdnqti resentimente in inima ta,
o mare parte din ietrdgdndu+e din preajma celui care te-a criticat? Poii mulgumi acelei
timp torcdnd fantezii. in incercarea de a evada din realitatea imaginii
persoine gi poli evalua critica in mod obiectiv sau te superi ;i incepi
sdrdcicioase, pe care o are despre sine, visitorul cu ochii deschisi
sA te aperi?
trlieste intr-un paradis imaginar, pe care-l considerd a fi mai bun
DupA citirea acestei secliuni ar trebui s[ ai deja o imagine corecti
decdt viata reald.
a ceei simli in legiturd cu propria persoani' Dar nu fi prea
De asemenea, simtimintele de inferioritate scad eficienta la lucru ".
exigent! Nu dta: Din cdnd tn cdnd, fecare dintre noi ne..luptdm cu
;j.la s.coald. Performangele tale scolare sau la serviciu, vor fi afectate simldminte de Wioitate! PAni ;i cea mai ,,echilibrati".p^ersoana
dlrect proportional de cat de sigur sau de nesigur te simri in legiturd
are momente cend nu se place. Asemenea simleminte ii incearci
cu propria persoani. Daci ai o imagine de sine umild si egti tot
impul indeosebi pe tineri. Ele fac parte din procesul de maturizare 9i au
nemullumit de tine insuli, nu vei fi in stare sd_gi mnc"ntreri intreugu
prea pulin de-a face cu o autoapreciere veritabili.
atenlie gi energie pentru a duce la bun sfArgit sarcina care i1i std
inainte. Vei fi prea ocupat s6 te desconsideri, sd te acuzi sau sd_ti

27
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Consecinlele unei imagini de sine negative O imagine negativd de sine va influmla viitorul copiilor tdi.Pdinlli
le pot transmite copiilor o imagine de sine negativi. Poate te gandegti
O imagine de sine negativd are consecinfe cu betaie lungi. Nu
ca o poli ascunde atat de bine, incdt nimeni nu va sti ce crezi cu
numai ci simtdmintele persoanei respective sunt deform;te de
adeverai despre propria persoane. Dar eivorvedea in fiecare atitudine
neacceptarea de sine, dar aceastl adevdrati urd fati de propria
a ta cd nu te respecli, 9i atunci nu te vor respecta nici ei. Vor cdpita'
persoand afecteazA si imaginea despre toti aceia cu care vine in
in mod incongtient, tendinla unei imagini de sine negative. Este foarte
conlact.
greu ca o persoanl cu o imagine de sine negativl s[ le transmitd
iopiilor simllmAntul valorii penonale 9i o imagine de sine senetoase,
O imagine negativd de sine i'i va limita capacitatea de a-i iubi si
dici nu existd altceva sau altcineva care sd compenseze aceastd lipsa
accepta pe ceilalti. Psihologia moderne a descoperit cd oamenii nu
de autoprefuire.
se pot iubi, dace nu au despre ei insisi o imagine sdnitoasd. putem si
iubim cu adevdrat si sd primim dragoste din partea celorlalli in func1ie
O imagine negativd dc sine tti va afecta viala sewald in cadrul
de ceea ce simlim despre noi insine. Daci nu ne putem iubi, nu_r
cdsd.to ei. Societatea ne-a invelat cA, dace wem si ne cucerim
vom putea iubi nici pe ceilalfi. Daci nu avem, in strifundul fiin1ei
partenerul, trebuie si fim preocupali de felul cum ardtdm. A face
noastre, un simllmdnt de siguran;d si de apreciere cu privire la
iot ce este cu putinld pentru a arita cat mai atregetori a devenit o
propria persoani, nu-i vom putea aprecia si respecta nici pe altii.
preocupare de bazd pentru ambele sexe. Prin urmare, dacd simlim
Cu toate ci imaginea de sine negativi te afecteazl direct, togi
aceia cu care vii in contact vor resimli tulburarea dinduntrul tau.
ci nu ni incadrim perfect in dimensiunile cerute, avem tendinla de
a deveni nemullumili de propriul corp. Dacd nu-li place corpul tiu
Cei care igi sunt apropiali - pdrinfii, rudele, prietenul, prietena sau
- dacd nu egti suficient de inalt, picioarele ili sunt prea subliri sau nu
cercul mai larg de prieteni - vor fi afectati de nelinistea si de
ai pdr pe piept - i1i va fi greu sf, crezi cd cineva poate s[ te gAseasci
nefericirea ta. Mai mult decAt atdt, mai tirziu chiar partenerul tdu
9i
de cdsnicie si copiii tdi vor suferi ca victime nevinovate ile atitudinilor
ahlgitor. Acest simlemant te va face sd te dezbraci doar in baie si
sd-li fie teame de relaliile sexuale.
tale, dace nu-ti vei birui aceste simtdminte inainte de cisdtorie.
O imagine negativd de sine tl va influenp alegerea parlenentlui dc
O imagine negativd de sine te poate face sd te impotrive;ti autoritdlii.
O persoand cdreia ii lipseste respectul de iine igi va lua,
adesea, un partener de cisdtorie care o va subaDrecia, ciitica .uu
Ori de cdte ori nu ne place cum suntem fbcu;i sau cum acliondm,
incepem si gdndim cd viala ne-a ingelat' Conqtient sau inconqtient,
umili. De ce? Pentru a-si alimenta sentimentel; cu care deia s-a
noi dezvoltim conceplia cd lumea din jur ne este datoare. Aceastl
obignuit. Allii igi vor alege un partener care este un model de vinure
atitudine conduce la resentimente fati de pirin,ti, profesori, polilie
si de reusitd. Atunci, nemultumitul de sine se va compara intotdeauna
sau Qefi de sewiciu, qi chiar fali de 1ari. Ori de cite ori un reprezentant
cu celalalt pentru a se gasi inferior, atit in ceea ce priveste rea.lizdrile,
al autoritatii ne asazl inainte anumite restriclii, pe care le considerdm
cdt si in ceea ce privegte pozitia pe care gi-ar fi dorit se o detind.
Si piedici in calea propriei fericiri sau impliniri, ne simlim nedrePte$$
aceasta este tot o incercare de a perpetua trecutul, in care el s_a
si ne supdrim.
comparat tot timpul cu ceilalli, nereugind niciodat[ sd se situeze la
iniltimea lor.

/6 29
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

O imagine negativd de sine ate o piedicd in calea unei adevarate Asemenea simldminte nu sunt percepute in mod conltient, Gl
pietenii. Anrnci cAnd ne urAm pe noi insine, nu numai cd nu reusim mai adesea ele sunt murmuriri sau carteli subcongtiente, pe care nu
si rispundem sentimentelor celorla.lli, dar ii impiedicam si pe ei si le explorim niciodatA si cdrora nu le ddm glas cu bunl $tiin!d. Dar
rdspundd sentimentelor noastre. Dacd esti hipersensibil in ceea ele sunt larg respandite in mijlocul tinerilor a ciror neacceptare de
ce
privegte felul cum ardli sau in ceea ce priveste pdrerea altora despre sine ii impiedici si aibl o relalie buni cu Dumnezeu.
tine, deviiincapabil de a-giindrepta atentiasi asupra nevoilor
celorlalti.
Esti prea preocupat de modul in care-1i voi rdspunde ceilalli! Singuia
Unde md pot ascundeT
cale de a construi o prietenie veritabild este aieea de a uita de tine
insuli si de a te mncentra asupra nevoilor celorlalli. O persoane poate suferi mai mult din cauza lipsei respectului de
sine decat din cauza rreunei dureri fizice. SimldmAntul de inferioritate
_ O imagine negativd de sine tli va indrepta atentia cdte tinte
fabe. roade sufletul in mod congtient in timpul zilei, iar noaptea bintuie
Dacd sim{i ci es,ti tipsit de valoare in anumjte domenii, s_ar putea si visele. AtAt de dureroasd este lipsa respectului de sine, incat intregul
incerci sd ob$i acceptarea celorlalli prin atingerea unor tint; carc sd nostru sistem emolional a fost anume proiectat ca sd ne apere de
le atragd aprobarea si aprecierea. De exemplu,-unii oameni isi
cumpard apdsarea ei. O mare parte din viala noastrd este destinata tocmai
haine scumpe, conduc masini strline si trdiesc in case eleguni protejirii noastre de aceasti durere lduntrici a inferioritdlii. Dacd
-obilut",
intr-un efort asiduu de a-Ei invinge simldmAntul propriei nedesivArsiri. wei si te inlelegi pe tine insuli, precum gi prietenia cu ceilalfi 9i
Acumularea posesiunilor materiale le-a distrasate;tia de la drumul citre cisitorie, trebuie sd studiezi diferitele atitudini pe care
linte cu
mult mai importante. Drcpt umare, ciutarea lor dupd acceptarea le iau oamenii fald de propriile nedesf,vdryiri.
de
sine se prelungeste la nesfdnit, pentru cI lucrurile materiale, oricAt
de
multe- qi de costisitoare ar fi, nu pot inlocui aprecierea de sine. Mdqtile. Oamenri au inventat o mullime de mdqti pentru a se
Adevarata realizare implicE dezvoltarea trisdturilor bune de caracrer. ascunde de lume. Una dintre ele este cea de ,,clovn". Clovnul trateaze
Pe mdsurd ce-!i vei dezvolta calitdlile intedoare, lucrul acesta inferioritatea luAnd-o in rAs. El iEi ascunde nesiguranla de sine fdcdnd
se va
observa gi in ac$unile tale exterioare. glume pe orice subiect. Mulli dintre comicii renumili au strans aven
uriaqe doar ficAnd haz de propria inftliEare - Phyllis Diller, Jimmy
_. O imagtne negativd de sine i;i va impiedica crqterea spiituald. Durante, Woody Allen, Carol Burnett. Sarcasmul, vorbirea durd,
Tinerii sunt adesea descurajafi de incapacitatea de a se increde in atitudinea de superioritate sau argumentele excesiv de ralionale $i
l)umnezeu. Desi incearcd, ei simt ci le lipseqte credinla. Adesea, de logice, toate acestea pot fi simple miqti prin care cei care le folosesc
aceastd incapacitate de a se increde in Dumnezeu igi are riddcinile incearci si-i convingi pe ceilalgi ce puutea mai scurti a bdlului de
intr-o respingere a propriei persoane. O tdndri gindeain felul acesta: chibrit nu este la ei.
,,Dumnezeu a creat totul, nu-i asa? Se spune d El este intelept si ci
ne iubeste. cu o iubire vegnici. Daci ceei ce vid in oglindi repiezinte Negarea realitd,ti. O persoani care nu-gi poate ridica o fortireald
un exemplu al crealiunii si al iubirii Lui, atunci nu sunt inter;satl
de in spatele c[reia sd se ascundl este posibil sd aleagd o metode mult
un astfel de Dumnezeu". mai psihoticd de abordare a inferioritilii - aceea de a nega realitatea.
O astfel de penoani isi trage inaintea ochilor o cortini mintald si iqi

30 31
Nancy L. Van Pelt Curlenie completd

creeazd. in imaginalie propria lume de vis. Ea trateazd problemele


invaSd sd te ptaci pe tine insu,ti
prin a refuza sd le recunoasci existenta. Consumul de droguri este
una dintre metodele de a nega realitatea. De aceea, narcoti;ele sunt Ai avut vreodatd de luptat cu vreunul dintre aspectele pe care
atat de respendite printre tineri. Alcoolicii folosesc si ei o metoda tocmai le-am menlionat? Daci da, nu crezi cd este timpul se te
similard. imprietenegti cu tine insuli? Nu-!i provoacd viafa gi aga destule dureri
de cap ca si te mai lovesti si tu cu capul de zidul inferioritllii? Dacd
Conformistul. Conformistul este, din punct de vedere social, po4i in suflet o grea povard a umilinlelor, egecurilor, stingherelii qi
asemenea unuipres de sterspicioarele sise teme sd_si exprime pirerile respingerilor pe care le-ai trdit in trecut, este timpul si te eliberezi
personale.. El cautd aprobarea celorlalti, sacrifiidndu_si piopriile de ea chiar acum. Nu trebuie s[ cari aceastd povari toatl viala! $i cu
convingeri si principii. Timp de aproape zece ani, majoriiatea cat ifi vei accepta mai repede valoarea propriei umanitlli, cu atit vei
adolescengilor sunt pringi in menghina conformdrii cu colelii lor de fi mai capabil sd construiegti o prietenie solidi cu o persoand de sex
scoali in imbrdclminte, muzicd si preocupiri. Conformism-ul joaca, oDus.
la rindul siu, un rol important in problema abuzului de drozuri in Nimeni nu are solutii usor de aplicat la profundele probleme ale
rAndul adolescenlilor. simFmantului de inferioritate, dar existl un ajutor constructiv. Cu
tofii ne simlim inferiori;i nesiguri cdteodati. Insigi cunoasterea
Retragerea in propia carapace. Persoana care alege aceaste cale acestei reattali ar trebui si te ajute in multe dintre fremantArile tale.
abandoneazd.lupta total si definitiv. Ea s-a comparaicu ceilalti si a Ai o mullime de tovarisi de suferinll.
ajuns la concluzia cA este lipsite de orice valoare. HotdrAnd ci nu Chiar qi eu am, uneori, serioase simldminte de inferioritate (cu
are numai defecte, ea incearci si se protejeze ca si nu fie rdnitd si toate ci v-ar fi greu sd le depistali, deoarece ;i eu, ca qi al1ii, am
1ai lult de.ceilal1i. Astfel, cel in cauzi se retrage intr-o carapace a invdlat se mi le ascund cu mare griji). De obicei, mi simt cea mai
tdcerii si a singurdtifii, alegdnd sd nu-si ilcerce norocul si si nu-sr incomDetente atunci cind trebuie si acord interviuri la radio sau la
asume nici un.risc emotionalgatuit. Else teme sa initieze oconversa!ie, televiziune, in care si suslin valoarea si calitilile unui cdmin care il
sd ia cuvdntul intr-un grup, si participe la o competilie, sd candideze are iir centru pe Hristos. ,,Ghetsemani"-ul meu l-am trdit atunci cand
la alegeri sau chiar sd-si apere propriile convingeri gi idei. El trece mi s-a cerut sd particip la o dezbatere altturi de preqedinta fiIialei
prin viali incercdnd s[-si trateze inferioritatea prin retragere. locale a NOW (Organizafia Nalionald a Femeilor). Md tot intrebam,
in sinea mea: ,,Ce caut eu aici? Cum am ajuns aici? Dacd a1i fi putut
Luptdtorul. Au fost ocazii in viagd cdnd luptitorul a invitat cd cunoagte conflictul liuntric care md mdcina, v-a!i fi simlit foarte
este mai pulin dureros si lupfi decdt se te retragi. asa ci, in loc si inalti in compara{ie cu mine!
abandoneze atunci cAnd se simte respins, se infurie. El ii sfideazd Astfel deci, oricine are simgdminte de inferioritate. $i acum, ce
intotdeauna pe ceiialli, asteptdnd si fie provocat. igi pierde cumpitul vom face in continuare? Haideli si vedem cdteva cii prin care ne
in controverse minore, jignindu-i gi ironizAndu-i pe ceilalli, fnri putem imbunitili imaginea de sine.
scrupule. Este o persoane josnicd, temperamentali gi invergunatd,
care caute tot timpul gdlceavl. Vai de penoana care se va c[sdtori Fd-li un inventar al calitdlilor qi defectelor. Ia o foaie de hArtie qi
cu un astfel de mecanism defensiv! traseazi, cu creionul, o linie prin mijlocul ei. Scrie in dreptul coloanei

32 33
7
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd

din stAnga ,,Defecte", iar in dreptul celei din dreapta


,,Calitdti,,. in vreo aruncare sau nu o executau corect, iqi ajustau, tot in imagina{ie,
coloana din stanga trece toate lucrurile care nu i1i plac'la
timp si asigure{e cd nu ai uitat nimic. CAnd ai incireiat
tine. ta-ti tehnica, incercdnd se execute de fiecare date tot mai bine.
lista, fe un Cercetdtorul a testat cele trei grupuri atat in prima, cAt gi in ultima
semn in dreptul lucrului care te.deranjeaze cel mai
tare la propna zi din cele doudzeci ale experimentului. Primul grup, cel care se
persoand. Apoi, parcurge lista din nou. De data
aceasta, notaaza_t, antrenase in fiecare zi, Ei-a imbunltdlit performanla cu 24 la sutd.
ce poli face ca si schimbi lucrurile pe care le-ai
bifat. Daca te simii Grupul care nu s-a antrenat deloc nu a realizat nici un progres. Cel
timid. scrie citerra idei despre cum
fi-ai putea infrdnge ,irniOlirr.^'ii de-al treilea grup, cares-a antrenat doar in imaginalie, gi-a imbundtilit
ce estt dlspus sd faci in privinta aceasta.
performanla cu 23 la suti! RemodelAndu-li tiparele de gAndire 9i
In a douacoloanl, trece acelepuncte tari, calititi,
talenl.e sicapaqtiti imagindndu-fi civei reugi, aplici o metodd eficientd, care dA rezultate.
pe care le admiri ceilatti Ia tine. S_ar putea *a_1i
t" g..u. Se iure Bitilia ta cea mai importantd este aceea de a ajunge se-!i controlezi
este mai usor si-ti enumeri defectels decdt *iitep!,
6u1 ;n_'1i timp"; propriile gAnduri. Vei fi ince tentat si gdndegti ce nu valorezi prea
pentru aceasta. Ai weun talent deosebit?
$ti un bun ascultdtor? Stii
cum sd fii prieren cu cineva? Ce hobby_uri ai? Scrie
mult gi, inainte chiar de a-!i da seama, in mod incongtient, te ver
ce gdnde$i d;sp;; simji lipsit de valoare. De aceea, programeazl-li in avans ocaziile
tine insuti, av6nd in vedere urmitoareie direclii:
insusiri fizic., U"a*ri cdnd si gAndegti pozitiv despre tine insuli. Nu te da bdtutl
putemice de caracter, trdsdturi de personalitate,
realizdri, talente, Eu le sugerez, celor care doresc sd-gi reprogrameze gindirea, sd
domenii in care esti priceput. abilitari. atribute p..-"
f. po.ti of"ri.u poarte cu ei nigte cartonage pe care au scris diferite texte biblice sau
so1/so1ie, atribute pe care le ai de oferit ca tati,hama,
in.ti'nuiii in .""u pasaje inspirate. Ve puteli pestra aceste cartonase in Biblie sau in
ce privegte_o_ anumiti profesie (tehnice, intelectuale),
talent artistic portofel. Le puteli fixa la oglindi, pe bordul maginii sau la
sau muzical (picturd, artd decorativi, si cen! din guri,
sd canf la un intrerupdtorul pbntru lumina. IatA citeva astfel de pasaje biblice care
instrument) sau in ceea ce priveste sportul si diferiiele
hobbv_uri vi vor ajuta si meditali la valoarea pe care a agezat-o Dumnezeu in
(sctuatut, cro$etatul. fotbalul etc_).
voi: Romani 8,31-39, Psalmi 56,9 (ultima parte); 100,3; 139,14;
,--|s-t1 nolUit g nu reuse$ri sd r;alizezi acest proiect dintr_o singuri Isaia 40,11.28-31; 41,,10;43,7.2. Dacd ili orientezi voinla in direclia
rncercare, dar, descoperind potentialul pe care il
ai de oferit. iti vei cea bunl, sentimentele o vor urma.
oezvolta simqdmdntul valorii personale si vei avea mai
multd incredere
ln une. t4tl o persoanl de valoare, un om cu un potential
nelimitat, invald sd compensezi. inlocuind cu altceva o caracteristici pe
un individ unic, cum nu mai existd nicdieri un altul.
care nu !i-o poli schimba inseamnd ci ai compensat. Daci ai
probleme cu genunchiul qi gtii ci nu vei fi niciodatd bun la sport,
Remodeleazd-ti tiparele de g6ndire. Un cercetetor a
realizat un pofi compensa aceasta dezvoltdndu-li interesul intr-o alte direclie -
experment cu trei grupuri de studenti, cirora li s_a cerut
si execute fotografii, picture in ulei sau decoraliuni interioare. Poate cd egti
arunclri cu mingea la cosul de baschet. Unul dintre grupu;i
s_a supraponderal, dar aceasta nu inseamnd cd egti o persoani inferioard.
antrenat zilnic, timp de doulzeci de zile. Cel de_al
aoitla grup nu Oamenii sunt de diferite forme ;i dimensiuni. Dumnezeu nu a creat
s-a antrenat deloc. Cel de-al treileagmp nu a
aruncat deloc.u"rning"u la inceput o singure fiinld omeneasci, pentru ca apoi sd ne spund ci
la cog, dar a petrecut cate doudz;ci de minute in fiecaie
zi trebuie sd ard6m toli Ia fel. Fii cinstit cu trne insuti. Nu-li exagera
imagindndu-gi ci executd aruncdri la mq. Daci in imaginagia
lor ratau defectele doar pentru simplul fapt cd allii !i le amintesc mereu. in
34 35
7

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

loc de aceasta, concentreaze-ti atentia asupra unei alte insusin - conversagie. Cei mai fermecf,tori oameni din lume nu sunt, neaperal
ochi frumosi, plr ondulat natural sau altceva. si frumoqi. Daci trebuie sA porli ochelari cu lentile groase sau nu
Atunci cdnd compensezi, asigurd-te ci iti cunosti limitele. Nu poli face parte din echipa de gimnasticd, dar te pricepi si scrii
risca orice de dragul de a birui un handicap. Dacd te-ai nescut cu un povestioare, atunci urmeazl nigte cursuri care se te ajute se-!i dezvolli
picior mai scurt decAt celilalt, nu te astepta se ca$tigi locul intdi la o icest talent. Daci nu poli ca$tiga titlul de ,,cel mai cunoscut 9i
cursd de alergdr! dacd ai o infiiligare $tearse, comund, nu te astepta admirat", nu plinge. Mai bine croqeteaze macrame sau invale si
si cdstigi un mncurs de frumusele. Sunt unele lucruri pe care, pur sl ioci tenis, dar fd ceva!
simplu, nu le poli schimba - esti prea inalt sau prea scund, prei slab incepAnd sd practici ceva nou, vei cAgtiga incredere in tine insugi!
sau, dimpotrivd, cu o conformafie masivd, egti orb, surd, diferit ca Treptat, vei iegi din spatele m[gtilor pe care le-ai folosit atata weme
rasd, cu strabism sau cu picioarele strAmbe. si vei deveni o persoand mult mai deschisi 9i mai-spontani. Dar nu
Dacd vei fi cinstit cu tine insugi in ceea ce priveste propriile limite, ie agtepta sd se produca miracole peste noapte. Ofera-li timp pentru
nu teva mai deranja cand ceilaui ti levor aminti. Tu egti deja constient schimbare. Te poli elibera de teami 9i de obsesia nereulitei doar
de ele, asa ci ei nu te vor mai putea rdni, din moment ce ti le poti inlocuindule cu incredere, aia ce ai rdbdare cu tine pind cAnd vei
compensa. Astfel, vei fi eliberat de povara de a-ti confectiona tot scdpa de vechile atitudini!
felul de mdsti, in spatele cirora sd te ascunzi pentru a te proteja. Vei
avea libertatea si dezvolli o prietenie autenticd. Nu va mai trebui Nu te compara nititd.atd cu al1ii. Principala qi chiar singura cauzl
s5-!i faci atat de multe griji cu privire la tine. Vei fi liber si ddruiesti, a unei imagi;i de sine negative este @mpararea cu altcineva. Noi
s[ iubesti, sd accepti, se respecfi si si impdrtdsesti cu ceilal]i opiniile avem tendinla de a ne judeca 9i misura nu dupe propriul nostru
tale. Propriile limite nu-ti pot ruina via{a decat in mdsura in care te standard, ci dupi standardul altcuiva. Daci vom proceda astfel, vom
lasi invins de ele. iegi intotdeauni pe locul doi. C-onsecinla unui astfelde mod de gindire
es'te aceea ci vom incepe si ne considerem lipsili de valoare, crezand
Dezvoltd-yi calitdgi prin care sd te remarci. Adoptd un fel de a fi c[ nu meritem fericirea sau succesul 9i ci ar fi nepotrivit se ne
care si te facd sd fii deschis pentru experien{e noi si dezvolti-1i acele manifest[m calitelile sau talentele.
calitili interioare, care se-I incurajeze sim{imdntul de autoapreciere. Nu trebuie se arali sau sd te compor,ti ca altcineva Nu eqti in
Imbogdtegte-1i cunostinlele si perfeclioneazd-1i abilititile in domeniile competilie cu nici o alti persoand de pe pdmdnt. Adevdrul este ci
care stii ci te vor ajuta sd puicit mai bine in valoare calititile pe nu egti nici inferior, nici superior - es,ti pur si simplu fi, egal cu toli
care le posezi. Alege oricari dintre talentele pe care le-ai trecut pe ceilalf. $i acest TU este unic, aEa ci inceteazd se te mai compafl cu
listi si incepe si ti-l dezvolli. Bineinleles ci va trebui sd exerseli, allii.
pentru ce nimeni nu poate si invete ceva fard munci, fhrd exercifiu.
Iar pentru aceasta va trebui sI investesti timp. Ddruieste sj altora o parte din tine. Proptlile noastre nevoi ;i
Daci egti timid gi vrei sd inveli si poli sta de vorbi cu oamenii probleme par'mult mai pulin ameninlitoare atunci cind ajutim pe
firi si-1i mai fie team[, atunci inscrie-te intr-un club care te va obliga ilt.in"uu s[-gi depdgeascd momentele dificile. Atunci cind te vei
si faci tocmai acest lucru. Daci ai o figuri stears[ gi banald, invali implica activ in cdutarea unei solulii pentru problemele altcuiva' nu
tot ceea ce poli cu privire la ginutd, bune rnaniere, imbrdcdminte si vei mai avea timp si te vaigi gi s[ i]i phngi de mili. Pentru fiecare

JO J/
r
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

dintre voi, care vi simtiti respinsi de ceilalli, neiubigi 9i lipsili de Dacd il crezi pe Dumnezeu pe cuvant, fiind convins cd egti iubit
valoare, existd cineva care se afl6 intr-o situatie cu mult mai rea. gi preluit, atunci ai o baz[ solidl de la care si pomegti. Viala ta are
Pregete$te ceva de mAncare pentru un prieten, fi o surprizd unei o temelie fermd. Atunci vei putea sd pui la lucru, in relaliile cu ceilal$
persoane in vdrstd, oferindu-i un dar, viziteaze pe cineva bolnav,
- chiar in cele cu sexul opus - aceeaqi dragoste qi acelagi respect pe
inscrie-te ca lucrdtor voluntar pentru cineva care are nevoie de ajuror, care le nuffegti fali de tine insuli. Nu uita, nu vei putea experimenta
folosegte-1i masina pentru cineva care nu are cu ce sd se deplaseze niciodatd dragostea adevdrati in relalia cu altcineva, pAnd cdnd nu
sau ia-ti timp sd asculgi pe cineva care are o problem[. Lumea este vei rezolva mai intai toate problemele de autoacceptare. Aceasta nu
plini de oameni singuri si descurajali, care au nevoie de prezenla si inseamnd ci nu mai pot fi ficute imbundtlliri. Va fi intotdeauna
empatia ta. Ficdnd asrfel, simldmdntul propriei nedesdvdrqiri nu-1i suficient loc pentru cre$tere. Nu trebuie sd te consideri desivAnjt,
va mai apdrea atAt de important. Crl mai bun medicament impotriva ci doar acceptabil atat pentru Dumnezeu, cit Ei pentru ceilalli. CAnd
autocompdtimirii este se deruiegti altora o parte din tine. vei ajunge in punctul acesta, te va cuprinde un minunat simldmAnt
Roagd-L pe Dumnezeu sd scoatd ceva bun din vinta ta. Roaed-L de pace gi de usurate. Nu numai ci Dumnezeu te accepte aga cum
pe Dumnezeu sa te ierte pentru atitudinile tale din trec-ut - egti gi te socotegte ca avdnd valoare in ochii Lui, dar El este gata si
resentimente pentru felul cum arili, pentru lipsa de talent intr-un lucreze adevirate miramle in tine gi se-!i transforme cele mai teribile
anumit domeniu, pentru vdrsta pdrinlilor t[i sau pentru orice altceva, egecuri in biruinle.
Cere-I lui Dumnezeu sI te ierte pentru orice nemultumire pe care ai A fost odatd o broascd. Nu era o broascd adevirati. Era un prinl
manifestat-o fa!5 de crealiunea Sa - fali de tine. care ardta si se simlea ca o broascl. $i iatdJ acolo - prea speriat,
Cind ai trecut de hopul acesta, mullumeste-I lui Dumnezeu ci prea dezgustat ;i prea broscos pentru a se clinti de pe frunza aceea
te-a orcaI exact ay cum qti, Acesta nu va fi un pas prea usor. S-ar de nufdr, pe care plutea in josul marelui rAu al vielii. Doar s[rutul
putea si simfi cd nu-I poli mullumi ce te-a fdcut atat de inalt, cand unei fete frumoase il putea salva. Dar de cind sdrutd fetele frumoase
tu ,,/dr, li sd fii inalt! Poate vei considera cd aceasta ar insemna ipocrizie broaqte? lga ci prinful cu chip de broasci stdtea acolo, nesdrutat
9i ci nu-I poli mulEurni lui Dumnezeu atata timp cat tu inca nu simli de nimeni. $i iatd ci minunea se intamph! Intr-o zi, o fermecitoare
multumire in inima ta, A multumi este un act de vointd. .4 fi fati l-a luat in mdni Ei i-a dat o sirutare. Bum! Poc! Trosc! In sfdryit,
multumitor, recunoscitor, in inima ta, este un simtemant, o bmotie. iatd-l pe chipegul prin!! Restul povegtii il $ti!i. Au trAit fericili pAnd.. .
i1i poli disciplina simEimintele de recunostinli
!1 ;i poli multumi Si tu poli schimba orice simlemant ,,de broascl" pe care-l porli
chiar daci nu simti astfel. Orienteazd-fi vointa in directia cea bund in suflet. Dar asta nu se va intAmpla a6ta timp cat stai acolo, pe
gi, cu timpul, emoliile tale o vor unna. frunza ta de nufEr, si nu faci nimic. Aduni-li curajul s,i roagi-L pe
CAnd gtii ci Dumnezeu te iube$te gi te ac0eptd, exact ay cum Dumnezeu sd preia controlul vieiii tale ii se te ajute si sari pe
Eti,
nu-ti mai faci probleme ci trebuie mai intdi sd te schimbi, Dentru ca marginea elesteului. El Se va ingriji de ndmolul gi de murdiria care
de-abia apoi Dumnezeu sd te poati iubi. Nu trebuie sa te piefaci. Nu te-au impiedicat atdta weme si devii prinJul sau prinlesa care eqti in
trebuie sd devii un fanatic religios gi nici mdcar si faci pe evlaviosul. El realitate. Dumnezeu wea sa-!i scoate la lumini valoarea, dar tu
te wea asa cuxn esti. Singurele lucruri care nu-I plac lui Dumnezeu la trebuie sd-Iingddui sd pregiteascd caleapentru o asemenea aventure.
tine sunt acelea care i1i fac rdu, care te distrug. El wea sd te ajute se Di-I o sansd!
p[rdsesti toate atitudinile si obiceiurile distructive din viata ta.

38 39
Curtenic completd

impletite cu concepte biblice. Sper ca aceia dintre voi care doresc cu


adevdrat si-gi aducd vielile in armonie cu voinla lui Dumnezeu, sd
Prea adesea, cuplurile parcurg etapele in ordine inuersd. Ei
poate gesi acceptare, siguranti 9i fericire pentm anii prieteniei gi ai
deuin iubiyi lnainte de a deueni prieteni.
curteniei.

Capitolul 3 Etapele prieteniei intre un bdiat ,i o fatd


Cdnd ii cer unei tinere si defineasc[ termenuT inthlnire (in engl. -
date), ea imi rdspunde ce acest cuvant o face si se gdndeascd la o
experienli deosebiti, cdnd un bdiat suni o fati gi pro gameazd ziua,
GET MAI POPUI.AR JOG DII'I IUME. ora gi locul cAnd si iasi impreund in oraq. AmAndoi se imbraci
iocul pfieleniei inlrc un EL $i o EA potrivit ocaziei, apoi el opregte in fala casei ei, sund la ugi ..' 9i aEa
mai departe. Da, cu siguranla, aceasta inseamn5. a merge la intilnire,
dar prietenia dintre un bdiat qi o fatd (in lb. engl. acelagi termen -
Prietenia cu o persoan[ de sex opus reprezintl una dintre cele mai date) nu se referd atat de mult la a merge la intilnire, la a iegi in orag,
mari probleme cu atre se confrunti tinerii de astizi. Adesea ei trec cAt la relalia dintre un anumit beiat gi o anumitd fatd.
prin stiri de frustrare, descurajare si depresie in ceea ce privegte acest $i atunci, ce este acest date? EsIe acel tip special de prietenie
foarte important aspect al vielii. Unii se simt de-a dreptul terorizati de dintre dou[ persoane de sex opus, relalie care poate conduce la
simjimdntul de vinovdtie datorat implicdrii intro relalie sexuali. A\ii dragoste, curtenie gi cdsitorie. Observali, vl rog, cd aceast[ relalie
sufer[ depresii pentru c5. nu au pe nimeni cu care sd se intdlneasci sau incepe cu prietenie - un fel special de prietenie. Dragostea gi tot
pentru cd tin la cineva care nu rispunde afectiunii lor. coloritul romantic apar dupl construirea acestei prietenii. Prea adesea,
Standurile libririilor sunt pline de cursuri si de cirli pe tema cei doi parcurg etapele in ordine inversd. Ei devin iubifi inainte de a
cds[toriei, dar existd o adevdratd penurie de informa{ii despre cum deveni prieteni.
igi poate imbundtali cineva viala de dragoste de dinainte de cdsitorie. Aceastl rela{ie speciali dintre un beiat qi o fate evolueaz I in trei
Cursurile de clsdtorie gi familie pe care le lin profesorii de liceu, etape, prima dintre ele fiind prietenia. Da, ea izvorlgte dintr-o
incearci sd-i ajute pe tined se-gi clarifice standardele deja adoptate, prietenie intre doui persoane de sex opus. Cu cdt invdlim sd ne
dar le oferd prea pufne informafii pentru a-i ajuta sd discearnd binele imprietenim de la o vArsti mai tAndrd, cu atat vom fi mai pregitili
de rf,u. In acelasi timp, programele de radio qi de televiziune, filrnele, pentru jocul prieteniei cu o persoanl de sex opus gi pentru curtenie.
reclamele, revistele, romanele gi miliardele de alte surse ii alimen- Dacd weli sd aveli o relalie reugitd cu o persoanl de sex opus gi o
teazd aproape continuu cu informajii deformate despre dragoste, curtenie reusiti, atunci trebuie si incepeli s[ invilali cum si construili
sex qi cdsdtorie. Ce ar trebui si cread[ un tandr in fata atator o prietenie pozitivi.
invii 1d tu ri? in a doua etapi, pdetenia obignuit[ progreseazi citre o relatje
Poate cd acest capitol vi va oferi cdteva dintre rdspunsurile pe mai deosebitd. Aceasti relalie se dezvoltd in ftei etape - ocazionald,
care le ciutari. El contine o combinatie de informilii practice speciali qi stabild.

40 41
Nancy L. Van Pelt
Cunenie completd

ocazionald nu presupune nici o implicare emo[ionali.


_re ?,71!"*.
rntalnestl cu o tata sau cu
gi personale, ci nu definitivd sau obligatorie. Cei doi nu fac nici un
un biiat doar din pldcerea de a merge anun! oficial, nu fixeaze data nunlii gi nu pregetesc nici un plan de
intr-un anumit loc sau de a realiza o anumitd activitate imDreund nuntl. Cu toate acestea, ei pldnuiesc sd se clsdtoreasc[ gi discutd
cu o persoa-nd de sex opus. Acest pas necesar si poziti; ili dd despre un moment, oindva, in ii:or, c6nd se vor cisdtori.
qansa de a face cunostintd cu persoane de sex opus
si de a le in aceasti perioadi, cei doi igi testeazi 9i retesteazd valorile, lintele
inlelege comporramenrul si particularitd]ile, inainte de a ie implica
qi planurile de viitor. Aceasti abordare oferi mai multe avantaje
emoUonal.
cuplului gi reduce numirul logodnelor rupte fecand, in acela$i timp,
Intdlnirea speciald cere un oarecare grad de implicare emolionali.
_
Si
ca perioada logodnei sd fie mult maiplini de semnificalie. Eainldturd
zicem peste putin timp, va avei loc la scoali un eveniment
^cd, tensiunea din cadrul cuplurilor care doar se intahesc stabil, fere ca
oeosebrt. sue este de cateva sdptdmAni cu ochii pe cineva si sperd ci
cei doi si fie impinsi cdtre o relagie prematurd. In acelasi timp,
acesta o va invita la serati. Aproape ci nu-i vine si creadi
clnd perioada aceasta ofere un timp lejer, neoficial, cAnd cei doi pot sd
rispunde la telefon si aude vocea lui la capdtul celdlalt al firului.
verifice mai serios daci stilurile de viald qi penonalitdlile lor pot fi
Simte cum ii zboard niste fluturasi prin stomic in timp ce sa!,ureazi
compatibile pentru cdsitorie.
dialogul de cAteva minute. Cdnd, in'cete din urma, ei o'iit
Pe locul patru, dupi nivelul ,,angajamentului de a te angaja", vine
wea sdl inso.teascd, ea rispunde, aparent nepisitoare, cd""fJc*e i-ar face angajamentul oficial sau logodna. [a logodni, cei doi igi iau oficial
pldcere. In clipa c6nd el inchide, ea dd telefon la cel pulin
doudzeci angajamenhrl ci se vor cisitori, schimbAnd intre ei unele simboluri
de p-rietene ca sd le spund vestea. Apoi, Sue igi cumpird
o rochie care le pecetluiesc angajamentul unul fald de celilalt. In acelas,i timp
noud si asteapti nerdbddtoare ziua cea mare. Cind, in sfArsit,
aceasta ei iqi anunli public intenlia de a se clsitori, concluzioneazd
sosegte, fata igi petrece ore in sir pentru a-gi aranja
unghiiie, pdrul si explorarea persona[teflor lor gi stabilesc o dati cAnd sd aibi loc
tata.
nunta.
Cea de-a cincea etapi gi ultima este, desigur, cisdtoria. Cisdtoria
int'hlnitea stabtld, reguhtd, inseamna ce doi tineri se angaieazi
si ar trebui sd urmeze dupi logodni. Spun ,,ar trebui", pentru ci 40
se intdlneascd doar unul cu celilalt (sau, cel pugin,
asa ar"t;e;;i se pind la 50 de procente dintre logodne sunt rupte.
fie - - din cAte qtiu). profunzimea angajiriiemoilonate variaza
qi este
Mulli autori au scris cir{i despre epcul cisitoriei in societatea
oe.la cuplu la cuplu. Unii adolescenli iau in serios acest gen
de de astiizi, dar nu auzim aproape nimic despre qecul curteniei 9i al
intAlnire 9i ajung la relagii durabile. Algii folosesc relatia iceasta
logodnei. $i totuti, in realitate egecul cisdtoriei este, de fapt, eqecul
o9g
9u
p. un mijloc de siguranti, astfel incar sa nu se trezeasca prieteniei gi al curteniei. In general vorbind, cuplurile nu-qi iau destul
nlctodatd in situatia de a merge singuri la o ceremonie sau
de a sta pe timp pentru a se cunoagte unul pe celilalt gi equeazi in luarea unor
margrne.
decizii inlelepte, in corelarea valorilor cu comportamentul gi in a
Cea de-a treia etape - aceea a ,,angajamentului de a rlmdne
_ cum face alegeri bune. Ocazia de a-!i verifica partenerul !i se ofetdtnainte
a fost" -este relativ noui gi cuprinde perioada
dintre angajarea stabili de cisitorie, dar rezultatele acesteia devin evidente doar dupd nuntd.
9l recxnoasterea oficiald a acesteia. Un cuplu care a devenit stabil de
un ump oarecare incepe sd vorbeascd in termenii unei relatii
permanente ;i sd facd planuri de cdsitorie. inlelegerea
este privaid

42 43
Nancy L. Van Pelt CurTenie completd

De ce sd fii prieten cu o persoane de sex opusT pe alte cele ale prieteniei si cdsetoriei. Ca dovada, privi,ti la
cii decit
multe dintre persoanele singure).
De ce sd-1i faci un prieten de sex opus? Daci nu ai inci un prieten
(sau o prieteni), de ce ai wea si-1i faci unul? Pentru cd scopul cu
Pentnt a-1i implini nevoile sociale dc amuzament Si recreere - MuncA,
care pornesti intr-o astfel de rela,tie va determina si rezultatul final
fird joacd si recreere, conduce la o personalitate obtuzd ;i moroci-
al acesteia. Nu este suficient se te intAlnesti cu cineva doar pentru cA
noasa. O vialA sociale, creativa, ili deschide posibilitAli de a petrece
prietenii tii fac astfel, pentru ce ai ajuns la varsta potrivite, pentru
momente plicute aldturi de cineva la care 1ii. Ea implineqte nevoia
ce te-a invitat cineva in oras sau pentru ci n-ai altceva mai bun de
acelei perioade din viali cAnd tinerii doresc si fie impreund, si se
ficut. Este important si-ti verifici motivele. Si eistd o multime de relaxeze, se se amuze gi se se joace.
motive pozitive pentru a te lansa intr-o astfel de relatie.
Pentru a-li gdsi un viitor partener de cdsdtoie. $ansele de a te
Pentru a-ti dezvolta personalitatea. Cu totli avem domenii ale
cesetori cu cineva cu care ai fost mai intdi prieten sunt de 100 Vo.
personalitdlii qi caracterului care trebuie dezvoltate si imbunitilite.
Degi afirmalia s-ar putea si nu fie prea profunde, ea este totuqi
Arunci cind, mergAnd la htalnire, intri in legdturd cu o p..rouni d" adevdratd. Fiecare prietenie cu o persoane de sex opus ar trebui
sex opus, ajungi se te cunogti mai bine pe tine insugi. Pe parcursul
se-li dezvolte capacital e ralionale astfel ca, atunci cend febuie sI
idilei, vor iesi la suprafat[ diferite calitdli sau sldbiciuni pe care nu
!i iei decizia finaliin privinla cdsitgriei, sd poli face o alegere inleleaptl
le cunogteai prea bine. Aceastd cunoastere te va ajuta sd inlelegi in privinla insugirilor pe care le agtepli de la viitorul tdu partener de
cum si te raportezi fald de ceilalli. De la fiecare persoand cu care te
via1d. PaulMeier, un psihiatru cre$tin,ii sfetuieqte pe tineri sd dezvolte
intilnesti vei invila ceva cu privire la tine insuti si cu privire la modul prietenii cu cat mai multe persoane de sex opus, pentru a putea
in care personalitatea influenleazd sexul opus. evalua tipul de partener care li se potrive$te cel mai bine.

Pmtu a ajunge sd cunoqti qi sd tnpelegi saatl opus. Prietenia cu o


Pentru a realiza tqterea spiituald. O relalie de prietenie cu o
persoand de sex opus pregiteste calea pentru a infelege o varietate
persoani de sex opus ar trebui se te ajute sa cregti din punct de
de personalititi, de atitudini si de probleme ale sexului opus, pe care,
vedere spiritual. Pe mlsurd ce te apropii de persoana cu anre te
altfel, s-ar fi putut se nu le cunosti niciodati. Un specialist a sugerat
intdlneqti, ar trebui se te apropii gi de Dumnezeu. Vi rog sd re$ne1i
cd un adolescent pini la vAnta de 19 ani ar trebui sd cunoasci cel
ce prietenia este un predecesor al clsdtoriei, iar cesetoria este
putin doudsprezece persoane de sex opus. in felul acesta, vei inccpe
replica, in miniaturi, a relaliei care ar trebui si existe intre noi qi
sd inlelegi anumite diferenle existente intre gdndirea fetelor gi a
Dumnezeu. Astfel, dacd viala de prietenie nu te ajuti si creEti
bdietilor si sd descoperi modul in care trebuie si te raportezi la ele.
spiritual, inseamni cd ceva este gregit.
Gande$te-te la prietenie ca la un atelier in care ili dezvolli
Pentru a-ti tmplini nevoia umand de d,ragoste. Orice fiinli deprinderile de a realiza o relagie pozitivd Ei intim[ in cadrul
omeneascd tanjeste dup[ o relalie apropiati, in care dragostea si
cisdtoriei. Aceaste perspectivd va face din viala ta de prietenie gi
poati fi oferiti si primitd in mod liber. Idilele adolescen{ei contribuie
curtenie o actMtate sdnitoasd, in care sI poli cregte ca individ.
la maturizarea acestor deprinderi. (Aceste nevoi pot fi implinite si

44 45
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Motive neintemeiate pentru prietenia cu o persoand bine, incAt David de-abia a$tepta se o adngd - atat cet igi poate
de sex opus permite. El se intalnegte cu ea avdnd un singur lucru in minte - sd
foloseascd la maximum implicarea fizicd pe care ea i-o permitea.
Asa cum existd motive bune pentru a te intAlni cu cineva de sex Toate aceste situalii au un numitor comun - exploatarea. Fiecare
opus, existd si motive rele. Cele mai multe dintre ele implici scopuri dintre cei implica$ iEi exploateazd prietenul sau prietena pentru a-9i
ego$te. atinge scopul egoist. Cel care se intAlne$te pentru a-gi spori prestigiul
Fran, o fati foarte cunoscutS. in campus, este trecute la panoul exploateazl popularitatea celeilalte persoane pentru a-gi cAgtiga un
de onoare, are o infdligare simpaticd si se imbraci atractiv. Ea este statut in cadrul grupului. Cel care urmdreste rizbunarea sau trea
pregedinta clubului fetelor si reporterd a ziarului gcolii. ko, un sIJ faci pe celilalt gelos, exploateazi noua relajie doar pentru a o
personaj mediocru, se descurci foarte bine doar la sport, dar recdgtiga pe cea veche. Bliatul care se intalnes,te pentru sex
de-abia reuseste si treaci clasa Ia celelalte materii. El se afli in toate exploateaze trupul prietenei lui ca si-gi satisfacd propriile dorinle
privinlele doar pe la mijlocul drumului. ko doreste o mai mare sexuale egoiste.
acceptare din pirtea celorlalti qi o mai bund recunoastere sociald Ei
decide ci le poate obline afisAndu-se cu Fran. Fran nici nu l-ar bdga
Ce le place bdielilor Ia fete?
in seami pe I-eo, dace acesta nu ar umbla tot timpul la volanul unei
magini moderne. Fran si Leo se exploateazi reciproc, pentru cd intr-o seard, in timp ce eu qi Harry sdteam de vorbe cu un grup
fiecare posedd ceva ce celilalt isi doreste foarte mult. de tineri, o taniri ne-a pus o intrebare foarte interesanti: ,,Ce
Carl considerf, cd Ellen este o fate foarte drdguli gi face tot as.teaptd beielii intre 13 gi 18 ani de la o fat6? I-e plac fetele de modd
posibilul si gi-o faci prieteni. Pentru cd el este atat de insistent gi o veche, cele moderne sau care? Tare as wea se stiu c€ se intdmpld in
bate la cap, Ellen refuzi. Drept urmare, Carl plinuiegte si o invite mintea lor Ei ce aqteaptl de la noi".
pe Donna in orag, doar pentru a o face pe Ellen geloasi. El stie cd Jane pusese o intrebare foarte bund, pentru cd fetele inleleg foarte
Donna va accepta invitatia, pentru cA a flirtat adesea cu el. Dar Carl pulin despre biiefi, gi invers. Inainte de a rdspunde in mod direct la
o folosegte pe Donna doar ca pe un mijloc de a-;i atinge scopul. Lui intrebarea ei, haideli sd ne gAndim la cAteva dintre sentimentele
nu-i pasi deloc de ea ca persoand. sociale gi psihologice ale unui biiat intre 13 ;i 14 ani. La virsta
Frank gi Mary au o prietenie stabile. Dupd qase luni, Frank se aceasta, sistemul lui reproductiv incepe si produci celule spermice
plictiselte de Mary ;i rupe relagia. Mary se simte teribil de rlnitd ;i, sau spermatozoizi. In mod normal, indUimea lui va cre$te gi atitudinile
in doar o sipt[mind, incepe si se intdlneascd cu Herb. Ea nu numai i se vor schimba. Maginile devin foarte importante pentru el, qi totuEi
ce iese cu Herb, dar afigeazi in public o adevdrati afectiune fali de incd nu are voie sd le conduci. Nu are voie sd voteze sau sA consume
el, imbrdligindu-l si s6rutdndu-1, astfel incat prietenii si observe si biuturi alcoolice pAni cdnd nu implinegte 18 ani. Adesea, simte cd
si-i spunl lui Frank. Mary nu nutreste nici un fel de simtiminte de trebuie se suporte prea multe restriclii: nu are voie si se cdsitoreascd,
afecliune fali de Herb, dar pretinde cd le-ar avea doar pentru a se si se inroleze, sd imprumute bani, si bea, sd ia singur hotdrdri sau sd
rizbuna pe Frank. voleze, dar lrebuie sI continue sI mearga la gcoali, fie ci wea, fie ci
David este indrigostit de chipul Melindei. Ea este o fatd foarte nu. $i situalia aceasta va dura atata timp cit va rdmine dependent
atrdgitoare, dupi care se intorc privirile pe stradi. Aratl atdt de financiar de pirinlii s[i. In aceasti perioadi, el nu mai beneficiaza

46 47
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

nici de privilegiile copildriei, dar nici de libertatea adultului. Sunt si destui bdieli care se grAbesc sd. realneze relalii stabile 9i
AIlat in continud schimbare, lui ii lipseqte increderea in sine - serioase.'in marea lor majoritate, cei care aleg aceaste cale se simt
desi nu ar recunoaste niciodatl lucrul acesta, striduindu-se din nesiguri de ei si nu vor sd facd efortul de a mai cunoafte 9i alte
rdsputeri sd-si ascundi adeveratele simtiminte. Dar acestea existe, repr;zentante ale sexului opus. Lipsa de incredere in priceperea qi
firi nici o indoiald. In plus, el se simte nesigur de sine, si de dorinlele capacitatea lor de a face cunoqtinle cu o alte persoana, de a purta o
sale sexuale. Este, de asemenea, nesigur de via{i si se afld in cautarea conversalie, de a interacliona, ii face sd aleagd o relalie stabile, p n
propriei identiti{i si a unei tinte. care se se protejeze de imprejurdri noi, care le-ar putea accentua
Bdielilor nu ar trebui si le fie rusine de pubertate, ci ar trebui si timiditatea si simlamAntul de inferioritate.
fie fericili, mAndri 9i onorali de faptul ci stau la porlile maturirilii. Degi celor mai mulli dintre bdielii afla1i la mijlocul adolescenlei
Ceea ce experimenteaza este normal si natural. Fetele si pdrintii le place tovdr{ia fetelot majoritatea dintre ei nu sunt pregiti}i pentru
ar trebui sa incerce sd-i ingeleagd pe baieli atunci cand trec prin reiagiile serioase pe care fetele ar dori sI le aibd. La 18 ani, Mark a
aceasti perioadd de incertitudine. inceput si iasi cu o fate de aceeali vdrsti cu el, care Pur $i simplu il
Acum, cd am inleles toate acestea, haideti si vedem ce le place impingea cetre cesatorie. El a temperat-o foarte bine 9i
bdielilor la fete Ei ce vor de la ele. Sd stabilim mai intAi un lucru cert: si-iu continuat astfel relalia instabili incd weo doi ani. Atunci cdnd
bdietilor le plac fetelel Pe parcursul anilor preadolescenlei, lor le plac am discutat despre statutul relaliei lor, I-am intrebat pe Mark daci
adundrile mixte, (deci cele la care participi bdiegi si fete), dar vor Sally tot il mai grdbea spre cisitorie 9i acum, la 20 de ani, asa cum o
avea tendinta se stea pe gnrpuri din cauza lipsei lor de experienld in flcea ta 18. ,,O, nu", mi-a rdspuns el, ,,acum de-abia dacd mai
ceea ce priveste sexul opus. In cea mai mare parte a timpului, ei vor aminteste cateodate". CAt de mult li se schimbaserd valorile si
ezita si-si manifeste interesul fali de relalia fati-biiat. Pe la versta de interesele in acegti doi anil incepeau amandoi si se descopere pe et
14 ani, baielii tind si-gi piardi pentru o weme interesul fat[ de fete. insisi gi nu mai aveau nevoie si priveascl la cdsetorie ca Ia solulia
Unii dintre ei nu revin la acest interes pAne pe la varsta de 17-18 ani. tuturor problemelor lor.
Allii se angajeazd intr-o serie de idile pe care le schimbd o dat[ cu
anotimpul. Ruperea unei astfel de relafii nu pare sd-i deranjeze deloc. Ce Ie place fetelor la bdieliT
Sunt si bdiefi cirora le plac intdlnirile de grup dintre fete si bdieti
chiar pe la vArsta de 15-16 ani. Ei se simt mai in siguranti atunc.i Aqa cum fetele vor si ;tie ce agteapti biielii de la ele, tot a$a 9i
cAnd nu sunt nevoili sd se bazeze doar pe priceperea lor in ceea ce bdielii ar wea s[ ,stie ce doresc fetele de Ia ei. C-e vor fetele intre 13
pdveste distraclia, conversatia sau deprinderile sociale. Allii insd se gi 1.8 ani de la un bdiat? k plac biielii cuviinciogi, isteli' perseverenli,
simt cel mai bine in cadrul unor relalii ,,frate-sori". Fiul nostru, indrdane$ sau cei de modd veche? Pdni la urmi, vor sau nu se stea
Mark, a awt mai multe astfel de relagii in perioada de mijloc a in preajma lor?
adolescentei ;i i-au prins foarte bine. El a invdlat cum gindesc si Haidefi si vedem cum se dezvoltd o fat[ in timpul pubertifii'
cum se poarti fetele si a realizat prietenii solide, care l-au ajutat si care incepe pe la 12 ani gi jumdtate. Acum incepe ciclul menstrual ;i
nu se lanseze prematur intr-o relatie de dragoste. Biiegii se bucuri tot acum se produc, o mullime de schimbiri ale corpului s,i psihicului.
de camaraderii, dar vor renunla la ,,sori" imediat ce aceasta incepe Viala incepe si aibi de acum o altd semnificalie gi de acum incep si
sd ia lucrurile mai in serios. o intereseze beie{ii.

48 49
Nancy L. Van Peh Cunenie completd

Unele fete intri in pubertate inci de la 11 ani sau chiar mar La ce virstd ar tebui sd incepem sd ne intillnim cu
devreme. Ele vor deveni interesate de sexul opus cam cu doi ani cineva de sex opusT
inainte ca bdielii si manifeste vreun interes fati de ele. Aceasta le
pune adeseori intr-o situalie jenantd, atAt din punct de vedere Existi doul feluri de varsti: una fizici si una emotionali. Varsta
social, cat si emolional. Pnringii gi colegii de vdrsta ei s-ar putea se o emolionale arati cAt egti de matur, in ceea ce prive$te o prietenie cu
considere ,,innebuniti dupn beief", cAnd ea nu face altceva decAt si o persoana de sex opus. Ea este cu mult mai importantd decit vdrsta
rdspundd pur gi simplu schimbirilor care se petrec induntrul ei. Ea fizici. Deosebirile de vArsti emo{ionald variazi foarte mult de la un
lasi in urmd copiliria, deci statutul de fetili, si se indreapti cdtre tAndr la altul. Unii adolescenli de 13 ani sunt la fel de stabili emolional
maturitate, cdtre statutui de femeie. Pdrintii ar trebui si fie mAndri ca unii de 18 ani, in timp ce, printre tinerii de 18 ani, sunt unii care
de dezvoltarea ei, in loc si-i faci gi mai dificild aceastl perioadi. se poafte de parci ar avea doar 13. Aqa ci este dificil si rdspunzi la
Fetelor le plac bnie{ii si le vor da de stire acest lucru pe diverse aceasti intrebare in termenii numdrului de ani.
cii, mai mult sau mai pulin subtile. in general, fetelor le plac biie.tii Dr. Thomas Poffenberger a realizat un studiu gi a descoperit cd
lr
curali, aranjali gi dichisili. plac bdrbalii care sunt cinstili, care ili 13 % dintre elevii de liceu iegeau cu prieteni de sex opus de la vdnta
respectd promisiunile 9i i,si duc planurile la indeplinire. Ele vor un de 13 ani. El a mai constatat, de asemenea, cd 5Vo dtnl're ei erau
biiat care sd fie punctual si sd vini atunci cdnd a spus c5. vine, nu cu implicali in relalii stabile chiar de la 12 ani, in timp ce 9 procente
o ori mai tdrziu. k plac cei care stiu se intrelin[ o conversalie si se amdnaseri aceasta pani pe la 13 ani $i jumetate. Daci ludm in
o face interesantS, nelisdnd totul pe seama lor. Nu le plac tinerii consideralie ci virsta medie la care incep fetele pubertatea este de
care vorbesc intr-una si se laudd tot timpul sau cei care devin gelosi 12 ani ;i jumitate, in timp ce pentru bdieli ea este de 13 ani 9i
gi posesivi atunci cAnd se afl[ intr-un gmp. jumdtate, ne ddm seama cd un numir considerabil dintre cei cuprinqi
De asemenea, le plac tinerii care sunt cwiinciosi si amabili, tinerii in acest sondaj au contactat o prietenie cu o persoanf, de sex opus
,,de modd veche", care le respecti ca persoane. Preferd biielii care inainte de a intra in pubertate!
le respectd mdul moral qi nu insistd si meargd mai departe. Se simt Studiul pe care l-am realizat eu a scos la iveald cam aceea$i situafie.
bine in prezenfa celor care se pricep sd infepe si sI tachineze, dar Un procent nesemnificativ, de doat 2Vo, au afirmat ci au inceput sI
stiu cand s[ se opreascd. Le plac biietii care fac complimente se intaheasc[ cu prieteni de sex opus la vArsta de 10-12 ani, dar un
sincere, care le apreciazl farmecul, dar care stiu sd le preluiasci gi sfert dintre ei o ficuseri pe la 13-14 ani. Atunci c.ind au fost intrebali:
calite! e interioare, Fetele vor si iasi in societate cu tineri care cunosc ,,Ia ce credeli ci ar trebui si incepeli si iegigi mnstant doar
virsti
bunele maniere. Ii preferi pe nefumdtori, pe cei care nu consumd cu un singur prieten sau cu o singurd prietend?", 1'lVo dntre ei au
biuturi alcoolice si care nu folosesc droguri. Nu pot suferi biielii sugerat cA pe h 13-14 ani, in timp ce 67 de procente au apreciat cd
care injurd, care sunt bidirani gi obraznici sau care spun glume vdrsta cea mai potrivitd ar fi 15-16 ani. Restul celor intervievali au
murdare in prezenla lor. considerat ci prietenia cu o persoand de sex opus n-ar trebui si
tnceapl inainte de 17-18 ani, sau chiar mai tdrziu.
Pirintii care le permit copiilor lor sd iasl cu pridteni de sex opus
inainte de pubertate sau, in unele cazuri, chiar igi imping copiii cdtre
astfel de intdlniri, se mmporti in mod iresponsabil. Pe de altd parte,

50 )1
Nancy L. Van Pelt Curtenie compktd

pirinlii care in mod arbitrar le refuzd fiului sau fiicei lor sd-si faci o tineri de sex opus. Lucrul cel mai important este ca tinerii si fie
prietene respectiv un prieten inainte de 16 sau chiar 18 ani, au impreund intr-o atmosferi relaxant[ gi sdnitoasl, sub supravegherea
agteptlri absurde. potrivit[ a cAtorva adulli.
Cu cincisprezece ani in urm[, vArsta acceptabild pentru prima Pirintii ar trebui si sus$ne $i s6 incurajeze planurile care oferi
intAlnire era cea de 16 ani, dar acum tinerii isi incep idilele ceva mai acest tip de oportunitate sociald. Ei ar trebui sA facd chiar un pas
deweme. Lucrul acestase datoreaze. in mare parte, afluenteicrescute mai departe. Daci fiul sau fiica lor, manifestl interes faji de o
a filmelor, a programelor de televiziune Ei a celorlalte mijloace mass- persoand de sex opus, plrinlii pot s[ invite persoana simpatizat[ de
media, din societatea noastrd. Mul[i pirinti sunt de-a dreptul alarmati copilul lor gi pe familia acesteia la o ie$ire impreunf,, pentru un
de aceaste nou[ tendinti. Unele persoane bine intengionate chiar au picnic, pentru o plimbare pe lac, intr-o excursie la munte etc.
sugerat Congresului sI dea o lege prin care si le interzicd tinerilor
sd-gi facd prieteni de sex opus inainte de virsta de 15 ani! Idilele Conversalia cu persoanele de sex opus
precoce creeazi anumite probleme emolionale gi de personalitate,
dar o lege nationald in aceastd privinle nu reprezinte o solulie! Dac[ wei sd supravieluieqti in lumea idilelor, trebuie sd inveli
Dacd esti fate gi ai intre 12;i 14 ani, probabil ci esti foarte cum sd vorbegti cu persoanele de sex opus. Aici apar de obicei doue
neribdltoare sa-li faci un prieten. Majoritatea fetelor de 13 ani se probleme. Mai intii, trebuie si avem in vedere ci, atunci cind birbalii
simt mai mature decAt celelalte fete de vdrsta lor gi de aceea se cred vorbesc unul cu cel alt, ei discutd de obicei despre mas,ini, sport,
indreptdtite la anumite prMlegii in privinta relatiilor cu biielii. Dacn locuri de munce sau femei. Maniera lor de mnversagie tinde si fie
aceasti descriere !i se potriveqte, iar pdrinlii tdi 1i-au pus anumite grosolane, adesea chiar vulgari. Cdnd femeile stau de vorbi intre
restricfii, aceasta se intAmpld nu pentru ci ar wea sd-ti refuze weo ele, tendinla lor este sd discute despre haine, despre alli oameni,
plicere sau pentru cd ar fi prea ,,bdtrAni" ca si te mai inleleagi, ci despre relaliile lor cu birbafii, despre relete culinare sau despre
pentru cd ei stiu prea bine ce te aEteapte. Statisticile arate cd, cu cat cusut, De cele mai multe ori, ele se grupeazi pe ,,bisericule".
iti faci mai deweme un prieten, cu atat te vei cesetori mai timpunu. Evident cd, dacd cele doui sexe ar incerca sl vorbeasc[ despre
$i o alti realitate este aceasta: cu cat te casetoresti mai deweme, cu asemenea lucruri, s-ar plictisi teribil gi unii, si ceilalii. in al doilea
atat ai mai multe sanse sd ajungi la divorl. rdnd, nervozitatea $i timiditatea care apar atunci cand suntem in
Este cAt se poate de normal ca biietii si fetele afla1.i la inceputul situalia de a sta de vorbi cu sexul opus ne fac sl ne purtim de multe
sau mijlocul adolescenfei sI manifeste interes fald de sexul opus. ori proste$te.
Daci nu manifestl nici un interes, atunci pirin{ii au motive serioase Atitudinea pe care o ai fali de sexul opus este, de fapt, cu mult
de ingrijorare! Dar daci o lege nationali nu oferi solutia pentru mai importantd decdt cuvintele, pentru ce ea i1i va determina
relaliile prea timpurii dintre sexe, atunci care poate fi aceastl solutie? comportamenhrl. Daci un bdiat este preocupat de sentimentele unei
Rispunsul la aceasti dilemd este destul de simplu. Fiecare organizaiie fete, el nu va vorbi cu ea intr-o manieri wlgard s,i nici nu va face
religioasi si fiecare gcoah ar trebui se programeze activititi recreative glume necuviincioase. In schimb, va pune intrebdri care si-l ajute si
regulate pentru adolescenfi, prin care sd-i ajute sA-gi adapteze descopere ce fel de fate este $i ce o preocupd. Un birbat care ingiri
dorintele astfel incat si se poate acomoda cu persoanele de sex opus. vrute $i ner.rute, liudindu-se cu decoraliile pe care le-a cAqtigat in
Aceste intruniri pot permite gi disculii sau imprieteniri intre doi armati sau cu banii pe care i-a cd;tigat dintr-o afacere recent[, nu

52 53
f
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

arati a fi catugi de putin interesat de prieten-a lui. Nimeni nu-l va Cum sd-i propui cuiva ointehire @entru bdiefi)
mnsidera bun in ceea ce priveste conversatia. ln acelaqi fel, o tinird
care este preocupate doar de coafura ei, de imbrdciririnte, de a se Dupd c€ a,ti inleles bazele conversaliei cu o persoand de sex opug
confesa unei prietene sau de a face remarci usturdtoare pe seama urmitorul lucru, deosebit de important, este cum se invili o fate in
altor fete, il va face pe prietenul ei se se simti stdnjenit. $i ea, in orag. Sunt o mullime de lucruri de care trebuie sA lii cont qi o
aceeaqi mdsurS, trebuie si renunle la o parte dintre propriile dorinte succesiune de evenimente care trebuie si aibd loc.
si preocupiri pentru ca gi prietenul se se simti bine.
Atunci cdnd initiezi o conversalie, pune intreberi care sel Pasul 1: Hotdrdqte-te cu ce fatl wei si te intAlneqti. Probabil ci
incurajeze pe interlocutorul tiu la un rispuns mai larg. De exemplu, va fi cineva pe care o consideri driguld gi atrigetoare - o fati pe
dac[ intrebi ,,I]i place pizza?" ,vei primi, cel mai probabil, un rispuns care o cuno$ti, dar nu suficient de bine. Alegind-o pe ea, probabil
de genul ,,Da" sau ,,Nu". O intrebare care s[ invite la disculie ar c[ ai luat in considerare $i alte caracteristici, in afara aceleia cd ili
trebui formulatd cam asa: ,,Vorbegte-mi despre mAncdrurile tale place cum arate qi te atrage felul ei de-a fi. GAndegte-te gi la caracte-
preferate". Poli continua cu invitalia de a spune mai mult: risticile ei morale si la relalia ei cu Dumnezeu. Dacd este deficitari
,,Spune-mi mai multe despre aceasta!", ,,M-ar interesa si-li cunosc in ambele privinle, ar trebui sd pui sub semnul intrebdrii molivele
pdrerea", ,Am impresia cd ai mai avea ceva de spus pe tema aceasta', pentru care vrei sd te intAlnegti cu ea.
etc. Aceste r[spunsuri oferi celeilalte persoane ocazia de a-!i
impdrtegi pdrerile gi preocupdrile ei. Disk-jockeii si reporterii de Pasul 2: Cr ai vrea sd faceli la prima voastre intehire? Prima
ziar siau dezvoltat deprinderea de a pune astfel de intrebdri. Aqa intelnire trebuie si fie o activitate care si poatd fi usor acceptati de
reusesc s[ oblini informa$i interesante de la publicul lor. $i tu poli cineva ale cirei gusturi gi preferinle nu le cuno;ti prea bine gi, in
invila aceste deprinderi! acela;i timp, o activitate care si vd permitd sd stali de vorba gi se
Pentru a-ti manifesta interesul fate de preocupArile celeilalte vd cunoagteli mai bine. Cea mai ugoari prim[ intdlnire din lume
persoane, va fi nevoie si-1i concentrezi atenlia in mod deosebit in este o invitalie la un film, dar urmdrirea unui film lasd prea pulin
aceastl direcfie. Conc€ntrandu-te doar asupra persoanei din fala loc pentru a discuta subiecte care si vd ajute si vi cunoagteli mai
ta, vei pierde din vedere propria timiditate, pentru cA, pe moment, bine.
nu ai timp si te gAndesti gi la tine. Cu cdt vei fi mai putin timid, cu
atit vei fi mai pulin in pericol sd faci gafe sociale. Timiditatea te fac€ Pasul 3: Unde va avea loc intdlnirea? Dac[ wei si luali impreund
sd vorbesti prea mult, prea tare si doar despre propria persoani. masa la un restauran! va trebui sd alegi locul qi ora. Dacd inten{ionezi
Dac[ egti unul dintre aceia care devin teribil de nervoqi atunci sI participali la un eveniment sportiv, locul gi ora de desfisurare ale
cdnd trebuie sd discute cu o persoani de sex opus, incearce si uili de acestuia au fost deja stabilite de allii, in locul tiu.
tine si s[ te gAndesti doar la persoana din fala ta. Doar aceasti singuri
strategie poate se schimbe radical atat modul in care te raportezi tu Pasul 4: Pune totul la punct. Noteaze-$ zl:,a, ora gi locul pe o
la ceilal$, cit si modul in care te accepd ei pe tine. agendi, astfel incit sd nu fie posibild nici o confuzie. Apoi, pregiteqte
rezervi. Cu alte cuvinte, in cazul in care ea te refiJzA,
gi un plan B, de
alege o altd activitate sau un alt loc. Fii pregltit dinainte. Dace

))
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

activitatea aleas[ presupune rezervdi, este timpul si cumperi deja atat trebuie se o invi{i mai din weme. IntAlnirile mai neoficiale pot fi
biletele. Dacd nu ai propria ta maqini, trebuie sd te gindeqti qi la un programate cu doar una pAni la cinci zile inainte.
mijloc de transport.
Pasul 6: Daci fata i1i rlspunde afirmativ, inseamni ci ai reugit.
Pasul 5: Propune-i fetei. Aceasta este cea mai complicatd etapi a Evitii insd si te areli prea recunoscitor, astfel incat s[ nu ajungd sd
intregului proces, pentru ci celor mai multi dintre noi ne este teami se mire de ce eqti atat de entuziasmat ce te vei intalni cu ea. Aceasta
de un eventual refuz. Cauti o ocazie cand sd fie singur[ gi cand s[ ar putea si o face sd creadd ci nu ai mai ieqit niciodati cu nimeni!
puteli discuta feri si fili intrerupli. Mulli biieli consideri ci le este Dupd ce accepti sd se intAlneasci cu tine, adund-li gAndurile gi
mai ugor se faci lucrul ac€sta prin telefon decat personal. asigurd{e cd i-ai oferit toate detaliile necesare gi ci i-ai spus tot
Atunci cand ii propui intdlnirea evild intrebdrile de genul: ,,Ce ceea ce trebuie si qtie. Dacd pldnuiegti sd o iei de-acasl cu o
planuri ai pentru duminicd seara?" sau ,,Iti place patinajul pe rotile?" magind decapotabild, va avea nevoie de o egarfd pentru pdr, ca si
Obiceiurile ei personal^e sau planurile ei de duminicl nu sunt, nu i-l deranjeze curentul. De asemenea, rochia pentru un banchet
deocamdatl, treaba ta. In orice caz, nu-i spune: ,,Hei, Judy, ce-ai diferl cu totul de costumajia pe care ar purta-o la o partidi de
zice se ddm o raitd prin oras sdmbdti seara?" $i nu fi negativ: golf.
,,Nu-i aqa ci wei sd iegi cu mine sambet[ seara?" Daci te refuzi, inc€arce si nu te pierzi cu firea. Analizeazd c,e fe|
Probabil ci modul cel mai potrivit de a face o invitalie ar fi ceva de ,,Nu" !i-a oferit. Au spus tonul 9i atitudinea ei: ,,Nu, s,i nu mai
de genul: ,,Judy, ag wea si putem ie$i undeva impreund, astfel incdt insista!" sau au spus: ,,Datoriti unor circumstanfe care nu depind
sd ne putem cunoaqte mai bine. S-a deschis un nou restaurant de mine, nu pot se merg cu tine de data aceasta, dar mi-ar face
mexican. Tocmai am auzit cd servesc acolo nigte specialiti{i grozave pldcere sd m[ invili intr-o altd ocazie!"?
qi m-am gindit ci poate !i-ar plicea si mergem impreunl." ,,Nu, gi nu mai insista!" poate fi exprimat in cuvinte de genul:
^
Poart[-te gi vorbegte ca si cdnd te-ai agtepta ca ea sd-!i accepte ,,Imi pare riu, dar sunt ocupa6" sau ,,Am alt program $i nu-l pot
invitalia, gi ili vei mdri gansele ca acest lucru si se intdmple. schimba." Acest gen de rispunsuri vor sd spuna, de fapt, ce nu are
Nu trebuie sd-1i fie fricl de ea. Nu este altceva decat o altd fiinld timp pentru tine s,i ci nici nu wea sd-gi facd.
omeneascf,, asa cum esti si tu. Marea deosebire este aceea cI ea este Celilalt gen de refuz, ,,Datoritd unor circumstante care nu depind
de sex feminin. Fere$te-te sd vorbegti prea repede sau sd fii prea de mine", poate include: ,,Sunt ocupatijoi seara, dar m-ag bucura si
insistent. Altfel, probabil c5 va bate in retragere. Dacd te bAlbdi si te glsim o altd ocazie" sau ,,Mi-ar face pldcere sd merg cu tine, dar am
porli ca ;i cdnd nici tu nu stii prea bine ce faci, o vei indeplrta s,i nu altceva prognmat pentru seara respectivi. Ce zici de o alti ocazie?"
va accepta niciodatd si iasd undeva cu o penoani ca tine. Daci o fatd i;i sugeteazd o alternativd, atunci poli fi sigur c[ vrea si
Propune-i intdlnirea cu cAteva zile inaintea evenimentului la care iasd cu tine.
te-ai gandit se participati. Dac6 este vorba despre un banchet anual, Apropo, dacd o fati te refuzd flri nici o explicalie, nu face gregeala
care are loc duminici seara, ai face bine sd nu astepli pdnd simbitd sd o intrebi de ce. Nu ai nici un drept la aceastd informa{ie, doar in
seara ca si invili pe cineva; insd dacd pldnuiegti doar si vi plimbali virtutea faptului c[ i-ai propus o intdlnire, iar ea nu este obligati
cu masina la p[dure sau pe malul unei ape, nu este nevoie si faci sd{i rlspund[. Ar fi ceva cu totul deplasat s[ insiEti.
invitalia cu trei sdptdmAni inainte. Cu cAt ocazia este mai oficial5, cu

56 57
Nancy L. Van Pek Curtenie completd

Pasul 7: Daci imaginea ta de sine este inc5 intactd qi inci i$ mai cunogti, in realitate despre el - reputalia lui, caracterul, trisdturile
doreqti si iesi cu cineva in oraE, atunci invitd o altd fati. Dar nu morale? De ce wea se se intilneascd cu tine?)
cumva si las,i si-1i scape vreo vorbd cum cd ea ar fi a doua incercare!
Sinceritatea gi felul deschis de a fi sunt bune pana h un anumit punct, Scena 4: inainte de a-i da un rdspuns, evalueazd oferta. Este
dar un astfel de adevlr iar rdni sentimentele si probabil cd vei fi ceva la care 1i-ai dori si participi? Dace ti-a sugerat se mergeli
refuzat d.in nou- impreuni la un concert rock, iar tu ai hotfuat deja sd nu padcipi
niciodati la asemenea spectacole, va trebui se-i rlspunzi in a5a fel
Cum sd accepyi o intehire incAt el si inleleage cA refuzul teu este in ceea ce priveste concertele
rock, $i nu persoana lui. Dac[ este vorba despre o activitate senetoasi,
Prima intAlnire este la fel de tensionanti gi de exasperanti atdt decentd, amuzantl, cu pdvire la care nu ai nici o relinere, atunci,
pentru fete, cat si pentru bdieli. Am auzit despre o taneri care in spune-i cat de mult te bucuri sd poli merge impreuni cu el.
ziua primei ei intdlniri i-a bulversat pe toli ceilalti membri ai familiei,
cerindu-le sd-i satisfacd dorinlele, a rcfuzat sA ajute Ia treburile Scena 5: Verifici-li agenda, pentru a nu intra in conflict cu alte
casei, pentru ce fiebuia se se pregeteascl pentru intilnire, a strigat activitdli programate dinainte. Dacd nu Pofi merge la ora propusi,
la toti sd o lase singuri, ca sd aibi liniste deplini, si s-a incuiat in baie nu este nimic deplasat sd-i spui c[ te-ai bucura dac.e ali putea merge
pentru mai multe ore. Aceasta este, totuqi, exagerare! altd date.

Scena 1: Sun[ telefonul. R[spunde mama ta gi spune cd este Scena 6: Daci nu ai nici o obiecliune cu privire la biiat, cu privire
pentru tine. Are o expresie amuzati pe fali qi afiEeazi un zAmbet la caracterul lui sau la activitatea pe care li-a propus-o, atunci accepte
complice. ,,Este un bliat!", sopteqte ea cu subinleles, qi fE-o cu entuziasm (totuqi, fdri sd exagerezi). DacA te ar1ii prea
indiferenti, bdiatul ar putea trage concluzia cd, de fapt, nici nu-!i
Scena 2: Gdndurile incep se !i se inv miseascA in minte, inima prea pasd daci iegi cu el sau nu.
parci-ti bate in git, iar pulsul are un ritm alert. in ciuda tutuor acestor
emo$i, asculti cu atenlie, pentru ce trebuie si afli cine este ;i ce doreste. Scena 7: Suni telefonul. Rispunde mama ta Ei spune cd este
pentru tine. Are o expresie amuzantd pe fa!e. Ili dd receptorul gi
Scena 3: ii auzi vocea si imediat iti dai seama cine este. Ai fi dat spune: ,,Este un bf,iat care vrea s6. vorbeasci cu tine". Inima ili bate
orice ca si-!i acorde pulini atenlie. in timp ce el te inviti, ai doar cu putere in timp ce iei receptorul. De data aceasta nu recunoqti
c6teva fractiuni de secundd la dispozitie ca s[ hotdrdsti daci acc€pfi vocea. Dupd ce biiatul se prezint5" ili dai seama ci l-ai cunoscut ia
sau nu sd. te intahegti cu el. (Se pare cd nu existf, decdt o singurd cale un curs la care ai participat semestrul trecut. Marea probleme: N&
de a lua o decizie in privinta aceasta. Fd o inlelegere cu perinlii tii de este cineva cu care li-ai doi sd te inthlnqti.
a nu accepta niciodatd si ieEi cu cineva firisi le ceri, mai intdi, Atunci cind refuzi o propunere de intdlnire, sinceritatea este
pdrerea. Aceasta s-ar putea se sune pulin cam copillregte, dar iF va intotdeauna cea mai bunl altemativi, chiar daci pe beiat s-ar putea
oferi timp se te interesezi cu privire la beiat, si te gAndesti la siJ doari pulin. Evita si tot cauli scuze, pentru cA rareod atitudinea
propunerea lui si sd cunogti si pdrerea altora despre persoana lui. Ce aceasta reprezintd o solufie.

58 59
Nancy L. Van Pelt Cuftenie completd

Un bliat tot suna o fatd, incercdnd sd obtini o intAlnire cu ea, in scuze l'reme indelungat5. Respingerea nu este niciodatd plecuta sau
timp ce fata inventa scuze, una dupd alta. Intr-o seari, el a amuzanta; ea doare intotdeauna; dar va fi mult mai greu, si pentru
sunat-o din nou, iar ea l-a refi.vat, motivAnd ci trebuie sI se spele pe tine, si pentru el, dacd ii vei oferi ,,minciuni convenlionale", scuze
cap. El i-a spus: ,,Aga miai spus si acum doui zile". Ea i-a rispuns: inventate ad-hoc sau rispunsuri nesincere, pline de incertitudini.
,,Ei bine, in clipa cdnd ai sunat, am decis si md spil qi in aceastd Un rlspuns simplu si politicos, prin care si-i oferi un motiv real, va
seare". El a prins mesajul. reprezenta intotdeauna atitudinea cea mai potrivitd.
Eviti sd spui: ,,Pdrinlii mei nu-mi dau voie", daci nu acesta este Dacd este cineva nu-!i impertegegte convingerile religioase,
^care
adevdnrl. S-ar putea si te vade mergdnd Ia acelasi eveniment impreund nu trebuie sd spui: ,,Imi pare riu, dar eu sunt crestind Ei nu md pot
cu altcineva. De asemenea, nu spune: ,,Sunt ocupate astd-seard", intdlni cu tine, pentru ce tu nu e$ti cre$tin". O astfel de atitudine ar
pentru ce s-ar putea si te invite altd dati. Nu-i rdspunde: ,,Sunt lSsa s[ se inleleagd ce te simli cumva superioari celorlalli. Atunci
prietend cu Charlie Brown", dacd nu egti cu adevdrat; nu-i replica: cAnd refuzi sd te intalneEti cu o asemenea persoani, fi-o in aga fel
,,S-o l[sim pe alti datl!", dacd nu wei, in realitate, acest lucru. Evitd incAt si nu dai irnpresia ci faci pe sfdnta. Este mai potrivit sd-i spui
remarcile sarcastice, de genul: ,,Ce, sd ies cu tine?" sau,,Cred ce ci !i-ai ales valorile personale gi ai hotirdt sd nu iegi cu persoane
glumegtil", prin care l-ai umili. Faptul ci nu doregti sd te intdlnesti care nu-!i impdrtdgesc credin{a. De asemenea, po{i si-i spui cd ar
cu el nu inseamnd. deloc ci el este o persoane lipsite de orice valoare. ficut o inlelegere cu pirinlii tii si nu ili faci prieteni biieli care au
El te-a preluit suficient de mult, ca si-!i propund si iegi cu el. valori spirituale diferite de ale tale. Dac[ nu cunosti prea bine
PreguiegteJ si tu mdcar atat cat sd nu-i afectezi respectul de sine. persoana, astfel incdt se-i $tii inclinaliile spirituale, poli sd-i spui
Nu spune: ,,Eu am stabilit o intdlnire cu Skip, pentru seara aceea, astfel: ,,Nu gtiu care este pozilia ta in problemele spirituale, dar,
dar stiu ci lui I-ori iar pllcea si iasd cu tine". Nu incerca si-i pasezi dacd weodati vei wea si o discuti cu mine, as fi fericitd si stdm de
weo prietend de-a ta in locul teu. Este de prost gust se procedezi vorbd". Acest respuns poate pregeti calea pentru a-1i impirtagi
astfel si il pui intr-o posturd tare nepldcutd. Poate cd nu este cdtusi idealurile religioase intr-un mod pozitiv. Dacd persoana care te invitd
de pulin interesat de l-ori. Di un rispuns simplu, explicAndu-i cdt este cineva cu care oricum nu !i-ai dori si iqi weodatd, atunci nu
mai politicos cu-putinqd de ce nu poli se ie$i cu el. Ai putea spune trebuie si aduci in disculie deloc problema religiei.
ceva de genul: ,,Ili muUumesc cA m-ai invitat, Ron, dar, penfiu mo- $i inci un lucru: Atunci cand vor si se intdlneascd cu cineva,
ment nu sunt pregAtite pentru o astfel de relatie cu tine". Sau, daci ambele sexe vor si iasi cu cea mai formidabili persoand -binein{eles!
este cineva pe careJ cunosti destul de bine, ai putea chiar sd-i spui: Este normal si bine sd fie asal Dar dali-mi voie sd ve sugerez ca
,,Am fost buni amici pdnf, acum $i {i-am apreciat prietenia. Sper ci mulfi tineri se dovedesc a fi prieteni foarte agreabili, in ciuda faptului
nu mi-o vei lua in nume de riu, dar pentru moment nu mf, simt cd poarte ochelari, ce sunt scunzi, cA sunt prea slabi sau prea gragi.
pregetite pentru ceva mai mult. Decizia mea nu are nimic de-a face ce au acnee sau sunt timizi, ca nu fac parte din ,,elit[", ci nu sunt
cu pererea pe care o am despre tine, ca persoani". cotali drept o stea a atletismului sau o reginl a frumusefii. Uneori,
In funclie de cit tact ai, refuzul tIu poate rini sau nu sentimentele ,,cel mai bun" incl nu a apucat sd apare pe firmament. Este posibil
celui care te-a invitat. S-ar putea ca, pentru o weme, sd nu te poti sd fi trecut cu vederea pe cineva cu un potenlial extraordinar, doar
simli in largul teu atunci c6nd te afli in preajma lui, dar este mai pentru cd wei atat de mult se te afigezi cu o persoand care se arate
cinstit se-l refuzi sincer, decat sdl tii in tensiune Si sa tot inventezi foarte bine, cu o persoand cu faime, pe care ai pus ochii de multd

60 61
Nancy L. Van Pelt Cunenie compktd

weme. Evit5 astfel de atitudini superficiale. S-ar putea se geseEti .


Petunia (in sinea ei): N-aq mai iegi cu Peter nici dac[ m-ar implora
persoanele cele mai interesante tocmai sub arnbalajele cele mai pulin in genunchi.
atractive.
Ari fieit weodatd o experienle similard cu cea a Petuniei gi a lui
Unde sd mergem? Ce sd facem? Peter? Probabil ci tuturor ni s-a intampht. A,qteptem cu nerdbdare
sd vind momentul, cheltuim o grdmade de bani ;i, drept urmare,
Peten Prima mea intahire cu Petunia. O cind cu spaghetti gi un petrecem irnpreund un timp mizerabil. $i apoi, cdnd totul a trecut,
concert de muzici cregtind. De-abia agtept! Petunia este o fatd nu inlelegem de ce a fost aga. Imbinarea personalitdlilor joace,
extraordinard. Ce seari va fi! desigur, un rol important, dar la fel de important este gi locul unde
mergi gi ceea ce alegi sd faci.
La cind: In esenld, existi doud feluri de intalnid:
Petunia (in sinea ei): Vai de mine, ce maniere proaste are! Nici (1) cea de tip spectator, pe parcursui cireia doar stali gi urmirili
nu gtie cum si mdnAnce in public! $i nu pare prea priceput nici in un spectacol (privind sau ascultAnd).
ceea ce priveste convenalia! (2) intalnid care implicd participare, in cadrul cirora sunteli in
Peter (in sinea lui): Petunia nu este nici pe departe aga de simpatici mod activ implicali in recreerea care ve este pusi la dispozilie sau
amuzantd cum mi-am inchipuit! A comandat o grlmadi de pe care v-o creali singuri.
9i de
mdncare, iar la preturile astea ar face bine si minince pdni la ultima
Intilnirile de tip spectator includ filme, piese de teatru, concerte,
evenimente sportive, vizionarea unui program TV, ascultarea unor
firimiture. (Tare) ,,Di-mi gi mie nigte pAine!"
discuri muzicale. Acest gen de intAlniri sunt foarte obiqnuite,
Petunia: Poftim.
populare gi amuzante. De obicei, toli sunt doritori si participe la o
distracgie ca spectatori. Aceastl alegere este frecventi in
La concert:
organizarea primei intAlniri, deoarece reduce stresul gi tensiunea
Peter: Faind muzicl, nu? pe care le implici suslinerea unei conversalii. Mai mult decAt atdt,
Petunia: Da, chiar foarte bund. fiecare este sigur c6 se va descurca ;i cI ;tie foarte bine ce are de
fecut - sA stea $i si urmireasci prezentarea. Acesta este incd un
in drum spre casd: avantaj in plus.
Peter: Chiar mi-a pldcut muzica din seara asta. Pe de altd parte insi, evenimentele la care participafi ca spectatori
Petunia: $i mie. sunt costisitoare, iar daci urmdrili pe altcineva interpretdnd, vI mai
Peter: Noapte bunl! rdmAne doar foarte pulin timp pentru conversatie. Prin aceasta, unul
Petunia: Noapte buni! dintre principalele scopuri ale intdlnirii este anulat, qi anume acela
de a ajunge sf, vi cunoa$teli mai bine unul pe celdlalt. In plus, oricum
Mai thniu: stdm gi privim prea mult la ceea ce fac altii. Postura de ,,spectator"
Peter (in sinea lui): A fost prima;i ultima oarl c6nd am iqit cu contribuie foarte pulin sau aproape deloc la cultivarea simlimintelor
Petunia. E o bleasi. de valoare personali; ea cere foarte pulind creativitate qi vd face sa

62 63
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

vd plictisili unul de celalalt mult mai repede decit a1i face-o in timpul - Luali leclii de tenis, de golf sau de inot;
alto-r genuri de activitate. - Jucagi ping-pong, crochet sau jocul cu aruncarea inelelor;
IntAlnirile care implicd participarea active pot include jocul de - Citigi o carte impreund;
golfsau de tenis, o plimbare cu canoea, vizitarea unui muzeu, a unor Mergeli la patinaj pe gheali sau pe rotile;
-
galerii de arte sau a gredinii zoologice, un plan de a pregdti irnpreune
- Uitali-vd impreuni in albumele de fotografii ale familiilor voastre;
o mase etc. Acest gen de intAlniri conduc rareori la plictiseali. Ele - incercali si realizali impreuni un lucru care cere miiestrie;
vi oferi ocazia de a vd pune in valoare priceperea qi talentele qi vl - Face{i o inghelati de casi;
dau mult mai puline ocazii pentru dezmierdat sau pentru tentalii - Vizitati un alt ora!;
sexuale. In plus, o astfel de intilnire vi va consolida simtlmAntul - Merge{i la un picnic;
valorii personale, pentru cA vi va dezvolta talentele $i priceperea qi - Mergeli si facefi fotografii;
vd va oferi ocazia sd vi cunoaqtegi mai bine. De obicei, intilnirile - Spilali magina impreuni gi bucurali-ve de o betaie cu apd;
care implici o participare activi sunt mult mai pulin costisitoare si - Reparali impreund o piesi de mobilier;
vi permit se vd cunoa$teli intr-o mesure mult mai mare decdt o fac - Iegiti la alergat;
intilnirile la care sunteti doar spectatori, - Faceti o drume[ie la munte,
IntAlnirile care implicd participare activd cer, insi, o investilie - Cumpdrali un bilet de autobuz gi faceli un tur complet ai ora.gului;
din ambele pd4i. Mulli tineri sunt lenegi gi lipsigi de oeativitate. Ei - Plimbali-vi cu bicicleta;
preferi si aleagi intotdeauna calea cea mai ugoari de a ieqi dintr-o - Mergeli sd v[ uitali in vitrinele unor magazine de antichitili;
asdel de situa,tie - stind qi urmirind un program, in loc si plinuiasci - Vizitali un muzeu sau o gridind zoologicd;
o activitate. Nu ali prefera un picnic sau o excursie la munte in loc - Plimba$-vdprintr-un cimitir gi citili insaipliile de pe pietrele tune-
sd stali acasi gi si vi uitafi la televizor? Cu siguranli ci unii oameni rarei
consideri ci nusunt buni la bowling, canoe sau navigat. Ei au tendinla - Gitili impreund o mdncare;
de a se feri sd intre in competigie cu cineva care qtie sd vAsleasci, si - Ie$!i cu pirinlii la o plimbare;
joace bowling sau si navigheze. - imprumutali o armi cu aer comprimat gi mergeli intr-un loc
Din moment ce activiElile care cer participare oferd mai multe sigur, unde puteli ochi cutii de conserve;
avantaje decdt distracliile de tip ,,spectator", ar trebui ca ele si fie - Mergeli la plaji sau intr-un complex comercial gi imp[r1i1i
prioritare in planurile voastre pentru o intAlnire in doi. Chiar gi pentru literaturi religioasi;
prima intAlnire, daci poli gisi ceva care sl nu ridice semne de mirare - Vizitali un sanatoriu sau mergeli acasd la o persoand singurd.
pe fala partenerei sau a partenerului prezumtiv, nu ezita sf, alegi o Fiul nostru, Rodney, a reugit intotdeauna se gdseascd o cale
astfel de activitate. creativi de a petrece timpul atunci cand cerea vreunei fete si iasi cu
Egti deja familiarizat cu intAlnirile Ia care cei doi sunt simpli el. intr-o ocazie, el ;!a invitat prietena la o plimbare cu motocicleta
spectatori qi cu ceea ce includ ele, aqa ci nu voi mai insista cu alte gi la un picnic in pidure. In ziua aceea a plouat, dar ei au mers,
sugestii. Dar, uneori, tinerii au nevoie de pulin ajutor pentru a se totugi, au fdcut un mic adipost qi au aprins un foc, dupe care au
gdndi la intdlniri, mai creative. Iatd cAteva idei: mancat cuibdrili la cildura fldcirilor. (L-am intrebat ce seryeau
- Participali la un cros pe schiuri: atunci cdnd invita o fati la o astfel de intdlnire Ei el a spus - jeleu de

64 65
Nancy L. Van Pelt CLLrtenie completd

fructe, pe care il prepara el insusi, la internat, cartofi prdjiti, mere sr drdguli", se gandea el. ,,Ne-am distrat bine impreuni. Mi-ar pldcea
fursecuri sau biscui;i.) Petreceau un timp plicut impreund si reuseau s-o sdrut de 'noapte bund'."
si se cunoasci mai bine unul pe celdlalt, in ciuda imprejurdrilor Inima lui Susie parcd a stat o clipl in loc atunci cAnd Sam a
nefavorabile. luat-o de mini. Ea a anticipat ceea ce avea si urmeze 9i l-a lesat sl
intAlnirile de genul acesta, care cer participare efectivl, nu numal o sirute. Dup[ ce a intrat in casd, s-a aruncat pe pat $i mintea a
cd sunt amuzante, dar stimuleazi si creativitatea. Sunt educative, inceput si-i colinde. D-R-A-G-O-S-T-E! In sfArgit, era indregostitd
dezvolti tendinta de a fi de folos celorlalti, sunt mai relaxante si si Sam o iubea si el!
mai pulin egoiste. In esenli oferd cuplului posibiliteti unice de a in drum spre casd, Sam se gAndea: ,,Mi-a plicut Susie, m-am
se cunoaste mai bine unul pe cel5lalt, fdri s[ se grdbeasci. Cele simli bine cu ea. intAlnirea cu o fatd este ceva interesant, aEa ce voi
mai multe dintre ele sunt necostisitoare sau chiar sratuite. Este continua. Bineinleles cI n-am de gAnd sd m[ leg de nimeni sau
posibil. insi ca unele persoane sa se simta prea irihibate, ca sa sl-mi creez obligalii."
incerce o intAlnire participativd, astfel cd, in cazul lor, nu este o Manifestirile de afecliune pot avea semnificalii diferite.
idee bund ca prima intdlnire si fie una de genul acesta. Dar multi insemnitatea unei strAngeri de mind sau a unui sdrut variazi de la
tineri vor saluta cu pldcere o schimbare de ritm, iar acast gen de persoani la persoanl. De obicei, fetele au tendinla si acorde o mal
activiteti interactive sau de implicare cu o persoand de sex opus vor mare importanle unui sirut decit o fac partenerii lor. In cazul de
anima si vor inviora relalia dintre un biiat si o fate, care se intahesc mai sus, Susie se mai sdrutase doar cu un singur beiat - primul ei
regulat. prieten stabil. De cealalti parte, Sam se intAlnise cu mai multe fete
Nu am mentionat evenimentele sociale semnificative - banchete astfel cd, pentru el, o s[rutare de primd-intdlnire insemna cu mult
gi toate celelalte de felul acesta. Pentru multi, astfel de ocazii mai pulin decdt o prietenie afectuoasi gi stabili. El nu luase lucrurile
constituie, de obicei, prima intilnire. O astfel de intdlnire oferd atdt de in serios ca Susie.
siguranl6, pentru ce presupune un insotitor. Ea iti oferi timp si Imagina{i-vi ce s-ar putea intAmpla in continuare in cazul lui
posibilitdti de a sta de vorbd cu partenerul sau cu partenera cu care Sam gi al lui Susie. Dacl ea crede cd a glsit adevirata dragoste,
ai venit. Probabil ci vi veti afla in mijlocul prietenilor care vor atunci cdnd va incerca sd-i dea de inleles aceasta lui Sam, el va bate in
contribui si ei la conversafie si vi vor face se vi simtiti mai in largul retragere. Atunci ea va crede ce lui nu i-a pldcut deloc de ea Ei va ajunge
vostru. Cu toate acestea, astfel de ocazii pot fi costisitoare si la concluzia cd toti birbatii nu vor de la femei altceva decit sex
incurajeazi incercirile de a vi impresiona unul pe celilalt. Un alt in realitate, nici una dintre perceplii nu poate fi intru totul exacte.
dezavantaj vine din faptul ci vd aflati in toverdsia unor persoane in general vorbind, biielii cautd demonstratii de afecliune, pentru
care vI cunosc foarte bine, iar acestea pot se remarce: ,,Ia uite cu cd le consideri amuzante. Cu toate acestea, fetele interpreteaze
cine iese cutare!" afecJiunea drept dragoste. Ambele sexe trebuie sd cunoascl
perspectiva celuilalt gi sA nu atribuie o mai mare semnificalie anumitor
Sd te sdruli sau nu gesturi decdt a intenlionat celilalt s[ comunice.
Daci un cuplu de-abia a inceput si iasi impreuni gi cei doi incep
Dupi prima lor intAlnire, Sam a condus-o pe Susie pdnd la usi. prea devreme cu astfel de gesturi de afecliune, in curdnd se vor
Se simtise bine in prezenta ei si a luat-o de mdn5. ,,Este o dpA confrunta cu anumite probleme. Unul dintre principalele scopun

66 67
Nancy L. Van Pelt Ctutenie completd

aleintdlnirii este ca cei doi si ajungd sd se cunoasci mai bine. Evident biiat gi siJ invite in oras, insl majoritatea biietilor inci preferi sd
cd, dacd petreci cea mai mare parte a timpului cu mAngdieri si fie ei cei care sd facl aceastl propunere. Cu toate cd astlzi intAlnirile
imbritisiri, va fi foarte greu sA te mai angajezi in comunicare verbald nu mai sunt nici pe departe la fel de formale qi de strict organizate cir
(chiar dacd o impresionante comunicare non-verbali tocmai este in inainte, intr-un sondaj recent, efectuat de revista Seventeen, pe tn
desfdsurare). Relatia voastrd va tinde se rdmAni la un nivel foarte numdr de 1005 fete,64 Vo dintre ele au spus cd nu au propus niciodatd
superficial. Nu vreau sd spun c[ un bliat gi o fatd care ies impreuni unui biiat sd iasi impreuni. (Aproape 71 7o dintre fete aveau, la ora
pentru prima datd nu ar trebui cu nici un chip se se tine de mAnI, dar aceea, un prieten cu care se intilneau.) Doar un nesemnificativ
amAnarea pentru ince putin a acestor gesturi va ajuta cuplul sa-si procent de 2Vo obignuiau sd invite un biiat la intdlnire. Chiar gi
dezvolte o relalie mai echilibrati. De multe ori, o relalie de prietenie studentele de la colegiu, care au un comportament mai degajat, adopti
foarte buni a fost ruinatS. prematur, deoarece cuplul a fost preocupat in aceasti privinld modelul tradilional. Mai mult de jumltate dintre
mai mult de astfel de manifestdri de afectiune. ele nu ceruser[ niciodatl intAlnire unui bdiat qi doar 10 Vo o fdcluserir
uneori.2
Cum sd oblii o intdlnire Fetele care devin prea agresive in felul de a se purta cu biielii ii
sperie gi ii indepArteaze. (Bdielii sunt gi aEa pulin cam speriali de
Fie cd esti biiat, fie cd egti fate, alege pe cineva care se afli cam la felul de-a fi al fetelor! Acesta este motivul pentru care unii dintre ei
acelagi nivel cu tine in ceea ce priveste experien(a intAlnirilor. Un nu ies deloc cu fetele. Tinerele uiti adesea cd un biiat igi pune in joc
student din anul I la colegiu, care incearci sd ,,aga!e" pe cineva din masculinitatea qi se expune riscului de a fi refuzat atunci cand face o
ultimul an, iese din mediul lui. Cind i1i alegi un prieten sau o prietend invitalie. Refuzul doare $i de aceea mulli biieli nu-si vor asuma
care are aproximativ aceeagi experienle ca gi tine in privinta riscul decAt dac5, au motive serioase sd creadi cd fata va accepta.)
intilnirilor, atunci amindoi pute{i invdla si creste impreunl, risc6.nd Dar wemurile se schimbl Ei o fati are astdzi multe posibilitili pe
cdt mai pulini frustrare gi durere cu putin{I. Inainte de a incepe sd care cu caliva ani in urmd nu le-ar fi alut. Unele gcoli iniliazd un
iegili impreund, stabiliti prietenii. Trebuie sd stii ce inseamni si fii ,,weekend pe dos" sau o ,,zi anapoda", in care totul este invers decit
prieten cu cineva, cum tribuie sa-l tratezi, sd-l ajuli gi sa-i implinegti de obicei. Fetele ii inviti pe beieli, achiti biletele de intrare sau
nevoile. De-abia dupd ce ai invilat cum si fii prieten, esti pregitit sI consumalia la cofetdrie, ii ajuti sd-gi imbrace paltoanele,le duc ce4ile
te intilnesti cu cineva de sex opus. sau le deschid uga la ma;in[. Astfel de ocazii pot fi deosebit de
Biieti, majoritatea fetelor au propriile lor a;tepldri despre cum amuzante gi pot reprezenta ocazii potrivite, cAnd o fati si-l invite la
le-ar plicea si fie abordate in vederea unei intdlniri. In general, uner intdlnire pe biiatul pe care a pus ochii. Cu toate acestea, atunci cind
fete nu ii place si o iei pe nepregdtite si, fdri nici un semn prealabil, o fati face primul pas, ea trebuie si fie foarte subtili sau si giseascd
care si ii dea de inleles ce intentie ai, sd vii si - bum! - si o invili in o cale prin care se-l face pe bdiat si creade ci a fost ideea lui.
orag. In cele mai multe cazuri, ea ar prefera ca mai intdi sd ii acorzi InsA o fatd poate folosi o mullime de metode prin care si-i arate
putine atentie. Salut-o de cateva ori si ia-o deoparte pentru o mica unui bdiat cd este interesati de el. Poti arania se te asezi linsd el sau
discufie in doi. Cu alte cuvinte, o fatd asteapte ca mai intAi s[ fii vizavi de el. incearcd si-i surprinzi privirea gi se-i zambe$;i. Ochii
prietenos fati de ea gi si pregdtegti astfel invitalia de a iegi impreuni. tii pot sd-i comunice mult. (Atenlie: Nu exagera!) El va prinde
In zilele noastre, multor fete li se pare ceva normal si sune un mesajul. Un bdiat obiEnuia se se aseze ldngi cel mai bun prieten al

68 69
Nancy L. Van Pelt Cunenie completd

lui si ii spusese acestuia sd-i dea cdte un ghiont ori de cAte ori fata de unii cu privire la ceilalfi, ei au fost foarte critici cu privire la calitdlile
vizavi se uita la el. gi abilitdlile partenerilor in a face o intAlnire reugitl! Fetele le
Daci por{i o conversa(ie cu el, acordi-i atentie in timp ce-!i reproqau lipsa de respect Ei de curtozie, aldturi de un comportament
vorbegte. Arate-te interesate de ceea ce iti spune. Acest lucru il blddran s,i necuviincios, manifestate prin consumul de alcool, limbaj
impresioneazi pe un birbat. Uneori, o pdeteni poate transmite o urat, folosirea drogurilor qi a tutunului; eqecul de a organiza ointdlnire
informalie aga cum trebuie. Asiguri{e ci aceasti persoani poate in care fata si hotdrasci; incerciri agresive de a o imbr[liga inci de
face o aluzie cu mult tact, altfel s-ar putea se te afli intr-o situalie la prima intAlnire gi prea multd liuddroqenie gi egocentrism.
mai rea decAt la inceout. Bdielii s-au plAns cd fetele sunt greu de mullumit, increzute, egoiste
inscrie+e in acelasi club sau angajeazi+e in activitdlile la care gi preficute; se poarti asemenea unor ,,ceutetori de aur"; acordi
participd gi el. Cere-i ajutorul la leclii sau pentru un proiect la care prea multi importanle ,,popularitdlii" atunci cAnd iqi aleg padenerii;
lucrezi. Organizeaze o petrecere care sd includd citeva cupluri, dar insistd ca intAlnirea si li se propund cu foarte mult timp inainte gi, de
gi citeva persoane fdri partener, astfel incdt oamenii si nu se vadd obicei, intArzie foarte mult la intAlnire.
obligali sd stea doi cAte doi. Participd la intAlniri de grup gi mergi Cind cel care a realizat studiul i-a intrebat pe studenli cu prilT re
acolo unde se adund de obicei tinerii - petreceri, evenimente la calitilile qi valorile pe care le apreciazi cel mai mult, atdt in cazul
sportive sau activitlti ale bisericii. Ia legdtura cu un cuplu de prieteni intAlnirilor ocazionale, cdt gi in al celor stabile, au iqit ca predo-
;i plnnuigi un picnic impreuni. Invitl caliva prieteni si vi se allture. minante urmitoarele gapte trlsituri (le-am scris in ordinea apdrutd
(Amdnunt: ai grijd si nu fie un numdr par, ca si evi{i tensiunea in sondaj):
gdsirii unei perechi.)
Fetele se simt mai degajate, daci se pdstreazl un echilibru, in
.
I sanehte fizic'l gi mintala;
privinla rolurilor si lucrul acesta poate fi benefic. Unele fete vor
2. si fie demn(d) de incredere;
s6-gi pliteasci chiar gi partea lor de cheltuiall in activititile la care
3. frumusele in infiliEare gi atitudine;

participd impreund cu partenerii lor. In acelasi timp pAn[ gi unii


4. vorbire si actiuni curate;
dintre bdielii plini de orgoliu birbdtesc, nu mai consideri aspectul
5. o fire plicuti gi sim! al umorului;

financiar drept un tabu. Atat fetele, cdt ;i biietii de astlzi sunt mai
6. infelepciune qi chibzuin!6;

putin interesali de rolurile stricte ale prieteniei decAt erau cei de


7. comportament matur, corespunzdtor vArstei.
odinioard. Astizi, in relatia de prietenie dintre un bdiat 9i o fati, este Deci succesul in prietenia cu o persoand de sex opus depinde in
mai important ca cei doi sd se suslind unul pe celilalt decAt si fie mare misurd de personalitate, comportament si infdlisare. Totugi,
prea mngtienli cu privire la care sex s-ar cuveni si faci lucml respectiv. vd rog sd relineli ce toate aceste lucruri sunt determinate de
conceplia pe care o aveli cu privire la voi ingivd. Toate sfaturile
Caracteristicile unui bun paftener despre ce si faci gi ce si nu faci pentru a avea in viitor o intAlntre
reugiti Ei o relalie de prietenie reugiti, nu vi vor fi de nici un folos
Un studiu interesant a relevat ci 90 % dintre studenlii intervievafi dacd nutrili simliminte negative cu privire la voi insivd. Cui ii place
considerau cA sunt niqte ,,buni" parteneri de intdlnire. Cu toate se stea in preajma unei persoane care se desconsiderd pe sine gi ii
acestea, atunci cind aceia;i blieli qi aceleaqi fete au fost intreba{i desconsiderl gi pe ceilalgi sau care nu se acceptE pe sine Ei nu are

70 11 i

i
Nancy L. Van Pelt Cutlenie completd

incredere in capacitatea sa de a face diferite lucruri? O persoand cu intr-o astfel de petrecere care de-abia atunci incepe cu adevirat?
simf[minte pozitive in ceea ce prive$te propria valoare poate fi un Indiferent care ar fi activitatea, nu ar putea avea loc mai devreme?
partener de intalnire mult mai bun Multe momente intime incep dupi miezul nopfii. Eviden! dacl egti
Cercetarea de sine inainte de momentul orimei intdlniri cu un singur aldturi de o persoani de sex opus pentru un timp mai
prieten de sex opus este esentiale, dar te pogi evalua pe tine insuli indelungat, pind dupi miezul noplii, toate hotirdrile prealabile cu
chiar dacd es,ti deja implicat intr-o astfel de relalie. Priveqte-te $i privire la cit de departe puteji merge se pierd foarte ugor in starea
ascultd-te mai ales atunci cind te afli in preajma prietenilor. Ti-ar de excitare care existd.
plicea si stai cu tine insu,ti? Informaliile pe care le capeli cu privire Firi indoiali ci existe o mullime de alte lucruri de ficut dupi
la propria persoane vor areta cat de preg[tit eqti pentru a te implica miezul nopgii decit aceste gesturi de manifestare a afectiunii. Daci
pe viitor intr-o relalie de prietenie cu o persoand de sex opus. simlili cu adevirat ci pirinlii vogtri vd trateazd nepotrivit prin
impunerea anumitor restriclii, cerefi-le si discute cu voi regulile
lnterdicliile respective. Explicali-le exact ce plinuili si faceli dupi miezul noplii,
de ce nu vi puteli intoarce acasi mai deweme, c6t de stAnjenitor
,,Dragd familit Van Pelt, este pentru voi sI vi scuzali gi sd plecali din mijlocul prietenilor,
Pirinlii mei sunt imqosibili! Nu m[ lasl si intarzii niciodati in precum gi timpul exact cAnd vell fi acasi.
ora$, dupd miezul nopfii. In zilele noastre, aga ceva este ridicol. Adesea Daci in trecut nu ali dovedit ci sunteli niEte persoane demne de
mA vdd nevoitl se plec de la o petrecere tocmai cind distrac$a este incredere - dacd afi intarziat in repetate randud dupi ora stabiliti
in toi. Este asa de jenant! Tata spune cd nu wea si intru in vreo mergdnd in locuri unde ali spus cA nu vi veli duce gi fdcind lucruri
incurcdturi. Aceasta mi s-ar putea intdmpla la fel de bine inainte de pe care ali promis cd nu le veli face - nu vi aqteptali ca rugiminlile
miezul nopgii, ca gi dupi miezul noplii. $tiu ci se cwine sd-mi ascult voastre de ingdduinli si-i impresioneze pe pirin{i. Dace wefl sA
plrin{ii, dar trebuie si o fac chiar si atunci cdnd ei nu sunt rezonabili?" dovedi$ ci meritali increderea lor, atunci va trebui sd fiii cu adeverat
Cum ar trebui si reaclioneze tinerii, atunci cdnd li se pare cd demni de lncredere. Pirinlii vostri se vor ardta mai dispuqi si vi
pdrinlii lor adopti o pozilie nerealist[, stabilind o serie de interdiclii asculte punctul de vedere atunci cdnd le propuneli voi un acord in
gi de reguli in ceea ce priveqte participarea lor la diverse intahiri? ceea ce prive,qte intilnirile voastre cu prietenii de sex opus.
Probabil cf,, cel mai adesea, atunci cind plrinlii vogtri vi stabilesc Nu uitagi, pdrinlii care v-au dat nas,tere si v-au crescut pot s[ vd
interdiclii gi reguli in ceea ce priveEte ora cdnd trebuie sd fi1i acasd, cunoascd mai bine decat ve cunoastef, voi ingivd!
ei se gdndesc la wemea cdnd ei ingiqi erau la vArsta voastrA $i la ceea
ce fdceau ei dupd miezul nopfiil Amintirile acelor vremuri ii urmeresc Prieteni i le i nterrasi al e
si ar wea si-si protejeze propriii copii de anumite greseli pe care ei
insisi le-au ficut - gi aceasta indiferent dace dnerii carc le sunt mpii Aproape un sfert dintre cele 1005 fete intervievate in sondajul
doresc sau nu o astfel de protecgie. efectuat de reista Seventeen se intdlneau cu cineva de altd rasd.
Uneori, o reguld simpli, precum ,,Trebuie si fii acasi pAnd la Aproape 50 de procente dintre cele de culoare trecuserd linia rasiald,
miezul nopgii", vd poate scuti de multe suferinli. Acele petreceri in comparalie cu numai 20 de procente dintre fetele albe. Cel mai
care la miezul noptii sunt in toi mi deranjeazi. Ce se intdmpld adesea, in intAlniri interrasiale erau implicate fetele care erau departe

72 73
v

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

de casi sau cele care depdgiserl vdrsta de 20 de ani. 47 Vo dinfie Cind revista Seventeen a intervievat 200 de adolescente din
tinerele intervievate au declarat cd nici m[car nu se gdndeau la diferitele pe4i ale lerii despre pirerea lor cu privire la prietenia cu
posibilitatea implicdrii lor intr-o prietenie interrasial5.3 un bdiat gi la legdtura acesteia cu religia, 97 Vo dintre ele au rispuns
Biblia nu vorbqte despre problema prieteniilor si a cdsdtoriilor cd, in ceea ce le privegte, nu cred ci religia ar trebui sl joace weun
interrasiale. Ea este explicitd doar asupra faptului ci cei rol in alegerea persoanei cu care se intAlnesc. Nu toate aceste
,,credinciofi" nu ar trebui sd se uneascd in cisdtorie cu adolescente doreau ca rela{ia lor ,,interconfesionali" sI conducd la
,,necredincioEii". Cu toate acestea inse, prieteniile interrasiale cdsetorie, dar chiar Ei in acest caz, mai mult de 75 7o dintre ele au
prezinti anumite probleme. Cuplurile interrasiale vor intAmpma spus ce nu ar avea nimic impotrivi se se cdsetoreasc5. cu cineva
impotrivire, cel mai probabil din partea ambelor perechi de pirinli dintr-un mediu religios diferit.5
- iar aprobarea pdrintilor deline o influenld foarte ridicati cdnd S-o ludm, de exemplu, pe Shelly. Ea spune: ,,Da, sunt prietena cu
este vorba despre succesul in cisdtorie. Dacd spui: ,,Stai puJin, eu Jeff. Stiu ci el nu este cre$tin. Eu doar ies cu el din cind in cAnd. Nu
doar ies din cAnd in cdnd cu aceaste persoan[, nu m[ cdsi.toresc cu md cdsdtoresc cu el. Acum nu am pe altcineva cu care se me intalnesc
eal", inseamnd c[ nu esti suficient de matur(i) ca s5.-ti dai seama gi s[ ies undeva. Este singurul din preajma mea gi, dacl weau sd am
ci aceste intdlniri pregdtesc cadrul pentru cisetorie. Dacd te pe cineva cu care se mi intdlnesc, atunci trebuie siJ accept pe el".
angajezi intr-o prietenie interrasiali, vei avea de ficut fati la o Pentru ci nu existe nici un verset biblic care se spund: ,,Si nu
mullime de presiuni, de suportat un stress continuu si de inliturat mergi la intilnire cu un necreqtin", trebuie totugi se cdutim nigte
o mullime de bariere. principii scripturistice care se ne ajute sA tragem o concluzie corectl
Cind plrinlii nu sunt de acord cu relalia, respingeli ideea de a in aceasti privinle. Cu toate acestea, existe in Biblie anumite pasaje
merge la intdlnire pe furig. Mentinerea unei prietenii impotriva care invali ci un ,,credincios" nu ar trebui si ia in cdsitorie un
dorinlei piringilor vd va impovdra cu simgiminte de vinovilie 9i vi ,,necredincios". Sl citim, spre exemplu, 2 Corinteni 6,14: ,,Nu vd
va crea si mai multe probleme. Daci simlili impulsul de a etala faptul legagi cu cei necredincioqi; cici ce tovarigie este intre neprihinire ;i
ci iubifi o persoani de altd rasi, ar fi mai bine se ve luali timp gi si frridelege? Sau ce prietenie poate exista intre lumind si intuneric?"
mai aruncali o privire asupra relaliei voastre. In cazul cAnd ieqili (N.A.S.B.).' Expresia ,,Nu vd legali" este tradusd in versiunea King
impreund doar ca sL demonstrali ceva, este foarte probabil ci va James (gi Comilescu, in lb. romAni) cu ,,Nu vi injugali la un jug
indreptali spre un dezastru. nepotrivit".
Daci inhlmali un mlgar qi un cal si tragi impreuni la o cdrufi,
Oare chiar conteazd religiaT probabil ci se vor smuci sau vor trage in direciii diferite - incercAnd
orice numai ca se scape unul de celelalt. Sau, pentru cd picioarele
in timp ce clericii, consilierii in probleme maritale ;i pirinlii calului sunt mai lungi declt cele ale mdgarului, s-ar putea sl meargi
continue sA dezbatS. argumentele pro si contra unei cisf,torii cu cineva in cerc. Oricare ar fi rezultatul, un lucru este sigur: nu vor face o
de alti religie, tendinla de a se realiza astfel de cdsnicii este in continud echipl prea reugitd.
crestere. Estimdrile curente arate cA unul din patru ewei se cislto- In acelaqi fel, a intra intr-o relalie de prietenie cu o persoanl de
reste cu un ne-evreu si ci unul din doi catolici si protestanli se sex opus care nu impartigegte convingerile tale religioase inseamnd
cdsetoreste in afara religiei lor.' a-gi atrage singur o mul{ime de probleme. O weme vei rezista, dar

74 /)
lil I
Nancy L. Van Pelt Cut'tenie completd

ii
cu timpul, procesele logice din mintea ta cdstigd bitilia 9i incepi sd si fizic, dar fdrl unitate spirituald gansele de reugitA sunt extrem de l
petreci tot mai mult timp cu aceastd persoani. Apoi, ajungi si te reduse. $i atunci, ce nebunie si ili asumi un asemenea risc! li

intrebi dac[ nu cumva cazul tlu este unul aparte. S-ar putea sd fie Josh McDowell, un cunoscut autor si lector in mijlocul tinerilor, I

cea mai extraordinard relalie pe care ai alut-o vreodatd gi, inainte ne povesteqte despre o tandre atractivi, care era una dintre cele mar
si-!i dai prea bine seama, ajungeli sd v[ iubili profund. populare studente din campus. Mulli biieli ar fi wut sd se afiseze cu
O datd ce esti indregostit, incep problemele. Vei simli cd se trage ea sau sd o aib[ prieteni. Ea era foarte interesatd de aspectele sociale
de tine in direclii opuse. In cele din urmd, va veni un timp cdnd va ale cregtinismului, astfel cd a inceput se participe la intilnirile Miscdrii
trebui si faci o alegere. Congtient sau nu, va trebui sd alegi intre Black Nationalist. Lua adesea cuvdntul la aceste intdlniri, legdnd
Dumnezeu si prietenul sau prietena ta. Dacd II alegi pe Dumnezeu, toate aspectele de Dumnezeu. Grupul o asculta, pentru cI ceea ce
te vei simli rdnit emolional, pentru cd vei pierde afecliunea cuiva pe spunea avea sens si pentru cd trAia ceea ce spunea.
care il iubegti. Dar dac[ il alegi pe prietenul tiu mai predus de Dup[ una dintre intdlniri, un adevarat ,,fante" din campus, care
Dumnezeu, atunci vei fi renit spiritual, pentru ci ai agezat relalia ta obisnuia si iasd cu oricine avea chef qi oricdnd avea chef, i-a propus
cu o altd fiinld omeneasci inaintea celei cu Creatorul t5u. Daci o intdlnire. A fost gocat s[ vadi ca este refuzat. in modul cel mar
alegi a doua alternativd, s-ar putea sd descoperi ci-!i pierzi rapid simplu 9i mai politicos, ea i-a spus: ,,M-am predat lui Hristos gi nu
interesul pentru lucrurile spirituale 9i in curdnd te vei impietri qi vei weau si am o relalie cu cineva care nu I s-a predat, la rindul lui, lui
deveni indiferent fali de orice fel de aspecte spirituale. Incerci s[ te Hristos. Iar tu nu eqti predat lui Hristos".
convingi singur ci esti fericit in alegerea pe care ai ficut-o, dar undeva, Rlspunsul ei nu l-a fbcut sd dea inapoi, ci doar i-a mlrit gi mai
induntrul teu, gtii cA, atunci cdnd nu stai bine din punct de vedere mult dorinta de a iesi cu ea, astfel ci s-a hotlrAt sd incerce s-o
spiritual, nu poli se fii bine in nici un alt domeniu al vielii. infrAngi. Timp de trei sdptimini el a persistat in eforturile lui de a o
Clsitoria trebuie sd fie o relalie bazatl pe unitate emolionali, face si se rdzgdndeasci. In cele din urmi, ea a rdspuns: ,,Ei bine,
fizici gi spirituald. O datd ce te cisdtoreEti, vei avea de luptat impotriva uite, asti seard este o intdlnire religioasi in cadrul colegiului. Poli si
a tot felul de adversitdli gi influenle care ifi vor solicita toate resursele mi insolesti acolo".
pentru a le putea face fa!i. Adesea, tinerii resping aceaste idee. O Tinirul vroia atdt de mult sd iasd cu ea. incAt a insotit-o la
fat[ spunea: ,,Dacf, iubesc un bdrbat, credinla lui nu are importanlf,. intAlnirea religioas[. in sdptdmdna urmdtoare, a invitat-o din nou si
Religia nu conteazf, - dragostea este ceea ce conteazd!" Un tdnir a iasi undeva impreuni. Ea i-a spus cd acceptd doar dacd vor merge
afirmat: ,,Relalia de cdsetorie este intre tine gi partenera ta, iar relalia din nou la intalnirea religioasi. In patru sdptdmdni, fata I-a condus
religioasd este intre tine gi Dumnezeu. Cele doud sunt diferite!" pe acest tdnir la H stos, iar xtdzi sunt amdndoi misionari.
Dacf, lnei sd intemeiezi un c[min, considerAnd ce te vei putea Ea si-a stabilit standardele in alegerea unui prieten si apoi I-a
bizui doar pe puterile tale in momentele de crizi, eEti liber sd incercr. incredinlat lui Dumnezeu viala ei ;i in aceastd privintl. Dacd wei
Dar toate dovezile 9i statisticile te contrazic. In medie, cam una din sd-L vezi pe Dumnezeu ficdnd lucruri mari prin tine, atunci trebuie
doui cisdtorii se sfaryegte prin divorl. Ins[, dupi cum afirmi Billy si fii atent in privinla inilierii unei astfel de relalii cu cineva care
Graham, acolo unde rugdciunea qi momentele de devoliune familiall nu-!i impdrtigeqte convingerile religioase.
fac parte din viala de fiecare zi, doar una din 400 de cesetorii se
destram[. Vdputeli potrivi foarte bine din punct de vedere emolional

/o 77
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Siguranla sociald pentru cei tineri - stabilizarea relaliei atraclie gi un oarecare grad de angajare, care te face.sd simli ci egti
preluit si Ji se acordi atentie intr-un mod aparte. In felul acesta,
Fiecare avem mAnciruri preferate, prieteni preferafi, profesori cregte simlemantul valorii personale. Poate cd nu ai avut niciodatd
preferali, haine preferate. Dup6 ce s-a intilnit cu destul de multe ocazia si te bizui pe cineva in mod special. Dar acum, cAnd ai o
persoane, in relalii ocazionale, un tdnir ajunge sd-gi dea seama cd relalie stabil5, descoperi cd increderea ta in alte domenii ale vielii
una dintre ele se ridici deasupra tuturor celorlalte. Astfel incepe personale a crescut. Te simti mai valoros ;i mai capabil de a cAstiga
formarea unei perechi qi acel gen de prietenie pe care o numim aprecierea gi preluirea celorlalli. lncepi sI cauti compania altora si
,,exclusivi". Unii ajung la o relalie stabild pur 9i simplu, pentru ce sd ai curajul si iei cuvdntul intr-un grup - ceea ce nicidecum n-ai fi
nimeni altcineva nu le-a acordat atenlie sau pentru ci sunt mu\umili indriznit mai inainte. Gdndul ci esti iubit si cd este cineva ciruia ii
de siguranla pe care le-o oferi. pasd de tine poate face minuni in ceea ce privefte simlamdntul valorii
ln cadrul prieteniei stabile, regulile jocului se schimbi. De obicei, personale.
in cazul intdlnirilor ocazionale, cei doi se plac unul pe celdlalt, dar O relatie stabili poate si insemne, in acelasi timp, economie de
nu sunt indrdgostili, gi amAndoi sunt liberi sd se intilneascS. si cu alte bani. Cu cdt un cuplu are o relalie mai stabile, cu atat iegirile in
persoane. In prietenia stabi16, fiecare are drepturi exclusive asupra Iocuri pretentioasevor fi mai rare. Nuva mai fi nevoie sE aveli intdlniri
timpului gi asupra atenliei celuilalt. Nici unul dintre parteneri nu oficiale gi costisitoare. Acum, puteli planifica un timp in care pur si
poate si accepte sau sd ini;ieze o intdlnire cu altcineva. Este de simplu si fiti impreuni - si urmirili un program Ia televizor, acasd
asteptat, de asemenea, schimbul de daruri in ocaziile speciale, precum la unul dintre voi, si. mergeti la cumpdrdturi sau si studiali impreuni.
ziua de nagtere, Ziua Indrigostililor (Sf. Valentin) sau Crdciunul. Nu mai incercati si vi impresionati unul pe celdlalt, astfel cd pute$
Prietenia stabili oferd cAteva avantaje. Nici unul dintre parteneri incepe sd vi bucuali de prezenla celuilalt gi de pdrtiEie.
nu se fiimdnti cu cine va merge la o serati sau la o ceremonie. Este In cele din urmf,, o relatie stabild vd poate invlta mult cu privire
ceva de la sine inleles - si fdri si fie nevoie de o invitalie oficiald - ci la relatiile interumane. Cu cat devii mai apropiat de cineva, cu atdt
cei doi vor merge impreuni, ca un cuplu. Stabilizarea relaliei ofera cunos,ti gi intelegi mai bine acea persoand. Aceastd apropiere
siguranli pentru ambele sexe. Ea ii scutegte de nepldcerea de a nu presupune sd devii mai altruist si mai darnic. Drept urmare, vei invdla
avea cu cine si iasd sau de a se vedea obligali si accepte o toviris,ie cum si te intelegi cu persoanele de sex opus din cercul mai larg al
nedoritd. vielii sociale.
Ea oferi, de asemenea, siguranli emolionale. Anii tinerelii Pe de alti parte, o relalie stabild nu inseamni numai bucurii.
intAmpini numeroase crize cind se pare cd pdrinlii, profesorii, fralii Prea mult timp petrecut impreuni poate ajunge o povari, mai ales
qi surorile, prietenii gi chiar biserica se agazi in calea a tot ceea ce dacd. avansati prea repede in apropierea voastri. A ajunge la o relatie
wei si faci. Uneori !i se pare ci intreaga lume se sparge in capul tf,u shbile prea curdnd sau la o virstd prea tAndri, prezintd anurnite
gi ci nimeni nu infelege prin ce treci. Un Pafiener stabil, care gtie sd ispite care vd pot inhiba cresterea personald si spirituali. Cel mai
te asculte gi inlelege ce simfi, poate reprezenta un valoros suport mare impediment al unei relagii stabile premature constd in stagnarea
emotional. cresterii personale, emolionale si sociale.
intr-o relalie stabili, un Iucru plin de insemndtate este acela de a Pentru unii tineri, prietenia stabile poate genera probleme de
primi atenlia Ei afecliunea cuiva. Aceasta dovedegte incredere, identitate. Paulei ii plac rondelele de ceapd, maginile de epoci si

78 79
Nancy L. Van Pelt Cuftmie completd

muzica clasici, pentru cd prietenului ei ii plac acaste lucruri. Ea a mai multor dificultlti. Cei doi nu vor sd rupd relalia, dar nici nu sunt
devenit o copie fidele a preferinlelor gi aversiunilor actualului ei pregltili pentru cdsltorie. Ei nu vor se agtepte in privinla sexului.
iubit. Asemenea unui cameleon, Paula iqi schimbd valorile qi Aceasta ii determind sd continue relalia din ratiuni sociale, dar
personalitatea o dati cu prietenii. Ea nu gi-a lisat niciodatd propria ea nu le ofer[ un scop sau o direclie de bazd. Este o situalie
personalitate sl se dezvolte qi probabil ci, intr-o zi, se va trezi la periculoasil
realitate gi se va simli plictisitn gi frustratd. A trece la o relatie stabili nu este in sine nici bine, nici riu. O
Un alt dezavantaj al unei relagii stabile il reprezintd numirul astfel de etapl este esenliald in experienta curteniei. Ea reprezind o
crescut de ocazii in care poli sd ,,te infierbAnli". Este dificil si pistrezr perioadi de serioase incerciri, pe parcursul cdreia fiecarepoate studia
ritmul unei relalii stabile, mai ales atunci cAnd te despart ani buni de h amenunt caracteristicile emolionale, morale, spirituale si sociale
clipa cisdtoriei. De multe ori, chiar tinerii cu idealuri inalte cad in ale celuilalt, analizdnd in acelagi timp daci este inlelept sI isi asume
ispita unei relalii sexuale premaritale, tocmai ca rezultat al stabilizirii riscul de intra impreund in relalia de cisitorie.
premature a acesteia. Adesea, astfel de cupluri tinere se trezesc in Atunci cAnd incercali sd vd evaluati compatibilitatea, timpul este
situalia unei sarcini nedorite tocmai datoriti faptului ci se consideri prietenul vostru. Nimeni nu poate juca pentru totdeauna teatru. Mai
nigte copii cuminli, care nu vor merge niciodati prea departe. Ei se deweme sau mai tirziu masca va cddea. Pe parcursul procesului de
lasi pringi de emolia de moment, iar fata sfirgegte prin a rimAne evaluare, evitali condiliile artificial aranjate, care nu vi ingdduie si
inslrcinatd. Chiar daci nu ar r[mdne insircinatd, fiindcd gi-au Iuat vl observali si se ve cunoasteli unul pe celilalt in condilii Variate,
din timp mdsuri de precaulie, ar insemna ci nu au ascultat de naturale. Prea adesea, cei doi isi prezint[ unul celuilalt doar calitelile,
Dumnezeu in mod premeditat. comportamentul cel mai bun de care sunt in stare, astfel cd
Un alt pericol major al stabilizdrii relaliei este acela cd totul poate amindurora le este foarte dificil sd afle cum sunt in realitate.
deveni doar obiqnuinll. Multe cupluri continui si fie impreuni chiar Anii adolescentei sunt ani prelioEi, de aceea folosili-i cu cel mai
qi dupl ce lucrurile bune dintre ei au incetat se mai existe, pentru mare profit pentru voi. Sunt nigte ani lipsili de griji gi cu doar foarte
simplul fapt ci nici unul dintre cei doi nu;tie cum-sau nuindrizneqte puline obligatii. Este timpul cel mai bun pentru dezvoltarea valorilor
-sd pund capdt relaiiei. Un tAnirse exprima astfel, in aceasteprMnld: demne de respectat, a scopurilor nobile si a standardelor de
,,1-a inceput mi-a plecut mult de Connie. Pinilaurmi, am determina- comportament. Implicali-vn! Cunoaqteli oameni noi! Contactali cit
t-o sd accepte si facem anumite lucruri de care acum nu sunt prea mai multe prietenii nestabile cu persoane de sexopus! Dacdvilimitali
mAndru. Acum mi-am pierdut interesul in ceea ce o privegte. Mi ocaziile in acesti ani de inceput, vd nedreptelili singuri.
simt ca un qobolan, dar nu gtiu cum sd scap de ea fdrd si o rinesc." Fiecare persoand care vine in contact cu viala voastri va ldsa in
Ce se intdmpl[ dupd ce devenili un cuplu stabil? Vd gdndili la voi o parte din sine. Puteti invela leclii valoroase chiar qi de la o
eventualitatea cd s-ar putea ca, intr-o zi, si puneli capet relaliei sau persoand cu totul plictisitoare, liuddroasd sau clevetitoare - lectii
plinuili ca intr-o zi, in viitor, se treceli la faza urmitoare - aceea a precum toleranta. Oferili-vi o bazd, reald, pentru comparafii. Nu
angajamentului de a vi logodi? Cum puteli clddi o relalie cu cineva fili asemenea mustei din sticla cu olet, care crede ce acela este cel
firi si vi gdndili la cisitorie? mai dulce loc din lume doar pentru c[ este singurul in care a fost
Un cuplu pe care il despart ani buni de momentul cisdtoriei, dar weodati!
care, cu toate acestea, doregte o relalie bun6, va trebui si facd fali

80 81
x

Nancy L. Van Pelt


I
Curtenie completd

Un cuvAnt pentru cei singuri intilnire,relaxeaz1.-te. Gdndegte{e c[ in gase luni s-ar putea se iegi
cu cineva, intr-o relatie statornic[, si ci persoana cea mai populard,
Charlie Brown, din benzile desenate ,,Peanuts", a devenit unul pe care acum o invidiezi, s-ar putea se stea in locul tdu pe margine.
dintre preferalii mei, pentru ci prezintd, cu realism, unele dintre Faptul cI cei mai faimosi dintre mlegii tii au prieteni de sex opus nu
cele maiimportante probleme ale vielii. Am urmlrit una dintre ediliile inseamni cd, neapirat, trebuie si ai gi tu. Fiecare grup are diferite
speciale Charlie Brown, dedicati Zilei Indrigostililor (Sf. Valentin), subgrupuri. Daci ,,gmpul in care eqti inclus" nu se miqci in ritmul
un alt episod din viala singuratic[ a acestui personaj. Toli elevii din tiu, atunci cauti un subgrup mai familiar, in care s[ te poli sim,ti mai
clasa lui Charlie au adus la gcoal[ felicitiri ;i cadouri specifice gi degajat. Impirtiqe$te celor din grup cAte ceva din propria ta
le-au pus intr-o cutie strelucitor impodobiti. CAnd a venit momentul personalitate - un timp pe care sd-l petreceli impreune intr-un
serbirii, cutia a fost bine agitatl, dupi care ,,rlsfilatul dirigintei" a domeniu de interes comun sau intr-o activitate pldcutl. Dezvoltd-fi
inceput si ofere darurile. Toli cei de fali au primit cAte ceva - toli, noi hobby-uri gi pune-li linte noi. Atunci nu te vei mai mesura atat
cu exceplia lui Charlie Brown. Iati-l acolo, printre toli prietenii lui, de des dupd standardele altora gi ili va fi mult mai u$or sd stabilegti
dar cu desivArgire uitat. Ajuns acasi, el se aqazi lAng[ propria cutie relalii pe care sd le apreciezi cu adevirat.
de scrisori, in aceeaqi zi, de Sf. Valentin, ;i ii spune lui Snoopy: ,,Am Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le puteli face este acela
de gAnd sd stau aici panl cdnd voi primi vesti de la cineva". Dar nu de a v[ trdi viala de pe o zi pe alta, aqteptAnd sd apard cineva sau
primegte nimic de la nimeni. Este cel mai singur bdiat din orag. $i ceva. Nu vA purtali ca gi cdnd aIi fi cdznt intr-un somn fermecat,
tocmai de aici incepe popularitatea lui Charlie Brown, pentru ce aqteptand sd revenili la viali doar atunci cAnd ,,domnul Perfecfiune"
mul;i oameni se identificd cu episoadele din viala lui. sau ,,domnisoara Desdvirsire" va intra in scen5. Fird linte bine
CAt de greu este si stai pe margine Ei sd te uili cum ceilalli se stabilite qi fird o buni orientare, nu veli fi decAt niqte sirmani
distreazi, inconjurali de prieteni gi nemaiqtiind cu care dintre ei si reprezentanli ai speciei umane, pe care nimeni nu wea sd gi-i facl
iasd mairepedein oraq! Un t6nir rf,mas pe dinafard in aceaste privinli prieteni. $i, daci in cele din urmi ajungeli si voi si fili prinsi in acest
poate s[ strige, in singuritatea lui, citre Dumnezeu: ,,Te rog, joc al intilnirilor cu o persoand de sex opus, veti descoperi ci nu ali
Dumnezeule, daci exigti, de ce nu-mi poli gisi Ei mie un prieten glsit incd secretul fericirii. $i aceasta pentru ci niciodati nu v-afi
apropiat, chiar acum?" dezvoltat acele calit5li de care aveli nevoie pentru a reusi in viald.
Oh, cAt de mult doare si fii lisat pe dinafari! Simli cum sufletul Existd. sanse sn vi simlili ,si atunci tot singuri si frustrafi.
ili este pustiu qi plin de amiriciune, pentru ci gtii ci nu egti iubit, in Invitati si acceptati singurf,tatea ca ceea ce este de fapt - o stare
timp ce ceilalli par se aibe totul. Ce disperare! Poate fi simlimdntul emolionald. Emoliile noastre nu sunt permanente, ci se schimbi in
trii o persoani tinirl. Un sondaj
cel mai descurajator pe care-l poate func1ie de dispozilia sufleteasca. Intre timp, stabilili c6teva prietenii
efectuat de Purdue Public Opinion Poll confirmd faptul cd solide cu persoane de ambele sexe, astfel incat se puteti fi gata pentru
singuretatea este cea mai mare probleml cu care se confrunti o relalie unici, atunci cAnd aceasta va veni. Aldturali-vI unui grup,
adolescenjii de astdzi. adoptali un hobby si rimdneli activi. Singurdtatea pe care o treili
Dar a sta pe margine ;i a-L implora pe Dumnezeu se ,,trimite pe poate dezvolta in voi o capacitate de a v[ ingriji de cei din jur pe
cineva- pe oricine", nu reprezintd in nici un caz calea cea mai buni care, altfel, n-ati putea-o dobdndi niciodatd. Poate c[ Dumnezeu
de a scipa de singuritate. Dacl inci nu ai mers niciodati la o wea ca voi si ciutali alte persoane care se simt singure gi sd slujifi

82 83
T-

Nancy L. Van Pelt

nevoilor acestora. Astfel, este posib se incepeli sd uitali de propna


nenorocire si si fili o adevaratd binecuvantare pentru allii. De Relalia idilicd realizeazd un cerc - intiilnirile ocazionale,
asemenea, este posibil ca Dumnezeu si ingdduie se treceli prin
stabilizarea relaliei $i apoi ruperea acesteia. cu exceplia
experienla singuritllii tocmai ca si vi poate atrage mai aproape de
pernanei cu care, in cele din urmd, te \ei citsdtoi, fu fecare
Sine. Poate cd wea intreaga voastre atenlie Ei supunere.
datd aind uei auea o relatie stabild, uei ajunge $i la mommtul
NOTE DE SUBSOL rupeii ei.
*Din versiunea New Anerican Stan.lard a Bibliei, The Lockman Foundation, 1960,
1962. 1963. 1968. 1971, 1972, 1973, 1975. Folosil cu permisiune.
rHerbe( J. Miles, The Dating Gane (Grand Rapids: Tnnder\an' 1975r, p 32. Capitolul 4
rJody Gaylin, ,,What Girls Really Look for in Boys", Seventeen
t
Ibid.
aJanice Kaplan, ,.Can Interfaith Romance work (or yo\t'!" Se\)enlcen' January, 1981,
pp. 104,105,120.
'lbi.l.
ESIE GREU SA RUPI (l RE1ATIE

El te-a tratat altfel. N-ai putea sd spui exact ce se intAmpli, dar


lucrurile nu mai sunt la fel ca inainte. Asearl, dupi intahfue, te-a
condus pAni in fala ugii gi nici mlcar nu a intrat pufin. A spus ci
trebuie sd meargd direct acasi. Apoi, ai auzit de la o prieteni ci,
dupi aceea, el a petrecut inci o buni bucati de weme inft-un alt
grup de colegi. Ultima dati cdnd te-a sdrutat de noapte bune ai alut
impresia ci a fecut-o doar pentru ce tu asteptai aceasta. In ultimul
timp, tu il cauli la telefon mai des decdt te cautd el.
Nu pare si mai fie atAt de fericit cum era inainte. Nu mai rAde,
nu mai glumeqte 9i nu mai sti de vorbd cu tine aga cum o flcea
altedata. Cand il intrebi daci s-a intAmplat ceva, ili de intotdeauna
.. t . ,.,
acelagi rdspuns negativ. lndoielile nu-!i dau pace gi-!i creeazi o stare
de nelinigte. Nu ai vqti de la el de cAteva zile, dar nu-l suni nici tu.
CAnd, in cele din urm[, vi intdlni.ti din nou, il intrebi in goaptd, ,,Ce
se intdmpli cu noi?" li-este teama sI auzi rispunsul. El privegte in
altd parte. Umerii i se lasi in jos. $tii ce va spune inainte de a rosti
weun cuvant: ,,Cred ci ar fi bine sd ne gisim, fiecare, pe altcineva
cu care sd iegim."
S-a sfargit. Prietenul tiu doregte compania altcuiva. Ce se va

84 85
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

intdmpla acum? Relalia idilicd realizeazd un cerc - intilnirile participative si intr-o foarte slabi comunicare verbali. Atunci cdnd
ocazionale, stabilizarea relaliei 9i apoi ruperea acesteia. Cu excepgia un cuplu este atat de implicat din punct de vedere fizic, celelalte
persoanei cu care, in cele din urmi, te vei cesetori, de fiecare dati domenii ale relaliei lor nu se dezvoltd deloc. Daci relalia voastri cu
cind vei avea o rela{ie stabil6, vei ajunge gi la momentul ruperii ei. cineva este dominati de intimitatea fizici, atunci ar trebui si rupeti
Dar modul de a proceda atunci cdnd vine acest moment este de o aceasti relalie si si incepeli una noui, cu o altd persoand, astfel
importanll cruciald. Haideli s[ invildm si proceddm as,acum trebute. incat sd existe un echilibru intre implicarea voastrd emolionall, fuici
qi spirituald.
Recunoagterea semnalelor care anunld pericolul
lelui Ei valoi in conflicl. Phillip si Penny cred ce sunt compatibili.
Sunt situalii cand este mai bine sd rupi o relalie decdtsi o continui. Amdndurora le place baschetul, muzica country hamsterii gi pbza.
Uneori, cei doi sunt atAt de absorbili unul de celilalt, incdt nu reuEesc Dar acestea sunt singurele lucruri care vorbesc despre ceea ce le
sd obsewe semnalele de avertizare $i, astfel, sunt cu totul nepregdtili place sd faci atunci cAnd sunt impreuni. Telurile si valorile pe care
in fala pericolului care le ameningi viitorul. Iatd citeva semne care le aveli spun ce sunteti, cine sunteli si ce veti fi in anii care vor veni.
vi vor ajuta s[ vi dali seama de momentul in care dependenla Dacd unul dintre voi a abandonat liceul, iar celdlalt doreste se studieze
emolionali a inibugit in voi simlul realitilii. pentru a-Ei lua doctoratul in chimie, inseamnd ci lintele voastre de
Discutiile tn contradictoiu si conflictele excesive. Intr-o oarecare viali diferi atat de dramatic, incdt nici m;car compromisul nu va
mdsurS, disculiile in contradictoriu gi conflictele, intr-o relalie stabilS, putea rezolva problema. Studen{ii de colegiu care au rlspuns la
sunt ceva normal. Daci un cuplu nu trece gi prin momente de chestionarul meu au mentionat valorile si filozofia vietii ca fiind
dezacord sau de conllict de opinie intr-o anume privinl[, inseamni cataa cea mai frecventd a neinfelegerilor in relalia de dragoste in
cd cei doi nu-gi manifestd propria personalitate in acea relaSe gi ci ciue erau implicali in prezent sau in care fuseseri implica{i cel mai
nu au invdfat ca, fiind ei ingigi, sI se influenleze reciproc. Dar existi de curdnd.
qi situa(ii cand aceste certuri Ei disculii in contradictoriu sunt prea
multe, in special daci ele sunt lungi, purtate pe un ton ridicat sau au Abuzul. A tolera abuzul mintal sau fizic, suferind in ticere gi
devenit aproape permanente. Chiar gi cuplurile care se potrivesc sperdnd c[ celilalt se va schimba in timp, nu face altceva decdt sd
foarte bine pot avea o serie de neinlelegeri dar, dincolo de acestea, incurajeze un astfel de comportament. Dacd un beiat resuceste bratul
dacd certurile gi conflictele dintre voi depigesc in numdr gi in durati unei fete s,i i-l stringe pind cAnd se invinefe;te, suslindnd c[ face
perioadele de pace, atunci aveli un motiv de ingrijorare. aceasta ,,doar pentru distractie", fata ar face bine si ce(ceteze mai
cu atenlie relalia lor. Se poate intdmpla, de asemenea, ca unul dintre
Implicarea fbicd excesivd. Fred gi Claudia aproape cd nu au parteneri sA initieze tot felul de ,jocuri ale minlii" care il pun pe
ribdare si aEtepte cateva minute in care si fie singuri, ca sd se poatd celilalt in situalii umilitoare sau il fac si se simtd stupid qi
imbrd!\a qi dezmierda. In mare parte, relalia lor gaviteazi in jurul desconsiderat. Crearea unor situafii publice stAnjenitoare, care te
senzaliilor fizice pe care qi le oferd unul altuia. Ei i9i petrec cea mai fac sd pari prost in fala altora, poate fi catalogati drept abuz mintal.
mare parte din timpul cdnd sunt impreuni bucurAndu-se de farmecele Ea arati ci persoana aceea are nevoie de mai mult ajutor decAt ii
fizice ale celuilalt, dar se angajeazl in extrem de puline activitdli poji oferi tu.

86 87
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Retragerca. Christy petrece atat de mult timp cu Dave, incat cu prietenul meu (prietena mea), sunt eu o persoani mai buni sau
prietenele ei de-abia dacd mai reugesc se o vade cateodati. Ea pur 9i una mai rea?"
simplu nu are timp pentru ele. Notele de la gcoah sunt tot mai mici
qi se pare ce qi-a pierdut orice interes pentru sport, pentru Ecoala, Desp dr,ti re a care rd n egte
pentru prieteni sau pentru actMtdtile de la biserici. Dragostea ar fi
trebuit si ldrgeasci sfera de interes a lui Christy, nu si i-o inchidd. Ruperea unei relalii este dureroase, astfel ci refuzim sd ne
Dragostea este o forli constructiva, care te ajute se-!i atingi gAndim prea mult la eventualitatea ei si, drept urmare, nu invildm
potenlialul maxim. Ea elibereazi in tine acele energii care sd te ajute niciodatd acele metode prin care sd trecem cu bine prin acest aspect
sd dai tot ce poli mai bine, nu si te retragi din activitdlile viejii. al vielii. O mare parte din durerea asociati. cu despir{irea poate fi
Relaliile care te indeperteaze cu totul de prieteni, de poal5, de sport evitatd, dacd cei doi dau dovadi, in timpul acestui proces, de putin
gi de bisericd trebuie sI fie rupte. tact. Iati cAteva lucruri pe carc nu trebuie sd le fqceli atunci cand
puneli capet relaliei voastre.
Separarea. Atunci cdnd distanla separd un cuplu, doi factori Evitali gre;eala vinovd{rzi. Georgette s-a plictisit de I-ance gi gtie
trebuie luali in considerare pentru a hotdTi dace cei doi trebuie si ci ar trebui si pund capit relaliei dintre ei, dar se simte vinovati
puni capit relaliei lor - vArsta qi distanla dintre ei. Dac[ vArsta lor pentru ce il va rini. Astfel, ea ii hiperbolizeazi in mintea ei orice
este de 14-15 ani, atunci o distan!5 de 15 km este suficientd pentru trisiturl negativd, pAni cind gisegte o justificare ca sf, se desparti
ca, dupd un timp, s[ nu mai fie atat de dispuqi s[ as,tepte pdni c6nd de el. Dupd ce ii aduce lui I-ance argumentele pe care le-a pregitit,
se vor putea intalni. Cu toate acestea, un cuplu de vArsti mai mare el se simte teribil de rdnit, si aceasta nu numai pentru ce Georgette
poate se reuseascl si menlind relalia, chiar daci i-ar separa 1500 de s-a descotorosit de el, ci qi pentru cA l-a fdcut se se simtl desconsi-
km. Dacd te afli pe la mijlocul adolescenlei Ei prietenul sau prietena derat s,i lipsit de orice valoare, o persoand. pe care nu o poate plicea
ta se mutl intr-o altl localitate, nu incercali s[ vi prelungili agonia nimeni.
prin a vi jura unul altuia credincioqie ,,vegnici". Toate telefoanele Daci incepe sd te intereseze altcineva gi nu qtii cum sd-i dai aceastd
interurbane, scrisorile de dragoste gi promisiunile nu vor reduce veste actualului tdu prieten (prietenn), cel mai josnic mod de-a o
rata mortalitllii. Dragostea voastri nu poate supravielui decflt face este sd apari in public cu noua ta iubire. In special, alungati din
intr-un context de ,,acum gi aici" minte ideea de a ve exprima in public afecliunea fali de noua cucerire
in fala persoanei de care wefl se vi despirtiti, in speranla ca aceasta
O combinayie de personalitdti nepotrivitd. De fiecare dat[ cdnd din urmd va prinde mai repede mesajul.
incepi sd te intdlnegti cu cineva, ili legi personalitatea de cea a acelei Nici a-i aplica persoanei cu care te intehesti in prezent tftt tamentul
persoane. Uneori, aceste personalitlli se combind intr-un duet tdceii s u a eita sd-i descoperi ceea ce ai de gdnd si faci nu este un
dinamic, insi alteori ele scot la suprafald tot ce este mai rdu in mod corect de a proceda. O astfel de atitudine va ridica in mintea er
fiecare. Daci doi tineri care sunt amabili, bine dispugi ;i pliculi tot felul de intrebdri: ,,Cu ce am gregit? Am spus aseard ceva care
devin egoigti, mohorili si aspri atunci cdnd sunt impreuni, ei ar i-a renit simlimintele? Poate cd incearci de mai mult timp se scap€
trebui sd puni capat relatiei lor. Orice persoani implicati intr-o de mine gi eu am fost as,a de prost, incat nu mi-am dat seama.
relafie de dragoste trebuie sd-qi puni intrebarea: ,,Atunci cand sunt Niciodatd nu pricep la timp!"

88 89
I

Nancy L. Van Pelt Cuftenie completd

Evitafi 9i tratamentl4l duturilor scoliene (fierbinte-rece). Bruce se Dacd simli ci a sosit timpul si rupeli relalia, examineazi-li cu
gindegte in mod serios si se desparti de l-ori. Cu toate acestea, lui atenfie motivele qi apoi prezinti-i-le partenerului tdu in mod deschis,
nu-i place si piardl siguranla relafiei lor. I-ori este foarte drdguln gi clar si cu sinceritate.
multi biieti il invidiazd pentru prietenia lui cu ea. El oscileazi in O persoanl imature poate pune capdt unei relalii doar pentru
purtarea lui fali de ea in funcfie de starea sufleteasci pe care o are faptul c[ partenerul siu nu-i mai impline;te nevoile' Cu siguran]d,
pe moment - uneori este atent gi grijuliu, alteori uite gi si-i dea insd, ci reprezintd o evidenti dovadd de egoism si privegti o relaJie
telefon. Adevdrul este cl Bruce s-a plictisit de I-ori. Atunci cdnd se doar in termenii implinirii propriilor nevoi. O astfel de persoand
poarti atent $i curtenitor cu ea, el incearcd sd se mnvingi singur ci imatud se pare ci nu a in,teles cd este, la rAndul ei, responsabili
incd mai pot continua relalia, iar atunci cAnd o ignori wea si-i dea pentru anumite aspecte ale relaliei. I se pare mai uqor si-gi acuze
de inleles c[ intre ei totul s-a incheiat. Un astfel de procedeu nu face partenerul decat sA accepte sf,-gi asume ea inslEi o parte din vini;
decAt si creeze confuzie in mintea celuilalt. Nu vd complaceli in el, prin urmare, persoana imaturd alege adesea calea cea mai ugoarl de
in timp ce incercali sl luali o hotdrAre. a pune capdt unei rela1ii. in loc si incerce si rezolve problemele
diniuntrul slu, ea va trece Ia un partener nou, lisdndu-l pe ce1 de mai
Ferili-vd sd trimiteli mesaje pe care partenerul vostru le-ar putea inainte confuz gi rinit.
interpreta greqit. S-ar putea ca nici micar si nu in{elege{i, la nivelul Persoanele mature vor privi cu realism neajunsurile relaiiei lor 9i
conEtientului, ce se intAmpld induntrul vostru gi sI spuneli lucruri vor evalua daci sunt in stare sd depigeasci agteptdrile neimplinite
care nu exorimf, cu adevirat ceea ce ati wea sd-i comunicati celuilalt. sau daci ar fi mai potrivit sl se desparti. Cei care nu au standarde
morale inalte pot rupe relalia frri si se mai vadd niciodati. Dar un
DacA spuneli: Cealalfe persoani s-ar putea si int€rpretez€: astfel de mod insensibil si nepdsdtor de a pune caplt unei relalii
,,inc,e nu sunt pregetit(d) si avem ,,Am intahit pe altcineva cale imi place mai stabile nu va fi intdlnit la cei care nutresc idealuri inalte. Astfel de
o relatiestabili." mult decat fine. Hai s-o lesim baltd." persoane incearci si pund capdt unei relalii procedAnd intr-un
asemenea mod, incAt intre ei sd nu apari resentlmente.
,,An impresia ce ne instreinem ,,Te-ai schimbat fi nu imi place schimbarea din
unul de celilalt." tiDe." Este posibil si te despar,ti de cineva intr-un spirit de recuno$tinld'
de mulfumire pentru ceea ce ali impirtigit, pentru timpul petrecut
,,Mie mi se pare ce nu mai avem ,.inainte imi pareai interesanl(6). dar acum ma
prefednle comune." plictise$ti." impreund, pentru aminttile plicute ^9i pentru cresterea personald,
care a rezultat din prietenia voastrd. In ultimii cd$va ani, Rodney a
,,Nu mai comunicim la acelali nivel." ,,Inainte eram pe aceeagi lungime de und6, avut gapte sau opt idile; el a r[mas insd in relalii amicale cu fiecare
dar acum nu prea mai avem ce sA ne spunem."
dintre acele fete. Este, deci, cu putin{i.
,,Luna viitoare voi pleca Ia colegiu ,,Cind voi merge la colegiu, weau se fiu
si nu ne vom mai vedea prea des." liber(d) sd-mi aleg pe oricine."
Despdr,tirea dare nu zdrobe1te inima
,,Sunt aga de ocupat cu studiul gi cu ,,Nu mai €qti la felde important(e) pentru
slujba, cd de-abia mai am timp pentru mine cum erai inainte." Nu qtiu nici un mod pl[cut de a rupe o rela]ie. Ori de cAte ori se
o viale sociald." despart doi oameni cirora le-a p[sat de celilalt, suferinla este
prezente. Dar puteli face ceva pentru a mai atenua socul 9i pentru a

90 91

l
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

preveni aparifia unor probleme mai serioase, care pot apirea in astfel dacd este urmarea unui neasteptat accident de circulalie. Aceasta
de situalii. pentru cl, in primul caz, au awt ocazia sA se pregeteascd emotional.
Atunci cAnd nemullumirea voastri in ceea ce privegte relatia devine
Cduta\ sfat. Dacd aveli indoieli in ceea ce privegte ruperea unei atat de acute, incat ve face se ve gandili la desplrlire, puteli si lisali
relalii, cdutagi sfat din partea unei persoane in care aveti incredere si s5 se intrevadi ceea ce sim,tili. Spre exemplu, putefi spune ce vi se
pe care o respectali. Atunci cind suntem tulburali gi afectali pare cd a1i ajuns sd depindeli prea mult unul de celdlalt. Explicali ci
emolional, se intdmpld adesea sd spunem qi sf, facem lucruri pe care ar fi mai bine, dupl pirerea voastrd, sd vd intilnili fiecare gi cu alte
mai tdrziu le regretlm. Multe cupluri care s-au despdrlit in momentele persoane, pdstrAnd posibilitatea de a relua firul relaliei mai tArziu,
,,fierbin1i" ale unei dispute verbale ar fi vnrt, mai tdrziu, sd nu fi dupd ce amAndoi veli fi alut ocazia s[ faceti comparalii.
ficut astfel. Dacd simfili nevoia, descdrcali-vi sufletul inaintea unui
prieten, a pastorului, a unui consilier sau a unui profesor. Explicind Crulali sim1imintele cebihlte percoane tn ceea ce pive$e respectul
altcuiva intreaga situalie, in detaliu, o veli inlelege voi inqivd mai de sine. Pentru imaginea de sine, este o mare pierdere ca persoana
clar, iar pirerea obiectiv[ a cuiva neimplicat emo,tional in situalie se pe care ai iubilo si te respingi. Evitati sA^scoateli in evidenle toate
dovedqte adesea de mare folos. trdsiturile negative ale celeilalte persoane. In loc de aceasta, subliniali
momentele plicute pe care le-a1i petrecut impreuni. Vorbili despre
Rugali-vd. Clutati cdlduzirea divini. Rugali pe Domnul sd vi contribulia pe care a adus-o celelalt in cadrul prieteniei voastre, in
arate dace ali ales calea cea mai bund. Cerelil, de asemenea, ajutorul timpul cat ali fost impreun5. Exprimali-vd aprecierea pentru calitilile
pentru a vd putea duce hotirdrea la indeplinire, procedind cu pe care le are.
bundtate $i cu delicatele. Rugali-v[ ca persoana de care pldnuili si
vi despdrligi si treacd peste aceasta fdr[ consecinle serioase, RecunoaEtefi-vd propiul e;ec tn ceea ce pive$e dezvoltarea unei
emolionale sau fizice. relalii care sd meargd. Poate cd persoana care v-a fost prieten(d) nu
a posedat acele trdsituri de caracter pe care le-ali vdzut la inceput in
Puneli capdt rehpi imediat ce ayi hotdnit sd faceli aceasta. in loc ea. Recunoasteti-vi propria lipsi de pitrundere, in aceaste privinli.
sd ldsa$ cealaltd persoani si creadi ce rehlia voastra va continua, (Daci nu puteli recunoagte lucrul acesta in fala ei, recunoagteli-l
face{i pagi spre a incheia lucrurile. Nu vd prefacegi cf, line1i la cineva mdcar in voi inqivd). Astfel, veli invdla s[ vd asumali responsabilitatea
care nuvi mai intereseazl. O datd ce a1i luat hotirdrea, duceli-o pentru propriile acliuni gi sd vi dovedili maturitatea. Descoperili
pan[ h capdt. Nu vi lisali amegili de promisiuni de schimbare sau acele lucruri care nu au mers bine in relalia voastrd qi rolul pe care
de compromis. l-a!i jucat voi in egecul ei.
Fili onqti tn ceea ce privqte motivele voastre di a rupe reh,n. Aveli
Dacd este posibil, avertizali tn vreun fel cealaltd penoand cu pivire responsabilitatea de a spune celeilalte persoane motivele pentru care
la ceea ce aveli de gdnd. Ruperea bruscd a unei relalii poate avea un rreji sI vi despdrlili. To$ tinerii cu care am vorbit despre lucrul acesta
impact asemAndtor cu acela al mo4ii subite a unei rude apropiate. mi-au spus ce vor si cunoasce motivele, chiar daci aflarea acestora
Majoritd{ii oamenilor li se pare mai ugor s[ accepte moartea cuiva s-ar putea se Ie producd suferinli. Lucrul acesta s-a dovedit a fi benefic
drag, dacd aceasta suwine in urma unei boli lungi qi incurabile, decit cu bltaie lunge. Persoanele mature vor s[ invete din propriile gregeli.

92 93
Nancy L. Van Pelt Cw'tenie completd

Chiar daci doare destul de mult, este mai bine se ,ti se spuni de ce, Cum sd-!i manifegti sufeinfa dupd despdrfire
decat se te intrebi nedumerit ce ai spus sau ce ai ftcut Sreqit. Procedali
in felul urmdtor: (1) Recunoa;teli-vi propriile lipsuri in a face relafa S-a sfArsit. Prietenul teu (sau prietena ta) de pind acum wea sd
se meargi; (2) scoateti in evidenle trdseturi ale penonalitetii celuilalt' iasi cu altcineva. Ce vei face? Bifeazi una dintre variante:
pe care le-afi apreciat gi (3) prezentali in mod deschis
,si
franc problema, 1. Cazi in genunchi 9i il (o) implori Si se intoarcd Ia tine.
ftrd f4i
sd brutal de sinceri. Nu oferi! informalii negative, dacd nu o 2. Faci promisiuni nerealiste si devii exact persoana care wea el
putefi face cu tact qi amabilitate. (ea) sd fii. homiti sd te schimbi
3. Iei o mini tristd qi ver;i cdteva lacrimi, astfel ca lui (ei) s[-i
Alegeli timpul locul potrivit pmtnt a vorbi dcspre despd(ire- Nt
;i pard riu pentru tine. Daci. metoda nu este eficiente, recurgi la plansul
aruncali bomba in timp ce vd pregdtili s[ participali la un mare in hohote, suspindnd induiosdtor.
eveniment, in noaptea dinaintea unui examen sau atunci cand sunt qi 4. Ameninti cd te vei arunca de pe clidirea World Trade Center.
alte persoane de fa!i. Despd4irea este destul de dureroasi chiar 9i 5. Ii mulgumesti pentru clipele frumoase petrecute impreuni gi
atunci cend se petrece ,,intre patru ochi", iar a da o astfel de veste pleci cu capul sus si cu pasul usor. Apoi, te duci si dai frAu liber
inaintea unui eveniment important sau in public este o atitudine cmdi simtdmintelor de regret in singuritatea camerei tale.
gi inumani.
Dacd nu ati trecut inci prin experienla unei idile desfemate,
Dupd ruperea rcln{Ei Pdstrali pentru voi orbe problemi personald aveli destule ganse sd treceli in viitor. Ce veti face atunci cdnd
pe care af avut-o cAt timp a1i fost impreuni.Invinge{i tentalia de a persoana la care tineli cu adevdrat vd va da de inleles ci wea se pund
bdrfi 9i de a da informalii prietenilor. Lucrul cel mai potrivit pe care capdt relaliei dintre voi? Sunt gi cii demne de a supraviegui. Daci
il poli spune (atat pentru tine, cdt 9i pentru cel sau cea de care te-ai vei reusi s[ faci fald cu bine unei despdrliri, lucrul acesta va face
despa4it) este: ,,Am iegit impreund o weme 9i pot spune cd este o adeverate minuni in ceea ce privegte imaginea de sine gi te va ajuta
persoane deosebitd. Vom rimAne prieteni". Daci veli pune in si ai mai multd incredere in tine. Pe de altd parte, despd4irea poate
iirculalie informalii defiimitoare, vi veli face singuri riu' Daci fi teribil de neplicute si poate crea scene jenante, care vA vor urmdri
persoana de care v-a!i despirlit a fost atat de lipsite de valoare, cum toati viaia. Alegerea este a voastre.
de ali iesit, totugi, impreuni? Nu faceti reclami propriei nechibzuinle ! De cele mai multe ori, cel care tocmai a fost pdrdsit se simte atat
de jignit, incat simte nevoia si loveasci in celilalt. Oamenii
inainte de a tncerca sd intdlnili din nou penoana de care v-a1i procedeazi astfel de obicei pentru a-qi justifica sim{dmAntul de
dtspd(4 tdsagi un timp pmrnt vindecare emoyionald. Cand vd intAlnifi frustrare. S-ar putea ca gi voi sd fili renrati sd bateli cdmpii gi sd
din nou, conversalia dintre voi trebuie sd fie scurtl ;i superficiali. Nu vorbifi cu patog in primul rind despre cAt de stupid si de ndting a
incerca,ti s[ pereli peste mdsurl de prietenogi, ca nu cumva cealalti fost celilalt si, in al doilea rdnd, despre faptul cd voi ar fi trebuit si
persoanl sd ia aceasta drept o incercare de a vl apropia din nou. fi1i aceia care sd puneli capdt relafiei, si asta cu veacuri in urmi.
Dar, calomniinduJ pe celilalt, refuzali sd vd corectafi si si vi vjndecati
propriul ego. Incercati sd nu vi apdrali singuri, proclamdnd: ,,El
este cel de nesuportat, nu eu. Eu sunt inci o persoand destul de

94 9)
Nancy L. Van Pelt
Curtmie completd
plicut[". Sau: ,,Cind ceilalli vor afla cum egti in realitate, puigor,
nici pe tine n-o si te mai vrea nimeni ! Prin asta mi se va fac€ dreptate !" Cum sd supravieluiegti unei despdrliri
Nu vi ingddui$ eltravaganla de a vi spune in sinea voastri: ,,Dacd
eu nu te pot avea, atunci m[ voi ingriji personal ca si nu te aibd ni- Dacd lnci mai lineli la persoana care a ini;iat despdrlhea, cu atdt
meni". Pulini dintre noi dau glas unor astfel de gdnduri, dar in mintea mai bine ar fi sd o facegi sI se intrebe daci nu cumva a fdcut o
unora ele sunt mereu ptezenre gi induc rispunsuri subcongtiente. gregeald teribili rupAnd relagia, decAt sd creali o scend jenanti, prin
Alteori, rdzbunarea ia forma unui atac mai direct. Cind Matt care sd-i inldturali din minte orice indoiali cu privire la hotirdrea
pune capdt relaliei 1ui cu Sue, ea izbucneqte: ,,Este exact lucrul Ia luat[. Prin atitudinea voastr6, determinafi-o sd gdndeasci mai
care mi a$teptam din partea ta. Stiam ci o vei face. N-ar fi trebuit degrab6: ,,Este, cu adevdra! un om de valoare", decdt ,,Ohl Ce bine
niciodati si am inoedere in tine. i1i place si-i rlneqti pe cei din jur, c-am scipat de el (ea)!"
nu-i aga? M-ai rdnit de atAtea ori, ci nici nu mai lin minte. De data Iesili din sceni cu demnitate gi cu respectul de sine intact.
asta vrei cu adevirat s[ me termini. !i-am dat totul, am fecut totul Spunefi-i celuilalt ci prietenia cu el a reprezentat un moment bun al
pentru tine qi uite cum mI tratezi! Niciodatd nu m-ai meritat!" Sue viefii voastre. Nu inlelegeli de ce a trebuit si se incheie, dar dacd
wea siJ facd pe Matt sd se simtd la fel de ingrozitor, pe cet se simte trebuie sd fie astfel, atunci ii dorili numai fericire pentru viitor.
ea, cea care a fost pfuesite. Asigurali-l cd ii veli purta intotdeauna prietenie. Dacd gisili de
Uneori, atunci cind dependenla emoiionali in cadrul relaliei a cuviinld, ii puteli spune qi ci vd este greu sd incetali sd iubiti pe
fost mare, reacfia impotriva persoanei care iniliazi despdrlirea ia cineva dintr-o datd Ei ca, probabil, el sau ea va face incd parte din
forma ameninldrilor, a santajului sau chiar a violenlei deschise' viala voastrd pentru un timp. Puteli intreba si carc au fost motivele
Ameninleri cd-i vei da in vileag secretele, ci te vei imbdta sau chiar ruperii relaliei. Dacd puteli, discutali despre acestea pe indelete.
ci te vei sinucide, precum qi alte declaralii, la fel de nesibuite, nu Dar cAnd totul a fost spus gi hodreq acceprali situalia gi folosi$-o
reprezintd de obicei decAt nigte incerciri disperate de a te agIla de mai degrabi in avantajul, decat in detrimenrul vostru. in loc se ardtali
cineva. Uneori, persoana respinsi se arunci intr-o relalie fizici intensl ti sd vd purtali ca ;i cdnd intreaga voastrS. lume s-ar fi pribugit,
cu' altcineva, fie ca si se rezbune, fie ca sd compenseze iubirea pdstrali-vd respectul de sine.
pierduti. Nu vn simlili rusinati de faptul ci sunteli tristi. Este o reaclie
Ferili-vi si incepeli o noud idild imediat ce tocrnai aJi incheiat normali atunci cAnd a1i fost rdnili afectiv. Dacd simtiti nevoia sd
una. Daci pldngi pe umirul lui Ron pentru c[ tu 9i Fred v-a]i pldngeli, face!-o - ,si sfatul acesta este valabil atat pentru fete, cat Qi
despir$t, nu-i nici o problemd dacl accepli compasiunea lui Ron, pentru biiefi. Pldnsul este un mijloc natural de usurare gi liniqtire
dar nu te ldsa ispititi de conjunctura emolionald. Nu uita c[ acum dupi situalii stressante, prin care se reduce tensiunea nervoasi. Dar
egti foarte vulnerabili fali de oricine ili
acordd atenfe 9i egti gata sd pldngegi c6nd nu mai este nimeni de fa(d.
profigi de orice ocazie, ca se umpli golul r[mas. Idilele astfel legate Probabil ci v-ar fi de folos sd aruncati o privire asupra rdspunsului
sunt in$eldtoare $i se sting repede. psihologig generat de o pierdere grea. Psihologii au descoperit cd,
dupd o durere intensi, oamenii trec in general prin anumite etape
caracteristice. Acest proces are loc indiferent de natura pierderii
suferite - moartea cuiva drag, divortul sau ruperea unei relalii
apropiate. Mai intii aparc negareo - refuzul de a accepta tragedia

97
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

care s-a intimplat. Apoi, urmeazi mdnia indreptatd, spre in afard, chiar dacl unora le ia mai mult decit altora pentru a-si reveni. Timpul
atdt impotriva celor care au provocat suferinfa, cat si impotriva lui necesar recuperirii dupd o despdrtire va fi^ direct proportional cu
Dumnezeu. In cea de-a treia fazd, afit mAnia, cdt si vinovdtia se intensitatea si cu stabilitatea relaliei rupte. In timp ce i1i revii, ia-1i
fudreaptd cdtre interior, citre propria persoanl - un proces de auto- timp se privqti la tine insuli gi s[-!i evaluezi progresul in ceea ce
condamnare pentru ceea ce s-a intdmplat. C-ea de-a patra Ei ultima privegte cregterea personald.
etap:a - faza rezolufiei. Acum, persoana indurerate poate, in sfirqit, Da, acordi-li timp s[ pldngi, sI regreli gi apoi sd te adaptezi la
si priveascd realitatea in fate Ei s[ caute o solufie. noua situalie. Dar, dupd ce li-ai stabilit gradul de responsabilitate
Cunoasterea acestor patru etape psihologice nu vi poate scuti de pentru ceea ce s-a intimplat si ai stat de vorbd cu un prieten despre
tulburarea emotionali, dar vd poate ajuta se heceli mai usor prin ea. aceasta, este timpul ca viala ta s[ meargd mai departe. Poate cd din
Prin urmaie, orice persoand care trece prin experienja ruperii unei cdnd in cAnd esti tentat se te afunzi tot mai mult in propria nenorocire
relali.i parcurge acest proces al suferintei. Cu cit cuplul a fost mar Ei durere, incercAnd se atragi prin aceasta simpatia si compasiunea
mult timp impreund gi cu cAt relaJia lor a fost mai apropiati, cu atat prietenilor. Este insi nevoie si inveti si lasi trecutul in urmd si si
mai profund[ va fi durerea. Trecerea prin fiecare dintre aceste faze nul mai rdscolesti.
este o reaclie normali. Dupd un pldns serios, probabil ci te vei linigti, Menline-te ocupat. Nu intra la hibernat in camera ta, meditAnd
convins cd ceea ce a fost mai r[u a trecut. Evitali se ve Hsali pringi abitut la propriile nereugite. Participi la activitili de grup care ili
de oricare dintre aceste faze, pentru cd rdmanerea prelungiti in ele vor distrage atentia de la probleme. Implicdte in a-i ajuta pe allii. In
poate conduce la depresie. felul acesta, vei fi mai inclinat si uili de propriile necazuri si s[ te
Gindifi-vd, de asemenea, cA nici ex-partenerului vostru nu i-a gAndeqti la allii care poate ce au probleme mai mari decdt tine.
fost mai ugor se vi dea aceastd veste decat v-a fost voud sd o primili. Roagi-te. Dumnezeu stie ca !i s-a intAmplat si este preocupat de
Poate ci, inh-o prirnd reacfie, a1i trecut prin stdri de mdnie si de tine. Spune-I cAt de mult te doare si cere-I ajutorul ca si te vindeci.
frustrare qi a,ti adunat resentimente. Dar dincolo de toate acestea, Apeleazi la fnglduinja ci ,,toate lucrurile lucreazd impreund spre
incercali sd inlelegefi s,i ce simte celdlalt. Explicaliile lui (la fel de binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu" (Rom. 8,28). Dumnezeu
dureroase pentru el, ca sA vi le ofere, cet au fost pentru voi atunci are un scop pentru care ingiduie ca in viala noastrd sa existe suferinta.
cdnd le-afi auzit), pot contribui la cresterea voastre personah $i la Ea ne invald cum sd fim mai sensibili fa!6 de nevoile altora. De
dezvoltarea personalitllii voastre. Simplul fapt c[ prietenul sau asemenea, noi avem tendinla ca, atunci cand trecem prin durere, si
prietena ta a ales sd se despartd de tine nu inseamnd ci nimeni din ne apropiem de Dumnezeu. Dar oricare ar fi motivele penku care
lume nu te wea sau ci esti o persoani lipsiti de valoare. ftecem prin suferin!5" noi trebuie sd avem incredere in El.
Deci, ce vei face acum, cand relalia voastri s-a sfdrsit? Ai impresra Andrae Crouch, cdntirelul de muzicl religioasd, a iubit cu
cd viala ta nu mai are nici o direclie. Poate simli ca-!i vine s[ laqi balti infl[cirare o femeie. Apoi, intr-o zi, s-au despdrfit. Andrae Crouch
gcoala, si fugi de-acasa, sd-li pereses,ti serviciul, si te apuci de bdut, sd a suferit mult, dar si-a indreptat gdndurile cd.tre Dumnezeu si, din
te arunci de pe o stAncS, sau altceva de felul acesta. Poate cI te simli addncul durerii sale, a scris minunatul cdntec evanghelic ,,Through
umilit, desconsiderat, mai jos decit ai fost rreodatd in viata ta. It All"' (,,Prin tot"). Prin tot ce a trecut, Andrae Crouch a aiuns si
Indiferent ce simli, nu ciuta imediat o alti relalie. Oferd.li se bizuie pe Cuvdntul lui Dumnezeu. Prin tot, el a invitat ce
posibilitatea de a te vindeca. Timpul este un excelent vindecdtor, Dumnezeu poate sd-i rezolve, intr-adevir, problemele.

98 99
Nancy L. Van Pelt

Mergi pe stradd impreuni cu o prietenl ;i deodati il vezi pe el la Aproape cd nu ea jicut nici un studiu care s,i detemirv compc
bral cu o rogcat5. Nu o cunogti, dar ai mai vizut-o. AsJepli ca durerea nmtele, etectele sau renltatele iubiii pdtima$e, pasionale, tn
sa tL cuprinda, dar nu sim{i decit o strangere de inimd care vine ;i timp ce penml dragoste au fost consaTate uolume intregi.
trece. 4ti surprinsd. Apoi, mai arunci o privire citrg ro991t1 $ te
intrebi ce are ia cure lie ili lipseqte' Este firesc s[ te intrebi daci a
Capitolul 5
aiuns deia sa simte fa1d de ea ceea ce spunea' pdnd nu de mult, cd
,itnt" o"nt* tine. Reflectezi doar o clipi. Prietena ta te intreabd
cev4 iar tu ii rispunzi calm. Apoi sm;i un oftat de uqurare, fiindcd
i!.i e clar ci despi4irea nu te mai afecteazd ca altedate' ,'In sfdr;it"' ill{Entron -
DTIEMA 1{R. 1 A
qoptegti ugor, ,,am reugit se ml adun qi s[-mi revin!"
Gum si glii daci iubegti cu adeuint
NorA DE suBSoL
'Andrae Crouch !i Nina Ball, Through It AII (Waco, Tex,1974), pp 93-95'

Potrivit studiilor recente, majoritatea oamenilor trdiesc, ln


decursul vietii, sapte pAn[ la zece idile. Un sondaj a descoperit ci, in
medie, un student de colegiu se va indragosti de qase, sapte ori qi va
iubi o dati sau de doud ori.t Probabil ci voi v-a1i consumat deja o
parte din porlia de idile. intrebarea este ins[: Cum poli fi sigur daci
iubesti cu adevirat sau dac[ este vorba doar de un simtamant
pasional?
Tesrul pentru tineri, intitulat ,,Ce gtii despre dragoste? ,; vi va ajuta
si inlelegeli ce gAndili cu adevirat despre dragoste. Acest test ve va
ajuta si vd dafi seama cdt de bine informa{i sunteli cu privire la acest
subiect. El consti dintr-o serie de afirmatii pe care trebuie sd le
bifali cu Adevirat sau Fals. incercuili A pentru adevirat ;i F pentru
fals. Parcurgeli teshrl inainte de a citi restul capitolului.

T*tttl -Ce rtii @re dag6E?" rerrtu tinuii indrtgeli


AF 1. intre anumili oameni este posibild dragostea la prima
vedere.
A F 2. Sexul premarital este acceptabil atunci cAnd cei doi 1in
mult unul la celilalt.

101
100
Curtenie completd.
Nancy L- Van Pelt
AF 20. Dumnezeu a creat gi a ales pentru mine o persoand
A F 3. CAnd vei gdsi dragostea adevdratd, vei gti' speciald qi, prin rugdciune si cdutare, voi fi indrumat cdtre aceasti
A F 4. Cand doi oameni se iubesc cu adevarat unul pe celdlalt' persoane.
nu- se cearta. Ciutali la sfdrgitul capitoluiui pentru instructiunile de punctare
e n S. Este uEor si faci deosebirea intre dragostea adeverat' ;i gi de evaluare.
cea pasionald.
,i F 6.E t"."uu normal sd fii indr[gostit de mai multe persoane
,,Ajutor! Cred cd m-am indrdgostit!"
in
-- acelasi timP.
I ei. Caita esd cu adevarat in&agostit, ili pierzi interesul fa![ _ .Dacd
esti un tdndr obignuit, sunt ganse sd crezi cf, esti indregostit
de alte persoane, iucruri sau activit[li' chiar in aceast[ clipi! Un cercetdtor a intrebat 500 de tinere din 19
A F 8. C6nd te indrlgostegti de cineva, la intdmplare' propriile colegii americane dacd credeau ci sunt indrdgostite in momentul
simtiminte iti spun dace este vorba despre. dragoste adevirati' acela. '72 7o au spus DA, gi doar 27 7o au r[spuns NU.z
--f e S. O A'"ta un cuplu geseEte dragostea adeviratd' cei doi
""
ar trebui si se cdsitoreasci indat[ ce este posibil'
. Degi majoritatea tinerilor cred ci sunt indrdgostiti, mulgi dintre
ei exprimd indoieli serioase in aceastd privinfd. Aproape o treime
- ;; io. in meoie, o persoand tAnire, inainte de a deveni adult dintre tinerele incluse in acest studiu au declarat cI ,,dbar cred ci
matur, se indragosteEte mai multe ori de penoane diferite'
di sunt in&egostite", deci un oarecare grad de probabilitate, iar alte
A F 11. Drigostea este ceva ce nu se poate studia 9i pentru care 23 de procente dintre ele considerau cA ,,sunt destul de indrieostite".
nu te poli pregdi, pentru ce este doar un rdspuns emoliolal'
-- i'p' Cu alte cuvinte, mai mult de jumdtate se simleau nesigure dJceea ce
n. dana'esti cu adevirat indrdgostit, vezi in cel[lalt doar simleau. $i avem motive serioase si credem ci multe dintre cele
lucrurile bune. care au spus ci sunt indregostite experimentau de fapt un sentiment
A F 13. Nu are prea maro importanld daci familia sau prietenii pasronal.
--e de acord cu rehiia ta de dragoste
sunt - ea vi priveqte doar pe voi doi' Un alt cercetetor a intrebat un gmp de studenti dacd, dupd pdrerea
f' f+. Absenla face ca inima s[ se atageze 9i mai mult de lor, stiau ce este dragostea adevdratd. intrebarea aceasta a condus la
---e
celilalt. urmetoarcle rezultate:
F t5. e,unci cdnd doi oameni sunt cu adevdrat indrdgosti$' ei Bniefi Fete
nu ajung la nelnlelegeri'
--- se cearti, nu discut[ in contradictoriu $i
nu
e f fO. Este mai bine si te cdsitoregti cu cineva nepotrivit' Sunt sigur cd stiu ce este dragostea. 25Vo 36Vo
decSt
-- si rdmii singur. Cred ci gtiu ce este dragostea. 59Vo 54%
e f fZ. Cdrid es,ti indrigostit, poli dePe$i-orice obstacol' Nu cred ci $tiu ce este dragostea. 1,2Vo 8Vo
de deosebirile dintre tine qi cel pe care il iube;ti'
indiferent
- F 18. mai mare parte din
Sunt sigur ci nu stiu ce este dragostea. 47o 2Vo
A CAnd esti indrdgostit, petreci cea

' visind cu ochii deschigi.


timo
egti Studiul a relevat, de asemenea, ci studendi considerau relatiile
i f fS. Cdnd eqti indrlgostit, muncegti mai sdrguincios' lor romantice, curente, ca fiind dragoste, insd pe cele din trecut le
.ui ptu"ifici mai bineli ac$onezi la un nivel mai inalt decat considerau simple infliciriri pasionale. Fdrd indoiali cA, dace studiul
"n.i""t,
oricind.
103
102
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

ar fi fost realizat la wemea lor, multe dintre aceste idile din trecut ar cial al mamei. Aceasta probabil pentru cd impreund cu ea igi petrece
fi fost descrise drept dragoste adeviratd. cea mai mare parte din timp Ei pentru cd ea se ingrijegte de
Mai mult decdt atdt, in ciuda intensitilii lor, puline dintre relaliile majoritatea nevoilor lui. In curdnd, ea va reprezenta pentru el mai
de dragoste ii conduc pe cei doi la altar. Un studiu a aritat ci mult dec.at oricine altcineva. Copilul wea ca mama sd stea cu el si se
de-abia un firav procent de 15 Vo conduce la clsitorie. Un alt studiu line dupi tatil lui ori de cdte ori acesta este prin preajmi. Acum el
referitor la modelul de curtenie a 400 de studenli de colegiu a se iubeqte pe sine qi igi iubeqte pirinlii.
descoperit cI aproape trei pdtrimi dintre cele 582 de relalii de dragoste Faceli cunoqtinld cu Jennie, care nu a trecut niciodatd de faza
declarate s-au destrdmat inainte de cdsdtorie. iubirii fa16 de pirinfi. Ea wea se trdiascd intr-o lume a viselor, din
O astfel de informalie ne ajuti sd inlelegem cd existi o teribild care se nu se trezeasci niciodatd. Ea agteapti ca Uoyd sd-gi petreacd
confuzie in ceea ce privegte recunoasterea adevdratelor simleminte tot timpul invaftindu-se in jurul ei, si-i pregiteasci mici surprize, sd
de dragoste. Toate acestea ne conduc lnapoi, la intrebarea inilial[: fie inlelegitor gi s[ se poarte frumos cu ea, si organizeze picnicuri gi
,,Cum poli si qtii dacd egti cu adevirat indrdgostit?" Inainte de a peheceri la care ea sd fie in centrul atenliei. Pe scurt, Jennie vrea un
rispunde direct la aceasti intrebare, haideli si aruncim o privire alt pdrinte care si-i satisfacd toate capriciile.
spre etapele dragostei.
Faza iubiii prietenq| camaraderqti. Caliva ani mai tarziu, copilul
Cum se dezvoltd dragostea se aventureazd in afara ciminului Ei incepe sd manifeste interes fale
de ceilalli copii de virsta lui - in special faJd de cei de acela;i ser
in general, in ceea ce privegte dragostea, o persoani parcurge Acum el adopti mai degrabi standardele prietenilor lui de joacd
cinci faze. decAt pe cele ale pdrinlilor. Devine sociabil si invati cum sA se poarte
cu cei care ii sunt egali. Pdrinlii ocupi acum locul al doilea in
Faza infantild. Un bebelug primeste dragoste pentru simplul fapt gdndurile lui, in timp ce dependenla de cimin incepe sd scadd. Acum,
ci s-a ndscut. El nu-i poate iubi pe ceilalli gi nimeni nu agteapte el se iubegte pe sine, pe prietenii lui de joacd gi pe pirinfi - in aceastd
aceasta din partea lui. Nou-ndscutul se gAndeste doar la el. Este ordine.
preocupat doar de cum si primeasci ceea ce vrea 9i cum s[-gi !
Ia acest nivel este ks, care-qi petrece timpul doar cu b[ie1ii. Nu
I
satisfacd propriile dorinte. Nu-i pasd c5-i deranjeazi pe ceilalli atata are prea mult de-a face cu fetele. DeEi este insois in cdteva cluburi,
timp cAt obtine ceea ce wea. P[rinlii au nevoie de somn, dar pe ii lpseqte increderea in sine Ei, daci prietenii nu sunt pe lAngd el
bebelug nuJ intereseazd nevoile lor. El ii trezegte la ora 2:00 noaptea
siJ susEind, are impresia ci nu este bun de nimic. Daci Irs nu trec€
doar pentru ci ii este sete. Un bebeluq se iubes,te doar pe sine.
de faza aceasta a imprietenirii doar cu persoane de acelagi sex, s-ar
Hall pare sd se fi impotmolit la faza infantile, pentru ce se gAndeqte
putea s[ se team[ intotdeauna de femei, chiar Ei de sofia lui. S-ar
doar la sine. Este destul de mare, incdt si poati vota, dar se comporti
putea se nu wea sd o scoati niciieri la plimbare, preferAnd si stea
adesea ca un copi.l de gase luni, care pretinde sd primeascd ceea ce
acasd $i se a$tepte ca ea s[ fie mereu o gazdi bund pentru prietenii
wea, atunci cAnd wea.
lui. Probabil ci igi va consuma energia in cluburi, la biserici sau la
sewiciu - ocupindu-gi astfel trei sau patru seri pe sdptdmAni!
Faza iubiii fatd de pdin{i. Prima dragoste a copilului - pentru
altcineva in afard de sine - graviteazi in jurul p[rinlilor lui, in spe-
t04 105
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Faza adolescentel, In timpul adolescentei, orizontul se lirgeEte vedete de televiziune, un canEre! cunoscut, un muzician sau altcineva
din nou. Acum individul devine interesat de sexul oous. La acest aflat in atenlia publicului. Pe misurd ce se maturizeaze, ea devine
nivel, o fati gdseste c[ un anume bAiat merite un stuiiu mai arenr mai realisti. In loc si viseze la o vedete inaccesibili, ea poate s[
din partea ei si viceversa, dar tendinfa este aceea de a concepe viseze la cel mai ardtos biiat din gcoali, la campionul de atletism sau
dragostea in mare parte asemenea unui bebelug - fiind interesat de la geful asocialiei studenlegti. Cu toate acestea, nici acum nu se
ceea ce poate face respectiva persoand pentru implinirea propriilor gandegte la ceea ce ar putea face ea pentru visul dragostei ei, ci
nevoi, 9i nu de ceea ce ar putea face el pentru cei din jur. numai la ceea ce ar putea face el pentru ea. Ea viseazd cu ochii
George, care este si acum la fel de intoxicat de sex ca si atunci deschigi ci, dacd l-ar putea cuceri, toate c€lelalte fete o vor invidia.
c6nd era in colegiu, s-a impotmolit la acest nivel. in timpul anilor de Ele vor trebui si admitd ce ea este cu adevirat deosebitd, din
colegiu, camera ii era impodobiti numai cu poze qi postere cu fete moment ce l-a putut cuceri!
sexy, in timp ce el umbla numai dupd aventuri amoroase. Acum, Astfel, &agostea incepe cu gdndul la ceea ce poii obline intr-o
cand s-a cisetorit, George igi critice tot timpul sofia, pentru ce nu se relalie, nu la ceea ce poli oferi. $i daci nu ai nimic de oferit, relalia
imbraci, nu se fardeazd gi nu se coafeazd la fel ca o anumiti femeie. nu poate si dureze prea mult. Vei invlla, probabil (dacd ince nu ai
El incearci. tot timpul se-si mascheze simtimintele de nesiguran![, invltat), ce este posibil ca prietenul tdu sd agtepte sd faci mult pentru
fdcdnd glume pe seama ei gi vorbind cu disprel despre clsltorie ca relalia voastri, si-i implineqti nevoile, si faci sacrificii gi s6-i satisfaci
despre o formi de sclavie. Cdnd ies undeva impreun[, el se de in capriciile. in cele din urmd, i1i vei da seama ce partenerul t[u nu este
spectacol, acorddnd o prea mare atenlie altor femei. Atunci cind dispus sd-gi petreace toate seara fdcAndu-1i complimente,
ajung acase, se ceartl de fiecare datd. Scuza lui este mereu a@easi: goptindu-!i la ureche -cuvinte dulci, agteptandu-1i sugestiile sau
,,Ei bine, sunt $i eu doar un om!" Da, dar unul rimas la nivelul aprobindu-li pirerile. Ili vei da seama cd Ei el doreste recunoaqtere
adolescen!ei! si apreciere la fel de mult ca si tine.
Nivelul adolescenfei este perioada invdldrii din propriile greqeli,
' incetul cu incetul, dupe multe experienle care incep prin a pirea
cdnd atenlia se concentreaze asupra unei singure persoane pentru dragoste adeviratd, dar nu conduc la nimic semnificativ, incepi si
perioade de timp din ce in ce mai lungi. I-a inceput, pentru Evie toti inlelegi ci dragostea inseamnd cu mult mai mult decat sentimentele
beielii sunt la fel de interesanli. Ea iese in orag de fiecare dati cu implicate intr-o idili, in timpul primelor etape ale prieteniei cu o
altcineva. Mai tArziu, in perioada liceului, ea se intaheste cu Bill 9i persoani de sex opus.
ies impreune dmp de un semestru intreg inainte de a trece la altcineva.
Apoi, Evie are o relagie stabill cu Ted, timp de un an intreg, pentru Faza iubiiimature. Cind ajungi la acest nivel, atraciia fizicl devine
ca apoi sd inceape una noui la inceputul toamnei. In anul majoratului din ce in ce mai pulin semnilicativ[, in^ timp ce factorii emofionali ;i
ea se logodeste cu Stuart, dar dupe absolvire se desparte de el. incetul psihologici devin tot mai importanli. Incepi si-!i transferi interesul
cu incetul,^Evie invale cum sunt b[rbatii ,i cum este ea in relatie cu de la ceea ce poli obline din relalie, la c€ea ce poli oferi in cadrul ei.
birbalii. In cele din urmd, interesul i se focalizeazi si ea se incepi si nu te mai gAndeqti la tine, ci si te gdndegti la celilalt. Dactr
cisatoreqte cu Ben. Sentimentele ei s-au maturizat. eEti cu adevirat indrngostit(d), dintr-un spirit altruist, incerci s[ faci
Mai ales in primii ani ai adolescenlei, o fati poate si viseze la un ceea ce este cel mai bine pentru partenerul tdu. $i daci persoana
birbat mai mare decat ea, care arate bine - o stea de cinema, o care ili este dragi te iubegte cu adevlrag la rdndul ei se gindegte la

106 107
I,
Curtmie completd

{
binele tiu intr-un mod cu totul lipsit de egoism. Astfel, in timp ce I intotdeauna este complicat sd faci deosebire intre emoliile impli-
oferi, primesti. cate in dragoste qi cele implicate in pasiunea halionale.
Este nevoie de timp ca sd treci prin toate aceste etape gi cei mai I Dragostea gi pasiunea au un singur lucru ln comun - putemice
mulli dintre noi intrdm in cdsltorie pdstrand incd iniuntrul nostru I sentimente de afecliune fald de o persoani de sex opus, triseture
I
ceva dragoste infantild. De fapt, cei mai mul{i dintre noi nu ne comune care complici gi mai mult descoperirea diferenlelor, pentru
maturizdm niciodati in toate privinlele. Unii oamenii insd sunt ce multe dintre simptome coincid. Cea mai oarbd qi mai nebuneascd
atat de serios rdmaqi in urmd in dezvoltarea lor emotionali, incdt pasiune poate sA conlini, intr-o oarecare mesurA, $i dragoste
le este aproape imposibil s5. se raporteze la ceilalli intr-un mod veritab e. La randul ei, dragostea adeveratd poate sA include mai multe
matur. simptome caracteristic€ pasiunii. Asdel deosebirile dintre cele doud
in urma unei observalii atente, ar trebui sd fi{i in stare sd cnnst^v, in gradrl dc manifestare mai degrabi decat in definilie. De
identificati dacd relalia voastrd prezentd se afli la nivelul infantil, aceea, este nevoie ca toate lucrurile sd fie examinate cu marc atentie.
perintesc, camaraderesc, adolescent sau matur. Ve puteli studia I Aproape ce nu s-a ficut nici un studiu care se determine
comportamentul judecAndu-vi singuri. Multi tineri insd aleg in mod q
componentele, efectele sau rezultatele iubirii pasionale, in timp ce
deliberat si-si inchide ochii faie de anumite semnale de pericol. De i pentru dragostea adevdratd au fost consacrate volume intregi. Lucrul
{
asemenea, este trepidant se fii taner, si fii indrdgostit si si !i se acesta este regretabil, pentru ce pasiunea iralionald le aduce celor
{
rispundd cu dragoste! Tinerilor nu Ie place ca ceva sd le strice sau si prinEi in capcana ei inqelitoare suferinle gi dureri de iniml firi sfirqit.
le umbreasc[ bucuria experienlei prezente. Este pulin mai dificil sd Dragostea adeviratd gi patima nebuneasci impdrtl;esc trei
faci deosebire intre nivelul adolescentin al iubirii pasionale si nivelul simptome similare: pasiune, apropiere qi emolii neobignuite. Pasiunea
matur, al iubirii adevirate. Urmdtoarea secliune vi va ajuta si poate fi prezentd qi ferd o dragoste veritabild. Este pe deplin posibil
inlelegefi aceste diferenle. sd fii pasionat sau si ai puternice siml5minte sexuale fali de o
oersoani cu care nici micar nu ai fdcut cunostinti vreodati.
Dngostea in contrast cu pasiunea nebune imbrnligdrile gi dezmierdirile maresc urgenla sentimentelor erotice
pAnd acolo, incdt sexul poate si devini o parte semnificativd a asocierii
Un tAndr i-a scris lui Abigail Van Buren, renumita autoare de voastre, Dar aceste simlaminte nu indicd, neapirat, o dragoste
editoriale, si a intrebat-o cum gtie cineva cind este indrngostit. Abby autentici. Atraclia sexuali poate fi la fel de stringentd in pasiunea
ia rispuns: ,,Daci simli nevoia sd intrebi, inseamnd cd nu eqti."3 iralionali ca $i in dragostea adeviratd
Caracterul nepotrivit al rlspunsului lui Abby md surprinde, dar mulli In acelaqi fel, dorinla de a fi tot timpul impreuni poate fi la fel de
oameni, atunci cAnd sunt intrebali cum poli se qtii daci elti sau nu coplegitoare in pasiunea iralional[, ca si in dragostea adeviratl. Puteli
indrdgostit, rlspund: ,,Oh, cAnd te loveste dragostea, gtii pur;i simplu, dori sd fili mereu impreund, agteptdnd cu groazd clipa cAnd trebuie
fdri sd te mai intrebi!" Nu este adevirat, nu gtii par qi simplul s[ vi despirfili. Puteli trii un sentiment de gol sufletesc dupd
Dragostea pasionali, nebuneasci, este un amestec ciudat de sex si plecarea prietenului sau a prietenei voastre, dar aceasta nu inseamne
emotii. Dicfionarul meu defineqte acest cuvant in felul urmitor: ,,a neapdrat ci ali gdsit dragostea adev[ratd. Dorul dupi cealalti
fi stdpAnit in totul de o pasiune sau de o atraclie irationali". Vine persoani poate fi la fel de intens in pasiunea iralionali ca qi in
dintr-un cuvdnt latin care inseamnd ,prostesc sau nebunesc". drasoste.

108 109
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Nici trdirea unor emolii neobisnuite, atunci cand te gAndegti la ,,dragostei", nu. Te poli simli puternic atras de o persoani cu care
prietenul sau la prietena ta, nu este un indiciu valabil. Vd puteli tocmai ai ficut cunostinld. Po;i sd simli cum laboratorul chimic al
simli in al nouilea cer atunci cdnd totul merge bine, pentru ca apoi corpului tiu lucreazd. Ili place ceea ce vezi - infrligarea, acliunile qi
si fili de-a dreptul bolnavi, daci lucrurile merg rau. Dar aceasta se rdspunsurile. Poate sd-!i place totul in legdturi cu acea persoand.
poate intamph exact la fel de frecvent cu dragostea adevlrati, ca gi Dar mai este incd drum lung de fdcut inainte de a o putea iubi.
cu pilsiunea iralionald, cu toate ci sentimentele ciudate si emotiile
excesive o caracteizeazd mai degrabd pe ultima. Dragostea se stinge tncet; pasiunea pur emolionald se sfirEeqte
Ciutitorii nepricepuli confundl uneori pirita cu aurul. ,,Aurul dintr-o datd. Desigur ci acest factor nu poate fi verificat inainte ca
prost" poate fi depistat daci este pus intr-o tigaie si asezat pe o plitd relalia sd se destrame. Dar, privind retrospectiv, ve puteti pune doud
incinsd. El emani un miros greu, sfArdie si fumegi, in timp ce aurul intreblri: Cit timp a durat idila? De c6t timp ai avut nevoie ca sd
adevdrat nu este in nici un fel afectat de cilduri. Din nefericire, nu deplgegti criza despe4irii?
vd puteli pune dragostea intr-o tigaie pe plitd, ca si verificali daci lqa cum dragosted adev5.rat5. are nevoie de timp ca si se dezvolte,
trece sau nu testul, dar vi puteli verifica sentimentele observdnd tot la fel este nevoie de timp gi pentru ca astfel de sentimente sl se
urmitoarele indicii. Nu le-am asezat in ordinea importan,tei lor, ci ar stingd. Nu poate fi altfel. Daci amdndoi ali crescut impreund qi a1i
trebui si apreciagi fiecare factor intr-un mod c.at mai obiectiv cu putin{i. implrtdgit impreuni multe experienle, nu puteli trece uqor peste
suferinla ruperii relaliei dintre voi.
Egti indrdgostit cu adeverat sau egti lovit de o pasiune Pasiunile infldcdrate se sfdrgesc in acelasi fel in care au inceput -
oarbi? Cum sd facem deosebirea? repede - cu o singurd ucep,e. O astfel de pasiune nu se va incheia
ugor gi dintr-o dat[, daci afi devenit implicali sexual. Un bdrbat ;i o
Dragostea se dezvoltd tncet; pasiunea erupe rapid.Dragostea creqte, femeie pot si rimini impreund nu datoriti afinitdlilor dintre ei, ci
gi cregterea cere timp. Pasiunea nebuneascd lovegte dintr-o datd, pe datoritd relaliei sexuale care ii satisface pe amdndoi. De aceea, timpul
neaqteptate. Nu poli cunoagte cu adevdrat pe cineva doar dupi cAteva necesar refacerii dupi ruperea unei relalii nu este -un indiciu
intahfi. Mulli oameni poarti masci qi afiseazd, la inceput, cel mai semnificativ in cazul in care cei doi sunt implicali sexual. Intr-o astfel
strdlucit comportament de care sunt in stare. Ei incearci si fie tot de relalie, prelungirea emotiilor nu trebuie si conducd la concluzia
timpul pldculi qi distractivi gi igi lin sub control atitudinile negative, cA este vorba despre dragoste adeviratd.
ca de exemplu mAnia. Din aceastd cauzd, este nevoie de luni gi chiar Dragostea se concentreazd asupra unei singure percoane; pasiunea
de ani ca sd ajungi sd cunogti bine pe cineva. Acesta este, de poate implica mai multe penoane. Cineva lovit de pasiune poate fi
asemenea, si motivul pentru care unii oameni se pling ci s-au ,,indrlgostit nebuneste" de doui sau chiar de mai multe persoane in
cdsitorit cu un ,,strdin". Sunt persoane care, in timpul curteniei, igi acelagi timp. Aceste persoane pot s[ difere considerabil atdt ca
ascund cu succes adevlrata personalitate, pentru a-qi descoperi personalitate, cat $i ca temperament. De exemplu, o tdndrd poate
adevlratul caracter de-abia dupd cisitorie. spune cI este indrdgostitd de doi bdieli simlind ci ii este imposibil si
Acum cred ci inlelegeli de ce nu pot si accept teoria ,dragostei aleagd intre ei. Unul este matur, ferm 9i responsabil, in timp ce celdlalt
la prima vedere". Pot sd o accept pe aceea a ,,pldcutului la prima este un iresponsabil, amator de distraclii si de amuzament. Cel mai
vedere" sau a ,,pldcutului foarte mult, la prima vedere", dar a probabil e ci fata nu iubegte, cu adevdrat, pe nici unul dintre ei. Se

110 111
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd

poate ca reactiile ei adolescentine se o atrage catre amatorul de


simfamintelor in imprejurdrile reale ale vielii. Dace eqti ,,mort dupi"
;rmuzament, in timp ce sentimentele mature ii spun cI trds[turile de
cineva, vei idealiza aceasti persoand in ciuda realitdlii.
caracter ale celuilalt sunt mai importante. In mintea ei, fata combine
cattdtile amandurora gi crede cd s-a indrigostit de amAndoi. insd
Dragostea recwtoosJe importanla compatibilitdlii; pasiunea nu line
dragostea adevlrate se concentreazd asupra unei singure persoane,
seama de ea. Daci egti indrdgostit, nu vei fi atras doar de infiligarea
care intruneste acele calitdli pe care le-ai stabilit ca fiind esenliale.
fizici gi de comportamentul exterior al caleiialte persoane, ci 9i de
caracterul ei, de personalitatea, de emoliile, de ideile 9i de atitudinile
Dragostea motiveazd un comportoment pozitiv; pasiunea oarbd
ei. Vei fi interesat de modul ei de a gAndi gi de a acliona in diferite
are un efect dbhuctiv. Dragostea va avea un efect constructiv asupra
situalii. Te vei concentra asupra valorilor comune. Cum reaclioneazd
personalitdlii tale qi va scoate la luminA tot ce este mai bun in tine.
persoana pe care o iubegti la succesul sau la egecul t5u personal, la
Ea iti va da energie, ambitie si interes pentru vialn. Ea genereaze
capcanele Ei la provocar e vielii? Este amabili, inlelegatoare $i gata
sentimente de respect de sine, de incredere;i de siguranle. Dragostea
si aprecieze? Vi potrivili in privinla atitudinii fali de religie, tsoah,
te va impinge spre succes. Vei studia mai sdrguincios, vei fi mai
familie, so<, finanle qi prieteni? Ce afinitdti aveli? Vd puteli bucura
eficient in planificare Ei vei economisi cu mai multi chibzuin@. Viata
de o searl petrecutd impreuni cu familia sau prietenii sau trebuie de
capdti o semnifiralie qi un scop in plus. Poli si visezi cu ochii deschigi,
fiecare datd sl ieqifi singuri undeva, in orag? Provenili din acelagi
dar rdmdi in limitele realitdtii, concentrdndu-ti atenfia asupra
mediu social? Cu cat aveli mai multe lucruri in comun, in aceste
planurilor pe care doregti sd le Dragostei te va inc,ruaja sd
^reatizezi. domenii, cu atat qansele ca intre voi si se dezvolte o dragoste
activezi la cel mai inalt nivel. In contrast, pasiunea oarbi are un adev[ratf, sunt mai mari.
efect destructiv si dezorganizant asupra personalitilii. Vei descoperi
S-ar putea si nu sune prea romantic sau prea emolionant, dar
cd esti mai pulin eficient, mai pugin activ, mai pufin in stare sd
perspectiva unei cdsnicii bune poate se agtepte chiar la uga de aldturi.
ac\ionezi la adeviratul t[u potenlial. Membrii familiei sau prietenii
Ali crescut impreun4 v-a!i jucat impreuni, ali fost la aceea;i gmali.
apropiali vor observa imediat acest efecL Unii dintre ei te vor intreba:
Mediul vostru social gi familial este acelagi. Personalitllile
,,Cr se int6mpli cu tine? Nu mergi niciieri gi nu vrei sd te implici in compatibile, alituri de punctele de interes gi de valorile comune,
nimic. Care este problema? E;ti bolnav sau ce ai?', Apoi, altcineva
reprezinti o bazi importante pentru dezvoltarea unei relagii de
va comenta: ,,Nu, nu este bolnav, este indrigostit',. Dar observatia
dragoste durabile.
aceasta pierde din vedere esenlialul. Esti innebunit dupd cineva, nu
indrigostitl
Dmgostea recunoaqte gres,elilc; pasiunea oafud lz ignord.Dragostea
Pasiunea orbeasci se dezvoltd pe visdri qi fantezii nerealiste, in te va determina sd recunogti ca[teflle celuilalt gi sd construiesti relalia
care te imaginezi aldturi de persoana ,,iubite',, traind impreuni o
pe ele. Dar chiar dacd recuno;ti acele calitdli gi, intr-o oarecare
viald de beatitudine, intotdeauna lntr-o perfecti armonie, in toate
misurd, le idealizezi, nu consideri persoana cealalt[ ca fiind fdrd
privinfele. Aceste visiri cu ochii deschigi te fac s6 uili de realitdlile
defecte. Es,ti capabil si recunogti in mod deschis acele aspecte ale
viefii de gcoalS, de serviciu, de studiu, de responsabilitili si de bani.
personalitilii sau ale caracterului ei, care sunt departe de a fi perfecte,
Dacd esti indregostit ifi vei idealiza dragostea gi aceasta te va
dar gdsegti in ea atat de multe calitlli demne de a fi respectate gi
conduce la inlelegerea si aprecierea persoanei iubite, prin verificarea
admirate, incAt o accepli pe baza acestora,
112 113
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd

De cenlalti parte, pasiunea te va impiedica sd vezi ceva sresit in


experimenteazi pentru prima dati senzalia aceasta ajunge, in mod
celilalt. vei idealiza atat de mult, incat nu vei admite-cd are firesc, la concluzia ce intre ei trebuie sI fie neapdrat ceva deosebit,
weun defect. il vei apfua impotriva oriclrei critici si a""uriu p""t-
deoarece nu a mai simlit niciodate mai inainte aqa ceva.
cd ii admiri una sau doui calititi atat de mult, incAt te amdgesti
Cu toate cI $ &agostea adeviratd include atraclia fizicl, ea igi
singur ci acestea pot cantdri mai greu decdt toate defectele sau
are izvorul intr-o mu\ime de alli factori. Pentru un cuplu indrigostit'
problemele.
contactul fizic are de obicei o semnificalie mai profundd decdt pura
. . De asemenea, dragostea recunoaste toate caltetile persoanei plicere. El exprimd ceea ce ei simt unul pentru celllalt. Din nefericire,
iubite, dar nu te orbeste fate de aspectele-problemd din pen^onalitatea
contactul fizig exprimat in cadrul pasiunii, devine adesea un smP in
ei. Cu toate aceEtea, ea te va face in stare sd o iubesti in ciuda
sine. Plicerea este cea care domind intreaga oiperienfi.
defectelor.
Dragostea este altruistd; pasiunea este egoistd. A fi indrlgostit
Dmgostea supravieyubste despartii i ; pasiunea, nu. Dr a1ostea
Doate implici mai mult decAt emoliile. Dragostea veritab e trece dincolo
chiar si creasci in timp ce cei doi sunt separati Oe aistaiEa. efLnga
de nivelul simlimintelor s,i pune principiul dragostei in fiecare zi la
face ca afecliunea sd devind mai intense ai inimile se se ataseze mai
lucru. Aceasta inseamnd ci nu doar vei aqtepta se fii tratat cu dragoste
mult una de cealaltd. Daci dragostea voastri a fost autentiid. itr ver
gi consideralie, ci cd vei manifesta dragoste gi consideralie cftiar '/
uni tot mai mult viala de cea a persoanei pe care o iubesti. Cand
atunci cand nu-li vine s-o faci. Oricare dintre noi putem fi iubitori
ac€asta persoane este departe, vei avea simlemantul cA o parte din
atunci cdnd nevoile ne sunt irnplinite qi cdnd partenerul nostru se
tine lipsegte. Absenla te ajure sd-1i dai seama cAt de mult inseamna
poartd, la rAndul slu, iubitor. Dar testul dragostei adeverate sti
aceasti relatie pentru tine.
tocmai in a fi iubitor chiar gi atunci cAnd partenerul te trateazd
Pasiunea moare repede cAnd cei doi nu se vid o weme. Dictonul
nedrept, iJi neglijeazf, nevoile sau uitd ceva ce l-ai rugat sI fac6.
,,ochii care nu se vid se uiti,, este valabil, in acest caz, deoarece Unul dintre episoadele mele favorite, de benzi desenate, il
pasiunea se bazcazl_ pe- atraclia fizici gi pe una sau doue calteli
pe infdliEeazn pe Charlie Brown imbrlcat in pijama ;i ducdndu-i lui
care le admiri la celdlalt. Astfel, arunci c6nd o astfel de relatii nu
Snoopy un pahar cu api, in timp ce acesta lancezegte tolanit pe cdsula
este susfinute de contacg interesul se va stinge destul de reoede.
ciinelui siu. Textul de sub imagine spune: ,,Dragostea inseamnI se
Pasiunea nu poate supraviegui probei timpului.
aduci cuiva un pahar cu api in mijlocul nop!ii". Charlie prinde aici
_ Dlagostea line sub control contactul fizic; pasiunea il exploateazd.
Doi tineri care se iubesc cu adevirat isi vor
ideea. Nu este ugor si te scoli in mijlocul noplii gi si pui nevoile
line sub controi gesturile celuilalt inaintea propriilor nevoi.
de afectiune fizici pentru un timp relativ indelungat de la i;ceputul
Pasiunea este egocentristd. Te gdndesti mai mult la ceea ce poate
relagiei dintre ei. Pasiunea cere astfel de expresii fizice cu muli mar
facr rela$a pentru tine, decit la ceea ct poli face tu pentru ea sau
devreme. Mai mult decat atat, contactul fizic reprezintd o parte
a pentru cealaltd persoani. Te simli bine atunci cdnd eEti insolit de
relaliei.cu mult mai mici pentru un cuplu indrdgostit, decat pentru
prietenul sau de prietena ta, pentru c[ o mare parte din sentimentele
unul prins de o pasiune oarbi. Motiwl este acela ci pasiunea dipinde
tale sunt legate de mdndria pe care o simli atunci cdnd ceilalli
intr-o mare mdsuri de atractia fizicd si de exiitalia simgita la
rcalizeazd cd aceasti persoane ili aparfine.
explorarea particularitel or fizice ale celeilalte persoane. CJL car"

It4
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Dragostea aduce aprobarea familiei qi a prietmilor; pasiunea aduce de incredere. Pe de alt5 parte, o persoani ,,innebunit5" dupd cineva
dezaprobare. Atunci cAnd iubesti cu adevirat pe cineva, cel mai se va lupta cu simliminte de nesiguranfi, incercand sil controleze
probabil ci familia si prietenii tei apropiali vor aproba relalia. Ei vor pe cal pe care il iubefte, din cauza geloziei. Aceasta nu inseamni cd
putea sd vadd cdt de bine vi se imbin[ personalitltile, cit de multe atunci cind iubesti cu adevirat pe cineva nu vei fi niciodate gelos, ci
afinitdli vd leagd si cum, in aceastd. relafie, vi completali gi vi motivati cd sentimentele tale de gelozie nu vor fi frewente Ei intense.
unul pe celdlalt. Unii oameni se simt flatali de accesele de gelozie ale partenerilor
Daci pnrinlii gi prietenii nu vi aprobd - fi1i atenti. Daci ei sunt lor. Ei cred cL gelozia este o dovadd de adevlrati dragoste 9i
mnvinqi ci sunteli pe cale si faceli o mare greseali, s-ar putea sd. consideri ci sunt cu atat mai iubili cu cat persoana cealaltd este mai
aibi dreptate. Ei sunt deosebit de interesati de binele vostru si nu geloase. Cu toate acestea insd, gelozia nu este dovada unor sentimente
vor se fili rinifi. Pentru ci ei nu sunt la fel de implica.ti emolional slnetoase, ci mai degrabi a nesiguranlei qi a unei proaste imagini
cum sunteli voi, s-ar putea si fie in stare sd vadd anurnite aspecte pe de sine. Oricare ar fi cauzele geloziei, ea va genera in tine dorinla
care voi nu le putelj vedea. Aprobarea pdrintilor este elemuttu)-chere . de a ridica un gard in jurul celeilalte persoane, astfel incit si o poli
Statisticile arati ci acele cdsnicii cirora le lipsegte binecuvdntarea pistra numai pentru tine. Cu alte cuvinte, gelozia te face egoist gi
pirintilor au un inalt procent de esec.a posesiv.
Atunci cind existi pasiune oarbi, s-ar putea ca prietenii si nu
aprobe alegerea voasfe. Probabil cA nu vor veni sd vi spune aceasta Dragostea recunoa;te realitatea; pasiunea o ignord. Dragostea
direct, dar de multe ori puteti si vi dati seama din atitltdinea lor ci autentice priveste problemele viefii in mod realist' Ea nu incearcA sI
ar wea si vi revenili gi si vd trezigi la realitate. minimalizeze gravitatea lor. Doi elevi de liceu care sunt indregostif
Existd dovezi puternice cd aprobarea perinlilor gi a prietenilor se vor stridui si-gi termine studiile inainte de a se clsltori, pentru
indici o dragoste adevlratd. Locke a comparat nemullumirile qi ci gtiu ci, dacd va fi construitd pe o temelie educalionald solidS,
pldngerile venite din partea persoanelor cisetorite, care au o cdsnicie cisnicia lor va fi mai puternici. Ei nu vor simfi nevoia sI se
fericitd cu cele venite din partea persoanelor divo4ate. Persoanele cisetoreascd in grabi de teaml ci persoana pe care o iubesc se va
divorgate se phng de aproape patru ori mai mult de faptul ci nu au rdzgdndi qi ii va pdrlsi.
prea multe in comun cu prietenii partenerului lor. lncke a descoperit, Fasiunea ignori deosebirile de mediu social, rasial, educalional
de asemenea, ci acele cupluri care au o cisnicie fericitd aproape ce sau religios. Uneori, pasiunea iralionall cuprinde o persoane care
nu au probleme cu plrintii weunuia dintre parteneri. Dacn pdrin]ii este deja cdsitorite sau care se afle intr-o situalie ce face imposibili
$i prietenii obiecteazi impotriva relatiei tale, ai grijd! Daci sunt de o relafie deschisi, publicd. intr-un astfel de caz, pasiunea
acord cu ea" bucurA-te! Cu cdt aprobarea lor va fi mai deplind qi cu argumenteaze cd, de fapt, aceste lucruri nici nu conteazi, 9i te
c6t vor fi mai mulfi aceia care vi aprob[ relalia, cu atat sunt mai amdgesti cu gdndul cd, daci vd iubili unul pe celdlalt, orice problemi
multe $anse de a fi g[sit dragostea adevdrati. Doate fi rezolvate.
Un cuplu cu adevlrat indrigostit tpteaazd problemele in mod
Dragostea genereazd sigurantd; pasiunea genereazd nesigurantd. corect qi realist, incercdnd si le rezolve. Dace anumite aspecte par
Daci esti indrigostit dupd ce ai luat in considerare toate elementele sI le ameninle relatia, ei le discutd deschis gi incearcd sd le solulioneze
relaliei in care e$ti implicat, vei cepeta un simtdmanr de siguranli si in mod inteligent. Un cuplu cuprins de o pasiune oarbi va ignora
116 117
Nanq L. Van Peh Curlenie completd

sau va ascunde deosebirile dintre ei. Un cuplu indrlgostit va anticipa experienli. El i1i va oferi posibilitatea unei cunoagteri mai bune 9i
in mod inteligent problemele care, dupi toate probabilititile, vor ocazia de a descoperi ceea ce trebuie sd gtii pentru a lua decizia
aperea in cadrul relaliei lor. finald. Vei descoperi dragostea adevdrata atunci cand relalia voastrl
Acum, ci ali prins imaginea generald a tipului de relalie pe care reciproci va incuraja cregterea personah pentru fiecare dintre voi 9i
il ave1i, ce este de fdcut?Lucrul cel mai important este acela de a nu va adanci dragostea voastrd unul pentru celdlalt'
face nici o schimbare &asticd - cel pulin nu acum. Chiar dac[ a1i
inaintat triumfitori pdni in acest stadiu al relagiei, oprillvi! Nu vf, Pe scurt despre dragoste gi pasiune
lansafi in angajamente pripite inainte de a vi fi supus sentimentele la
proba timpului. Nu uitali: dacd afi gdsit adevdrata dragoste, ea va fi PASIUNEA ...
tot acolo ,si sdptdmdna viitoare, gi peste doui septemani, si dupe atribute absurde, de-a dreptul prostqti,
1. Se bazeazd, adesea, pe
aceea. Puteli evita multe suferinle procedand cu prudenle $i fdrd precum felul in care merge sau rdde cineva. Lucrurile mici te
grabi. ,,innebunesc".
Dacl cercetdndu-vl relalia a1i descoperit cd este vorba doar de o in mare mdsurd de atraclia fizici - fiorii, bitiile
2. Adesea depinde
pasiune oarbd - si este foarte probabil sd fie asa - nu vd gdndi,ti ci accelerate ale inimii sau pielea ca de gf,ind, pe care le simli atunci
trebuie sf, puneti imediat capat relaliei, daci pdnl aici ati tratat-o cu c6nd atingi c€alaltd persoand
seriozitate. Uneori, pasiunea se poate transforma in dragoste 3. De multe ori, are un efect destructiv $ dezorganizant asupra
adevdratd, dar daci inainta$ prea repede in oricare dintre direclii, personalitilii, frcindu-te si uili de realitn!ile vielii.
nu veli gti niciodatd cu certitudine ce se inlimpli. 4. Adesea se sfaneqte rapid - daci nu esti implicat sexual. Daci
Aqa ci, relaxali-vi gi bucurati-vd de relatia voaske - chiar daci existi implicare sexuali, acesta nu este un indiciu valabil.
este doar pasiune . Dar fti constienli de ceea ce este tntre uoi in realitate, 5. Adesea te face sd ideallzezi cealalti persoand in aqa mlsuri,
gi nu vI amdgili singuri cu gindul la ceva ce nu este. A@asta poate fi incAt nu eqti dispus si admili ci ar putea avea 9i defecte'
doar una dintre numeroasele relalii pe care le veli avea inainte de a 6. De cele mai multe ori, familia gi prietenii dezaprob[ alegerea
lua decizia finald gi de a rdmAne allturi de cineva pentru toati viala. ta.
Ceea ce veli invdla din relatia actuali vi va fi de folos in relatiile 7. Sentimentele se sting foarte repede, dacd vd desparte distanla'
viitoare. 8. Adesea include cernrri frecvente, argumentalii 9i neinlelegeri
ATENPE: Evitali orice rela{ie sexuald! Este normal si firesc si ca parte
-1.
semnificativi a relaliei.
simlili o dorinle puternic6, ceva ciue vi impinge citre intimitatea $ti rnai interesat de ceea ce poli obline din aceastd relalie.
sexuah, Uneori, aceasta poate sd pard irezistibild, dar sexul aduce 10. Adesea include frecvente 9i severe simldminte de gelozie.
cu sine o mullime de stdri emolionale si de probleme despre care 11. Este, in general, folositd pentru a descrie relaliile trecute.
vom discuta in urmdtoarele doui caDitole. 12. Se concentreazi asupra unor persoane total nepotrivite.
Ti-ai analizat situalia cat ai putut de bine, dar incd nu egti in stare 13. Include frecaente simleminte de vinovilie, de nesiguranli qi
si spui dacd ai gisit sau nu dragostea adeviratd? !i-ai dat seama cd" de frustrare.
cu cat incerci mai mult sd afli, cu atat devii mai confuz in aceaste 14. Este cel mai adesea intaLrite htre persoane aflate h varsta
privinln? Daci da, lasi sI mai treacl pulin timp. Timpul inseamnd adolescenlei sau imature.

118 119
f
Nancy L. Van Pelt
Cutenie completd

10. Promoveaz[ increderea si siguranta care te fac in stare sd-i


15. Poate ap[rea imediat dupd ce s-a incheiat precedenta relalie
oferi celuilalt fibertate.
de dragoste.
11. Descrie, de obicei, relalia actuald.
16. Atunci c6nd interesul sexual s-a stins, este urmat[ de plictiseali
12. Este indreptat[, cel mai adesea, c5.tre persoane potrivite.
1?. Cuplul depinde de distraciii exteme pentru a se simli bine
13. Este caracterizate de sentimente de incredere in sine qi in
imoreuni.
celilalt, precum ,si de sigurantd.
18. Relalia cregte qi se schimb[ foarte puJin, chiar daca sunteli
de mult timp impreund.
14. Cregte in timp gi aduce cu sine maturitate emotionald si
biologici.
19. Este adesea insoliti de simllminte super{iciale si de senza{ii
15. Se dezvolti incet, dupi un timp destul de indelungat de la
care pur qi simplu te ,,wijesc", ili dau fiori'
relalia precedenti.
20. In general dureazi foarte pu$n.
16. Genereazd un interes crescind gi o bucurie continui atunci
21. Adesea exploatezi cealalti persoani in avantajul tiu'
cAnd sunteli impreund.
22. Reprezintd intotdeauna o baz[ slabd ;i nesiguri pentru
17. Aprinde interesul unul fald de celf,lalt Ei fagd de activitel e
cdsltorie.
comune.
18. Se schimbd gi devine mai profundd o dati cu continuarea
DRAGOSTEA...
relaliei.
19. Asigurl un climat de adincire a simlemintelor gi de crestere
1. Privegte in profunzime la compatibilitatea tresiturilor de
a intimitdlii, pe misurd ce vd impirtaqili unul celuilalt tot mai mult
caracter, la valorile gi la punctele de interes comune.
din viala voastrd.
2. Ia in considerare Ei a\i factori, in afari de ataciia fizicd. Atrac'$a
20. In general, dureazd mult timp.
fizicd va reprezenta doar o micd parte din relalia totaE.
21. Prolejeazd, cealalti persoand, ii poartd de grijn 9i o ajuti sd
3. Scoate la lumind tot ce este mai bun in tine, promoveazi
creasc6.
cresterea personald, respectul de sine, ambijia 9i progrest{.
4. Necesite timp ca si se dezvolte gi si se maturizeze' Exact a$a
22. Este suficienti pentru a construi o cisnicie pe temelia ei -
dacd toli ceilnlti factoi sunt in reguld.
cum este nevoie de timp pentru ca adeverata dragoste se creasci,
este nevoie de timp qi pentru ca ea sA se sting[.
5. Recunoa;te calitd!ile, dar recunoaste ;i defectele. Adevdrul despre,,indrdgostire"
6. Aduce aprobarea familiei gi a prietenilor. Ei pot si vadi ce
in timpul unui seminar Complete Marriage (Cdsnicie completi),
face relalia pentru amandoi.
i-am intrebat pe participanti de ce s-au cisltorit. ,,Pentru ci'ne-am
7. Poate supraviegui despn{irii prin distanla'
indrigostit' unul de celdlalt", au rlspuns cele mai multe cupluri.
8. Reduce tensiunile dintre voi, pentru cl apelali la disculii S-au cdsAtorit, pentru ca au experimentat un sentiment pe care. l-au
deschise pentru rezolvarea problemelor, f6rd argumentalii gi discuf.ii
interpretat ca fiind dragoste. Cu toate acestea, este foarte dificil sd
in contradictoriu. spui cu exactitate ce este dragostea. George Bernard Shaw a afirmat
9. Este interesatd de plrtiEie qi ddruire, pentru a-i aduce celuilalt
ci dragostea este cuvdntul cel mai gresit folosit qi cel mai greqit inleles
fericirea 9i siguranla.
121
120
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

din vocabularul nostru. Este posibil sf, fi avut dreptate. Cum agi trebuie si o faci si cu inima, .,ri cu capul.
defini dragostea? Cu care dintre urmdtoarele definilii ale dmgostei Ar fi cu mult mai potrivit sf, spunem a ,,creste" in dragoste, nu a
sunteli de acord? ,,cidea" in dragoste. Este o exprimare mai aproape de adev[r, dar
- ,,CAnd doi oameni se afld sub influenja celei mai violente, mai suni atdt de neromantic, incit nu ne place s-o folosim. Desi cineva
nebunegti, mai amdgitoare gi mai trecetoare pasiuni (gi) li se cere sd poate ,,cddea" pe neasteptate intr-o violente stare de pasiune orbeasci,
jure ci vor rdmAne in acea stare euforicd, anormali gi epuizanti adev[rata dragoste are nevoie de timp ca sd se dezvolte. Dragostea
pind cAnd moartea ii va desperli." este complex[. Ea nu loveste pe neasteptate si nici nu ,,cade,, pe
- ,,O stare de anestezie perceptuall." neasteptate peste noi asemenea stelelor cdzdtoare. Ea vine doar atunci
- ,,Dragostea este o boale mintali gravi." cdnd doi oameni si-au reorientat viefile, fiecare avAnduJ pe celdlalt
- ,,Dragostea este un demon, un foc, un rai gi un iadr/ Unde ca nou centru de interes.
locuiesc deopotrivi plicerea, durerea Ei tristele regrete." Poate ci vd gAndili la dragostea adevdratd ca la un sentiment
- ,,Dragostea este sentimentul pe care il simli atunci cdnd simli fierbinte, incandescent, care va arde constant pani la sfirsitul vietuirii
ci egti pe cale si simli ceva ce n-ai mai simlit niciodate inainte." voastre impreunl. Dar dragostea nici nu rdmAne pe loc si nici nu
- ,,A iubi pe cineva nu este doar un sentiment putemic - este o continui la acela;i nivel sau Ia aceeasi intensitate intreaga viatd. Am
decizie, un discemimdnt ;i o promisiune." putea compara cursul normal al dragostei cu un val care se inaltd si
-,,Dragostea este un angajament necondilionat fald de openoani apoi cade pini cind, in cele din urmi, se risipeste pe plaj[. in ceie
imperfectd." mai multe cazuri, dragostea incepe cu putere. Ea poate sd creasci
Mai mult decdt atdt, noi folosim termen]J dragoste cu multime ndvalnic sau poate se se dezvolte incetul cu incetul. Por{iunea cea
^o
de sensuri diferite. De exemplu, obignuim sd spunem: ,,Imi iubesc mai inaltf, a valului apare de obicei la inceputul ,,indrigostirii" sau
pdrin{ii"; ,,Il iubesc pe Dumnezeu"; ,,Imi iubesc ciinele". Presupun curdnd dupi aceea.
c[ nu avefi, fald de cAinele vostru, acelagi rispuns emogional pe care Daci doi oameni care se indregostesc unul de celdlalt se cdseto-
il aveli fa1[ de Dumnezeu. Noi vorbim despre ,,indrdgostire", dar ce resc inainte de a fi trecut de creasta valului, s-ar putea si se trezeasci
inseamni, cu adevirat, si te in&dgostegti? mai tirziu ci s-au cisdtorit cu o persoane total nepotrivite. O tanard
Cind spunem cl Sue gi Tom s-au indrigostit, ne referim in gene- mireasi dezam[giti mi-a povestit ce s-a intdmplat:
ral la faptul ci cei doi au fost ,,lovi1i" de un sentiment neas1eptat, ,,Ku gi cu mine ne-am indrigostit la nebunie unul de celilalt
ceva asupra ciruia nu au nici un control Aceasta ii scutegte de orice de cind ne-am vizut pentru prima dati. Am incercat se ne linem
responsabilitate legati de indrdgostire. lnsd, atunci cdnd spunem ci sub control sentimentele, pentru cA nu woiam si mergem prea
o persoani ,,se indrdgosteste" (in lb. englezi - 'a cddea in dragoste'), departe.
expresia aceasta nu ar trebui si implice un fel de cidere intr-o Apoi, am inceput se ne certdm foarte des si sd ne cllcim pe nervi
capcani, intr-o stare independentl de voinJa ei. unul pe celilalt. Am discutat despre situagia aceasta qi am ajuns la
Un alt aspect. Atunci cind folosim acest termen, ne referim de concluzia ce totul trebuie si fie din cauza tensiunii sexuale, genera-
obicei la faptul cd persoana respectivd este ,,indrlgostite", ,,iazutd te de faptul cd mersesem destul de departe, dar nu pind la capit.
in dragoste" numai cu inima. Dar a te indregosti cu inima reprezinti Ne-am gindit ca, daci ne-am cisdtori, tensiunea creati ar dispirea
doar o parte din intregul proces al dragostei. Cdnd te indrigostegti, qi noi am fi mult mai fericiti.

122 123
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd.

Ne-am cdsitorit imediat $i timp de doui luni totul a fost aproape Rdspunsurile la testul ,,Ce gtii despre dragoste?',
perfect. Acum insd ne certim mai des decAt o fdceam inainte de
Toate afirmaliile sunt false, cu exceplia numerelor 10 si 19. Dacd
cdsdtorie. Am invltat trista leclie cA, pentru o relalie care nu merge,
ali adunat I7 sau mai muhe puncre, aveti o intelegere destul debuni
solutia nu este niciodatf, cdsitoria."
in majoritatea cisniciilor, sentimentele de dragoste au tendinla in ceea ce privqte dragostea autenticd. Daci punctajul vostru este
si scadi uqor dupe trecerea primilor ani de cunoastere reciproce. intre 15 si 17, vi descurcati binisor, dar v-ar fi de folos un mic aiutor.
Fiecare noud experienli treiti impreun[ gi fiecare ocazie de al Dac[ aveli 13 puncte sau mai pu1in, aveti in mod cert nevoie de
inlelege mai deplin pe celilalt ii apropie in mod natural pc cei doi, aJutor pentru a inlelege dragostea autentici.
astfel cd sentimentele lor ajung din nou pe creasta valului. Insi acest
NOTE DE SUBSOL
gen de evenimente Ei de experienle probabil ci vor scidea in frecvenli
'l"y E-. f-!9.1, Sex, Love, ot Infatuation: How Can I ReattJ Know? (Minneapotis:
o datd cu trecerea anilor. Augsburg Publishing House, 1978), p.12.
!ldem. o,21.
Cu toate acestea, cu cdt cineva iubeEte mai mult timp, cu atdt ii rThe Fresno Adr, July 8, 1980.
va fi mai greu sd inceteze s[ iubeasci. In primele zile de prietenie, o ashort, op. cit., p.129,
crizd minord va pune adesea capdt relaliei, aproape inainte ca aceasta
si fi inceput cu adeveral Dacd o tAniri mireasd sau un proasplt
mire descoperi, la pulin timP dupi nunte, ce persoana cu care tocmai
s-a cisitorit i-a fost necredincioas5" cel mai probabil e ci aceasta va
pune capet cisniciei lor imediat. Cu toate acestea, eu ;i solul meu
am lucrat cu nenumerate persoane cdsitodte, de vdrstd mijlocie,
care a{teptau rdbditoare ca partenerul necredincios sd pund capit
rela{iei extraconjugale $i sd restabileasci ceea ce fusese intre ei, inainte
ca respectiva aventurd sd se intAmple. Cuplul cu o vechime mai mare
a experimentat o dragoste mai mare gi mai profundd, pe care cuplul
mai tdnir nu a descoperit-o inci.
Cu toate ci indrigostirea reprezinti un element important in
procesul curteniei, trebuie si realizati cd ea nu este suficienti. Trebuie
se vI testali sentimentele de dragoste in fala realitililor vielii.
Un cintec spune: ,Au incercat sA ne spund ci suntem prea tineri,
prea tineri ca se fim cu adeverat indr[gostili ..." Eu nu incerc sd vd
spun ci sunteli prea tineri ca sd fili indrigostifi, de;i cu cet sunteli
mai tineri cu atat sunt mai multe sanse ca c€ea ce simtili sd fie pasiune
gi nu dragoste adevdratf,. Dar nu aceasta este problema, fiindci
oricine, tAnir sau bdtrAn, se poate indrigosti. Problema vine din a
incerca se rdmAi indrigostit !

124 125
Curlmie completd

locul al doile4 la foarte micn distanle. Majoritatea studen$lor au inceput


sd practice mangaiatul in relatiile lor idilice incd de la vAnta de 15 sau
Orice persoand tdnird, inddeient de sex, ar trebui sd aibd
16 ani si un numir mvdr;itor dintre ei sus(ineau ci fdcuseri acest
foane clar detinite standardele conduitei suuale si sd se tini
lucru pentru a-si exprima dragostea fa;i de prietenul sau prietena
de ele.
lor sau pentru ci ,,se lisaseri ispitili de waja momenhrlui',. 30 Zo
dintre ei simleau ci mdngdiatul le slibise relafia, dar un procent egal
Capitolul 6 apreciau ci relatia fusese intiritd. 66 7, se considerau usor, moderat
sau foarte religiosi la momentul celei mai recente experienle de genul
a@sla.
Dupd episoadele de mingiiere, 31 de procente se simtiseri pozitiv
slruAil sEl{stBttE
in timp ce 29 de procente dintre ei percepuser[ simtdminte negative.
Cei care nu practicaseri mdngiiatul in idilele lor au afirmat, intr-un
numir covArsitor, ci se ablinuserd de la a face ac€st lucru datorite
De obicei, statisticile ne plictisesc, dar ac€ste cifre probabil cd vi
valorilor personale $i nu datorite educatiei religioase sau familiale.
se vor p[rea interesante. Dupd intilnirile romantice cu o persoani
Mai putin de 1 la sutd dintre ei discutaseri cu partenerul sau
de sex opus, se pare cd mdngdierile qi dezmierddriie constituie cel
partenera despre limitarea apropierii fizice si hotirdserd sd se ablind
mai popular ,,sport" printre tineri. Studiul meu a aretat cit 17 Vo
de la mAngdieri.
dintre studenlii intervievali nu ,,practicau" dezmierdatul gi nici nu
Cei chestionali au mai declarat ci se intimplase si se angajeze in
pldnuiau si o faci; 27 de procente ficuseri acest lucru, dar nu
mAngdieri si dezmierddri chiar si atunci aand nu doriserd sd faci
intenlionau sdJ mai repete; aproximativ 43 de procente practicau
acest lucru, pentru unul dintre urmdtoarele motive: ,,Nu am vnrt sd
acest gen de contact fizic !i intenlionau sd-l facd gi in continuare, iar
rdnesc sentimentele celuilalt"; ,,M-am simlit impins citre aceasta',;
4 7o nu avuseseri inci ocazia si-l faci. (9 procente nu au dat nici un
rispuns.) ,,Am vmt sd-l asigur pe prietenul meu de dragostea mea',; ,,Mi-a
fost teame sd nuJ pierd". 98 Vo dtntre participanlii la acest sondaj
Cdnd le-am cerut sd indice nivelul cel mai avansat de afecliune
erau de pirere ci o fatii nu trebuie neapemt sA accepte mangaierile
frzi{ pe carel considerau potrivit intr-o relatie ocazionald, 85 Vo ca sd aibe succes in relaliile cu biielii.
dintre tinerii chestionali au spus cd totul trebuia sd se limiteze la
49 de procente practicaseri mangaiatul pAni la atingerea
linutul de mini, imbrnlig[ri gi snrutdri. Doar 9 Vo dintre ei au spus orgasmului. Majoritatea tinerilor considerd mangeiatul pand la
cA indmitatea ar putea merge pdn[ la ugoare mdngAieri. $i totugi,
atingerea orgasmului ca fiind ,,mAngdiat profund", iar l0 Vo dinfte
17 Vo dtntre cei care practici contactul sexual spun ci intre ei este
ei il consideri la fel de grav ca qi actul sexual in sine. Cei mai multi
vorba doar despre ,,o relalie ocazionali"!
il practicaserd pentru propria plicere sexuali, in timp ce intr-un
50 Vo dinlre cei intenrievali avuseseri. unul sau doi parteneri cu
procent mai mic fhcuserd acest lucru pentru a-si satisface partenerul.
care practicasere deznierdatul gi mdngdiani;28 Vo dintre ei avuseseri
Sondajul a ardtat ci, in marea majoritate, fetele fuseserl acelea care
intre trei.si gase astrel de parteneri. Cele mai rnulte episoade de intimitate
practicaserd mAngdiatul pind la orgasm din dorinta de a-si satisface
de genul acesta avuseseri loc in ma;ind, cu toate ci ,,acasi" ocupa
partenerul si nu pentru propria pldcere.

126 127
Nancy L. Van Pelt Curtmie completd

Ajunge cu cifrele gi cu statisticile! Haideli acum si privim mai pentru celdlalt. Astfel, in aceste cazuri, mAngAieri.le Ei dezmierddrile
indeaproape la practica mAngiiatului! Cu toate ci jocul acesta este violeazi tocmai principiile care dorim si gwemeze rela$a dintre un
foarte larg rispindit, regulile lui diferi uimitor de mult. Tinerii au birbat gi o femeie. Lucrul acesta este adevdrat in special la nivelul
tendinla sI nu se incadreze in tipare, fdcindu-qi propriile lor reguli intdlnbilor ocazionale, cind cei doi nu sunt indrdgostigi _si nu au nici
pe mesure ce igi heiesc propria experienli. Mingdiatul include o un plan de a se cisdtori unul cu celdlalt. Cuplurile care se angajeazd in
listl lungi de activitili de ,,explorare a corpului celuilalt", si fiecare mAngAieri atunci c6nd nu sunt indrdgostili, fac lucrul acesta exclusiv
grup de tineri pare sd aibd o definife proprie a ceea ce constituie pentru a se simli bine qi pentru a se distra. Trebuie sd fineti cont, ins5,
mingdiatul ,,usor" sau ,,greu". In sondajul meu am folosit urm6- de faptul ci experienlele sexuale in lipsa adevdratei dragoste fac relalia
toarele definilii: ,,manifestdri de afectiune fizicd'r - imbrdligdri gi ftri valoare. A folosi cealalt[ persoand pentru a-li satisface propriile
seruteri, fard dezmierddri gi firi 'pipiirea' trupurilor; ,,mAngAieri dorinle sexuale de moment este o josnicie. Riscul este mare $i rdsplata
u$oare" - dezmierdarea $i 'pipAirca' trupului celuilalt pe derNupra este mult prea mici, prin compara$e.
hainelor; ,,mAngAieri grele" - dezmierdarea gi 'pipdirea' trupului Jocul acesta este riscant pentru ci iti oferi tentalia de a profita
c€luilalt pe sub haine. de cealalti persoand. Ia orice vAnti, oamenii se confrunta cu tentatia
Indiferent de definilie, acest gen de intimitate fizicd este o de a-i exploata pe allii. Dar probabil cd nu existi nici un alt timp
activitate care spune ceva important. Cum majoritilii tinerilor le cind o persoand sd fie mai rulnerabili la o astfel de exploatare ca
lipsegte capacitatea de a line discursuri romantice, ei incearcd s6 atunci cdnd este implicatd in mingAiere. Cei neiubili se simt iubili,
comunice ceea ce simt prin mAngdieri 9i dezmierd[ri. Cei mai mulli cei uriii sunt ftculi si se simti frumogi, cei singuri se simt ca qi cAnd
cred ci, daci ar incerca sd-gi transpuni simldmintele in cuvinte, ar fi cineva ciruia ii pasd de ei - gi toate acestea sub pretextul unei
ceea ce ar spune ar suna banal gi risuflat. Ei simt c[ dragostea lor iubiri care poate c[ nici mf,car nu exist[. Dorinta intensi a cuiva de
este ceva deosebit gi vor ca partenerii lor sd fie convingi de sinceritatea a gdsi pe cineva clruia sd-i pese de el sau de ea poate traduce foarte
simldmintelor lor. De asemnea, ei qtiu ci actul sexual reprezinti ugor exprimarea ppftei senzuale ca pe o dovadi de dragoste qi de
exprimarea finali a dragostei, dar simt ci nu sunt inci preg[tili pentru interes, in ciuda falsitdfii motivelor liuntrice.
a9a ceva. Jocul acesta este riscant qi pentru cd impinge cuplurile cdtre
Mdngiiatul merge un pas mai departe decit imbrilisarea sau contactul sexual. Cei doi cred ci isi pot gine sub control ;i trupurile
sirutul, dar nu atAt de departe precum actul sexual. Atunci cand un si emotiile, astfel ce incep sd se mAngAie si li se pare incantitor.
cuplu se angajeazi in mdngAieri, au senzalia ci isi comunici unul CurAnd insi ei descoperi ci in ciuda tuturor intentiilor bune au
altuia ceva de genul: ,,Te iubesc si 1in la tine. C6ndva, rela$a noastrd ajuns intr-un punct de unde vor se meargi mai departe. Pur si simplu,
poate cd va inflori in ceva mai mult, dar acum ne afllm doar aici." nu se pot opri!
Dar mai este Ei un alt factor. Cu toate cd tinerii nu sunt prea dispufi De asemenea, mdngAierea poate produce o serie de efecte ulte-
si recunoasci aceasta, adesea ei se angajeazd in mdngAieri gi rioare in cadrul cisniciei. Medicii gi psihologii au descoperit ca
dezmierdiri datoriti phcerii fizic€, carevine in urma stimul5rii sexuale. problemele multora dintre femeile care nu pot rdspunde liber la
Ei se bucuri de senzaliile pHcute de moment, ;i unii ajung chiar sd stimularea sexuald dupd cisdtorie isi au originea in experienlele
caute asemenea pliceri ca pe un scop in sine. In asemenea situalii, timpurii de mAngdiere si de apropiere fizicd. Unii specialigti spun ci
mdngdierile reflecti mai degrabd dragostea de sine decat dmgostea ele au ajuns sd fie atit de obisnuite sd rispundd la mAngAiere pdnd la

128 129
Nancy L. Van Peh Curtenie co

un punct, pentru ca apoi sd se opreasci de a merge pdni la capi! totul dintr-o date! Poate dura siptdmdni sau luni. Dar acera '
incit nici mai tirziu nu vor putea si meargd pinl la capdt. incep o relalie in care practicd in mod serios mdngdierea;i
$i prelul acesta este pletit gi de bdrbali. Experientele sexuale dezmierdatul vor descoperi, mai devreme sau mai tarziu, cat de
nepotrivite sau prea timpurii pot conduce la ejaculare prematuri, proglesiv este totul.
pentru ci bdrbatul respectiv s-a obignuit sd se satisfacd singur
printr-o stimulare sexuald rapid[. Traumele se pot manifesta si prin
Cum procedeazd bdielii
impotenle, adice prin incapacitatea menlinerii erecliei. Impotenla
este, in proporfie de 90 %, o reaclie psihologici la o experienl5 Un profesor cttre preda cursud de educalie sexuald la o mare
reald sau imaginard gi poate necesita indelungi perioade de tratament universitate le-a cerut studenlilor sdi si prezinte diferitele metode
specializat. pe care le foloseau pentru a ispiti o fatd la mdngiieri sau la un con-
MingAierea, in limitele cdsniciei, este o experienld minunatd. Este tact sexual. La inceput, acegti tineri, afla1i la varsta studentiei, au ras
expresia naturald a dragostei, numitd preludiu, care conduce la de metodele descrise. Insd, in cele din urmd, ciliva dintre beiefi
contactul sexual. $i atunci, care este deosebirea dintre mdngdierea s-au pl6ns ci disculia le va ruina viala sexuald. $i intr-adevir,
din timpul prieteniei si preludiu? MAngAierea sau ,,pipditul", cum rapoartele ulterioare au confirmat cd in timpul acelui semestru nu
ii spun tinerii, inseamn6. explorarea trupului celuilalt intre doui s-au mai inregistrat cazuri de graviditate in rdndul studentelor.
persoane care nu intentioneaze se ajungd la actul sexual. $i Rolul acestor tactici $i metode in ademenirea tinerelor cetre
tocmai acesta este necazul cu mingAierea - ci ea nu se oDreste activitilile sexuale premature este mai putemic dec6t igi dau seama
doar la atdt. Ea este destinatd siconduci Ia altceva. in afara majoritatea oamenilor. O tAnird ar trebui sd gtie nu numai pAni la
cesetoriei, mingdierea in sine aduce mai mult6 frustrare decat ce punct si limiteze imbrdliq[rile gi ,pipiitul", dar gi cat prE poate
satisfacere. si puni ;i ce incredere poate sd acorde cuvintelor convingitoare gi
Nu ar trebui sd privili mangaierea ca pe un spop in sine. Este o insistente ale bdielilor. Iati, descrise pe scurL cateva dintre cele mai
greseall si crezi cd ea este doar o aventure ce consti in explorarea obignuite metode de abordare, folosite de birbafi:
rece si calculatd a trupului unei alte persoane. Mdng2ierea, dezmizr-
daul,lrnphcA emofii si pasiuni care te fac sd dai uitirii stlpinirea de Menda ,dragoste adevfuatd". Un sl]dldiu a relevat faptul ci metoda
sine. Ea este progresivi, asa inc6t la urmdtoarea intAlnire vei dori sd cea mai des folositi este: ,,Daci mi iubegti, atunci imi vei permite".
mergi un pas mai departe pentru a reugi sd trdiesti aceleagi senzalii Bdielii au folosit dintotdeauna metoda aceasta. Dar, daci el obline
si ca cele de care te-ai bucurat ultima datd. ceea ce wea, tu ce garanlie ai ci te va iubi gi dupi aceea? Esle mult
Mdngdierea poate fi asemlnati cu un pod care trece peste abisul mai probabil cd nu doregte dec6t si te foloseasci pentru a-gi satisface
dintre ablinerea de la orice fel de exprimare fizice a dr^agostei si propriile nevoi urgente. $i, mai mult decat ataL chiar dacd dupd ce
contactul sexual. Haideti se folosim aceasti analogie. In timpul obline ceea ce wea nu te trece pe linia moarti, tu tot nu te alegi cu
rnAngAierilor poli stribate acest pod pe o zecime din lungimea lui prea mult. De obicei, biiatul care folosegte aceasti metodd este un tip
sau pe noud zecimi. Persoanele care nu siau dezvoltat niciodatd care aclioneazi incet, dar hotdrdt, ;i care insistn pdni cdnd, in cele din
stipinirea de sine se pot trezi ce au traversat podul inainte si-si dea urmi, ob{ine ceea ce wea. Cel mai potrivit rdspuns la o astfel de
seama de ac€asta. Oh, cu siguranli cd nu se intamph intotdeauna propunere este: ,,Dacd md iubeEti, atunci nu-mi vei cere lucrul acesta!"

130 131
-

Nancy L. Van Pelt Curtenic completd

Metoda ll-otdni.,,Ai un corp atAt de minunat, incAt imi este foarte versiunea, fii atenti la modul acesta de a proceda! Biiatul acesta gtie
geu sd mi mai lin sub control!" Sau ,,Esti asa de frumoasd!,,. Sau sd se joace cu sentimentele de simpatie gi de compasiune ale unei
,,Aj niste ochi atdt de frumosi!" Atunci cAnd au fost intrebati, bdielii femei. Imediat ce vei incepe s[ te laqi induiogati gi sil incojuri cu
care folosesc metoda aceasta au declarat cd apeleazd la ea, pentru simpatie, el va incepe se te pregeteasce pentru pasul urmAtor.
ci nu le trece prin cap ce altceva ar putea spune. Cu alte cuvinte, Versiunea opusi a metodei simpatiei sune cam aga: ,,Biata de
existe atat de pulind atraclie intre cei doi, inc6t, ca sd obfind ceea ce tine! Nimeni nu te-a iubit weodate ata cum te iubesc eu! Pdni acum
wea, el trebuie se o flateze cu privire la aspectul ei fizic. Desigur, nu ai avut parte de cineva care se se poarte frumos cu tine gi se te
cuvintele a@stea spun ceea ce unei fete atrdgitoare fr place sd audi, trateze aqa cum merili! Nu ai cunoscut fericirea. Dar eu i1i voi arita
si chiar si fetele cele mai lipsite de atractivitate se simt flatate. Un adevdrata dragoste, chiar acum, pe bancheta acestei ma{ini ..." Ori
studiu pe aceaste tem[ a relevat ci biielii aflati in stare de excitare de cAte ori pretextul principal este simpatia, fii atenti! Aceasti
sexuali le-au evaluat pe femeile din fotografiile care le-au fost ,,tacticd" prezintd un pericol deosebit pentru o tAniri care provine
prezentate ca fiind mult mai atrlgdtoare decAt le-au considerat bdielii dintr-o familie nefericiti sau care nu a alut niciodate parte de o
neexcitafi sexual atunci cdnd au vdzut acelea;i fotografii. Cu cdt relalie apropiatd cu mama sau cu tatdl ei. O astfel de persoane este
nevoia sexuaii este mai mare, cu atit femeia i se va pirea bdrbatului extrem de vulnerabili atunci cand iqi plAnge de mili. Cu siguranli
mai frumoasi si mai de doritl cl rrei un biiat care sd te inleleagi, dar asigur[+e cd el inJelege mai
mult decAt doar atAt.
Metoda conjunctumla'. ,,Toat[ lumea o face!" este argumenh:l folosit
de multimea de bdieti care au o etici de conjuncture. Acesti adepti ai Menda ,,marea-loviturd". ,,Fetele stau la coadi pe sute de metri
,,noii morafiti!" incearci sd insinueze cd fata care nu se gribeste sA ca sise nntilneasci cu mine. S[ stii cd esti o fatd norocoasd". Poate
adopte spirituivremii, care nu face ceea ce este la modi siiu trdieste ci nu di glas acestui gAnd, dar prinzi ideea din spatele cuvintelor 9i
in felul in care o face restul lumii este .,rimasi in urmd" si are mnceotii atitudinii lui. Probabil ci tipul acesta aratd bine, este inalt, atletig
invechite, Ei o acuzi de a avea idei Victoriene. ,,Timpurile siau inteligent, prezentabil gi popular cu cei din jur. El are capacitatea de
schimbat", suslin ei. ,,Treieste prezentul si nu te uita inapoil" Ei insisti a te face sd simli ci eqti super-deosebitn. Vei fi in mod special
intr-o asemenea mdsuri, incit ea incepe sd se intrebe daci nu cumva vulnerabili acestui mod de abordare, daci egti foarte tindri si lipsitl
ii scapi din vedere ceva de care restul lumii se bucurd. de experienli sau daci ai un complex de inferioritate.

Metoda simpatizi.,,Nimeni nu md inlelege, in afard de tine. Toli Metoda logird. ,,Credeam ci avem de gdnd sd ne cdsitorim.";
sunt impotriva mea - pdrinlii, cei de la scoald, legea. N-am nevoie de ,,Cine are nevoie de un petic de hartie ca sd legalizeze o iubire ca a
altceva decdt de suslinerea qi de ajutorul teu, Si totul va fi OK.,' noastri?"; ,,Este o experienli care va lucra spre binele viitorului
Folosind aceastd metodd, nu este nevoie de o insistenld prea mare, nostru". Acest mod de a proceda inainteazl atat de incet, incat adesea
pentru a sensibiliza instinctul matern pe care il au majoritatea fetelor. este foarte dificil s[ il recunoqti. El apare in general in rela]iile stabile,
Vrei si-l ajuli pe b[iatul dsta care ar putea insemna si el cev4 dacd i din partea unui biiat drngu!, despre care egti siguri ci este ,,cel mai
s-ar oferi ocazia! $tii ci reputalia lui nu este chiar cea mai buni, dar potrivit" pe^ntru tine. Un rispuns adecvat la o astfel de abordare ar
poate cd s-ar schimba, dacd ceilalti i-ar da o sansi. Oricare ar fi putea fi: ,,ln caz cd Lreodatd ne-am rdzgdndi in ceea ce priveqte

132 133
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

relafia noastri, n-as wea sd te simfi obligat fati de mine,,. Apoi, fii intimideze insinudnd cd, daci nu cedezi, \a trebui sd stai singurd in
pregdtitd pentru proteste! Raportul Sorenson a ardtat ce mai mult case tot restul vielii. El ili di de inleles cf, nu-i va fi deloc greu si
de 33 Vo dintre fetele care au awt o experienli sexuald de felul geseasci o alti persoani doritoare si-i satisfacd dorinlele. Dar tu
acesta au crezut, atunci cdnd au ficut pentru prima datl sex, ce gtii exact ce wea el de la o relafie, si orice fati iqi va da seama de
se vor cdsdtori cu biiatul respectiv - dar foarte pufine dintre ele lucrul acesta. Spune-i ci-i vei trece numele printre cele ale prietenilor
au fdcut acest lucru in cele din urme. S-a intamplat unul dintre tdi s,i apoi vei cduta pe cineva care sd te aprecieze si pe tine, gi
urmitoarele doui lucruri: ori ea s-a amdgit, ori el i minlit.,ltege! standardele tale.

Metoda anormald. ,,Care-i problema ta? Egti frigidi sau ce-i cu Metoda promisiuruTor. ,,N-ai sl rdmdi inslrcinatd"; ,,Chiar dacd
tine?"; ,,Doar nu lrei si te gtie toatd lumea cd egti ca un casfiavete vei rdmdne insircinatd, voi avea eu gdjl de tine"; ,,Ne vom cisltori,',
rece, nu-i aga?" Orice fatI normale prive$te citre o relatie sexuall Sub presiunea excitdrii sexuale, unii bdieli sunt in stare s[ faci
complet[ pe care s-o aibd intr-o zi aldturi de sogul ei. Dar acest bdiat promisiuni pe care nu le vor putea respecta niciodatd. in momentul
care i se adreseazi acum seamdni seminlele indoielii cu privire la respectiv, este posibil ca eisi creadi fiecare cuvAnt pe care vil spun,
capacitatea sa de a reactiona sexual. Ea se intreabi dacd nu cumva dar veli fi surprinse cit de repede pot uita acesti indivizi toate
este insensibil[ sexual. ATENTIE: indivizii care folosesc acest gen promisiunile o datd ce tensiunea sexuali, 6are pirea atat de urgente,
de abordare cred cd femeile nu sunt altceva decat nitte ,,lucruri,' a a trecut. Fetele cad in capcana promisiunilor, pentru cI doresc cu
ciror menire este aceea de a fi ,,folosite" de birbati. Existi sanse ca disperare s[ creadd ceea ce spun bdietii. Fetelor, pentru astfel de
argumentele aduse de aceastd metodi sd faci o fatd si fie friSidd. biieli, folosili o abordare logici. Gdnditi-vi la toate consecintele.
(Nu uita$, fetelor, cd99 Vo dntte aanrile de frigiditare igi au duza Este posibil si rdmAi insdrcinatd? Este el in stare si dispus sd aibi
in creier!) grijd de tine in cazul in care s-ar intamph acest lucru? Ce wea sd
spuni prin ,,voi avea griji de tine"? Este el in postura de a se cdsetori
Metoda intelectuab. Aici, individul promoveazd disculii serioase, cu tine?
intelectuale, ,;greie", cu privire la sex. La incepu! el nu,,face" nimic _
ci doar te obignuiegte cu ideea de a vorbi despre sex. Este un excelent Metoda vinovdtiei. ,,Sunt atat de tensionat, incAt nu mai pot
pafiener de convenajie, care te poate uimi cu ideile si cu frazele lui. suporta! Tu m-ai adus in starea aceasta. Nu md poli lisa tocmai
Scopul lui este acela de a te conduc€ pe ftga;ul natural ai evenimentelor. acum! Trebuie neapdrat s-o fac!" Nu, nu ,,trebuie neapirat,,s-o
Aceste discufi pot fi pline de informatii sexuale, care stamesc interesul fac[. Nu i se va intimpla nimic riu, daci nu va obline chiar atdnci
;i dorinla. Unii dintre bdielii care folosesc acest gen de abordare sunt relaxarea sexuald pe care o asteapte. Nu va face pe nea$teptate o
,4evinovafL', in trmp ce altii sunt nigte lingu$itod vicleni qi versali. hernie, nu va suferi un atac cerebral si nici nu se va opri din crestere.
CAnd lucrurile devin prea ,,natuate',, oprifi-le! Lucrul cel mai riu care i s-ar putea intemph este acela ci s-ar putea
si fie nevoit sI alerge de cdteva ori in jurul blocului inainte de a
Metodn amenintdii. ,,Daci nu wei, atunci voi incepe si ies cu putea merge acasd, dar nici aceasta nu-i va face rf,u.
altcineva"; ,,DacI tu nu egti interesatd, sd stii cd nu-;i este greu Existi o multime de alte ,,metode". Biielii care le folosesc
deloc si-mi gisesc pe cineva cane si fie',. lndividul acesta speri iir re formeazi o gamd foarte larg5, de la aceia care ;tiu foarte bine ce fac

134 135
-

Nancy L. Van Pelt Curtenic compktd

pdni la aceia care sunt cu totul lipsili de experienld gi care dau,


line strAns in brale gi ii va mdrturisi acel fel de dragoste la care a
intdmpldtor, peste vreo tdnird naivi si sovdielnici in aceaste privinle. visat. C6nd lucrul acesta se intampl[ in cele din urmd, ea se simte in
Ei bine, s[ gtili ca nu am intenlonat cdtugi de pu]in s[ produc o siguranli, ocrotite fi iubiti. Momentul p-e care l-a agteptat atata
imagine negativd cu privire la bdrbali. Ei sunt, cu adevemt, formidabili weme a sosit, in sfAryit. Dar stali pulin! In chiar clipa aceasta ea
- gi eu sunt casitorite cu unul dintre ei! Tendinlele gi impulsurile lor devine cea mai lulnerabild! Pentru a-l plstra pe cel pe care l-a gdsit,
au fost hsate de Dumnezeu, insd ele trebuie linute cu putere sub ea este in pericol sd cedeze in orice privinli.
control. Simlemantul ascutit al masculinititii va cduta si va incerca Majoritatea tinerelor igi dau seama in mod instinctual cum pot se
intotdeauna sA cucereasce. Realitatea rimAne. insi. ci fetele sunt atrage un beiat. Ele inleleg cA $armul fizic este cel care capteazd in
cele care sufere cel mai mult^- printr-o sarcind nedoritd, dar si din special atenlia acestora. $i, pentru majoritatea fetelor, prietenele ;i
punct de vedere emotional. In timp ce pentm un berbat contactul societatea sunt factorii care le indeamni, le constrAng gi le determind
sexual este o ocazie de eliberare, de relaxare fizicd, pentru femeie si-qi faci un prieten qi sd se cdsitoreascd. Orice fatl simte cI poate
este o experien(e profund emolionali. Atunci cand le sunt starnite se ispiteasci destul de mult un biiat, incAt sdl faci sd-i ofere afecliune
instinctele sexuale biielii sunt dispusi se spune orice, ca se obfni
$i sI o scoate, din cdnd in cdnd, la plimbare.
ceea ce vor. Ei igi vor lua angajamente verbale, vor face promisiuni, Acestea fiind spuse, haideli se aruncdm o privire asupra citorva
pe care atunci, la wemea aceea, le cred doar pentru a primi ceea motive pentru care genul feminin este dispus si cedeze in fala
ce-si doresc. Cind sunt intrebali mai tdrziu, ei nu considerd purtarea propunerilor fdcute de bdrbali.
lor ca fiind necinstite sau cuvintele lor ca fiind mincinoase.
Un bdiat a fost prieten cu o fatd timp de trei ani de zile doar Ne-am ksat ispitili de euforia mommtului. Pam, o fatd cu adevdrat
pentru faptul ca ii plnceau sAnii ei. in cele din urmi, a pirdsit-o. drlguli, este prietend cu Hal, un bdiat chipeg gi cu o fire plicutd. Ei
Imaginali-vi! A fost dispus sd menline o relalie timp de trei ani, cred cd au glsit adevirata dragoste. Sunt un cuplu minunat si pAni
doar pentru priviiegrul intimitdlii fizice. Oh, cite lucruri nu este in acum au linut sub control gesturile de intimitate fizici. Dar, intr-o
stare sA spund si sd facd un birbat atunci cend hormonii intrd in seare, ei s-au hsat purtali de instincte. Multe fete s-au lisat ispitite
acfiune! Biieli, fili cinstili cu fetele cu care sunteli prieteni! ca qi Pam. Ele simgeau nevoia sd fie mAngAiate si dezmierdate de
prietenul lor pentru a-Ei satisface nevoia de intimitate emolionah $
P,S,: Nu vreau sd sugerez cd bdieyii delin morcpolul asupra folosiii de afectivitate. Ele invi;aseri, firegte, cd sexul aparline doar
unor astfeld,e ,,metode" dz a impinge sau de a corctrdnge pe altrineva cisdtoriei, dar scuza pe care giau gdsit-o a fost aceea cI s-au lisat
la a face sex In aceste vremui de ,,eliberare sentali", mulli tinei au copleqite, seduse de emolia momentului, fdrd si fi existat nici un
declarct cd au fost constrhnEi dt priztenele lor sd facd sa" ,,Tactbilc" plan premeditat pentru acest eveniment.
acestea pot fi o stradi cu dublu sens. Dar faptul ci te-ai lisat ispitit nu este deloc o scuzi. Cu fiecare
an care trece, ince un milion de adolescente din Statele Unite r[mdn

De ce ii cred fetele insercinate Ei trei milioane de oameni contracteaze o boal5 cu


transmitere sexuali (doui treimi dintre acestia fiind sub varsta de
inci din clipa cdnd o fati manifestd un oarecare interes pentru Z de ani). Multe dinire aceste fete s-au lesat coplegite de triirile de
un beiat, ea incepe sl se gAndeascd la acel cineva deosebit, care o va moment, dar acesta nu le ajutd si qteargi consecinlele pe care le
suportd ulterior.
t -to 117
--

Nancy L. Van Pelt Curtenie compktd

Complexul de infeioitate. Numeroase studii aratd cd activitatea Fetele crescute intr-un orfelinat sau de cdtre altcineva decat
sexuali gi complexele de inferioritate merg mAni in mdni. Dacd o pdrinlii lor manifestd, adesea, o agresivitate sexuale nestepanite.
tindri se simte teribil de ciudatd Ei de neadecvatd - considerand cI Caracterele puternice se dezvolte sub grija gi exemplul unor pdringi
nu este la fel de atractivd ca alte fete, cI nu este acceptate de ceilal$ afectuogi, care igi invald in mod constant copiii valorile pozitive gi
si cI nu face parte din ,,gmp" - atunci ea se afld pe un teren periculos. care incurajeazd stdpdnirea de sine. Tinerii care provin din familii
In majoritatea cazurilor, ea va fi dispusd s[ faci orice pentru a primi fericite sunt mult mai pulin inclinaji citre ingdduinla sexuali.
atenlie, afecliune si prietenie. De exemplu: Madge are in campus
reputalia de a se lisa ,,pipditd" de oricine, ori de cAte ori se iveQte Faele fdrd tatd. Unele fete exagereazi, in felul in care merg, in
ocazia. Un biiat a descris-o ca fiind un fel de ,,gAt de folosinli care se imbracA sau in care vorbesc. Cel mai probabil cd o astfel de
public[". Dorinta ei cea mai mare era si fie o fatd pldcutA" populad, persoane tinjeqte dupd atenfia masculind pe care nu a primit-o
care sd fie importante pentru cineva, dar avea o pirere atat de proastii niciodat[ acasd. Tatdl ei era prea ocupat sau poate ce nu si-a cunoscut
despre sine, incAt credea ce nu are nici o altl calitate prin care ar niciodati tatil adevirat datoriti divortului sau abandonului. Acum,
putea trage pe cineva. In mod inconstient, ea igi spunea: ,,Daci nu ea a devenit o tdniri mchetl, domici si flirteze. Sondajele efectuate
pot starni altfel interesul unui bdiat, cel pulin imi pot folosi trupul ca printre adolescentele care au crescut fere tate au aretat ca acestea
sd atrag pe cineva." au un comportament diferit atunci cand se afli in preajma bdielilor
Acei tineri care au invetat si-gi aprecieze intr-un mod sinf,tos si decAt cele care au dobdndit deprinderi sociale de la talii lor. Cu alte
realist valoarea personald, is,i pot infrdna mult mai ugor pasiunile $i cuvinte, fetele invatd de la talii lor cum sd se poarte in prczenla
pornirile instinctuale. Cu cat o persoand se accepte gi se respectd bdietilor si cum sI se acomodeze cu ei.
mai mult pe sine, cu atat va simli mai pulin nevoia de a folosi sexul Fetele ai ciror pirinli divorlaseri s-au dovedit a fi pulin cam
ca pe un mijloc de a obtine afecfiune. Sentimentul valorii personale prea insistente in relaliile lor cu biieJii. Ele aveau tendinla de a se
ii permite persoanei respective sd aibi ribdare si discemdmdnt in srAdui sA fie seducitoare $i de a se complecea in promiscuitate
timp ce avanseazd catre atingerea unor scopuri cu implicalii in sexuale. Studiile au condus la concluzia ci acest comportament era
viitor. rezultatul relaliilor tensionate, pe care aceste fete le avuseser[ cu
sexul opus. Aceastd tensiune genereazl acfiune, astfel cd, in loc si
Familie dezmembratd. Fete\e ai ciror pdrinli sunt divorlali sau se poarte cu dezinvolturi qi in mod deschis fali de bdiefi, fetele
separagi sunt de trei ori mai predispuse la a accepta sexul inainte de rdspundeau mai impulsiv.
c[sdtorie decit tinerele care provin din familii intege. Aceste fete Fireqte ci nimeni nu ar trebui sd acuze o fat6 pentru un astfel de
reflecti exemplul si invd![tura primite din viala perinlilor lor. Cineva comportament atunci cAnd imprejurdri mai presus de controlul ei
spunea: ,,In momentul cand am Iacut pentru prima datd sex, perinlii au stat la originea lui. Dar o tAndri poate se invele care ii sunt
mei treceau printr-o crizi si erau aproape divorgaqi. Aceasta mi-a punctele cele mai wlnerabile, precum gi motivele pentru care
creat un simtemant de nesiguranfe gi m-a determinat si fac orice imi aclioneazd, vorbeqte qi se poartl in felul in care o face. ATENpE:
sti in putinte pentru a-i face pe plac prietenului meu, pentru ce Este mult mai important sd te cunogti pe tine insili decat si-i cunogti
aveam nevoie de siguranfd, din moment ce acasd ea imi lipsea cu pe bnieli!
desivirqire."

138 139
:-

Nanqt L. Van Pelt Curlenie completd

Bdielii gi mAngAiatul - imblilnzirea fiarei din el Bdfuatii sunt oientali vizual mai muk decdt femeik. Majoritatea
fetelor nu inleleg modul in care aspectul lor exterior ii afecteaze pe
- Mdngdiatul ii afecteazl pe bdieli iotr-un mod diferit decat pe
fete. Insi cum reprezentantii ambelor sexe poartd o mulgime de
bdieli. Pentru ci femeile nu sunt excitate vizual prin simpla privire a
migti, cel mai adesea ei nu infeleg ce simte celdlalt.
trupului birbatului sau a modului cum se imbracl acesta, ele nu
realizeazd prea bine efectul acestor stimuli asupra bdrbafilor. Pry-
Societatea ii formeazd pe baieEi sd aibd o cu totul alte perere
despre ei insisi. Noi ne invefem b[ietii si fie puternici, duri, cholog Todayt prezinti rezultatele unui studiu cu privire la relatia
perseverenli, aspri, agresivi gi in stare sd se descurce intr-o mulEime dintre imbrlcdminte gi comportamentul adolescengilor. Acest studiu
de situatii care cer bfub5lie gi indrazneald. Capacitatea de a fi activi a descoperit ci adolescentele care poar6 jeans stranEi pe picior Ei
sexual reprezintd unul dintre cele mai importante teste de bluze transparente, fdrd sutien, se considerd stilate. Cu toate acestea,
masculinitate - in special in timpul anilor adolescenlei, cAnd indMdul intr-o astfel de vestimentalie beiefii citesc invitalii sexuale. in schimb,
incearci si se gdseascd pe sine. El simte nevoia sd-si dovedeasci nici una dintre adolescentele intervievate nu considera ci pantalonii
siesi si celorlalti cd poate sd se poarte ca un bdrbat. strAmli, cimaEa descheiatd, un sort mulat sau nigte bijuterii purtate
Bdrbatul este stimulat sexual in moduri de care foarte puline femei de un bdiat ar arita cA acesta este in clutarea unei partenere de sex.
igi dau seama. El este mai dominat de sex dec6t femeia, gi faptul acesta Atat biie$i, cdt gi fetele, au fost de acord cd o bluzd purtati de o
isj lasi amprenta asupra intregii lui vieti. Din moment ce Dumnezeu fatd, ,prin care se vede tot", reprezinte o invitalie clard, insi bdielii
Insusi a aqezat in el dorinfa dupd pldcerea sexual6, atunci cand un au tendinla sd interpreteze si un alt fel de imbricdminte ca
bdrbat aclioneazi in felul acesta, el nu face altceva decit sd rdsoundi reprezentind o chemare premeditatd - o bluzl cu talia dezgolitd,
in modul pldnuit de Dumnezeu. El nu este murdar sau neleeiuititunci pantaloni scurli, jeans strdmli sau lipsa sutienului.
cAnd rispunde la stimuli sexuali; el este pur qi simplu bdrbit, ri u."rtu O tdniri nu trebuie neapdrat si poarte imbrdcdminte indecentd
este un lucru bun - cel pugin pane la un punct! pentru a juca jocul provocirii. Ea poate fi imbrdcati decent gi totqi
Studiile au ardtat in mod clar c[ bdrbatii si femeile au o conceplie sd trimiti semnale ademenitoare. De fapt, unele femei pot si arate
destul de vagd cu privire la imensa pripastie dintre propriile lor sery chiar si infrsurate intr-un sac, in timp ce o femeie neglijentd ;i
simldminte qi cele ale sexului opus. Unii dintre bdrbatii acuzati de libertini va ardta astfel indiferent ce gi-ar pune pe ea. Un biiat citegte
viol au fost pringi, deoarece s-au intors la locul comiterii crimei lor,
o mullime de mesaje in migcirile corpului unei fete. Daci ea se
presupundnd cd victimei ia flcut plicere e4perienla trditi si se va
poarti ca gi cdnd i-ar spune ,,Vino-ncoace !", va fi tratati corespunzi-
intoarce si o repete. Bdrbalii care au o adevirat[ pllcere de a se uita
tor cu ceea ce cere.
pe gaura cheii pentru a vedea o femeie cind se dizbraci sunt pringi
Alegerile unei femei in ceea ce privegte imbrAcdmintea gi
adesea, pentru cd fac un anumit zgomot ca se aFagd atenlia femeii,
comportamentul devin mesaje pe care sl le citeasci birbalii. Prin
creaAnd cd aceasta se va bucura de interesul lor!
aspectul ei exterior, ea spune: ,,Sunt o persoani de vdloare, Eu md
Sper ca urmitoarele doud secliuni si-i ajute atat pe tineri, cet si
pe tinere, sd recunoascS. acele forle care ii ispitesc citre comporta- respect gi asjept ca gi ceila\i sd me respecte. Am idealuri inalte cu
mentul serual. privire la mine si la cailalti" sau poate spune: ,,Hei, ia uitali-vi la
mine! Sunt accesibilS, vd stau la dispozilie. Am nevoie de atenJie!
Sunt gata gi doritoare!"
140 141
-

Nancy L. Van Pelt Curlenic completd

Deoarece stimulii externi excite cu usurinte un birbat, sexul std prea mare tensiune, ca sd gAndeasci ragional, astfel ci este dispus sd
tot timpul la pAndi, undeva foarte aproape de gAndurile sale. O spuni orice, ca si oblind ceea ce wea.
reclamd, o glume murdare, o imagine sugestiv[, un film, un program Aceasti presiune care se acumuleazd nu-i va produce nici o
de televiziune, toate il pot stami. Adiugali la acestea o melodie cu o afecliune permanente si nici un riu, in ciuda pretenliilor lui! El nu
liricd sugestivd Ei o fatd, Ei aveli scenariul intreg. va deveni steril, dacd nu obline relaxarea pe care o doreqte, nici nu
Pentru mulli dintre berbafi, totul poate si inceapi foarte inocent, va cheli si nici nu-i vor cidea dintii. Durerea aceasta va trece, in cel
ceva in genul acesta: ,,El o ia de mane; ea ii permite si amindoi se mult o jumetate de ord.
simt bine. In sinea lui, el se gdndeqte ci, dacd ea i-a dat voie sd o ia de
mdnd, probabil ci nu va avea nimic impotrivi nici dacd si-ar petrece Bhba(ii au o doin(d putemicd de a-ti dovedi bdrbd,n. Majoritatea
bralul in jurul ei; gi dace poate face aceasta, el gtie cd poate qi si o bdrbalilor simt nevoia si-qi dovedeasci masculinitatea. Mulli
sdrute. Dupd ce a ajuns pAni aici, el va incerca sirutul franluzesc. consideri ci aceasti dovadi consti in a avea relatii sexuale, si chiar
Dacd ea ii permite gi aceasta, el incepe s[ viseze la posibilitatea de foarte multe. Acegti indivizi preferi sI meargd in capdtul celilalt al
a-i atinge sinii. Daci ea ii ingiduie si-i atingd sAnii, el va incerca sd ora;ului, unde nu-i cunoagte nimeni gi sd ia cu ei dou[, trei fete. Se
meargd tot mai departe, pdni la contactul sexual.
ride mult, se glumegte, discutdndu-se direct gi rulgar sau doar aluziv
Dupi citeva rninute de contact apropiat al trupurilor sau de sdrut despre sex. Obiectivul lor principal este propria satisfactre.
Preocuparea lor principal[ este aceea de a-gi inilla eul imatur gi
prelungit, birbatul are in mod obiqnuit o ereclie a penisului. Lucrul
instabil. Ei nu manifestd nici un interes fali de ceea ce i s-ar putea
acesta nu este ceva murdar sau obscen. Dumnezeu a ldsat ca penisul
intdmpla femeii implicate sau fa15 de consecinlele acliunii lor. Pentru
sd reaclioneze astfel la stimuli mintali sau fizici. ln momentul acesta,
astfel de persoane, chiar ;i plicerea fizicd este mai pufin importante
birbatul este pregetit pentru contactul sexual, chiar daci nu trebure decdt faptul cd au reugit si-gi exercite sarmul masculin.
neaperat se se gi angajeze in el. Nu i se va intdmpla nimic rlu, dacd
nu o face, dar el este oricum pregetit. Presiunea pietenilor ii motiveazd pe mu\i bdieli aflafi la vdrsta
Erec,tia a apdrutpentru cd el se gdndeste la sex. Vede,ti, nu dureazi adolescenlei. Acegti indivizi folosesc sexul ca pe un mijloc de a-Ei
mult ca un stimul si-i induci dorinla de a merge mai departe. Cu imbundtili poziiia in cadrul grupului de prieteni. Biielii mai mari
toate acestea, Scriptura interzice relalia sexuall in afara cisdtoriei pot exercita o influenli constrangetoare qi, c6nd allii ii indeamni
qi o eticheteazd drept adulter sau desfrdnare. Astfel, in afara cazului s-o facd, cei aflali la vArsta adolescenlei se tem sa dea inapoi, ca sd
cdnd este cisitorit cu ea, dacd are o conqtiinld religioasi, bdrbatul nu fie luali in rAs. Adesea se fac pariuri cu privire la gansele unuia
nu are libertatea de a face sex cu o femeie, dintre colegi de a iegi in oras cu o fatd, de a reuEi si o s[rute sau
Daci un cuplu s-a angajat in mAngAieri gi dezmierdiri prelungite, orice altceva. Una dintre cele mai putemice motivaJii care ii imping
este foarte probabil ca b[rbatul sd resimtd o durere neplicutl in pe adolescenli citre viala sexuali este aceea de a se conforma grupului
testicule. S-ar putea ca acestea sd il doari destul de riu, incAt si ;i de a face ceea ce fac ceilalfi. Astfel, dacd toli ceilalti se angajeazd
incerce orice mijloc care ii sti la dispozilie pentru a-qi atinge smpul. in relalii sexuale - sau cel pulin asa se laudi - acesti bdieti nesiguri
Toate cuvintele, promisiunile gi jurimintele rostite in astfel de de ei si influentabili vor wea sd facd gi ei acelagi lucru. Lucrul acesta
momente vor fi, ulterior, nesocotite. El se afld pur qi simplu sub o este adevirat chiar 9i in dreptul celui mai timid bdiat din gmp, acela

142 143
-

Nancy L. Van Pelt Curtmie completd

pe care l-ai suspecta cel mai pulin in aceasti privinfd. De fapt, el in liceu, el a muncit din greu ca sd ajunge un strelucit jucdtor de
simte nevoia de a-gi dovedi masculinitatea mai mult decdt ceilalli. fotbal, o adevdrati vede6. Acum, el are curajul sI se prezinte inaintea
fetelor bogate. I-e invitd la intAlnire gi intotdeauna incearcl sl ajungd
Alli bdrbaf incearcd sd le exploateze pe femel. Unii bdrbali plini cAt de departe poate in ceea ce priveste o rela{ie sexuald. Atunci
de viclenie se joacd de-a dragostea ca si c6.nd aceasta ar fi o competilie. cand reu$eQte, Boyd simte ce se rizbune pentru ruEinea gi umilinla
Ei atrag in mod deliberat fetele in dezmierdiri gi mdngdieri, doar pe care le-a indurat pand acum.
pentru a vedea cat de departe pot merge. Un studiu a investigat un
numdr de birbali de 20 de ani, care aveau la activ mai multe Bdrbatul iubitor de aventui cautd senzalii tari. incintarea de a
experienle sexuale. In medie, fiecare dintre ei avusese deja mai mult vedea daci pot si ,,iasd basma curatd" ii conduce pe r'nulti bdrbati la
de trei partenere de sex. 34 Vo dintre ei seduseserS. aceste femei agresiune sexuale. Aceaste adtudine ,,flu$turatici" ii impinge si
doar in scop sexual sau pentru a exploata relatia cu ele. Ei foloseau meargi mai departe, si caute pericolul, sd-$i risJe chiar viala - gi sd
aceste femei ca pe un mijloc de a-gi atinge un scop si au declarat cd cigtige. Sexul premarital presupune mai multe riscuri - si fii
nu aveau nici un fel de sentimente pentru ele. Birbalii care profiti descoperil sd mntractezi vreo boali sau se apari o eventuah sarcini!
de naivitatea penoanelor de sex opus vor reprezenta intotdeauna o A juca jocul acesta fbrd si fii prins sau afectat de weo boald serveste
provocare pentru orice femeie, oricdt de sofisticatd ar fi. drept fo4e motivatoare pentru mulli.

Unii tineifolosesc sutl ca pe o fonnd de rdzwdtire.Um adolescenli Fetete gi mingdiatut - imbtAnzirea tigrului din ea
folosesc agresivitatea sexualS ca pe un mijloc de a se rdzvrdti impotriva
pirinlilor, a invf,fitorilor, a bisericii sau a altor simboluri ale B[rbalii care nu inleleg cu adevdrat natura feminind presupun
autoritilii. Majoritatea penoanelor care exercitd adesea c[ o femeie este la fel de doritoare duoi contactul fizic cum
o anumite autoritate
ii
wertizeazd. pe adolescenii impotriva sexului premarital. De acee4 sunt ei. in realitate, femeile rispund mult mai incet. Nu este vorba
un taner care nu suportd autoritatea gi considere ce cei care au despre faptul ci o femeie nu poate rdspunde, ci doar cd are nevoie
puterea nu il pot fo4a si actioneze impotriva propriilor dorinle, de mai mult timp.
poate sd se r5zweteasce doar pentru a ardta cd el este propriul lui Datoriti erecliei penisului, bdrbatul este mult mai congtient de
rdspunsurile lui sexuale decdt este femeia de ale ei. Reacliile lui de
$ef. Tinerii care provin din cimine foarte stricte, cu reguli severe, igi
exprimi adesea rdzlrdtirea prin promiscuitate sexuald. respuns sunt mai localizate decdt ale ei, dar rispunsurile ei sunt
mai complicate decat ale lui. El rdspunde mai mult la factorii fizici,
Unii simt nzvoia de a-si ardta supeioitatea. Unii beieli pot simli in timp ce ea rispunde la cei emolionali. Bdrbajii pot avea relafii
nevoia de a-gi ardta superioritatea asupra fetelor, in special asupra sexuale cu femei de care nu le pasd citus,i de pulin, dar femeile au
acelora care le-au provocat, in weun fel sau aitul, chiar gi foarte vagi nevoie de o afecJiune puternici inainte de a ajunge la intimitate
simFminte de inferioritate. Boyd provine dintr-o familie sdrace gi, sexualA.
in timpul anilor de gimnaziu, colegii lui de clasd l-au ridicr'lizn1 ia l-a femei, mingdiatul declans,eazd o reaclie de senzaSi fizice in
lan1, dar o reaclie lenti. Primul lucru pe ciue s-ar putea sdJ simti
mod constant. Drept urmare, Boyd a adunat in el resentimente
putemice gi gi-a propus se arate ci este mai bun decat ceilalfl beieli. este o nelinigte, o stare de agitalie, de excitalie, qi poate un nod in

144 145
r
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

gat. Aceste relalii pot fi urmate de o furniciturl pe sira spinirii sau Nu weau si las impresia ci o femeie nu se bucura niciodatd de
in alte p[rti ale corpului sau poate de o senzalie de sufocare, datoratd episoadele de intimitate fizicd. Cu c6t devine mai experimentatd in
faptului ci inima pompeazd mai repede gi necesitd accelerarea ,,mangaiat", cu atat iqi va cunoagte mai bine reacliile propriului corp.
respiragiei. S-ar putea ca femeia si nu recunoasci de la inceput aceste Ea poate incepe si se educe gi se-gi ,inve!e" corpul se rdspundd la
reaclii ca pe declansarea unui raspuns sexual. Dar este important ca stimulii sexuali. Mdngdierile qi dezmierddrile pot reprezenta o
ea sd-gi dea seama ci aceste prime senzafii, de dismnfort, atit de aventurd extrem de plecute $i de excitanti pentru femeile mai
vagi, reprezintd inceputul dorintei sexuale. experimentate, degi nu devin niciodatd la fel de imperioase ca pentru
Deci, avem un biiat si o fat[ implicali in mdngAiere. El se bucure un blrbat.
de fiecare minut s,i, in taini, sperd cd ea se va lisa sedusl si-i va da Acum, haideli sA vedem cdteva motive pentru care tinerele se
ceea ce doregte atet de mult. Ea probabil c[ nu este nici pe departe angajeazl in intimit[li fizice de felul acesta.
atat de excitati cum este el. Dar aceasta nu inseamni cd nu-i place
episodul. Cu toate acestea. ceea ce ii place nu este fiorul fizic, cr t
Ca sd obyind dragoste. In sufletul fiecdrei femei se ascunde o
simldmantul ce este ,,iubita". Cineva o doreste, are nevoie de ea, o. dorinld arzitoare de a fi iubiti in felul in care a visat intotdeauna si
wea, o consideri. atrlgetoare gi sery gi poate chiar o iubegte. fie iubit[. Aceste visuri, care au in centrul lor nevoia de a fi ocrotite,
Haideli si presupunem ci, pe neasteptate, ea hotireste cd lucrurile preguiti, pldcutd" incep inci din primii ani ai adolescenlei 9i dureazd
au mers prea departe, asa cA se retrage. In timp ce se indreapti cdtre pind la bdtrinele. Aceastd dorinll dupd dragoste este principala
buciterie, ea simte foarte pulin sau chiar nimic, pentru ci nu a ajuns linti a femeilor qi reprezintd insiqi esenla sigurangei lor emolionale.
la acea stare de excitare, care si o faci si doreascd mai mult. Dar De asemenea, o astfel de linti o pune pe femeie in competifie cu
prietenul ei? El simte cu totul diferit. Ea l-a lisat intr-o stare de oricare alta pentru a cqtiga atenlia unui bdrbat. Aceastd presiune
tensiune, de disconfort gi, cumva, cu simFmantul cd a suferit o este greu se suportat pentru o femeie. Ea ii creeazi o astfel de stare
infrdngere. Dacd este o persoand inteligente - un tip care este hotdrat sufleteasci, incAt poate sd se lase usor si repede convinsi de un
se face fali situaliei - i9i va inghili mAndria, isi va reprima birbat, cdnd acesta ii spune: ,,Te iubesc!" Ea il crede tocmai pentru
simlemintele gi igi va jura ca, intr-o ocazie viitoare, si reuseasci sd o ce \Tea atat de mult s[ creadi.
stameasce mai mult. Fiecare intdlnire shbegte mecanismul de apirare. Apoi, atunci cAnd el continul si argumenteze cd o rela{ie sexuald
De aceea, o fatd care acceptd sirutul sau dezmierdlrile prelungite, va face dragostea lor mai siguri, ea gdseEte cuvintele lui ca fiind
dar care nu are nici o intenlie de a merge mai departe, nu face altceva convingdtoare gi demne de crezare, pentru cd ii promit exact ceea ce
decAt sdJ provoace pe biiat. Majoritatea femeilor inleleg foarte pulin wea ea si se intAmple - nu neapirat un contact sexual, ci o rela(ie de
din ceea ce se intAmple cu un berbat atunci cind ele ing[duie intimitili dragoste. De aceea, femeile coloreazd adesea realitatea in culori pnn
care se opresc doar cu pulin inainte de contachl sexual propriu-zis. care se amigesc singure sd creadi ceea ce vor sd fie adevirat.
In sondajul efectuat, o fati a rdspuns: ,,Pentru mine, cea mai mare Majoritatea bdrba!ilor invald repede leclia aceasta gi o folosesc in
parte a episoadelor de 'pipdire' sunt de-a dreptul plictisitoare. Rareori avantajul lor.
md excit. De obicei stau si asJept s[ se termine totul. Chiar mI intreb Un alt factor care lucreazi impotriva femeilor este romantismul.
daci biiatul se alege cu ceva de-aici". Poli fi sigurd cd el nu simte Ia Majoritatea fetelor singure nu rcalueazl c[ timpul cdnd se simt cel
feli cu toate acestea, fata era total neavizatd in aceastd Drivinte! mai inclinate cetre romantism coincide cu acea perioadd a ciclului

146 147
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

lunar cdnd sunt cele mai fertile. Chiar atunci cand contactul fizic lor le-au neglijat in timpul copildriei lor. Acest joc riscant nu le aduce
pare cel mai de dorit, ele au cel mai mic control si sunt in cel mai nici una dintre bucuriile dragostei, nici o satisfacgie reald, nici
mare pericol de a rimdne insircinate. frumusele, nici stabilitate. A te ldsa sedus de o astfel de femeie nu
este nici pe departe un rnotiv de laudi, gi un birbat care cunoagte
Ca sd cdEtige populaitate . Unele tinere cred ci, dacd sunt coope- diferenla dintre sex qi dragoste nu va ceda uqor.
rante sexual, aceasta le va asigura popularitatea. Unele dintre aceste
^ ATENIE: Un blrbat poate dori si faci sex fdrd sd fie indrdgostit.
fete sunt chiar populare, puteli fi sigure de aceasta. Dar ar trebui sd In acela.gi timp, nevoia lui de sex nu reprezinti o dovadi ci iubegte.
auzili ce spun biielii despre ele. Mai mult decit atit, partenerii cu El poate interpreta puternica atraclie sexuali pe care o simte ca
care se intahesc cauti acelasi lucru in acelagi loc. Sute de fete se fiind dragoste, asfel ci va incerca s-o convingi pe femeie cd dragostea
pldng: ,,Cind wea si 'pipdie' pe cineva, md cautd; dar ori de qete ori lui este la fel ca a ei. La rdndul ei, femeia presupune ce el nu i-ar cere
este programat weun eveniment deosebit, treo serate sau weun alt aqa ceva qi nu ar dori-o atat de mult, dacd nu ar iubi-o profund gi cu
fel de intdlnire, invitd pe altcineva". adevdrat. De aceea ea cedeazd dorinlelor lui, simlind ci, prin
contactul sexual, amAndoi pecetluiesc un legdmdnt, o inlelegere. Dar
Pmtnt a-si manifesta simtimintele de fimrdtbe. Simlemintele de aceasta nu face altceva decit si intireasci observalia cd el oferi
fiz\l,etjre impotriva pirinlilor sau a altor persoane se pot dovedi o dragoste ca se obfnd sog iar ea oferi sex ca si oblin[ dragoste.
adevirati trambulind pentru activitatea sexuali. O fati rizwdtiti $i, in ultimul rAnd, cuplurile practici mdngiiatul pentru sigwonld
vrea si le demonstreze ceva celorlalli. Ea igi urmiregte interesele - Wntru dngoste. Ei simt nevoia de a face acest lucru pentru a-i
nu
personale gi wea si le dea adultilor o leclie. Aceastl tdnerd a crescut, comunica celeilalte persoane ci o iubesc, pentru a avea o bazd pentru
in cele mai multe cazuri, sub supravegherea unor pirinfi foarte rela,tia lor sau pentru a se ag6fa de cineva. Dar daci un cuplu nu mai
exigenli si bdnuitori. Ea doreste si puni lucrurile la punct cu ei gi si dezvoltl nimic altceva in afard de intimitate fizicl, relalia se va
se rizbune pentru lipsa lor de incredere in ea. In mod inconstient, destr5.ma. Sexul nu se va dovedi suficient atunci cand va trebui sd
ea poate chiar si incerce si rdmdni insircinatd - Ei aceasta doar trditi ahturi zi de zi. Sexul nu poate line o familie uniti. Daci acum
pentru a-i rdni in acelasi fel in care simte cd si ei au rdniro. in cadrul te simli in nesigurangd gi recurgi la intimitatea fizici pentru a-!i
sondajului, o fatd a scris: ,,CAnd am f6cut pentru prima dati sex, nu consolida simfim6ntul valorii personale, mai tdrziu va trebui si glsegti
eram prea convinsd ci il iubeam pe partenerul meu. Am ficut-o altcev4 care se te ajute sd faci fald indoielilor gi nesiguranlei. Este
pentru cA eram plictisitd si doream ceva nou. De asemenea, eram mai bine si faci o pauzi in ceea ce priveqte intdlnirile, pdnn cAnd te
foarte pornitd gi rSzwdtitd impotriva pdrinlilor mei si a vielii in general, vei maturiza.
astfel cd oricum nimic nu conta,"
CAt de departe este prea departeT
Pentra a vedca cdt dz departe pot merye. Fetele lipsite de scrupule
ii vor impinge pe bdieli in situalii delicate doar pentru a vedea c6t de Ori de c6te ori $n o prezentare publici despre ,,Situafii Sensibile",
departe pot merge in aceastd privinle. Astfel de femei nu-i iubesc qi tinerii pun intotdeauna aceleafi intrebiri: ,,C6t de departe pot merge?
nici nu pot sd-i iubeascl pe birbalii cu care ies. De fapt, la nivel Ce este bine qi ce este greqit?" Un tAndr de 19 ani mi-a spus: ,,Sunt
subcongtient, ele chiar ii urisc pe bdrba{i, probabil pentru cA ta.tii prieten cu o fatd de noul luni s,i amdndoi ne iubim. Nu-i ating

148 149
Nancy L. Van Pelt Curtenie compktd

niciodate organele sexuale, dar o mdngii pe spate 9i pe picioare qi ne Dar oamenii vor reguli. Ei vor sI $tie o€ct cet de depane pot merge firi si

dezmierdim. Il iubesc foarte mult pe Dumnezeu, dar nu qtiu dacd plcituiasci. Eu ii inleleg, fiindcd $i eu am simFt in acela;i fel, Dar nu existi nici un

nu cumva am mers prea departe. C\rmva, simt ci Lam supdrat pe rispuns. $i nici nu poate odsta, pentru ci totuldiferi de la o relalie la alta. Unele

Domnul. Cit de departe este prea departe?" rela i sunt ocazionale li este ridicolsi se piardi timpul cu manifestarea afecliunii

Tinerii vor sf, gtie cat de departe pot merge, ti totugi si rimdn[ in ffzice. A face asdel ar insemna pur qi simplu si se foloszuci unul pe celllalt.
De asemenea, oamenii reaclionezi diferit la aceleasj lucruri. Ceea ce pentru
limitele permise. Este bine si ne sdrutlm qi si ne imbrd$qim? Este
permis sdrutul franluzesc? Pot se-mi ating prietena atAta timp cit o persoafli pare oespus de sexy, pntru o ala poate fi destul de obipnuit. $i lucrul
acesta este in mod deosebit adevirat intre fete si biieti. O fata poate sa aibe doar un
rimAn deasupra taliei? Pot merge atat de departe, incdt... sau...
sentiment plicut atunci cind un biiat ii atinge sdnii, in timp ce panenerulei poate
C6t de departe pot merge?
6 inrebunit de dorinE.
Dumnezeu nu a alezat asupra mea drephrl de a stabili un stan-
Aqa ci nu vI pot da indicalii precise cu privire la ce si hceli qi ce si nu hce1i,
dard pe care si-l urmeze cuplurile. Dar daci, totus,i, at stabili
Nu odsd nici o linie magici de demarujie, ure si vi arate cit de depa(e putell
asemenea reguli 9i indrumdri, imediat ca tinerii ar pune mAna pe ele
merge.'o
ar aplrea un fenomen deosebit de interesant. Ei le-ar studia cu aten$e
ca sf, vadi unde am asezat limitele gi s-ar glbi nerdbdltori gi impncafi Cu toate acestea, Scriptura ne di citeva linii cilduzitoare, cdteva
cdtre punctul acela, sirind peste toate etapele preliminare. Aceasta indrumiri cu privire la principiile care si guvemeze relatiile cu sexul
este natura omeneasca! opus. Acestea nu spun ci este ingiduit linutul de mAni, ci este in
Tim Stafford vorbegte despre zonele gri, pentru care Biblia nu regulf, qi cu sirutul obignuit, dar ci sdrutul franfuzesc este interzis.
oferl nici o reguld clard. El sugereazd c5" in aceste domeni.i, omul Ci ele ne prezintii c6teva principii clare. Pe baza acestor standarde
trebuie sd ia singur decizii in dreptul lui. pute,ti fi in stare sd judecafi singuri gi sd faceli propriile alegeri
inteligente cu privire la acliunile voastre.
,jn ahra avenizirii impotd% relafei seoale in cislioriei, Biblia nu
alara 1. Biblia condamni contactul sexual oentru oamenii necisitoriti.
spune prea mult in aceasri privinp. Nu oristi nici un cuvint dapre cit de depane in Noul Testament, cuvdntul desfrAnare sau curvie se referd ia
putem merge sau daci mingiiatul este bun sau riu. $i lucrul acesta nu este imoralitatea sexuali in general (Ioan 8,41; Fapte 1,5,20-29; 21,,25:
surprinzitor In timpurile biblice, cei doi aproape ci nici nu se vedeau unul pe Rom. 1,29; 1 Cor. 6,13, 18,2; 2 Cor. 72,2L; Efes.5,3). Doud pasaje
celilalt inainte de cisitorie, a;a ci nu prea aveau ocazia sili dezmierde trupul unul (Matei 5,32 gi 19,9) folosesc cuvdnntl desfrfnare ca fiind sinonim cu
celuilalt.
adulterul. In patru pasaje, adulter Qtreacuwiz, in trad. Cornilescu) 9i
Mangiiatul (sau 'pipiitul' reciproc) este definit in mai multe feluri. Eu vorbesc
desfrAnare (curvie, in trad. Cornilescu) sunt folosite amdndoui,
acum despre mingiiatul sinilor uu al organelorgeniale. Chiar qi in cadrul acestei
aritAnd o distinclie categorice intre cele doud cuvinte (Mat. 15,19;
definigii existi o mare wietate: un biiat care atinge sanii prietenei lui pe deasupra
MatatT,2L;1 Cor. 6,9; Gal. 5,19). Doud pasaje se referi la contactul
hainelor se afli intro cu totul alti posturi dec.it un cuplu in care cei doi sau intinqi,
sexual voluntar intre persoane nec[sitorite sau intre o persoane
dezbricali, ficnnd orice in afari de contactul sexual propriu-zis. Dar Biblia nu
cisitoritii gi una necisatoriti (1 Cor.7,2;1.Tes.4,3-5). In f Corinteni
vo@te despre nici una dintre acestea. Ea nu men$oneazi nici linutulde mini"
5,1, Pavel aplici termenul cuwie la o relalie incestuoasd.
nici sirutul uu tnbr{i5irile, sirutul franluzesc sau dezmierdatul. Toate acestea se
gisesc in zona gri. Nu existi indic2fli biblice specifice in acersti privinli.
Astfel, in urma unui studiu, desmperim c[ 37 de pasaje biblice
din 39 exclud contactul sexual premarital din planul ficut de
150 1s1
r
Nanq L. Van Pek Curtenie completd

Dumnezeu pentru birbali s,i femei. Cele doud excepfii sunt acolo gi dezmierdat pdnd in punctul cind amAndoi isi pericliteazi propna
unde termenul cuwie este folosit ca un sinonim pentru adulter stepanire de sine, inseamni cA au ajuns prea departe. Este posibil
(preacurvie). Dumnezeu cere copiilor Sii si lirniteze relalia sexuali ca, in asemenea cazuri, fata sd nu fie intotdeauna congtienti de cdt
doar la cadrul cisniciei. De aceea, dac[ vreuna dintre activitetile de excitat este beiatul. Aproape toli bdielii au probleme dupi un
voastre de intimitate fizic:a v6, conduce cdtre contactul sexual, sdrut prelungit,fie cd fata isj dd seama sau nu de lucrul aceslc. Punctul
inseamnd ce ati mers prea departe. acesta limite diferd, desigur, de la persoani la persoani. Un interes
2. Dacd propria constiinld nu vi dd pace, inseamnd cA ali mers
$i o stare de excitare normal[ sunt de a$teptat gi nu trebuie sl creeze
prea departe. O adolescenti mi-a scris: ,,Regret unele dintre lucrurile o ingrijorarea inutild. Dar, dacd tensiunea devine atAt de puternicd,
pe care le-am fecuL precum mAngAiatul. Deqi a fost unul 'uQor', imi incAt pasiunea incepe sd vi dicteze acliunile, atunci sunteli in pericol.
dau seama ci am gresit - cd m-am ldsat dusd de emotiile de moment. Josh McDowell face referire la Legea diminudii posibilitdlilor de
Acum mi feresc sd ajung in situatii care m-ar putea conduce in itttoarcere, care are de-a face cu progresivitatea contactului fizic. Un
acelagi punct gi ii spun de la inceput biiatului cu care ies c[ eu nu anumit tip de contact fizic este satisfecdtor pentru o weme, dar apoi
sunt un asemenea gen de fatd $ cd asemenea episoade sunt dincolo devine plictisitor. Aqa ce inaintali citre nivelul urmdtor s,i stali gi
de limita acceptdrii mele. DacI nuii convine, poate gdsi pe altcineva." acolo un timp pAne cand gi noutatea lui se ponosegte. Apoi, mergeli
Aceastd fatd de 18 ani nu a avut nevoie de cineva care se-i enumere pulin mai departe, gi tot a;a. Cdnd fiecare noue senzalie se invechegte
regulile. Ea si le-a stabilit singuri atunci cand propria conqtiinli a gi devine banali, trebuie sA mergeli pulin mai departe pentru a simli
mustrat-o. Unul dintre rolurile Duhului Sfant este acela de a ne acelas.i fior. $i inainte de a vd da seama, ali mers deja prea departe.
convinge de pdcat prin constiinla noastr5. Daci propria congtiinli Prietenia cu o persoani de sex opus este o activitate cu totul
iji spune ca ceea ce faci este gresit $i tu continui si faci lucrul acela, fireasci pentru tinerii din zilele noastre. De asemenea, este firesc sd
atunci acest lucru devine pdcat (vezi Romani 14,1,4,23; I loan3,2l). ai anumite sentirnente pentru persoana cu care te intAlnqti qi sd ai
Din nefericire, noi nu ne putem baza intotdeauna pe celiuztea tendinla de a o atinge $i de a line la ea. $i tocmai aici intri in sceni
conqtiinlei noastre. Acesta a fost cazul unui tdndr care mi-a spus: Legea dim uirii posibilild,tlor dn intoarcere. Mii de oameni, care au
,,Am avut relatii sexuale de mai multe ori si, sincer, nu-mi este ru$ine qe rt cL se pot opri oricdnd doresc, au descoperit ci, de fapt, nu
deloc. Cred ci Dumnezeu, Creatorul nostru, ne-a dat aceast[ pot. Stimularea sexuah constantd cere o excitare gi mai intensi.
minunate capacitate de a ne bucura de ea. Acum, poate cA sunt eu 4. Ali mers prea departe atunci cdnd este implicatd goliciunea.
ciudat sau hasnit, dar gandesc cam asa: Dacd mor mAine $i nu apuc Vechiul Testament asociazi in mai multe ocazii goliciunea cu
sA experimentez acest dar dat de Dumnezeu? Inseamni ci conduita sexuali ilicit6, qi aq wea sd ve sugerez ci atunci cdnd un
mi-am irosit via1a. Aqa cd nu-mi este deloc rugine si fac acest lucru." cuplu necdsltorit igi indepirteazd hainele de pe ei sau se mAngAie pe
Unii oameni au abuzat atdt de mult de constiinta lor, incit au devenit sub acestea, au men prea departe. Aproape jumetate dintre cei care
impietrili. Acesti oameni trebuie si meargi imediat la Dumnezeu, au rdspuns la chestionarul meu au declarat ce participasera la
in poclinld, cerdndu-I ajutorul pentru a-$i restabili standardele in mdngdieri pAni cdnd au ajuns la climax. MAngdierea pAnd la climax
armonie cu voia Lui pentru viata lor. (sau masturbarea reciprocd) implicd atingerea gi mingAierea
3. Afi ajuns prea departe daci in mod nejustificat vi stArnigi organelor genitale ale celuilalt pentru a se ajunge la orgasm fir[
dorinlele sexuale. O datd ce unbliat si o fati se angajeazd in mdngdiat contact sexual propriu-zis, protejAnd astfel virginitatea. Cu toate

152 153
Nancy L. Van Peb Curtenie completd

acestea, virginitatea nu este un termen tehnic care se se aplice unei orgasmului. ln son dajd,meu,28,6 Vo dintre cei intervievali au declarat
membrane care a fost sau nu perforati. Virginitatea implici o curdgie ci au incercat sexul oral. Dupi cum au mdrturisit, motivele pentru
sau o castitate totale. Mangaierea pdnl la climax poate se presupune care au fecut acest lucru au fost: ,,ca si-mi satisfac partenerul";
sau nu nuditatea totali, dar cuplul nu ascunde aproape nimic. Genul ,,pentru excitare sexuali" Ei ,,ca sd ved cum este". Simlimintele pe
de intimitate necesard pentru masturbarea reciprocd este genul de termen lung ale c€lor care participasere la acest gen de intimitate
intimitate pe care trebuie sel pastrem doar pentru cisdtorie. Din fizicd variau de la fericire la vinovdiie.
punct de vedere tehnic, se afld doar la un pas sau doi de contactul Sdrutarea organelor genitale depdqeqte masturbarea reciprocd in
sexual, de aici si termenul de ,yirginitate tehnicd". ierarhia experimentirii seruale. Pentru a se expune la o asemenea
MAngdierea pAni la climax poate oferi o destul de mare mulgumire nuditate .si deschidere sexuale, o persoand trebuie sd depdgeasci o
sexual[, dar prezinte cateva riscuri. Unul dintre cele mai grave este mai mare inhibilie decdt in cazul de mai inainte. Tinerii care se
acela cd poate provoca un complex. Fiin{ele omenesti au anumite angajeazd in sexul oral trebuie si ia in considerare anumili factori de
moduri in care se obisnuiesc si faci lucrurile. Noi ne familiarizim cu s[netate. Virusul herpes simplex de Tip ll produce herpesul genital.
ele si ele ne devin a doua naturl. Dacd la nivelul acesta se stabileste o Virusul trece^de la o persoane la alta prin contact sexual sau prin sex
preocupare sau o obsesie, s-ar putea sd nu mai fiqi niciodatd capabili oral-genital. In decurs de o sdptimdnd de la contactul sexual intim,
sd vd bucurali de sex la superlativ. De ce si periclitati sexul de mAine in zona organelor genitale pot sd aparl vezicule pline cu lichid. Rdnile
pentru o plicere pe jumltate ing[duitd astizi? se vor vindeca singure in decurs de doud pdni la patru septemani,
Si graviditatea poale sd apari in timpul masturbdrii reciproce. Se dar virusul herpetic rdmAne in lesutul nervos, iar persoana infectatl
intdmpll astfel: spermatozoizii birbatului aratl cam ca ni$te mor- va experimenta, probabil, eruplii repetate de vezicule gi ulceralii.
moloci minuscul. C.ozile lor lungi le permit si inoate foarte usor afunci Studii recente afiImd cd infeclia cu herpes genital le poate fac€ pe
cdnd sunt introdusi intr-un mediu umed. in fiecare ejaculare masculini femei mai susceptibile la cancerul cervical, degi lucrul acesta nu a
existi doud pAnd Ia cinci sute de mitoane de spermatozoizi. Cbm in fost inci dovedit. Herpesul difere de alte boli venerice prin aceea c5,
timpd mangaierilor ,,grele", organele genitale ale femeii sunt, cel mai deocandatd, nu existd nbi un mijbc dc tratament impotriva lui.Dad
probabil, umede, fie degetul, fie organul genital al partenerului (in o femeie insdrcinate are in vagin o infectie activi cu herpes simplex
mdngAierea realizatd prin atingerea organelor genitale intre ele), poate II, bebelr.4ul ei se va nas,te prin operalie cezaiand; altfel, el ar putea
transfera spermatozoizi in zona din jurul vaginului. Astfel este posibil contacta boala in timpul nagterii gi ar putea muri.
ca sute sau chiar mii de spermatozoizi si inoate citre vagin, apoi prin Astfel de intimit5li presupun o goliciune a trupului care ar trebui
cervix si uter pend in trompele uterine - chiar daci nu a awt loc nici pestrate doar pentru cadrul cisniciei. Termenul de ,,virginitate teh-
o insenie a penisului. Aparilia graviditntii in asemenea imprejurdri nicd" se aplici gi aici. Doar o atitudine legalistd poate accepta ideea
este foarte rare, dar totusi se intAmpli. ci, dacd evili penetrarea, inseamne c[ evi]i desfrAnarea.
Pe 16nga masturbarea reciprocd, un numir semnificativ de cupluri Daci vi angajali intr-o relalie de masturbare reciproci sau de
se angajeazd in sexul oral sau in sdrutarea organelor genitali ale
- sex oral, trebuie sd luali in considerare ;i un alt factor: cu cat relalia
partenerului. In timpul acestor episoade de mAngAieri gura produce voastri este mai intensi gi cu cat aspectele ei particulare vi fascineazi
pldcere sexuald prin sdrutarea, prin suflarea sau sugerea organelor mai mult, cu atdt aveli mai multe s,anse s[ devenili mai inhibali
sexuale. Aceastd activitate poate fi continuat[ pani la atingerea psihologic faji de o bucurie sexuali deplin[ in cadrul cisniciei.

t54 l)J
7r

Nancy L. Van Pelt Curtenk completd

5. Ati mers prea departe, dacd relalia voastre are de suferit. O Cine ar trebui sd propune opfirea gi de ce?
tindrd a scris pe foaia ei de chestionar: ,,Pirerea mea este ci, dace
nu acr€pli mingiierile qi 'pipeitul', bnielii (cel pugin cei care meriti De-a lungul anilor, mulfi cercetdtori i-au intrebat pe tineri cine
atenlia) te vor respecta mai mult si te vor invita la o nole intahre. cred ei ce ar hebui si tragi linia si s[ punl capit gesturilor de
Eram prieteni cu un bdiat de aproape un an. Odatd, cand eram intimitate fizicd. Rdspunsurile date reflecE-tendinfa treptate de a
singuri, ne-am angajat, pentru foarte scurt timp, intr-o mdngdiere ageza responsabilitatea asupra amdndurora. In zilele noastre, din ce
usoari. Nu o mai fdcusem niciodati mai inainte. De atunci, lucrurile in ce mai pu,tini oameni consideri cI femeia trebuie si ducd greul in
au inceput se se schimbe intre noi. Cred cu toati convingerea cd a pune punct in situaliile sensibile. Un studiu a ardtat cd 83 Vo dintre
ne-am pierdut respectul unul pentru celllalt si cI 'iesirea' aceasta a birbatjqiT4 Vo dntre femei considerau cd responsabilitatea le revine
condus la ruperea relaliei dintre noi." amindurora. Doar 14 Vo dintre bdrbati si 26 Vo dintre femei au
A ficut cdteva remarci foarte bune. Intimitatea fizici Doate dluna apreciat ca aceasta ar fi, in primul rAnd, responsabilitatea femeii. Se
relaliei. Cum? Una dintre marile probleme ale cisniciil]or de astizi pare ci birbalii sunt dispugi si-gi asume o mai mare responsabilitate
este comunicarea. Multe cupluri nu au dezvoltat niciodati tehnicile in ceea ce privegte limitarea intimitililor fizice decAt ii cred femeile
necesare pentru a se putea cunoaste si pentru a rimAne prieteni. in stare si o faci.
Este posibil ca ei s[ nu fi invdfat niciodatd cum sd comunice, inainte Momentele de intimitate frzicd par si constituie un domeniu al
de cisdtorie, pentru simplul fapt cd s-au implicat atat de mult in intah rilor dintre un bdiat gi o fati in cale comunicarea inceteaze Ei
intimitdli fizice, incit dezvoltarea unei comuniciri verbale, pline de nu este intotdeauna clar, nici micar pentru cei doi implica,ti, care dintre
semnificatie, se fi fost scurt-circuitat[? ei trebuie sd ia iniliativa de a-i pune capet. Intr-un studiu efectuat pe
CAnd se pomegte intimitatea fizicd, comunicarea verbalf, ince- 3100 de studenli, 1,4 Vo dintre bdrbagi au spus cd ei erau cei care
teazd. Dacd, membrii unui cuplu nu ajung s[ se cunoasci bine unul propuneau oprkea. Cu toate ac€stea, doeli 4 Vo drntrefernei le amrdau
pe celelalt inainte de cesdtorie, dupd cisetorie s-ar putea sd descopere birbalilor oeditul de a-gi asuma o asemenea responsabilitate!
ci, in afari de atraclia fizicS, ei nu au nimic important in comun. Teoretic vorbind, responsabilitatea de a propune oprirea trebure
Este absolut esential ca un cuplu si dezvolte un nivel intim de impd4ite egal. Cu toate acestea, pentru doi tineri care consideri cd
comunicare inainte de inceputul relaliei sexuale; altfel, sexul va deveni se iubesc cu adevirat Ei care au posibiiitdli nelimitate de a-gi exprima
un inlocuitor al comunicirii verbale. Dupd cisitorie, sexul nu este afecliunea, este greu de gdsit un moment firesc qi logic de opnre.
suficient mai ales pentru femeie. Simlamintele sexuale, o datd stdrnite, rdspund foarte greu, dacd nu
Nu am auzit niciodatd despre o persoani tdndri, care se chiar deloc, la deciziile inteligente, ralionale, riguroase, stabilite prin
cisitoregte, si aib[ un complex de vinovAle datoritd faptului cd este reguli anterioare sau la orice altceva decdt la dorinla de eliberare
virgind. Dar cunosc multi tineri care au cerut consiliere exact din sexuald.
motivul opus. Tinerii sensibili si inteligenli vor face deosebire intre Astfel, de obicei se lasd la latitudinea femeii sd inilieze oprirea.
a aprinde focul pasiunii sexuale si o lmbrdfigare romantici. Dacd nu Blrbatul, fiind mai agresiv, va merge atat de departe c6t i se va per-
putefi face aceaste deosebire, inseamnd ci nu suntefi suficient de mite. Societatea, pdrinlii, educatorii, conducitorii religiogi, prietenii,
maturi ca sd ave$ o relalie cu o persoani de sex opus. rudele - toti se atteapti ca femeia se spund ,,Nu" atunci cdnd situalia
o cere. Acest standard dublu este nedrep! dar este un fapt de viald.

156 1)/
Nancy L. Van Pelt Curtenie compktd

$i, cu toate cd acest standard dublu nu este la fel de putemic astdzi gi nu simte nici un fior de pe urma lor. Pe misuri ce starea lui de
ca acum cAliva ani, el rf,mAne un factor pe care femeile trebuie sil excitare se accentueaz5, el simte o dorinld din ce in ce ai mici de a
accepte ca atare. se opri. Tendinla lui fireasci este de a proceda in aqa fel, incAt sd
Cinstit vorbind, ca femeie sunt obositi de acest standard dublu. poati obJine relaxarea tensiunii crescAnde din corpul lui.
Cdnd tinerii no;tri igi fac de cap, sistemul nostru spune: ,,Biie1ii Deoarece fetele rdspund mai incet la stimuli sexuali, aclionarea
sunt bdie!i", dar c6nd tinerele fac acelagi lucru, societatea le stigna- franelor este lesati pe seama lor. $i, daci ea nu apasi la timp pe
tizeazd ca ,,de proasti reputalie". Acelagi sistem propune astizi frAne, cel mai adesea ea va fi cea care va suporta blamarea. Societatea
egalitatea in atat de multe privinle, ce ! se face lehamite; gi totugi, il cosiderl rareori pe un birbat ca fiind o partidl proasta pentru
intr-unul dintre cele mai importante gi fundamentale aspecte ale viegii cesetorie, pentru ce a alut aventuri cu un mare numir de femei. Dar
noastre - sexualitatea - sistemul pdstreazi ticerea. Astfel, bdrbalii foarte pulini birba(i vor sd se cdsdtoreascl cu femei care au o la fel
care trec de la o ferneie la alta si igi caqtige reputalia de a fi mari de mare experienld sexuald ca cea pe care o au ei.
cuceritori sunt foarte categorici in a insista sd se cisitoreascd cu o
virgini. $i unde vor ei si giseascd aceste virgine, cind tocmai ei sunt 2. Femeile isi asumd riscul dc a rdmlne insdrcinnte ;i suferd o mat
atat de ocupali sd le defloreze? mare respingere sociald atunci cdnd se intdmpld asa ceva, Mai bine
Putem inletura acest standard dublu doar pe una din aceste cii: de un milion de tinere adolescente necdsdtorite rimdn insdrcinate in
fie ambii parteneri igi arcepti, de bundvoie, unul celuilalt sexul pre- fiecare an. Dintre acestea, majoritatea au fost convinse cd nu vor
marital, fie ambii parteneri igi pretind unul altuia virginitate gi casti- rdmAne. 40 Vo dintte aceste adolescente se clsetoresc cu tatil
tate inainte de cdsltorie. Cea de-a doua opfiune are mai multe copilului; 30 Vo aLeg avortul; 10 7o pierd sarcina; restul de 2O Vo
avantaje. Dupi pirerea mea, este timpul ca femeile sd inceapd sd ajung si dea na;tere copilului si fie il pesfieazd pentru a-l creEte ele,
ridice gi ele anumite pretenlii. Este timpul ca femeile sd inceteze de fie il dau spre infiere unei alte familii.
a accepta marfa murdard gi sd insiste asupra curiliei gi a virginitilii Harry gi cu mine prezentam un seminar Complete Marriage
din partea b[rbalilor cu care aleg sI se cisitoreasci. (Cisdtorie implinitd) intr-un oras din nord-vest. In casa in care am
Cultural vorbind, gi chiar gi din alte puncte de vedere, femeia are stat, locuia o fate de 16 ani, necisitorit5, care era insdrcinati in luna
mai mult de pierdut atunci cind accepte sexul premarital. Ceilalli a opta. Dupd ce a fbcut cunogtinli cu noi, a iesit din camerd incet, cu
tind sd o blameze mai mult decAt pe bdrbat, daci afld despre miscdri greoaie. A doua zi, dupi ce a inceput si se simt[ mai
comportamentul ei. Exist[ doui motive principale care conduc la confortabil in prezenla noastr[, ne-a arAtat o fotografie cu mama si
aceaste atitudine, fiecare dintre ele avind o lungi istorie. cu tatel ei. Mama ei, o femeie durdulie si veseli, si tatil ei, un pastor
cu o figuri distinsd, se allau la mai mult de 2000 de mile depirtare
l.Femeile i;i pot controla impulsuile sexuale mai usor decit de ea si ii era dor de ei.
bdftayii. Acegtia din urmi devin excitali sexual mult mai repede ,,El wea sd se cisitoreasci cu mine", ne-a mdrturisit e4 ,,dar este
decdt ele. Un b[rbat se poate excita doar privind o fatd in bikini sau atat de prost, ci nu pot siJ sufir. $tili de ce? Nu poate nici mdcar si
intr-o rochie mulatA pe corp, care ii descoperi toate formele. citeascd nigte cuvinte simple din Biblie, cum ar fi rdscumpdmre. Se
Addugali la aceasta un serut prelungit qi deja l-a!i stdmit. O fatd poticneste si se bilbAie la astfel de cuvinte. Are 19 ani qi spune ci
poate considera toate acestea ca fiind aproape lipsite de semnificalie ne-ar putea intre,me, dar n-am se me cisetoresc cu el niciodati."

158 159
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Cdnd am intrebat-o ce avea de gind sd faci cu bebelusul, ea cutreiere, oare trebuie sdJ pdlmuiascd, sd-i zgdrie fa1a, siJ tragi de
mr-a_rdspuns: ,,Dau copilul pentru adop!ie,,. S-a oprit pufin, apoi a per, se radd de el .. . sau ce si-i facA?
continuat: ,,Acum iau cursuri prin coresponden{I si este atit de Cum majoritatea blrbafilor vor merge doar atAt de departe cAt
plictisitor! Algebra i se pdrea deosebit de dificild. Un meditaror ingiduie femeia, birbatul va incepe intotdeauna prin a testa terenul.
venea.din cdnd in cand se o ajute, dar ea tot nu inlelegea. Si ii era dor El pomegte plin de speranF gi avanseazi pind cAnd femeia ii taie
de prietenii ei. ,,Nu prea md distrez. Nu pot sI merg nicdieri. avintul. Probabil ca va incerca prin cuvinte frumoase s[ o mnvingd
Bineinleles cd nici cu alli b[ie1i nu pot iegi,,, a adiugai ea cu un sl facd sex, dar nu agteapE in mod neapdrat se se intample asa. Mai
zambet amar, in timp ce !i privea trupul masiv si greoi, cu mpilul in mult decat ataq un biiat nu se considere insultat atunci c6nd o fati
panrece. spune ,,Nu". Cdnd o tinlrd refuzd in mod deschis ;i cu tact, ea nici
Dupi discutia purtate cu ea, am stat si m-am gdndit la pregul teribil nuJ rineqte, nici nuJ supdri. De fapt, s-ar putea ca prin acest refuz,
pe care il plitea pentru cd se angajase in sexul premirital. Tatil el si se simtd chiar eliberat! Femeile is,i subestimeazi puterea de a
copilului scipase cu mult mai ieftin. Nimeni nul exilase la 2000 de opri un bdrbat printr-un ,,Nu" hotirat. Existi cAteva moduri politi-
mile depirtare de famitie si de prieteni. i$i petrecea Cr[ciunul acasi, coase, dar eficiente, de a face acest lucru.
impreuni cu familia. Nu a trebuit sA renunle la qcoali sd parcurgi Lucrul cel mai important pe care trebuie sil inleleage o femeie,
9i
tot anul respectiv cursuri prin corespondentd. Nu era nevoit si stea in ceea ce privegte limitarea activitllilor de intimitate. fizicd, este
inchis in casi si si nu mai iasi cu nici o fate dmp de noui luni. Nu acela ci nu trebuie si spuni gi sd facd nimic prin care ar putea rini
fusese obligat se-qi cumpere o noud garderobi. Corpul lui nu avea sd eul tdndrului, simlimdntul valorii personale sau orgoliul siu masculin.
rdmini cu vergeturi si nici nu se va lupta cu hlogramele in plus de Aqa cd, in loc s5-i discreditezi motivele, presupune ci el wea cu
care multor femei, dupd na;tere, le este atat de greu sd mai scape. El adeverat sd-!i arate ci te place Ei ce line la tine. In timp ce mntinui
nu avea si indure durerea fizici asociati cu na$terea, si nici rdnile si-i vorbeqti, ii poli lua cu hotirdre miinile gi s[ i le pui inapoi pe
emoEionale care rdmAn atunci cdnd o tdnird mamd trebuie sd renunfe genunchii lui. Daci este posibil, (chiar dacd simli cum inima i,ti bate
la copilul ei, pentru a-l da s[ fie crescut de o altd mami. in gAt), nu schimba inflexiunile vocii gi nici nu face weo aluzie la
Pentru ci femeia este aceea care rdmAne insircinat[, pentru ci faptul cd s-ar fi intdmplat ceva neobignuit.
femeia este aceea care poarti copilul in trupul ei, pentru id femeia De asemenea, ii pofi spune pe un ton indiferent qi intr-o manierd
este c€a care ii di nagtere, ea este aceea care are cel mai mult de prieteneascS: ,,Nu te grebi" sau o alti remarca vesell, prin care si-i
pierdut si isi asumd riscul cel mai mare in sexul premarital. De aceea dai de inleles c[ nu doreEti sd mergi mai departe in momentul acela,
responsabilitatea finali pentru a pune capdt intimiteflor fizice std dar care aratd clar ci nici nu ii judeci gestul in weun fel. Un bfiat
asupra femeilor, in ciuda faptului ci, vorbind la modul ideal, cei doi care meriti cu adevirat prefuirea ta, ili va respecta dorinlele si va
ar trebui sd-gi imparti in mod egal responsabilitatea. aprecia tactul tdu. El va inlelege cd egti in stare s[ faci deosebire
intre acfiunile lui gi el ca persoand;i ci, degi doregti s[-i descurajeze
Cum sd apegi pe frene acliunile, wei sd incurajezi prietenia voastri.
Marianne respinge gesturile nepotrivite sau prea indrlznele cu
Dace societatea a asezat responsabilitatea de a trage linia pe
un refuz ferm de a coopera. Apoi zdmbeqte qi sugereazi o activitate
umerii femeii, cum si o facd? Dac6, mAinile b[iatului inceo sd
alternativi: ,,Hai sd mergem sd lulm ceva de mAncare. Mor de
160 t6I
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

foame!" Acest gest si aceaste remarce il lasd sd inleleagi ci ea nu-i 7. Rdmai consecvente unei pozi,tii categorice, Iuate din timp'
va ingedui sa mearge mai departe, dar cd il considerd o persoand 8. Pldnuiegte activitdli pentru dupd intAlnire.
foarte deosebite si ca il place. 9. Folosqte-1i judecata; prezinte-F punctul de vedere'
Intr-o noapte, tArziu, Carla s-a ghemuit in masind lAngi prietenul 10. Nu incuraja, prin modul de a te imbrdca sau prin acliunile
ei. Amdndoi se sirnleau fericili gi relaxati - qi foarte atasali unul de tale, dorinla dupe intimitate fizic5.
celdlalt. El a inceput s-o serute, si ea i-a rdspuns doritoare. Apoi, a 11. Stabile$te un punct dincolo de care nu vei trece'
apdrut in sceni ceva nou, in timp ce mAinile lui au alunecat pe sub 12. Distrage atenlia partenerului t[u.
bluza ei, iar sirutul lui a cepetat o intensitate pe care n-o mai 13. Cere-i se te conduce acase.
cunoscuse niciodatl pAnd atunci. Ea s-a smuls din irnbri{isarea lui, 14. Nu iegi cu beieli care par a fi peste mdsuri de interesali de
$ia scuturat capul gi, cu -un rds nervos, a comentat: ,,Oh, insemni 'pipeit' fi mangaieri.
prea mult pentru minel" Invdlagi sd anticipali anumite ,,strdnsori,' gi 15. Ab{ine{e de la uriri de 'noapte bund' care par s' nu se mal
dali-i partenerului vostru simlimAntul ci este plicut si iubit flri ca termine.
ceva de o intensitate neobisnuitd sd ajungi si se intdmple!
Alte tinere procedeazi altfel. Una dintre ele rni-a spus ci, daci Vi este de folos si vi stabilili propriile standarde in aceasti
un tandr incearcd ceva ce ea nu ingiduie, ea pune cheia in contact qi privinli. Christy qi Gwen erau colege de clasi. AmAndoui era! fete
il intreabi dulce: ,,Conduci tu sau sI conduc eu?" O alti fati mr-a iregule 9i atrlgdtoare, cirora mulli blieli le propuneau intilnire'
spus cd ea incepe sd plingd. Bdrbalii se simt atat de vinovati si de Christy avea stindarde bine definite 9i categorice - doar pdnd.aici,
neputincioqi in fala lacrimilor unei femei, incit in nedumerirea lor nici un pas mai departe. Ea nu accepta nici un'dac[...', '9i"''-sau
uitd chiar si de propriile lor dorinle. VMan ia o atitudine cu totul 'dar...'. Gwen... Ei bine, Gwen avea intenlii bune, dar nu era chiar
diferitl. CAnd mdinile unui biiat incep s-o cutreiere, ea, cu o prefh- atdt de sigurd pe ea. Uneori, prietenii lui Christy se plictiseau de ea
cuti si ironice mirare, spune: ,,Cum? Azi nu este ma4i, nu-i aga?', qi incetau-sd mai incerce sd o convingd sd faci ceea ce ea nu woia in
Acest umor banal salveazd situalia. In astfel de momente, tofi suntem ichimb, Gwen se simlea intotdeauna impinsd in situa{ii care i se
foarte fragili. Doar sinceritatea totali, amabilitatea si simtul umorului p[reau dificile gi jenante, bdielii fdcdndu-i tot felul de propuneri
ne pot ajuta se o scoatem cu bine la capit. indecente. Chriity era tot timpul fericite ;i plicutd in purtarea ^ei
Doud sute de studente la colegiu au fdcut o listi cu cincisprezece fa1[ de ceilatli tineri, pentru ce ei ii acceptaseri standardele' In
tehnici prin care sd tii sub control momentele de intimitate fizicd schimb, Gwen trecea de la o situalie dificil[ la alta, in mare parte
atunci cAnd te intahesti cu un biiat". Dentru ci nu se hotira cu adevlrat ce pozilie si ia ;i ce dorea se
1. Fii deschisd si onesta - spune un ,,Nu" sincer si politicos. iaci. Deosebirea dintre cele doud fete nu linea doar de standarde'
2. Continui si vorbegti. Menline o conversatie interesantd, Christy era sigurd de standardele ei, pentru cd era sigurd de ea insdgi'
moral reflecta o ezitare
3. Evitd situatiile care invird la mdngdieri qi ,,pipdif,. $ovdiala lui Gwen cu privire la propriul ei cod
4. Planificd intdlnirile in amdnunt. fundamentali cu privire la propria persoani.
5. intAlnili-vd in acelasi loc cu o altd preche sau in grup. Orice tdndr, beiat sau fati, trebuie sd aibi niqte standarde foarte
6. Comunici-i prietenului tiu, inci de la inceput, atitudinea ta clar definite in ceea ce priveste conduita sexuali Ei apoi sf, le respecte
in aceaste Drivintl. intru totul.

162 163
Nancy L. Van PeL Curtenie compktd

Recomanddri cu privire Ia exprimarea afectiunii _ Ce bra! la bra!, precum gi asezarea unul ldng[ celilalt in sdlile de curs,
poate fi ,,induntru" poate fi gi,,afard. sunt gesturi de obicei potrivite qi decente, dar chiar qi atunci, tinerii
vor da dovadi de o discreqie adecvatd locului ;i momentului. Veli
Este normal qi natural ca tu si partenerul tdu sd vreti sa ve
dori o discretie si mai mare atunci cand este vorba despre sdrut sau
exprimali afectiunea unul fald de celdlalt la nivelurile mai avansate
despre alte intimitnfi fizice, manifestate in public.
si stabile ale prieteniei voastre. Cu toate acestea, modul in care va
exprimati afecriunea in timpul prieteniilor ocazionale trebuie si difere
O tnlelegere potrivitd. A avea o inlelegere potrivitd inseamnl ci
de acela in care o exprimati in fazele cele mai avansate ale curteruei.
cei doi au ajuns la o inlelegere cu privire la ceea ce sitnt nevoia s[-qi
In fazele de inceput, doi tineri doar cred ci se iubesc unul pe celilalt.
spuni din punct de vedere fizic. Ei acceptf, un sirut ca pe o expresie
In fazele mai avansate, de relatie stabila, dragosrea veriiabila este
intimi de afecliune, dar nu privesc un astfel de comportament ca pe
mai siguri, iar cuplul kebuie sd fie suficient de matur emotional.
o invitalie de a trece la niveluri mai profunde ale manifestdrii sexuale.
social, fizic si spiritual, incAt si-si poati asuma responsabiiitegle
Ei inteleg ce sirutul trezegte dorinlele sexuale qi cd doi oameni
cdsdtoriei. Existii deosebiri majore si importante.
inteligenli, care se respecte gi se iubesc unul pe cel5lalt, vor avea
Ce demonstralii de afecliune sunt adecvate fiecirei etape in parte?
-- griji si limiteze aceastd exprimare a dragostei.
Un anumit numdr de gesturi afective, categoric
linute sub c;nhol,
sunt potrivite pentru ca tinerii sd-si exprime dragostea. Si la acestea
O infrdnare potrivitd. Aceasta nu inseamnd o limitl de doui ore
se va referi acest capitol
- pentru a-i ajuta pe tineri sd hotirasca ce de mdngiiat in magind, dup[ ce ali parcat intr-un loc romantic. Doi
vor pentru fiecare etapt a relaliei lor. Recomanddrile acestea se
tineri care cred cd se iubesc unul pe celilalt ar trebui sd discute
impart in patru categorii.
despre aceste lucruri, sd stabileasci nigte limite gi si rlmdni in cadrul
acestora indiferent de circumstanle. (Capitolul urmdtor va aduce
. Locul ;i timpul potivit. Aceasta nu include ,,giugiulelile,, in vizul
(total sau par,tial) celorlalli, in timp ce acestia treCin drumurile lor
mai multd luminl in aceastd privinp)
Astfel, este de bun gust ca un cuplu aflat in fazele inaintate ale
pfln.campus. Cuplurile imature, care se angajeazi in manifestiri
curteniei si practice anumite forme limitate ale afec,tiunii fizice atunci
plblice excesive creeazi probleme institutiei, administrajiei, facultitii
cind sunt singuri - gi forme si mai limitate atunci cdnd sunt in pu-
qi celorlalli studenli care se simt jenali de gesturile lipsite
depudoare. blic. Este nerealist gi poate chiar nesdndtos, din punct de vedere
Un astfel de comportament - fie cd. este manifestatln campus sau in
emolional, se a$epli ca un cuplu matur sa se serute pentru prima
oricare alt loc public - este lipsit de respect. grosolan, wigar si de
dati cu ocazia nuntii, in fala altarului. Foarte puline extreme sunt
prost gust.
cu adevirat bune.
Dragostea autenticd este o experienla privatd sipersonuia. O rnu."
Tinerii trebuie s6-qi manifeste respectul gi stlpinirea de sine faJi
parte din frumuselea si din inocenla ei se pierdi atunci cdnd are
de aleasa inimii lor in timpul curteniei. Atunci cAnd un cuplu nu
spectatori. Aceste dezmierddri jenante degenereazi adesea
practicd astfel de principii inainte de cisitorie, orice consilier in
intr-o incercare de a folosi cealaltd persoand in scopuri cu totul strdine
probleme maritale ar putea prezice ci ii agteaptd multe suferinfe.
de dragostea adevdrati - pentru a indlla eul intr-o manieri ostentativd
Respectul gi stdpdnirea de sine trebuie sd stea la baza comporta-
sau pentru a te rizbuna pe altcineva. Tinutul de mAni. sau mersul
mentului oricdrui cuplu care are idealuri inalte.
164 165
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Ceea ce esti va determina, in mare mdsurd, capacitatea de a-1i Rugdciunea unei adolescente
controla impulsurile in privinla manifestirii afecliunii fizice. Atunci
cAnd incepi jocul mdngiierilor, faci cunostinld cu ceea ca e$ti in Mergi cu mine, b.tg!
adancul fiinlei tale. Cu mult timp inainte de a ajunge sd atingi zonele Md intr* - dm em P t'rene aindTu erai tdruir?
erogene ale corpului celeilalte persoane, experienla ta de viata a Exista$ in Namret un &ruP"?
hotdrat deja cat de departe vei merge. Ce simli in ceea ce te priveste? Oare ti Tu fudte^i P nwginc $Te uitai?
N trecut $ Tu singur prin izbucnirea glorioa*d a priruilErii?
Cum te cunosti? Ce anume ocupi primul loc in viala ta? Ce sau pe
cine idolatrizezi? Ce agtep,ti de la tine insuli in viafi? Care i{i sunt af altfel
Ai curcscut singur,itarea aperienlei de deai)t ceim,n
valorile? Ce linte 1i-ai pus in viafi? Pe scurt, adevirata valoare a N coborAt abryind PuAmi.Ftrib rrunolui
caracterului teu incepe acum s[ iasd la suprafa{i. Ai lnceput sd-!i plin de bucuria simplului W
dd trdies,ti?

scrii istoria propriei vie1i. li sa pdrut $ lie ad inneaga futne w,ilucea,


Dace i{i incredinlezi viala in mana lui Dumnezeu, atunci po{i fi AsJePtAndu-Te ,n to^td fumue,tea ei?

convins. ci, dacd Ii ceri cilluzirea, El are puterea qi doreste sd te


Ai {iu dAspre Alegerile pe care trebuia sd leforci?
ajute s[-!i lii sub conftol viala sexuaH. El i$ va da tdria sn reziqti in
fala ispitelor gi sd-!i stApanesti sexul. Nu esd lesat sa te lupgi singur
cu impulsurile. El te va ajuta si in acest domeniu al vietii tale, ca si in Ndzi, lunEa nd a*ea|td P mhe.
Sunt in pragul mulw alWri;i decizii;
toate calelalte.
Mergi atnine, I e!
Viata esv WaspdtA $ lloui;i plirud de prolndiri -
Sintl cun se AWPie t)iitofll.
Dunne, ajutd-nd sd phtrez puritaleo suJletului neu
Paticia Halbe

NOTE DE SUBSOL
rcail L, Zellman, Paula B. Johnson, Roscann Giarusso and Jacquelioe D. Goodchilds'
,,Misrcading the Signals", Psychology Today, Octomber' 1980.
'Tim Stafford, A Love Story <whe ton,III: Zondervan, 197?).
rJu<lson T. and Mary G Landis, Building a Successful MariaSe (Englewood Cliffs,
N,J.; Prentice-Hall, 1963).

166 10 /
Curlenie completd

mai mulli oameni qi-ar da seama de intensitatea presiunii sociale gi


apoi ar lua decizii pentru ei ingiqi."
... jicdnd astfel, o parte din mistmtl care inconjura cealaltd
persoarui se ua pierde $i, o datd cu el, ceua foarte prelias pentru Informaliile prezentate in acest capitol sunt deschise, sincere gi
cei doi, dacd, tn cele din urmd, uor ajunge sd w cdsdtoreascd. directe. Sexul premarital are atat aspecte pozitive, cat gi aspecte
negative. Va trebui si examinali faptele gi se hotArali dacd aspectele
pozitive le contrabalanseazd pe cele negative sau dacd realitatea este
cumva inversatd. Oricum, in timp, vefi fi nevoili s[ luali toate aceste
decizii, aqa ci eu incerc sd prezint aici faptele in mod cinstit. Unele
Capitolul 7
dintre lucrurile pe care le veli descoperi vd vor surprinde.
Ordinea in care voi prezenta aceste aspecte nu are o prea mare
importanle. Nu pornili de la ideea ci simplul fapt ca unul este asezat
I1{IAI.I.IIRI NNME PERIGUTOASE inaintea altuia ii confer[, automat, o mai mare greutate, Nu le-am
enumerat in ordinea importanlei lor, de la cel mai de valoare la cel
mai pulin semnificativ. Argumentele prezentate pot sau nu sd stea
ljnrecent program de televiziune pe tema sexualitdlii virstei singure in picioare. Citili-le pe toate inainte de a lua o decizie.
adolescenlei a meniionat ci in zilele noastre existi mai mult se& mai
multe sarcini nedorite, mai multe avorturi si mai puline cdsitorii Ce argumente se aduc de ohicei in favoarea sexului
decdt oricdnd inainte. Din ce in ce mai mult, astdzi, tinerii pun sub premaritalT
semnul intrebdrii moralitatea ffaditionale. Ei nu judeci sexul pre-
marital ca fiind bine sau gresit, ci se intreab[ daci este o expresie Aryummtul 1. Cu cdt o femeie are o mai mare expeienld sauali
autentice a iubirii pe care sL o poati folosi in relatiile lor. Aceasti premaritah, cu atdt ea va avea mai multe qanse sd expeimenteze un
abordare transformd o intrebare care ar trebui si fie de naturd morald orgasm complet tn contactele sexuale din timpul primului an de
intr-una de nature psihologici. AstIzi tinerii nu mai intreabi ,,Este cdmicic.t In studiile citate, aceaste situa,tie este valabila atdt pentru
bine sau r5u?", ci ,,Este de folos relagiei noastre? Ne va intiri sau ne acelea care au avut relalii sexuale premaritale doar cu viitorii lor
va slibi relalia?" sof, cat fi pentru acelea care au cunoscut mai mulli partened. Este
In marea lor majoritate, tinerii de astdzi rimdn insensibili la un fapt stabilit: dacd activitatea sexuale a femeii, inainte de cesatorie,
predicile pioase. Cu toate acestea, rdspunsurile cinstite, sincere, a fost complete, ea va avea mai multe ;anse sI ajungl Ia orgasm
bazate pe fapte dovedite, ii vor impresiona. in sondajul pe care l-am dupi cdsitorie. Dar, inainte de a trage orice concluzie, citiii mai
efectuat, un tener a respuns: deoarte.
-in
,,Cred ci o temi foarte bund despre care ar trebui sd scrieli ar fi ciuda capacitilii lor de a ajunge la orgasm, mult mai multe
motivele exacte pentru care cuplurile se angajeazd ln sex premarital. solii aflate in aceasti situa{.ie intimpind dificultdji sexuale in perioada
Nu putem rezolva problem4 daci nu cunoastem eract motivele care de inceput a cisitoriei. Un numir semnificativ de tinere au mlrturisit
se ascund in spatele ei. Poate ci, dace. bate motivele ar fi prezentate, ce au avut probleme pe termen lung care au inceput in primele

168 169
F
Nancy L. Van Peh
Curtenie completd

doui s[ptdmini de cisnicie. Altele au merturisit ci s-au simtit ca


,,realizirri", tdnirul sau tAnira in cauze poate beneficia de un statut
nbte ,,sclave ale sexului". Probabil ci o femeie care nu a reu;it sd
1i de o pozilie pe care, altfel, nu le-ar fi avut niciodatd.
rimdni pe pozilie inainte de cdsetorie nu are o prea mare puteie de
a-limita sau de a stdpAni pretenfiile sexuale ale solului ei dupd Argumentul 5. Experienga sexului premarital poate preveni
cesAtorie. lezvoltarea relayiilor homosexuale tntr-un poten,al homosexual. Un
Institutul American pentru Relatii de Familie a chestionat 2000 tinir implicat intr-o relalie mixta este posibil se nu fie la fel de
de femei cu privire la rlspunsul orgasmic de dupd cisitorie. Doar
vulnerabil fatd de experimentarea unei relalii homosexuale, in cazul
?3 Vo dntre femeile care fuseserd virgine in ziua nuntii experimen-
in care i se oferi ocazia.
taserd orgasmul, in timp ce, dintre cele care awseseri experienle
sexuale inainte de cdsitorie, 39 de procente ajunseserd la'orgasm.
Aryumenal 6. Sexul premaital poate fi amuzant. Sexul este una
Aceste diferenle au dispirut foarte repede, o date cu cresterea
dintre experienlele cele rnai generatoare de plecere, pe care le-a pus
experientei, dupi cisdtorie. Cdtre sfarsitul primului an, fetele care
Dumnezeu la dispozilia blrbagilor gi a femeilor. Unul dintre scopurile
se cdsltoriseri virgine le egalaserd pe cele nevirgine in privinla
contactului se).ual este acela al naqterii copiilor, care vor deveni o
rdspunsului sexual.2
bucurie si un mijloc de implinire gi de satisfaclie pentru pirinli.
I)umnezeu ar fi putut implini acest scop ldsdnd ca bdrbatul qi femeia
. Atgummnl 2. Send premaital poate satisface rcvoia psihologicd
de eliberare sexuald. Un tdndr isi atinge apogeul actMtigii sexuale
s[ conceapf, un copil, pur $i simplu scuipnnd in acelagi recipient.
Femeia putea si bea apoi conlinutul qi sd rimAnd insircinat[. Dar
intre 19 si 29 de ani. Pe parcursul acestei perioade, el resimte nevoi
inlelepciunea Sa infinitd a conceput ideea de sex - acea unire dintre
sexuale stringente. Noi treim intr-o societate foarte stimulatoare si
birbat si femeie care aduce mai multe plecere fizic[ decit orice altd
foarte constient[ sexual. Sexul in afara cdsniciei oferi, pentru bdrbali,
activitate. Fie cd sexul implinegte doringa de a avea copii, satisface
o degajare sexuali convenabili. $i chiar daci nevoile sexuale ale
apetitul sexual, reasigurd de dragoste pe celdlalt, fie cd relaxeazi
unei tinere nu sunt la fel de imperative ca ale unui bdrbat, sexul
sistemul nervos, toate acestea nu fac altceva decit sd adauge un plus
premarital o poate elibera de tensiune si, in aceea;i masurl, ii poate
la oferirea celei mai excitante experienle fizice cunoscute de oameni.
oferi simlamantul cd este iubiti.
Dumnezeu a creat serul pentru pldcerea noastrl qi El wea sd ne
bucurdm de el. Sexul este o experienp plicutd si de dorit, chiar dacd
Arquygnul 3. Sexul premaital furnizeazd uperientd tn tehnicile
un cuplu se angajeaze in ea inainte sau dupd cesdtorie.
sutale. Yechea zicald: ,,Exerci;iul aduce desdvirsirei', se aplicd gi
aici, in unele privinle. Repetarea experientei poate imb;nlteii
Argumentul 7. Sexul premaital le oferd celor doi ocazin de a invdta
abilitatea sexuald a cuiva.
despri rdspunsul sexla[ al celuilatt. Birbalii ,si femeile rdspund atbt
de diferit la stimulii sexuali, incat poate dura ani de zile pdnd cAnd
Argumennl 4. Sentl premaital poate confei unei penoane un
solul sau solia va descoperi gusturile, preferinlele gi raspunsurile
anumit statut ?ntr-un gup. Anumite cercuri privesc experienla sexului sexuale, specifice, ale partenerului sdu. Experimentarea sexului pre-
premarital cu un anumit respect si cu invidie. persoana respectivd
marital permite unui cuplu s[ observe reaclia sexului opus. Cu toate
poate fi privite ca cineva care a ajuns Ia maturitate. pe baza acestei
aceste4 frcdnd astfel, o parte din ,,misterul" care tnconjure cealalte
170 171
Nancy L. Van Pelt Cunenie compleld

persoand se va pierde gi, o dati cu el, ceva foarte prelios pentru cei ei iubit. Ea igi intreabd mama cu prMre la motivele pentru care nu
doi, dacd, in cele din urmi, vor ajunge sd se cisdtoreasc5. ar trebui si faci acest lucru. Mama se gandeEte cateva clipe $i,
lidicdnd din umeri, ii mirturisegte cd nu se poate gAndi la nici un
Aryumentul 8. Cu c'At o persoand este mai tkndrd, cu atdt ti este contraargument. In cele din urml, fata se hotiriqte singuri s[ nu se
mai wor sd facd anumite ajllstdi emotionale si fizice.Ia orice vArsti lanseze intr-o asemenea experientl, dar ideea cd nici mdcar o mamd
este dificil sd faci anumite schimbdri. Dar. cu cit o Dersoane este nu poate aduce argumente impotriva sexului premarital le-a sugerat
mai in vdrsti, cu atit este mai dificil si facd acele ajustiri emolionale celor peste un milion de tineri, care au urmdrit programul, ci nu
gi fizice necesare unei relalii sexuale bune. $ansele sunt mai mari existl nimic gregit in sexul premarital qi cd nici mdcar pdrinlii nu pot
atunci cand aceste adaptdri se fac inainte ca penoana respectivS. sd invoca argumente convingitoare impotriva lui.
fi ajuns sd-gi stabileasci propriul siu mod de a fi in aceasti privinti. Sunt de acord ci tinerii trebuie sA hotirascl singuri. Dar, inainte
In consecinfd, o experienld sexuald timpurie gi frecventi s-ar putea de a lua aceasti decizie, ar trebui si cunoa$teli informalii qi fapte
sd ajute la realizarea acestor ajustiri fizice si emotionale. curente, astfel incat sA puteli lua o decizie inleleapt5.
Pe wemea cand eu ins5mi eram adolescentd, existau trei motive
Argumentul 9. Sexul premaital poate testa capacitatea a doud fundamentale pentru a nu avea o experienll sexuale inainte de
persoane^de a se adapta sexual una fatd de cealaltd, dacd se vor cdsdtorie: (1) pericolul unei sarcini, (2) bolile venerice 9i (3)
cdsdtoi, InaJnte de cisdtorie, cuplurile sunt ingijorate cu privire Ia condamnarea biblicd. Fireqte ci sexul premarital prezint[ riscul unei
capacitatea lor de a functiona satisfecitor dupi cdsitorie. Cu toate sarcini nedorite ;i al bolilor venerice, dar motivele evitirii sexului
acestea, fiinlele omenesti, de aproape orice formi si orice premarital trec dincolo de aceste consideralii. Cu ajutorul unui medic
dimensiuni, pot forma cupluri reusite. Factorii sexuali in compa- si al unei clinici gratuite, un cuplu poate evita sd aibi un copil.
tibilitatea sexuald sunt de naturd psihologicd, si nu anatomici sau Antibioticele pot vindeca majoritatea bolilor venerice. Dar mesajul
fiziologic[. in mod firesc, un cuplu doresti sA stie dace sunt sau nu vesnic al Scripturii rimAne clar. Biblia condamnd in mod categoric
potrivili unul pentru celdlalt. Dar compatibilitatea sexuali nu poate sexul inainte de cisitorie. Dar Scriptura ne cheamd, de asemenea,
fi misuratd in parametri fizici. Atunci cAnd un birbat sugereaze ,,sl ne judeclm" (Isaia 1,18).
testarea relatiei prin experienia sexuald, el porneEte de la ideea ci
intruneste toate condiliile pentru a fi un partener potrivit, dar ce Argumentele impotriva sexului premarital
fata s-ar putea s[ nu corespundi. Dar, chiar daci ea nu ar
corespunde, testul lui nu va putea dovedi ci ei ii lipseste vreun Argumentul 1. Sexulpremaital tinde sd destrame cuplarjle. Studiile
factor esenlial, din moment ce femeile nu rdspund la fel de spontan aratl cd acele cupluri care se angajeazd in sexul premarital prezintd
la sex cum o fac birbafii. o mai mare probabilitate de a se despdrli decit cele care nu fac acest
Dupd plrerea mea, aceste noud aspecte reprezinti suma totald a lucru.3
avantajelor sexului premarital. Acum, citili mai departe. De asemenea, cuplurile logodite, care se angajeazd intr-o relalie
Un recent program de televiziune, ,,One Day at a Time", descria seruald, ajung sd rupi logodna intr-un procent mult mai mare. De
o situa$e in care fiica mai micd are o intrevedere cu mama ei, tema ce? Unul dintre motive este acela ce dorinla bdrbatului de ase cisitori
disculiei fiind dacd. ar trebui sau nu sd mearg[ pAnd la capdt cu noul scade o datd cu imoiinirea nevoilor lui sexuale in afara cdsdtoriei.

t72 173
Nancy L. Van Peh Cuxenie completd

Primele experienle sexuale impreund pot fi formidabile. Totusi, Studiile arati ci o relalie sexuald poate tine un cuplu irnpreune timp
dacl forga biologicl a sexului a fost cea care i-a atras pe cei doi unul de trei pdnd la cinci ani, dar nu mai mult.a
cAtre altul, o dati ce forta aceasta a fost descdtusati puterea care
linea cuplul laolaltiincepe se scadd. Atractia sexuali dintre un birbat Argumentul 4. Obiceiuile sexuale deficitare, formate tnainte de
gi o femeie constd in inlelegerea misterului celeilalte persoane. O r;dsdtorie, sunt mmlinute, adesea, qi tn sexul de dupd cdsdtoie. Sen;J
datd ce acesta a cdzut, mai rimAne doar o slabd curiozitate oentru a premarital are loc, cel mai adesea, in condilii dificile - pe bancheta
ciuta si misterul .,de dupd". in timp. relatia tinde mai degribd sa se din spate a unei magini, sub o pituri pe plajd etc. Aceste condigii
uniformizeze decat sa se addnceascd, asa cum cuplul a sperat ce se improprii, la care se adaugd teama de a fi descoperili gi posibilitatea
va intampla. Fiindci cei doi nu-si pierd nicidecum interesul pentru ca fata se rimind insdrcinatd, pot declansa un lanl de reactii, de
sex, ei continu5. sd-s,i petreacl timpul angajindu-se in aceastd ltitudini si de obiceiuri necorespunzetoare. In plus, starea de tensiune
experienld, dar simt cr. ceva s-a schimbat. Dac[ urmeazi despirtirea. care insoleste adesea nevoia de a actiona gi de a rispunde poate
ea este cu mult mai dureroasi decit daca nu s-ar fi angajit intr-o lcduce pldcerea. Ocazional, aceasta poate produce o asemenea
legituri sexuali. lnxietate, incat este posibil sA se ajunge la impotenld parliald sau
totali (incapacitatea menlinerii erecliei) sau anorgasmie (incapaci-
Aryumennl 2. Serul premaital
poate ascunde difuultd;i seioase. latea de a ajunge la orgasm). Unele studii5 afirmd cd mai mult de
-
Cuplurile care se angajeazd in sexul premarital au tendinta si jumetate dintre sotiile americane au astfel de atitudini deficitare cu
ocoleasci problemele apirute inainte de cdsdtorie, in loc si le discute privire la sex, atitudini datorite cirora nu se pot bucura pe deplin de
sau si le abordeze intr-un mod deschis si realist. Sexul premarital rcla{ia sexuald al5turi de solii lor. Femeile, ca qi blrbalii, au tendinla
tinde si mascheze aspectele ingrijoretoare si sd amane iezolvarea sir devinS. ezitante si inhibate si sd nutreasce simteminte de vinovdlie
lor pentru dupd cisitorie. si de teami din cauza experientelor sexuale triite aldturi de partenerii
Ior de mai inainte. Atunci cdnd lucrul acesta se intemDli. obiceiurile
Argumentul 3. Sexul premarital face dificild deosebirea tntre si atitudinile nepotrivite, adoptate in timpul experientelor premari-
dmgostea adevdratd Ei pasiune. Majoritdlii tinerilor le este foarte tale, le jefuiesc de o satisfacgie sexual5 deplini dupd cdsdtorie.
greu si fac[ deosebirea intre a te simli bine qi dragostea adeviratd.
Intr-o relalie in care nu existd nici o altd bazd dec6t satisfactia fizici, Argtmennl 5. Sexul premarital poate conduce Ia simldminte dc
infldcirarea se rdce$te in curand, dacd cei doi nu se intdlnesc pentru vitovdtie, de intensitate usoard phnd la severd. Raportul Sorenson,
a face sex. De exemplu, uneori se intdmpli ca o fati sn minlini ccl mai complet studiu sociologic cu privire la sexualitatea
relatia sexuali doar pentru a-l putea pistra pe bdiat lingd ea. Alteori, ldolescentind premarital5, a descoperit lucrul acesta cerandule
un beiat foloseste o fati, pe care nu o place aproape deloc, doar lctelor se descrie reaclia pe care au avut-o in urma primei lor
pentru senzaliile fizice pe care aceasta i le oferd. in maioritatea cxperienle sexuale. In fruntea listei au fost trecute cu'y'tntele teami,
cazurilor, cu cdt curtenia este mai lunAd, cu atdt sansele auolului d" vittovdlie, ingijorare si jend. Cwinte precum fericire, bucurie qi
a gdsi dragostea adevirati sunt mai mari. insa itunci cdni cuplul .urtis.factie au apdrut cdtre capitul de jos al listei.
devine implicat sexual, cei doi pot rimdne impreund pentru sex gi nu In general, femeile simt o mai mare povari de vinovijie decit
datorite afinitdlilor in ceea ce privegte preocupdrile, lintele si valorile. birrbalii, atunci cind igi incalcd principiile morale. Chestionarul meu

174 175
Nancy L. Van Pelt Cunenie compleld

a inclus si aceastd rugdminte: ,,Vi rog si folosili restul paginii pentru Aryummtul 6. Sexul premaital distntge viryinitatea. Unii oament
a pune intrebdri sau pentru a relata intamphri legate de experienla trec cu vederea experien(a sexuale premaritald, dar o mare parte
voastri in privinta intilnirilor cu biielii, a mAngdierilor, contactului dintre bdrbali inci insistd ca Iogodnicele lor sd fie virgine.
serual Ei curteniei." O fati de 17 ani a mazgelt in gab5: ,,Nu weau Numdrul din mai L979 al revistei Medical Aspects of Human
si-mi mai aduc aminte. Foloseste-1i imaginalia". Cu cdt o femeiz este Sexuality a chestionat patru sute de psihiatri pe tema sexului pre-
mai credincioasd, cu atAt este mai probabil sd expeimenteze, dupd rnarital la vArsta adolescenlei. Unul dintre cele mai interesante
incident, simtdminte de regret Ei de vinovdlie.6 concepte relevate de acest sondaj a fost acela ca ,,majoritatea
Atunci cAnd te complaci in sexul premarital din nou si din nou, psihiatrilor inci mai cred ci, pe baza dublului standard al moraltefii,
vinovilia, teama si pierderea respectului de sine se combine. Ai din cei mai mulli dintre biieli le clasifici pe fete ca ,,bune" sau ,,rele", in
ce in ce mai multe remusclri. In timp, toate acestea incep sI te lunclie de virginitate."T
urmdreasci gi este posibil si asociezi pentru totdeauna aceste Degi unii bdrbali par a avea o pasiune deosebitd pentru reducerea
simldminte negative cu sexul insuqi. Astfel de simlaminte nu iau numirului de virgine din populalia lumii, ei totuqi nu vor sd ia in
sfargit o datd cu ceremonia nuntii, pentru ce multora dintre noi ne cisitorie ceea ce ei numesc a fi ,,marfi murdar6, intinatd". Ei au o
este greu se ne debarasim de atitudinile de pdnd atunci. In misura logici tare ciudatd, care spune: ,,Eu pot face sex cu femeia cu care
in care inainte de clsitorie ai asociat sexul premarital cu teama, vrei tu sd te cisdtoregti, dar Rr nu poli face sex cu cea cu care weau
vinovdfia gi rusinea, in aceeagi m[surd vei trdi aceste emotii si dupi ca si mi cisdtoresc." Studiile aratd ci aproape jumdtate dintre
nuntd. Asemenea reaclii pot necesita luni de zile gi chiar ani de birbalii cuprinqi la toate nivelurile studiilor postliceale incd agteaptd
consiliere specializatd, pentru a se ajunge la vindecare. si se cAsetoreasce cu o virgind, sau, cel pufin, cu o femeie care si-a
Lucrul cel mai grav, in ceea ce priveqte vinovilia, este acela ci nu limitat experienla sexuald premaritall doar la persoana lui.
poli se prevezi momentul cend te va lovi. O poli experimenta imediat Un tindr de 19 ani, cuprins in sondajul meu, a scris despre relalia
dupd contactul sexual sau e posibil ca de-abia mai tdrziu regretele lui stabili, pe care o avea cu prietena lui. Pentru el era prima
sd-!i chinuie congtiinla. Se spune ce Emest Hemingway a apreciat cxperienld stabili, in timp ce ea mai alusese si alti prieteni, iar cu
cd ,,morale" sunt acele lucruri dupi slvAryhea cdrora te simfi bine, Lrltimul dintre acegtia ajunsese pAnd la contactul sexual. Biiatul scria:
iar ,,imorale" cele dupd care te simli reu. Mulli tineri continui sd ,,La inceput, am suferit mult din aceaste cauzi. Am rdmas insd
aibi relalii sexuale tocmai pentru cd nu simt vinovilie. Dar afirmalia irnpreund pani acum, pentru c[ ea mia spus de la inceput ce s-a
lui Hemingway este valabild numai daca o verilici dupe ce t-ai evaluat intamplat qi qi-a exprimat regretul."
intreaga viali. Dupd numai patru luni de experienl[, este destul de
dificil ca un tAndr de 18 ani si decidd ce il va face fericit la vArsta de Aryumennl 7. Sexul prernaital prezintd riscul unei sarcini. Sexul
40 de ani sau in ziua judecdlii. Congtiinla imaturi nu este un indiciu premarital prezinti intotdeauna riscul unei sarcini nedorite, indiferent
pe care se ne putem baza in totalitate. Ea poate fi amegitd. tle mijloacele de contraceplie folosite! Aproximativ o treime dintre
O tinird de 19 ani a spus: ,,Este teribil si triiesti cu sim;lminte lotele care se angajeazd in sexul premarital sfArqesc prin a rdmine
de vinovitie si de teami, care nu i1i dau pace. Ii mullumesc lui insircinate8, iar numdrul sarcinilor nelegitime continui si creasci
Dumnezeu pentru iertare". Da, Dumnezeu iarti, dar finlele omenes,ti in special in mijlocul adolescentelor. Intre anii 7967 gi 1974, rata
au nevoie de foarte mult timo ca sd uite. nramelor necis[torite, cuprinse intre 14 si 17 ani, a crescut cu 75 de

1/O 177
Nancy L. Vun Pelt Curtenie completd

procente. intr-o cincime dintre nagterile din Statele Unite sunt im- La aproximativ douizeci gi noui de zile dupd contactui sexual,
plicate mame aflate incd la vdrsta adolescenlei, dintre care jumdtate ;rpare la punctul infectiei o rand cu aspecI canceros. Aceasta
sunt sub 18 ani.e Mai mult decit atdt, sarcinile care aDar la vdnta dispare fdrd tratament, dar boala remane. Cea de-a doua fazi
adolescentei conduc la numeroase complicalii, atdt pentru mamd, incepe in decurs de doui pdnd la qase luni dupi aparilia rinii.
cat si pentru copil.1o Calea cea mai sigurd de a evita o sarcind Iraza aceasta poate produce iritalii ale pielii pe tot corpul sau
premaritali este aceea a abstinenlei totale de Ia sex. numai pe o parte a lui, cdderea perului, dureri de gdt, febrd gi
tlureri de cap.
Argtmenal 8. Sen premaital creEte riscul de cancer cenical la O mami infectatd poate transmite sifilisul copilului ei nendscut.
tinerele care se angajeazd in relayii sentale cu mai mul;i patenei. in Agenlii infectanli trec din cfucuitul sangvin al mamei in acela al fetului.
preajma aparitiei primei menstruajii, intregul sistem endocrin se Copilul poate fi infectat in orice moment, incepind din cea de-a
stabilizeazd gi se realizeazd ultimele transformiri in cadrul dezvoltirii treia luni pdni la naqtere. Daci infeclia mamei nu este tratad in
uterului, a trompelor uterine si a ovarelor. in aceasti perioadd, cer- primele trei luni, probabilitatea nagterii unui copil mort creste de
vixul este exftem de sensibil. Daci este exDus la mntactul cu soerma- patru ori. Probabilitatea morlii nou-niscutului se dubleazd 9i, in
fie de la un singur partener sau de la mai mul1i, se pot realiza premi- ;rrocent de 80 %, copilul care totugi va supravielui, va suferi de
sele pentru un carcinom (cancer) al cervixului, care se vede in anii sililis congenital, $ansele lui variind in funcqie de durata infecliei
de mai tArziu. Sperma conline niste asa-numite ,,antigene,', care cresc nlamet,
sensibilitatea cervixului gi pot produce o dezvoltare anormald a Durerea din abdomenul lui Susie, o adolescentf, de 17 ani, a
mucoasei acestuia atunci cand femeia este expuse la contactul cu ele tlcvenit insuportabili astfel ci nu mai putea sd meargi la gcoalA. A
prea de timpuriu, prea des, sau prin parteneri multipli. Cercetirile lirst de acord sd se adreseze medicului ei, care i-a diagnosticat
au aretat'ci, cu cdt o fatl devine activi sexual la o vArstd mai tdndri, problema ca fiind gonoree, o alta boale cu hansmitere sexual[. in
cu cat are mai multi parteneri gi cu cdt mntactele sexuale sunt mai nrod obignuit, gonoreea rispunde rapid ti ulor la penicilind sau la
frecvente in timpul acestor ani, cu atat sansele de a contracta un ;rlte antibiotice, dar in cazul lui Susie virusul ajunsese in trompele
cancer cervical la vArsta de 4045 de ani sunt mai mari.tt uterine, lipsind-o pentru totdeauna de privilegiul de a avea un copil
in condilii normale. $i, ini{ial, amandoi porniseri de la ideeacd nimeni
Aryumenal 9- Saai premarital poate conduce Ia contractarea unor nu va avea de suferit ...
boli cu transmitere sexual.d.La ftecare minut, un adolescent din Statele in general, bdrbalii sunt aceia care manifestd majoritatea
Unite contracteazi o boali cu transmitere sexuali (numitd, de simptomelor datorate gonoreei, dar atat berbalii, cat gi femeile au in
asemenea, boali venerici). Aceste boli se transmit de la persoani la rnod frecvent o scurgere de puroi qi simt o senzafie de arsurl in
persoani aproape exclusiv prin intermediul contactului sexual, o timpul urin[rii. Boala produce frecvent sterilitate, deoarece
persoane infectatd contaminAnd, adese4 un mare numdr de alte oenozure. inl'ecteazi canalele care transporte celulele reproducetoare atat Ia
Sifilisul omoard patru rnii de oameni pe an si schilod-este alte l)irbat cat si la femeie. Femeile pot contracta gonoreea giii pot infecta
cdteva mii. Cu toate ci posibilitnlile medicale actuale pot eradica si pe partenerii lor, fdrd ca mdcar si gtie cd au aceastd boale. Inse
total sifilisul, mai bine de doul milioane si jumdtate de victime il irtunci cand bebelugul trece prin canalul de naqtere, cand este nlscut,
conftacteaz d in fiecare an. cl se poate infecta la randul lui cu gonoree.

178 t79
Nancy L. Van Pek Curtenie completd

Acum, responsabilii instituliilor de sindtate publici sunt puqi in de grade pentru a se dedica unei vieli intregi de fidelitate, intre
alerte de o izbucnire a gonoreei rezistente la penicilini. Organismul hotarele sacre ale cisniciei. Apetitul sexual format inainte de cdsetorie
care st[ la originea bolii produce o substanli care neutralizeazi ne afecteazi. mult prea puternic pentru astfel de schimbdri totale.
penicilina. Aceasti adeviratd epidemie se poate transforma intr-un Studiile care s-au ocupat de leg[tura dintre sexul premarital gi
dezastru al sinitelii publice in cazul in care acest organism rezistent cel extramarital araE ce aceia care au awt o experienld premaritald
la penicilind devine tulpini dominan td. Singura cale cu adevdrat sigurd sunt de doui ori mai predispus,i la aventuri extraconjugale decdt cei
de a evita o boald cu transmitere smtald, precum qi complicayiile ei, care s-au cesltorit virgini. Mai mult decat atat, un mare procent
este abstinenta totald de a face sex pdnd Ia cdsdtorie. tlintre cei care au alnt o aventur[ extraconjugale cred cd o vor
Orice persoani care benuieste ce ar putea avea o boali venericd repeta.ra
trebuie si contacteze imediat un medic sau o clinic[ de senetate
publici. Cu cdt victima intdrzie mai mult, cu atAt boala cu transmitere Argumentul 12. Sexul premarital poate afecta sau distruge o
sexuali se agraveazi. Aceste^boli nu se vindeci de la sine, chiar daci taputaJz. Atunci cdnd o taniri capetd reputalia de promiscuitate,
simptomele pot sA dispard. Ingrijirea medicald in cazul acestor boli triielii care o cunosc sunt inclina{i sd o priveasci in aceaste luminl
este cu totul $atuiti, iar datele medicale nu sunt fecute publice 5i in loc sd se gandeasct la personalitatea ei ca intreg. Atunci cdnd un
nu sunt comunicate nici mdcar pirinfilor. birbat capiti reputalia de promiscuitate, ii va fi teribil de dificil si o
convingi pe cea cu care doregte si se cisdtoreascd de intenliile lui
Aryummnl 10. Cei care expeimenteazi sextl premarilal sunt mai onorabile gi de faptul ci ii va rimAne cu totul fidel in viala de cisnicie.
pulin fencQi in cdsnicie si sunt mai predispuqi la divori. $ansele unei Cu toate acestea, o fati are mult mai mult de pierdut decat un biiat
cdsnicii fericite sunt mai mari atunci cAnd cuplul asteaptd, in privinla in ceea ce privegte reputalia. In natura mascufina este ceva care il
relaliei sexuale, pdni dupd cesatorie. In plus, cu cAt cuplul are o lace pe bdrbat si se laude cu cuceririle lui. Dorinla de a-gi impresiona
experienle sexuald premaritali mai indelungati, cu atAt sansele de a prietenii ii motiveaze pe mulli bnieli sd faci sex. Dupi aceea, un
avea o viale de cdsnicie fericiti sunt mai mici.12 Unul dintre motivele astfel de indMd igi va povesti aventura cu multd incintare - oferind
diminudrii fericirii maritale este acela cd experienla sexuali nume, date, locuri, mod de a proceda etc., ;i inflorind de fiecare
premaritald a celor doi incepe si-i obsedeze. De asemenea, o astfel (late tot mai mult faptele reale.
de persoani are tendinla de a compara performanlele sexuale ale
solului sau ale soliei, cu cele ale partenerilor sau partenerelor Aryumennl 13. Suttl premaital il poate face pe unul dinne partenei
anterioare, In mod firesc, dacd un cuplu este nefericit in cdsnicie, .ui-qipiardi respecnl fald de celilnlt. Sludirle arate clar cA, cu cat un
cei doi vor ciuta, cel mai probabil, solutionarea problemelor dintre birbat are sentimente mai pulin serioase fald de partenera lui, cu
ei prin divor!. Astfel, cu cdt un cuplu se angajeaze mai mult in ;rtat va incerca sd profite mai mult de ea. Daci o respecti gi ii
experienta sexuali premaritald, cu atAt va fi mai predispus la divort.l3 preluieEte prietenia, igi va infrina pomirile. ,,Dup[ aceea, miam
pierdut orice respect fafe de ea'', spun de obicei bdielii dupd ce i;i
Argumenul 11. Sexul premaital creste probabilitatea sentlui ex- l)ovestesc aventura sexuald pe care au awt-o cu weo fate. Desiguf,
tramaital Persoanelor care au avut inainte de cisitorie o multrme cxisti $anse sd nu o fi respectat niciodatl. Alteori, pierderea
de,,iubiri pasagere" le este greu sd face Ia nunti o intoarcere de 180 fcspectului vine dupd ce bdielii se laudl cu aventurile lor in cercul

180 181
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

de prieteni. Chiar daci cei doi se respecti foarte mult, este putin orgasm intr-o atat de scutA perioadi de experimentare sexual5. O
probabil ce prietenii lor ii vor mai respecta atunci cind vor afla de lcmeie este alcdtuitd in ata fel, incat nevoile ei sexuale sunt cel mai
incident. Cel mai adesea, ei vor privi totul ca pe o glumd gi vor face bine implinite in siguranJa cdminului si intr-o relalie plind de
remarci obscene. Va fi dificil, daci nu chiar imposibil, ca un bdiat si incredere. Eqecul ii poate genera o stare de anxietate cu privire la
continue se-gi respecte partenera dupd ce prietenii lui vorbesc despre elpacitdlile ei sexuale, cu toate ce nu existi nici un motiv pentru o
ea folosind expresii rulgare Ei indecente. lstfel de ingrijorare. $i o femeie care in mod subcon;tient se
Uneori, dacl o fatd simte ce beiatul incepe si-gi piarde interesul ingrijoreazi la gindul unei eventuale sarcini nedorite (chiar si atunci
pentru ea si cd s-ar putea se-l piardi, ea incearcd sd-gi pdstreze cirnd ea gi partenerul ei folosesc metode anticoncepfionale) se poate
partenerul, ardtandu-se mai disponibile pentru o relalie sexual[ gi inhiba complet. Fdri o relaxare totald, mecanismul de rdspuns sexual
devenind chiar agresivi in aceasti privinle. Dacd o femeie este ll femeii nu va atinge capacitatea lui maximd.
nedemnd de respect inainte de cisitorie, cum va putea bdrbatul si
fie sigur chiar si dupd cisitorie cd el este tatdl copiilor care se vor Argumentul 15. Sexul premarital poate avea drept consecinte
nagte in familia lor? Si cum poate ea si fie siguri ci el ii va rimine utumite dislunctii sexuale la bdrbat.
credincios? Respectul este un factor esenfial atat inainte de Un tAnir care a suferit de impotenld (incapacitatea de a menline
cesetorie, cAt si dupd. clcctia) in decursul primului an de cisitorie spunea: ,,Apetitul meu
scxual era mai mare pe cind doar trdiam impreunl, decat este acum
Argtmentul 11. Rdspursul sexual al femeii tn timpul contactului thrpi cisitorie". Un alt tdnir a avut prima crizd de impotenld dupi
sexual premaital va fi, cel mai probabil, incomplet ;i lipsit de cc el $i prietena lui au fost ,,pringi asupra faptului" de cetre perinlii
satisfaclie, Multe femei nu gdsesc nici o pldcere in contactul sexual ci. Un student la colegiu care igi incepuse relalia sexuale cu logodnica
premarital. Acest lucru se poate datora fie ignoranlei partenerului lrri doar cu cnteva sdptdmAni inainte de nunti i-a merturisit pasto-
in privinta pregdtirii necesare, fie grabei, fie dificultililor care rezulti rului:,,Stau neputincios de cAte ori mergem Ia culcare gi solia mea
din goviiala sau chiar din dezgustul ei fali de experienta in care se lru poate inlelege". Numitorul comun al tuturor acestor cazuri este
implicl. Femeile se angajeazd intr-o relatie sexuali impotriva voinlei scxul premarital.
lor mult mai des decAt o fac b[rbatii.15 In consecingd, experienfa De asemenea, ejacularea prematuri poate avea drept
femeii este adesea nepldcutd. Ia femeie, sistemul de r[spuns sexual t onsecinti formarea, inainte de cdsdtorie, a unor obiceiuri sexuale
este mult mai complicat decdt la barbat, astfel incat barbatul are rlcficitare. Un bdrbat care are aceasti problemi nu-gi poate refine
nevoie de timp si de inlelegere ca si invete cum sI stimuleze o femeie cjacularea suficient de mult timp, ca se o poatA aduce pe femeie
pdni la nivelul ei maxim de activitate sexuali. lir orgasm, in cel pulin 50 Vo dintre ocazii. Problema aceasta ii
Mai mult decAt atAt, dovezi incontestabile atestd cd o fatd aflatA llccteazd pe berbalii tineri mai mult decit pe cei mai in vArstd gi
la vdrsta adolescentei sau chiar in jurul vdrstei de doudzeci de ani, isi poate trasa istoria in episoadele de mAngiieri ,,grele" din anii
are o capacitate mai redusl de a rdspunde sexual decat o va avea mai rrtlolescentei, cdnd bdiatul obiqnuia si ejaculeze ff,ri penetrarea
tdrziu. Sansele ca o fatd se simta qi altceva decdt teamd in urma vrrginului, in timpul unui rendez-vous ,,grdbit", pe bancheta unet
acestei experienle sunt cam de o sute la unu. De asemenea este rrasini, in timp ce amAndoi erau cuprinEi de teama de a nu fi
extrem de pulin probabil ca ea si-si dezvolte capacitatea de a avea r lcsconeriti.

182 183
Nancy L. Van PeL
Curtenie completd

Fjacularea intfuziatd, o maladie mai pulin intAlnitd, in care


-birbatul nu poate ejacula, igi poate gesi
liccare dintre ei era preocupat doar de ceea ce se va intAmpla atunci
iJtoiia in promiscuitatea clind vor rdmAne singuri. Orice altceva trecea in planul al doilea si
Rrem111a]d, Tim. gi Beverly l_aHaye au realizat un Jondaj pe tema rnlngiiatul pirea lucrul cel mai important. in cele din urmd, relalia
sexuafitatii in mijlocul a 4000 de cregtini gi au publicat rezdLtele in krr a devenit atat de concentratd asupra intimititilor fizice, incAt
best-sellerul lor The Act of Marnage. Chestionarul intreba: ,,Daci ai rrmindoi au hotirit sd se desparti si sd nu se mai vadi atdt de des.
puteasd iei viaJa de la capdt, in care anume privinga ai proceda altfel?,'. I'rimele fete cu care a iegit Fred dup[ ce a intrerupt relatia lui
Rdspunsul cel mai frecvent a fost: ,,Nu m-ag mai-angaja in sexul stabild cu Nan au avut de lucru cu el, pentru ce incerca sd le mAngdie
premarital".
1i si le dezmierde in felul in care o fbcuse cu Nan dupd luni de zile
. Aryumentul 16. Sutl premaital disnge valoarea gi trcemnitatea
Iunii de miere, una dintre cele mai minunate descoperii ale secolului
tlc prietenie stabild. $i motiwl nu era acela ce lnea prea mult la
clc, ci mai degrabi acela ci igi dezvoltase obiceiul acesta panA in
lX. Amintirile durabile ale unei luni de miere, nespus de fericite si punctul in care orice fatf, reprezenta un stimul pentru declansarea
de deosebite, vor binecuvAnta cuplul timp de multi ani. O date cu lutinei.
trecerea anilor, cuplul va putea prM inapoi la luna de miere ca la
una dintre cele mai pretioase amintiri ale curteniei si cisdtoriei. Un Aryummtul 18. Sutl premaital schimbd atitudini. Este imposibil
studiu a ardtat ce 87 Vo dintre cupluile care au practicat auto_controlul sir prevezi inainte de relalia sexuah care va fi atitudinea ta sau a
inainte de cisdtorie au alut cu adevirat o luni de miere. fatd de partenerului teu dupe aceaste experienle. Cu toate aceste4 nici unul
numu 47 Vo dintre cuplurile care se angajaseri in intimitatea sexuali tlintre voi nu va mai fi aceeaqi persoani dupi aceea. S-au format
inainte de cdsdtorie.rT Un birbat de 25 de ani a declarat urmitoarele ncnumerate conexiuni pe care, orice ali face, nu le puteti sterge.
in sondajul realizat de mine: ,,Sexul premarital m-a jefuit in mare Acum te vei privi pe tine, vei privi viala qi pe partenerul tiu cu alli
parte de agtepter e pe care le aveam de la luna noastri de miere, gi rrchi. De exemplu, ca urnate a relaliei sexuale, cineva poate sim$ un
mi-a pirut cu adevdrat riu cd a trebuit si fie aqa.,' puternic atasament fale de cealalti persoane - o legdturi emo{ionald
care nu poate fi uitati nici dupd ani de zile, chiar daci fiecare dintre
Argumentul 17. Sutl premaital tinde sd
fonneze obiceiui. CAjle ci s-a cisitorit cu altcineva. Femeia care s-a supus contactului sexual
de exprimare a afectiunii invdlate in trecut tind si devind obiceiuri. impotriva voinlei ei poate incepe si creadi ce indmitatea este un fel
I-)"cd familia ta obisnuieste si-i intdmpine pe cei dragi
cu multi dc intreprindere comerciali in care sexul este o prerogativl exclusiv
afectjune. prin imbrdligeri si sdrutdri, tu vei continua sX procedezi masculini. Unii oameni se simt folosili, pAngirili si rusinali dupa
astfel toate viata. Un tdndr o tdnnri care se tin de m6nd in timp ce contactul sexual. Allii suferi o teribili confuzie si tulburare. Iar altii
9i
se plimbd pe stradd vor fi inclinali s[ facd lucrul acesta in mod simt ce au pierdut ceva ce nu vor mai putea recdgtiga niciodate.
obignuit. In aproape acelagi fel, persoanelor care s-au obisnuit cu
mdngAierile pdni la punctul climaxului le va fi extrem de sreu sa se Aryumentul 19. Sexul premaital erodeazd rela{ia cu Dumnezeu.
stdpdneascd in restul curteniei lor. Ele au tendinta de a as6pta si de Este dificilsi asculli instruqiunile lui Dumnezeu pentru un anumit
a cere acel nivel de exprimare a afec{iunii cu care s-au oLisnuitl domeniu al vielii tale qi si nu-L asculti intr-o alte privintd. Studiile
gi Nan igi formaserd obiceiul de a se. dezmierdu qi no pot arate cA sexul premarital este mai putin frecvent in mijlocul tinerilor
- f'red
gdsi prea multi bucurie in vreo altd activitate. in prima parte a serii, necisdtor$ care au o putemicd educalie religioasi. Sexul premari-
t84 18s
Nanq L. Van Pelt Curlenie completd

tal scade invers proportional cu participarea la sewiciile religioase. Am promis se nu vd lin o predici - ci doar sd ve prezint
Intr-un studiu rcalizat la una dintre universitlfi, doar 28 Vo dnlore irrgumentele. l$a ci vd voi intreba pur gi simplu: Vret' sd vd asumaf
cuplurile in care ambii parteneri participau regulat la serviciile de rm asemenea isc pentru viitorul vostru?
inchinare practicaser[ sexul inainte de cisdtorie.rE
In sondajul efectuat pe 370 de studengi de colegiu necisdtorili, Cum sd ne ferim de a merge prea departeT
aflali in campusuri crestine conservatoare, 67 Vo dntre acegtia au
declarat cI nu avuseseri. niciodatd un contact sexual. Aceasta Ce agi putea face pentru a realiza o relalie sinetoasi cu o persoani
s-ar putea sd nu sune chiar ca un procent astronomic de inalt pentru tlc sex opus, o relalie care s[ nu vi angajeze intr-o implicare sexuall?
un grup cregtin, dar multi dintre acegti studenli au precizat ce Adesea, tinerii se bizuie pe faptul cd amandoi sunt persoane profund
experienlele lor sexuale avuseseri loc inainte de experienla convertfuii rcligioase si ci, de aceea, nu se vor angaja niciodat[ in asemenea
lor. Mai mult decat atat, mulli dinhe cei care au rispuns la chestionar :rctivitdli. Aceastd atitudine a condus la multe sarcini neplanificate
trecuserd de varsta de dou[zeci de ani si unii chiar ajunseserd la si la multe c[sitorii premature! Faptul ci ai idealuri religioase inalte
treizeci. Cu cAt o persoand are o vArste mai mare, cu atit sansele de nu te varcineazl impotriva dorinlelor sexuale! Iate cateva sugestii
a fi avut sex premarital sunt mai mari. In contrast cu aceste cifre, concrete, referitoare la modul cum sa evili problemele in timpul
media nationali pentru sexul premarital in mijlocul adolescentilor curteniei.
este estimaE in jurul a 50 de procente. Dupd calculele mele, cu 17
procente mai pulini studenti dintr-un colegiu creqtin, decit cei din 1. Dezvoltd simldminte pozitive de respect de srze. Nutrirea unor
campusurile necregtine, se angajeazf, in sexul premarital - un fapt simlAminte pozitive cu privire la propria persoanl reprezinti un
care spune foarte mult in ceea ce pdveqte institu(iile de educatie lactor important in evitarea sexului premarital. Daci trdie;ti la
religioasS. inilfimea propriilor valori, ceilalli vor ajunge sd gAndeasci despre
S-ar putea ca mentinerea unei relalii cu Dumnezeu se nu se tine la acest nivel, iar conflictele interioare nu te vor mai sfigia pe
numere printre priorite!ile tale actuale, dar este posibil ca acest fac- tlinduntru. Vei rispunde la pdrerile celorlalli cu integritatea ta
tor se se contureze din ce in ce mai deslusit in viitorul apropiat - personali si cu increderea ta in tine insuli. Infdligarea ta, capacitefile
poate dupi casdtorie, cind va trebui sd priveqti in ochii intdiului tdu lirle sau acceptarea ta de cetre societate nu te vor mai ingrijora, ci
nescut. vci fi liber sd iubegti, si lucrezi gi sd te joci.
O fatd care cultivase respectul de sine comenta: ,,Am inceput sA
hgumentul 20. Cu cdt numdrul dz contacv $i dc partenei senali iau decizii s,i sd aleg intre diferitele moduri de a acliona inci de clnd
estemai mare, cu atkt irhpacal d.tturor acestor dezavantaje ale smiui irm fost destul de mare ca sd pot raliona. Perinlii mei au avut
premaital este mai teibil. Este o chestiune care line nu doar de ?ncredere in mine qi in inlelepciunea mea de cdnd mi gtiu. Prietenii
angajarea sau nu in sexul premarital, ci gi de cdt de des qi cu cdli si biserica din care fac parte au avut intotdeauna aceleasi standarde
parteneri se practicd acesta. Daci o persoanA tAndri face sex inainte inalte pe care le promova gi familia mea. Nu existi nici o virtute
de cis[torie doar cu o singuri persoand, dezavantajele prezentate speciald in castitatea mea. Este doar ceea ce am ales - drumul pe
mai sus se vor aplica, dar tributul plitit nu va fi la fel de mare ca care si-l urmez in viall. Cred in fidelitate - fa{i de pirinlii mei' fafd
atunci cind este vorba despre mai mulli parteneri. dc simlemantul meu de dreptate Ei fali de viitorul meu so1 Ei de

t86 187
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

clminul nostru. Ceea ce altii numesc 'distraclie' sau 'a-si face de strategie prin care se tine sub control situa,tiile periculoase, care ar
cap' mie nu mi se pare deloc de dorit, pentru ci prefer si-mi pistrez l)utea sA apard in viitor. Au hotirAt sd reducd timpul in care si fie
viala curati, deschisd si cinsti6." irnpreund singuri, astfel incdt sd fie obligali sd limiteze exprimarea
;rlecliunii fizice. $i-au propus si se lind la distanfi de locurile in care
2. Continud-li educalia dupd. absolvirea kceuluL Studitle aratd ci lc-ar fi greu si se ablind de la astfel de gesturi de intimitate. In loc de
tinerii care merg la colegiu au o mai micd incidengd a sexului pre- irceast4 ei au inceput sA petreaca mai mult timp in activitAli pe care
marital decdt aceia care nu urmdresc o educalie mai inaltl Fata lc puteau realiza impreund cu alte cupluri. Fdceau plimbdri lungi cu
care se vede in postura de profesoar[, asistentd sociald, avocat sau rnasina, dar evitau parclrile in locuri singuratice.
sori medicali nu este tentate se apuce pe un drum care nu duce
nicdieri. TAndrul care igi face planuri si devini inginer, om de afaceri 5. Alege-li cu grijd partenerul. Selecteazd-1i cu griji prietenul sau
sau programator de computere are linte de la atingerea ci.rora nu se l)rietena dintre acele persoane cu care te potrivegti in ceea ce privegte
poate abate prea'ugor. O sarcin[ nedorite sau o cisdtorie fortati virsta, preocupirile qi idealurile. Feregte-te de intalnirile stabilite pe
nu-si gdseste locul printre visurile de a te realiza in viagi. ncvlzute, aranjate de cineva pe care nu-l cuno;ti sau in care nu ai
incredere. Intdlnirile pe nevezute, aranjate de o persoane de incre-
3. Stabile$e dinainte reguli de conduitd. Remnsideri-ti standardele tlere, pot fi acceptate.
personale gi stabileste, pentru acliunile tale, criterii bazate pe propriile
valori gi pe CuvAntul lui Dumnezeu. Acesta ar trebui sd fie un stan- 6. Planifcd tn avaru intdlniile. intdlnirile trebuie si fie creative
dard pe care sI fii mAndru si-l discuti cu pdrinlii tei. Alcituieste-ti si interesante. Ele trebuie sl implice o plrtdsie pldcutd cu aliii. Eviti
un plan specific pe care sdJ urmezi, astfel incAt sd pofi avea o situaliile in care nu veli avea decat foarte pulin sau chiar nimic de
relalie sdndtoasi cu o persoani de sex opus, flri sd faci nici un Iacut. Inainte de a accepta si mergi la o intAlnire, intereseaze-te
compromis. Dupi ce !i-ai reexaminat cu atenfie standardele, rrnde mergeti, cine va mai fi prezent acolo, ce activitIli sunt
gandegte{e cum le-ai putea respecta intru totul. De asemenea, l)rogramate qi cdnd vd veti intoarce acasd.
mediteazd la schimbdrile pe care le-ar putea aduce aceastd atitudine
in relalia cu pArinlii. 7. Evitd situa(iile destirnte sd stimuleze dointele sewale. Un cuplu
lirner s-a convertit qi cei doi au incercat se puni capit la ceea ce
4. Discutd acest aspect cu penoana de sex opus, care tyi ate prieteni. tlcvenise o relafie fizici intensi. Ingrijorat si tulburat, bdiatul s-a
Comunicarea deschisd intre parteneri in privinla concepliilor si a plAns: ,,Am incercat sA ne oprim, dar pur si simplu nu putem!" El a
valorilor legate de sexualitate, reprezint5 o cale excelent[ de a preveni continuat prin a-mi povesti ci locuia intr-o rulotd si aproape in fiecare
situaliile delicate. Astfel de disculii cheami la stabilirea unor reguli weekend prietena lui venea sAJ viziteze, astfel incat sd poatd fi
gi la luarea unei hotdrAri de a schimba dispozilia sufleteascd sau irnpreund. Ei continuau sA doarme in acelaqi pat, dar incercau sa
comportamentul ori de cdte ori weunul dintre parteneri este gata si (loarmA cu spatele unul la celdlalt, fiecare pe jumdtatea de pat.
^lui
pdteasc[ pe un teren periculos. Un cuplu logodit, care in citeva Insd pur gi simplu metoda aceasta esua de fiecare dati! In cele din
ocazii a cedat dorinlei de a avea o relalie sexuald, s-a hotarat se rrrmd au rezolvat problema atunci cdnd fata a inceput sA stea la o
intrerupl aceastl practici pAnI dupi cisdtorie. Cei doi au stabilit o Prietend, in orag, astfel incdt se poate evita ispita.

188 189
r
Nancy L. Van Pelt Curtenie compktd

Nu trebuie si mergi acase h celdlalt sau in apartamentul lui, atuno Biblioteca locald trebui se ili poate pune la dispozilie cdteva cd{i
cAnd nu mai este nimeni acolo. Regula aceasta a fost adanc hridicinati autorizate pe aceastd temi. Multe licee s,i colegii oferl cursuri
h mintea mea, ca adolescentS, des,i nu-mi amintesc sd o fi discutatvreodatd premaritale gi de vial6 de familie. Anumite organizalii religioase
cu pirinlii mei. Intr-o ocazie, prietenul meu gi cu mine am sosit acasd sponsorizeazi grupuri de discugie gi seminarii pe aceastd teme pentru
inaintea pirin;ilor mei gi eu pur qi simplu nu am wut si stau in cas[ tinerii lor. Indiferent ce cale alegi, informeazi-tel
singuri cu 1qa cn m-am gAndit rapid la o solulie qi i-am sugerat si
"1. Cand pirintii mei au sosit, noi
qpdl5m mas,ina. eram de-a drephn cufunda! f. invatd sd-ti controlezi doinlele smtale, Nu trebuie si cedezi
in apd cu qpumi de detergent ,si intro conversalie sdnitoase. instinctelor sexuale doar pentru ci le ai. Atat la bdrbat, cat gi la femeie
irnpulsurile seruale pot fi respinse timp de luni de zile, de ani sau
8. Informeazdle cu pivire h sac Unii pirinti, educatori si lideri chiar permanent, fdri ca aceasta si aibi efecte adverse. Mulli bdrbafi
ai bisericii considerd cd cea mai bund cale de a-i pistra pe tineri si multe femei nu se cisitoresc niciodad si nu trdiesc nici o experienld
curali este aceea de a-i line in ignoranld. Ei se prefac cA sexul nu scxuali, 9i totusi duc o viale perfect normali, fericitd si util[.
existd, in speranfa ce tinerii nuJ vor experimenta. Realitatea este Md refer aici la sublimare. Aceasta inseamn[ cd o oersoand isi
insd cd experienfele sexuale sunt mai fecvente tocmai intre persoanele converteste impulsurile si dorinlele in atte experienge care pot ii
care nu au avut parte de o educalie sexuald adecvati. Curiozitatea rcceptate. Cu alte cuvinte, inseamni ce atunci cdnd nu poli sau nu
sexuah poate crea probleme. vrei si-!i ingddui pomirile sexuale, cauli o alti formd de exprimare.
Cunoagterea reprezintd cea mai bund proteclie. De multe ori O femeie necesetoriti poate glsi o supape pentru tensiunea eisexuali
i-am auzit pe unii blieli spundnd ce cel mai usor de convins sunt tlcvenind profesoad si dedicAndu-se educdrii studentilor ei - sau
fetele care nu gtiu despre ce este vorba gi unde se poate ajunge. Aga Poate sd se apuce de scris, de grddinirit sau de tenis. Un bdrbat
cum spunea un biiat: ,,O fati care este ignorantd in aceasti privinli singur poate alege o ocupalie care se-i absoarbd interesul si sd-i ocupe
adeseori il lasi pe bliat sd meargd prea departe, firi sd qtie ce se linrpul. El se poate impliia intr-un sport activ, in serviciulcomunitilii,
intAmpli. Apoi, nuJ mai poate opri". Un birbat cu experienld sexuald in diferite hobby-uri, intr-un club cu activitate sociale sau intr-o
se intAlnea de ceva timp cu o fatd, fdrd sd-i fi ficut nici un fel de lucrare religioasi. A sublima energia sexualS inseamnd a descoperi
avansuri sexuale. CAnd a fost intrebat de ce, el a rispuns: ,,N-am si dezvolta domenii de interes ;i activitili care sd-!i ofere suficienti
incercat niciodatd nimic cu ea. Cunoaqte prea multe. Tatdl ei este srrtisfactie personale, astfel incat sd-li poli redirectiona energiile
doctor!" scxuale. ln felul acesta, substitui in mod literal alte forme de exprimare
Studiile aratl cd mulli tineri care se mindresc ci sunt la zi cu I
rcntru impulsurile senale.
toate informagiile legate de sex, nu delin cunogtinle pe care si se Sublimarea este cu mult mai benefici decdt reorimarea. Dace iti
poati baza 9i uneori nici mdcar aspectele elementare. Dar tu? $tii r( l)rimi dlorintele sexuale, le ignori sau pretinzi ci nu existd. Repri-
cu adev5rat care sunt implicaliile? Ai participat la un curs de educalie nrarea nu face altceva decAt si amAne momentul cAnd va trebui si
,, ^ - - +
sexuali? Ai citit lreo carte bund cu privire la psihologia reproducerii? l)nvesti problema in fa!e. In sublimare, iti recunosti pornirile si le
Cunogti denumirile corecte gi funcliile organelor de reproducere? lr':rtezi in mod constructiv. Sublimarea pornirilor sexuale nuinseamni
Ai suficiente cunostinte de anatomie si de psihologie , ca s6. realuezi lii respingi sexul, ci mai degrabl ci il accepli si cA deli control asupra
armonia sexuald duoi ce te vei cisitori? lrri. Nu conteazi dace efti cesdtorit sau egti singur. Din cdnd in cind,

190 191
Nancy L. Van Pelt
Cw'tenie completd

va trebui s[-!i infrdnezi si se-!i tii sub control dorintele sexuale. Chiar
si oamenii cesdtoriri trebuie si facd lucrul acesta. Medicul poate $i atunci, cum se ajunge la intimitate? Intimitatea se dezvoltl in
rnai multe etape. Atunci cAnd intilnegti pentru prima datl o persoand.
recomanda ca o femeie insdrcbati sA evite contactul sexual timo de
si faceti cunostinle, treceli de la postura de striini la cea de
mai multe saptdmdni inainte de nasterea copilului si timp de alte
eunostinte. De la aceste niveluri de baze puteli ajunge la prietenie
c0teva sdptdmAni dupd. Un bdrbat se poate gisi in situatia de a face
s;ru chiar la prietenie apropiati. In acest punct este posibild trecerea
o celetorie de afaceri prelungitd, timp in care va fi departe de sotia
ll intimitate. Dar noi nu putem ajunge la intimitate asa, peste noapte !
sa. In astfel de situalii, trebuie exercitati stdpdnirea di sine.
lia se dezvoltd pe parcursul unei perioade de timp, pe mdsurd ce doi
Dorinlele sexuale sunt foarte reale, f,ar ele devin chiar si mai tuameni se leagi unul de celdlalt, intr-o atmosferd de afectiune si de
reale atunci cAnd stai si le contempli, neflcdnd nimic. Asadar,
cirldurd. Astfel, putem defini ,,o relatie intimd" ca fiind aceea in care
abatelivd gAndul de la acest subiect si cufundati-vd intr-o activitate
increderea si sinceritatea sunt evidente intr-o atmosferd. in care nici
care sd vd absoarbi interesul. Veli descoperi cd este aproape imposibil
una dintre p[rli nu se teme de faptul ci ideile, sentimentele sau
sd. te concentrezi asupra sexului, dacd trebuie s[ te antrenezi doui
lclinistile ii vor fi criticate in mod nepotrivit.
ore pe zi pentru un concurs de inot, sijoci un rol activ in conducerea
Alte expresii care ar putea descrie o prietenie intim[ includ:
bisericii sau a sinagogii, sau si repeli pentru a juca intr-o piesi de
purtare de grijd, pf,rtlsie, cunoagtere reciproci, atractie fizicd, ddruire
leatru.
tle sine, satisfacerea nevoilor celuilalt, satisfacerea propriilor nevol
irnp[rt[sirea unor lucruri pe care nu le-ai mai spus niciodatl weunei
10. CereJ lui Dumnezeu cdliuzire. Roagd-L pe Tat tdu ceresc llte persoane si deschidere. Probabil ci puteli completa lista Ei cu
se rc ajute sA descoperi care este planul Sdu pentru viala ta. Dacd tu irlte aspecte la care v-ali gandit.
s,i prietenul sau prietena ta obisnuili sd discutali si sd vd rugati in
Dacd pute.ti ajunge la o astfel de intimitate nesexual[ cu o altd
Iegiturd cu viitorul vostru, lucrul acesta va realiza intre voi o lesdturi
persoanS, inseamni ce ali atins cel mai inalt nivel de intimitate. O
de congtiinli care poate servi ca o barieri impotriva ispitei. DiJcutali
irstfel de relatie izvoraEte din patru factori:
despre relalia voastrd in termenii ,,noi trei - Dumnezeu, tu si eu,,.
l. incredere. increderea asiguri o atmosfere de libertate. Nici
Cum sd fili -intimi" fdrd sd faceti sex rrna dintre pdrli nu se simte acuzate, criticate sau constrdns[ in weo
privintd. Fiecare are deplind incredere cd isi poate exprima cele mai
,,Ai auzit de Ron gi Susie?" soptea o studentd de colegiu citre
irscunse gdnduri si simtdminte cu asigurarea cd prietenul lui le va
colega ei. ,,Au devenit intimi". Dac[ bdnuiesc eu bine, atunci cind
auzili cd un biiat gi o fati au devenir ,,intimi,,, ve gandigi la faptul ci
irccepta asa cum sunt. La temelia increderii stau respectul gi
sinceritatea.
au alut relafii sexuale, Ins[ a deveni intim cu cineva inseamni cu
mult mai mult decdt doar a avea o relalie sexuald cu acea persoand.
2. Deschidere, sinceitate. Fiecare simte cd poate fi el insusi, fard
De fapt, este posibil si devii intim cu o persoani de sex opus sau cu
o persoand. de acelagi sex, cu un coleg sau o colegd de camerd, cu un
s se prefacd a fi altceva decdt este in realitate. Prietenii intimi iqi
irnpdrtisesc unul celuilalt atat aspectele pllcute, cdt qi pe cele
profesor sau cu o altd persoani, si totusi si nu fie vorba despre nici
nepldcute ale vielii lor. Atrhur John Powell descrie astfel since-
un fel de implicare sexual[.
lilatea:
192 193
4

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

,,Pentru ca pdetenia gi dragostea omeneascd si ajungi la maturitate locsi-si dezvolte propriile gusturi, talente gi capacitd$, fir5. ca rreunul
intre doud persoane, trebuie se existe o cunoastere reciprocd, cinstitd sir exercite presiuni, pentru ca cel alt si se conformeze gusturilor
si absoluti; acest fel de deschidere de sine poate fi realizati doar sau convingerilor lui.
prin ceea ce numim 'nivelul profund' de comunicare. Nu existd nici
o alte cale, si toate argumentele pe care le-am aduce pentru a ne 4. Timp. Este nevoie de timp pentru a dezvolta o relalie intimi:
motiva si expLica mistile si lipsa de sinceritate trebuie privite ca simple nimeni nu poate grdbi acest proces. Unele cupluri ajung la intimitate
amigiri. Ar fi cu mult mai bine se-I spun deschis ce simt in realitate de-abia dupi mai mulli ani de cisnicie, iar altele nu ajung niciodatd.
pentru tine, decAt si md lansez in capcanele qi stinghereala unei Este posibil gi chiar de dorit s[ se atingi acest fel de intimitate,
relatii nesincere si prefdcute. lird a se ajunge gi la intimitate fizicd. O dati ce un cuplu incepe o
Lipsa de sinceritate are intotdeauna un fel al ei de a se intoarce qi rclatie sexuald, intimitatea emolional[ dintre cei doi are tendinla de
a ne urmiri asemenea unei fantome a trecutului, care nu ne dd pace. a stagna. Dacd aveli nevoie de sex ca sd vd exprimali dragostea,
Chiar dacd trebuie sd-ji spun ci nu te admir si nu te iubesc din punct inseamnd ca intre voi s-a realizat o legature foarte superficiali.
de vedere emojional, ar fi cu mult mai bine s-o fac decdt sd incerc si De asemenea, este posibil sd ajungeli la intimitate fizicd, fdrd sd
te insel si apoi si fie nevoie sd plitesc pre{ul atat de scump al acestor vi fi apropiat rreodatd de intimitatea emofionali. Unii dintre voi ali
amdgiri - o mai mare suferinte atat pentru tine, cAt qi penhu mine. urmat aceastd cale qi gtili exact la ce ma refer. Trecefi prea deweme
Uneori, va trebui ca si tu sd-mi spui lucruri pe care ili va fi greu si mi si in grabi la un nivel de intimitate fizicd qi confundali o pasiune
Ie impdrtdgeEti. Ins[, cu adevlrat, nu existe o alti alternativi Ei, dacd trecltoare cu dragostea adevdrati. A avea o relalie fizicd intiml cu
doresc prietenia ta, trebuie si fiu gata s[ te accept aqa cum esti. cineva nu reprezintd o bazd potrivitd si siguri pentru o ces[tone
Daci weunul dintre noi intrd in aceasti relatie fdrd hot[rirea fermi ,,deplinn". Orice birbat se poate potrivi din acest punct de vedere
pentru o astfel de deschidere s,i de sinceritate reciprocS, atunci nu cu orice femeie, doar cu condi,tia sA fie integru fizic qi si aibd posibili-
poate exista prietenie gi nici crestere; in loc de aceasta, intre noi va fi tatea de a face sex. Dar intimitatea emolionali cere o investilie
doar un fel de prefdcdtorie, caracterizatd, prin certuri puerile, personali cu mult mai mare.
imbufn[ri, gelozie, mAnie qi acuzatii."r Societatea $ mass-media au incercat si impund ideea cd sexul
Fiecare dintre persoanele intre care existd o relafie intimi ftebule este expedenta supremd in viali - cd sexul este ceea ce face ca viala
si simti ci propriile gAnduri si simlirninte sunt impo$ante si cd I se sd fie trditi. Dar sexul nu este nici pe departe experienla cea mai
acordd considera{ie. Dintr-o asemenea relalie se va dezvolta respectul sublimi a vielii si, cu siguranli, el nu poate garanta acea relalie plina
reciproc. de plrtigie gi de purtare de griji pe care o dorim cu to1ii. Realizarea
unei relalii sexuale reciproc satisficdtoare reprezinte o parte
3. Libertate. Nici mdcar intr-o relalie intimd nu sunteli unul importante a cdsltoriei, dar ea este doar una dintr-un numdr destul
proprietatea celuilalt. Fiecare dintre voi are libertatea de a merge de mare de ingrediente esenliale.
intr-o alti direclie, fie impreund cu cealalte persoand, fie fdr[ ea. Desiguq nimeni nu poate se realizeze intimitatea fird si pliteascd
Independenla este acordate fdrl acuzalii gi fdrd lipsd de incredere. prelul de sacrificiu personal. Uneori, acest pre! trebuie misurat in
Din moment ce relalia este caracterizati de sinceritate, deschidere termenii durerii sau ai suferinlei, dacd prietenia se destramd. Dar
;i incredere, nu are rost sd fii suspicios sau revendicativ. Fiecare are fiecare relalie pe care o dezvoltdm cu o alti persoane va fi insolite gi

194 195
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

de o anumitd risplatd, precum cresterea respectului de sine, simld- ruameni lreo alte altemativd. Tu ai dreptul si alegi ce stil de viaqi
mantul ce esti iubit qi ci cineva iti poarte de grijl, ci cineva are tloregti. Eu mi-am ales stilul de viald in conformitate cu ceea ce
incredere in tine. Aceste beneficii depisesc, de obicei, planurile consider cd este drept. Cu toate acestea, ili respect dreptul de a
noastre. proceda asa cum crezi ci este bine pentru tine. Alegerea ta poate sd
Unii oameni trec prin viali fird sI re alaeze nici m car o singuri difere de a mea, dar eu rimin la Biblie."
relalie intime cu cineva. Oh, ei doresc cu ardoare intimitatea, dar Imediat ce am adoptat aceaste pozilie, intreruperile $i atitudinea
refuzi sd dea ceea ce este necesar pentru ca o astfel de relalie sd se potrivnici au incetat. Pe tot parcursul serii, cAt a durat prelegerea,
poate dezvolta. O relalie intime poate fi distrusi de colegi sau de cei patru, care steteau la masa din spatele sdlii, au fost nespus de
prieteni, de presiunile exercitate de familie, de nevoile sau de atenli. Dupi intdlnire, una dintre fetele din acest grup a venit la
agteptdrile care nu au fost implinite, de intewengia unei alte persoane, mine qi mi-a mdrturisit: ,,Pe cind eram copil, obiqnuiam si merg
de sex, de schimbarea valorilor, de diferenla de convingeri sau de irnpreuni cu pirinlii mei la biserice, si ceea ce ali spus astd-seari
simfemantul cd esti folosit. aici este adevirat. Trebuie si-mi reconsider valorile. Vi mullumesc
Da, puteli ajunge la intimitate fdrd sex. Uneori, s-ar putea sd ci ati venit."
simli ci ili este greu s[ te abfii de la sex atunci cdnd egti putemic far nu mai existi gi alte motive in afara celor biblice pentru a te
atras emotional si fizic de o persoani de sex opus, dar este pe deplin
cdsitori? Daci doui persoane se iubesc, de ce nu pot trii impreuni
posibil gi nespus de avantajos si dezvolli mai intai intimitatea pur Ei simplu, fdrd si fie condamnate de Biblie sau de simg[mdntul
emolionali.
de vinovdlie? La urma urmei, cine are nevoie de nunte? Ce diferenle
poate sA face o buca6 de hartie?
Ce sepoate spune cu privire la trditul impreund? Care Da, mai existd gi alte motive. Mai intai de toate, nunta inseamnd
sunt problemele concubi naiuluiT ceva pentru societate, pentru larI $i pentru biserici. Ea declard in
Acum cdliva ani, am fost invitatd la o mare universitate sd 1in mod public cd o noui familie a fost intemeiatd. Societatea $i
niste prelegeri cu
ocuia SiptdmAnii sexuafitefi umane. Pe lAngd comunitatea sunt interesate de noile familii. De aceea este nevoie de
prezentarea pe parcursul serii, am fost rugatA cain orele dupd-amiezii o ceremonie, de trecere in registrul stirii civile, de martori, de
se conduc un atelier pe tema cisdtoriei. In incheiere, am ldsat timp confirmarea bisericii sau a statului gi de prezenla unui oficiant religios
pentru intreblri. Majoritatea intreberilor au venit de la un gmp de sau numai a ofilerului stirii civile. Aceste formaliteli anunld
patru persoane, care erau asezate la o masd, undeva in spatele mmunitatea ci doud persoane au primit un nou statut.
incdperii. Unul dintre tinerii din acest grup m-a intrebat pe un ton Societatea privegte nunta ca pe o garanlie a standardelor morale.
batjocoritor: ,,Ce si ne mai batem capul cu cisitoria? Ce diferentd Societatea incearci si protejeze drepturile proprietdfii. Conform
poate face o foaie de hdrtie?" legilor civile, solul gi soEia au diferite drepturi fali de proprietdlile
In timp ce cdutam se dau un rdspuns potrivit la aceaste inhebare, celuilalt qi, de asemenea, dreptul de a achiziliona proprietdli comune.
aveam de ales intre a mi identifica sau nu cu o crestind care resDecti In acelaqi timp, cisitoria conferd copiilor pe care acqti plrin1i ii
principiile biblice si morale. Am tras adAnc aer in piept si am rispuns: aduc pe lume un nume legitim.
,,Eu sunt crestini gi promovez principiile Bibliei. Biblia susline Un alt aspect este acela ce societatea caute se-i protejeze pe
cdsitoria legali dintre un bdrbat si o femeie si eu nu-i pot invdta pe indivizi de abuzuri si de exoloatare. Existd leei ale cdsdtoriei care

196 197
r
Nancy L. Van Peh Curtenie completd

previn bigamia, ingelSciunea, folosirea forlei, precum qi cesetoria timp de cinci ani cu editorul de la Washington Posl, Ben Bradlee, ea
copiilor sau a persoanelor incapabile. Ea pistreazd sistemul de s-n lizgAndit gi s-a hotdrit sd se cisdtoreascd. Cu ocazia celei de-a
inrudire la care societatea line atat de mult. Ea apdri legalitatea tloua aniversiri a c[sdtoriei lor, jurnalista reflecta candid 9i nostal-
acordului nuptial. Clsitoria asiguri, prin sine, protectie intr-o gic la motiwl pentru care cdsetoria devenise brusc atit de importantd
mullime de aspecte ale vielii. pentru ea gi, de asemenea, motivul care le determind pe multe dintre
Poate ci v-ati gendit se feili alituri de cineva fird beneficiile prietenele ei sd rosteascd, la rAndul lor, acest juriment de clsd.torre.
cisdtoriei. V-afi jucat cu aceasta idee pentru a evita tragedia divo4ului. Ani de zile, doamna Quinn a privit in jur la modelele de clsnicie
Insi inainte de a lua o hotdrdre in aceast[ privinfi, gdndifi-vd. Irc care le cunostea qi nu ia plicut priveligtea - cupluri care dupl un
Concubinajul cunoas,te in zilele noaske o popularitate cum nu a timp incetaseri si incerce sd ofere mai mult; in care cei doi erau
mai cunoscut niciodatd. Un studiu rea]jzat la Universitatea statului siguri unul de celilalt ;i de aceea erau plictisiti; cupluri care nu mai
Ohio a relevat ci, intre anii 1967 gi 1973, numirul cuplurilor care llirtau, nu se mai tachinau gi nu mai fEceau nici unul dintre lucrurile
triiesc in concubinaj a crescut cu 267 de procente a Cifrele ultimului
! :rmuzante, pe care oamenii care trliau impreund, fird sd fie cdsitorifi,
recensdmdnt arati cl din 1971 gi pAnd in 1981 numirul cuplurilor lc fdceau. In schimb, ia pldcut ceea ce a vdzut la cuplurile care
necdsetorite, care trliesc impreuni, a sirit de la 523.000 la 1.560.000 trliau in concubinaj. In relalia acestora era viali, libertate. Ei sdteau
(in Statele Unite). Rareori sociologii au descoperit o astfel de impreund pentru ce doreau cu adevirat acest lucru. Se distrau, se
schimbare rapidd in ceea ce privegte unul dintre aspectele comporta- simteau bine impreuni, aveau aventure gi romantism. Cildtoreau,
mentului social. icseau sd ia cina in oras, gi igi luau zborul intr-o clipi, dace asa simteau,
Cercetarea unui studiu Boulder, cu privire la cuplurile necis5torite lirri sd dea socotealf, niminui.
care treiesc impreund, furnizeazd informa!^ii interesante pentru $i totugi, ce a fecut-o si-gi schimbe pirerea? Nimic major - doar
oricine ar fi tentat si aleagd aceast[ altemative. In acest studiu, motivul lucruri mici, aminunte. A wut se fie nu doar iubiti, ci gi preluitl,
cel mai frecvent pe careJ prezinti femeile pentru trdirea in concubinaj apreciati. $i apoi, mai erau acele mici probleme sociale care se ridicau
este acela cd, recurgdnd la acesta, sperd ca in viitor si se poatd din cdnd in cind. Cum putea sdJ numeasc[pe Ben? Prieten? Amant?
cdsdtori. Cu toate acestea, bfubalii gi-au exprimat motivele ca fiind ,plicere Escorti? Orice, dar cu siguranle so! nu. $i cum aveau si doarmd
Si comoditate sexual/'. Un blrbat a declarat direct, ftrd menajamente: tunci ca^nd prietenii pe care ii vizitau ii invitau sd rimdni la ei peste
,"Dace hdiegti cu o puiculi, este cu mult mai usor so ai in pat!"21 noapte? In dormitoare separate? In acelaqi pat? Mai mult decet atat,
Un alt studiu a relevat c[ nemultumirea cea mai comunl a femeilor ci nu-gi datorau nimic unul celuilalt, nu aveau nici o obligalie unul
care treiesc in concubinaj cu un birbat este exprimate astfel: ,,Uneori, Iali de celilalt. Aqa cd, in cele din urmI, Sally Quinn i-a spus lui Ben
am simldmAntul cd sunt folosit[". $i nici nu dureazd prea mult timp ci wea s[ se cdsitoreascd. El s-a gAndit bine gi, o slptdmdni mai
pAni cAnd unele dintre aceste fete sd-gi dea seama de acest lucru! tirziu, s-au c[setorit. Era bucuroasd acum? Da! Iatl ce scrie:
Atitudinea masculinl este: ,,De ce mi-as asuma riscul cdsdtoriei, ,,Concubinajul imi consuma atdt de multd energie emojionall!...
dace pot obline tot ceea ce-mi trebuie, fhri s[ md oblig la o viald Acum md simt liberi sd-mi consum energia emolionali pentru alte
intreagi de angajament si responsabilitate?" lucruri, cum ar fi s[ iubesc total fird si relin nimic pentru a'avea
Jurnalista Sally Quinn a scris un articol intitulat: ,,De ce spatele asigurat' - in caz de nevoie. Este atdt de relaxant si fii
concubinajul nu a fost de ajuns pentru Sally Quinn". Dupe ce a treit cf,si.torit."22

198 199
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Cisitoria oferd cuplului posibilitatea fericirii, degi nu Ie asigurd sI te cis[toresti cu o persoan[ doar pentru ci ali awt o relagie sexuald
si mijloacele prin care si o obfini. Nu existd nici o putere magici in impreuni. Nu eEti obligat sd te cdsdtorqti nici pentru c5. in urma
cdsdtorie, care si schimbe persoanele gi imprejuririle. Nu existd relaliei voastre sexuale a rezultat o sarcind. Cdsdtoria doar pentru
nici o mdsurd de dragoste care sA garanteze cuplului ce vor trdi pentru a-i da copilului un nume reprezintd unul dintre motivele cel mai
totdeauna fericili. Nici o cuvAntare rostite in ziua nunfii nu-i poate putin valabile pentru incheierea unui mariaj. Un cuplu care a ajuns
invdla pe cei doi cum si ajungi la o vegnicl beatitudine. Orice fericire in aceast[ situatie poate gisi alte altemative.
pe care o vor dobAndi va fi rezultatul eforturilor personale, al Dac[ egti deja implicat intr-o relalie sexual6, remediul nu este
cunogtinlelor, iubirii si angajamentului. Nunta aduce cu sine cdteva deloc usor. Dar iatd cAteva sugestii:
schimbdri interioare, dar nu face transformdri dramatice in ceea ce
prive$te statutul, drepturile gi ocaziile. Iubilii care trliesc impreuni 1. Recunoaste-li gre;eala. O fat6, a :l;ttrat suspinind in biroul consi-
consideri ci, evitAnd clsdtoria, evitl avocalii pentru divor! ;i pensiile lierului scolii cu o poveste despre cum ea qi prietenul ei merseseri,
alimentare, dar cel mai adesea nu au parte de mai puline lacrimi, ,,in mod cu totul accidental", ,,pdni la capdt". Haideli sd privim
dureri de inimi gi probleme. realist la situalia ei. In primul rdnd, ar fi trebuit sd spund cd ea si
prietenul ei nu intentionaserd sd meargd pane la capet. Emoliile le
scipaseri insl de sub control gi inevitabilul se produsese. Dar acesta
Ce sd face,ti dacd ali mers deia prea departeT
nu a fost un accident! Ambele pir$ luaser[ in mod liber si constient
Un tindr a cerut o intrevedere cu consilierul Ecolii pe care o o serie de decizii care flcuserd ca Iucrul acesta s5. se poati intAmpla.
frecventa. Dupd ce a intrat in biroul acestuia gi s-a agezat pe scaun, Ei ciutaserd un loc unde si poat[ fi singuri, firi si fie deranjaJi de
aproape cd nu a reu;it si spuni pentru ce venise din cauza stirii de nimeni. De asemenea, trecuserd in mod voit de la mdngdierile usoare
nervozitate in care se sisea. Gdtul ii era uscat si ochii i se scdldau in la cele ,,grele", avansdnd pe calea intimit[.tii fizice. Si nu in ultimul
,.+
lacrimi. In cele din urmd, ,si-a inceput povestea: ,,Acum trei ani, am rdnd, amdndoi fuseser[ de acord cu contactul sexual - atunci cind
fost angajat, pQ timpul verii, de o familie, ca si fac reparafii in ingdduise acest lucru, ea il si aprobase.
gospoddria lor. In timpul zilei, cand toli ceila\i erau plecali, so1ia, 9i A numi toati aceastd succesiune de activitel drept ,,accident"
totodatl mama acestei familii, petrecea o buni parte din timp stdnd nu inseamnd. altceva decat autoingelare. Realitatea este c[ ambii
de vorbi cu mine. Era o persoand cu care ili pllcea sd stai de vorbi parteneri refuzaserd sd tragd linie in cele citeva puncte in care s-ar
$i avea intotdeauna cuvinte de laud[ la adresa muncii mele. Intr-o zi,
fi putut opri din a merge mai departe. Sub influenla excitaliei sexuale
mi-a propus si avem o relalie sexuald. DupI experienta aceea qi emofionale, ei sacrificaserf, principiile morale si spfuituale. Acesta
m-am simlit atat de ingrozitor, incAt mi-am p[r[sit slujba chiar a nu este un accident, ci o alegere. Cu cdt un cuplu va recunoaste mai
doua zi gi nu m-am mai inton niciodatl in casa aceea. De atunci au repede acest lucru, cu atAt cei doi vor fi mai capabili si rezolve
trecut trei ani, dar inci nu pot uita. Vreau sd glsesc o fatd drdguld gi problema si si fac[ fald simlimintelor de vinovdtie, legate de aceasta.
cuminte 9i s[ md asez la casa mea, s[ am o cdsnicie fericiti, dar md
simt atat de vinovat Ei de newednic ... Ce pot si fac?" 2. Cere-I iefiare lui Dumnezeu. O datd ce ti-ai asumat propria
Ce ar trebui sd faci, daci deja ai mers prea departe? Mai intAi de vinovdlie, poli trece la pasul urmitor, acela de a-I merturisi gegeala
toate, nu trebuie sf, te simli murdar sau subuman. $i nu egti obligat inaintea Tatilui tau ceresc. Ce mare binecuvintare este relisia in

200 201
I
Nancy L. Van Pelt Cwtenie completd

aceaste privinli! Mdrturisirea face bine sufletului, iar noiii vom putea inainte, nu vi va conduce la nici un rezultat. O datd ce un cuplu a
sluji lui Dumnezeu care ne iarti plcatele in mod deplin Ei desivAryit dezvoltat obiceiul de a face sex, celor doi le este aproape imposibil sd
atunci cand ne pocdim. Dacd ne recunoastem greselile si le regretam lie impreund firi a parcurge drumul invdlat. Este aproape ca atunci
cu adevdrat, Dumnezeu are o cale minunati de a folosi aceste expe- cAnd egti dependent de un drog puternic: ir:r momentele cand qti lucid
rienle spre binele nostru. De fapt, prin grqelile noastre, El ne poate si priveqti situalia in mod realist, ili plomiti ci nu-l vei mai lua niciodati.
ajuta sA devenim persoane mai putemice, mai bune si mai aproape Dar atunci cAnd pofta lovegte din nou, nu te mai poli controla.
de desdvdrgire. Atitudinea pe care o ai fald de experienla prin care Tu si iubitul tiu (sau iubita ta) trebuie sa luali gi sd respectali
treci te poate ajuta se devii o persoane mai iubitoare, mai plinl de decizia de a nu ve mai vedea unul cu celdlalt. Dar hotirirea aceasta
compasiune si mai intelegetoare atunci cand pdcatul ii prinde in cursi nu va fi eficientd, dace este luate ca urmare a insistenlei pirinlilor, a
gi ii inrobegte pe cei din jurul tiu. pastorului sau a weunui prieten. Nu veti face altceva decAt sd v[
Aqadar incetali sd vd biciuili lanesfdrsit cu simldminte de vinovAlie. iruncali din nou unul in brilele celuilalt imediat ce acestia s-au intors
Uitati lacrimile $i noplile de nesomn. Incetagi sd ve autopedepsili. cu spatele. Doar voi puteli lua hotirArea d€ a sta departe unul de
Incetati si vA privali singuri de la orice activitate spirituali din cauza celilalt. Va fi o perioad[ destul de dfficil5 pentru voi, dar ea ve va
simlemintelor voastre de vinovitie. oferi amdndurora posibilitatea de a verifica gi analiza calitatea relaliei
voastre.
3. incetati sd vd ifiAlniti unul cu celdlalt. Dacd sunteti deia Chiar daci Dumnezeu v-a iertat plcatele, s-ar putea sd fi1i nevoili
implicati intr-o relarie sexuali siwetise testali daci este vorba despie si suportali unele consecinle. Dacd !i-ai pierdut virginitatea cu atat
dragoste adevdratd sau doar despre o pasiune iralional5, existd doar de mult timp in urmd, inc6t nu-!i mai aduci aminte nici unde gi nici
o singure cale de a afla. Trebuie si izolagi factorul sexual. in orice cAnd, realitatea rimAne - nu mai eEti virgin(d). Daci ai suferit de o
experiment stiintific, variabila trebuie izolatl. In cazul acesta, boald venerici, ai rdmas gravidd sau ai llsat pe cineva gravidd, ai
variabila este sexul. ficut un avort sau ai dat un copil spre adoplie, amintirea teribild a
Studiile aratl cd o relatie sexuald bun[ poate pdstra cuplul laolaltd acestor lucruri va reveni din timp in timp. Dar Dumnezeu are un
timp de trei pend la cinci ani, dar nu mai mult de atat, dac[ aceasta uimitor mod de a vindeca asemenea amintiri, astfel ci ele nu te vor
este tot ceea ce ii leagi pe cei doi. Chiar gi numai pentru acest motiv urmdri toati viala asemenea unei fantome a trecutului. Atunci cind
cuplul ar trebui si reziste inifierii unei relafii sexuale la inceputul Dumnezeu spune ci i{i iarte pecatele, El wea se inlelegi prin aceasta
relaliei lor. Sexul insald emogiile. Un cuplu trebuie sd fie foarte sigur ci nu doar li le iarte, ci le ti uitd. El ili oferi libertatea unui nou
de existenla celorlalti factori inainte de a umbri si complica tabloul inceput. In ochii Sei, trecutul tiu este curat, pentru ce El a gters
cu reac,tiile puternice, care ies la suprafafi atunci cdnd intervine totul cu buretele. Este ca $i cand nu s-ar fi intAmplat niciodatd nimic.
sexul. Cei care incearcd. sd evite actul acesta nu fac altceva decat s[ Mergi inainte in fericire, cinste $i seriozitate. Iar in ziua nunlii
se iryele. tale, cind vei inainta cetre altar, in minunatele-li vesminte de nunt5,
Refuzali si vi mai intahili unul cu celilalt pentnr o weme, de chipul tiu nu trebuie si oglindeasce nici o urme de autoinvinovelhe
preferat cdteva luni. Puteli si vi scrieJi sau si vorbiti la telefon, dar sau de condamnare pentru trecut, ci doar recunogtinfi fald de un
trebuie sd evitali orice ocazie de a fi impreuni singuri. Juremantul Tat[ ceresc care este suficient de mfuel Si de puternic, incit sd poati
de a vi abline de la sex atunci cind vd vedeli unul cu celelalt, la fel ca ierta chiar qi pAcatele sexuale.

202 203
r Nancy L. Van Pelt Cwtenie completd

Planul lui Dumnezeu pentru sex Mai mult decat amt, Joe Il iubea pe Dumnezeu qi avea si alte
insusiri rare si minunate, care reprezentau o sursl de mdndrie si de
Un renumit consilier in probleme premaritale a spus odati: lrucurie pentru familia lui. Asculta sfaturile tatilui siu si, datoritd
,,Singurul motiv temeinic pentru o cisitorie fericiti este acela de a fi crrlitililor sale, devenise preferatul acestuia. In curdnd, fralii lui au
indrdgostit pind peste cap, pe o bazd sexuali centratd in jurul unei inceput sdJ urasci. In cele din urm6, au inceput s[ nu-i mai adreseze
dorinle fizice". Daci s-ar fi oprit aici, mulli dintre voi v-afi fi putut nici un cuvint amabil.
construi un egafodaj pentru a vd scuza orice alegere. Dar consilierul intr-o noapte, Joe a awt un vis destul de neobisnuit. A visat ci e1
a continuat prin a adiuga ci, a$a fundamental cum este sexul ,,este si fratii lui se aflau pe ogor gi legau snopi. DeodatS, snopul sEu a stat
nevoie de ceva cu mult mai important pentru a avea o cisnicie r.idicat in picioare in timp ce snopii fralilor sdi s-au plecat inaintea
fericiti". lui. Apoi, Joe a a\ut un alt vis in care soarele, luna si unsprezece
Sexul in sine este mai mult decit un apetit animalic. Dragostea stele se inchinau ?naintea lui. Dacd fralii sIi il urdseri pini atunci,
adevdrat[ combin[ dorin]a sexuaH cu toate celelalte componente lucum deveniserd. mai furiosi ca niciodati. Inimile lor rele au pus, cu
care construiesc cel mai inalt tip de relalie intre un so! qi o solie. gr-ij[, la cale asasinarea lui.
Dragostea inseamni prietenie, tandrele, stipinire de sine, altruism, Puteti gisi restul acestei istorii in Biblie, Genesa capitolul 37 si in
bunAtate si loialitate, toate imbinate cu dorinla sexuall. continuare. Este o poveste captivantd si tragice. In acelasi timp, este
Impulsul sexual, despdrlit de celelalte aspecte ale relaliei, tinde cca mai grozavi. poveste despre drumul de la mizerie la bogifie,
sd domine, sd cucereascd, sd impund sau si supuni intr-un mod care a fost spusi weodatd. Fralii lui Iosif l-au vindut unui grup de
egoist. in sine, este un instinct animalic. Dragostea autentic[ insd negustori aspri gi lipsili de scrupule, care, la rAndul lor, atunci cand
ideafizeazA, controleazi gi armonizeazi dorinla sexuald cu vieluirea au ajuns in Egipt, l-au vdndut si ei. Potifar, seful Biroului de Investigalii
sociali. Dragostea este centratA asupra celeilalte persoane. Sexul rl lui Faraon (FBI), l-a cumpirat si l-a pus administrator peste toatd
fhri dragoste este egocentrist, o pofti neselioasd dup[ satisfacere casa lui.
fizicn, dupd descircare fizicd. De cealaltd parte, dragostea tanjegte Nu dup[ mult timp, solia lui Potifar a incercat siJ seducl pe
dupd intimitate, dupd pdrtagie cu cealaltd persoand. Iosii Desi era cisdtoriti cu un bdrbat care avea si bani qi putere, ea
Joe, un eminent student la universitate, era foarte admirat de nu era oarb[ fa]d de sarmul masculin al tAnirului. Timp de mai multe
colegii sdi de ambele sexe, fiind desemnat drept cel mai de surces slptimAni, ea a fdcut planuri;i a pus la cale straregii. imbrbcat[
biiat, cel mai bine imbricat gi cel mai prezentabil. Joe era cu adeverat intotdeauna cat ma^i atragator cu putinfd, ea s-a arS.tat a fi cdt se
inteligent, talentat, demn de incredere gi hamic, qi avea o personalitate poate de arcesibild. Intr-una din zile, ea gi-a luat mai mult timp decAt
putemici. Femeilor singure le era tare greu si-qi pdstreze capul pe de obicei penftu a se aranja. S-a machiat, s-a fardat, si-a aranjat
umeri cAnd se aflau in preajma lui si era un lucru binecunoscut ci pIrul intr-o coafud tinereascd, s-a imbiiat in parfum si si-a aruncat
primise propuneri chiar gi din partea unor femei cdsitorite. C6nd pe_ea cel mai transparent neglijeu, dupi care l-a invitat pe Iosif si se
Joe trecea printr-un birou, dactilografele se opreau din scris. Cdnd culce cu ea,
Joe intra in cantine, fetele se opreau din mAncat. CAnd Joe apirea Iosif, un bdrbat in toat[ puterea cuvantului, avea o imagine 20,2,0
pe terenul de fotbal, nu ovalionau doar fetele din galeria echipei lui,
;i femeie foarte atrigAtoare care tocmai i se oferea. El se afla exact
o
ci qi cele din echipa adversi. la varsta la care dorinfele sexuale ale unui bdrbat ating culmea.

204 205
7
I

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Iosif nu avea timp si cAntireasci Ei si calculeze care ar fi cel mai


NOTE DE SUBSOL
potrivit mod de a acliona. El a tratat cu multi seriozitate aceasti
situalie, gdndindu-se cd Potifar ii incredinlase toate casa lui - s,i cu ' Paul H. Landis, Ma&nB the Most of MarriaSe, 3d ed. (New York Appleron-Cenrury-
( rcfts, 1965), p. 394.
siguranld ce in aceasti casd era inclusi. gi solia acestuia. El nu a . tbid.
incercat nici s[-qi aduci argumente cd aventura aceasta nu-i privea I Richard F. Hettlinger, ,ivin8 With Sex: The Students' Dilemma (Boston: Lirtle,
decdt pe ei doi, care erau implicali, gi ce, atata timp cAt nici o alti llrown and Co., 1972), capitolul 10.
{Ray E. Short, Set, lnve, or Infotuotion: Hot' Can I
persoan[ nu afla, nu avea s[ sufere nimeni. Nici nu a incercat si se Really Know? (Minneapolis:
i\[gsburg Publishing House, 1978), p. 77.
mnvingi de faptul ci, dac[ totugi s-ar intdmpla ceva, ea ar putea s
ldem., p. 93.
face un avort. 6
Landis, op. cir. p. 399.
El a rispuns NUI De o mie de ori trU! Iosif nu a luat aceaste
7
Afberta Mazat, That F da! in E&n (Mountain View, Calif,t Pacific P.ess, l98l), p.
104.
decizie de-abia atunci cAnd solia lui Polifar l-a abordat Ei ispitit. El fTim Staffod, A Love Story (cftnd Rapids: Zondervan, 1917r, p.38.
hotirdse ac€asta cu mult timp inainte. In clipa aceea, el gtia deja ce " ,,The Shocking Statistics", Woman'r Day, Oct. ll, 1919, p. 124.
'u,,Pregnaot Teenagers: Do fiey.Have Special Risks?" f/anririon, November, 1978,
are^de fdcut qi a flcut ceea ce era obignuit si facd. DD. 9-l l.
In fala ispitei, Iosif a fost in stare sd-gi indrepte privirea in alti "James A. Sebastian, Burton O. Lceb, and Richard See, ,,Cancer of lhc Cervix A -
parte. El a fugit gi ;i-a lisat haina in miinile soliei lui Potifar, dar nu scrually Transmitted Desaase", American Joumol of Obstetic! and Gynecologr, 15 iulie,
1978. o. 620-623,
pentru ci aceasta ar fi fost lipsiti de atractivitate, ci pentru ci Iosif 12
Emest Burgess and Paul Wallin, Enqagement and MarridSe (Philadelphia: J. B.
invdlase si-qi refuze anumite pl[ceri pentru a putea atinge linte mai l.ippincolr Co., 1953).
B lbid,
inalte, de perspectivi. El gtia importanla sacrificiilor prezente pentru
r[splata viitoare. " Landis, ,p. cit,, p. 397.
I' Henry A. Bowman, Mdffiage
for Modems,6s ed. (New York: Mccraw-Hill, 1970),
Cei mai mulli dintre noi suntem convingi ce putem alege corect p. 132.
chiar in clipa in care ni se cere si ludm o decizie. Dar in realitate, noi 't Tim and Beverly LaHaye, The Act of Marriage (ctand Rapidsi Zondervan, 19?6), p.
llt_
nu alegem in acel moment, ci alegem in conformitate cu modul in l'Eugene J. Kanin and David H. How^rd, Ameican Socioloeical Reyient,23i5,
558.
care am ales de sute de ori mai inainte. Destinul nostru nu este lr Robe( O. Blood, Marriage,2d ed. (Ncw York: The F ee Prcss, 1969), p. 134.
le John Powell, Wht
determinat de ceea ce hotdrim sd facem, ci de ceea ce deja am fdcut. An I AItaid to Tell you Who I An? (Chicago: Argus Communica-
lions Co., 1969), pp. 62,63.
in realitate, viitorul nostru sti in ceea ce am lisat deja in urmd! :oShort, op. cit., p, 37.
Daci wei sd fii un invingitor, aga cum a fost losif, gi tu va trebui ! Ibid.
:1 Sally
Quinn, ,,Why Just Living Together Wasn't Enough for Sally Quinn", Fresno
sd renunli la anumite pliceri imediate de dragul unor c6qtiguri viitoare.
/n'?. Feb. 8. 1981.
Vei alege mai degrabn sd-!i indrepli privirea de la nelegiuire decdt si
I o accepli ca fiind ceva normal. Aga cum Iosif a descoperit gi a urmat
legea castitilii qi a curefiei, tot astfel poli descoperi gi trai gi tu dupe
un cod al decenlei qi al moralitdJii, intr-o lume care pune prea pulin
prel pe aceste valori.

206 207

ir
Curtenie compktd

a nevoilor personale. Vei realiza ci, de fapt, cisdtoria nu este o


Nttmdrul persoanelor cu care poyi realim o idild reutitd este chestiune privati intre doi oameni, ci ea garanleazl. stabilitatea
comuniti$ gi protejeazi siguranla copiilor care se nasc. Dacd egti
marc, dar aceasla nu inwamnd cd poli incerca sd te cdsdlore$ti
suficient de matur ca se te cdsdtore$ti, vei recunoa{te aceste implicalii
clt oicine.
mai profunde, cat ;i insemn[tatea propriei tale vieli.
Maturitatea pentru cisdtorie include inlelegerea naturii dragostei
Capitolul I ;i a modului cum aceasta se dezvoltf, incet, pe mdsurd ce treci prin
adolescenld, pdnd aproape de momentul cind devii adult. Vei fi in
stare sA recunosti diferitele etape ale dragostei, precum si felurile de
E$Tt P0mMI PENInU GASAT0RIE? dragoste pe care le-ai experimentat pdni in prezent. Fiecare dintre
experienlele tale trecute, legate de dragoste, ar trebui sA te fi invdfat
ceva prelios pentru viitor. Probabil ci de-abia acum vei realiza ci ai
iubit cdteva persoane ldngd care n-ai fi putut sA fidiegti. Vei realiza
Scriptura spune: ,,Cdnd eram copil, vorbeam ca un copil, simleam
cl dragostea trebuie sd fie suslinuti de interese gi de $nte comune,
ca un copil, gAndeam ca un copil; cdnd m-am f6cut om mare, am
de acceptare $i de respect reciproc. Vei fi in stare si faci deosebirea
lepddat ce era copildresc" (1 Cor.13,11).' Aqa cum atunci cdnd
intre dragostea romantice @asiune), asa cum este ea ilustrati in
intri in adolescenld lasi deoparte anumite jucirii care iti reprezentau
filme qi ficfiuni, gi acel fel de dragoste care aduce cu sine o fericire
copiliria, tot astfel, atunci cAnd intri in maturitate, lagi deoparte
durabil[ in cisnicie.
iresponsabilitatea copilireascd.
Procesul creqterii de la copildrie la stadiul de adult este adesea
Daci eEti matur, inseamni ce ii-ai dezvoltat o filozofie despre
viali, care te va cSleuzi in viitor. !i-ai stabilit concepliile, valorile si
numit ,,maturizare". El implicd o serie de paqi prin care indMdul
tintele religioase Qi bniegti in conformitate cu ceea ce crezi cI este
trece de la o totald dependenge de perinfii sei cdtre capacitatea de a
drept si bun. Ai descoperit ci relagia ta cu Dumnezeu lucreazd qi cii
se conduce singur. Uneori s-ar putea sd fie dificil5 o determinare a
etapei in care vi afla1i in acest proces, deoarece copilul din tine iEi
ili permite si faci fald problemelor de viale. Poate ci. drumul exact
priveste imaginea in oglindi din propriul siu unghi de vedere. Doar pe care vei merge in viitor nu este clar trasat, dar direclia este
atunci cdnd ai crescut suficient, ca se te poti privi dintr-o pozilie stabiliti.
potrivitd, vei putea sta faF in fale cu propriul tiu comportament $i Te-ai evaluat cu atentie si esti pe deplin constient de calitilile s,i
te vei putea vedea exact aqa cum te vdd ceilalli. de sldbiciunile pe care le ai. Depui eforturi ca si-!i imbunitdlegti
Dac[ egti suficient de matur ca sa te cisetore$ti, vei recunoagte punctele slabe, acolo unde este posibil. Ai invdlat se-Ii accepfi
cisitoria ca fiind ceea ce este de fapt. Vei realiza ci ea nu reprezintd sldbiciunile pe care se pare ci nu le poli schimba fErI simldminte
o cale usoard de a scipa de realitate sau de problemele personale, ci, excesive de vinovilie sau de descurajare. Construiqti pe punctele
mai degrabd, ea insdsi poate aduce cu sine noi probleme si tari din caracterul tdu si le foloseEti la maximum. Recunosti acele
responsabilitiEi mai mari. Cu toate acestea, cesdbria poate aduce aspecte ale vielii in ai e$uat, dar le compensezi ficAnd alte
-care
fericire qi o mare implinire personali. Vei inlelege cd ea oferi cea Iucruri foarte bine. Ili poli accepta limitele gi gtii se-!i apreciezi
mai mare rdsplate atunci cAnd relalia reprezinte o implinhe reciprocd calitetile.
208 209
r
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Ai privit indelung s,i atent la mediul teu familial, la contribulia cure aruncai peste bord tot ceea ce te invilau pirinlii. !i-ai formulat
acestuia pentru a ajunge ceea ce esti. De asemenea, ai privit si la lrropriile idei, bazate pe atitudinile gi pe experienfele tale de viatd,
acele lucruri din familia ta, pe care le vei lua in propria cdsnicie. Stu- lstlel incdt si poti lua decizii independente.
diile arati cd, intr-o foarte mare mlsur5, climatul emolional din Ili poli asuma responsabilitatea propriilor greseli. Ai depefit faza
ciminul pirinliloriti influenleaze sansele de a avea tu insuli o cdsnicie in care ii acrzai pe ceilalli pentru slibiciunile tale Ei refuzai si-ti
reugitd. Daci trecutul tdu a fost marcat de nefericire sau daci gene- rccunosti greselile. Atunci cdnd faci o greseald o accepti qi incerci sa
raliile precedente au cunoscut eqecuri in cisnicie, vei privi aceste irrveti din experienla ei.
situalii in mod realist gi vei incepe sa te gandeqti la niste cii Un tdnir de 17 ani spunea: ,,Am incercat mai degrabi si invd!
constructive, prin care sd depegegti asemenea obstacole care ar putea rlin propriile gregeli, decit sA neg realitatea. Ori de cAte ori incerc
sta in calea fericirii tale viitoare. Nu-1i condamni pirinlii pentru sii-mi declin responsabilitatea pentru ceea ce am flcut, spunAnd: 'Ei
egecurile lor, iar dacd provii dintr-o familie fericitd, nu consideri cd, bine, oricum nu a fost vina mea', lucrul acela se intdmpli din nou,
prin aceasta, propria fericire iti este asigurate. Dimpotrivd, te vei chiar mai riu decAt in ocazia precedentA. Este mai usor se inveti
stredui sd intelegi pe deplin acele componente care pot conduce la o lcctia de prima date, decat sd o inveli mai tdrziu."
viali de familie fericitd. Un copil mic wea se i se dea ceea ce vrea atunci cAnd lrea. O
Dacd eEti matur, inseamnd ci ai invltat se tmtezi problemele in pcrsoand maturi inse poate sd wea ceva si totugi sd facd alegeri in
mod constructiv. Frustririle si nedreptilile vietii nu te vor arunca in rrceastd privinfd. Ea poate sd analizeze situalia si sI facd planuri.
crize de confuzie, de descurajare sau de dezorganizare. Ai invilat Ila wea sI se cds5.toreascd. acum, dar, daci o face, va trebui si
din experientele trecutului gi gtii sn le folosesti ca pe niste mijloace lcnunte la studii si sd-si abandoneze educalia. Ea wea un viitor
de crestere, care sd te ajute si faci fate crizelor si urgenlelor. Capaci- sigur, dar doreste si-si ia timp ca sd se pregiteasci pentru slujba
tatea de a trata astfel de situalii i,ti va afecta in mod considerabil lespectiv[. Simte dorinle sexuale puternice fale de fata cu care
capacitatea de a construi o cdsnicie reusiti. cste prieten, dar si-a stabilit valorile $i iEi lasi deoparte dorintele
Daca esti matur. ai invetat despre reialiile interpenonale. Stii cd imediate de dragul viitorului lor impreunS. Dacl esti matur, poli
reacriile comportamentale, atAt ale tale, cat si ale celorlalti, sunt de- sii asezi nevoile si dorinlele partenerului t[u mai presus de ale tale
terminate de motivafii interioare. Ili dai seama cd. un comportament - cel pulin uneori. Unul dintre episoadele de desene animate
agresiv gi dominant ascunde adesea un simlemant de nesiguranli, qi I']eanuts il aratd pe Charlie Brown discutAnd cu Lury. Charlie spune:
ci folosirea drogurilor, consumul de alcool, sexul si diferite alte ,,Ag vrea sd poisimli ci cineva are nevoie de mine". Lucy spune:
dependenle reprezintd metode obisnuite de a nega problemele viefii. ,,Nu uita, Charlie Brown, ci oamenilor, de care ceilalti au nevoie
Recunosti cd gelozia este o expresie a nesigurantei .si a simlemantului cu adevirat, li se cere sd faci o mullime de lucruri". El se gandeste
cd eqti necorespunzitor. $tii ci o atitudine oitici nu este altceva decit citeva clipe si apoi rdspunde sarcastic: ,,Aq wea sI mi simt utii si
o incercare de a-i dobori pe ceilalli pentru a te indlta pe tine. inlelegerea totusi sd nu fac nimic". CAt de adesea suntem ispititi de acest fel
factorilor care influenleaze comportamentul te va ajuta in alegerea de dragoste si de preocupare pentru celilalt! Dar este cu totul
partenen ui de cisdtorie gi in toate relatiile interpersonale. lipsit de realism. Incapacitatea partenerului de a se pune la dispozitia
Ai atins deja un anumit grad de independenle in gandire. Poli celuilalt, de a se gAndi mai intdi la nevoile celuilalt, este in mare
gdndi pentru tine insuli. Ai trecut de faza imaturl a rdzwetirii, in rnisurd cauza agoniei maritale.

210 211
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Ai depe$it faza atitudinilor imature fald de sex. Unii oameni cred reusiti. Spre deosebire de ei, doar 48 7o dintre solii gdndiserd astfel.
ce sexul este ceva wlgar, murdar, secret sau pecetos. Daci egti Pdni si familia sau prietenele apropiate ale unei fete sunt nigte profeli
suficient de matur, incat sd te cesatoresti, inseamnd ci !i-ai dezvoltat mai buni decAt familia ;i prietenii bdiatului.t
atitudini pozitive qi sinitoase in ceea ce priveste sexul si incerci si Clinicile maritale ii pot ajuta pe tineri sl-gi analizeze bine op-
schimbi orice atitudine necorespunzitoare. S-ar putea sd ai nevoie tiunile, insd majoritatea tinerilor nu au arces la astfel de servicii, iar
de consiliere pentru a realiza acest lucru sau ai putea sA citeEti ni$te majoritatea nu ar apela la ele nici dacl ar putea. Cei mai mulli dintre
ce(i bune $i autorizate pe aceaste temi, dar cu siguranli vei face, ci seincredin romantism, Xn pirerea familiei qi a prietenilor apropia$.
toli pa,sii necesari pentru a-!i corecta atitudinile greqite, Faptul ci citili o carte pe aceastl temi arate cd weli si evitali
Dacd egti matur, vei fi in stare se-!i stabilegti propriul nivel de greselile si capcanele cirora allii le-au cizut victime. Astfel, ca sd vd
maturitate. Daci es,ti o persoani imaturd, vei fi aproape cu totul puteli orienta, vom discuta in continuare despre cdteva tipuri de
incongtient de schimbdrile pe care trebuie si le faci si de cresterea personalitate2, pe care ar trebui si le evitafi.
de care ai nevoie. Cu cdt egti mai lipsit de maturitate, cu atAt vei fi
mai gribit sI te arunci intr-o cesetorie fird sd fi inleles catugi de Tipul extrem de posesiv. Un birbat demonstreazi. un comporta-
pulin responsabilitdlile care decurg de aici. Un om matur nu se va ment gelos gvsau revendicativ, incercAnd si-gi intireasci sau si-gi
teme in mod nejustificat de responsabilitate, ci va privi realitatea in imbunitdteasci o imagine de sine nesigurd, govlielnici. El va incerca
fald qi va face paqii necesari, ca se se pregdteascd pentru ea. sd domine femeia astfel incit sd-si Doate crea un simtimAnt de
securitate. in cdsnicie, el nu ii va oieri soliei sale prea multe ocazii
Cum pot sd gtiu dacd partenerul meu este pregAtit de a-si exercita propria voinli. Femeia excesiv de posesivf, poate
pentru cesetorie? juca un rol de mic dictator, ca ,,vi!e agelatoare" sau ca ,,mamd care
stie cel mai bine". Ea va fi geloasd pe fiecare aspect al vielii solului ei
Este cit normal ca qi din partea partenerului tiu si se
se poate de - slujba lui, prietenii, pdrinfii Ei familia lui si, mai presus de orice,
aqtepte aceeagi maturitate care se agteapti gi de la tine. Dar cum noi cunogtinlele lui de sex feminin. Ea va incerca sdJ lini legat de fusta
nu ajungem niciodate la acelagi nivel de maturitate in acelagi domeniu, ei, spundnd insl lumii ce aceasta este voinla lui si ci este pentru
este dificil sd spunem dacd celilalt este sau nu matur. Ar fi l.rinele lor.
formidabil dacd un geniu s-ar gdndi sd inventeze un instrument sau
un dispozitiv prin care se ne putem mdsura maturitatea qi si vedem Tipul veqnic nemullumit. Bdrbatul cu o astfel de personalitate va
in ce misurd suntem potrivili pentru cisetorie! Acest geniu ar fi extrem de ambilios gi se va stridui pentru a atinge niste linte pe
deveni miliardar peste noapte ;i ar scuti mii de oameni de durerile care nu le poate defini prea bine. Trece de la o slujbd la alta, in
de inimi provocate de alegerea unui partener de viald doar pe incercarea de gisi o solutie. Refuzi sd munceasci sdrguincios pentru
a
baza indiciilor romantice. un scop bine determinat. Femeia vegnic nemulfumitd poate se aibd
Femeile par si posede o mai mare profunzime de gindire decAt asteptiri sociale gi maritale pe care doar un birbat bionic (un
bdrbalii cdnd hotirdsc daci un partener este sau nu potrivit. Un superman) le-ar putea implini, Filmele, programele de televiziune si
studiu asupra eEecurilor maritale a afitat ci70 Vo dtntre bdrba\li ale povegtile de dragoste fictive i-au henit as,teptdrile nerealiste, astfel
cdror cisnicii esuaserd avuseserd convingerea ci vor avea o familie cI nimeni nu poate s[ corespundi pretenliilor ei.

212 213
r
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Tipul temperamental, instabil. Bdrbatul temperamental este ego- Tipul cdruia ii place sd flirteze. ,,Alesul doamnelor" preferi
ist si supiricios, iritabil. El seconsiderd superior celorlalli gi pretinde companii de genul feminin si eviti propriul sex. Are un succes
ca toli se recunoascd aceasta. In cdsnicie,va agtepta doars[primeascd deosebit la fete gi ele il consideri, de obicei, ,,o partide,,. Flirturile
qi o va lisa pe solia sa si fie infirmieri, mamd gi admiratoare lui sunt adesea o incercare de a se reasigura de propria masculinitate
constante, fdri si-i ofere nimic in schimb. Femeia temperamentali 5i maturitate emotionald, pentru ci, de obicei, are serioase indoieli
este capricioas5, dramatici gi imprevizibili. Are nevoie de un cu privire la bdrbilia sa. Cum in cea mai mare parte garmul lui este
auditoriu ca sd poati acliona, qi i se pare cd rutina de gospodind ;i contrafdcut, in intimitatea emoJionali si sexuald a cisniciei un astfel
mami este plictisitoare. tle birbat este, de obicei, o adevdrati dezamigire.
Femeia cu o astfel de personalitate nu oboseste niciodatd se se
Tipul superinr. Bdrbatul cu o astfel de personalitate cunoagte cdte .joace de-a ,,vino-ncoace". Este extrem de preocupatd de imbrd-
ceva din aproape orice domeniu gi dominn orice conversalie atata cdminte gi nu reuqe$te sd faci fald rutinei vietii de fiecare zi mult
timp cat aceasta rdmAne la un nivel superficial. El are o minte ascu,tite timp dupl cisdtorie. Flirturile ei permanente il pun adesea pe so! in
qi igi poate domina prietenii. Comportamentul siu agresiv ascunde, situalii jenante. Pe mdsurf, ce incepe si-si piardd tineretea si
de obicei, o personalitate instabild si tem[toare. Dacd cineva ii liumusetea, ea este o potenliald candidati la o aventure extra-
descoperd sldbiciunile este distrus, iar solia lui trebuie de fiecare conjugald, in care incearc5. si-si dovedeascd siesi ci inci este
datd sd-l risfele Ei sd-i indeplineasc[ dorinlele, ca si nu rf,mAni trdgatoare, doritd si ciutari.
indispus gi frustrat. Semnalele de pericol, legate de aceste tipuri de personalitate, nu
Femeia care se consideri superioare reuqe$te in aproape tot ceea apar intotdeauna inci din primele faze ale relaliei. De aceea, eu
ce intreprinde - carierd, gospodirie fi maternitate. Lucreazi din recomand intotdeauna calogodna sifie precedati de o lungd perioadi
greu, ca si aibl succes Ei si compenseze gi in acele domenii in care de curtenie. Oamenii care se grdbesc si se cisdtoreascl fdri si
este deficitard, dar in privinfa cirora se considerd dotatd. Are un recunoasci semnalele de pericol, sunt, de cele mai multe ori, cel mai
spirit de competilie, pronunlat, chiar si in relalia cu solul ei. igi pulin pregdtili pentru ea.
considerd so1ul, prietenele gi chiar propriii copii ca pe nigte ameninliri De fapt, unii oameni se cisitoresc in grabd tocmai pentru a evita
reale pentru statutul ei. Dacd nu-qi atinge scopul, iqi blameazd confruntarea cu aceste semnale de avertizare. Un mecanism
cdsnicia, solul 9i copiii. constrangdtor dinduntrul lor ii impinge la altar fdrd sd lini seama de
nici un obstacol. Allii se cdsdtoresc in speranJa cd statutul matrimo-
Tipul excesiv de meticulos. Persoana excesiv de meticuloasi se nial ii va ajuta si iasi din situafiile dificile. Astfel de persoane ignori
imbracd ireproqabil qi are tabieturi greu de satisficut. De obicei, a clementele indoielnice ale relaliei. Factorii care ii motiveazi pe
stat singurd timp de mai mulli ani sau a avut o mame ,,desivArsiti" oameni cdtre o astfel de decizie pot include divor[ul plrinlilor, deceiul
in orice privinJi. Nu poate tolera nimic mai pulin decit un partener Lrnui membru al familiei, existenta unui pirinte vitreg cu care nu se
desivirqit, astfel cd foarte pulini oameni ii stau in preajmi. Ori de infeleg sau un sentiment de nesiguran![ cu privire la educalie sau la
cdte ori se confrunt[ cu o problemi personald, nivelul sf,u de frustrare propriul viitor. Aceste persoane nu vor s[-si evalueze sansele de a
cregte o data cu pretentiile. reugi in cisnicie si resping orice idee care le-ar putea zaddrnici
planurile de a se arunca spre cdsdtorie.

214 215
Nancy L. Van Pelt Curtenic completd

(lc nenumerate pldngeri viicireli,


Allii sunt pur gi simplu nepesetori. Ei iau decizii in grabi, in ;i a cdror arie de durere se schimbd
toate domeniile vielii, firl a cAntdri consecinlele. Ei ignori orice lrecvent.
mijloc de prevedere Ei acgioneazi fird sd se gdndeasci. Istoria vielii 7. Are stdri de addncd depresie, insofite adesea de nejustificate
unor astfel de persoane este, in general, un lung gir de egecuri, iar ei simteminte de vinovdfie.
ajung si-gi dea seama ci au pierdut din vedere considerente Persoanele care manifesti caracteristicile de mai sus nu sunt
importante in luarea deciziilor doar atunci cind este prea tdziu. pregitite pentru cisdtorie. Mai mult decit atAt, ar trebui se evitali cu
O alti categorie sunt aceia care ignori semnalele de avertizare tohrl si vd cisitoriJi cu cineva care are o astfel de personalitate. Este
intr-o relalie datorite ideilor romantice, pe care le au cu privire la intotdeauna riscant si clasifici tipurile de personalitate, pentru cA este
dragoste. Ei se aruncd orbelte inainte, Jindnd la ideile lor fanteziste rlificil si-i mdsori pe oameni gi sd-i asezi in tipare. Cu toate acestea, o
gi idealiste gi refuzAnd orice dovadi ci alegerea lor de cisitorie s-ar intelegere a modului cum actioneazi persoanele neadaptate sau
putea se nu fie inleleapte. rreadaptabile, precum gi a exffemelor care le caracterizeazd,
Lista urmetoare, care prezinti acele caracteristici comPorta- comportamentul, vi va ajuta si vd dali seama ci orice persoand.
mentale sociale, superficiale, ce tredeaze un individ imatur, vi poate care se apropie de aceste extreme va fi un partener de cisltorie
ajuta se vA pezili de o cdsitorie dezastruoase. dificil, dacd nu imposibil.

Caracteristici compoftamentale sociale superticiald Caracteristici comportamentale sociate graie ale unei
percoane neadaptatd
1. Manifestd teami;i arxietate atunci cdnd se confruntd cu o
situalie noui sau neobiqnuit[, care nu prezintd insi nici o ameniniare 1. Manifestd o timiditate si o docilitate exagerate, precum gi
reald; expriml un nejustificat simlemant de vinovdlie, care nu pare incapacitatea de a se relaxa in prezenla altora.
sd aibl nici o motivafie. 2. Manifestd ostilitate si antagonism fali de ceilalti, fali de
2. Trece prin frecvente stdri de emo$e gi excitagie care sunt mai societate, de guvern, de autoritate si de lume, in general.
intens trdite decAt o cere situalia, sau care nu sunt deloc potrivite cu 3. Exprimd suspiciune si un scepticism exagerat fati de oameni gi
situalia respectivd; se dedi la frewente accese de rAs isteric, de pldns fald de ideile sau valorile noi.
sau de agitalie generale. 4. Face stridente etaliri in ceea ce priveqte imbricimintea,
3. Are fobii; manifesti teami sau dezgust nejustificat fald de lucrurile pe care le posedd si banii, cu scopul de a-i impresiona pe
anumite obiecte, situalii sau idei la care oamenii, in general, nu ceilalli - chiar gi pe striini.
reaclioneazd.
5. Manifesti aroganle si o atitudine de condescendentd chiar $i
4. Bte legat de anumite ritualuri; viala de fiecare zi este in mod
fali de persoanele pe care le cunoaqte de multd weme.
nefiresc modelatd in jurul indeplinirii exacte a unor activitlli specifice
intr-un mod specific.
6. Se ded[ la un comportament gdldgios gi turbulent, firi
sd
tini seama de dispozitia sau de preocupdrile grupului in care se
5. Are impulsuri necontrolate - dorinle imprevizibile de a face
afld.
anumite lucruri fdrd sl lind cont de consecinle.
7, Este preocupat de sex sau de subiecte legate de sex sau,
6. Are o adeviratd obsesie in ceea ce privegte starea sa de senAtate
dimpotrivi, manifest[ o puternice aversiune fali de sex.
- o ingrijorare ipohondrici pentru propria sinitate, insoliti adesea
216 217
Nancy L. Van Pelt Cuftenie completd

8. Are o dorin![ nestdv iti dupi situalii excitante $i aventure gi undeva, pe pimdnt, existi cineva,,unic, pus deoparte" sebazeazd pe
nu se poate bucura de momentele linigtite sau de forme mai subtile o premisf, cu totul nesiguri.
de pldcere. O persoand maturi gi pregdtit5 se poate cisi.tori cu oricare
9. Face remarci 9i gesturi publice de afecJiune fall de prietenii de dintr-un numdr de mai multe persoane gi poate sd aibi o cisnicie
ambele sexe, cu totul lipsite de tact qi jenante. fericiti. Ins[ o persoand imatur[ gi neadaptati nu va putea avea
10. Minte gi distorsioneazd faptele pentru a se pune pe sine gi niciodatd o cdsnicie fericiti, indiferent cu cine s-ar cdsdtori. Casdtoria
propriile realiziri intr-o lumind mai favorabili. nu face dintr-o persoani imaturd una maturd, ci oamenii maturi qi
1"1. Manifesti o dispozilie exagerati de a mullumi pe oricine, fericili sunt cei care fac cdsnicii reuEite.
chiar si pe strdini, satisfdcindu-le cererile gi dorinfele, aprobdnduJe Cu toate cd numdrul persoanelor cu care poji avea o cdsnicie
pereri.le etc. reusite este mare, aceasta nuinseamni ci poliincercasi te c1s1tore$ti
12. Manifesti o incredere exagerate gi doregte ca tot ce line de chiar cu oricine. Trebuie si alegi cu inlelepciune. $i atunci, ce anume
propria persoani si fie bine stabilit si neschimbdtor. ar trebui sd cauli intr-un partener ideal'l Tnce factori speciali ili pot
Aceste simptome nu trebuie ignorate niciodatf, in alegerea vorbi mai bine decdt orice altceva despre cat de pregetite este persoana
partenerului de via![, mai ales atunci cdnd ele tind sf, fie duse la respectivd pentru cdsdtorie.s Iati-i:
extrem. 1. Fericirea relaliei pirinlilor,
Testarea personalitdlii, care vd poate ajuta sA vi inlelegeli $i pe 2. Copilirie fericitd;
voi ingivl, qi persoana pe care dorili se v-o alegeli ca partener, alituri 3. Lipsa conllictului cu mama;
de sfatul unui consilier avizat, se vor dovedi de mare folos. Dar nu 4, Disciplina de acasd, care a fost fermd, dar nu asprd sau duri;
existd nimic care sd poati inlocui, in eficienli qi importanfi, o perioadi 5. Un putemic ata$ament fali de mami;
lungd de prietenie stabili qi de curtenie, urmad de o perioadd de 6. Un putemic atasament faJ[ de tatd;
logodnd de cel pulin qase luni, in care sd poati fi testate 7. Lipsa conflictului cu tatdll
compatibilitatea tipurilor de personalitate. Doar dupi o indelungl 8. Deschiderea s.i franchelea pdrinlilor in chestiunile legate de
m{tile vor cddea gi va ieqi la suprafati adevdratul sine.
cunoastere sex;
Daci sunteli implicati intr-o relalie serioasi de curtenie gi 9. Pedepsele primite in copildrie au fost rare ;i bldnde;
partenerul teu (sau partenera ta) manifestd weunul dintre factorii 10. Atitudinea premaritali fali de sex este lipsitl de dezgust Ei
menfionali, ar trebui sI cercetati si si afla1i ce-l face si se comporte de aversiune.
astfel. Relagiile interpersonale din primii ani de viald, exemplul oferit
de plrinli, atitudinile qi educalia pe care aceqtia le-au transmis copiilor
Factorul cel mai important de luat in seamd, atunci lor sunt factorii cei mai importanli in pregetirea pentru c5setorie.
cend vd alegeli partenerul de viald Numeroase studii au reliefat importanla acestor factori, astfei cd nu
ar trebui si-i treceli cu vederea atunci cdnd vi alegeli partenerul de
Daci egti un tinir normal, atunci egti in cdutarea ,,partenerului via!i.
ideal". Vrei sd gise$ti acea persoani speciald, creatd special pentru Fericirea di nivali in familii - dar la fel fac divortul si nefericirea.
tine - cu alte cuvinte, ,,fabricatd in cer". Cu toate acestea, teoria cd Primii ani ai vielii de acase, treili aleturi de pirinfi, vd pot predispune
218 219
7
Nanq L. Van Peh Curtenie completd

cdtre o dsAtorie reu$ite. Ai invilat de la p[rinlii tei cum si tratezi Cea mai potrivitd verctd pentru cdsdtorie
problemele atunci cind apar, cum si comunici, cum sd menlii un rol
potrivit in relalia dintre so! gi solie, cum se te raportezi la copii, cum CAli ani ar trebui si aibd o persoani cend se casatore$te? intr-o
sd administrezi finanlele si cum sf, abordezi toate celelalte aspecte rrare misurd, legile lirii sunt cele care stabilesc aceasta. VArsta legal[
de viafd? vtriazl de la 14 la 18 ani pentru biieli gi de la 12 la 18 ani pentru
Cel mai probabil cd vei duce cu tine, in noul tdu cimin, modelul lLte, cu acceptul scris al pirinlilor. Doar atunci cAnd tinerii ajung la
de comportament pe care deja l-ai inv[!at. Dacd ai crescut intr-o lfi ani (21 in Porto fuco), li se permite si decidd pentru ei ingigi.
familie in care a existat o permanenti atmosferd de ceartl intre l)ar sunt legile lirii un ghid potrivit pentru o c[sitorie reugit5?
pdrinli, fragi gi surori, probabil c[ vei duce cu tine, in propria ta Biata Mary l-ou, care s-a indrigostit la 15 ani, s-a cisitorit la 16
rela{ie de clsdtorie, acelas,i comportament. Dace pdrinlii tdi Ei-au si in jurul vdrstei de 18 ani s-a descris pe sine ca fiind ,,o femeie
manifestat fericirea autentici prin cuvinte iubitoare, prin fapte de cisitorite qi imbetrdnitl inainte de vreme". Ea spunea: ,,Iate-mi, cu
amabilitate qi printr-o profundi afecliune, probabil ci vei experimenta tkri copii, cu un so! obosit qi netrdind pentru altceva decAt pentru
si tu aceeasi binecuvintare. rrai multi munci decat pot face fa!d. N-am fost niciieri, n-am vdzut
Dar si presupunem ci nu ai crescut intr-un cimin fericit. Ce se rrirr.ric si nu sunt nimic altceva decAt un animal de corvoadi. Alte
intdmpld? Dacd doreqti se studiezi qi se te pregete$ti pentru cAsatorie, lcte de varsta mea ies, se plimbi cu blielii si se distreazd. Au ajuns
poli depaqi orice handicap datorat mediului din care provii. Studiile la absoMrea liceului, se pregitesc si intre la colegiu, cu alte cuvinte
arati ci atunci cAnd o persoand se pregeteqte in mod deliberat pentru lac ceva pentru ele insele. Dar eu . . . A trebuit sd md mlrit cu primul
cdsnicie, urmdnd cursuri de instruire, citind si fdcdnd teste de birbat care mi-a iesit in cale - chiar inainte de a-mi da seama ce fac
personalitate, cercul vicios al egecurilor in cisnicie se poate rupe. sau mdcar cine sunt".
Atunci cdnd cuplurile se pregitesc in mod chibzuit pentru cisitorie in realitate, mul{i adolescenli nu a/eg si se cisitoreascd - ei sunt
cu scopul de a rupe lanlul nefericirii care a caracterizat trecutul Ii)r{ali sau impingi de imprejuriri sd o facd. ,,Toti se afteptau,
familiilor lor, un procent de 90 Vo dintre aceste cisnicii vor fi fericite intr-un fel sau altul sA ne cisdtorim", mdrturisegte Tim, un taner de
sau chiar foarte fericite. Chiar daci, o dati cu trecerea anilor, cele 19 ani, care fusese prieten cu Carla de cAnd avea 15 ani. ,,Eram
zece procente care gi-au estimat cesnicia drept mediocrd sau plictisit de ea incd dinainte de a ne cisdtori, dar mersesem atdt de
nefericiti vor divo4a (lucru care este pu{in probabil), rata divo4ului dcparte, incit simleam ci n-am cum sd mai dau inapoi".
va fi doar jum[tate din cea a p[rinlilor lor. Toate studiile ficute in aceastd privinli concluzioneazi cd acele
Nu sunteli in mod absolut gi fatalist legali de mediul din care cirsitorii care sunt intemeiate prea de timpuriu nu sunt la fel de
provenili. Dac[ pirinlii vogtri au avut o relalie fericit[, nu aveti stabile precum cele ale persoanelor mai mature. Estimirile aratl ca
garanlia cd Ei relalia voastre va fi la fel, gi invers. Lucrul de care avegi peste 30000 de adolescenfi, cu virste cuprinse intre 12 gi 15 ani, se
neapiratd nevoie este ca, indiferent de mediul familial din care ciisdtoresc in fiecare an. Adolescenlii care se cisitoresc au o
proveniji, sd abordati cesibria in mod inteligent gi si lucrali impreuni probabilitate de doud ori mai mare si ajungd la divort decAt restul
la construirea unei relalii fericite Ei reugite. lnpulaliei. Mireasa este insdrcinati in 50 Vo dintre cisitoriile intre
lrdolescenli, iar acele mirese adolescente, care nu sunt insdrcinate in
ziua nunjii, rdmin, de obicei, insircinate la scurt timp dupd aceasta.

220 221
Nancy L. Van Pelt Cufienie completd

Sogilor adolescenli le este dificil sd-qi intrefini familia din cauza iasd in oras mai des, gi atitudinea celor doi fafd de viald poate fi
puterii limitate de cdqtig financiar, datoritl lipsei de experienld sau diferitd, pentru ci o persoani tinird consideri, in general, viala ca
educafiei precare. Adolescenlii care renunte la scoali ca sd se liind rnult mai simple decat este in realitate.
cisitoreasci, rareori se intorc si-si continue cursurile. Puneli toate O fati poate si se cisetoreasce cu un bi.rbat mai in varste ca sa
acestea laolaltA si veli descoperi ci aproape 60 Vo dintre cisitoriile obline un inlocuitor al pdrintilor sau pentru cd se gdndeste cd acesta
incheiate intre adolescenli sfdrsesc prin divort. rcprezintd singura ei gansd de a se cisdtori. Relalia poate cepeta un
$i atunci, care este vArsta ideald pentru cdsdtorie? Ydrsta de 22 caracter de tatd-fiice (sau de maml-fiu, atunci cAnd sotia este mar
de ani pentru femei;i de 24 de ani pentru bdrbali pare sd asigure mare).
cele mai mari sanse de reusiti. Mirii sub 24 de ani sunt, in general, O tan5rd care se cisdtorise cu un birbat mult mai in vdrstd s-a
instabili, iar procentul cdsniciilor nereusite, in care mirele a awt intors din luna de miere vizibil supiratl. S-a dus direct la pastor gi
sub 19 ani, este foarte ridicat. Chiar Ei cisitoriile incheiate intre i-a spus cd incd nu-si revenise dupi gocul primei nopti, cand solul ei
parteneri cu vdrstele cuprinse intre 18 s,i 23 de ani au o rati destul iqi ddduse jos proteza dentare si o pusese in pahar, pe noptiera din
de mare a divor{ului. Cuplurile in care cei doi parteneri au 25 de ani motelul la care stetuseri. El ceruse ca, in timp ce ftceau dragoste, sa
sau mai mult au pesteT5 Vo ganse de succes. $i, potrivit psihologului lie aprinsd doar o lumind slabd, dar imaginea acelor ,,tocitoare"
Joyce Brothers, cuplurile cele mai fericite sunt cele care se ces[toresc infernale care o urmirea din paharul de pe noptierd ii inhibase orice
duod 28 de ani. rispuns. Stia ca el avea dinli falqi, dar nu intrebase nicircdatd ce ficea
in cdsitoriile incheiate prea de timpuriu este ceva obisnuit ca cu ei noaptea!
unul dintre parteneri sd-gi piardd interesul fa1[ de celdlalt. Persoana
de care egti indrigostit la 18 ani poate si nu fie persoana de care si Nunlile in campus
po{i fi indrdgostit qi la 21 de ani. De asemenea, schimbarea
personalitilii gi a valorilor complicd gi ea situalia. CAtiva ani pe Multe cupluri care urmeazd colegiul incearci si decidi daci sd
parcursul perioadei critice a procesului de maturizare pot se schimbe se cisdtoreascd imediat sau sd amAne nunta pAnd dupi absolvrre.
in mod drastic lindirea cuiva 9i atitudinea sa fald de viali. Lipsa I{aideli sd privim realitatea cisdtoriilor incheiate in wemea studenliei.
unui venit corespunzdtor genereaza, de asemenea, probleme majore. Anumite studii6 au ardtat cA studentii cdsitoriti iau note mai bune
Cel mai bine este ca amAndoi si avefi aceeasi vArsti sau bdrbatul clecit cei necdsdtorili! Sunt mai multi factori care pot explica aceasta!
sd fie mai mare cu doi-trei ani. in cazul in care fata este putin mai O femeie cesetoritd care-gi continui studiile la colegiu, in timp ce
mare, aceasta nu va aduce probleme speciale, dacd nici unul dintre preia si indatoririle casnice, trebuie si-qi cunoascd foarte bine tintele
voi nu este sensibil in aceasti privin!6. de viitor si si aibd o putemicd dorinti de a le atinge. De aceea, ea
Pe misuri ce ambii parteneri inainteazi in vdrsti, diferenlele s-ar putea sd exceleze la invelitura fa;d de o fati singuri, care nu
devin din ce in ce mai pulin importante. Dar dacI, in momentul ;tie nici micar de ce se afl[ la colegiu sau ce planuri are pentru
cdsitoriei, unul dintre voi este cu opt pdni la zece ani mai mare propriul viitor. La rAndul lor, bdrbalii cesetorili par si aibi tinte
decit celilalt, ar trebui sd vn gAndili in mod serios la problemele cducationale mai clar definite. Avind mai putin timp pentru acele
care pot aplrea. De exemplu, activitatea fizici poate sI varieze; activitlti sociale, care cer timp si energie, ei consacri studiului mai
interesele pot se difere, pentru cd persoana mai tdniri va dori sd rnult timp decAt atunci cind erau singuri.

222 223
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Ei bine, studenlii cisitorigi dau un randament mai bun sjrca[zeud tiirifiin cdsitorie dupd o logodn[ scurtd, f[rd sd realizeze ce inseamnd
mai mult; dar sunt ei mai fericili? Este dificil sd obfii informalii exacte sir fii student clsitorit.
in aceasti prMnl[, deoarece cuplurile trebuie sd se evalueze singure Majoritatea cuplurilor care se cdsdtoresc in timpul colegiului
qi nici nu sunt cesitorili de prea mult timp. Dar toate studiile arati amAni si aibi copii pAni dupi absoMre. Ei nu accepti ideea unei
cd, la intrebarea ,,Cunoscind ceea ce cunoa$te1i acum, daci a1i fi sarcini neprevizute, care si le incurce planurile bine stabilite. Insi
necdsetoriti, v-a!i mai cdsdtori inainte de absolvirea colegiului?", din motive care nu sunt cu totul clare gi in ciuda pilulelor contracep-
aproximativ trei sferturi dintre cuplurile intereievate au rdspuns ci tive, aproape o treime dintre sarcinile studentelor la colegiu sunt
ar proceda exact la fel. neplanificate. Fie ci aceste cupluri de studenli nu au cuno$tinle
Sfertul care a rimas a spus ce se confruntl cu prea multe corespunzi.toare in prMnla planificdrii sarcinii, fie cd sunt neglijenti
dificultdli in cdgtigarea mijloacelor de intrelinere, in glsirea unei in aceaste privinlI. Studenlii care se cdsdtoresc trebuie si ia in
case qi in pregltirea satisficitoare pentru examene. Acestea au fost considerare posibilitatea de a deveni pdrinli in ciuda celor mai bune
motivele pe care le-au prezentat ei, dar adeviratele motive pot rdmdne metode de prevedere pe care s,i le iau.
ascunse. In realitate, mulli dintre cei care se indoiau de inlelepciunea Succesul unei cdsitorii in anii studenliei depinde, intr-o foarte
cdsdtoriei lor studenleqti se simleau nemullumiti de cdsnicia lor din mare mdsurd, de modul in care cei doi isi organizeazi timpul Ei igi
cu totul alte motive. Adevirul este ci, dacd ar fi agteptat pane dupe impart responsabilitdfile. Daci ambii parteneri sunt la gcoald qi au qi
terminarea colegiului ca se se cdsetoreasci, probabil cd nu s-ar mai copii, s-ar putea sd aibi nevoie si fie Superman gi ZAna minunate ca
Ii cdsetorit deloc cu persoana respectivd. sI poatd face fali tuturor indatoririlor. Ca sd studiezi, si participi la
Cdsitoria in timpul studenliei are cateva avantaje, unul dintre anumite activitdti sociale gi si intregii gi casa, chiar dacd existd bani
cele mai mari fiind acela al siguranlei emolionale pe care o oferi ea. din belsug gi nu existd nici un bebelus, este nevoie de o cooperare
Studenlii cf,setoriti simt ce viata de clsnicie a adus in viafa lor lipsitd cu totul de egoism si de sacrificarea preferintelor personale.
stabilitate gi o motivalie mai putemici gi cd le este mai usor si se Banii pot reprezenta o alti problemn. Unii pirinti continui sa-si
dedice lucrului. Aproape toli sofii intervievali considerau c[ soliile susfini financiar copiii studenJi qi dup[ ce acestia s-au cisitorit.
lor ii ajutau mai degrabi decAt si-i impiedice in activitilile lor. Doar Insi si din acest act plin de generozitate pot aplrea probleme. Pulini
cdliva s-au pldns ci soliile lor sunt prea cicilitoare, ci ii intrerup de pdrinti pot si priveascd la copiii lor ca la niste adulti cesetoriti, atata
la studiu sau cd cer si iasd seara in orag, timp cit ei sunt, incd, cei care ii intretin! Si rudele care nu contribuie
Cu toate acestea, cisitoriile incheiate in timpul colegiului au la intrelinerea celor doi pot complica adeseasitualia! Tinerii cdsitorili
cdteva dezavantaje, care nu sunt in mod neaperat prezente gi in pot se accepte sustinerea financiard din partea pirinlilor, dar ei nu
celelalte cisatorii. In timpul idilelor din anii de colegiu, tinerii pot si sunt prea des dispusi si accepte si interventia acestora in viata lor.
gdseasci pe cineva cu care vor se se cisetoreascd, gi totugi si nu fie Multe neintelegeri apar tocmai din aceastd cauzi si conduc la
pregetifi si se dedice unei singure partenere, chiar daci sunt dezamigirea pdrinlilor si la nefericirea copiilor.
indrigostili. Adesea fetele singure din campus se pldng de faptul cd Tinerii vor continua sd se cisitoreascd incd din anii de colegiu.
birbalii cdsdtori{i, dintre colegii lor, ,,nu se poarte ca Ei cdnd ar fi Cu toate acestea, cei care se gdndesc la o astfel de cesetorie trebuie
cisdtorili". Aceqti bfuba1i nu sunt pregetil sd renunle la comporta- sd cugete indelung Ei atent la toate aspectele hotirArii lor. O pot
mentul lor de burlaci, in favoarea cisdtoriei. Probabil ci ei se lasi lace, daci aleg si nu agtepte pane ce si-au desdvdrqit educalia, dar

224 225
P
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

vor fi nevoili se facl mai multe eforturi pentru a reusi decAt celelalte (lrlgostea lor reciproci, incAt ajung sd ignore rolul religiei in viala
cupluri. $i realitatea aceasta sundmult mai simplu inainte de cesdtorie I rr. Totul incepe cu o idili care nu s-a dorit niciodatd sd devini ceva
.,t |ios, nicidecum sA treace pe locul
decAt dupi. intdi pe lista prioritelilor. Cu
Io;rlc acestea, dupi luna de miere, cuplul doreste sd-si dezvolte o
Religia .si alegerea paftenerului de viafe virrtir sociald similard aceleia de care s-au bucurat inainte de cdsdtorie.
I istc firesc, in acest moment, ca fiecare dintre parteneri si se intoarci

Majoritatea cuplurilor sunt cununate de citre un pastor, preot rrr bisericd sau in sinagogl pentru a-si implini nevoia realizlrii unor
sau rabin, dupd incheierea cisitoriei legale la ofilerul stdrii civile. De ,rftiviteti al5turi de cei de aceeasi credintd cu el. Daci cuplul este de
ce? Este religia un factor important in cisitorie? In ce fel afecteazi rrcord in acest domeniu al vietii lor, nu apar probleme prea mari.
convingerile religioase ale celor doi viaqa lor de dupd cdsitorie? Ce lrrsi, dacd cei doi provin din medii religioise d-iferite, sansele lor se
consecinle au acestea? Care sunt sansele ca o cisitorie sd fie reuqit[ rrr icsoreazd.
atunci cdnd cineva se cesitoregte in afara credinlei sale religioase? 'foate studiile aratd ce, din punct de vedere religios,
aceste cisnicii
Ce influenld au religia si valorile spirituale asupra cuplului, asupra rrrixte ajung in impas mult mai repede decdt celelalte. De asemenea,
relaliei lor de cisnicie qi asupra copiilor pe care ii aduc pe lumee rrrr astfel de cuplu cauti despdrtirea dup[ nunti mai repede decit
Ani de cercetare in aceasti privinld au aretat ce aceia care nu crrplurile de aceeasi credingd. De ce este rata divorlurilor atat de
apar{in nici unui grup religios au cisnicii cu un^mai mare grad de rrrlrc in c[sniciile mixte din punct de vedere religios? Unul dintre
risc decit aceia care au o apartenenli religioasd. In cisniciile in care nrotive este acela ci, in timpul curteniei, cuplului ii este dificil se se
unul dintre soli este religios, iar celdlalt nu este, rata divorlului gi a 1i;"rndeasci in mod realist la cisdtorie. Este usor si minimalizezi
delincvenlei juvenile este de doui ori mai mare decAt in cisniciile in rlilicultdtile cu care te-ai putea confrunta. Atunci cdnd un cuplu nu
care ambii parteneri implrtigesc aceeagi credinli.T priveste realitatea in faii, dupd ce strdlucirea gi inflic[rarea lunii de
Chiar gi in timpul perioadei de logodni, implicarea cuplului in rricre s-au stins, pot si aparl conflicte serioase.
activiteti spidtuale poate contribui la o relalie de succes. Atunci cand Cele mai obisnuite patru cauze de conflict in cdsitoriile de credinti
fata participi la biserici sau la sinagogi mai frecvent decit bdiatul, rrrixtd, in ordinea frecvenlei lor, sunt:
mai mult de jumdtate dintre logodne se rup. l-ucrul acesta este adevdrat
qi in ceea ce privegte logodnele in care nici unul dintre padeneri nu Contlict cu pivire la religin pe care o vor urma copiii. Educagia
participd la serviciile religioase. Mult mai puline logodne rupte apar rcligioasi a copiilor genereazd. cele mai multe necazuri. Daci un
insi intre cuplurile care se inchinl impreuni cel pulin o datd pe lund. r'uplu este deja in dezacord in prMnfa religiei, totul se complic[ si se
Aceiaqi factori care fac ca o logodnd sd fie reugitd influenleazi Ei irccentueaze atunci cdnd apar mpiii. Acum se ridici intrebarea dacd
fericirea maritald. Cuplurile care participi in mod regulat la bisericd ;rl trebui sau nu sd le asigure copiilor lor o educalie religioasi. Si,
sau la sinagogi, dupd cdsltorie, realizeaz| un grad mai inalt de t|rci da, religia cui?
satisfaclie maritali. Firi nici o indoiali, religia are o contribulie Cuplurilor tinere si necisdtorite le este deosebit de dificil sd se
semnificativd Ia succesul cdsAtoriei. rrrragineze pe ei insisi in viitor gi sd prevadd cum iqi vor educa si trata
De obicei, in timpul prieteniei gi al curteniei, cei doi ajung si fie r'opiii, atunci cind acestia vor apdrea; insd, dupd nasterea primului
atdt de preocupali unul de celdlalt si atdt de satisficuli emo;ional de Lopil, mulli incep si vadi lucrurile asa cum nu au ficut-o pAni atunci.

226 227
F
Nancy L. Van Pelt Cunmie completd

Chiar si persoanelor care pdreau a-si fi pierdut interesul pentru cind scopurile sale intrd in conflict direct cu persoana pe care o
religie inainte de cisdtorie sau in timpul primilor ani ai acesteia li se iubegte, omul devine mai congtient de propriile valori decAt oricdnd
poate pirea dificil si rimAni cu totul indiferente la educalia copiilor mai inainte.
lor. Poate ci o astfel de persoani. nu va gdsi niciodati timpul necesar Daci solul si sotia impdrtlsesc aceleasi idealuri religioase, pertelia
ca si-gi educe copiii in propria credinld, dar s-ar putea se nutreasci qi activitl1ile de la biserici sau de la.sinagogE vor reprezenta un
resentimente adinci fala de formarea acestora intr-o altd credin{e. aspect important al vielii lor sociale. Insd, daci cei doi provin din
Paul l-andis a studiat cine igi asumd responsabilitatea educaliei medii religioase diferite, ei vor avea tendinga de a intra in competilie
religioase in cdminele mixte. In mai bine de o treime dintre acestea, pentru loialitatea fiecdruia fald de propria religie. Fiecare va incepe
copilul era expus la influenlele ambelor credinle, uneori de cltre sd invente/e scuze pentru a nu participa la activitelile spirituale ale
unul dintre pdrinli, alteori de citre amdndoi. In citeva cazuri, copilul celuilalt. In curAnd, cel mai liberal dintre ei va inceoe sd nu mar
era dus, pe rdnd, la ambele servicii religioase. Un grup de studenli tolereze ceea ce el considerd a fi vederile inguste ale religiei celuilalt.
care au reflectat asupra cisniciilor de religie mixti a pirinlilor lor Ia fel de dificil va fi si pentru cel crescut intr-un mediu religios strict
au inclinat sd considere ci, in general, acest luou a reprezentat un si-gi liberalizeze convingerile. Scena este acum pregetiti pentru
handicap serios in viala lor de acasd. Un alt studiu a aretat cA sase conflicte majore cu privire la participarea in locurile de distracfie,
din zece mpii provenind din familii cu religie mixti sfar$esc prin a pe care cel mai strict dintre cei doi le considerd indoielnice sau de-a
respinge orice fel de religie.s dreptul pacetoase.
Unele religii diferd esenlial de altele. De exemplu, multe credinle Existi intotdeauna posibilitatea ca o persoani a cirei viata a fost
cer ca, inainte de masd, si se faci doar o scurtd rugiciune. In altele, cldditi pe temelia valorilor religioase, dar care s-a depirtat de acestea
devoJiunea familiali reprezinti o prioritate de vdrf. Pentru alli in timpul adolescenlei qi al primilor ani ai maturitdlii, sd ajungd si-si
credinciogi, studiul biblic personal qi rugiciunea sunt indispensabile. dea seama, dupd cisltorie, ci partenerul aldturi de care a ales sd
Sunt, de asemenea, religii care asiguri propriul lor sistem gcolar trdiascl nu-i implrtdgegte idealurile si valorile. Aceasti ,,trezire" re-
parohial, qi atunci se ridicd intrebarea daci copiii ar trebui si fie prezinta un adevdrat soc pentru multe cupluri tinere, imediat ce
trimiEi la o s,coald publici sau la cea a bisericii. Pentru un pdrinte de strdlucirca nuntii si noutatea vieEii impreund se estompeazl.
o credinli diferit[ sau care manifestl un prea slab interes fali de Conform studiilor fdcute asupra cuplurilor in care cei doi nu
lucrurile spirituale, astfel de aspecte par cu totul inutile gi firi sa provin din acelasi mediu religios, de obicei, interesul acestora in
merite efortul. Insistenta asupra oriclrei chestiuni de naturi religie scade dupd cis[torie. De multe ori, aceasta este singura cale
spiritual5 poate complica o problemi deja sensibili. de a mentine pacea in familie. Chiar dac[ nu aduce prea multl
satisfaclie personald, cel pulin reduce tensiunea.
Conflict cu piire Ia pafticiparea Ia biseicd. De multe ori, cuplul Cuplurile a ciror cisnicie incepe si se destrame participl la
realizeazd. de-abia dupi cls[torie cdt de adinc inridicinate sunt serviciile religioase mai rar decAt acelea care au o cdsnicie fericitd, qi
standardele si valorile credinlei in propriile vie1i. O penoanl a cdrei aceasta in ciuda faptului ci organizaliile religioase ar trebui sd acorde
viald s-a concentrat in jurul religiei poate descoperi ci credinla sa asistenld oamenilor care trec prin dificultnli. Multor oameni le este
este mai ferm intemeiatd decdt crezuse. Poate cd inainte de cisdtorie rugine sd ,,dea ochii" cu o comunitate care pare sd-i acuze. $i totuqi
fusese destul de indiferent fali de lucrurile religioase, ins[, atunci participarea la bisericd sau la sinagogd mdregte stabilitatea maritale.

228 229
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Cuplurile cele mai nefericite sunt acelea care nu au nici o religie. La specifice sunt prea profunde ca sd fie ignorate sau desconsiderate
s"uttd di.t-}d in urma lor sunt cele cu religie mixtl, in care unul cu usurin{d.
dintre parteneri nu impert4ette deloc interesele religioase ale in ciuda tuturor dificultdlilor menlionate, mulli oameni igi
celuilali. Aceasta conduce la o concluzie important[: religia contri- lsumi de bundvoie riscurile unei cdsdtorii nereligioase sau cu religie
buie la stabilitatea cdsdtoriei qi la succ€sul acesteia, atunci cand este mixta. Dace te gandesti in mod serios la o astfel de unire, egti dator
impertafite si de sot, si de so1ie. latb de propriul tdu viitor sd cintdresti bine lucrurile inainte de ate
clsdtori. Iatd cdteva intrebiri importante la care ar trebui si-ti
Confl :t dntorat implicdii rudelor in aspecte religioase . Atitudinile rdspunzi: Este vreunul dintre voi dispus sd se adapteze la religia
ambelor echipe de rude intre gi ele in sceni 9i contribuie la conflictul celuilalt? Dacd nu, veli participa fiecare separat la serviciile
marital. Ambele seturi de bunici vor urmdri si vor a$tepta sa vade lcligioase sau veli merge impreund, pe rand, la ambele locuri de
daci nepotul sau nepoata lor creste in biserica ,,adevirati". De inchinare? Va renunta vreunul dintre voi la propria religie? Daci
asemenea, ei s-ar putea simli in&epteli{ s[ exercite anumite presiuni tu vei fi acela, cum te vei simli ulterior? Cum vei gdndi in aceasti
asupra pirinlilor, ca si vadd daci acegtia cedeazi. privinte peste caliva ani? Daci fiecare dintre voi este hoterat si-si
fute posibil ca fiecare pereche de bunici sf, inceapd sd le ofere rnenlini
^actuala
apartenenli religioasd, ce veli face cu actMtilile
copiilor daruri religioase, cu scopul de a-i indoctrina - cdrli' figu- sociale? In care dintre religii vor fi crescu{i copiii? Vor participa la
rine, tablouri etc. Presiunile exercitate in oPozilie cu ceea ce-i invald o singuri bisericd, la amdndoui sau la nici una? Cdnd vor fi destul
pirintele ii conduc pe copii la confuzie qi la dezamdgire. Ace$tia pot de mari ca si meargi la scoald, vor merge Ia scoala parohiald? Dacd
ajunge la concluzia cl religia nu meritf, un astfel de conflict, hotArend da, Ia care?
se se spele pe miini de orice religie. Ce veli face in privinla zecimilor si a darurilor? Cum ii vor afecta
tleciziile voastre pe perinlii si pe prietenii voqtri? Vei fi in stare si
Conflict cu pivire la numdrul de copii qi la diferenla de vdrctd reziEti presiunilor unor pdrinli si bunici devotati, care vor insista sii
dintre aceqtia. Cu toate cA acest aspect genereazd cele mai puline cresti copiii in religia lor? Dacd a1i hotdrat impreune ci religia nu va
conflicte, el nu este de neglijat, pentru ci poate s[ mnduci la probleme lace parte din viala voastri de cdsnicie, ce veli face atunci cAnd vi
serioase. Unii oameni profund spirituali cred ce lumea noastre se veti confrunta cu o situalie de crizi - moartea unuia dintre pirinli,
apropie de sfar;it. De aceea, ei se intreabi cAt este de inlelept si a unui copil sau a altei persoane apropiate? Vei putea atunci se te
aduci copii pe lume in aceste ,,zile din urmd". Alte grupuri religioase intorci la religia copihriei tale?
dezaprobi contraceplia. Statisticile aratd ci, in general, cuplurile cu Dupl ce ti-ai examinat cu atentie atitudinile, privegte cu gije qi la
religie mixtd au mai pulini copii, probabil din cauza numeroaselor valorile religioase ale persoanei lAngd care ai ales sd tr[ieqti pentru
probleme cu care s-au confruntat in timpul crqterii acestora. tot restul vielii. Participe la serviciile religioase doar pentru a face
Daci qti sau ai fost un membru loial al weunui grup religios, ar placere pirinlilor sau pentru a se intAlni cu prietenii? Respectd gi
trebui si te gindegti de doud ori inainte de a te cesAtori cu cineva din susline idealurile religioase sau le ridiculizeazd? Vi rugali impreu-
afara credinlei tale sau cu cineva care nu manifeste nici un interes n[? A1i avut vreodati bucuria de a-I mullumi impreund lui
fali de aspectele religioase. Nu uita ci atitudinea 9i loialitatea ta Dumnezeu pentru binecuvdntirile Sale qi de a cduta ajutorul Sdu in
spirituald s-au cledit in tine inc[ din copilirie. Aceste valori rnomentele dificile ale vietii? Tim LaHaye spune cd, acolo unde sotul

230 231
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

Ei solia se roagd impreund in mod regulat, existi doar un singur Cdsdtoria cu o persoane divorlatd
divor! la 1026 de cisltorii.
O tdnird l-a vizitat pe pastorul ei pentru ceea ce ea considera a fi
Vd puteji imagina participdnd seara, aleturi de copii, la momen-
o consiliere premaritali de rutini. A inceput si sporovdiasci veseli
tele devotionale ale familiei? Sau veli sfArgi prin a vi certa, fiecare
despre planurile ei de nuntd si l-a intrebat daci ii poate da vreun
aducand propriile sale argumente cu privire la care doctrind este
sfat. Tindra i-a cerut, de asemenea, sd nu-i dezvdluie mamei ei aceste
buni qi care este gre$itd? Veli participa impreund la serviciile planuri de nuntI, pentru cd ea nu o informase nici mdcar cu privire
religioase? Sau partenerul de viafi va incepe se se scuze qi se remanl
la logodni, deoarece nu stiuse cum sd ii spuni cd logodnicul ei tocmai
acasi, pane cAnd te vei obisnui cu comportamentul seu gi-l vei l5sa divorlase. Familia ei nu fusese niciodatd marcate de un divo4, astfel
in pace? Gnndegte-te cum va fi sd participi singur(i) Ia serviciile de c[ tAndra se gdndea c[ mama ei ar fi putut avea prejudecdli in privinla
inchinare un an, cinci ani sau o viafi intreagd... dorinlei ei de a se cdsdtori cu o persoani divo4atd. I-a mai spus
Pdrinlii mei nu au aceleasi valori religioase. Pentru cd tatdl meu pastorului: ,,Trecutul lui nu are nici o legdturd cu viitorul nostru.
i-a cedat mamei mele controlul asupra educaliei noastre religioase, Toate acestea sunt trecute $i uitate. Nu a fost vina lui. Divorlul este
sora mea si cu mine am crescut in credinta mamei si in ea urmdm si ceva atAt de obignuit astdzi, cd ar fi o prostie din partea mea sil
astlzi. Ciminul pirintilor mei a fost relativ fericit; cu toate acestea, resping doar pentru cA a mai fost cdsetorit."
nu voi uita niciodatd clipa cAnd, dupa moartea tatdlui meu, mama Pentru o persoand care nu a mai fost cesdtorite niciodate, este
ne-a m[rturisit: ,,In ciuda numerosilor ani pe care eu qi tatdl vostru ugor si adopte un asemenea punct de vedere; cu toate acestea,
iam petrecut impreund si a bucuriei pe care am impdrtagit-o alituri cesetoria cu o persoand divo4ate nu este acelasi lucru cu cisitona
de el, daci ar fi s-o iau de la-nceput, nu m-as mai cisdtori cu el, gi in care ambii parteneri se casitoresc pentru prima dati. Haideti si
aceasta numai din cauza religiei". Deosebirile de perspectM asupra vedem care sunt unele dintre aceste diferenle:
vielii, care existau intre ei, au condus la nenumirate probleme pe
care le-am perceput fi eu, copil fiind, 9i la multe altele despre care 1. Societatea pive;te a doua cdsdtoie tn mod difeit decdt pe pima.
nici mdcar n-am stiut weodate. Societatea si gmpurile religioase tradilionale z6mbesc aprobator in
Religia este un lucru de mare pre! pentru cisdtorie. Persoana privinta cdsitoriilor de prima datd. C[sitoria este in mod activ
consacratl unui angajament religios are mai multe sanse pentru suslinuti si este sirbitoriti cu un entuziasm care lipseste, oarecum,
fericire maritald atunci cAnd se cisitoregte cu cineva care are aceleasi atunci cAnd este vorba despre o a doua cdsdtorie. Diferenla poate fi
convingeri gi preocupdri. Virtulile evidenliate in Biblie - smerenia, lbarte usoard, dar ea existe. Chiar dacd dezaprobarea nu se manifestd
bunetatea, respectul fald de ceilalli, dispozilia de a ajuta, altruismul ll1i9, mulli dintre prieteni gi dintre rude adoptd o atitudine de genul:
- contdbuie la formarea unei personalit[fi armonioase. Cei care au ,,Se asteptem si sd vedem ce se intdmpld aici, daci merge sau nu". Ei
dobAndit asemenea valori qi care au invilat cum sd le aplice in nu mai manifesti acceptarea optimistd, care insoleste, de obicei,
imprejuririle vietii de zi cu zi vor reprezenta perspective foarte prima cisltorie a cuiva. Si luim, de exemplu, receplia organizatd de
bune pentru cesetorie. Aceasta nu inseamne c[ o persoand prieteni. Daci nici mirele si nici mireasa nu au mai fost cisitorili
nereligioasd nu poate poseda asemenea caracteristici, ci doar cd existi inainte, prietenii organizeaze aproape intotdeauna o serbetoare in
o probabilitate mai mare ca o persoani se le aibd, dac[ aparline unui cinstea lor. Daci amAndoi au mai fost cdsltorili, doar in jur de o
gmp care susline $i care practici astfel de valori. trcime dintre cupluri au parte de o asemenea sdrbitorire. Familia,

z)z 233
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

prietenii gi societatea vin in ajutorul mirilor cisitorili pentru prima persoane a trecut printr-un divor! face ca aceastasi fie mai sensibild
dati, mult mai adesea decat o fac pentru cei care se cesetoresc pentru fali de eventualitatea unui nou divort. Acum s-a stabilit deia un
a doua oara. model de viatI. Barierele impotriva divortului au fost trecute. fustd,
de asemenea, posibilitatea ca o persoani. divorlate sa fie, de fapt, o
2. impotrivirea fam,Tier'. Existd o mare probabilitate ca familia si penoani. dificili sau nepotrivite pentru viala de cisetorie. poate cd
se impotriveascd atunci cand unul dintre parteneri este divo4at. persoana divo4ate obignuieEte si fugi de problemele cotidiene, in
Familia celui care nu a mai fost cisdtorit tindq adesea s[ priveasci loc si le abordeze intr-un mod realist s,i sd incerce si glseasci o
aceaste cesnicie cu un amestec de teamd 9i speranli in ceea ce solulie. Atunci cAnd vor apirea probleme serioase, acest gen de
priveste viitorul, indiferent ce temerile sunt justificate sau nu. in persoanS. va ciuta si divo4eze din nou.
acelagi timp, familia persoanei divorlate nu se poate abline se nu Daci te gdndesti sA te c[sdtoretti cu o persoand divorfati, kebuie
faci anumite comparalii intre noua alegere ;i partenerul precedent. sa fii in mod deosebit preocupat sd-i evaluezi personalitatea si
Oare este aceaste persoand mai bunA decAt cea de dinainte? Prima capacitatea de adaptare. Statistic vorbind, trebuie si fiti constienh
cesetorie $i divorlul sunt realitili de viafi, care vor afecta toate ci persoanele divo4ate prezinte un mai mare grad de risc in ceea ce
relaliile cu familia gi cu fostii prieteni, chiar dacd noul cuplu crede priveste cisetoria decit cineva care nu a mai fost clsdtorit inainte,
ci ..totul este de domeniul trecutului". iar o femeie divorlate prezinte un risc chiar mai mare decAt un birbat
divor!at.
3. Copiii. DacL din cisitoria precedentl au rezultat copii, atunci Persoanele divorlate au o rate mai ridicati in ceea ce priveste
trebuie luali in considerare fi alli factori. Dacd persoana divo4ati esecul marital pentru cd: (1) au tendinla de a se cdsdtori tot cu
are dreptul si-i ia pe copii o zi pe sdptimAni, noul partener trebuie persoane divo4ate; (2) ezite mult mai pulin la gdndul de a divo(a
sd faci anumite schimbiri de program in legiturd cu timpul cand din nou, din moment ce barierele impotriva-divorlului au fost
acestia vor veni in vizitd. Persoana divorfatl va trebui si ia legitura dobordte; (3) este posibil sd se fi obignuit sd fugi de situagiile
cu fostul partener pentru a.programa aceste vizite. De asemenea, problemd, in loc si aclioneze pentru rezolvarea lor; (4) este posibil
este posibil ca persoana divorlatd sd atbi anumite responsabilitdli si fi fost atat de afectati emotional de trauma divortului, incit si
financiare fagi de copiii din prima cisitorie, iar aceste presiuni caute se compenseze prin a se arunca in grabe intr-o noud experienld
financiare pot fi severe. Pulini birbagi cis,tigi suficient de mult ca se de dragoste. Acest ultim aspect poate sd fie factorul cel mai impor-
suslini, in mod adewat, doud familii. Noua solie va fi nevoitd si-si tant. Studiile arati ci persoanele divortate au tendinta de a inchera o
ajute solul pentru a face fa!i' obligaliilor financiare ale acestuia fald noui cisf,torie dupi o perioadd de cunoastere relativ scurte si cu
de prima lui familie. Noi cunoaEtem un cuplu in care amdndoi au logodne de scurti duratl (sau, cel mai adesea, feri nici o perioad[
mai fost cisdtoriti inainte gi care acum au copii impreuni. Unul de logodni), comparativ cu prima cdsetode.
dintre parteneri mi-a spus: ,,Atunci cdnd este vorba despre copii, Atunci cand te gandesti se te cisdtoresti cu o persoani. divor{ate,
divorlul nu se incheie niciodatd." trebuie si verifici, mai intdi, cAt de mult a invAtat aceasta din esecul
ei marital. Se simte aceastd persoane in totalitate lipsiti de vini,
4. Oamenii sunt, tn general mai pulin tobmnlj fald de difrcultdl considerAnd ci totul s-a petrecut doar din cauza celuilalt? Daci astfel
atunci c6nd acestea apar pentru a doua oard. Insuqi faptul ce o stau lucrurile, este indoielnic ci un astfel de om poate reprezenta o

234 235
r'
Nancy L. Van Pelt Curlenie completd

buni perspectiv[ pentru cisdtorie. Cei care au dat o datd grq trebuie Reaclia familiei si a prietenilor la o cisitorie mixtd din punct de
sd invele din experienli qi si descopere acele domenii care au nevoie vcdere rasial reprezintd una dintre problemele cele mai dificile cu
de imbundtilire. Este posibil ca dintr-o experienli amard sd inveli care se vor confrunta cei doi. in cisltoriile dintre albi si negri, fa-
cum sd faci a doua oarl o alegere mai potrivitd gi cum sd lucrezi mai rnilia pafienerului negru pare s[ rdspundi mai bine decAt o fac mem-
eficient la construirea unei relalii reusite. Intreaba-te: ,.C-e considerl lrrii familiei partenerului alb. Cuplurilor alb-negru li se pare mai
aceastl persoand c[ i-ar fi putut salva cdsnicia precedentl de la egec usor sd. trdiascl intr-un cartier de negri, si aceasta conduce, de obicei,
qi ce anume va face din clsltoria noastrd una reugitd?" lu contacte mai apropiate cu piringii soqului de culoare. intr-adevir,
loate contactele sociale tind sl ducf, in aceeasi direclie - cuplul isi
Cdsdtori i I e i nterrasi a le Iace mai multi prieteni negri decAt albi. Din nefericire, cuplul inter-
lasial nu se poate bucura in mod egal de ce este cel mai bun din
Mulli tineri sunt interesati daci e bine sau nu ca cineva sI se rrrnbele culturi.
cisdtoreascd cu o persoand de alte nalionalitate. Colegiile gi
Si, apoi, un alt monstru isi inaltl capul hidos. Cel mai adesea doi
universiteile din zilele noastre au studenli provenind din numeroase
oameni care provin din medii sociale, culturale si educationale
medii rasiale si etnice, oferind posibilitatea unui larg contact social
dil'erite, vor avea si valori mult diferite. Ceea ce este important pentru
intre grupuri apartinand unor rase diferite. Drept urmare, in Statele
runul dintre parteneri poate sd nu pari la fel pentru celdlalt. Orice
Unite, clsitoriile interrasiale au devenit in ultimii ani mult mai
cuplu, dar in special unul intenasial, trebuie si-si discute cu grija si
frecvente. Cele mai controversate dintre toate unirile rnaritale gi
unele dintre cele mai puternic stigmatizate sunt c[sdtoriile dintre chibzuinld valorile inainte de cis[torie.
albi qi negri. Cat de stabile sunt cdsitoriile interrasiale? Este rata divortului
Cdsdtoriile interrasiale ridici mai multe probleme importante. rnai mare atunci cdnd se cisdtoresc doui persoane de rase diferite?
Ele presupun ruptura de propria familie ;i de deprinderile sociale Studiile f[cute in aceastd prMnti sunt sumare si nu ne ajutd prea
de pdnl atunci. De ce a ales aceasti persoane pe cineva dintr-o altd Inult. Majoritatea cdsdtoriilor interrasiale, in care sunt implicate
rasd gi dintr-un mediu cultural, diferit de a1 sdu? De ce a ales s[ rigte persoane de culoare, includ de obicei persoane divortate, iar acestea
critica Ei respingerea familiei gi a prietenilor, clsitorindu-se in afara distorsioneazi statisticile. Ludnd in considerare acest factor, pare
propriului grup rasial? Problema motivaliei este cruciall. rnai sigur sd. concluzionim cd, in general, cisdtoriile interrasiale au
Un rispuns simplu ar putea fi acela cI dragostea nu cunoaste o mai mare rati de esec.e
bariere, nu tine cont de culoare sau de prejudeci{i. Dar trebuie si Nu in ultimul rind, trebuie si luim in considerare problema
existe qi alli factori care sd exercite o anumitd influenld asupra deciziei copiilor. Poate un copil niscut din pirinti de rase diferite si aibd
finale. Este weunul dintre parteneri (sau amindoi) prea idealigti gi posibilitatea de a avea o copildrie normald si sin[toasd din punct de
dispugi sd riqte disconfortul personal gi ostracizarea doar pentru a vcdere emotional? Vor exista ocazii potdvite pentru prietenii cu
demonstra libertatea si individualitatea in care cred in mod sincer? copii aparlinAnd ambelor culturi? Cind copilul va ajunge la vdrsta
Sau sunt rdanntili impoftiva perinfilor, a prietenilor, a bisericii sau rrdolescentei si a idilelor, va fi el in stare sd aibi o relatie normali cu
a controlului social? Poate fi un factor motivator dorinla de a face rrna sau cealalti dintre rase? Va avea el posibilitati adecvate dc a
un pas mai sus in privin{a statutului social? primi o educatie?

z -tD 237
Nancy L. Van Pek CutTenie completat

Nu este simplu se rdspunzi la aceste intrebdri. Tendinla na{ionali gindeasci la faptul ci poate a gresit cu ceva Ei aceasta era pedeapsa
este cetre o mai mare acceptare a oamenilor de diferite rase. Dar, lui Dumnezeu. Astfel, el a inceput sa caute cdi de a-L mullumi pe
chiar si in acest context, progresul este lent. Prejudecdlile nu mor Dumnezeu si de a-L indupleca sd-gi retragd dezaprobarea din dreptul
peste noapte. lui. Josh s-a oferit sd participe mai des la bisericd, sd citeasci Biblia
Cuplul care se gande$te la o cdsdtorie interrasiali ar trebui sd ia rnai mult qi se impefie$easci propria credinte la alte gase persoane.
in considerare toate aceste aspecte. Este posibil ca prejudecefle sA Cum el si Paula aveau o relatie foarte ,,deschisd" unul cu celdlalt,
nu-si arate prea adesea coUii intr-un campus universitar sau in .losh a pldnuit o serie de prelegeri care presupuneau o cildtorie in
vecinitatea marilor orase. De aceea, in astfel de comunitiii, cuplurile sudul Califomiei. In ultima seari petrecute in Califomia, el a dus-o
interrasiale pot resimli o tensiune mai redusd. Dar, in majoritatea
Pc Paula la un restaurant mexican pentru a lua cina impreuni, astfel
zonelor ldrii (Statele Unite), cuplurile interrasiale nu vor fi incat se poate sta de vorbi mai mult. Josh qoviia dacd sa-qi deschidn
intimpinate cu simpatie si aprobare. Ele vor trebui sd-qi cigtige cu sau nu sufletul inaintea ei, pentru cd nu woia s-o reneasce qi, in
greu respectul gi acceptarea celorlalli. lcelasi timp, pentru cd nu woia si-gi faci rdu nici lui. CAnd a inceput
si-i impirtiseasci Paulei ce simtea cA i-a descoperit Dumnezeu,
Nu te grdbi! s-a intAmplat ceva uimitor. Dumnezeu ii descoperise qi Paulei acela;i
lucru! Si ea manifestase o aceeagi refinere in a-i implrtis,i lui Josh
Josh McDowell, conducitorul nalional al Campus Crusade for
ceea ce simtea, pentru cA nu vroia ca weunul dintre ei si fie rinit!
Christ, relateazi o experienle din perioada cAnd era prieten cu Paula,
Au stat amlo gi au plAns ca doi copii, in timp ce au luat dec2ia de a
,,o fatd fantastici", o fatd care avea orice gi-ar dori un biiat (si cAnd pune capdt relaliei lor. Toli cei din restaurant se uitau mirati la ei cum
spunea oice, gtia ce spune). Paula avea chiar Ei niste plrin1i
incercau sd mdnAnce acea mincare mexicani, imbibatl de lacrimi.
formidabili, gi lucrul acesta insemna foarte mult pentru Josh, datoriti
DupI cin[, s-au plimbat prin parcul Balboa si gi-au adus aminte
i condi;iilor in care crescuse el. Au fost prieteni timp de doi ani gi
jumitate si s-au simtit bine impreund. Se potriveau in privinfa de clipele minunate pe care le petrecuserd impreuni. Au rAs Ei s-au
simfit minunat in seara aceea. Josh s-a purtat in asa fel, incdt Paula
! gusturilor, se inlelegeau bine. Togi le spuneau ci sunt fdculi unul
pentru cel alt qi ce le ste bine impreuni. Pind si profesorii de la nici mdcar nu a binuit ci ruptura dintre ei ii producea suferingi.
seminar isi exprimau aprobarea: ,,Josh, ar fi bine si te cisltoresti cu A doua zi de dimineafd, Paula gi plrinlii ei l-au luat pe Josh de la
Paula. Ar fi o solie formidabili pentru un lucrdtor cregtin." Aproape hotelul unde stetuse gi l-au condus la aeroport, de unde urma sd
ci il
presau cetle aceastd decizie. plece inapoi, spre Canada. Totul plrea normal in timp ce cilf,torea
Paula si Josh au inceput sd vorbeasce despre cdsdtorie chiar inainte tlaturi de familia ei, in masind. Chiar gi la aeroport, in timp ce a;tepta
de plecarea lui spre Canada, unde urma si conduce o cruciadi ;Lvionul, el s-a purtat cu aparenti indiferenld. Dar, atunci cdnd a
evanghelistici. Paula se ala in anul ei de juniorat la un colegiu de sirutat-o pe Paula de rlmas bun, Josh I-a jurat lui Dumnezeu ci
stat din sudul Califomiei. Insd, pe diferite cIi, Dumnezeu a inceput niciodatd, pdnd la sfArsitul vielii lui, nu va mai trece printr-o astfel
sd arate ci Paula nu era potriviti pentru Josh gi ci El o va scoate din de experiengi. $i, cdnd s-a intors se plece, gi-a simlit picioarele
viata lui Josh. lsemenea unor tdilei impleticili. Stomacul i s-a strdns atat de tare,
Lui Josh ia fost foarte greu sd accepte aceasta. Paula reprezenta incdt a crezut cd va vomita in drum spre avion. Lucrul pe care si-l
tot ceea ce si-ar fi putut dori de la o femeie. El a inceput si se tlorea mai mult decdt orice altceva era se alerge inapoi la ea si si-i

238 239
Nancy L. Van Pelt Cuftenie completd

spuni: ,,Paula, hai sd ne cisdtorim!", Ei era sigur cd ea iar fi spus Treptat, Josh s-a convins ci Dumnezeu il iubea gi c[ o luase pe
,,Da!". Aveau si uite gi de lucrarea lui, Ei de ;coala ei . .. Puteau s-o Paula din viafa lui pentru cd pregitise pe altcineva pentru el. Nu pe
faci. Aveau si-gi cumpere o cisuld practici gi modestd, si aibd ciliva cineva mai buni decAt Paula, ci pe cineva mai buni Ei mai potrivit[
copii reugili, si lind un cAine credincios gi istel, pur gi simplu si pentru el decAt Paula. $i, deodatd, a inceput sd aEtepte cu nerebdare
trAiasca. ca Dumnezeu si-i descopere planul Siu pentru el.
Era atat de tulburat cind a ajuns la avion, incdt a trebuit sI se Dupf, ce Paula gi Josh au rupt relajia lor, Bob, unul dintre prietenii
imping[, efectiv, pe scirile acestuia, folosindu-se de ambele miini. lui Josh, a inceput si se intilneasci cu Paula. El i-a mdrturisit Paulei
Avionul era plin qi el se simlea ca un prost asa cum se indrepta cl era indrlgostit de ea de mai bine de un an, dar cI se increzuse atat
plAngdnd ca un copil cetre^partea din spate a avionului, unde se afla de mult in planul lui Dumnezeu pentru viala Iui, incdt nu-qi
singurul loc rimas liber. Insojitoarea de zbor mergea in urma lui descoperise niciodati simfimintele fali de Josh sau de Paula pAni
ducdndu-i seryieta - asemenea unei mame care ducea cosuleful cu cind relalia acestora nu se destremase. Se increzuse in Dumnezeu
mdncare al copilului ei. pentru un timp atat de indelungat! Bob i-a cerut Paulei sd se roage
Odatd aqezat pe locul lui, Josh a inceput si se indoiascd de pentru relalia lor ;i pentru viitorul lor impreund. El gtia c5, dac[ era
Dumnezeu si sd Il acuze. Unde era dragostea lui Dumnezeu acum? voia lui Dumnezeu ca ei sd-gi uneascd vielile, Dumnezeu avea sd-i
Unde era planul Lui pentru viala lui Josh? ,,Dumnezeule, dacd md d[ruiasci Paulei dragoste pentru el.
iubegti atdt de mult, de ce imi iei persoana care inseamni atAt de Paula nu gtia ce s[ faci intr-o astfel de situalie, pentru ce suferea
mult penfru mine?" Dupd aceasta, aproape c[ I-a intors spatele lui inci dupl despirgirea ei de Josh. Dar s-a rugat in aceasti privinle ;i,
Dumnezeu. Considera totul ca fiind fird valoare - creqtinismul, cdteva luni mai tdrziu, ea gi Bob s-au cisitorit. Ei continui gi astdzi
slujirea lui ca pastor, totul. Timp de trei ore gi jumetate s-a luptat si se bucure de o frumoasi relalie impreuni.
astfel. Mai tArziu, Josh si Paula au stat de vorbi despre evenimentele
Apoi, Duhul Sfdnt a inceput s5-i aduci aminte pasajele din care au urmat, dupi despiltirea lor, in viala fiecdruia dintre ei. Ei ar
Scripturl, pe care le ascunsese in mintea lui: ,,Fiindci atdt de mult a fi putut sd se cf,sitoreascd qi s[ aiba, in propriile lor cuvinte, ,,o
iubit Dumnezeu .. . (pe Josh) incdt a dat .. ."; ,,El nu va reline nici un relalie fantastic[". Dar ei n-ar fi putut avea niciodatS. ceea ce Paula
lucru bun de la aceia care umbll in neprihdnire"; ,,Toate lucrurile 9i Bob au acum.
lucreazd impreuni pentru binele .. ." Scriptura nu spunea ca ,,toate Desigur ci, in cele din urmi, Josh a intdlnit-o pe fata visurilor lui,
lucrurile sunt bune ...", ci doar ce,,toate lucrurile lucreazi spre acea persoani la care simlea cd se gdndise Dumnezeu pentru el.
bine". ,,El nu va retine nici un lucru bun de la aceia care umbli in Mul{i oameni nu pot a$tepta, qi astfel se c[sitoresc pe baza
neprih[nire." aceluiagi tip de dragoste ca cea pe care o aveau Josh gi Paula. Dar ei
Josh ;i-a revdzut intreaga viali de pAnd atunci. ,,Te-am iubit, nu reusesc sd. dezvolte un fel mai bun gi mai inalt de dragoste. Ave{i
Dumnezeule. Prin puterea Duhului SfAnt, am incercat si umblu in ribdare. Dacd este ceva care se poate impotrivi gustului, acest ceva
neprihdnire. Dar Paula mi se pare un Iucru bun pentru mine. Pnn[ este dragostea. Ldsali-L pe Dumnezeu sd lucreze pentru voi. Nu
acum, ai fost intotdeauna credincios, Doamne. Aceasta inseamni uitali, Dumnezeu revarsd intotdeauna ceea ce este cel mai bun peste
ce aceea cu care vrei sI m[ cdsdtoresc eu trebuie s[ fie mai bun[ aceia care las[ totul la alegerea Sa. Nu vd gribi!!
decAt Paula! Uau!"

240 241

h,
-
Nancy L. Van Pelt

NOTE DE SUBSOL
'Din New Anericatl Standarrl Bible, The Lockman Foundarion, 1960, 1962, 1963,
1968. I07l. Iq72. Iq7l. 1q75. Folosrt cu permr(rune. Nu conteazd de cdt mp cei doi sunt tnxpreund; logodna aduce
'Paul H. Landis. Making the Moe of Mar.i.rgr (New york: Appleron Century-Crofrs,
1965), p.260. Intotdeauna cLt sine o noud cotilurd.
rldem.. p. 268.
rldern.. p.272.
aIdem., pp.272, 273. Capitolul 9
5ldem., p.263.
6ldem., p. 141.
?Idem., p.283.
*ldem., p.291.
'Robert K. Kelley, Courtship, Marriage, and FamilJ,2d ed. (New york: Harcourl
IIllI GARE IREBUIE SA FIE GATA
Brace Jovanovich, Inc. 1974), p.283.

Un bliat 9i o fati s-au intAlnit, au inceput si iasl impreunl si


s lu indrdgostit. Au awt o relatie sdnltoasl. Pdrinlii ei locuiau undeva
pc malul mdrii, astfel ci o mare parte dintre activitilile Ior gravitau
rn jurul navigatului, al schiului acvatic, al fripturilor de nalbd de mare
si al plimbirilor pe plaji. Dupi cAteva s6ptimdni, el a cerut-o in
cirsdtorie si ea a acceptat.
Dar, cum el era in serviciul militar, iar ea incepuse un curs de
rrursing de doi ani, cei doi erau nevoiti se suporte o logodnd prelungiti.
l'trinlii i-au avertizat ci o logodnd de doi ani avea si fie un lucru
rlilicil, dar tinerii erau hotdrAli si urmeze ceea ce-Ei puseserd in gAnd.
. Ea a plecat sI studieze nursingla 1200 de mile depirtare de cas6.
In acest timp, el gi-a slujit patria. Igi scriau unul celuiialt aproape in
liccare zi. El o inconjura cu o atmosferi romantic5, trimilAndu-i
llori o dati pe luni gi sundnd-o adesea. Insi, chiar si in aceste condilii,
r lcspirtirea li s-a pdrut tare greu de suportat. Cind ea s-a intors

ircase pentru vacanta de Crdciun, amAndoi au hotirdt (ajutali de o


oarecare presiune din partea rudelor), si se cdsdtoreascd in ziua de
Anul Nou. Cele zece zile care le rd.mdseserd pane atunci le-aupetrecut
punind la punct orice detaliu al vijelioasei nunli. Au alut parte de o
rrunti minunatd, acas5. la mireas5., incdntali de splendida priveligte a
11rlfului.
Acest cuplu a fdcut cAteva greqeli grave. in primul rAnd, ea s-a
logodit ,,intr-o perioadi de sllbiciune" - incercdnd sA se indra-

242 243
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

gosteasce dup[ trauma destrdmdrii unei relalii cu altcineva. Inainte are rolul unei declaralii oficiale pentru familie gi pentru pdeteni, cd
de a se angaja intr-o relatie serioase fi stabild, cei doi nu au avut cei doi intenlioneazi sd se cisitoreasc[. Adesea ziarele locale publicd
ocazia sd se cunoascA suficient unul pe celdlalt, astfel cd s-au logodit anunluri de logodni. Un astfel de anun! oficial ii atenlioneazi pe cei
firi si aibi in vedere o nuntd intr-un viitor apropiat - ci doar din jur cd orice alli eventuali pretendenli sunt scos,i din decor Ei cd
,,cdndva", nu se stie cAnd, peste caliva ani. Au fost departe unul de viitorul apa4ine acum amandurora.
celilalt pe intreaga perioadi a logodnei, au plinuit nunta in $abd, In acelaqi timp, anunlul public solemnizeazi logodna. El oferi
nu au a\ut timp pentru consiliere premaritali;i nu gi-au putut permite familiei gi prietenilor ocazia de a se adapta la realitatea cd, in curAnd,
o Iund de miere. va lua fiinle o noui familie. Walter Trobish scrie cd, in unele triburi
Cunosc bine acest cuplu. ,,Ea" sunt eu, iar ,,e1" este Harry. Noi africane, intregul sat danseaz A impreune cu mirele atunci cand acesta
am fdcut-o. Dar ... daci am putea sd ludm totul de la inceput, am pleaci intr-un alt sat pentru a-gi lua mireasa. Triburile africane nu
wea si facem totul aga cum trebuie. cer documente legale (acestea nu existau nici in timpurile Vechittlui
Testament), dar intregul trib recunoagte noul statut al cuplului si le
Scopul logodnei susline c[sitoria. Societatea intdre$te responsabilitatea celor doi unul
fa1[ de celilalt, fa]i de copiii rezultali din cisetoria lor gi fajd de
Zua logodnei va fiuna dintre cele mai fericite zile din viata ta. comunitate. Atunci cind o promisiune este fecute publicd, acest
Felicitirile gi urdrile de bine, venite din partea prietenilor, vor suna in lucru tinde si consolideze intenlia de a o respecta. Cu cAt sunt mai
urechile tale ca o muzici pldcuti. Vei avea simldmAntul ci, in sfArs,it, mulli cei care qtiu despre angajamentul tdu, cu atat sunt mai multe
ai ajuns la linia de sosire qi cA peste noapte ai cepetat un nou statut.
Eanse s[ !i-l respecfi. Astfel, o logodn[ secreti nu reprezintl de fapt
Aceasti relalie speciali cu persoana pe care o iubeqti i1i va aduce o logodnd in adevdratul sens al cuvAntului. Atunci cdnd, indifermt
satisfaclii deosebite, un profund simlimant al angajamentului qi al din ce motiv, lii secret un angajament, o promisiune, inseamni ci
apartenenlei pe care o simpli relalie stabili sau o ,,infelegere" cineva fraieregte pe altcineva.
neoficiald nu !i-l pot oferi in aceeasi mdsure cu logodna. In plus, Un alt scop al perioadei de logodni este acela de a plinui nunta.
familia gi prietenii accepti acum in mod deschis faptul c[ voi doi Dup[ ce un cuplu iqi anun![ logodna, cei doi pot incepe s[ plinuiasci
apartineti unul celuilalt. nunta in detaliu. Cum nunta inslgi presupune o muljime de decizii,
A te logodi este un lucru atat de emolionant qi de implinitor, un cuplu inlelept trebuie sd inceapd planurile pentru nunta cu mai
incit unii tineri pierd din vedere sI acorde atentia cuvenit[ adevdratei multe luni inainte. Organizarea gi administrarea unei festivitlli de
semnificagii gi importanle a acestui act. I-ogodna este un pas serios. nuntd inseamnd o stare de teribiid agitalie chiar qi firi sd recurgi la
Plinuiegti si-!i legi intregul viitor de o alti persoane prin actul decizii de ultim moment. O ceremonie de cununie religioasi cere,
c[sitoriei, care in realitate nu poate fi desficut niciodati. Nici mdcar de obicei, o pregetire de cel pulin gase luni.
divorlul nu poate sd anuleze deazia pe care ai luat-o c6ndva. Fixarea zilei nunlii inseamnd luarea in considerare a mai multor
Multe cupluri consideri ce singurul scop al logodnei este acela factori. Data acesteia trebuie se permite un dmp suficient pentru
de a avea timp pentru planificarea nuntii. Planurile pentnr nunt[ pregetire. Se ia in considerare ca perioada menstruali a miresei sd
sunt importante, dar ele nu constituie decdt o micd parte din ceea ce nu se interfereze cu relaliile sexuale din timpul lunii de miere. (Acum,
trebuie sd aib[ loc in perioada logodnei. Mai intAi de toate, logodna este posibil[ folosirea unei medicaiii care sf, amdne menstrualia,

244 245
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

daci se doreEte acestlucru.) Se line seama, in acelagi timp, de rudele provizorii, cineva care are motivalii ascunse ar putea folosi logodna
gi de prietenii care vor participa, precum ;i de pastorul oficiant qi de pentru satisfaclii egoiste. Un birbat ar putea sA o foloseascd pentru
facifitdlile necesare ceremoniei gi mesei care va urma. a convinge o femeie se accepte o relalie sexual5 cu el. O femeie ar
Este de preferat o ceremonie de dupi-amiazd, nu una de sear6. putea folosi perioada de logodni pentru a-qi imbuneteli statutul
Dupi receplie, cuplul are nevoie de un timp suficient, ca si plece printre prietenele ei, cu toate cd nu are nici o intentie serioasd de a
citre locul unde igi vor petrece luna de miere (sau citre locul unde se cdsdtori cu acel birbat.
iqi vor petrece noaptea nunlii, oriunde ar fi acesta), sf, despacheteze, Prin urmare, perioada de logodnd ofere timp pentru o cercetare
sd se invioreze gi sd ia cina impreuni, inainte de a se retrage pentru linald si criticd. Aceasta este ultima voastr[ ocazie de a verifica
noapte. Majoritatea cuplurilor pleacd de la receplia nunlii lor intr-o persoana pe care o iubili. Ali fdcut deja anumite investigalii, pentru
stare de adevirati epuizare din cauza freneziei pregdtirilor, a ci, altfel, nu ali fi ajuns la faza logodnei, dar acum vi verificati si
ceremoniei in sine, qi apoi a recepliei. Ei au nevoie de un timp ca rcverificati reacliile unul fald de celdlalt. Acum este timpul sd aduceli
sd-gi linigteasci nervii si sd-si normalizeze nivelul glucozei din sdnge in discutie toate deosebirile de opinie si toate conflictele nerezolvate
printr-o masd consistenti. In noaptea dinaintea nunlii, evitali orice care v-au afectat relalia. Este timpul si dezvlluiti orice secret ascuns,
petreceri care s-ar putea intinde pdnd la primele ore ale diminelii. care trebuie cunoscut de celdlalt inainte de cisdtorie. (Cum si ce sd
De asemenea, perioada logodnei oferd cuplului ocazia de a discuta spuneti vom aborda mai tdrziu). lngodna vii ofera. in acela;i timp,
despre viitorul lor gi de a face planuri pentru primul an de cisnicie. posibilitatea de a cunoaste mai bine familia persoanei cu care
Poate ce multe dintre aceste lucruri le-ali discutat inainte, dar acum intentionaii sd vd cdsltoriti.
puteli discuta intr-o atmosfere mai intimi 9i mai deosebiti. Citeva Cu toate acestea, perioada logodnei nu trebuie sI dureze la
dintre intrebirile pe care le veli discuta ar putea include: Plenuili si nesfirsit. Un cuplu nu ar trebui sd se logodeascd pAni cAnd cei doi
aveli copii? Daci da, cdnd gi cdli? Va lucra solia in afara cdminului? nu au stabilit micar luna in care va avea loc nunta. A te logodi fiLri
Dacd da, va continua ea sd lucreze qi dupi nagterea copiilor? Ce s:i ai in vedere nici o tintl inseamnd sd distrugi insdsi semnfficaEia
metode de control al sarcinilor veli folosi? Cum vA vef susline din tranzitorie a logodnei. Aceasta nu este un scop in sine, ci un
punct de vedere financiar? Unde veli locui dupi nunte gi cum ve veli ngajament pentru cdsitorie. Semnificajia logodnei este deformati
mobila casa? Ce fel de nunti veti avea? Cind va avea loc qi unde? ;rtunci cAnd nu se are in vedere nici o tintd.
Cine va oficia ceremonia? Pe cine veli invita la nunti? Veli avea o De ce si nu fugim pe ascuns impreuni? Un motiv convingdtor ar
lund de miere? DacI da, unde veli merge? CAt timp va dura gi ce li acela cd cei care fug nu au nici un fel de asigurare cu privire la
suml veJi putea cheltui? Care este atitudinea fiecdruia dintre vo.i durabilitatea legiturii lor. Un studiu fbcut pe un numdr de 730 de
fali de aspectul sexual al cisniciei? Ar trebui sd apelali la o consiliere cupluri, care au fugit impreuni pentru o cdsitorie surprizi, aratd cd
premaritall din partea pastorului? Ce planuri legate de bani s,i de ircestora nu le-a mers la fel de bine ca celor care se cisltoriserd
lucrurile materiale se potrivesc cel mai bine temperamentelor voastrg conform ceremoniilor tradilionale. Cercetitorii in domeniu spun cd
qi circumstanlelor specifice in care vi afla1i? problema, in cazul cisitoriilor secrete, este aceea cd ele implicd
In cele din urm[, perioada de logodn[ asiguri timpul necesar l)crsoane care, prin aceasta, nu vor decit sd scape de ceva.
pentru a ve testa sinceritatea. Intr-o epoci in care moralitatea gi
valorile s-au prdbuEit, in care relaliile sunt mai mult intamphtoare gi

246 247
Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

Lungimea perioadei de logodnd nostrivor..."-totul intr-un mod romantic, idealizat, fdrA ca aspectele
esenliale sd fie micar atinse. Cei doi pot avea deosebiri drastice de
,,Eu? Eu nu cred in logodnele lungi!", a rostit Susan cu emfazi. opinie cu privire la ceea ce urmeazd sd se intAmple ,,cind vom avea
,,Eu consider ci, o datd ce te-ai hotdrat s-o faci, trebuie sd-i dai copii". Lipsa de timp nu va ingddui discutarea unor astfel de subiecte
inainte si sd termini mai repede!" Susan nrea si se grdbeascd spre esen!iale.
I
cesatorie in acelagi fel in care se grlbeEte si-gi cumpere haine qi, Fiecare dintre cei doi poate si presupunl cd celdlalt are aceleasi
inevitabil, sfdrqegte prin a-gi aduna in garderobi o mullime de lucruri valori cu privire la viala de familie, atunci cind existi si copii, in
care nu i se potrivesc. Cisdtoriile fdcute in grabd, dupi logodne timp ce, in realitate, acele valori pot se difere categoric. O logodnd
scurte, au puline qanse de reuqitS. mai lungi ofe.ri posibilitatea si iasi la suprafald anumite idei
Multe studii ficute de-a lungul anilor au incercat si determine contradictorii. In aceastd perioadd, cei doi pot discuta in mod deschis
legdtura dintre lungimea logodnei ;i fericirea cisniciei. Majoritatea despre simjimintele lor. Ei pot ajunge la un compromis, astfel incdt
acestora arate c[ o logodnd de doi sau mai mulli ani are cea mai se se poati cdsdtori, realizAnd o intelegere asupra chestiunilor
mare qansd de succes, in timp ce logodnele de gase luni sau mai puJin, respective, chiar daci nu simt amindoi in acelaEi fel cu privire la un
inregistreazd cel mai mare procent de egecuri. Nu se $tie cu certitu- anumit aspect. Sau, cu timpul, ei pot ajunge la concluzia cd-ideile lor
dine dacd aceste descoperiri mai sunt valabile gi in zilele noastre. sunt prea divergente. In ambele cazuri, o logodnd scurti ii va impinge
Multe dintre problemele care inainte erau discutate doar dupi cdke un angajament de cisitorie inainte de a fi avut timp si priveascd
ce un cuplu se logodea oficial sunt abordate astdzi incl din laza problemele in mod obiectiv.
,,angajamentului de a te logodi". in ultimii ani, un numdr tot mai Pe de altd parte, un cuplu poate si fie logodit timp de doi sau
mare de cupluri discutd intimitili care, cAndva, erau discutate doar chiar mai mulli ani ;i totugi sd nu fie pregitit pentru cdsetorie. O
dupi logodnd. Chiar dacd aceasta este realitatea, un lucru rimdne tAnird solie a mers si caute consiliere dupd numai Ease luni de
sigur; o logodnd suficient de lungi poate limuri Ei vindeca multe cisnicie. Ea fusese logoditd cu soful ei timp de mai bine de doi ani gi
idile trecdtoare, care nu ar trebui si conduci weodatd la cisdtorie. plAngea amamic pentru cd fusese convinsi ci o logodnd atAt de lunga
DacA un b[iat $i o fatl se cunosc de multl weme qi sunt impreuni ii va garanta fericirea. Consilierul si-a dat seama cd, desi cei doi
ca qi cuplu, o logodnd lungd nu este pentru ei la fel de importanti ca fuseserd logodili pentru o perioadi atdt de indelungatd, timpul pe
atunci cand ar fi alut doar o scurti perioadd de curtenie inaintea care il petrecuserd efectiv impreune, in tot acest interval, fusese doar
logodnei. Adev[rata problemi nu este: ,,CAt de mult ar trebui si de aproximativ 30 de zilel Mai mult decdt atdt, majoritatea intAlnirilor
dureze logodna?", ci ,,De cAt timp sunteli impreuni .si cAt de bine vd lor alrrseseri loc cu ocazii oficiale, protocolare, cAnd fiecare se
cunoagteli unul pe celilalt?" A ajunge s[-l cunogti pe celilalt reprezintd imbrlcase cu ce avea mai bun. Ei avuseseri prea pulin timp ca sd se
partea cea mai importante a rela(iei, gi in aceastd privinld nu po! se cunoasci unul pe celilalt a;a cum erau in realitate, in imprejurdrile
grdbegti procesul cunoagterii. vielii de zi cu zi. Acest cuplu parcursese o perioadi de logodni relativ
Este nevoie de timp pentru ca doi oameni sd-gi inleleagi atitu- lungd, fdri sd reugeasci insi sd ias[ din lumea lor artificiald, astfel
dinile gi punctele de vedere. S[ luim, de exemplu, problema de a incAt si-si construiasci o relatie sf,nitoasi.
avea copii sau nu. Un cuplu logodit doar de foarte pulin timp poate Majoritatea logodnelor dureazi maipulin de un an, media variind
sA repete cliEee de genul: ,,CAnd vom avea copii, vom ...", ,,Copiii intre gase 9i zece luni, perioadd care oferi totugi un timp suficient

248 249
Nancy L. Van Pelt
Cunenie completd

penftu a realiza tot ceea ce trebuie se fie pus la punct. Reline,ti: o mai greu sd vi abtineti de la a merge mai departe. Expresiile voastre
astfel de duratl este ideal[ in cazul in care, in momentul logodnei, de afecliune fizici avanseazd. pe mdsuri ce nunta se apropie. Deja
cei doi se cunosc unul pe celdlalt de cel pulin doi ani. Este nevoie de faceti planurile pentru nunt6, pentru luna de miere qi pentru viala de
cel pulin Ease luni pentru a implini toate rolurile logodnei gi pentru cdsnicie. Pe mdsuri ce impirtdsiti din ce in ce mai multe aspecte ale
pregdtirea adecvatd a cisltoriei. I-ogodnele mai lungi de un an tind vielii, ispita de a grdbi lucrurile creste.
si-gi piardd avdntul. Un cuplu isi poate menline simlimAntul de V-ati intrebat weodati ce deosebire este dac5. un cuplu isi incepe
a$teptare qi emolie pe parcursul unui ciclu de anotimpuri, dar nu relalia sexuali cu trei luni, cu trei septimani, sau chiar cu trei zile
mai mult. inainte de nunti, sau daci asteapti pini dupi ceremonie? O astfel
Factorul crucial in succesul marital nu este lungimea logodnei, ci de intrebare implicd faptul cd nu existd nici o deosebire intre un
timpul efectiv in care ati avut ocazia sA vd cunoaqteli unul pe celdlalt, cuplu care are o relalie sexuald inainte de logodni si unul care asteaptd
si vd explorali personalitdlile, valorile si mediul in care p6ni dupd logodni. SI vedem caliva dintre factorii semnificativr:
v-a!i dezvoltat piniin momentul cAnd a1i stabilit o relalie. O perioadd 1. Inainte de cisitorie, cuplul rdmAne dependent de sisteme
de curtenie de aproximativ trei ani poate si asigure cele mai mari economice separate. In general, pdrinjii continud s[ le asigure fuana,
sanse de succes. imbricdmintea, locuinla gi proteclia. Spre deosebire de aceasti
Prin urmare, este mai bine si aveli o logodnd mai scurtd, dar situalie, cisdtoria formeazd. o noue unitate economici, separatd $i
eficientd, decAt una lungi, cu o perioad[ scurtd de cunoagtere. Cu independenti de ceilalli.
toate acestea, este de preferat si aveli o logodni lungi decdt o 2. Inainte de cdsdtorie, fiecare dintre cei doi este mai mult sau
cdsdtorie premature. mai putin dependent emotional de plrinli gi/sau de alte persoane.
CAt dureazi o logodnl prea lungi? Rispunsul implici mai multe Dupd cdsitorie, aceaste dependenle este transferatd asupra
variante. In mare parte, el depinde de personalitdlile voastre, de partenerului de via1i,
motivul intarz ierii planurilor de nunta, de cat de des vn pute,ti intAlni 3. Inainte de cisitorie fiecare se identificd, din punct de vedere
unul cu celdlalt . . . Oricum, o logodni este prea lungd, d acl, genereazi civil, cu propria sa familie. Dupi clsitorie, ei sunt responsabiJi ;i
o stare excesivi de tensiune nervoasd; dac[ cei doi trliesc un obliga^ti civil unul fatd de celilalt.
simldmint pronunlat de frustrare; dacd devin irascibili; daci ajung 4. Inainte de casAtorie societatea nu i-a acceptat ca familie. Unii
in punctul in care nu-s,i mai pot men;ine manifestdrile de intimitate inci ii privesc doar ca pe niste membri ai familiei pdrinlilor lor. Dupi
fizicd in cadrul limitelor pe care le-au stabilit la inceput; daci devin cisitorie, societatea ii consideri o familie.
indiferenli unul fa!5 de celilalt sau dace sunt tentali se se arunce, in 5. in cazul in care apare o sarcini inainte de cdsf,torie, cuplul se
mod impulsiv, cdtre cdsitorie, fdri si mai ia in considerare motivele confruntd cu o multime de probleme de naturi legali, personald,
serioase care i-au determinat sA amane nunta. cmotionali, sociale gi spirituald. Cdsetoria asigurd o astfel de
atmosferi in care chiar si un bebelus neplanificat poate sn fie ingrijit,
Cet de intimd ar trebui sd fie logodnaT iubit, acceptat si crescut.
Dr. Denick Baily, in cartea sa The Mystery of Love and Marriage,
Haideli si presupunem ce v-ali respectat foarte strict limitele afirmi ci o cdsetorie crestine este intemeiatd atunci cdnd: (a) cei
stabilite panl acum, iar acum sunteli logoditi. Vi este din ce in ce
doi parteneri se iubesc cu adevirat unul pe celdlalt; (b) fiecare dintre

250 251
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

ei aclioneazA liber, deliberat, ralional 9i responsabil; (c) fiecare l)aci nu s-ar fi simlit obligat de relajia sexuali, el ar fi fost liber sd
aclioneaz[ in cunogtinla si aprobarea societdlii; (d) fiecare actioneazi rupi logodna, si evite cdsltoria si si previni, astfel, o tragedie.
in conformitate cu standardele biblice gi (e) relalia sexuali le uneqte In acelasi timp, intimitatea sexuall ii impiedici pe cei doi sa
vietile. rrbordeze in mod realist problemele si conflictele pe care ar trebui sd
in conformitate cu aceaste definilie pentru cdsdtoria cregtini, lc discute gi sd le rezolve inainte de cdsitorie. Daci apar certurile qi
un cuplu logodit care are o relalie sexuali violeazl definigia in neintelegerile, ele sunt acoperite cu intimiteti. Astfel, sexul devine o
trei puncte: (1) aclioneazd fdri cunostinla sau aprobarea cale de a evita problemele importante.
societ5lii - nici un certificat, un anun! public sau o ceremonie de Un alt motiv in favoarea aqtepterii este acela cd relatia sexual5 de
cesetorie; (2) profaneazd standardele sexuale biblice ;i (3) prin Lhnainte de cdsitorie - chiar daci un cuplu este logodit - are loc in
faptul cd risci posibilitatea nagterii unui copil in afara legdmAntului conditii destul de nefavorabile. Momentele furate pe bancheta din
c[sitoriei, decizia lor nu este ralionald qi nici responsabili. Cel spate a masinii, in dormitorul din casa pdrin{ilor, intr-o camerd de
mai probabil este cd hotlrarea lor a fost luati sub presiunea motel sau pe o pdturi, in pidure, lasi un gust de neimplinire. Riscul
pasiunilor starnite. tle a fi descoperiti este mereu prezent in mintea lor. Iar atunci cdnd
Pretinderea drepturilor gi a privilegiilor cdsdtoriei inainte ca cei doi au incdlcat limitele pe care hotdrAseri sd nu le incalce,
ceremonia si aibi loc poate fi comparatd, oarecum, cu o ceremonie simlimintele de vinovdtie si resentimentele nu vor intArzia sd apara.
de instalare a pregedintelui. Vi puteli imagina confuzia gi tulburarea De asemenea, teama de o eventuall sarcini poate rlpi o mare parte
care ar apdrea daci cei care a cAgtigat alegerile prezidenliale ar incerca tlin plicere.
se se mute la Casa Albi ;i si-gi asume prerogativele de pregedinte Sd presupunem ci ai hoterat ca, in privinta sexului, tu gi cel sau
inainte de a fi legal desemnat? cea pe care o iubesti si asteptali panl dupd nuntd; dar cit de departe
I
Mai mult decat atdt, statisticile spun ci doui treimi dintre logodne puteli merge in privinla altor intimitdti fizice? Chiar si gesturile
ajung si fie rupte. Unele persoane se logodesc de cinci sau Ease ori normale, precum sdrutul siimbrl{iqdrile, pot fi deosebit de stimulente.
inainte de a se cisdtori efectiv. Daci au relalii sexuale cu fiecare Ca urmare, unul dintre voi sau amdndoi puteti fi stimulati dincolo
dintre ace$ti parteneri, pe baza simplului fapt ci a avut loc logodna, de punctul in care sd vd puteti simti confortabil. Din aceastd cauzi,
riscurile gi dificultdlile vor fi cu mult mai mari. Logodnele rupte multe cupluri se lasd atrase cAtre contactul sexual.
sunt intotdeauna traumatizante, dar atunci cdnd sexul a reprezentat Cuplurile logodite trebuie si stie ci este de asteptat ca dorinla
o parte a relaliei celor doi, ruptura este infinit mai dificili. lor dupi intimitate sd creasci pe parcursul logodnei. Exprimarea
Unul dintre cele mai mari pericole ale unei relalii sexuale din mai liberi a afecliunii intre partenerii logodili este normald, pentru
perioada logodnei, este acela cd, in cazul in care cei doi sunt total cd voi sunteli acum intr-o perioadd de tranzitie intre curtenie si
nepotrivili unul pentru celilalt, ei ajung sd fie legali unul de celllalt cisitorie. Daci Iogodna nu se lungeste prea mult, aceaste intimitate
datoriti sexului. John gi l-ois ;i-au anun,tat logodna gi s-au avantat crescute este acceptabil5, pentru ce ea conduce cltre exprimarea
imediat intr-o relalie sexuali. Intre timp, John a inceput sd simti complet liberd si nelimitatd din cadrul cisniciei.
cd Lois nu este cea mai potrMtd pentru el, avAnd insi un puternic Mai mult decat atat, un cuplu logodit trebuie s[ se agtepte ca
sim! al onoarei, el a mers, oricum, pdni la cdsltorie. Mai tarziu, tcnsiunea sexual5 sI creascf,. Aceasti tensiune este cea care amplificd
cdnd s-a vizut in situalia de a divorla, John a suferit o cidere gravi. si urgenteazi dorinta dupe cesitode. Cu toate acestea, dacd tensiunea

zJz 253
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

cregte pane acolo, incat se afecteze echilibrul emolional al cuplului, nate de aceastd crestere a tensiunii sexuale reprezintd unul dintre
determinAndu-i pe cei doi s[ ingdduie ca atraclia fizicl sd le domine prlincipalele motive pentru care eu recoman d o cutlenie lungd si o
gdndirea $i comportamentul, ei nu fac altceva decit si-gi agraveze logodnd scuttd. Stdpanirea de sine este posibili si necesari.
problemele, in loc si permiti desfdsurarea normali a acestei etape
de tranzigie. Este timpul sd vd vadd un medic
Solulia acestei probleme nu este deloc ugoard gi are un caracter
profund individualizat. Fiecare cuplu trebuie sf, descopere acele Atat viitoarea mireasa. car si viirorul mire. ar trebui sd fie supugi
unui control medical complet. In momentul scrierii acestei cdrti, tot
experienle care sd le ingiduie si-gi exprime afecliunea, gi se-i ajute
mai multe state pretind, pentru incheierea clsdtoriei, un examen
in pregdtirea pentru cisitorie. In acelaEi timp, ei ar trebui sl le evite
rnedical atdt pentru birbali, cdt si pentru femei, inclusiv teste de
pe acelea care ii tulburi Ei ii dezorienteaz[, deturnAnduJe sau
siinge pentru depistarea bolilor venerice. insd, in foarte multe cazuri,
dezorganizAnduJe fazele finale ale pregdtirii. Tot ceea ce conduce
rnedicii fac doar un test Wassetman p€ntru depistarea sifilisului qr o
citre o relalie mai fericiti, mai pulin incordati gi mai plind de
cxaminare fizici foarte superficiald. In majoritatea cazurilor, acest
incredere, trebuie sd continue. Tot ceea ce mire;te tensiunea,
cxamen medical nu include nici micar o examinare pelviani a viitoarei
ingrijorarea gi simldmintul de vinovilie trebuie si inceteze.
nlirese, pentru a determina dacd aceasta va avea sau nu probleme in
Pentru unele cupluri logodite, intimitilile fizice pot si devini
privinta sarcinii qi a nasterii copiilor.
aproape o obsesie. Cei doi ajung si se gAndeascd prea mult la acest
Si, dacd medicul face totugi o examinare, aceasta are loc chrar
aspect, s[-lanticipeze, siJ plinuiascd gi si viseze la el cu ochii deschili.
inainte de nunte. O practici mult mai bund ar fi aceea de a face un
Indiferent de cAt de intime este legitura lor gi cat de.departe merg
irstfel de control at cel pt4in trei lurni inainte de data nunlii. Fiecare
pentru a obline satisfaclie, ei tot se vor simli frustrati. In felul acesta,
dintre parteneri poate dore$te se fie consultat de propriul medic de
tensiunea pe care vor s5. o dezamorseze ii face irascibili. Problema
lamiiie, insi, ar fi mai bine ca amAndoi si fie consultati de acelasi
este cat se poate de reall gi adesea cei doi, in loc si-gi imbunitileasci
rnedic. Acest lucru ii va da medicului posibilitatea de a descoperi orice
situalia, ritecesc intr-o spirald ldrd sfAryit, devenind tot mai confuzi.
l;rctor fizic sau psihic care ar putea necesita o coreclie inainte de nunti.
Fie singuri, fie cu ajutorul unui consilier in probleme maritale,
In acelasi timp, el va oferi cuplului timpul necesar pentru a corecta
cei pringi intr-o astfel de capcand trebuie sd giseascd o solufie
problemele sau pentru a primi consiliere. in cazul in care este nevole
rezonabild. Poate fi util5 analizarea si controlarea pasilor iniliali care
(le un tratament special, acesta poate fi efectuat inainte de cisitone.
au condus la cresterea intimite$i si a simldmAntului de frustrare.
Examinarea ar trebui se constea, inifial, intr-un interviu Ia care
Implicarea in activitili noi Ei pasionante, participarea la diferite cursuri
sau descoperirea unor noi hobby-uri Ei domenii de interes, ar putea
s participe ambii parteneri. Apoi, doctorul trebuie si facd fiecdruia
tlintre ei un istoric premarital separat. Istoricul menstrual al viitoarei
dispersa energia nervoasi acumulatn. Apoi, firi si discute tot timpul
rrirese este extrem de important. Dupi examinare, medicul va trebui
argumentele pro qi contra relaliei lor, cei doi ar trebui sd adere la
si acorde timp celor doi pentru ca orice intrebare a acestora sA fie
solulia asupra cdreia au cdzut de acord.
(liscutati separat
REGUI-A, DEGETULUI MARE: GAndegte+e la limitele pe $i, in final, impreuni.
care vi le-a.ti stabilit, discuti-le cu logodnicul sau cu logodnica ta si
El trebuie sd le ofere ocazia de a pune intrebdri legate de viata
scxuali in cadrul cdsdtoriei. Medicul poate sd fie sau nu pregatit
mntinuali, apoi, cu o schimbare de activitate. Problemele determt-

254 255
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

pentru a oferi un asemenea ajutor. De cele mai multe ori, el deline rusteaptd din partea lor
sd se logodeascd. Sau, poate cd cineva din
informa[ii cu privire la aspectul func,tional al sexului, dar sexul are si irnturajul lorface planuri de cdsdtorie si ei se lasd prinsi in aceste
un aspect psihologic. Mulli dintre medici nu sunt in postura de a da planurile de nunt[. Tinerele sunt in mod special predispuse la a se
un sfat in acest domeniu atAt de important, dar cuplul nu ar trebui se lirsa influenlate de planurile de nunti ale prietenelor lor-participand
ezite in a pune intrebiri cu privire la orice problemi pe care nu o la receptiile acestora, discutAnd despre modele de rochii de mireasi
inleleg pe deplin. Desigur, aceste lucruri vor fi abordate in detaliu sau implicdndu-se in plinuirea generali a nuntii. Aceste evenimente
pe parcursul consilierii premaritale, acordate de pastorul celor doi. le inconjuri cu o aurd de emolie si de romantism cdreia le este greu
De asemenea, cuplul ar trebui si discute cu medicul despre sir-i reziste. Cu toate acestea, pentru a te cesetori este nevoie de acel
metoda contracepdve pe care o considerd potrivite in cazul lor. Daci gcn de maturitate care inseamnd sd-!i folosegti in aceeasi misuri si
femeia va folosi pilule contraceptive, ea ar trebui s[ inceapd si le ia capul, si inima.
cu aproximativ o lunf, inainte de ziua nunlii. Unii medici recomandi Consilierea premaritaldva fi de folos oricdrui cuplu. Multe perechi
ca administrarea acestora sdinceapd cu doud, pAni la trei luni inainte considerl ci aceasta este doar curativi, de remediere. Ei o eviti
de nuntl, ca si existe timp suficient pentru disparigia oricdror pcntru ca nu cred ci in relalia lor ar putea exista ceva care si aibi
simptome neplecute, care ar putea sd apard Ia folosirea pentru prima nevoie de indreptare sau de schimbare. Atunci cind este ficutd
datd a pilulei. intr-un mod adewat, consilierea premaritald ii incurajeazd pe
Planificarea familiald reprezinti o problemi esenliali in orice parteneri sA se studieze cu atenlie pe ei insisi, unul pe celalalt, precum
consultalie premaritald. Cuplul trebuie si decidl asupra metodelor si relalia dintre ei. Multe cupluri consideri ci o mnsiliere premaritald
de contraceplie, asupra impdrlirii responsabilitdlii in aceasti privinld' nu presupune altceva decAt o prezentare searbddd a unor lucruri
sau dacd, cel pulin pentru inceput, aceasta va apisa doar asupra plictisitoare, care, in majoritatea cazurilor, preconizeazi o soart5
unuia dintre ei. Recomandarea medicului in privinla metodei de sumbra pentru planurile lor. Orice consiliere care nu include ceva
contraceptie va unna, probabil, examinlrii fizice. Probabil ci el va mai mult decAt ,,aspectele legate strict de cisitorie" va fi superficiald.
efectua o spermogramd, la birbat, si un test de cancer cewical la Iia nu va oferi cuplului posibilitatea de a-qi verifica relatia asa cum
femeie. rrr trebui.
O astfel de examinare premaritald s-ar putea s[ ve coste destul Cuplurile ar trebui si igi inceap[ programul de consiliere imediat
de mult, dar aceasta este o obligalie pe care cei doi 9i-o datoreazi cc si-au anuntat logodna. Este bine ca acesta sd aibd loc cu nu mai
unul celuilalt gi, in acelagi timp, copiilor care se vor naste din unirea pulin de patru, pAni la sase luni inainte de cdsdtorie. O astfel de
lor, in anii care vor veni. programare oferd cuplului timp suficient pentru a examina, discuta
si corecta orice problemd care ar putea apdrea. Ea le dd ocazia sd
Co n siliere p re m arita ld tlescopere orice trdsituri de caracter negativd si orice deficiente
ilscunse,
Tinerii se trezesc adesea impinEi cltre logodne intr-un moment Consilierea premaritali ar trebui si constea intr-o serie de
in care nu doresc s[ facl de fapt acest lucru' Ei aclioneazd astfel ca intrevederi, de discutii si de consultafii intre cuplul logodit si un
urmare a presiunii venite din partea familiei sau a prietenilor. Poate specialist cu experienfi, care, in majoritatea cazurilor, va fi pastorul
ci cei doi sunt impreune de atat de mult timp, incdt toati lumea oficiant, cel care urmeazi s5.-i cunune. intAlnirile ar trebui sfincludd

256 257
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

discutarea unor lecturi pe aceaste temi, efectuarea unor teme scrise in a lua decizii cu privire la multe probleme importante, precum:
precum si ascultarea unor casete selectate. In mod ideal, consilierea cine va conduce, cum se abordafi conflictele, cum se impart treburile
se va intinde pe durata a sase intAlniri gi va acoperi urmltoarele casei, cum si administrali banii, cum sI vi satisfaceti nevoile sexuale,
teme: (1) scopul logodnei, statutul relaliei prezente a cuplului, cum se petreceti timpul liber gi multe altele. Felul in care vd veli
istoricul unei cisdtorii precedente (in cazul in care a existat weuna) stabili aceste tipare de comportament va influenta in mare misurd
si testarea temperamentului; (2) evaluarea gi discutarea testului tem- fericirea voastri viitoare. Obiceiurile rele se schimbi foarte greu
peramental, a mediului familial qi a religiei; (3) discutarea nevoilor mai tirziu. Este cu mult mai usor si deprinzi obiceiuri bune ;i si ai
individuale in cadrul cesdtoriei, sub aspectul dragostei, acceptirii, un inceput promititor, decat si incerci, mai tArziu, si inlituri
aprecierii si comunicirii; (4) discutarea nevoilor individuale in cadrul obiceiurile rele, dupd ce motivafia pentru a face aceastd schimbare
cisitoriei, sub aspectul inlelegerii sexului opus, al rolurilor si al s-a diminuat.
administrerii finanlelor; (5) discutarea problemelor legate de
adaptarea sexuale, de contraceplie gi de copii; gi (6) disculii legate 3. $ansele de a avea o cdsnicie feicitd vor fi mai mai. Consilierea
de petrecerea timpului liber, de intretinerea si administrarea premaritali reprezintd una dintre cele mai bune cii de a te asigura
gospodariei, de serviciu, de sendtate gi de educalie. Planurile legate ci mariajul teu va merge. Existe astezi destule cisnicii mediocre, de
de nunta in sine pot fi discutate atunci cand intri in actualitate sau genul celor in care cuplul imparte acela;i acoperig, fdri insi ca intre
pe mdsuri ce nunta se apropie. cei doi si existe intimitate. Ei comunici, dar numai cu privire la
O astfel de abordare a cisltoriei poate suna clinic, dur sau chrar chestiuni de rutini, superficiale. Ei nu ajung niciodatd sd se cunoasci,
neromantic, dar pastorii raporteazl ci atunci cdnd este iniliat un cu adevdrat, unul pe celdlalt. Puteli fi siguri ci lucrul acesta nu vi se
astfel de progam de consiliere premaritale intensive, rata divo4urilor va iltdmpla si voud, dacd, inainte de cdsdtorie, vdve{i lua timp pentru
in mijlocul acestor cupluri scade pdn{,la3 sau 4 Vo. Comparati aceste avf, dezvolta relatia Iapotentialul ei maxim. Rareori o cisnicie reuqitd,
cifre cu rata na{ionald medie, care este de 50 %! deplind, se realizeazd din intAmplare.
O consiliere premaritald completd are cateva avantaje:
4. Vd veli spoi ;ansele de a fi ni.Ete pdinli eficienli, cu succes.
1. Veli avea o tnlelegere mai clard cu pivire la implicatiile relaliei Multe cupluri nu reusesc si realizeze lega]ltra esenliali care existl
de cisdtorie 9i la modul cum poate fi menlinutl aceastd relalie. Voi intre clsnicie gi rolul de pdrinte. Aceste doud aspecte ale vielii
doi, ca un cuplu pregitit, veli avea un mare avantaj fali de un cuplu sunt shans unite. Pe misuri ce copilul creste, el are nevoie de mai
nepregitit. Veli intelege ce implicd noul vostru statut $i ce schimbdri mult decAt de doi pdrinli - el are nevoie de doi pdrinti care se
qi adaptiri survin. Si, probabil lucrul cel mai importang vi veli cerceta iubesc unul pe celilalt. Cel mai mare dar pe care pirintii il pot face
cu atenlie propria persoand gi unul pe celilalt, intelegand pe deplin copilului lor este acela al unei relalii fericite de cdsnicie.
cu ce resurse veti avea de lucrat. Ve,ti in[elege rolurile pe care trebuie
se li le asume fiecare dintre voi. 5. Veli fi mai dispu;i ca, dacd va fi nevoie in anii care vor veni, sd
apelali la consiliere maitald. ln medie, un cuplu se lupte $apte ani cu
2. Veli fi in stare sd vd adaptali la cdsdtoie mai u;or qi mai repede. o problemi inainte de a cduta o consiliere specializatd. Cu cAt intirziati
Primele sdptimini de viald conjugali sunt cruciale. Veli gdsi ajutor mai mult in a ciuta sfatul unui specialist, Cu atit se va putea face mai

258 259
F
Nanq L. Van Pelt Cuftenie completd

pulin pentru a vd ajuta. Poate ce atitudinea de ostilitate gi Cu exceplia consacrdrii voastre fati de Dumnezeu, cdsdtoria este
resentimentele au distrus sau au otrevit deja relalia voastrA de rnai de valoare decAt cariera, educaqia, banii, implicarea sociald sau
dragoste. Este dificil, daci nu chiar imposibil, sd ajuli astfel de oament. prietenii. Cdsdtoria voastra reprezinti una dintre cele trei decizii
Un cuplu care cautd consiliere premaritali dovedeqte un angajament majore ale vielii. Asigurafi-ve ce ali ficut totul pentru a primi
mult mai profund falI de cdsdtorie Ei este mult mai pugin predispus consiliere premaritald.
la probleme, decit un cuplu care ignori consilierea. $i chiar daci in
viala lor vor apirea probleme, cei dintdi vor fi mult mai dispugi si Trecutul - cflt de muft ar trebui sd dezvdlui din el7
caute consilierea inainte ca procesul destructiv si inceap5.
Nu conteazi de cat timp sunt cei doi impreuni: logodna aduce Pe parcursul perioadei de logodni sau chiar inainte de aceasta,
intotdeauna cu sine o noue cotituri. Si el, si ea au avut ocazia si partenerii simt o nevoie acutd de a-gi merturisi trecutul unul celuilalt.
se observe unul pe celdlalt in diferite imprejurdri ale vielii; cu Deqi amAndoi simt aceasti nevoie, bdrbatul gi femeia fac acest lucru
toate acestea, este posibil ca ei sd nu se cunoasci nici acum cu din motive diferite - ea pentru a-i pune dragostea la probd gi el
adevdrat. Este, de asemenea, posibil ca nici mdcar sd nu se fi pentru a se elibera de siml5mintele de vinovdfie.
gdndit la ce implicl in realitate responsabilitatea de a intemeia Aceasti dorinli de a-1i mdrturisi trecutul reprezinti o etape
un cdmin qi de a aduce copii pe lume. Logodna, cu apropierea normald in dezvoltarea dragostei, in special pentru birbat, Ea poate
iminentd a cisdtoriei, aduce cu sine congtientizarea obiectivd a li, de fapt, un mare c\tig nu numai pentru el, ci gi pentru viitorul
anumitor aspecle. cuplului. O astfel de atitudine arati ci cei doi au atins un nivel de
Multe cupluri ar wea si sare peste pregltirea premaritald. la intimitate in cadrul cdruia iEi pot impdrtdqi secretele pistrate cu grijd
urma urmei, cine poate fi mai sigur de dragoste si de fericire decit in adAncul sufletului. Ea arati un putemic simldmdnt de incredere
ei! Pirinlii si ceilalti care ii indeamni si caute un astfel de ajutor ;i de dependenli reciprocS.
sunt considerali profeli pesimigti, care nu se implicd personal, care Dar cdt de mult ar trebui si-i dezvdluie cineva persoanei pe care
nu gtiu nici pe departe ieea ce ;tiu ei unul deipre etc. in o iubegte? La aceastd intrebare nu existf, un rdspuns exact, pentru
"ildlult
schimb, ei se simt atat de siguri unul de altul! Din pdcate, tot atat de ci el depinde de o serie de factori variabili. Insi, inainte de a spune
sigure au fost qi cele aproape un milion doui sute de mii de cupluri tot, puneli-ve urmitoarele intrebdri: De ce simt ci trebuie s[ spun
care au divorlat in anul L980! atdt de mult? Ce m-a determinat si ridic aceastd problemi? Cu cdt
Dacd membrii unui cuplu nu petrec timp pentru consolidarea 9i timp in urmi a awt loc incidentul? Care este posibilitatea ca celilalt
cresterea relaliei lor inainte de cesetorie, ei nu vor petrece timp si aIle, dacd eu nu-i spun? Care este posibilitatea ca eu si repet
pentru aceasta nici dupi cdsltorie. Unii special$ti au mers atAt de acest fel de comportament? Care este atitudinea mea fali de acest
departe, incat au sugerat cI unui cuplu care refuzi si investeasce incident? Ce s-a mai intAmplat de la acest incident?
timp qi energie in pregdtirea premaritald nu ar trebui si i se ingeduie Daci singurul scop al merturisfuii este acela de a-I descirca povara
si-si celebreze jurdrnAntul de cesdtorie in biserici sau in sinagogd. de vinovalie sau de a retrdi cu pldcere experienlele trecutului,
Vedeli, aceste institulii religioase existd nu numai pentru a oficia probabil cd ar fi mai bine sd cau$ ajutorul unui consilier gi sd cru1i
ceremoniile de nunte, ci $i pentru a promova cresterea gi dezvoltarea persoana iubiti de astfel de momente. Mdrturisirea care nu este
de dinainte ;i din timpul cesetoriei. flcutl din alte motive decAt acestea poate se-i aduci celuilalt
260 261
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

nefericire si chiar s[-i trezeascd indoieli cu privire la cat este de Daci binuiegti cd logodnicul sau logodnica ta are in trecutul seu
inlelept sd se cisitoreascd cu o persoani ca tine. Uneori, evenimente anumite evenimente mai pulin plicute sau lIudabile, ar fi mai bine
ale trecutului, aparent nesemnificative, pot fi amplificate in mintea si-i oferi ocazia de a !i le dezvdlui de bunf, voie. Nu incerca s6-i
celuilalt, fdcAnd ca aceasta si fie bantuiti de tot felul de gAnduri smulgi mirturisirea prin intrebiri pline de curiozitate. Astfel de
sumbre ;i de indoieli. insistente implici o lipsd de incredere. $i apoi, o dati ce ti-a oferit de
Nimeni nu este obligat sd scoati din cdmdrile tainice ale sufletului bundvoie informalia, accepti ceea ce ai auzit ca fiind adevdrat si
toate fantomele trecutului doar pentru ci logodna a alut loc. Cu pird.seste subiectul.
toate acestea, anumite lucruri trebuie si fie mirturisite, dacl ele
afecteazd viitorul relaliei cuplului sau dacd, descoperite mai tarziu, Certurile gi cuplul logodit
ar genera probleme 9i tulburiri in cdsnicie. De exemplu, dacl lneunul
Susan aleargd plAngdnd cdtre dormitorul ei. ,,Eu qi Dick tocmar
dintre parteneri a suferit de o boali venericd, a dat nagtere sau a fost
tatil unui copil nelegitim, a mai fost cAsdtorit inainte, a fost in ne-am certat teribil din cauza unei probleme", ii spune ea, printre
suspine, colegei de cameri.,,Nuwea sd lase de laelnici un cantimetru,
pu$c[rie, a suferit cdderi nervoase sau este suspect de afecgiuni
ereditare, astfel de lucruri trebuie si fie cunoscute inainte de cisdtorie.
asa ci am alut o disputi teribild. Nu-mi vine sd cred cd aga ceva ni
s-a putut intampla tocmai noud!"
De asemenea, trebuie spus tot ceea ce celdlalt ar putea afla de la o a
Rareori logodnele se desflgoard linigtit, oferindu-vd beatitudinea
treia persoane.
la care probabil v-a!i asteptat. $i motivul este simplu. Pe misurd ce
Tot ceea ce este dezveluit trebuie s[ fie spus ina inte de cdsdtoie.
relalia voashe devine mai intimi gi petreceli tot mai mult timp
Atunci cAnd lucrurile sunt descoperite dupl clsdtorie, partenerul
impreund, tot formalismul este lisat deoparte gi atunci pot si apard
tlu se poate simli ingelat, min,tit. Relateaze-$ mlrturisirea ca pe o
neinlelegri, certuri si chiar dispute serioase. Aproximativ doud treimi
informalie care va contribui la adaptarea s,i la fericirea viitoare a
dintre cuplurile logodite mirturisesc o anumiti tensiune in relalia
amindurora. Ia in considerare efectul pe care il va avea aceastd
lor, inainte de cis[torie.
m5rturisire atAt asupra celeilalte persoane, cat gi asupra ta.
Se pare ci cel mai adesea neintelegerile apar cu privire la:
Studiile aratd cl aproape toate persoanele logodite au de mirturisit
(1) maniere gi convenienle sociale, (2) valori si filozofie de viald
probleme serioase care lir de trecutul lor sau de mediul din care provin.
Se pare, cd atunci cdnd unul dintre parteneri rupe ticerea si mdrturiseqte 9i (3) atitudinea fald de familia celuilalt. Ultimul aspect arat5 ce
multe probleme legate de rude apar cu mult timp inainte de nunta.
lucruri cu privire la propriul trecut, prin aceasta, il incurajeazd gi pe
cel alt si facd acelas,i lucru. Doar un proc€nt infim dintre cuplurile Cuplul poate trata aceste probleme inft-o varietate de feluri. Daci
acum trateaze problemele direct si le rezolvd in mod constructiv,
studiate regretau ci vorbiserl despre trecut.
atunci vor avea certitudinea cd gi dupd cis[torie vor putea trata la
Dacd aveli indoieli serioase cu privire la merturisirea unui anumit
eveniment, ar ffebui sd consultali mai intdi un consilier sau un pas-
fel chestiunile conflictuale qi vor putea gisi o solulie eficienii.
Problemele tratate intr-o asemenea manieri le vor intiri relalia.
tor (preot). Adeseori, este de folos sd cauli sfatul unei a treia
persoane inainte de a-ti asuma riscul dezvdluirii unui aspect care are
Atunci cAnd certurile gi conflictele cresc, atdt in numdr, cAt si in
intensitate, cuplul ar trebui si mediteze mai serios la incheierea
o prea micd importanld pentru relalia voastrd de cuplu, dar care
noate ridica anumite bariere intre voi. cdsitoriei.

262 zoJ
G
Nancy L. Van Pelt Cunenk completd

Aproximativ 50 % dintre cuplurile logodite semnaleazi existenla, au inceput si graviteze unul in jurul celuilalt intr-un efort de a simli
in mintea lor, a unei anumite indoieli cu privire la convingerea ci fac cI aparlin de cineva sau de ceva. Ceea ce a inceput ca o prieterue
sau nu alegerea cea mai potrivitd. C-am jumdtate dintre ei ar fi preferat ocazionali, a sfdr;it intr-opasiune coplesitoare. Si-au anunlat logodna
sl nu se fi logodit gi, la un moment dat, se gindesc chiar si rupi in timpul vacanlei de Crlciun si au fdcut planul si se cesatoreasce in
logodna. Un sfert pdni la o treime dintre cuplurile logodite rup vard. Pe parcursul primdverii, relalia lor a inclus si frecvente contacte
logodna cel pulin pentru un timp. sexuale.
Daci treceli Ei voi prin aceastd perioadi de ezitare, ceutali o l-a incheierea anului scolar, cind amAndoi s-au intors acasi, idila
persoand in care aveti incredere si discutali cu privire la oportunitatea dintre ei a inceput sd se riceasci, degi pregdtirile de nuntf, continuau.
continudrii planurilor de clsdtorie. P5rinlii, rudele, prietenii, medicii El nu se simlea in stare se contramandeze nunta, deoarece se simtea
gi pastorii (sau preofii) sunt persoane preocupate de aceste momente responsabil pentru ce o atresese intr-o relatie sexuald. Ea se simlea
din via,ta voastri, astfel ci puteli apela Ia ei. vinovati, pentru c[ igi violase propriile principii morale si considera
ci se angajase deja fald de el, datorid implicdrii sexuale. AmAndoi
Logodnele rupte erau persoane foarte introvertite, care nu iqi impdrtdqeau gAndurile,
astfel ci au mers pdnd la capdt cu_nunta, atrdgandu-gi, astfel, ani de
Nunta ste se inceapd in citeva clipe. Biserica plini de flori a primit nespusi suferinl5.
o mullime de oaspeli veseli gi zimbitori. Deodati se aud sunetele S-ar putea intAmpla la fel gi in viala ta? Niciodatd, ve{i spune!
solemne ale orgii, crescdnd, gi apoi sc[zdnd in intensitate, in timp ce Dar nici cuplul din istorisirea de mai-nainte nu s-a gAndit ci li se va
pastorul, mirele gi cavalerii lui de onoare intra pe uga laterali. Pentnr intdmpla lor, cel pulin nu inainte de a merge la colegiu.
o clipi, liniqtea parcd sti suspendatd deasupra adundrii, inainte ca Nu numai cI este neintelept sa continui si mergi spre cdsitorie,
orga s[ inceapi acordurile de inceput ale marpului nuplial. Invitalii dupd ce ai descoperit cl nu wei sl-1i petreci restul vieiii cu persoana
se intorc si priveascd domnigoarele de onoare, in timp ce acestea respective, dar este gi un act de iresponsabilitate grosolani. Aici nu
inainteazl pe culoarul dintre binci si isi ocupl locul in fa1d. este nicidecum loc de sacrificiu de sine. A te lega pe viatd de o
Neribdarea si curiozitatea cresc, iar fiecare dintre cei prezenli persoanl pe care nu o iubesti este un act de adeverate cruzime, iar a
incearci sd fie primul care s-o zdreasci pe mireasi, in timp ce intri, aduce copii pe lume intr-o asemenea atmosferl este aproape o crimd.
radiind de emofie, la bralul tatdlui ei. Iat-o, indreptdndu-se citre Daci in weun moment, pe parcursul perioadei de logodnd, ai indoieli
altar. Ii intinde mina birbatului care, peste cAteva clipe, va deveni serioase cu privire la oportunitatea apropiatei tale cdsitorii, atunci
soful ei ... gi amdndoi gtiu ci fac o greseali teribild. nu merge mai departe!
Se cunosc de ani de zile. Dupd citeva luni de curtenie, au intrat I-ogodna nu este un contract pecetluit, care sI lege destinul cuplului
intr-o perioadi de logodnd de un an. Provin din medii similare. Au pentru vesnicie. Este foarte probabil ca, pe mdsurd ce timpul logodner
frecventat in anii adolescen{ei lor aceeaqi biseric[ din tirgugorul in se scurge, cei doi ajung s[ se cunoasci mai bine unul pe celilalt, si
care locuiau, dar nu au inceput si ias[ impreuni decit dup[ ce au descopere ci nu sunt atat de potrivili unul pentm celilalt, precum igi
plecat Ia un colegiu renumit, intr-un alt oraq. Nu erau pregatid sa imaginaserd, si si decidi si-si anuleze promisiunea de a se cdsdtori. In
triiasci intr-un campus rece Ei impersonal. Totul era diferit de acest fel, logodna se deosebegte categoric de cea de altddatd, cAnd o
atmosfera prieteneasci, de la gari, cu care se obignuiserd. Astfel, ei promisiune de cisdtorie era considerate un contract legal, care trebula

264 265
l'
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

se cuhnineze cu cdsdtoria propriu-zisl. Societatea de astdzi considerd pentru casetorie. Studiile arati ci majoritatea acestor relalii de
logodna ca fiind un timp de cunoa,ltere apropiat5, in care cuplul !i dragoste au inceput inainte ca cei doi sd implineascd 18 ani. Pe mdsuri
evalueazd dorinla de a se cisitori. Daci weunul dintre parteneri are ce se maturizeaze, ei igi dau seama ci relalia lor a devenit serioasi
la un moment dat indoieli serioase in privinta cdsitoriei, este cu mult inainte ca ei s[ fie pregitili pentru cdsitorie. Atunci cAnd tinerii
mai bine si rupd logodna decAt sd inainteze citre o cdsitorie care s-ar incep colegiul, ei nu numai ci. se maturizeazd, dar is,i schimbi Ei
putea sfaryi printr-un divo4. valorile 9i domeniile de interes.
Cu toate acestea, este dificil si rupi o logodni o datd ce familia Incompatibilitatea este un al treilea motiv. Un cuplu cdsdtorit
prietenii, biserica gi comunitatea qtiu despre ea. Iogodna presupune petrece mai mult timp impreune decat pe wemea cAnd cei doi erau
o implicare emotionale, cdreia este dureros si-i pui capet. Uneori, doar prieteni. Acum ei se pot umeri unul pe celilalt in imprejurnri
cuplul se simte forfat si meargi mai departe din cauza familiei, de viald mult mai variate. In timpul prieteniei 9i al curteniei este
prietenilor, proprietdtilor comune, care sunt acum implicate, uqor sd te porli frumos, dar in timpul legiturii mult mai apropiate a
implicdrii sexuale sau a unei eventuale sarcini. logodnei, fiecare are posibilitatea de a deveni mai familiar in
Studiile arati c[ birbatii se simt mai des obligali si meargi spre comportamentul de fiecare zi. El poate si observe lenevia qi egoismul
cisitorie decdt o fac femeile, in special atunci cdnd din scenariu ei atunci cAnd este acasi la ea, gi ajunge si-;i dea seama cI aceste
face parte qi experienla sexuali. $i dacl relalia lor intimd dureazi de trdsdturi fac parte din personalitatea ei. Ea poate sd descopere ci el,
mai mult timp, bdrbatul s-ar putea sd considere ci ar fi necinstit sd o degi pe ea a tratat-o intotdeauna cu o deosebitd atenlie qi curtoazie,
p[rdseascd acum, dupi ce a linut-o departe de ,,pia1a partidelor de manifesti prea pulinl consideralie fali de mama lui.
cisdtorie" un timp atat de indelungat. Obiceiurile 9i tendinlele comportamentale au un fel al lor de a
iegi la suprafald amnci cdnd li se oferd suficient timp. Cuplul care
De ce se rup logodneleT petrece suficient timp impreuni va fi in stare si descopere atitudinea
persoanei iubite in ceea ce privegte scopurile, gusturile gi preferinfele
Motivul cel mai frecvent penffu ruperea logodnelor este pierde- fald de persoane gi activiteli, precum s,i valorile, caracterul $i
rea interesului. Tinerii afla1i la vdrsta curteniei se schimbd si se preocupirile ei. Cu cdt perioada de logodni este mai lunga, cu atat
maturizeazd atdt de rapid, incAt cuplurile care se logodesc in anii de posibilitatea de a deveni realisti in privinla compatib itelii este mai
liceu, dar care plinuiesc s5. se cdsdtoreasci doar dupi absolvirea mare.
colegiului, descoperi adesea ci, mai tArziu, persoana cu care sunt Multe logodne ,,mixte" nu rezistd contrastului dintre mediile
logodili nu mai corespunde criteriilor gi agteptirilor initiale. l-a 22 socio-familiale ale celor doi. Atunci cdnd un cuplu provenind din
de ani, trdslturile partenerului ideal prezintd doar vagi asemdniri cu rase sau religii diferite se alld in faza prieteniei sau a curteniei,
persoana de care te-ai indregostit la 18 ani. Cu cdt un cuplu este mai cei doi gdndesc, adesea, ci deosebirile dintre ei nu conteazl prea
tAndr in momentul logodnei, cu atat sunt mai multe sanse ca cei doi mult. Insd pe mdsuri ce se apropie de realitatea cisdtoriei, fiecare
si-gi schimbe atitudin-a unul fali de celilalt qi cu atai mai mare este ajunge sI-Ei dea seama ce s-ar putea si le fie mult mai greu si
probabilitatea ca logodna si nu reziste timpului. inldture aceste diferenle decAt gi-au imaginat. Un alt factor de
Un alt motiv frecvent, prezentat de tineri pentru ruperea logodnei, influen{i ar putea fi qi reacfia familiei gi a prietenilor fali de o
este acela cd unul dintre parteneri sau chiar amindoi nu sunt pregdtiti astfel de losodn5.

266 267
-
Nancy L. Van Pelt Curlenie completit

O OBSERVATIE FINAI-A: Aveli mare grijd cand o persoanl suferinla produsd va fi mai mare. Mai mult decat atat, cu cat
are o adevirati istorie de logodne rupte. Aceasta poate fi o dovadi intArzierea va fi mai mare, cu atat cel care iniliazi despirlirea va
a lipsei de inlelepciune sau de maturitate, a superficialiterii 9i intimpina o opozlie mai putemici.
impulsivitdlii, sau a folosirii altora pentru atingerea intereselor
&l
personale, fdrd si existe intenlii serioase pentru ces[torie. Prezintd-i problema calm. lmediat ce ili dai seama cd ruptura
este inevitabild, incearcl sa disculi situalia cu logodnicul teu
Cum sd rupeli o logodnd (logodnica ta) intr-o manierl rezonabili. A continua o relatie cu
cineva dincolo de acesl punct. este o dovadd de cruzime. Spune-i
Ruperea unei logodne produce suferinld, dar nu este la fel de logodnicului tiu (logodnicei tale) ce simti. Discuti problema intr-
dureroasd ca destrdmarea unei cdsnicii. Este mai bine ca un cuplu si un mod cdt mai deschis cu putinfd. Fd tot ceea ce poti pentru al
igi dea seama inainte de cisitorie cd ei nu pot trli impreune, decat ajuta pe c€ldlalt sd faci fald cu bine situatiei. Daci weunul dintre
sd meargd inainte, orbegte, qi sd descopere lucrul acesta de-abia mai voi simte cA este pir5sit pentru altcineva, orgoliul personal va suferi
tirziu. Scopul logodnei este acela de a ajuta cuplul si faci ajustirile cu atat mai mult. Este o dovadd de rdutate si il lasi pe celdlalt s[
finale in relalia lor inainte de nuntd. Este numai notmal ca unele rimdni cu simldmantul cd este ceva grav in legituri cu persoana sa.
dintre aceste incercdri sd equeze. Prin orice faci sau spui, fdJ pe celilalt sd simti ci este o persoana
Existf, cdteva cii de a diminua durerea despirlirii, iar reaclia atrigatoare, chiar dacd relatia voastre nu a mers.
emolionald care urmeazi dup[ ruperea logodnei va depinde, in mare Situalia este extrem de complicati atunci cdnd una dintre pdrti
misurd, gi de felul in care se face aceasta. Existf, metode dure, pline inci tine foarte mult la cealalti si nu wea si rupi logodna sau cAnd
de cruzime de a rupe o logodnd, tot aga cum existi metode dure de una dintre pdrti rupe logodna firl sd discute, in prealabil, cu cealaltd.
a rupe orice alt[ relalie sociald. Oricum, chiar si atunci cand sunt implicate simlAminte de rinire
Daci eEti implicat in ruperea unei logodne, recitefte secliunea profundi, abline-te si spui despre cealaltl persoan[ lucruri pe care,
intitulate ,,Este greu sd rupi o rela1ie", precum fi sectiunea care mai tdrziu, le-ai putea regreta. Nu pune in mod deliberat sare pe
urmeazi, pentru cd te vor ajuta sd diminuezi dificultatea situa{iei. rinile emojionale ale celuilalt.

Momentul pentru a rupe o logodnd este imediat ce una dintre pdrti Informati-vii familia ;i pietenii. Trebuie sl le spuneti celorlalli
dore;te sd facd acest lucru. Aceasta nu inseamni cd un cuplu ar despre schimbarea planurilor voastre imediat ce este posibil, mal
trebui si rupd relalia ori de cdte ori au un conllict, pentru ca apoi sd ales daci planurile in legaturi cu nunta sunt in plin[ desflsurare.
depigeascl diferenfele de opinie gi sA anunle ce sunt din nou logodili. Prietenilor. vesrea le poare fi darA lreplat. Dacd rudele sau prietenii
Aceasta ar transforma adevdrata semnificale a logodnei intr-o farcd. incearcd sf, vf, convingd si refaceti relalia, poate c[ veti simti nevoia
insi cdnd una dintre per[i, dupi ce a cantlrit cu atenlie lucrurile, a de a cere sfatul unui consilier sau de a discuta problema cu pastorul
i ajuns la concluzia ci nu poate continua cu planurile de nunt[, partea vostru. in felul acesta, vi veli putea limpezi propriile gdnduri si ii
cealalti trebuie anuntata imediat. Vestea va fi nepldcutd pentru veti multumi si pe acei prieteni sau membri ai familiei care consideri
amdndoi gi va fi extrem de dureroasl pentru persoana care nu se ci ruperea relatiei a fost hotlrata in grabi si firi prea multd
agtepta la aqa ceva, dar cu cat ruptura este amanate mai mult, cu atAt chibzuin!5.
l

269
Nancy L. Van Pelt Curlenie completd

inapoiali toate daruile. Toate darurile de nuntd, pe care le-a1i dintre pi4i, dace nu pentru amdndoul. De fapt, destrdmarea unel
primit deja, trebuie returnate cu un simplu bilelel, prin care s[ relalii de dragoste reprezinti una dintre cele mai severe crize
anunlali persoana respectM c5, intrucat phnurile s-au schimbat, ii emolionale cu care se confruntA tinerii de astdzi. Idilele destrdmate
inapoiali darul cu multe mullumiri pentru atenlia $i preocuparea de si iubiri.le neimpirtegite au reprezentat unele dintre problemele cele
care a dat dovadl. Chiar s,i atunci cand darurile au awt un caracter mai serioase pe care le-am ayut de tratat in timpul mandatului meu
strict personal, precum lenjeriile cu monogramd sau alte articole, de capelan al unui intemat de fete.
nu trebuie si faceli nimic mai mult decdt pur gi simplu si le inapoiali Cdnd, in cele din urmi, logodna este ruptd, unii oameni au un
gi sd-linformali pe cel care vi le-a ddruit cd planurile s-au schimbat. adevirat simlemant de usurare. In cele mai multe cazuri, despirlirea
Dacd logodnicul tdu (logodnica ta) te ameninle ce va da in vileag are loc in timpul perioadei de,,inlelegere" dinaintea logodnei oficiale,
lucruri care !i-ar putea afecta reputalia sau ci va face ceva violeng cdnd cei doi nu sunt la fel de profund implicali ca gi in etapa logodnei
incearci si privegti aceste ameninliri intr-un mod cdt mai obiectiv propriu-zise. Cu toate acestea, dacd a existat o logodnd oficiali gi
cu putinle. De obicei, sunt puline sanse ca persoana sd-;i duci la amAndoi partenerii au fdcut un angajament total pentru pldnuita
indeplinire ameninlirile. Atunci cind un mpil nu obline ceea ce casatorie, consecinlele vor fi mai serioase.
wea, el ameninld ci va fugi de-acasi. Cu toate acestea, rareori pleacd CAnd egti implicat in tulburarea emolionali care urmeazd dupi
mai departe de colgul blocului sau al strdzii. Este foarte posibil ca ruperea unei logodne, experienla 1i se va perea cu totul unici. Unele
povestea sA se repete $i in acest caz. Mai mult decit atAt, o persoani persoane vor simli cI nimeni, niciodatd, nu a mai trecut printr-o
care lanseazi asemenea ameninleri face o puternici dovadi a lipsei asemenea durere gi printr-un asemenea calvar. Degi Ia momentul
de maturitate gi a caracterului instabil.' Aceasta este, dac[ we1i, o lespectiv lucrul acesta nu-!i aduce prea multd consolare, trebuie sd
confirmare in plus ci logodna trebuia rupti. Cdsltoria nu va vindeca lii convins cn Ei allii au trecut printr-o astfel de experientl si totu$i
in nici un caz o astfel de persoani imaturd. au supravieluit.
Trauma care urmeazi dupl o desplrlire respecte, se pare, un
Un gdnd pentru cei cu inima zdrobitd tipar caracteristic. Mai mult de jumltate dintre cei intervievali au
declarat cd, in prezent, erau ,,indiferenli" fala de fostul logodnic
S-a scris mult despre cei cu inima zdrobiti. Povqtile gi cdntecele (sau de fosta logodnici) qi cI nu rdmiseseri cu nici o traumi serioasd
plAng pierderea persoanei iubite, vorbind despre faptul ci nu va mai in urma despdrfirii. Aproximativ 75 Vo au afirmat cf, simliseri o
exista niciodati altcineva care sl o poatd inlocui. Astfel de idei igi au ribuftrire temporare a dragostei care, in curdnd, s-a transformat in
originea in mitul cd pentru fiecare persoane existi ,,o singuri pereche, indiferenll. Un alt procent de 1,5 Vo oscilaseri intrs durere si
Ei numai una", dar lucrul acesta nu este adevdrat. In cadrul unei dragoste, inainte de a trece la indiferenll. 1,1,Vo declar cA
anumite serii de factori de compatibilitate Ei de mediu, oricare doui ^) In final,
dragostea lor s-a transformat, dupA rupture, in antipatie.
persoane se pot indregosti una de cealaltd, se pot cesetori 9i pot fi 90 % din grupul intervievat ajunseseri la indiferenld (o stare normald,
fericite. de adaptare), dup[ ruperea relaliei, indiferent de fazele intermediare
Cu toate acestea, atunci cind s-a fdcut un angajament emolional' prin care trecuserd.
fie cd a fost vorba despre o logodnd oficiali sau despre una neoficiali, Totugi, aceastd ravnita stare de indiferenli nu se atinge peste
o despdrlire a drumurilor implicd o traumd cel Pulin pentru una noapte. Unii oameni Ei-au revenit intr-o slptimdnd. Allii spun ci au

270 271
G

Nancy L. Van Pelt Cunenie completd

avut nevoie de doi ani sau chiar de mai mult. Studiile cele mai demne Lucrul cel mai bun pe care il poli face este sd IEI LUCRURILE
_
de incredere arati cd, pentru a depigi efectele emolionale ale ruperii INCET! Simte{e liber(d) sn rc intorci in fostul tdu grup de prieteni
unei relafii, un tAndr are nevoie, in medie, de mai pulin de gase luni. sau si te dedici unor activitAti noi si captivante. Respinge ideea de a
Mai tArziu, majoritatea tinerilor tind sd-gi aminteasci intr-un mod te arunca intr-o frenezie nebund de intdlniri si de petreceri sau de a
plicut de relalia respectivd si, ca un efect ulterior, incep sf, iasl cu pune lucrurile la punct cu fosta ta dragoste. Oferi-ti timp pentru a
altcineva. Unii continui si viseze la dragostea lor pierdut[. Fetele analiza lucrurile, pentru a te vindeca gi pentru a-!i scoate din minte
pistreazi amintiri, adevdrate suveniruri din relalia trecuti, dar pulini persoana de care tocmai te-ai despirtit. Evite lucrurile care igi trezesc
dintre biieli fac acest lucru. Unii spun ci incearcd sd evite sd se amintirile. AtuncicAnd incepi si te gdndesti la o noui relatie, incearcd
intaheasce din nou cu persoana de care s-au despdrlit, in timp ce s[ te intAlnesti cu mai multe persoane, nu doar cu una. FdcAnd astfel,
allii recunosc cd se abat adesea din drum doar ca si o intdlneasci. vei fi ferit de a ajunge la o relalie stabile inainte de a fi avut sansa sa
Un tdnir sau o tAnere care a parcurs o perioadi lungi de prietenie te vindeci. (Doar nu wei sd repeti experienta!)
inainte de a se logodi va trece probabil mai usor peste aceste difi- Dragostea are aspectele ei brutale. Despirtirea presupune
cultdli. Cei care au a\ut o foarte scufte experienlI a prieteniei qi suferinli. In cultura noastrd inclinatd spre romantism, multe relatii
curteniei sau poate deloc sunt cei mai predispqi sd sufere traume de dragoste au un final prematur si neasteptat. Dacd esti una dintre
emolionale serioase. Aceste persoane au o foarte mici incredere in victime gi treci chiar acum prin aceste simliminte de rinire
capacitatea lor de a atrage dragostea altcuiva. sufleteascd, s-ar putea se-!i vini greu sd crezi ci peste putin timp iti
Chiar daci reu$e$ti se treci peste ruperea unei logodne cu un vei reveni si vei incerca o noui relafie; dar lucrul acestase vaintAmpla.
minimum de durere, rimAn nigte intrebdri la care trebuie si-!i Aj rdbdare cateva siptdmani - sau luni.
rdspunzi: ,,Ce voi face acum?" - este prima cu care te vei confrunta,
Este nevoie de timp Ei de efort ca si ,,reintri in circulalie". $i apoi, Curtenia, din punctul de vedere al perinlilor tdi
trebuie sd hotirds,ti dacd ili vei cduta imediat un alt prieten (prietend)
sau daci vei rimdne linigtit, pentru o weme. Nimeni nu este mai preocupat de decizia ta finali in alegerea
Oricare iti va fi hotirdrea, eviti cu orice pre! o clsdtorie de partenerului de casltorie, decat sunt pdrintii tdi. De fapt, fie cd
compensare, pentru a uita sau pentru a te rdzbuna pe fostul realizezi acest lucru sau nu, pirinlii te-au insotit la toate intAlnirile.
partener. Astfel de cdsdtorii au puline ;anse de reugiti, Pentru ce, Nu in sens literal, ci figurat. Zilele idilelor tale ii duc pe pdrinli cu
de obicei, nu se intemeiaz[ pe o cunoaEtere indelungatd gi pe medii, citiva ani in urmd, in vremea cdnd ei ingisi igi fdceau curte unul
valori qi grade de maturitate similare. De obicei, persoana care celuilalt. Ei retrdiesc chiar gi numai pentru c6.teva minute amintirile
alege aceastl cale procedeazd astfel, pentru cd se simte rf,nite sau tineretii si se simt din nou la vArsta romanlei.
singurd. Este o metodd de a-gi dovedi siegi gi celorlalli cA existe Cdnd tu ;i iubitul tdu (iubita ta) iesiti impreund qi faceli planuri
cineva care si o doreasci qi cireia sd-i pese de ea. In mod firesc, de viitor, inimile pdrintilor tii si rugdciunile lor vd insojesc. Chrar
mdndria personali si increderea in sine sunt puternic zdruncinate clacd sunt foarte ocupali in viata de zi cu zi, in mintea lor egti prezent
dupi ruperea unei relalii, dar a te cesetori cu cineva doar pentru tu, fericirea ta, siguranfa ta, viitorul tiu. Chiar daci plrintii s-au dus
a-1i gdsi consolare nu va face altceva decAt sd agraveze situalia la culcare inainte ca tu sd te fi intors acasi, tArziu, in noapte, ei
si-asa destul de confuzi. dc-abia dacd alipesc superficial, tresdrind la orice zgomot de pasi.

272 z/J
-
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Ei nu pot dormi linigtili decit atunci cAnd te-ai intors in siguranli sd prive;ti lucrurile calm $i ralional. Este posibil ca tu sA wei sA te
acasi. gribesti, consider?nd cd poti sA reusesti.
De ce se poarti pdrinlii tdi astfel? Pentru cd te iubesc si le pasd Pirinlii tei nu vor ln nici un caz sd-{i ingrideascd fericirea, ci vor
de tine mai mult decat oricui altcuiva pe acest pdmant Ei sunt cei si te ajute sd oblii o fericire durabill. Uneori, ei sperd sd-ti poatd
care ,ti-au dat via![. Egti came din camea lor 9i sAnge din sAngele lor transfera unele dintre lectiile pe care ei inqiqi le-au invilat din
iubit,
- o parte din ei. Te-au crescut de cdnd erai bebeluE, te-ausIrutat experienti- Iucru greu de realizat. Ei sperd si te crute de complicaliile
te-au luat in brale si te-au alintat. Ti-au alinat rinile 9i !i-au si de suferintele pe care stiu ci le vei intilni, dacd acum iei o decizie
lacrimile. Tu le aparlii in virtutea relaliei de sAnge care nu se poate gresitd. Este numai firesc ca pdrintii sd wea si se bucure de clsnicia
rupe niciodata. Mult timp dup[ ce te vei fi cesatorit 9i vei fi plecat la, pentru ca ei asteapte cu neribdare si aibi nepoti.
de-acasi incl vor mai exista funii de dragoste, care te vor line legat In acelasi timp, sperd si viseazi ca atitudinea si alegerile tale sd
de pdrinlil tdi in nenumdrate feluri. faci cinste familiei din care faci parte. Ce inseamnd aceasta? Ei
be asemenea, pdrinlii tii au fdcut in tine o extraordinare investifie sperl cd li-au insuflat suficiente valori si standarde pentru ca, atunci
de timp Ei bani. in ziua cind sirb[toregti absolvirea liceului, ei vor fi cind i1i vei intemeia propriul cdmin, si le faci cinste lor, comunititii
dedicai deja cregterii tale optsprezece ani din viala lor. Au sacrificat in mijlocul clreia trdiesti, bisericii si societdtii. Ei speri cd iti vei gdsi
o parte dintre cei mai buni ani aivielii lor ca sd poarte de griji nevoilor un pafiener de viatd care sd se integreze in familie si de care sd poatd
taie. Pe lAngi timp, ei au ddruit in mod neegoist din banii lor, ca sd-Ji fi mdndri.
asigure hran[, imbrdcdminte, adipost 9i multe dintre plicerile vielii' Parci aud deja unele dintre argumentele pe care ti le-ai pregitit:
Pitintii au pr.tut responsabilitatea pentru tine un timp destul de ,,Eu nu-mi respect perintii. Si-au distrus propriile vie1i, asa cd de ce
indelunpat. incl din ziua cAnd te-ai niscut, ei te-au ocrotit ca si nu siar permite s[-mi spuni mie ce sd fac? Ei imi spun mie ce sd nu fac
1i se intAmple nici un
rdu. Ei privesc in acelaqi fel 9i viitoml tlu.qr nu si in clipa imediat urmitoare fac ei insigi acel lucru." sau ,,Pdrinlii
vor ca, in ilegerea partenerului de viald, si fii r[nit ;i si suferi' mei nici mdcar nu incearcd sd mi infeleagi, asa cd de ce i-as asculta?"
in acela;i timp, pdrinlii tii cunosc lucruri pe care tu nu Ie cunostl' Chiar si in asemenea condilii, ce s-ar intampla daci ai incerca
Ei s-au confruntat deja cu unele dintre problemele cu care te confiunli si-ti asculti p[rintii? Scriptura este foarte categoricd in aceaste
tu acum. De asemenea, datoritl experienlei lor' ei pot se prevadl privinte: 'Sd cinstesti pe tatdl tdu si pe mama ta [adicd si-i respecti si
anumite probleme cu care te vei confrunta in viitor. Datoriti iubirii sl-i asculli, ca pe reprezentantii alesi ai lui Dumnezeu] ... ca sd fii
gi preocupdrii lor speciale pentru tine, probabii cd ili vor descoperi fericit si si treiesti multA weme pe pimdnt' (Efes. 6,2.3). Pe ldngit
anumite capcane pe care ar vrea sd le evili. implinirea figdduintei Bibliei de a trli o viatd lungi si fericiti, vei fi
Pentru cd pdrinlii nu sunt in mod direct implicali in situalia ta' ei probabil martor si la Iacrimile de bucurie si de mAndrie care vor
pot fi mai realigti decat tine. Pot avea o perspectiv[ mai largl as-upra scdlda felele plringilor tii in ziua nuntii. Printre lacrimi si imbrdtisiri,
intregului tablou. Pentru tine, cdsnicia poate sA line in mare mAsura ei iti vor sopti: ,,Aceasta este cea mai fericiti zi din viata noastrd.
de simlimintul ci egti indrigostit; dar parinlii tdi gtiu ci, in clsltorie, N-am fi putut fi mai fericiti decat suntem acum, pentru alegerea pe
dragoitea trebuie si fie combinati cu actiunea. Ei pot detecta care ai fdcut-o. Aveli deplina noastr5. binecuvdntare!"
an;ite atitudini esenliale care te-ar putea impiedica sd ai o cesnicie Pune in contrast aceasti imagine cu scenele pline de mAhnire gi
fericitl. Astfel, poate cd. vor incerca se te fac[ ,,s-o lagi mai incet" 9i de amdrS.ciune la care este cel mai posibil si fii martor. dacl te

274 275
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

cesatoregti flrd aprobarea pirinlitor tii. Gandegtete la durerea pe pe care l-au crescut, impreuni cu care s-au bucurat si pentru care
care o vei trei atu;ci cand ili vei sim{i inima sfdqiati intre credincio$ia s-au ingrijorat timp de doudzeci de ani si mai bine.
fap de pdrinli gi dragostea fald de alesul sau fafi de aleasa ta' Nunta ta va fi, probabil, evenimentul social cel mai important in
' viala de pAni acum a periniilor tii. Vezi dacl au gi ei ceva de spus in
Lucrul acesia este valabil qi in cazul cdnd ai trecut printr-o faze
de rdzvrdtire, in care ai reac,tionat negativ fali de dorinlele legituri cu organizarea ei ;i ia-le in considerare dorintele. Nunta este,
p[rinlilor tei. Aceasta i1i va afecta in mod serios atit perioada de intr-adev5.r, a voastri, dar ei sunt pdrintii tei si sunt mai preocupali de
curtenie, cit qi clsnicia. Aceleagi forle care te-au .determinat sl viitorul vostru decdt oricine altcineva de pe acest pimdnt. Dacd existd
reaclionezi negativ fap de pnrinlii tei, te vor determina se-!i tratezi weun conflict de opinie cu privire la cdt de mare sd fie nunta, unde se
si rudele prin alianti in acelasi fel. Poate cd te vei strldui se-!i aibi loc, cine sI fie invitat etc., fii dispus sd cedezi. Piringii tdi au
implici logodnicul (logodnica) in lupta impotriva propriilor tii atteptat cu nerebdare nunta ta, gAndindu-se la ea de mai mult timp
pirinli, deschizAnd astfel o prlpastie intre ei. Daci acum.ai weun decat te gandeqti tu.
conflict nerezolvat acase, fi tot ceea ce poti pentru al rezolva S-ar putea ca ei sd wea ca anumite lucruri sd fie f6cute intr-o
inainte de a te casltori. Pdrinlii tAi 9i viitoarele rude prin alianli anumite ordine, pentru a-i impresiona pe invita{i. Acest lucru poate
vor juca, in viala ta de cisnicie, un rol cu mult mai important decat se !i se pard ca o dovadi de egoism sau un amenunt lipsit de once
ili' poli imagina acum. semnificalie. Dar daci pentru pdrinlii tdi inseamnf, mult, incearcd
Apropiaia ta nunti marcheazi un punct de cotituri.Ei,in viala sd le implinesti doringele mdcar pe jumdtate. Parinlii tdi vor ca nunta

periniilo; tei. Daci egti primul copil din familie care se cisetoreqte, si fie ocazia cea mai de neuitat din viala ta, dar, in acelaqi timp, er
pa;niii tai intre cu aceastd ocazie in etapa ,,golirii cuibuluf' din ciclul vor sd fie o ocazie atractivl si de neuitat $i pentru ceilalli. Nu le
iamilial. lntr-un anume sens, apropiata ta cesltorie reprezinte pentru nesocoti dorinlele qi simldmintele. Resentimentele care se nasc acum

ei o qrea pierdere. Sunt fericili, desigur, pentru nou-gdsita ta fericire' pot se nu dispari niciodati pe deplin.
insiin alela;i timp igi dau seama c[ in curAnd vei peresi pentru O prieteni de-a mea se ocupd de comertul cu flori. V[ imaginali
totdeauna cAminul ior, qi gindul acesta le lasd in suflet un gol imens' planurile gi visurile pe care gi le ficea pentru nunta fiicei ei, in timp
Dac[ ai fost plecat'la colegiu intr-o altd localitate, calea a fost ce pregetea cu grij[ nunlile altora? Dar vA puteli imagina 9i
pregetita pentru plecarea ta definitive. Cu toate acestea, legiturile dezamigirea pe care a simtifo cdnd singura ei fiicd a ales si fugd,
iu.ltiul" iu ramas, pAnd acum, intacte. Casa piriniilor tii a fost intr-o noapte, cu iubitul ei? Singura ei fiici ... toate acele planuri gi
intotdeauna locul unde ai venit in vacanle sau unde ai ceutat refugiu vise au ajuns... o amard dezamigire.
la weme de necaz. Acum, cAnd eqti gata s[ te cesetoregti, perinlii tei Pdrinlii 1in la tine, la logodnicul tlu (logodnica ta) si la nunta
igi dau seama ce loialitatea qi increderea ta se vor transfera asupra voastrd. Evitafi si faceti acele lucruri care, in acest punct, ar putea
ultui .d.in. Aqa trebuie sd fie, dar, drept urmare, pentru perinlii tdi produce o rupturi intre voi. Ei vor ca tu se fii fericit, apreciat qi
viala nu va mai fi niciodati la fel. iubit. Pnrinlii tdi gtiu, din experienfe, ce alegerea partenerului de
Reaclia lor la impactul nunlii va depinde, cumva, de persona- viald va juca rolul cel mai important in fericirea ta viitoare. Ia-fi
litatea lor. Daci mama ta gi-a dedicat partea cea mai bunl a unui timp si privegti intregul tablou din punctul /or de vedere.
sfert de secol lie qi numai !ie, efectul poate fi drastic, 9i mirturie vor
sta lacrimile ei. Talii, de asemenea' se simt profund atasali de copilul

276 277
Curlenic completd

Luna de miere trebuiz sd inceapd imediat dupd nuntd. Ea este o


experienld care trebuie sd aibd loc acum sau niciodati. In timp ce nu
Cbiar daca ua lrebui s,i ud reduceli luna de miere cu cAteua este absolut necesar (dar cu siguranli de preferat) si plecali
zile, oferili-ud cdteua bucuii $ ocazii speciale, de care sd u'i intr-o luni de miere, a o amAna ar insemna si-i anulali semnificalia
puteli aminti cu pldcere gi care sd constituie o adeudratd gi si-i compromiteli unicitaiea. De aceea, pentru a putea sa!1lra
comoard Pmtru tot restul uielii. intimitatea nou-intemeiatei cdsnicii, luna de miere trebuie sd inceapd
imediat dupd nunti.

Capitolul 10
Dacd vd puteyi permite timpul qi banii" luna de miere ar trebui sd
dureze cel puyin una sau doud sdptdmdni. Majoritatea oamenilor
reusesc si giseasci cel pulin o siptdmdnd liberi, dar, in medie, luna
r0r GE AI UnU S[ flm DESPBE tUM DE de miere dureazl aproximativ noui zile. Ca un cuplu si se
cisetoreasce in weekend, sd se mute intr-o noul locuinti si si se
M|ERE, nnn u-n Fosi IdAMA S[ iUmrrnr.t intoarcd luni la indatoririle obiqnuite, este cu totul nepotrMt. Un
astfel de interval nu permite timpul necesar pentru ca cei doi si se
bucure unul de dragostea celuilalt.
Dupe siptlmani de pregitiri, dupi seria de petreceri, mese fes-
tive giiadouri, care a culminat cu ceremonia proriu-zisi a nunfii' Planificali-vd bugetul pentru luna de miere qi apoi cheltuili-l cu
ocazii in care ali fost serutali, imbrifi$ali qi bdtuli incurajator cu bucuie. Aceasla va fi, probabil, ultima ocazie cAnd, in aceastd
palma pe umeri, pdni cdnd ali inceput se ve simlili asemenea_unui privinje, veli fi liberi de orice grijl. Chiar daclva trebui sdv[ reduceli
burete, veli fi epuizalil Ajungi in punctul acesta, veli fi neribdf,tori luna de miere cu citeva zile, oferili-vl cAteva bucurii si ocazii speciale,
sd puteli pleca departe de toate, llsinduJe in urmi, pentru a fi sin- de care sd vi puteti aminti cu pldcere si care sI constituie o adevdrati
a vi putea bucura de luna de miere.
-zuriirisitimp L nuntu este o chestiune foarte publici, luna de miere
comoari pentru tot restul viefii.

unu ,i.i.t p"..onald, privatd. Ea viva oferi prima ocazie adevdrati Planificali-vd o lund de miere tihnitd, neobositoare. Cea mai
"rt"
de a fi singuri, ca un cuplu c[sdtorit. Nimic nu ar trebui si vd distragd nereugitd luni de miere va fi aceea in care cuplul igi propune o
atent'a de la celilalt, pAnd cdnd veli realiza, in sfarlit, ce sunteli cu sdptimAnd in care si traverseze cAteva dintre statele Statelor Unite,
adeverat cisitorili. aglomerind in numai citeva zile atata activitate qi atitea locuri de
Luna de miere oferd o perioadd de adaptare si de tranzilie de la vizitat, incit ar ajunge pentru cinci ani! In loc de aceasta, plaffi-
singur[tate, la viala in doi. C-onform concePliei poPulare' ea ar trebui cali-vi doaro scurtd excursie, pentru prima seard, iar dupi ce ajungeli
s[ de un timp de desivdrgiti beatitudine. in realitate, ea poate fi una la locul propus, oprili-vi pentru a cina impreuni, intr-o atmosferd
dintre cele mai incordate Ei mai obositoare perioade din via{d. intimd ;i deosebiti. Probabil cd, in toati agitalia din ziua nunfii, nici
Indiferent cit de mult vi iubifi unul pe celilalt ;i cdt de entuziasmali nu ali reuqit si mincali prea mult, astfel ci nivelul glucozei din singe
Ei de emolionali sunteli, pentru ca
luna de miere sd constituie o
vd este foarte sclzut. O cind pldcutd, sewitd pe indelete inainte de a
reugitd, este nevoie de o planificare atentd. Iati citeva repere:
278 279
;
Nancy L. Van Peh Cuflet c conq di

vi intoarce in camera voastre de hotel, vi va calma nervii 9i vi va ci nu sunteti deloc neindemdnatici sau stinghori.
astfel de obicei, astfel
W O lecturd excelentd pentru luna de miere este cartea Proverbelor.
I asigura, in acela$i timp, resursele fizice de care aveali atdta nevoie.
Ciutali in ea toate vercetele care au de-a face cu comunicarea si
I Luna de miere trebuie petrecutd departe de familie ;i de pieteni. O discutali-le indelung. O altd carte potrivite pentru luna de mrerc
l lund de miere petrecutd in casa pirinlilor sau a rudelor cu greu va este Cdntarea Cantirilor, cu minunatele ei descrieri legate oe
dragostea fizicd.
I asigura acea libertate de care are nevoie un cuplu pentru a se
cunoaqte ca so! $i sotie.
Luna de miere trebuie sd includi activitdli care sd vd facd pldcere lntimitatea sexuald
aminduroru. Dac[ vreti si triili aceste zile in atmosfera vieiii unui
Aspectul esenlial al experienlei lunii de miere este intimitatca
mare ora;, cu restaurante extravagante 9i cu nopli ultraluminate 9i
sexualf,. Primavoastre relatie sexualeva reprezenta, de fapt, inceputul
pline de agitalie, faceli-o. Dace amandoi sunteli nigte iubitori ai naturii
cesetoriei voastre. Atmosfera relaxati a lunii de miere vi va oermitc
qi vd face pllcere si cildtorili pe jos, si aprindeji un foc de tabdri qi
sd vd bucurati in mod liber gi de dorintele voastre seruale. Pentru
si pescuili, atunci gisili-vi un refugiu undeva la !are. Important este
multe cupluri, luna de miere reprezinti o culme a activititii sexualc.
si gisili un loc care se vA permiti sd participali la activiteli de care
Acum este momentulcdndsi faceli tranzitia de a accepta contactul
si vd puteli bucura amAndoi gi care s[ v[ ofere ocazia sn fifi voi
sexual ca pe o parte integranta a vietii voastre. Pentru anumite
insivi si si vd rela-ra1i. Evitali locurile qi activitdfile care presupun
persoane, in special pentru mireasi, acest lucru implicd un adevlrat
un program fx, cu ord de dqteptare sau cu obligalii stricte.
punct de cotiturd in modul de gdndire, de la restricliile castitAtii la
sexul marital neinhibat. O astfel de schimbare s-ar putea se necesite
Pldnui(i momente cdnd sd fili i.mpreund cu alte persoane, dacd
ceva timp, precum si rdbdare siintelegere din partea solului. O femere
doili acest lucru. inainte de cf,sitorie, singurul lucru pe care gil
maturd emotional ar trebui sI fie in stare sd-si transfome atitudinea
doregte un cuplu este un timp gi un loc in care si fie singuri.
de autoprotejare de dinainte de cisitorie, intr-una de pirtiqie
Experienla a aritat cd lunile de miere petrecute in totali izolare nu
entuziasti, dupl cdsdtorie.
sunt tocmai ceea ce au sperat majoritatea cuplurilor. Multe hoteluri
Un sotintelept qi grijuliu va incerca sd acorde intaietate satisfacerii
si staliuni de odihnl oferd cuplurilor proaspit cf,setorite o lund de
tinerei sale so1ii, in loc sd incerce si-si satisfaci rapid propriile dorinfe.
miere in care s[ se bucure de perioade lungi de servire a meselor
Orice birbat care inva![ aceasta la inceputul cdsniciei lui va descoperr
impreunl cu o varietate de activiteli sociale gi fizice intre care cuplul
cd propria sa pldcere va creste considerabil. El ar trebui sd priveasci
poate alege. De cele mai multe ori, participarea la activitlli de grup
sexul ca pe o experienli de pdrtiqie gi de bucurie reciproci, si nu ca
alungl stresul din timpul lunii de miere. Tinerii cdsdtorili au nevoie
pe una orientati spre sine.
de un timp in care si fie singuri, dar gi de ocazii in care sd fie in
Pentru a vd putea bucura la superlativ de latura sexuali a lunii de
contact cu ceilalli.
miere este nevoie s,i de alte cdteva ingrediente:
Luna de miere ar trebui si includi un timp pentru cre$tere 9i
dezvoltare spirituald. Luali-vi timp pentru a studia Biblia ,i pentru
invdyali cdt de mult puteti tnainte de luna de miere. Cuplul are
a vi ruga impreund. Incepeli aceasti practicl acum gi stabilili-o ca
nevoie sd studieze serios inainte de cdsdtorie tema imDlinirii sexuale.
pe un obicei regulat al familiei voastre. Poate ce v-a!i format deja un

280 281
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

A face dupi cisitorie ceea ce vine firesc, de la sine, nu inseamnd o care sd creeze o atmosfer5. romantici, speciali pentru mireasa sa.
pregltire suficienti. Experienla de a face dragoste este o aftA, gi ea Soful care isi trateazi mireasa ca pe o persoane foarte deosebiti va
se tnvayd, nu se mo$tene$te ereditar. Este o lipsi de realism si te descoperi, drept risplatd, cum ea rispunde la expresiiie lui de iubire.
gAndegti cd doi tineri total lipsili de experienld se pot apropia de
patul conjugal, in noaptea nunlii, gi pot ajunge la satisfaclie sexuald Purtali-vd delicat +i cu iubire. in acest punct, soful qi solia trebure
firi si faci nici un efort pentru aceasta sau doar sperdnd gi rugdn- sd devini foarte sensibili unul la nevoile celuilalt. poate cd mirele
du-se. doregte ca el si o dezbrace pe mireasd, sco!6nd fiecare articol de
Cu cel pulin qase saptdmani inainte de nunti, mireasa ar trebui imbrdcdminte pe rind, in timp ce ea este posibil sd aibi idei mai
s[ inceapd sd practice exerciliile lui Kegel, asa cum sunt ele prezentate romantice in aceastd privinld, dorind sd apard din baie, imbrdcati
in cartea Secretele cdsniciei la pp. 132 gi 133 (in original). Acest intr-un neglijeu transparent, cumpfuat special pentru aceaste ocazie.
progmm o va invila si-gi controleze mugchii, astfel incAt sd-gi poati Un alt cuplu ar putea dori si se dezbrace unul pe celilalt fir[ grabd
miri senzaliile sexuale in timp ce face dragoste. Totodate, aceste ;i cu gesturi drigdstoase. Dacd vorbiti inainte despre simlimintele
exercigii o vor ajuh se-i ofere solului o sursi de pldcere aparte. De Ei despre preferingele voastre, veli fi in stare s[ vi oferiti unul altuia
asemenea, cuplul va invila, astfel, si ajungd la orgasm simultan. Este o deplind satisfaclie.
posibil ca si mirele sd doreasci sd practice exerciliile lui Kegel. Unii specialigti recomandi ca tinerii cesdtoriti sd nu incerce un
Informalii recente arate cf, ele ar putea fi de folos in controlarea contact sexual in prima noapte. Ei sugereazi ca, in loc de aceasta, in
ejacullrii premature. noaptea nun{ii ei sd-gi studieze si si-si exploreze in mod drigistos
trupul unul altuia, exprimdnd tot timpul afecliune qi iubire. Ficind
Cumpdrali din timp un gel medicinal de Ia farmacie, pentru aJ astfel, fiecare dintre ei va avea timp pentru a cunoaste ;i inlelege
nevoile celuilalt, f[rd sd se simte impins cetre contactul sexual incd
folosi tn pima sau tn primele doud nopti. Majoritatea mireselor nu
secreti suficient lichid vaginal in timpul lunii de miere. Eventualitatea din prima noapte. S-ar putea sd nu vd pari prea amuzanfi aceaste
unor contacte dureroase poate fi evitati folosind acest gel, pe care propunere, dar ea poate fi o experientd extraordinard, care, mai tarziu,
trebuie sd-l aEezali la-ndemdnd, ca si-l folosili, daci este nevoie. O si-gi fi meritat efortul.
dati ce solia inva![ si se relaxeze, secreliile vaginale naturale vor fi Studiile flcute arati ce noui mirese din zece nu exoerimenteazi
suficiente. Este de folos sd aveli la-ndemdnd gi un mic prosop, care orgasmul in timpul primului contacr sexual. Dacd un cuplu nu
si poatd absorbi secrefiile rdmase dupd contactul sexual. cunoaste aceaste informalie, cei doi ar putea crede c5. au es-uat
lamentabill Dar, atunci cdnd ei infeleg ce relatia sexuald poate fi o
Asigurali-vd de o intimitate totald, eliminind oice posibilitate de a experienli extraordinar de plicuti, chiar si daci ea nu ajunge la
tntrerup;i. Aspectul acesta s-ar putea si nu fie la fel de important climax, tensiunea realizirii performanlei dispare, permilAnduJe celor
fi
pentru so! cum este pentru tanera mireasl. Femeile sunt mult mai doi sI sawreze experienla intimitdfii, care este atat de importante
susceptibile la a fi deranjate de zgomote, de lumini sau de sunetele penJru o femeie.
noplii. Luali-vd dinainte mlsuri de precautie ca s[ fili siguri ci nu In mod firesc, cuplul va incerca si atingi satisfacfia sexuald pentru
vefi fi deranjaEi. Un so! grijuliu poate chiar incerca sd pregateascA amdndoi, dar ei trebuie si stie c5, in marea majoritate a cazurilor, va
flori, lumdniri, o muzicd deosebiti gi o lumind semiobscuri prin fi nevoie de timp, de studiu, de practicd si de o comunicare deschisi,

282 283
Nancy L. Van Pelt

inainte ca tAnlra mireasi si ajungd la nivelul ei maxim de sensibilitate


si de reactivitate sexualf,.
'+ Intr-un sondaj realizat de Dr. Miles, cu privire la timpul necesar Dup,i orice nuntd, unneazd o cdsnicie. La cdteua zile dupd ce
luna de miere *a incheiat, majoritatea cuplurilor descoperd
unui cuplu cre$tin pentru a se adapta sexual unul fald de ceillalt,
cd intoarcerea la realitate este asemenea unui dus scotian.
78 Vo dinfie cei intervievali au afirmat cd, pentru cunoagtere gi
acomodare reciproci, au awt nevoie de o sdptdmAnd; 12 Vo au av]ut
nevoie de 2 luni Ei 6 Vo s-au acomodat sexual, unul cu celilalt, dup[ Capitolul 11
30 de luni. Dupi 6 pdni la 12 luni de la nuntd, 96 de procente dinhe
femeile care se adaptasere sexual au spus ce experimentau orgasmul
la fiecare sau aproape la fiecare contact sexual. Dupe o aceeaqi
perioadd de timp, 41 Vo dntre cupluri au afirmat ci experimentau $r AGUM, G[ IUNA DE MTERE S.Ai]tCHEtAT-
orgasmul simultan aproape de fiecare dati, iar 38 7o au respuns ce Pfimul an de cisAbrie
realizau aceasta doar uneori.
Acest ritm de adaptare sexuale este mai rapid decdt cel descoperit
de alte studii, efectuate pe gmpuri de cupluri necregtine. Poate ci Eu gi Harry ne-am cunoscut la bisericd. El era in armati si eu il
ac€st amenunt va conferi mai mult credit avantajelor unei vieluiri consideram cel mai frumos blrbat pe care il vdzusem weodatd, asa
oegtine. To{i participanlii primiserl consiliere premaritald detaliatd ci, mama ;i cu mine, l-am invitat si ia masa acasl la noi. Familia
Ei aveau doi pdnl la patru ani de educalie in institulii de invel[mant mea locuia intr-un origel care se putea lduda cu baze militare de tot
superior, factori care au contribuit la reugita relaliei lor. Noudzeci felul, inclusiv ale Marinei, asa cd eram intotdeauna pregiti$ sd ne
gi unu de procente ,,discutaserl deschis, unul cu c€lilalt, atitudinile facem datoria patrioticd. (Tat meu obisnuia sl bombine cd va trebui
personale qi detalii destul de complete cu privire la sex", cu o luni si hrineascd jumitate dintre serviciile armatei, inainte de a m[ vedea
inainte de cdsltorie.' m[ritate). La prima noastrd intahire, Harry si cu mine am fost la o
O viald sexuall reusiti nu va veni de la sine. Ea nu se intimpld, paradd aviatici. De acolo, am intrat intr-un magazin de sticlirie, unde,
pur qi simplu, peste noapte. Ar trebui si privili relalia sexuali ca pe prink-o tombold, am c5s$gat doui vaze de culoare verde, pe care am
o aventurA experimentale, cu caracter de explorare, pe care amdndoi hotirdt, in glumi, sd le folosim in casa noastrd, dupd ce ne vom
o veti trdi in urmltorii cAliva ani. Puteli realiza diferite trepte de cisdtori gi vom merge ca misionari peste miri si tdri.
succes in viala voastr[ sexuali, in aceeagi m[sur[ in care realiza$ Cu timpul, pe mdsurd ce intilnirile noashe deveneau tot mai dese,
diferite trepte de succes in privin{a comunicdrii. C[utali permanent ne-am indrigostit din ce in ce mai mult unul de celilalt. in cele din
noi cii de a vd bucura qi de a vd produce pllcere unul celuilalt, ln urmi, Harry m-a cerut de solie gi a inceput febra nunlii. Ati fi crezut
timp ce vd cufundagi tot mai mult in dragostea voastr[, unul pentru cd. sunt mireasa anului! Nunta a arut loc acasd la pdrinfi mei. Chiar
cel6lalt. daci. nu s-a linut la un local public, a fost o nunta drdguld. Casa
pdrintilor avea vedere spre golf, astfel cd privelistea era pitoreasci si
NOTE DE SUBSOL romanticd. A fost o zi de Anul Nou des[varsitei Toti au imDlrt[sit
'Herbert J. Miles, Sexual Happiness in Marriage (Grand Rapidsi Zondervan, 1967), P.
77. atmosfera de slrbitoare.

284 285
Nancy L. Van Pelt Cunenie completd

Organistul a atacat acordurile emolionante ale ,,Corului miresei", Md intreb: ce fdceau tinerii miri cu timpul lor, dupd ce noutatea
dm Lohengrin qi, la bralul tatilui meu, am inaintat pe culoarul care primelor trei siptdmdni de vieluire impreund se invechea? Ctr: toate
fusese lesat printre cele o sutd de scaune pe care le adusesem pentru acesteq sunf, interesant qi de dorit!
oaspeli. Chiar daci fetila care ducea coEulegul cu flori a inceput sl Pe parcursul primelor douisprezece luni, cuplul se vede pus in
plAng[, refirzind sd meargi inaintea noastri qi sd presare petalele de situalia de a face fatd unui num5.r maxim de probleme, avAnd la
trandafui, am avut o nuntd ca in povegti. Ceremonia a fost perfecte. dispozilie o experientd minimi. De fapg ca si spunem lucrurilor pe
Organizarea a fost perfecti. Ziua a fost perfecti. $i, bineinleles, cei nume, viitorul cdsitoriei depinde de schimbdrile si de adaptirile pe
care se uniserl in dragoste erau doui penoane perfecte. Dar, dupi care le fac cei doi in acest prim an. Iar perioada cea mai propice
orice nuntd, urmeazi o cdsnicie. invilirii, din intreaga voastri cdsnicie, vor fi primele gase siptdrn6ni
de dupi nunt[. Treptat in,telegem cd trebuie si ne mullumim doar
Se instaleazd realitatea cu o parte din partenerul nostru - cd nu putem avea 100 Vo din
interesul, din afecliunea, din timpul sau din atenlia sa. Colegii sdi de
I: c6teva zile dupi ce luna de miere s-a incheiat, majoritatea serviciu, pdrintii, prietenii qi rudele isi vor revendica si ei anumite
cuplurilor descoperd ci revenirea la realitate este asemenea unui drepturi.
dus scotian. Intr-adever. cei doi sunt entuziasmati de instalarea De asemenea, in timpul acestei faze de dezamigire, tAnira
in primul lor cdmin, dar, in acelagi timp, ei trebuie sd fie pregitili mireasA s-ar putea si fie socatd c6nd va descoperi ci sogul ei, de
qi pentru dezamdgirea care va urma cu siguranle - o pribugire obicei ingrijit si bine aranjat, se rrezesre dimineala cu o respiratie
din al noudlea cer, o trezire din farmecul;i din interesul unuia urat mirositoare si cu o barbd aspri. La rdndul lui, mirele s-ar putea
pentru celdlalt. $i aga s-a nlscut expresia: ,,S-a terminat luna de si descopere ci obiceiul soliei lui de a-i trage petura noaptea $ de a
miere". scrdsni din dinli il calcd pe nervi. Alli tineri cisitorili sunt soca{ se
Probabil ci mirele suferd o dezamigire mult mai severd dec6t descopere de cdt timp, de cit efort si de citi bani este nevoie pentru
mireasa. Birbafii au tendinta de a resimli mai dureros pierderea a intreline o locuinli. In timp ce majoritatea cuplurilor sunt suficient
fiberte(ii, noile obligalii casnice sau ingrijoririle financiare. Dar de realiste ca si inleleagd ci intrefinerea unei case cere timp, ei nu
miresele se simt dezamegite atunci cend so$ lor incep si se considere realueazS, decAt atunci cind sunt pugi in faga faptului implinit de cet
stipAni pe situalie Ei siguri de favorurile lor. Masca pe care fiecare de mult timp ,si efort este nevoie ca sd faci cump[returile, sd g[te$ti,
dintre soli poate ci a purtat-o inainte de cisdtorie in curdnd cade. sd speli rufe, sd pui hainele la locul lor, si aranjezi paturile, sd dai cu
,,Fardurile" qi infrumuse!5rile dispar treptat, in timp ce adeviratul aspiratorul, sd stergi praful, si ingrijegti grddina gi maqina, si qtergi
eu, cu atitudinile Ei temperamenhrl lui, iese la suprafald. podelele, sd duci gunoiul, sd curegi qi si desfunzi toaleta, si freci
in majoritatea cdsniciilor, primul an este cil inai instabil. in cada de baie sau sd rdzui grdsimea ani si intiriti.
timpurile Vechiului Testament, un b6rbat proasplt cdsetorit nu putea Cu siguranli ci vd veli confrunta cu mult mai multe surprize
fi luat in armatd Ei nici nu i se dddea weo alta responsabilitate pe decdt cele pe care vi le-am enumerat eu. Ceea ce ne salveazd de la
parcursul acestei perioade de adaptare. Timp de un an intreg, el era disperare este faptul ci to$ avem tendinla de a visa cu ochii deschigi
liber sd stea acasi cu so,tia lui. Imaginafi-vd luxul, privilegiul de a mai degrabi la fericire, decAt la ceva nepldcut qi extenuant. Dace
avea la dispozilie un an intreg, in care sd te adaptezi unul cu celilalt! ne-am imagina dinainte toatd rutina clsniciei, nici unul dintre noi nu

286 287
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

s-ar cdsatori weodatA. In ceea ce pdvegte cesetoria, toli grqim in situaliilor, se poate afirma cu certitudine cd fericirea viitoare a
privinla optimismului. Ura! pentru dragoste. cisniciei se decide in timpul primului an de dupd nuntii.
Faptul cd 26,5 Vo dintre divorluri se inregistreazd in rdndul Este dificil sd izolezi acei factori care fac ca un cuplu si fie fericit,
cuplurilor cisetorite de mai pulin de doi ani 9i ci 51,3 Vo dinfte insi, in general vorbind, atitudin ea ta fal6 de parienerul tdu si a
divorluri apar in primii cinci ani de cisnicie dovedegte ci dezamdgirea acestuia fald de tine vor determina, in mare misurd, nivelul vostru
se instaleazd de timpuriu, dur gi repede. Cum majoritatea cuplurilor de fericire. Mai specific vorbind, atitudinea voastrd unul fald de
treiesc separat inainte de divor!, timp de cAteva luni, pAnd cdnd se cel[lalt, in trei aspecte esenliale, prezintd cea mai mare importanli:
intereseazd de formalitilile de divor! s,i pdni cAnd introduc acliunea (1) asJeptlrile voastre de viitor; (2) modul de comunicare qi (3) modul
popriu-zisi in instanle, putem trage in mod indreptdlit concluzia ce in care veti lua deciziile si in care veli rezoha neinlelegerile dintre voi.
cele mai multe cupluri dau de necaz in chiar primele faze ale cdsniciei Reacliile in aceste trei domenii s-au format din experienla vielii
lor qi ci lipsa de armonie persisti. voastre de pind acum, cu rddlcini addnci incd din primii ani ai
Cu toate acestea, dup[ ce ali cd$igat pufind experienJd, v[ vefi copil[riei. Ele au fost modelate de comportamentul pirin!ilor s,i al
da seama cf, relalia voastri de cisnicie va supraviegui chiar daci mai celorlalti membri ai familiei. Deosebirile dintre voi in ceea ce priveste
existl gi unele neinlelegeri. Veli inv[fa cd unele dispute sunt inevi- afteptdrile, comunicarea gi luarea deciziilor vor sta la baza majoritelii
tabile. Vi puteli iubi 9i puteli rimdne prieteni, chiar dace nu sunteli conflictelor pe care le veli avea. Aceste deosebiri trebuie identificate,
de acord in orice privinfd. Veli lnlelege ci, desi nu puteli rezolva ingelese, abordate in mod deschis gi rezolvate, dacd weli ca relatia
toate problemele cu care vI confruntali, aceasta nu inseamni sfa$itul voastrd sd devine ceea ce a1i sperat ce va fi.
cdsdtoriei voastre. Ajungand aici, veli deveni mai pulin ingrijorali
de neplicerile care apar gi vefi realiza cA asemenea situalii apar chiar Afteptdile.Este deosebit de important si v[ clarificali aqteptlrile
gi in relaliile cele mai bune. in timpul primelor siptimAni de cdsnicie. Modul in care ve veli
Cu fiecare an in plus, petrecut impreunl, vi veli spori tot mar inlelege mai tdrziu va fi determinat de misura in care v-ati inteles
mult sansele de a avea o cdsnicie fericitd. Dupi ce veli fi ajuns la cea reciproc aceste a;teptnri gi ali cizut de acord asupra lor inci de la
de-a cincea aniversare a nunlii voastre, probabilitatea divorEului va inceput. Atunci cand tu si partenerul tiu ajungeti la un acord, puteli
scddea cu fiecare an. incepe si construili cu incredere pentru viitor, unul dintre voi
asumindu-gi o responsabilitate, celdlalt alta ... in cele din urmd,
Ce face ca un cuplu se fie fericitT datorite eforturilor voastre unite, vi veti bucura de rezultate care vA
vor aduce amindurora satisfacgie. Dar, dacd unul dintre voi igi propune
Un proverb chinezesc spune cd, atunci cAnd un proasplt cuplu se construiasca o cdsufi cu un singur nivel, intortocheati si cu multe
se retrage in camera nupliali, cel care se ageazd primul pe pat il va coridoare, in timp c€ celilalt viseazi la o locuinld spa$oasi, cu doui
domina pe celdlalt pentru tot restul cdsniciei lor. Ideea aceasta niveluri, vd veli da in curdnd seama cd luptali pentru leluri care se
iaorAge cu siguranll din superstilie, dar putem gisi in ea un simbure bat cap in cap. Rezultatul va fi ci amindoi veli simfi o insatisfaclie
de adevdr. Consilierii in probleme maritale recunosc faptul ce pentru ceea ce aji realizat.
deprinderile qi modelele mmportamentale stabilite in Prima parte a .arttept[rile pe care le aveS atunci cind ve cisitoriti se centreazd
vie$i de cuplu ii va afecta pe cei doi in anii de mai tArziu. In majoritatea pe cinci domenii de bazd: (1) modul in care wei si fii tratat ca
Nancy L. Van Pelt
Curtenie completd

persoani; (2) conceplia ta cu privire la modul in care a$teapti care face tot posibilul pentru a anticipa toate asteptirile nerealiste si
partenerul tdu sd fie tratat ca persoani; (3) care crezi tu ci ili sunt toate pirerile premncepute, pe care le au cu privire la roluri, cisnicie,
responsabilitdlile qi drepturile ca persoani cdsitoriti; (4) care
consideri ci sunt responsabilitn!ile gi drepturile partenerului tiu gi
- si le poati prevedea chiar
copii, finanle, personalitate, sex si viitor
pe toate. Multe schimblri gi ajustlri vor fi fecute, totufi, dupi
(5) ce agtepli de la clsnicie pe telmen lung. cdsdtorie. Dar, de fapt, cdsitoria inseamnd si iei douir sisteme
Unele cupluri tinere neage faptul ci ar avea asemenea agteptdri. familiale, diferite in ceea ce privegte modul de gdndire, sentimcntele
Sau, dacd au astfel de agteptdri, ei cred ci gi le pot schimba imediat, gi comportamentul, si sd te sfeduieqti sd le mmbini intro relagie
ca si se potriveasci oricdrei situalii care s-ar ivi. Dar agteptdrile pe armonioasd.
care le avem nu pot fi schimbate atit de uqor. Ele s-au acumulat
intr-o viald intreag[, devenind o parte din tine, astfel cd a le schimba Comunicarea. Dacd tu ;i partenerul tdu weli si invittilli cum sa
r,,,,,,,,,,,,,,,,

l.
ar fi o treabi extrem de dificili. Asleptdrile gi lelurile tale fac la fel vd inlelegeli bine, trebuie sd vd dezvoltali un sistem de comunicare,
de mult parte din tine ca ;i respiralia. Aga cum, de obicei, nu egti a;a incAt fiecare dintre voi si poati cunoaste gi inlelegc cc simte
congtient ci inspiri qi erpiri aerul, in acelagi fel nu realizezi, probabil, celdlalt in orice privinli.
cAt de profund inridicinate in fiinla ta sunt agteptirile pe care Ie ai Pentru ci am scris deja un intreg capitol despre ,,Cum si conrunici
pentru viitor. cu partenerul tdu" (vezi cartea Cdsnicie completd, capit0lul .5), nu
$i totugi, chiar dacd aceste agteptdri sunt bine consolidate, ele nu voi intra in detalii cu privire la diferitele metode de comunicarc. Dtr
sunt imutabile. Ele pot fi modificate sau schimbate. FireEte cd va fi orice cuplu proaspdt cdsdtorit trebuie si in{eleagi anumili lirctori.
greu si faci aceste schimbdri. $i, cu cdt va fi nevoie si faci mai multe Vorbind la modul ideal, sotul 9i sojia ar trebui si fie in starc sii
schimbdri, cu atat va fi mai dificil. Cisdtoria care pretinde cele mat discute orice subiect care ii intereseazi sau care ii preocupl. Dar
puline schimbdri in ceea ce priveste deprinderile qi aqtept[rile cuplurile invald curdnd cd anumite subiecte genereazd teanlii,
economice, sociale, de penonalitate qi religioase, are cele mai multe anxietate, indoiali sau mdnie. Cu toate acestea, cu cat aseza{i mui
sanse de reugitd. Cdsltoria care cere un mare numir de schimbiri, pu{ine subiecte in afara posibilitililor de disculie, cu atAt veli avca o
pentru cd s-a realizat intre persoane provenind din medii culturale gi comunicare mai deplini si mai satisfZcitoare. (Presupun ci nu veli
sociale radical diferite, este cel mai probabil se e$ueze. aduce anumite subiecte in disculie intr-un moment total nepotrivit).
Este deci normal qi inlelept save clarificafi toate attepterileinainte Dar, daci un mare numlr de subiecte provoaci un adeverat rAzboi
de clsitorie, discutdndu-le deschis qi sincer. Dacd sunt in conflict, atunci cAnd sunt abordate, comunicarea voastri se dovedeEte cu
va trebui sd gisi$ o cale de a le schimba, accepta sau inletura. Pozi,tia totul nesatisficatoare.
pe care o iau unii in aceasti privinld - ci existd doar o singuri cale Atunci cdnd aduceli in discugie emoliile, ele trebuie tratate ca
de a rezolva lucrurile: metoda mea - trebuie abandonatd. Trebuie ceea ce sunt de fapt - ni$te simtiminte. Simfdmintele nu sunt ceva
ca amdndoi si ajungeli la in{elegerea faptului ci existl mai multe rdu. Ele sunt trecetoare, in esenli, si nu ar trebui s5. reprezinte
cii, mai multe posibilitnli de a reaLiza un anume lucru. niciodati un motiv de rusine. Toli avem sentimente. Firi ele, nu am
Evident, cu cdt clarificarea agteptirilor se realizeazd' mai mult ti^..a,
oameni. Intrebarea pe care trebuie sd ne-o punem este: Este
inainte de cisitorie, cu atAt va fi nevoie de mai puline astfel de disculii potrivit ,,si-mi exprim aceste simJiminte acum?" Doar comunicarea
dupi cdsitorie. Cu toate acestea, este pulin probabil ca un cuplu - clari, deschis5, dintre so! gi so1ie, poate da rispunsul.
290 291
Nancy L. Van Pek Curtenie completd

Iati
cdteva sfaturi care vi vor ajuta sd vd qprinali simtdmintele 3. Pune intrebdri potrivit exprimate. Acestea vor dovedi interesul
intr-un mod adecvat: qi il vor lncuraja pe vorbitor.

1. Vorbili flrd mdnie $i fdre ostilitate. CoborAfi tonul in loc de 4. Asculti putin mai mult. C6nd ajungi la concluzia cd ai ascultat
al ridica. Inv6!a!i si vd formali un ton pldcut de adresare. suficient, mai asteapd inci treizeci de secunde.

2. Fili clari gi specifici. incercali sd gAndili in timp ce vorbili gi O piedici serioasi in calea unei bune comuniciri o reprezintd
explicali clar ce weli sd spuneli. Vorbirea clard 9i la obiect rezolvi acel inirus luminos, cunoscut sub numele de televizor. Nu esi scopul
problema,,mmunicdrii confu ze". meu acela de a critica sau subaprecia toate programele de televiziune,
insi foarte puSni oameni au discernimAntul gi stdpAnirea de sine
3. Cultivali un spirit pozitiv. Aceasta inseamnl si nu clutafi necesare, pentru a selecta cele mai potrivite programe, iar dupd aceea
greqeli la celdlalt, si nu acuzafi, si nu condamnafi, sd nu jigni$ gi sd si inchidi televizorul. Recomand insistent tinerilor cisdtorili si se
evitali orice alt comportament negativ. Fili apreciativi.
ablind de la a-gi cumpira un televizor in timpul primului an de
cdsdtorie. Televiziunea vi va jefui de multe ore pe care le-ali putea
4. Fili politicogi gi manifestaJi respect faF de pirerea celuilalt.
petrece impreuni, avAnd pdrtlgie gi comunicdnd unul cu celdlalt.
Putefi face acest lucru chiar 9i atunci cdnd nu sunteli de acord.
Cdnd apare televizorul, ceva se pierde din relalie. De aceea este
Manifestafi aceeas,i preocupare pentru p[rerea partenerului vostru
esenlial ca cei doi parteneri sd se impleteasc[ impreunx in timpul
cum manifestali qi pentru a voasffe.
acestui atit de important prim an, ca si poatd realiza o inseparabili
5. Fifi sensibili la nevoile qi la simlimintele partenerului vostru
legituri de intimitate printr-o buni comunicare.
de cisitorie. Dacd suferi, puteji si-i inlelegeli suferinla qi chiar si Luarea deciziilor si rezolvarea netnlelegeilor. Te-ai imaginat,
suferili impreund cu el. Fifi dispugi sd treceli pe aceeagi lungime de inainte de cisitorie, tachinandu-te, certindu+e sau angajAndu-te in
. undi cu simlimintele de nelinigte gi de nevoie. adevirate dispute cu persoana pe care o iubqti? Poate ci i-ai vizut
pe pirinlii tdi in astfel de ipostaze, dar probabil ci 1i-ai spus in sinea
ta ce, atunci cdnd tu insuli vei fi cdsdtorit, nu te vei purta niciodati
$i acum, citeva sfaturi care si vd ajute sd devenif niqte ascultdtoi
mai buni: astfel cu partenerul tiiu de cisitorie. $i, cu clt eqti mai tanfu cand te
cisdtore.gti, cu atit sunt mai multe sanse si crezi ci veli putea rezolva
1. Manifestd interes fald de ceea ce are de spus partenerul tdu. toate problemele vielii de zi cu zi intr-un mod inlelept gi plin de
Poarti-te ca qi cum pentru tine nu ar conta nimic altceva, in intreaga amabilitate. E;ti convins ci dragostea poate gdsi o solulie la orice
lume, decSt si ascu\i ce il frdmintd. Menline un bun contact vizual problemi a vielii.
gi rdspunde cu un zAmbet sau cu o inclinare din cap din c6nd in cand. Cu toate acestea, pe mdsuri ce tu gi tovariqul tiu de viali
pitrundeli mai addnc in rutina vielii de cisltorie, dupi primele
2. in timp ce arculfi, folosqte fraze potrivite pentru a-!i manifesta sdptdmdni sau luni de cisnicie, vd veli glsi in mod constant in situalia
aprobarea, interesul gi lnlelegerea. Aratd-i partenerului tdu ci infelegi de a lua decizii in leglturi cu aspectele obiqnuite ale vielii, cu rolul
ideile pe care 1i le prezintd. fieciruia in familie sau cu prioritilile voastre. De fiecare dati cdnd

292 293
Cwlcnie completd
Nanq L. Van Pelt
2. incercagi si rezolvaji diferendele firl sd trageli concluzia ci
luali o decizie cu privire la vreunul dintre aspectele acestea, ve
unul dintre voi are ,,dreptate", iar celdlalt este ,,greqit". Foartc puline
dezvoltali capacitatea de a lua decizii pentru viitor. In acelagi timp,
probleme sunt in mod absolut albe sau negre. Se pot spunc multe
determinali un model de cisnicie pentru anii ciue vor veni. Cu alte
din punctul Eu de vedere, dar la fel de multe se pot spunc $i din
cuvinte, atunci cAnd vE veli conAunta din nou cu aceeas,i decizie, nu
perspectiva partenerului tdu de cds[torie. Mai mult decet atitt, dace
va mai fi nevoie sI treceli prin etapele de negociere prin care trece{i
tu ai dreptate in mod absolut, aceasta implici faptul ci partenerul
acum. Vegi fi inclinali si vi bazali pe decizia pe care a$ luat-o mai
inainte.
tiu este grefit. Dar a avea dreptate sau a fi gregit mai inseamn.'t $i ce
A mai rimas o intrebare la care nu am rispuns: Cum va fi luati nu existd nici un alt mod de a iegi dintr-o disputd dec0t I'ic ca
invingdtor, fie ca invins, qi de-aici se poate ajunge la o adcv[ratd
o decizie? Vei ajunge mai intdi la o concluzie gi apoi vei incerca si
lupt[ pentru putere. pe aceea, striduili-vi si evita]i o pozific srbitt ari
i-o impui 9i solului sau soliei? Va trebui ca ea sd-i lase intotdeauna
lui ultimul cuvdnt? Cdt de mult se va pune accentul pe cine a invins ;i exclusivisti in orice problemi.
gi cine a pierdut in adoptarea respectivei decizii?
3. Evitali izbucnirile de mdnie. ,,A-1i pune poalele-n cap" rareori
Tinerii cdsitorili sunt uneori de-a dreptul goca$ si descopere ci
conduce la rezultate pozitive. Aproape intotdeauna minia izbucnciitc
pentru relalia lor este absolut vital si-gi exprime cu voce tarc
atunci cAnd simlim ci orgoliul personal ne este amenin[at. InsA, in
simf[mintele atunci cdnd trebuie luatd o decizie. Daci nu-gi
ysfualizeazS, fiecare pirerea, astfel incAt fiecare s[ poatd asculta qi loc si dai friu liber mdniei, ar fi cu mult mai bine sa dcscopcri
inleiege punctul de vedere al celuilalt, nu vor inlelege niciodati
adevirata cauz6. care te-a fecut si simli cd trebuie sd te apcri cu
atata putere, Iar daci partenerul teu de cdsetorie reaclioncazl
simJdmintele care stau la baza dezacordului intr-o anumitd privinp.
mAnios, poli fi sigur cd i-ai rdnit in weun fel simldmintele sau c[ i-ui
Nu faptul ci aveli neinlelegeri sau diferenle de opinie este im-
pott[rt, ci modul de a rezolva aceste nzfuilelegeri,, pe care vi-l formayi ameninlat cumva imaginea de sine. DacI poli s[ reconstitui
conversalia qi sd descoperi prin ce anume i-ai rinit simlamintclc,
tn primele sdptdnlni sau ltni dc cdsnicie! Dac;a amdndoi deprinde$
atunci vei fi in stare si descoperi neliniqtile si ingrijoririle ascunsc
obiceiul de a asculta cu atenlie gi consideralie in timp ce celllalt lgi
spune punctul de vedere s,i dacd incerca$ sd negociali pentru a ajunge
de care partenerul tdu poate ci nici micar nu este mngtient.
la un compromis, ve,ti avea cele mai multe ganse si inplinili nevoile Mai sunt si alti factori de care trebuie sA tineti cont ln luafca
amdndurora qi veli fi pe drumul cel bun in a vd bucura de o rela{ie deciziilor. Care sunt adeviratele probleme implicate? Dac[ aveli
reciproc implinitoare. pireri diferite in legitur[ cu programul pe care se-l urmeri,ti la TV,
verificaii dac6 este doar un conflict de preferinle sau dacd nu cumva
Iatd c-ateva lucruri pe care sI le aveli in vedere in luarea deciziilor: in spatele acestuia sti lupta pentru intaietate! Cum vd va afecta
respectiva decizie fintele fundamentale? Chiar qi un cuplu care este
1. Fili dispugi si rezolvali orice problemi. Aceastd dispozitie de acord in privinia gintelor fundamentale poate si fie in dezacord
trebuie sE includd orice^ aspect al relaliei voastre, fie c[ este mare cu privire la modul in care acestea trebuie realizate. Cine va fi cel
sau mic in importanfd. Invdlali sd vd exprima$ simfimintele intr-o
mai afectat de aceastd decizie? Daci so$a simte ci joggingul este
manierd calm6, manifestdnd respect, fdri sn-l jignili pe cehlalt. esenlial pentru sendtatea ei gi pldnuiegte sd se trezeascd dimineaga
deweme pentru a face acest lucru, dar solului nu ii place si fie
*
295
294
r
Nanq L. Van Pelt Curlenie completd

deranjat cu noaptea-n cap qi considere ce somnul lui este cu mult in special pe parcursul primelor sdptlmdni sau luni de cdsnicte,
mai important, va fi nevoie ca cei doi sd detennine care dintre ei este pdrin{ii celor doi vor line sub obsewalie pe proaspdtul intrat in familie
cel mai afectat de obiceiul ei de a face jogging. Cine va trebui si gi vor judeca respectiva persoand dupd propriile lor standarde. Dar
suporte, mai acut, consecinlele acestei decizii? Daci un cuplu toate studiile arate ci, dupe toate probabiliti!ile, mama sofului va
pllnuiegte se cumpere Dn aragaz, acesta va fi cumpdrat, cel mai ridica problemele cele mai mari. $i aceasta pentru ce ea se identilici
probabil, din ca;tigul solului, dar solia va fi cea care va trebui sdl cel mai indeaproape cu rolul sofiei. De aceea, este posibil ca aceasta
foloseasci in fiecare zi. sd priveasci foarte critic la modul in care indeplinqte o altd femeie
$i lncd un ultim lucru. Indiferent de cet de mari sunt deosebirile rolul pe care ea gi l-a indeplinit cu succes ani de-a rdndul, In unele
de opinie dintre voi sau de c6t de diferite vd sunt e4perienfele vielii societdli tradilionale, ginerelui nu-i este ingdduit sd o priveasci
de dinainte de cisdtorie, plrerea partenerul'ui v3 avea cu siguranld si pe soacra sa ln fali sau s[-i vorbeasci. Anumite culturi nu-i permit
pir,tile ei bune. Deciia poate fi luatd in urma unei analize ra,tionale mamei miresei nici mdcar sd participe la nunti. Aceste popoare
sau in urma unei reaclii strict emofionale, dar in nici unul dintre au invilat cat de important este ca anumite rude si fie linute la
cazuri nu trebuie sd desmnsideri p[rerca celuilalt. Nu trebuie sI fii distan!4.
de acord cu ea, dar trebuie si cau\i, cu resped, se inlelegi de ce
partenerul t6u simte asa in problema respective. 1. Dupd cisitorie, intemeia$-vd propriul vostru cnmin. Nu trni$
Va fi nevoie si dezvoltali o metodi constructivd gi reciproc impreun[ cu perinlii voqtri nici mdcar -temporar. Este imposibil sd
satisfdcitoare de a rezolva problemele inci de la incepuhrl cisniciei dezvoltaji intimitatea in casa altcuiva, chiar daci aveli la dispozilie
voastre. In afard de aceste principii generale, sunt si c6teva aspecte tot etajul de sus 9i chiar daci pnrinlii vi promit ci vd vor lisa in pace
specifica ale conflictului potenlial, care trebuie s[ fie discutate. gi ci nu se vor amesteca deioc in viala voastr5.. Tr[ind impreund cu
pdrin$i, le dali aceston posibilitatea sd se poarte ca gi cAnd nu v-af
Criza generatd de relalia cu socrii fi maturizat suficient, incat se gtiti ce este bine pentru voi. $i vd ve$
simgi ingrddili in multe privinfe. Viala voastrd sexuale poate fi afectati.
intr-un studiu realizat printre cuplurile cdsetorite, de studenli la Poate ci lui li va fi jeni s[-$i manifeste afec]iunea fi4cd ln timpul
universitate, mai bine de cinci sute dintre acestea au trecut rela$ile cu zilei, iar ei ii va fi teamd sd facd zgomot noaptea. In asemenea
socrii in capul listei domeniilor in care acomodarea este dificild. circumstanle, nu se poate ajunge la intimitate.
Compara$ile au scos la iveald faptul ci neinlelegerile in privinta rudelor
afecteazl primii ani de cisnicie mai mult decit oricare alt[ problemd. 2. Strdduili-vd sd stabilifi relalii bune cu socrii. Cu alte cuvinte,
Dacd criza rudelor nu loveste cdsnicia inainte de nuntl, este foarte lmprieteni$-vd cu ei. Un proaspdt so! poate si-i trimiti soacrei sale
posibil si-,si atingd apogeul la scurt timp dupd aceea. Pdrinlilor le un buchet de flori de ziua ei. O nord poate sa-gi aminteascd de soacra
este foarte greu sI lase sd plece de lAngI ei copilul pe care l-au crescut ei fic6ndu-i un dar de Zua Mamei. In anumite ocazii, ii pute,ti invita
gi ciruia i-au purtat de grijd un dmp atat de indelungat. Un autor de pe pnrinli si luali cina impreuni la voi acasd sau undeva in orag.
comedii spunea: ,,Cdnd fiica mea s-a cisdtorit, am jurat cI o voi ldsa S-ar putea se ve coste cev4 dar rdsplata va merita efortul. Daci vd
si-gi trdiasci propria ei via1i, chiar dacd a trebuit si-i ardt eu cum sA tratafi socrii ca pe niqte prieteni, veli descoperi ci qi.ei vi vor trata
facd aceasta." pe voi la fel.

296 297
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

acelaqi entuziasm cu care primesc vestea unei nunli. Urmeazd multe


3. invdfali si vd acceptali socrii aga cum sunt. S-ar putea se simlili
nevoia de a face anumite schimbdri in modul lor de a fi, dar probabil flori gi multe daruri, insd dupl ce are loc binecuvAntatul eveniment,
ci si ei siar dori sd schimbe cdte ceva la voi. Dati-le timp sA geseascd majoritatea tinerilor se trezesc cu totul nepregdtili pentru a face
noi domenii de interes in viald si s5. se obisnuiascl atAt cu voi, c6t gi fali responsabilitdlilor de pdrinli. Intr-un studiu efectuat pe aceasti
cu pierderea copilului lor. temd, 83 Vo dintre cupluri au rlportat crize ,,majore" sau ,,severe"
Niciodati. niciodatS- niciodati ... in a se adapta la schimbdrile care apar o dati cu sosirea pe lume a
primului 1or copil. Aspectele cel mai des menlionate au fost: lipsa
- nu discuta cu pirinlii gre$elile partenerului tlu de casatorie; somnului, epuizarea, simlemantul de vinov[fe penku a nu fi niqte
- nu-!i cita familia si nu o da de exemplu solului sau soliei tale; pirinli mai buni, orele lungi petrecute Eapte zile pe septemani cu
- nu le da weun sfat socrilor, daci nu !i l-au cerut; ingrijirea bebelugului.
- nu ve petreceli concediul fdcind o excursie la socrii; In plus, talii se plAng de diminuarea apetitului sexual al soliilor
- nu lansati ameninldri de genul ,,Plec la mama!" (Ei nu le duceli lor, de creqterea tensiunii financiare, de ingrijorarea apariliei prea
la indeplinire).
Tratali-va socrii cu aceeasi consideralie cu care ve tratati pdetenii. curdnd a unei noi sarcini gi de lipsa generall de incdntare in fa]a
Atunci cAnd ii vizita\i, aveji griji s[ fie o viziti scurtd. DacA vd dau realitdlii de a fi pdrinte. Mamele observd cA acum casa lor este
un sfat, procedali exact ca atunci cAnd cel mai bun prieten vi di un intotdeauna in neorAnduiald gi c[ treburile par si nu se mai termine
sfat. Acceptali-l politicos. Dac5. este bun pentru voi, folositiJ; dao,i niciodati. De asemenea, ele sunt, ingrijorate de felul cum aratd. Ambii
nu,-ignorali-I. pirint' se pldng de faptul cd se simt legali gi de mAini gi de picioare.
Incepeti-vi cisnicia cu o atitudine pozitivi fali de socrii. Cdutaq Ei duc dorul libertitii si romantismului din luna de miere.
si vedeli pi4ile lor bune, nu pe cele rele. Luali hotlrirea de a vd insl problema cea mai mare cu care se confrunti plrinlii este
bucura de noua voastrl familie. Si nu uitali: nici o persoana nu este educarea gi instruirea copiilor. Talii tind sd le as)ze pe mame ctr
in totul greqiti. rdsfald prea mult copilul. La rAndul lor, mamele se plang cI talii
sunt prea stricli sau prea aspri cu copiii gi, ca atare, contramandcazil
tot ceea ce spun acegtia. Acum este momentul cAnd ies la suprafttll
Binecuvdntatul eveniment - naFterea unui copil
toate diferenlele in ceea ce priveste agteptirile celor doi. Cuplurilc
Multe cupluri iqi doresc sd aibi copii - de fapt, nu ne dorim cu logodite sunt foarte optimiste cu privire la capacitatea krr do tt
toli acest lucru? - asa cd las[ natura se-gi urmeze cursul ei firesc si face fa1[ unor asemenea probleme. Insi, atunci cAnd doi so
nu se gdndesc prea mult dac[ este intelept sau nu si devine pIrinli. cesdtoresc, fiecare vine in cdsnicie cu un vast sortimcnt dc lucrtrri
Unii oameni isi doresc copii pentru a avea un sprijin la bdtranele. auzite de la al1ii, cu informalii prea pulin concrete qi frlrll nici o
Allii vor sd aibi copii pentru ca, prin ei, sd mai poatd trai o date. Iar experienli practicd.
allii au o putemici dorinld de autoperpetuare sau simt ci o casd nu Este adevirat, copiii sunt o bucurie, o ,,mogtenire dc la Domrtttl".
este intreaga fdrd mpij. Cuplurile care doresc copii gi care sunt emolional s,ifinancillr prcgiltito
Adevlrul este ce intreaga idee de a avea copii a fost supra- si-i creascS, trebuie incurajate s[-i aibl. Dar este importilnt cit itccfti
romanlatd. $i aceastd imagine romantici este accentuate de rude gi oameni s5. cunoascl ce inseamnd, se fii pdrinte. ,,Str ai un bchclttl"
de prieteni, care rdspund la vestea ce un cuplu agteapt[ un copil cu sund amuzant! Dar bebeluqii cresc pentru a devcni provoctttttt i ;i

298 299
Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

fascinanli la 2 ani, nerespectuogi la 7 ani, dezordona,ti si confuzi la (4) efectul pe care il poate avea teama de o eventualS. sarcini
12 qi rdzw[tili la 15! asupra deplinei satisfactii sexuale,
Fiecare cuplu va trebui se decidi ce metoda de contrac€plie este
Planificarea familiald cea mai potrMti pentru ei, cu scopul de a planifica qi distanfa, sarcinile
in modul dorit. Nu existd o metodd perfecti pentru toate cuplurile.
Este planul lui Dumnezeu ca soful si sogia sd aibd copii, dar El nu Unele cupluri schimbe metodele de contraceplie in funcgie de
a fdcut din aceasta oporunci, gi anume cA oric€ cuplu trebuie sE ub6. imp^rejur[rile vielii.
copii. Fiecare cuplu este chemat si hotirasci daci si aduca copii pe In alegerea unei metode, va trebui sd lua{i in considerare
lume sau nu. Aici intri in sceni ,,planificarea familiald". Planificarea eficacitatea acesteia" pre,tul, confortul, precum si preferingele per-
familiali inseamni, pur qi simplu, ca un cuplu sd decidd numirul de sonale. Orice metodd pe care cuplul o gdsegte nepldcutd, incomod[
copii pe care doreste si-i aibd, momentul cand vor sa-i aibi gi sau stanjenitoare nu va fi potriviti pentru ei.
intervalele la care vor sd ii aibd. Aceasta inseamnd sd fii pdrinte prin Metodele de control al sarcinilor sunt prezentate in continuare
alegere, nu din intdmplare. in ordinea eficienlei lor (asa cum sunt ele evaluate de cetre
Departamentul Federal al Alimentelor gi Medicamentelor). in acelEi
Trebuie lua1.i in considerare anumifi factori: timp, este prezentat si numirul de sarcini nedorite apirute, in ciuda
folosirii metodei respective - la 1000 de cazuri.
(1) timpul necesar unui cuplu proaspdt casetorit pentru a se
acomoda unul cu c€ldlalt inainte de a-si asuma responsabilitatea de Pilula contraceptivd. Pilula, atunci cand este administrati con-
a deveni p[rinli (studiile aratd cI prezenfa unui copil pe parcursul form indicaliilor, este cel mai eficient mijloc de contracepJie cunoscut.
prinilor doi ani de cdsnicie dubleazi probabilitatea divo(ului); Este un medicament putemic si de aceea trebuie luat doar conform
prescripliei gi sub supraveghere medicale. Atunci cdnd este luat aga
(2) capaatatea cuplului de a se ingriji in mod mrespuuitor de cum a prescris medicul, fdri sd se omitd nici o dozi, nu ar trebui sd
nevoile fizice, emotionale gi spirituale ale fiecirui copil pe care il se inregistreze mai mult de o sarcind neplanificate pe an, la 1000 de
aduc pe lume; femei care folosesc pilula. Datoritd eficienlei 9i modului comod de
folosire al pilulei contrac€ptive, mulli medici o recomandi tinerilor
(3) starea de sdndtate a soliei. Majoritatea femeilor nu ajung la cdsdtorili. Mireasa trebuie si-gi consulte medicul de familie cu cel
deplina dezvoltare biologici inainte de varsta de 23 de ani, iar putin doui luni inainte de nunti qi sd urmeze sfatul acestuia.
perioada optimd pentru a deveni mamd sunt urmdtorii cinci ani dupd
atingerea maturitalii biologice. in acelagi timp, o sarcind apdrutd Condomul" cu cremd sau spumd, Condomul, atunci cand este
inaintea ajungerii la deplina maturitate este plind de riscuri: o rati folosit singur, poate da o ratd de ineficienl5 de 26 de sarcini nedorite
crescut5. a deceselor nou-niscutilor, o ratA crescutd a dec€selor in la 1000 de cupluri" intr-un an. Dar atunci cdnd este combinat cu o
mijlocul mamelor tinere, avorturi spontane, nasterea unui copil mort, cremd sau cu o spumi contraceptM, rata de ineficienld scade la mai
septicemie si hipertensiune arteriald in timpul sarcinii; pulin de 10 la 1000 de cupluri, pe an. Condomul (sau prezerva-
tiwl, cum este cunoscut mai popular) poate fi folosit fdri prescriplie
300 301
V"
Nancy L. Van Pelt Curtenic c<ntpk:tti

medicald, nu are efecte adverse qi as,azd responsabilitatea contro- spumante actioneazi asupraspermei, fdrd sd lezeze in weun fellesutul
lului sarcinii mai degrabi asupra solului decdt asupra soliei. Probabi- vaginal. Spumele, cremele Ei gelurile sunt vindute impreuni cu un
litatea apariiiei unei sarcini datoritA unui condom defect este mai aplicator care mlsoari automat cantitatea necesard.
mici de una la un milion de utiliziri.
Metoda calendarulrri. Metoda calendarului este una dintre cele
Dispozitive intruuteine . Rata de eEec a dispozitivelor intraute- mai vechi gi mai pulin eficiente metode de control al sarcinilor. Ea
rine se situeazi undeva intre 15 gi 30 de sarcini la 1000 de femei, pe are o rate de aproximativ 140 de sarcini la 1000 de femei. Cuplul
parcursul primului an de utilizare. Dupd aceea, rata de ineficienld controleaze contraceptia ablindndu-se de la contactul sexual pe
scade. Dispozitivul intrauterin (steriletul) este un inel moale gi flexibil, perioada imediat urmdtoare olulafiei. Pentru o femeie care are un
din plastic, sau un disc de forml neregulati, pe care medicul il ciclu regulat, de 28 de zile, olulalia se produce aproximativ in cea
insereazd in canalul cervical. Steriletul trebuie si fie verificat de-a paisprezecea zi a ciclului menstrual sau cu 14 zile inainte de
sdptdmdnal de citre cea care il foloseste, pentru a se asigura ci acesta inceputul perioadei menstruale. Cu toate acestea, datoritd faptului
se afll la locul lui. Datorite folosirii lui pot sa apard unele crampe Ei ci majoritatea femeilor au un ciclu menstrual destul de neregulat,
dureri de mijloc, un flux menstrual mai abundent sau uEoare sAngeriri este dificil si gtii cu siguranji cdnd are loc ovula!.ia. Pentru a avea
in perioadele intermenstruale, dar 90 % dintre femeile care il folosesc certitudine in aceasti privinl[, se recomandi folosirea si a altor con-
nu au nici un fel de probleme. Atunci cdnd femeia doregte si rimdnd traceptive o siptimini inainte de ziua presupusd a orulaliei, in
insircinatd, steriletul poate fi foarte ugor indepirtat. aceasti zi gi incd cinci zile dupd aceea.

Diafragma. Diafragma este un dop flexibil rezistent, usor, Metoda tntrerupeii coitusului (contactului sexual). La o mie de
confectionat din cauciuc, care este inserat in vagin pentru a se potrivi, cupluri care folosesc aceastd metodd, vor exista 160 pdni la 200 de
asemenea unui capac sub forml de caloti, pe deschiderea cervixului. sarcini neplanificate, pe parcursul unui an. In cadrul acestei metode,
Ea impiedicd sperma sd pdtrundi in uter gi trebuie asociatd, pentru birbatul igi retrage penisul din vagin chiar inainte de a se produce
a fi eficienti ca metodi contraceptive, cu folosirea unui gel, a unet ejacularea. Astfel, spermatozoizii rimdn in afara vaginului, fdri sd
creme sau a unei spume spermicide. De asemenea, ea trebuie se fie pitrundd in acesta. Dezavantajele metodei constau in dificultatea
aleasi, inilial, de cdtre medic, pentru a se potrivi conformaliei de a controla perfect momentul ejaculdrii de posibilitatea ca o anumitd
anatomice specifice a femeii, iar ulterior va fi inseratd de aceasta cantitate de spermi sd se scurgi din penis inainte de ejacularea
inainte de fiecare contact sexual. Dupi contactul sexual, diafragrna propriu-zisI. In acelasi timp, aceastd metode presupune autocontrol
trebuie si fie menlinuti in vagin incd cel pulin gase ore. Rata de si concentrare in timpul relatiei sexuale, ceea ce poate si reducd
ineficienld este cam de 26 de sarcini neplanfficate, la 1000 de femei bucuria si pldcerea momentului atdt pentru so!, cat gi pentru solie.
care le folosesc, pe parcursul unui an. Pe ldngi metodele de contraceplie mai sus mentionate, pentru
femeie existi si posibilitatea legirii trompelor uterine sau a inlituririi
Spumele vaginale . Spuma vaginali se afld pe pia![ de mai bine de acestora, a uterului sau a ovarelor. Este posibili, de asemenea, si
30 de ani gi inregistreazi o rati de ineficienli de 26 de sarcini la o sterilizarea bdrbatului - vasectomia. Aceasta constd din blocarea
mie de femei. Atunci cend sunt inEoduse in vagin, aceste produse canalelor care vin de la testicule, unde este produsi sperma, pAnd la
302 303
r-- '

Nancy L. Van Pek Curtenie conrplcld

punctul de eliminare a acesteia. Metoda aceasta are o rate de succes pe piafi pentru ce agteptdrile voastre cu privire la cum ar trebui si
gi
de 99 % si nu afecteaz[ in nici un fel performantele sexuale ale fie cheltui{i banii pot fi extrem de diferite, posibilitatea de a ajunge
bdrbatului. la neinlelegeri este mare.
Scopul ,,planificirii familiale" este, astfel, acela ca fiecare copil Aproape toate cuplurile care cautd sd ajungi la un acord financtar
care vine pe lume si fie dorit si primit cu bucurie de citre niste descoperd cd, pentru a avea o relalie bund si eficient[ in privinla
pirinti responsabili. Responsabilitatea de a fi perinte nu se poate finanlelor, este nevoie ca amandoi si facd anumite compromisuri.
indeplini ,,fdcdnd ceea ce vine de la sine" si nici micar fdcind ceea Atat soful, cat gi solia trebuie si aibd responsabilitdli in administrarea
ce au fecut pdrinlii vogtri. inainte de a avea copii. fiecare cuplu ar banilor, dar aceste responsabilitdli trebuie si fie separate. Fiecare
trebui si participe la anumite cursuri de educare pentru pdrinli (de dintre ei trebuie sd aibi o anumit[ arie de responsabilitili qi sd qtie
preferat un seminar-atelier de tipul Pdinte deplin) pi sd citeasci o foarte bine ce are de fEcut. O solie cdreia solul ii de bani de buzunar
carte pe aceaste temd (de preferat Secretele pdintelui Depkn). este tratate de cdtre acesta ca qi cand ar fi un copil. Un so1 care
Fie ci plinuiti sau nu in acest fel, este foarte posibil sd aveli un aduce salariul Ei i-l inmAneazi soliei, agteptand ca aceasta sd se ocupe
copil in primul an de cdsnicie. Sunteli gata sa acceptali un copil - in de tot, nu s-a matudzat suficient.
cazul in care va veni - chiar daci acesta a fost neplanificat? Aveti Acea impirlire a responsabilitililor pe care o consider a fi cea
disciplina si maturitatea pe care le cere ingrijirea unui bebelus? mai eficientd gi pe care o recomand in special celor de curand
cesitorifi, este aceea a impdrlirii luirii deciziilor in problemele
Unde s-au dus toli banii? financiare in trei pe4i.
In primul rdnd, este vorba despre politica financiar[ generald,
Vi se pare intotdeauna ci, atunci cind banii deja s-au terminat, a care include un acord cu privire la lintele financiare ale familiei. In
mai rimas destul din luna respectivd? Banii gi problemele legate de
cadrul acesteia, amdndoi participaji in mod egal. HotdrAli lucrurile
ei vorjuca un rol important in viala voastre de cisnicie. Felul in care
pe care dorili sd le achizijionali pe urmdtoarea perioadA de gase
ii folosi{i dovedeste mai multe lucruri. Poate cd cei de curAnd cdsitorili
luni, de un an sau de cinci ani. Aici veli specifica $i ce trebuie se
vor sd le spuni prietenilor si rudelor lor ci au o clsnicie reugitd. Ei faceli fiecare pentru a atinge aceste linte.
cred cd modul cel mai bun de a o face este acela de a le prezenta
Va trebui s[ decideli ale cui priorit5li sunt cele mai importante.
acestora un apartament bine mobilat, situat intr-o zond buni a
Cu alte cuvinte, ce trebuie cumpfuat mai intai - masina de spdlat
orasului. Ei vor incerca, probabil, sd apard bine imbrdcali gi capabili
sau combina muzicald? Lucrul acesta nu este atat de dificil cum ar
si-si permitd tot luxul necesar pentru a se bucura din plin de via1d. pdrea la prima vedere. El nu va conduce la disputele pe care poate
Dar nici un cuplu tdndr, care de-abin pomEte in viald, nu-ti poate
permite toate lucruile la care li se face reclamd. tntr-un mod atdt de
ci vi le imaginali dacd -;i acest dncd este unul mare - amAndoi ve$
incerca si renunlali la egoismul vostru gi sd fili pulin mai darnici gi
imbietor - tot felul de aparate de uz casnic, care vd ajutd sf, munciti
mai infelegdtori.
mai pulin, automobile de mare putere, mobild scumpi, televizoare,
In al doilea rind, sunt cheltuielile de fiecare zi - alimente, benzind
echipamente stereo, imbrlciminte, vacante de vis qi asa mai departe. qi o mie gi una de alte articole care 1in de intrelinerea unei gospoddrii.
De aceea, orice cuplu tAndr trebuie si aleagd acele lucruri care sunt Aceste cheltuieli trebuie si se constituie intr-un buget special. Acest
cele mai importante pentru ei. Pentru ci existi atAt de multe oferte
buget trebuie si fie calea prin care pldnuili impreund cum vor fi
304 305
Nancy L. Van Pelt Curtenie conrpkli

cheltuiti banii. Acest buget nu va rezolva, in sine, orice problemi cd agteptirile;iviziunea ta in privinla cheltuirii banilor reflectd modul
financiard. Cu toate acestea, el vi va ajuta sd faceli cumpdreturi si in care ai fost format in copilarie, temerile tale sau propriile interesc.
nlanrrri intelentp Probabil cA toate acestea diferd de cele ale partenerului tdu de
In al treilea r6.nd, sunt deciziile care trebuie luate Dentru cesitorie. Puteli invela se acceptali aceste deosebiri gi sd triili cu ele
implementarea unor tinte cu bdtaie Iunga - de exemplu. ium sd fird si aveli conflicte. Totul depinde de voi.
economisiti bani pentru mobih, in timp ce achitali ratele la masind.
Dacd amdndoi veti incerca sd vi susgineti propriul punct de vedere, Ultimul cuvAnt
probabil ce veti sfdrsi in discutii gi conflicte fird sfAr;it. Un plan de
a face economii pentru atingerea unor linte cu bitaie-lungd poate fi Puteli fi absolut siguri cd veli avea o cisnicie fericiti? Nu, dar
realizat de odcare dintre cei doi care este mai capabil in aceaste dacd ali urmirit sugestiile date in aceasti carte gi ali studiat cu atenlie
privinld. Adesea aceaste responsabilitate cade pe umerii solului - $i principiile prezentate in cartea Curtenie completd (publicatd in 1979
aceasta nu pentru ci doar el are ,,dreptul" s-o facd, ci pentru ci, in de Southem Publishing Association/Review and Herald Publishing
general, bdrbalii au vederi de perspectivi mai clare. Association), ve vefi spori Eansele. Aq wea si inchei aceaste carte
Cind solia vede cd doar ea se lupti intotdeauna si planifice cu patru sugestii care ar putea fi esenfiale:
concediul, si stabileascl bugetul, si economiseasci pentru taxele Faceli un angajament absolut fald de cdsnicie. Chiar dacl in acest
scolare ale copiilor, si aleagd firma de asigurdri sau si se ingrijoreze moment esti sigur ci te cesdtoreEti cu cea mai potriviti persoani,
pentru fondul de pensii, ea incepe si-si piardi respectul fald de un existi, totuEi, un anumit risc. OricAt de atent l-ai analizat pe celelalt,
partener care nu ii mai este egal. O solie apreciazi atunci cind sotul mai sunt inci lucruri pe care nu le cuno$ti cu privire la el, cu privire
ei ia initiativa de a discuta planificarea siu prioritdlile financiare, la tine insuli gi cu privire la cdsnicie. Dar;ansele de a avea o cesnicie
incluzind-o si pe ea in impirlirea responsabilititilor. Aceasta o face reu$ite vor fi in mod categoric in favoarea voastrd, daci, dupd ce vi
se se simtd egala lui ;i si fie pregdtiti sil suslini in orice situatie. cdsetodli, veli face un legdmdnt cu voi insiva $i unul cu celilalt de a
Atunci cdnd ambii parteneri isi asumd responsabilitdtile care le ave^a o relatie pentru toau viata.
revin, acestea nu ar trebui privite ca un drept exclusiv feminin sau In zilele noastre, cuplurile intrd qi ies din relalii de cesitorie cum
masculin. Fiecare ar trebui si incerce si slujeasci intereselor familiei, intri qi ies clien{ii printr-o uqd rotativi. Dar un angajament ferm
si nu doar propriilor interese. Dacd un cuplu nu-gi poate impirli cu unul fald de celllalt 9i faji de jurimintele sacre pe care le-aji rostit
succes responsabilitnlile in privinta administrdrii banilor, cei doi vor inaintea altarului vd vor apdra de a apuca pe drumul pe care apuci
continua sA lupte pentru intaietate intr-o competigie a puterii. ceilalli.
Supremagia in luarea deciziilor sti la baza majoritetii conflictelor A1i inridlcinat acest angajament in mintea voastrd printr-o decizie
asupra administrdrii banilor, iar aceasti dorinli de supremalie nu de neclintit. Atunci cind vi veti afla in focul conflictelor, nu ve veti
este altceva decat un sinonim al egoismului. De aceea este nevoie sd ameninla unul pe celelalt cu divortul. Vi veli concentra mai degrabi
existe mai mult decAt un singur conducitor. asupra rezolvirii problemelor decdt asupra destrimdrii cdsniciei.
CerceteazFrli propriile motive. Analizeazd-le atent si indelung
inainte de a reaclion; fald de dezacordurile in privinJa banilor. S-ar Dacd se ive;te o problemd seioasd, cdutayi imediat ajutor. Desi
putea sd descoperi ci motivele tale nu sunt prea infelepte. Recunoaste nu vreau si incurajez cuplurile tinere si alerge la un consilier in

306 307

t
Nancy L. Van Pelt

probleme de clsitorie ori de cate ori au o neinfelegere, cuplurile material fin si cu o croiali feminini. Partea aceasta a imbricirii cu
trebuie si caute ajutor atunci cind dau de un necaz serios. Sotul si ceva deosebit, face ca intAlnirea si seara lor se fie cu totul speciali.
sotia ar l"rebui si conlucreze in a gasi o cale de a depi;i singuri Apoi, ei sting luminile ;i iau cina la lumina lumAndrilor. Orice discutie
problemele atdta timp cAt bi dau seama cd realizeazd un oarecare cu privire la problemele de serviciu, notele de plati, cauciucuri pentru
progres in aceastd pivinld. Cu toate acestea, dacd in atitudinea lor, maEine sau altceva de genul acesta este strict interzisd.
unul fali de celilalt, incepe si se strecoare disperarea, este timpul Studiafi Biblia qi rugafi-vi impreuni in fiecare zi. Harry Ei cu
sd caute un ajutor din afard. mine am trecut, in primii nogtri ani de cisnicie, printr-o mullime de
Howard F. Maxson, un consilier licenliat in probleme de c[snicie probleme. Chiar dacd nu eram adolescenli atunci cand ne-am
qi familie si un bun prieten de-al meu, mi-a spus de curand: ,,Timp cdsitorit, eram tineri, naivi gi negtiutori in materie de viaJd maritali.
de peste treizeci de ani am fost capelanul unui spital avAnd, in acelasi Am incercat si ne rezolvim singuri problemele, dar nu ne-am
timp, $i o slujb[ cu jumitate de normi ca si consilier in probleme descurcat orea bine.
i
maritale. De cite ori am stat lingd patul unui pacient mudbund, In acea perioadd Harry se pregitea pentru lucrarea pastorala in
care suferea durerile crunte ale cancerului, si m-am gindit: ,,Oh, care, in cele din urme, a intrat. Participam cu credincioEie la biserici,
dacd ar fi ficut ceva, dacl ar fi intervenit cumva la prima aparilie a aveam momentele de devofiune familiali impreund cu copiii si
simptomelor!" O cdsnicie sinitoase, asemenea unui corp sdnitos, indeplineam toate lucrurile bune pe care se presupune ci trebuie se
cere efort si instruire pentru a fi pistrati in conditii optime, alituri Ie faci niqte creqtini. Dar intre noi lucrurile nu mergeau bine. in
de o dispozilie de a face controale periodice (precum participarea la vremea aceea, daci nu ar fi fost credinla noastri, am fi abandonat
un seminar de tipll Cdsnicie completd), iar la aparilia simptomelor totul, convingi fiind cd nu merita sl pdstrdrn ceea ce era intre noi si
de boald maritale se existe dispozilia de a ceuta ajutorul unui spe- ce ar fi fost mai bine s[ ne vedem fiecare de drumul siu si si nu ne
cialist." mai chinuim unul pe celdlalt.
Dar credinla in care fuseserim cresculi in copilirie ne-a tinut
Pdstrali-vd interesul unul fatd de celdlalt - faceli-vd curte unul laolalt[ si nu ne-a l[sat si ne despdrlim. Ea a devenit factorul
celuilalt. Nu lisati ca rutina vielii sd vd cuprindi cdsnicia. Lucrul stabilizator. Daci in acele momente cind totul odrea si se ducd de
acesta nu este intotdeauna uqor de realizat, mai ales atunci cind rapa nu ar fi lost credinla. cdsnicia noastrd nu ar mai fi existat. Astazi,
responsabilitdtile vietii nivdlesc peste voi mai repede decet le puteli suntem mai puternici decAt oricAnd. Dragostea Domnului Isus gi
face fald. Dar in agitalia pentru stabilirea bugetului, pentru dragostea noastri unul pentru cel5lalt, ne-au ajutat sd depiEim
cresterea copiilor, pentru intrelinerea casei sau pentru cAqtigarea dificultd!ile.
mijloacelor de intrelinere, puneti deoparte ocazii speciale doar Veli scoate din cdsnicie ceea ce puneli in ea. Problemele pe carc
pentru voi doi. le infruntali impreuni nu vd vor clltina dragostea, dacd ve,ti dcirvollir
Un cuplu pe care il cunosc obisnuieste sd iasi in orag o datd pe o dragoste plind de inlelegere. Dar oricat de mare ar fi potcn{illrrl
s[ptlmdnd, pentru ceea ce ei numesc ,,seara romanticd". Nu-qi pot vostru pentru a avea o cisnicie fericitd, nu o veti putea rcirlizir llilri
permite sA meargd de fiecare datd la un restauant, insa, in aceste ocazii, efort. O cdsnicie reuqite cere curaj, hotirare, umilin{ir 1i, l){)llr ( ('l
ea pregategte o cine simple dar festivd. El vine acasd qi face un duE, mai important lucru dintre toate, o viziune asupra cisirtolici (1r lIrrr l
dupi care se imbraci deosebit. Ea poartd o rochie lungi, dintr-un cea mai imolinitoare dintre toate relatiile umane.

308 309
Nanq L. Van Pelt Curtenic completd

$i atunci, unde incepe o cisnicie de succes? Nu la nuntii. Ci ea


incepe undeva intr-un cerc nedirgit al trlirii, al diruirii gi al crEterii
zilnice in voia lui Dumnezeu pentru vie,tile noastre. .'LNMULCUVANT
B rc ali venit tn cercul fnvingdtorilor!
Curtenia nu este un smp in sine.
Vd stau la dispozilie cursurile de lrnbogllire a vie$ de familie:
Ea este trdirea si ddruirea,
- C\rtenie completi Cre.qterea zilnici in voia lui Dumnezeu pentru viala ta,
- Cisnicie completi (implinite) Care va face din tine, prietene drag un invingdtor.
- Plrinte deplin.
Mii dc persoann au citit aceste cd(i qi s-au trezit k noi poibilitali
tn privinta vizlii de farnilic.

310 311
CTJPRINS
RecunqdnF t
R€&ti penuu tineri
hefiti pentru al|i ciritori imponaqi 7
Hicag€
CWAMiI,UNTE 10

PRIMIJTCWANT

C4p&&/,l . RAMPA DE LANSARE

c4prhM 2. iMpREIBrryrE-TE CU TINE iNSrItr

Cel€ uei mari decizii ale vhtii


Tl se lntamph Yreodati si te ud,tti? 24

Ce insearnni si-ti dad de tine?


Ce se hdm$ atumi dnd nu te phci? 6
Consednfde unei irnagini de sine nqlatii€ ,9
Unde rd pot ascundeT 1l

Inrali si te placi pe tine lnsuli 33

c4ptbrl3 - cH.l,IAl PoPu-ARJOC DIN I,llI{E - iocrl ghEniei irnre un €, fi o a ,.,..... {0

Eapele priet€niei inre un bdiar $i o hti


D€ c€ S ffi pd€ten cu o persoani de ser opus?

l'loti\€ neintemejate pentru prietenia cu o persoani de sor opus


Ce le place biiqilor la fete? 47

C€ l€ plac€ fet€lor h bdiEi? Q


Ia ce vfts6 ar h$ui S lncepem si ne irntilnim o cinevr de ser opus? ....,.,.,.,....,...,,, (l
Convenalia cu persmneh de ser opus fl
Cum sl'i pmpui cri% o intalnire (pentru biieg)
Cum si acepti o irntllnire
Unde si mergem? G si frcen? ol

313
Nancy L. Van Pelt Curtenie compleld

Biiegifi mangaiaul- imbldnzircael fianidin ..................., 140

Cum sA obFi o indlnire ,............,..., s Fetele li manSeiatul - ea


imbldnzirea tigrului din ...,.,...,,,,.,., 145

Caracrerisdcilc unui bun pafiener,....................... Cit de depane este prea depane? ........................ ............,.,.... 149

Gne ar uebui si propuni oprirea;i de ce? ,......,.,,,..,.,.,,,..,. 157


Pri€teniile interrasiale,.. Cum si apeqi pe frnni .. ,.,.,.,.,,,....10
Oare chjar conteazi refigra? .........,.............................,...... Recomandiri cu privire t, *p,irrr* ui..gunil
SiguranF sociali penuu cei dneri - shbilizrea relaliei ..,.,...,.,6 .iniunru
- ce poate fi poate fi;i,.afara" ........ 164

capibllll7 -ifiitu{tFutNTlMn PERTCULOASE .. ............,.,.,...,,,,.,. 168


capitol.lt 4 . ESTE GREU SA RUpr O RETATTE ,.,., ,,................ ,, ,.,.,., ,,....,, d) Ce argumente se aduc de obicei in hvoarea ssolui premarial? ....,....,.,,,,...,.,.,.,.,,,,.,. 169

Recunoa{terea semnalelor care anunli pericolul .........,,,...,.,.,,...,.,.,........ 86 Argumentele impotri\"a soelui premadtal ..,....,.. ,.......,....,.,,,. 173

Despirprea care dncsre D Cum si ne ferim de a merge prea d€pafte ............,...,,.,..,.,.,,,......,.................,..,,,...,.,.,, 187
Despi4irea care nu zdro@te inima ..,..., ,.......... ...... 91 Cum si fiji ,,intimi" frri si faceqi sex ................... .............,...,.1n
Cum s,-d manifeqti suferinta dupe despe4lre ... 96 Ce se poate spune cu privire la triitul impreuni? Care sunt problemele
Cum si supravieluiesti unei despi4iri concubinajului? ro(

Ce sd facef daci a1i mers deja prca departr? ,....................,,,,.,.,,, 2m

PlznulluiDumnezeuDentruso(.,.,..................... .....,,,..,,,.,,,,,,201
(
Capitohns - EITIPOTPIVIT PENTRU CASATORIE? ., .....,,'."".',,',, m
Cum pot si Etiu dace partenerul meu este pregitit pentru cisitorie? ...,,,...,,,.',', ", ',,,,,, lU
Dragosrea in conrrast cu pasiunea ncbuni ,.,...................... Camcteristici comportamenale sociale superfi ciald il6
Egti indrigostit cu adevirar sau Eti lovit de o pasiune oarbd - Cum si facem Caracteristici componamenale sociale grart ale un€i persoane neadaptatc ,,,,,,,,,,,,,,llt
,...,.,.,..... 110 &cton cel maiimpotunt de luat in seami, atunci cend ve akgef partencruldc {rfl ,-, fl
Cea mai Dotrivid varsd Dento cisitorie '..'''',..'''.',''.,.,,.'...,', !|
Nuntrile in campus.............,.,.,..., '.'.'.'.''...'''.'.'.'..''''.',''',.,,,.'"u,'uu l

Cisitoriile interrasiale.,., '.'.'....''''..,,,.,.,*.'',,,..,,,uu,,I


Cum procedeazA biieFi ltl
Nu rc gribi! '.,,'....,.,.,.'. .',.,,,,',',,,,,",,,,,.'I
De ce ii cred fetele 136

314 315
Nanct L. Van Pelt

hpitolul g - |n1IC1.PS.IREBUIE SA FIE GATA 7l^

ftopul logodnei 244


Lungmea perioadei de lo8odni..,., 248

Cet de intiml ar uebui si ffe losodna? zfl


Este timDulsivi di un medic
Consiliere premariali z)o
Trcutul - cat de mult ar trebui si dezvdlui din el? 251

Cenurile si cuplul logodit M


Ingodnele rupte 264

De ce se rup logodnele? .., ?ffi


Cum si rupelr o logodrr.i 28
Un Sind pentlu cei cu inina z&obiti
Cuneni4 din puncrul de vedere al pirinfllor tii 2n

CAP1IdUI 10 -TOT CEATI\RUI SA fTIT DESPRE LTJM DE MIERE, DAR V.AFOST'IEAMi


se bmnrarrr
tntimiutea ssoau

capilorul il -$t Acuvl,ci rm or urenr se Ncnuer-


Pdmulan de cisdtorie . ...................285

Se insgleaz-i fealitatea M
Ce hfe ca un cuph sA fie fericiP m
CIiz genend de rehia cu socdi &
Binecuvanhtul eveniment - na$erca unui copil m
Planificarea familiara 3m
Und€ sau dus toti banii? {4
Ultimul cuvdnt