Sunteți pe pagina 1din 16
30.03.2012 __ NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE *|A CONE, > Home Cuptins Cauté—< Back NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE DE VARSTE DIFERITE SI A CONECTORILOR PENTRU LUCRARI DE CAMASUIELI S| SUPRABETONARI Indicativ NP 093 - 03 > Cuprins * GENERALITATI * PRINCIPII DE BAZA * CALCULUL LA CTIUNEA MOMENTULUI INCOVOIETOR * CALCULUL LA FORTA TAIETOARE (IN SECTIUNEA INCLINATA) * CALCULUL LA LUNECARE * COMPORTARE IN EXPLOATARE (DEFORMATII, FISURARE) * RECOMANDARI PENTRU ALCATUIRE SI EXECUTIE * ANEXA 1: Exemple de calcul * ANEXA 2: 1. GENERALITATI 1.1. Prezentul normativ stabiloste prevederi de calcul si alcatuire specifice elementelor din beton armat cu sectiunea realizata in etape diferite (prin camasuire sau suprabetonare) 1.2. Domeniul de aplicare cuprinde, in special, elemente incovoietoare (grinzi excentric (stalpi) pentru constructii din beton obisnuit . placi elemente comprimate 1.3. Prezentul normativ are la baz principiile si metodele de calcul din STAS 10102-75 (Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat . Prevederi fundamentale pentru caloulul si alcatuirea elementelor) si STAS 10107/0-90 (Constructiicivle gi industriale, Calculul gi aloatuirea elementelor structurale din beton , beton armat gi beton precomprimat). Pentru calculul si proiectarea elementelor cu sectiune compusdi se pot aplica prevederile generale referitoare la elementele monostrat din beton armat sau beton precomprimat, cu modificarile sau verifcarile suplimentare precizate in prezentele instructiuni, care fin seama de particulartatile lor de alcatuire gi comportare 1.4, jn normativul de fata se utilizeaza, in general, notatile din EUROCODE EC2 (Calculul gi alcatuirea structurilor din beton), preluate in codul romanesc de proiectare pentru structuri din beton) [top] 2. PRINCIPII DE BAZA 2.1. Sectiunea compusé din betoane tumate in etape diferite poate apare in dou situati a) la suprabetonarea unui element prefabricat, ca o etapa tehnologica géndita ca atare din faza de proiectare b) la o interventie ulterioara, ca urmare a unor avarii sau din cauza necesitajii de a majora capacitatea portanta sau rigiditatea elementului de constructie (cazul consolidarilor prin cAmaguire sau suprabetonare). fo: np 088-03.him a6 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. 2.2. Elementele cu sectiune compusd, incowiate, se calculeaza gi se verificé la starea limita de rezistenta, pentru fiecare faz tehnologicd, la cele mai defavorabile solicitar 2.2.1. i cazul elementelor prefabricate suprabetonate, in prima fazé, cAnd elementul prefabricat este montat iar Suprabetonarea neintarita, calcuul se face faré a fine cont de aportul acesteia din punctul de vedere al sectiunii active gi al schemel statice (de exemplu, continuizare pe reazeme cu armaturd inglobaté in suprabetonare). Verifcarile se fac la ncércarie din faza respectvd (greutate element prefabricat, greutate suprabetonare gi incércari rezultate din procesul de executie: circulate, descarcarea betonului proaspat ete.) 2.2.2. ina doua faz’, dupa intarrea suprabetonsi, se fine contin caleul de aportul acesteia prin considerarea gfosimil suprabetonar| in cadrul secfunit active 5iluarea tn calcul a continuizalorrealizate pe reazeme. Pentru \wiifcari se au in vedere incdrcéfile totale (permanente gi temporare). 2.2.3. ln cazul elementelor prefabricate cu inaltime mare comparativ cu cea a suprabetonari sila care realizarea continuita{i nu concitioneaza stabiltatea structurii de rezisten{a (de exemplu, cazul elementelor plane de plangeu cu suprabetonare de grosime mica), se admite ca veriicarea in a doua faza sd se fac numai la Incdrcarile apicare dupa Intarrea suprabetona 2.2.4. Se recomanda ca secliunea compusa sai se alc&tuiasca tn aga fel incét dimensionarea armaturilor de rezistenta sa se facd pe baza calculului in faza a doua, cdnd constructia este terminata. Daca nu se poate respecta aceasta conditie, se recomanda utilizarea unor sprijiniti provizorii, care se mentin pand la intarirea suprabetonarii 2.3. in cazurile in care rezulta a fi necesar (de exemplu prefabricate cu inaltimea redusa in comparatie cu grosimea suprabetonarii), in prima faz se efectueaza gi verificarea la starea limita de deformatie a elementului prefabricat 2.4. in cazul céméguirii elementelor structurale verticale (stalpi, pereti structurali), inainte de interventie se va analiza, ‘n functie de starea lor tehnicd, eventuala necesitate de sprijinire provzorie a structuri 2.5. O secliune compusa poate fi considerata ca atare la preluarea solicitarilor ce-i revin in exploatare daca este asigurata conlucrarea intre partile sale componente, prevenind prin masuri adecvate aparitia lunecarii la interfata (Suprafata de contact intre betoanele tumate in etape diferite) 2.6. Pentru buna comportare la starile limita ale exploatarii normale este esentiald aderenta la interfata. La starca limita de rezistenta, in situatia eforturilor de lunecare reduse (cazul placilor sau al camasuielilor) simpla aderenta poate fi suficienta pentru preluarea lunecéiilor, iar in cazul eforturilor de lunecare mari (grinzi), aderenta contribuie la preluarea lunecarii. Din aceste motive este important sé se realizeze o cat mai buna aderenfa intre betoanele turate in etape diferite . 2.7. Aderenta intre betoane de varste diferite nu poate depasi rezistenta la intindere a niciunui dintre betoanele aflate ‘in contact . 2.8. Aderenta este putemic influentata de urmatorii factori -rugozitatea suprafetel de contact; - rezistenta betoanelor in zona de contact; ~ masura in care suprafaja de contact este curata 2.8.1. Rugozitatea suprafetei de contact contribuie la cregterea aderentei prin - majorarea suprafetei de contact intre cele doud betoane; - reducerea infuenfei factorilor naturali negativi (praf, apa, lapte de ciment etc.) care se concentreaza la baza asperitatilor; crescand rugozitatea, scade sensibilitatea la calitatea manoperei de curdtire gi pregattire a suprafetei; - cresterea sectiuni de forfecare; - dupa aparitia lunec@rii, in cazul impiedicarii separarii (ndepartarii) suprafetelor prin masuri adecvate (conectori), fo: np 088-03.him 216 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. rugozitatea permite preluarea forfei de lunecare printr-un mecanism echivalent cu frecarea Prin proiect trebuie s se indice tipul de suprafata ce trebuie realizat la executie, In baza indicafilor de la cap. 5. 2.8.2. Rezistenja in zona de contact,esenfiala pentru asigurarea aderenjei, este tn general inferioara rezistenjei betoanelor aflate th contact (datorita existenfei pelicule! de lapte de ciment, compactaiilinsuficiente la suprafala betonului prefabricat etc.). Prin project vor trebuie date indicatii clare privind masurile necesare pentru asigurarea la interfaja a rezistenjei pe care s-a contat th calcul (inclusivmodul de pastrare a betonului th perioada de Intarire), in baza prevederilor din cap. 7. 2.8.3. Pentru a nu influenta negativ aderenja, interfaja trebule sd fle curatd, fara sedimente (lapte de ciment, nisip, praf, ulei, gheata etc.) Prin proiecét trebuie sd se indice masurile ce trebuie luate pentru a asigura curéjenia interfefel 2.9. Daca la interfafa de contact actioneaza o fort de Intindere normalé, Intre cele dou betoane se prevéd conectori metalici suplimentari, special destinaii gi dimensiona{i pentru reluarea acestei forte. 2.40. Grosimea minima a suprabetondrl va fi de 50 mm, in caz ca sunt necesari conector gi de 40 mm tn rest. In cazuri deosebite (de exemplu monoltizarea intre grinzigoare gi corpurle de umplulura) se poate conta pe sectiunea compusa, daca betonul de monoliizare intre cele dou elemente prefabricate are grosimea de cel pulin 20 mm, dar cu cel pufin 25% mai mult decat dimensiunea maxima a agregatuli utlizat la betonul din monolitzare iin cazul elementelor proiectate de la inceput cu sectiunea compusd, se vor respecta, pentru ancorarea conectorilor, prevederile STAS 10107/0-90 pet. 6.2. Acolo unde conectorii nu se pot prevedea de la inceput (de exemplu, la cmaguieli sau suprabetondri in vederea consolidarii sau refacerii capacitatii portante a elementelor structurale), conectorii vor fi ancorati in conformitate cu precizairile de la cap. 7,, fie de barele de armatura existente, fie in betonul existent. la grosimi ale suprabetonarii sub 80 mm trebuie sa se dea atentie deosebita asigurérii corespunzatoare, prin prevederea de conectori cu bucla gi bare longitudinale introduse in bucla (fig, 1) sau luarea altor masuri adecvate, 2.11, Acolo unde este necesar din calcul, se va prevedea sprijinirea suplimentara a elementului prefabricat : sprijinirile vor fi indepartate numai dupa ce in betonul mondlit s-a atins cel putin 50% din rezistenta corespunzatoare clasei prevazute prin proiect, pentru a nu apare fisuri sau deformatii excesive. 2.12. La calculul pentru starile limita ale exploatari normale se va tine cont de efectul eventualelor sprijiniri provzori asupra starii de fisurare si deformatie, Calculul la starea limita de rezistenta se va efectua fara a se {ine cont de faptul ca elementul a fost eventual sprijnit, 2.13. Tn calculul la starea limita de rezistenta se poate neglija efectul contractiei diferite, iferentiate a betoanelor de varste 2.14. In calculul la starile limita ale exploatarii normale efectul contra cazuri deosebite sa fie luat in considerare. ate fi important gi se recomanda ca in [top] 3. CALCULUL LA CTIUNEA MOMENTULUI INCOVOIETOR 3.1. Calculul la starea limita de rezistenfa th sec{iuni normale se face simplificat, ca pentru o secfiune omogend din beton armat, cu preluarea eforturlor de compresiune de catre betonul gi eventualele armaturi din zona comprimata (lund th considerare calitjile lecarui tip de beton sub forma ZAcfeg) $i preluarea eforturilor de Intindere de catre armature din zona intinsa 3.2. La evaluarea capacitajii portante a grinzilor de plangeu cu sectiunea de tipul prezentat fn fg.2, lajimea activa de fo: np 088-03.him an 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. placa se va considera in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90 — Anexa A, unde hp reprezinta grosimea totala a placii, compusa din placa chesonului si suprabetonare. 3.3. In cazul secfiunilor compuse cu alcatuirea prezentata in fg. 9, ljimea activa a pldcll se evelueaza ludnd in considerare cel mult 3 hp de lecare parte a grinzi, hp find grosimea elementuli prefabricat de plangeu 3.4. Verificarea la moment Incovoietor in secfiuni Inclinate se face In conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90, cu conditia asigurairii preluariiIunecari la interfata de contact dintre betoanele de varste diferite, conform indicafillor din cap. 5 si7 (top) 4, CALCULUL LA FORTA TAIETOARE (IN SECTIUNEA INCLINATA) 4.1. In caloul se considera ca fora taletoare este preluata de intreaga sectiune compusé 4.2. Calculul la starea limit® de rezistenga in sec\iuni inclinate (care trec gi prin interfala de contact) pentru preluarea forte taietoare se face ca pentru o sectiune omogend din beton armat, in conformitate cu prevederle STAS 10107/0- 90, afectnd capacitatea portanta rezultata (ludnd in considerare caractersticile betoanelor din zona comprimata) cu un coeficiant de reducere egal cu 0,9 {top 5. CALCULUL LA LUNECARE 5.1. Principiul de proiectare ce sta la baza calcului la lunecare consta in asigurarea actiunii compuse prin verificarea eforturilor la starea limita de rezistenta — utilizand metode de calcul simplificate — recunoscand in acelagi timp influenta mare pe care o poate avea asupra lucrului sectiunii compuse tipul si modul de pregatire a suprafetei, precum, si faptul ca acestea pot avaria foarte mult in executic. 5.2. Tipurile de suprafaté la interfata dintre betoane tumate in etape diferite, care pot fi intalnite in practicd, in ordinea crescanda a rugozitati lor, sunt: a) suprafata drigcuita, astfel incat particulele fine au fost aduse la suprafafa, insa au ramas mici ondulatii $i neregularitati; b) suprafata obtinuta prin glisarea grinzli sau placii wbrante pe ghidaje; ©) suprafata unui element prefabricat obtinut printr-o tehnica de extrudare (presare — vibrare); inceperea prizei 4d) suprafata striata prin perierea betonului neintarit, dupe ) Suprafata cu rugozitate pronuntata, obtinuta prin mijloace mecanice (striere cu un cu ajutorul unei profilaturi speciale, din metal); jeptene’ metalic sau imprimare 4) suprafata aga cum rezulta din wibrare ih conditile unui raport a/c redus, fara netezire, cu o rugozitate pronuntata datorata agregatelor mari, iesite in relief, find ins& bine fixate in matrix; 9) Suprafata obtinuta prin spalarea betonului inca neintarit, expundnd agregatul mare, féra ins ad deranja; h) suprafata cu rugozitate pronuntata, obtinuta prin mijloace mecanice dupa intarirea betonului (sablare, buciardare); i) suprafata prevazuta cu praguri sau dingi Tipul a) face parte din categoria suprafetelor netede. Celelalte tipuri au toate o anumita rugozitate, rezuitaté din tumare sau realizata inten{ionat. fo: np 088-03.him 4n6 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. Tipul e) este cel putin tot atat de eficace ca si tipul g). La tipul f) suprafata are o rugozitate pronuntata, ins& pot apare probleme din cauza compactaii insuficiente a betonului in apropierea supratetei Nu exist& delimitari clare intre diferitele tipuri de suprafete, iar ceea ce realizeaza efectiv depinde mult de calitatea manoperei. Suprafejele care nu sunt objinute prin prelucrare ulterioara pot f afectate de tehnolagia de tumare si de ulilizarea superplastifiantilor sau de calitatea materialelor utlizate pentru decofrare. 5.3. Din punctul de vedere al proiectarii elementelor compuse, suprafejele de beton se Impart fn urmatoarele doud categoril, cu conditia ca la executia lor sa se respecte prevederile de la cap. 7. 5.3.1. Categoria 1. Suprafejele obfinute in mod obignuit la executia elementelor prefabricate, fra masuri speciale de crestere a rugozitafli, incluzAnd tipurile de la a) la d), amplitudinea neregularitatilor (asperitafilor) find de pana la 1-2 mm. 5.3.2. Categoria 2. Suprafejele cu rugozitate creata intenfionat, fle la execufia elementulul prefabricat, fle prin interventie asupra betonului intarit, cu neregularita{i mai mari, de peste 2 mm, incluzdnd tipurile de la e) lai). Indiferent de categoria suprafefel, se conteaz’ pe aderenta Intre betoanele tumate In etape diferite, lar rezistenta la lunecare la interfaja se evalueaza cu relalille de la pct. 5.6.3. 5.3.3. Daca din diferite motive, la pregatirea suprafefei inainte de tumarea betonului monolit (faza determinant) nu s- au pulut respecta prevederile de la pet. 7 (de exemplu suprafaja este patata cu decofrol sau exista exces de parte find etc.), exist urmaitoarele doud soluti - indiferent daca suprafata este neteda sau rugoasa (categoria 1 sau 2) nu se conteaza pe aderen{a. Se vor prevedea obligatoriu conectori metalici, calculati conform pet. 5.6.3.1. si dispusi conform precizarilor de la pct. 7.9 ~ se va prevedea o prelucrare ulterioara pentru crearea rugozitatji cu ajutonul unui echipament special, fara a deranja agregatele, oblinandu-se o suprafata de tip h. In executie va trebule sa se verifice daca suprafata rezultata ‘Indeplineste criterile de rugozitate pentru a putea fi inclusd in categoria 2, In caz contrar, se considera ca face parte din categoria 1 $i se vor lua masuti in consecinta, 5.4, Intensitatea solicitarii se ia in considerare dupa cum urmeaza: - Lunecare de intensitate redusai. Este in general cazul placilor (plangeelor realizate din elemente prefabricate de suprafaa, suprabetonate). Interfafa de contact intre betoanele de varste diferite este mare, iar eforturile de lunecare sunt reduse (pana la 0,5R). in cazul in care acestea, calculate cu prevederile de la pct. 5.6.2, sunt inferioare valor capabile determinate cu relatia (5.3) gi daca nu trebuie sa se aiba in vedere efectul contractiei diferentiale si/sau actiuni speciale dinamice sau seismice, nu sunt necesari conectori Daca eforturile calculate depasesc valorile capabile, sunt necesari conectori metali in conformitate cu prevederile de la pct. 5.6.3. care vor fi proiectati gi detaliati - Lunecare de intensitate mare. Este, in general, cazul elementelor liniare de tip grinda, realizate in doud etape (grinzi prefabricate cu suprabetonare sau cu placa monolita). Efortul de lunecare se calculeaza conform prevederilor pot 5.6.2. Daca este inferior valorii capabile calculata cu relafia (6.3), se va prevedea armatura transversala (conectori metalici) corespunzator procentului minim de armare prevazut la pet. 5.6.3.1. Daca efortul de lunecare calculat depageste rezistenta de calcul la lunecare, armatura transversala de conectare va fi determinata prin calcul cu relatia 62). 5.5, Pentru calculul la lunecare se au in vedere urmatoarele principii generale: - calculul general al elementului compus se conduce in baza prevederilor STAS 10107/0-90, dnd atentia cuvenita necesitatii rezeméiilor intermediare provzori; acestea pot infuenta starea de eforturi la interfafa sub incarcérile corespunzatoare exploatarii normale (fisurare, deformafii), chiar daca in starea limita de rezistenta efectul lor este nesemnificativ - efortul de lunecare la interfafa se calculeaza cu valorile de calcul ale Incarcéiilor, utilizand metodele generale pentru proiectarea secfiunilor din beton armat, cu precizairile din cap. 5.6. Desi este necesara asigurarea lucrului ca atare al fo: np 088-03.him sn 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. sectiunil compuse g! sub incarcarile de exploatare (la stare limita ale exploataril normale), metodele date pentru calculul la starea limit de rezisten{a, impreuna cu rezistenja la lunecare aleasa, vor asigura implicit acest lucru ~ Ih functie de alcatuire, elementul va f in situatia de lunecare de intensitate mare sau redusd (pct.4.3), iar proiectantul trebuie s8 decid asupra tipului de suprafata pentru betonul de la interfala. Aceasta decizie depinde de mai mulf factor, incluzand economicitatea, tehnologia de executie disponibilé, daca armatura este de dori sau nu, nivelul posibil al controlulul gi verifcarilor tehnologice ~ calculul se face in conformitate cu prevederile de la pet. 5.6, utllizand rezistenfele de calcul la lunecare determinate cu relafille §.2 sau 5.3, dupa caz ~ calculul presupune cd th cazul intensitafii reduse a lunecdril nu aper fisuri la interfafa, Daca datorita marimil eforturilor, calculate la starea limita de rezistenta, pot apare fisuri, prevederea de conectori este obligatorie. 5.6. Calculul eforturilor la interfata 5.6.1. Lunecarea la interfaja se verific’ numai pentru starea limita de rezisten{a. Metoda de calcul ulilizata, bazata pe date experimentale, asigurd buna comportare si la statile limita ale exploatarii normale 5.6.2. Valoarea de calcul a efortului de lunecare la interfal4 Teg Se calculeaza cu formula (5.1) \, = vee 6.1 tsa pz ) unde Ved = forta taietoare cu valoarea de calcul in sectiunea considerat by latimea sectiunil la interfata de contact ; Z ~ bratul de parghie al eforturilor interioare, care se poate considera otatia veche ho), Se refera la intreaga secliune compusa 0,85d unde d — inaltimea utilé a sectiunii (in Utilizarea acestei formule conduce, in unele cazur, la valori prea acoperitoare pentru efortul de lunecare, in special in cazul in care interfata se aff in limitele zonei comprimate la starea limita de rezistenta. in aceste situatii se poate utiliza formula urmatoare (care evalueaza efortul de lunecare asociat capacitatii de rezistenta a sectiunii) Poles < Aslie 6.1.0) yl ih ih unde: Agj- aria armaturiintinse ; ‘Ag atia betonului comprimat ; fea - valoarea de calcul a rezistentei betonului ; fya- rezistenta de calcul a armaturilor intinse ; | distanfa dintre punctul de moment maxim gi cel de moment nul sau minim; pentru calculul lunecaril In c&mp 4 = le din fig. 4 de mai jos, iar pentru calculul lunec&rii pe reazem I\= Ir 5.6.3. Rezistenfa de calcul la lunecare 5.6.3.1. Pentru cazul lunecari de intensitate mare, cand se prevéd obligatoriu conectoni, rezistenfa de calcul la lunecare (efortul capabil) poate f evaluat cu formula (6.2) fo: np 088-03. a 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE DE VARSTE DIFERITE * A CONE Tra = BiPfywa + BaF S1.5R, 62) unde = By $i Bz sunt coeficienfi dah tabelul 1 ; y= N2#. - coeficient de armare transversalé (pentru conector); bs Agw ~atia sectiunil armaturilor de conectare dintr-o sectiune transversala ; bj - lijimea sectiunii de beton in dreptul interfefei ; ‘8 — distanta intre conectori in lungul elementului ; fywa- fezistenfa de calcul a armaturi transversale (din conector) ; Ry rezistenta de calcul la intindere a betonului mai slab Coeficientul minim de armare transversal admis este Pw min = 0,0015 Tabelul 1 Coeficientii B 1 si Bz utilizati in formulele 5.2 gi 5.3. Categoria supratetei Cosficientul 1 2 Bi 06 09 Bo 02 04 5.6.3.2. Pentru cazul lunecaiii de intensitate redusa, cdnd nu este necesard prevederea conectorilor, rezistenta de calcul la lunecare la interfata poate fi evaluata in mod obisnuit cu formula (5.3). tra = BoRt (5.3) Pentru verificri la oboseala, valorile efortului capabil obtinute cu relatia (5.3) se reduc cu 50% 5.6.4. in cazul in care lunecarea de calcul depageste limitarea din relatia (5.2) se considerd ca lunecarea va fi preluata prin frecare, iar aria armaturilor transversale de conectare se determina in consecinta, conform prevederilor Pet. 3.4.2 din STAS 10107/0-90 5.7. Armaturile rezultate din calculul la forfa taietoare (in sectiuni inclinate) si care intersecteaza interfata de contact, pot fi uate in considerare si la preluarea lunecarii. in cazul armaturilor inolinate, se {ine seama de unghiul de inclinare al acestora prin factorul de proiectie sin ct 5.8. Armalurile transversale de conectare trebuie s& fle bine ancorate de ambele parti ale interfefei, In conformitate cu prevederile de ancorare pentru armaturi solicitate la Intindere. In cazul cémaguielilor sau al suprabetondiilor necesare fo: np 088-03.him ms 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE DE VARSTE DIFERITE * A CONE la consolidarea unor elemente existente din beton armat, conectoi trebuie ancorati fie utilizand armatura de rezistenta (prin sudare sau petrecere), fie direct in beton, prin intermediul mijloacelor de fixare chimice (ragini) sau mecanice(de tip con-expand) {top} 6. COMPORTARE IN EXPLOATARE (DEFORMATII, FISURARE) 6.1. Elementele compuse trebule s4 tndeplineasca aceleasi condifii de exploatare normal din punctul de vedere al deformatillor gi fisurilor ca gi elementele monostrat. 6.2. La calculul modululul de rigiditate se va fine seama de caracteristicile betonului din zona comprimata. Daca In Zona comprimata exista betoane de calitati diferite, caracteristica secjiunii compuse se obfine prin omogenizarea acesteia (determinand latimi b echivalente, proporfionale cu raportul modulilor de elasticitate). Simplificat si acoperitor ‘se pot lua fh calcul caracteristicile betonulul mai slab 6.3. Modulul de rigiditate la incovolere sau incowiere cu forfa axial, calculat ca pentru o secfiune obignuita (monostrat) de beton sau beton precomprimat, va fi redus cu = 10% in cazul suprafetelor din categoria 2; = 20% in cazul suprafetelor din categoria 1 6.4. La elementele la care este necesara verificarea deschiderii fisurilor in betonul din suprabetonare, valorile deschidetii surilor calculate conform prevederilor STAS 10107/0-90 se majoreaza cu 15% pentru a fine seama de efectul contractiei impiedicate 6.5. In zona suprafetei de contact intre capatul elementului prefabricat gi monolitizarea (continuizarea) pe reazem, se va considera o deschidere a fisurii majorata cu 30% fata de valoarea obtinuta prin calcul 6.6. Contractia diferentiata, curgerea lenta gi variafile de temperatura pot da nastere unor eforturi de lunecare gi Intindere la interfata . Acestea sunt, in general, reduse ca intensitate gi, daca se ia in considerare curgerea lenta, adesea pot fi neglijate. La marginea deschiderilor pot apare insd eforturi (de lunecare si intindere) destul de importante. Din acest motiv, in cazul interfefelor armate, se recomanda o sporire constructiva a conectorilor in zonele de contur . ‘hn situatiile cu intensitate redusd a lunecarii, unde nu se folosesc conectori, de cele mai multe ori aderenta intre cele dou betoane este suficienta pentru a impiedica fisurarea, Fiecare caz trebuie insa tratat separat, iar proiectantul trebuie sd decida daca foloseste conectori sau daca accept aparitia eventuala a unor fisuri, chiar daca este dificil de evaluat prin calcul, eforturile pe care le determina contractia diferentiala Daca placile suprabetonate nu sunt incadrate de centuri armate, se recomanda dispunerea construetiva a unor conectori pe contur. [top] 7. RECOMANDARI PENTRU ALCATUIRE SI EXECUTIE ‘Aderenta si transferul lunecarii la interfata sunt afectate de rugozitatea, rezistenta gi gradul de curatire al interfetei 7.1. Tipurile de suprafete $i influenta lor asupra aderentei sunt precizate la pct. 5.2. Proiectantul trebuie sa precizeze categoria de rugozitate necesara gi, atunci cdnd aderenta are 0 deosebita importanta structurald, e bine sa precizeze si mijloacele cu care se poate obtine. 7.2. intarzietori de priz& permit Indepartarea stratului superficial de ciment prin spalare, expunand agregatele gi fo: np 088-03.him ans. 30.03.2012 NORMATIV DE PROIECTARE A ELEMENTELOR COMPUSE DIN BETOANE OF VARSTE DIFERITE ®| A CONE. conducand la o aderenfa foarte buna. 7.3. Rugozitatea suprafetei aga cum rezulta din vibrare, poate varia in limite largi, in functie de consistenta betonului proaspat si de intensitatea si metoda vibrarii. O atentie speciala trebuie acordata duratei vbrarii, care nu trebuie prelungita pana ce se formeazé la suprafa{a un strat separat de lapte de ciment. trebuie evitatd pelicula de apa la suprafaja betonulul Inainte de terminarea prizei (din wbrare sau din stropirea cu apa pentru mentinerea umezelii in condifiiclimatice de uscciune), deoarece aceasta permite sedimentarea particulelor fine, care formeaza un strat superficial cu rezisten{a scdzutd. Daca totusi se Tntampla acest lucru, suprafaa trebule prelucrat dupa cum se indica la pet. 5.3.3. Metodele de extrudare produc suprafefe plane cu o microporozitate pronunjata care, in mod normal asiguré 0 aderen{a foarte bund. Trebule Insd si aici evitatd formarea unel pelicule de lapte de ciment. 7.4. Dacd prin prolect se prescrie o macro-rugozitate, este necesar un tratament mecanic al suprafefei betonulul (proaspat sau intr). Acest tratament se poate aplica si in vederea eliminaiii efectelor nedorite care pot apare la suprafetele vibrate. In cazul consolidarilor prin cdmaguire sau suprabetonare, este obligatorie tratare mecanica la interfala a betonului existent (prin sablare, prelucrare cu jet de apa de foarte inalta presiune, buciardare sau un all procedeu care si asigure rugozitate necesara fard a disloca agregatele mar din matrix). Pentru betonul proaspat, mijloacele mecanice cu care se poate realiza rugozitatea necesara variaza de la peria de Arma la dispozitivele metalice cu dinti, depinznd de consistenta betonului si de tipul de rugozitate prescris. Se recomanda s se testeze in prealabil dispozitivul ales pentru a se asigura realizarea tipului de suprafata indicat. Este preferabil ca tratamentul mecanic s se facd asttel incat striurile rezultate sa fie normale fala de directia fortei de lunecare care trebuie preluata la interfata, Tratamentul suprafetel trebuie sa se efectueze suficient de repede dupa tumare, ca aderenta intre agregat si pasta de ciment sa nu fie afectata, insa suficient de tarziu ca rugozitatea realizata la suprafata sé fie stabilé. Daca pentru compactare se utiizeaza vacuumarea sau extrudarea, trebuie analizat cu grijé efectul tratamentului de realizare a rugozitatii asupra rezistentei stratului superior de beton, ‘n cazul separarii apei in procesul de ibrare, tratamentul va fi amanat pénd la disparitia acesteia, Daca consistenta betonului corespunde la 0 valoare mai mica de 50 mm tasare (clasa de consistent 72), tratamentul poate incepe imediat dupa tumare. 7.5. Daca interfata (suprafata care urmeaza sa vind in contact cu betonul tumat ulterior) nu indeplineste cerintele specificate in proiect in ceea ce priveste rugozitatea, sau in cazul cémaguielilor pe suprafete de beton existente, corectarea ei se va face prin prelucrarea mecanica a betonului intarit cu mijloace speciale (sablare, buciardare etc.), cu conditia ca aceasta s4 nu distruga aderenta intre agregate si matrix. 7.6. In mod obignuit conectorii se dispun uniform in sectiune gi in lungul deschiderii, Prin proiectare se pot stabil, in lungul elementului, zone cu densitati diferite ale conectorilo, in functie de variafia intensitatii lunecdii (fortei tietoare) Pentru a putea fi luate integral in considerare, barele de ofel ce traverseazé interfata (conectori)trebuie sa fie complet ancorate la smulgere de ambele pai ale acesteia, prin aderenta si/sau dispozitive mecanice, cum ar fi placile de ancorare, {hn cazul interventilor uiterioare, armétura noua poate fi ancoraté in elementul vechi: - de barele existente; in betonul existent sl trebuie sa fle complet ancorata in betonul nou Barele nol gi cele existente pot f Imbinate prin suprapunere, respectnd prevederile corespunzatoare din STAS. fo: np 088-03.him ans.