Sunteți pe pagina 1din 7

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA

NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A CAVITII ABDOMINALE


CANALUL INGHINAL
Este un traiect situat intre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii
inghinale a peretelui ventral abdominal care las sa treac la brbat
cordonul spermatic si la femeie ligamentul rotund.
Traiectul sau este oblic ndreptat in jos, nainte si nuntru, paralel cu
arcada femurala si situat pe linia ce unete un punct situat la 1-1,5 cm de
spina iliaca antero-superioara cu spina pubisului; msoar 4 cm la brbai
si 4,5 cm la femeie.
PERETELE DORSAL
Privit dinspre faa peritoneala prezint trei zone limitate de trei denivelri
ca trei coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al
arterei ombilicale mai in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral.
Aceste trei formaiuni anatomice delimiteaz pe peretele peritoneal dorsal,
trei gropite (fasete):
faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale);
faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice);
faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica).
In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de urmtoarele
formaiuni fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte
-inapoi.
Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles
format din expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa;
Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserie a muchiului oblic
intern si transvers);
Ligamentul Henle si marginea externa a muchiului drept abdominal

Poriunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre


tendonul conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta
ilio pubiana (candal) formeaz zona sau punctul slab al peretelui dorsal al
canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formeaz herniile
inghinale directe.
In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice,
peritoneul este dublat de fascia transversalis, intarita la rndul ei de
ligamentul Hesselbach (lateral), care limiteaz si mrete candal orificiul
profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca.
La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului
inghinal se formeaz herniile inghinale oblice externe, al cror sac si
coninut coboar in canal, nuntrul tunicii fibroase a cordonului format
din evaginarea in jurul cordonului, a fasciei transversalis.
In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este
situata la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezint doua
puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al
canalului inghinal (faseta externa).
1. DEFINIIE
Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana, pariala sau totala,
temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a
nveliului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal,
previzibila anatomic ale crei stri de deficienta morfologica si funcionala se
pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispoziie speciala,
congenitala sau ctigat.
Hernia inghinala este o boala frecventa, ntlnit mai ales la brbai,
caracterizata prin ieirea pariala sau totala a unui organ printr-un orificiu al
canalului inghinal sub tegumentele intacte.
2. ETIOLOGIE SI PATOLOGIE
Factori predispozanti:
w Ereditatea;
w Condiiile de alimentaie;

w Condiiile de mediu si munca (munca fizica grea);


w Starea tonusului muscular a peretelui abdominal pelvin (hipotoniile
musculare).
Factorii favorizanti sunt reprezentai de eforturile mici, repetate, din bronitele
cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si
sarcinile repetate.
Factorul determinant esenial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in
perioada activa a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea
intraabdominala care are tendina de a impinge viscerele mobile in afara si
rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendine continue. Acest
efort poate fi mic si brutal (muncitori in fora) sau mai mic si repetat si
realizeaz apariia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui
abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.
3. TABLOU CLINIC
a. Semne funcionale generale:
Jena epigastrica discreta;
Uneori greuri (traciuni de mezoceri);
Tulburri de tranzit, predominnd constipatia;
Tulburri de mictiune.
b.

Semne funcionale locale:

Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort.


Se caracterizeaz prin:
Senzatie de greutate
Tractiune
Uneori jena dureroasa locala
Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase.
Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt de cele mai
multe ori foarte bine tolerate.

. Semne fizice:
Bolnavul este examinat iniial in:
Ortastatism
Repaus
Dup un efort (tuse, mers) care face sa apar (sau sa se mreasc) o hernie
spontan redusa prin decubit.
La inspiraie "tumora herniara" poate fi:
Rotunda
Alungit
Pirifarma
Muetilobata
La palpare apreciem consistenta care in funcie de coninut poate fi:
Elastica-renitenta (intestin)
Moale-paroasa, neregulata (epiploon)
Uneori sensibila (mezoce)
Examenul bonlavului culcat pune in evidenta:
Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva ncepnd de la fundul
sacului se reintroduce coninutul in cavitatea abdominala (manevra taxis);
Repartiia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn
clasic;
EXAMENE PARACLINICE
Teste screening
Hemograma:
Normala in herniile necomplicate;
Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;
VSH - normal;

Glicemie;
Radioscopie
Uree sanguina:

cardio

pulmonara

Normala in herniile necomplicate;


Crescut in hernia inghinala strangulata.
Examene radiologice:
Radiografia abdominala simpla in ortostatism evideniaz imagini hidroaerice.
In herniile strangulate sunt obligatorii:
tranzit baritat;
irigoscopie si irigrafie;
cistografia si cistoscopia.
Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia
natura coninutului.
TRATAMENT
Tratamentul cuprinde trei aspecte:
a.

profilactic;

b.

curativ;

c.

al complicaiilor,
a. Tratamentul profilactic

Profilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin


exrcitii fizice ca:
Mersul pe jos, drumeia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si
mai ales notul.0
Tratamentul balnear in staiuni ca: Predeal, Pltini, Covasna, Govora;
Hidroterapie in staiuni ca: Felix, Eforie Nord;
Evitarea si tratarea complicaiilor;

Evitarea si tratarea tulburrilor in mictiune;


Climatoterapie in cazul slbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate
si a forei fizice;
Tratarea obezitii prin regim alimentar corespunztor si o activitate fizica
educativa;
INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII
PREGTIREA PREOPERATORIE
Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizai un eveniment deosebit fata
de care manifesta teama si ingrijorare.
Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa
participe la pregtirea pentru operaie respectnd recomandrile fcute de ctre
medic, incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregtire preoperatorie
preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaiei sau
imediat dup operaie.
Pregtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape:
Pregtirea preoperatorie generala;
Pregtirea preoperatorie locala;
Pregtirea preoperatorie spec
In pregtirea preoperatorie speciala:
dezbrac hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a
nu-i accentua durerile sau i se vor tia hainele;
la indicaia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, splarea gastrica,
golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul interveniei pe
micul bazin, va fi atenionat pentru mictiune voluntara;
protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi
puse in noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau
administraiei spitalului cu proces verbal;

la indicaia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora


injectrii medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu
Morfina, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropin.