Sunteți pe pagina 1din 26
30292 Leigitigr i ursi —~o, Doamne! 295. Uitime frontier: confruntarea cue 300 $i au tit fercf pnd la addnci bitrdneyi Capitolul 12: A fost odata in vitor 3B Cenc ezerva vitorul 317 Vedjitoare, incotro? ‘Anexa 1: Cur s& utilizim basmele 327 Vanitatea 330 Lacomia 32 nvidia 334 Ingelaciunea 336 Doringa trupease 537 Aviditaten 30 Lenea 341 Dincolo de pact: singuritatea, plrisizea ciminului s boala ‘Anexa 2: Cum si gisim basmele 344 Culegeri de basme 346, Povesti separate 347 Analize i comentari sewn asian Prefata BxistA_un numar special in basme. Mama vitregs a Albei-ca-Zipada, regina, o ispiteste pe aceasta cu citeva daruri ‘ucigitoate in tre ocazi diferite. Dup3 ce reuste si scape de fe care dat de prin in prime sale doud participa bal, Cer reas ii pier pantoful in cea deva tei. La fl fica morari- [i promt lui Rumpelstitskin pe primal el nscut in pull ‘eli dea tren apart a acestuia, Numrul tet reprezints mate- fia prima a basmelor: tel viet, tel incerce, el promisuni ‘Am avut tei obiective — tel dovine, ca sf spun aga — cind am inceput si seriu Vijitouentrebuie moe. Prim a fost si Ie ofercttorilor un nou mod de ainfelege basmele. Ce semnifi- ‘ch aceste poveytistvechi? Ce infelesu adie! au ele? Basme- le sunt prime istrioare pe care le auzim si, desi sunt mente Incinte gi i distreze, ele sunt, de asemenea, un mijioe de a ne ‘congtientia conflctele psthologice.Folosndu-se de ,celesapte pi cate ale copii” ca tem unificatoare, Vrijaarn Habu i mar 1 demonstra fla i care basmele fi ajut pe copii st se con- frante ca invidia, lacomi, vanitatea si alte tndinfesuparitoare Cel de-al doile obiectv a fost st reiau basmele coplirei per- tru.a descoperiingelesurile acunse in spatele povestiloradnota- tede noi pe vremea cid eram mici. Pusini sunt copii care infe leg de ce Albi-ca-Z3pada id drumal in casi de tei oe reginel ‘clei rele in ciuda avertismentelor repetat ale pit, oi de ce ringesa din Prinpul bose ref cerereabroscoiuli de asl alone tebe stan 12 npat Sk fi doar pent cl broasca e ud lipicioas, sate mai mult de att? Si nu este foarte clar niet cf motivul pentru care vrijitoarea i aie pletele Ini Rapunzel arf acela de a o pedepsi flindet a rimasinsSrcinats, situafie ce ise la iveala in momen- tun care gorful mu i mai cuprinde talia. Adu fac cu upurin- 8 asf de legatur, inst nu s opi Cel de-al trlleaobiecti a fost acela dea adluce Ia cunogtinja clttorilor basmele pierdute, povestile care nu p-au gisitnicio- ‘ati druml spre efile pentra copii. Datoriti natu lor provo- catoaze adesea de naturl sexual’, povestica lenin si Prine ‘cre pen 3 a fst ssa deoparte, manna pierdute pentru posteritate. Aceste povesti pitrunzitoare cu un earacter| puterie, fa totusi parte din bogata zestre a basmelor gi a artel [povestiri. Ele contin, de asemenea, seminfele povestilor pe care Te cunoastem gle prejuim, inclusiv Comugireas, Hansel piGrtel 1 Erumonse Adri ‘Cind cole rei vizte sau sft cole tri sarcini au fost Inde- pilinte cu succes gl cele tre dorinfe sau implini, basal se n= Eheie cu toath lumea — exceptind-o, poate, pe vejitoare — tend fericits pnd la adil biteSne. Veijtomen tree sf moa- ri va aves, de asemenes, tn frst fericit dad fine vaj. $i, desi ‘hu pot promite acest cru, este posibilca uni cttor sf teas- ‘eric pnd Ia adc bstrnefi. Ce anume face ca doringele se implineascs, nimeni nu sie ns Multumiri (carte e un basm. incepe ca un vis gi sfirgegteca un vis m= plinit. Ca toate basmele, Vitra trebuie st mand are o dis- tributie. Zanele bune sunt femeile dela Agentia Literard Lin- dda Chester: Linda, Laurie Fox si, in mod deosebit, Joanna Plein Joanna a fost cea care a vizut seinteierea din ochii mei 41. Infoles cd era o carte. Nu numai cl fost o sursi constant de sprijn 5 incurajare, dar mi-a ofeit informatii importante {in diverse sta ale seriericirpiyim-a ajutat simi perfecto- ‘nex multe dintre Ide Este o persoand minunaté un agent Ii terar exceptional Jo Ann Miller editoarea mea de a Basic Books, este vrjitoa- rea cea bund din poveste, Folosinds-se de magia sa specials, ea {mpresionantele ei cunogtinfe de psihologie gu stfimea sa in- cisivd ea ma ajutat i dau cil forma final. Afectiunea si pri- ceperea el stlucesc in fiecare paging si ma simt norocosc& mi-a fost alatur in timp ce imi faceam drum prin padure. Asa cum linda a condis-0 pe Dorothy inapoi in Kansas, Jo Ann mia ine soft carta pe drum spre cas Eva, sofia mea, este prinfsa din pies, Ea sa implicat fr sh precupefeasci nciun efor ifr si se planga nici micar o data [Nici nu mai iu de cate on ett a reciitschijele manuscr- sului sau de ite oma ajutat si-mi dari delle. Multe dintre Iucrusile bune din carte {le datorez. Dar it datorez mult mai ‘ate tees men atin A fost odata in viitor Intro dpe, an tp mar apes carl tect 0 fe tat duct wn cag eu manera. fn cle dn wom, har apo fe coe dco wn exp ew edeare Duel cop acl I uni?” te ap Feit spe a. Ag ap ontre- i nde lc unio fi spe irl dra pure ‘Gnd dese apd a esa bur tifa zu en pt era c= eos care purl o scufl clmapt de neapte. Nu se apropie ma ul de dota i inc de pla de at cd zu cacao rab apa, ind o cui denote pe ap pul iv nao bunt mal mu dt searin ea Metro-Goldein cx Calin Conde. Age ia scans din co um pistol automat mpd morte lp Morslis Spl o fi lle most ma el fl de jor cum ere pe oem Feit si lupul, de James Thurber, ne prezint oviziune a Pele rine! RoiP dite de cea cu care neam obisrut. Imagine fete Tmt) + Ceca od nt ese Sos a9 tte ed ed ‘ferarmi ptt core S50 Re too apts Frere paste cu scuff rosie apindu-se cu un pistol automat de calibra 48, nici mai ml nic mai putin, este foarte departe de imagines tra- dlitionald a Scufiet Rgi in eile pentru copi. ‘Pemésuri ce ne apropiem de secolul XX1 este probabil cs no- tiunile noasre despre basme si injolesul pe care ee Hau pentru copii si suporte transformar, Dar acest lucra este de asteptat ‘Basmele au fos ntotdeauna produse ale culturi ere din care fc parte. Aga cl nu este de miare of n ulimit ania aparut un Intteg gen de povesti feministe care cauts 8 pund la incercare ‘multe din presupoztile fndamentale ale basmelorprivind re- lal dintrebarbaf i femel. In Toe sine prezinte eoine pasive, submisve gi care e crit, povestile cu inctnai feminist pre- zintd o eroind indeSeneats inventiva gi plind de vif. E mult ‘mai probabil ca eas salveze pring simu invers. Intradevirn uncle sme contemporane, prinful nici micar nu exit anglic argints, pvestea ll Jane Yolen, esemanstoare Comi- prs este un exemp poet. ne, dup mul ani ce celia, tat une! fete pe nume Sylva, viduy, decide si se recisitoreas- ‘i, Spresurprinderea Sylvei,femeia cu care se csitoreste este epoists sea ca gi cele dou fete alee intro cisitore anteria- Hh La pufind vreme dela sosie, noua sojieconcediazA servito- ril so mpovdreaza pe Sylva cx toate corvezlecasnice,forfind-o| fac curat, sa gateasl gi 8 trudeascd pe cmp. {nto 2 in timp ce Sylva curafé un bizou vechi, di peste © panglict de culoare argintie eae aparfinuse mame ei. Pangli- ‘tate culoarea pull mame i Sylva fine Ia ea pentracHadu- ‘ce aminte de aceasta gi de timp petrecut impreund. Ficele ei vitege sunt arase de framoasa panic ncearcs 58-0 i, dar Sylva reugete a8 o salveze, Este singurul suvenirconeret al unor ‘vremuri mai fericte, Vjtonetee ston Afr oitntar 04 Int noapte in timp ce Sylva isi deplange soarta, pangica fermecati se transforma nt-un ru so transport int-un tim {ndepirtat. Acoo intdlneste ofemeie cu pil arnt, care tr ‘este into cast mare, a marginea unel pau. Femeia spune ci ‘este mama Sylvei gi, inten schimb emotional, oindeamnd si ‘atte dine induntrl sis forts nspieaie. Tanda fata se toarce acasi cu un cristal prefos, amine a viitlficut. ‘Cind fl spune mamei vitroge despre aventura s, aceasta i bate joc de en, Desi jp poate expla cum a ajuns Sylva in po ses crstlulu, ea confi vinde gi pstrexz4 ban pentra 2. Cu ajutorul magil panglici, Sylva se intoarce incl o dat a misterioasa casi de lings pidure, unde o intilneste din now pe binefcatoarea sa spritld. De aceasta dats mama fi druiegte dou bjuteri roi ca foul Sylva se intearce acas, unde are din nou o confruntare ct mama vitrega, care il porunceste si dea pieteele, Sylva rfc {Nu pot jt spane ea mamelvitrge. “Pato, dm" insist mama viteg, cao privite amenintoae De aceasti dat Sylva i rispunde: ,Nu orem”. ‘Schimbarea lui smu pt" in ,nut ven” indicétransformarea Sylvel dinte-o coplé pasiva, servi, intro tind femee care se firma pe sine. Transformarea ei are loc, in mod semnifcatiy, rut ‘cu ajutorul prin, cca urmare a experenfei pe care o tries te alatur de femeia matur, care joack un rol educativ In poves> tea ll Yolen mu exist un bal framos niet un papue magic gic ‘o prezent masculing care #50 salveze pe Sylva de o mama vir luegh rbuvoitoae, Lata si se deseurce singurderoina ii afit- ‘mi independenfa sis descopert o nou identitate. (Ca in majritatea povestilorfidele Compesi, mama vite si ficele ei din Pengicaerginte sunt pedepsite pentru riutatea ‘seiponcasionn Jor. Mama vitregas resin ck panics va art dma pee 25, male comod a png Sve cul iter pomes- te spre o pian trina trumfitoarepanglicademupra Pol La jumatatn drumull prin pian, pmdntal eGesch dei scot aval scr opregine. Mama vite fea tise gribexe i coboare pe sir, ced cls se ado mare coment, dorpimntl fe thi, pecetixinderle sorta Sylva reeupereaek pangica cae ace pari po hag in sn, Pete ‘iia ani upd cera calor pare prop cop en bo dk rule fe sale ‘Unaltbasm cu icin eministe ete ce a Tl Jeanne Desy Pines carte pe propre pore povesten il Des fictoal nu exe o mama vega ren, cn prin rool nse Sibi Spre deosbite de alte bse contemporane ct isp "din srs clase, Priest coe ttn pe propriepcare ae in fe naraty prop Ca prinfsa din il, poveste si pe pro prilepicoae Prinjesa din povesten fi Desy exe frost intalignt posed multe talents Nu nama ek post alec upin tun abac, onfnutltezaurul rea, dae spines orice st bec pe ore pein extn si rege Pe ingh perp cocitaten sa intlectala, et ae inclinai artiste: nf fate bine la hapa i desenesas apse extrem de rafnate. Dea sen, ete fare nal Singur hc care pact pring Sek este dragstn, int next niin Ban eg care 1 feo poreche pots ponte Proje are fog un companion pin deafeciune, un gar afgan suri, cu Sst fn, aristocratic, ca a fost Grit de lun vitor pitenos Loa! devo, animal i fine de uri Prine th impale nomptesdostme a picorl pt Wannabe shen Alcan itr 205 Dar prinjesa este prima care recunoaste ci ,un cine e un eine simu un prin. $i prinfsatinjeste dupa mrt. Intro 2 un pring dint-un regat vecn etrimis de piringi sti ‘fo cear in cisitorie pe prnjesé pentru inchea o alana pro- Atabila pentru amboleregate. Se organizeazs un osp8f de logod- 1 si prinfesa aproape ct lepin pe scaun cfd il vede pe prin}. Emi frumos gi mai elegant doc gar imoginat vreodat8 Este tat de mefintati de perspectiva ea el st devind sof, nett ine ‘de mand pe sub mast pe toati durata banchetull. Dup& ce masa i sri, vine rindul dansului.Trubaduri e- gal sot instrumentee gi ncep si cnte un vals. Pringul o roe- 8 pe prinfesd si acorde onoazea dea dansa cael primal dans, Jar a se rdica gi accept invitaia, Ins in momenta in care es sin picioare, © mare umbra fntuneed faa pring. Elo pri= veste nevenindui, pared si creads Ce eta", tre en Dar rial poe nimi se psi oft in sal rinesase tie non In nogpte acen orem flung ‘hdr se ce wes pina Dae ai putea vr spun, spe, tive, ‘indo oc animatul era strlucor ging. Ce me De fp, ince puter vor, dare wine ruil itrebase nici atte Nal fleut mic puso, vor define alymea mea?” tiga pines ult. ,Dar sunt print. E normals fi inal.” Ea subliniaa faptul ci indlfimea face par te din mostenirea ei regeasc gic fiecare membru al famlieh regale este nat. Dar cinele 1 explictfaptul ci, desi acest lucru arputea fi adevarat, birbafilor din alt egate le places fie mai {nai decat soil lor Dar de ce?" Intreaba prinjse, Cfinele aut un rlspuns, dar ‘mu reupeste si gseascd unul. $i lui ise pae la fel de lipsit de sens ca prinjest. Problema tnalimu este, desigut, © metaforda diferenjei de pputere Inte bisbati seme, Prinful nu poate tolerao soe mai nalts decit el, pent ck acest lucrs sugercaza ck es har putea cclipsa, El nic micar nu suport si vorbesscl despre acest a=- pect-Poate nici el ns infelege pe deplin. Tot ceea ce sie este inatimea il deranjeaz,Intr-att de mult neat anuleazd nun- tase Intoarce acasi. Prinjesa chiar nu injelege motivel plecri prinfulu, dar vrea 1 Timureasc Tucruile, Ea se geibeste si sjungi la vitor si {nteabi daci o poate face mai scund8, Vrjitorl i rispunde ca triste clo astfel de capactate nu ist n puter. O poate face pe prinjesi mai gras sau mai slabd,o poate char transforma in- te-un corb, dar nu poate face nimie in pivinja inltimi. Abstu- ti gi deprimats, pringesa merge la culere {in acest timp, regele 9 regina I-au convins pe prin} sil re ‘consider deciia gst fi acorde perechi sale onoul ans. El ac ‘cept ge Intoare la caste, unde prinesaIincezeste in dorin- torul ei, Stind in picioare lings ea, el se ried deasupra ci, reaprinzindu-i-se, atl, atracjia infil fj de ea ‘rinful obsorv c&prinjes epalc datortsfaptului cha stat {In cast atta timp 5 se ofer so scoat afar la aer cura. Elo invitts clieascdimpreun finded, pe cal, agi pe aun, prin- esa mu e mal inaltd cael. Dar fn timpul partdel ce cAive, clu Wahrestebdesh mond Attar 508 _pringesei se mpiedict gio arunca la pimént. Cn ease ridica fn peioae, el observ din now ci e mult mai inal dec el Prinjesa remared neplicerea de pe fafa luis imediat se face _ghem pe js, strigdnd: ,Piioarele mee, nu pot stain picioare” Prinjul ovdica go card in spate pind in camera ei, plinde min- dre masculind, De vreme ce ea nu poate stain picioare, el pare din now mare prin compara Prinjosa pi petece urmitoarelesiptimani la pat ,recupersn- clu-se”, Dar ange a fie din cen co mai phictisits pe ice tece. ‘Si steainchis fn casi toa ziua nu e cel mai plicut ena din lume pentrso tinea energct i talent Deoaree nu pres enc face, pines i cuppa opunnd are de du lund. Ea wots dat fut pe plac prin ul ay dup oremare ub ligne ad ea 12s ruse: Na aut weoddt one trbule ute, mu uzite?” rinjesa se pus pe gandur. Nu prea inflegeszitoarea, dar Sin ele eaaco cam fc tinea et Fined a cum pre {force se jo in kare a fl prin per mai mul ocd aca lt a abet ata! ad ene cn cre be, Prinjsa se hots s8 ru mal vorbeasl secrfcindust nck data manda pent aap pe pring. Ea i comunics dorin- felesalepe oplcats de adezi prin servitor dar neapten tarsi, cind ms enimen prin press, i satisfacenevoin dea ppurta disci ntlgente conversin cu cle ei cedincios. e pring mil mulfumeste dele staf, I derajeaz feu ea eu care pines copesest animalul Caine ste ct zlele fi sunt numirate gi spune acest luce prigese. Cand see.pow asta smirturisopte ci nu tie ce s-ar fae fir el, cinele it rispunde: ‘Ai face bine si te obignaiosti cu dees, Ping nu mi suport. ;pundind acestea se prabusste la podea si moare,sarificén. ‘use pe sine insupi pentru fericizes prinfesei, CCoplogita de duree,prngesa este de neconsolat. Ea i inveles- te pe devotatal ei companion in faldurilerochiel si pleact sf Ingroape. fn drum spre locul in care vrea sl nmormanteze, ea se Intdlnegte cu prinful care i spune cu riceal: ,Credeam cl tea descotorost de chesta aia acum efteva siptiman” Cea ce ta nue echestia aia» pune prinjesa, ya mie sit Ga mi scuteasch pe mine de suferinf. $i am de gind si il Ingzop cum se cuvine.” Prinfl este surprins si o audi pe prinfest vorbind gi face - eva comentait supra faptuli cl ea vorbeste. Da", zambeste ea, prvind de sus, ,Vorbese. Ca sii spun ‘imas bun. Aga cl rimnas-bun."Acesta at fi putut fi sfrstul, dar clind mama ei, regina, aude ces intimplat, incepe s8 se agit. Ei bine, drag mea" suse rena nopta ace, cd prin- esa api bn sal roma «Aste! oa. Ace amit Og- {icv tobe egindi. Sun gun et eanpint de gocerlle extrem de complexe pe car en disrus, Datla prints. Rice nepivatdatrls mee ot xeric oul, ftrerupse prin esa. $4 am alte adtoi: opin spine ce gondesl.O pring ‘st pe proprilet pcm, © pris rine inal, $n d= eel peel care bese.” Pirin ei rg, nu 1 rspunser. Dar ro chen I coe ce puss fn noaptea aceea prinjesa se strecoard afar din castel pentru 4 vizita morméntul animalului oi inbit. Stand lingd local i care 30 acesta se oihneyte, ea medial tote lucrule la care are nant penta dragoste. “Cit de prog suntem”,spune eacu voce ae, ,Pentru un ping stipie mam lsat pretensl cel ifelept a8 moard. Ea pune un trandate all pe mormint i ua eo stropitoae de rine Tn timp ce se intoarce spre posta castelul, ade un 2gomot tn tuner ides prvien pentra a vedea un ele fr sos, Calirefl are pul ung, aura telstur aristocratic, at ex intulepte el ar putea fun prin. Observa c lamusra Ia este tu tandafialb pe fundal neg, Prnjesa 098s exboare pj pentru ed pute examina mal indesproape El apropi teat Bul de faa et “Moai” sy oe Nin, suse land. ,Revayoe $i pentru at, orton ele sr esr.” Bl desloge apc petra a snl dns rings. Ea suse rican mel tip cls rept de sp te darn 1 spans Itadeat, prapl ers cu cv centimaes mai curd dct ex.Prnfse urea olaane. ‘Eo plier si mirc priien pre odoomni aa de mina se framed” spas tra prin, oc I ar orb fr te, Prine rp. ln ne ine de mv”, spuse ea protete, Prince elegant i continu jn mea pore precast Povesti precum Panglica aging Prinjesa care site pe pro- rile pcioare se folosese de formatul uni basm pentra a sagera ‘modalitaji prin care imaginil steeotipizate despre femet — gi Dali — pot fremodelate cu ajutorl fanteziei, Nu e nevote ca ‘un basm si prezinte ero pasivd, un print salvator sau o fe- ‘mele bitrnd gi ea pentru a avea sens, dei multe povesti con- temporane inci mai confn 0 vrijitoae, Eroinele din aceste po- ‘est au simul umorulu, se consituie tn moet acti pe ele nsele ca persoane care gindese liber, cel mal important, fac alegeri ‘cave servesc propriul lor interes. fn varanta prescartat. ‘pti CenugSreei cle Judith iors, inttalat Sapo prinful _geunche si fcerc ii punt pcr Conusarese pantoful de cris: tal, eroina fl mal priveste o dati pe prin} cu atenfie,cind acesta ajunge la uja ei cu pantofl de cristal La lumina zie, ea obser- vic el are un nas ciudat smu e nici pe departeatit de chipes ‘cum piruse fn noaptea balulu, Decizand rapid cl nu este pen tru ea, pringea pretinde¢& pantofulo strange sd, prin urma~ 1, nu il poate incila. Cag prinjesa care stitea pe proprile pi- oare, Censasiessa lui Viorst alte eroine de basm ale vitorul ‘Pot decide a implineasct proprile dorinfe, mai degrabli de- cits accepte sf devind obiectul dorinfelalteuva, Ele pot s cin- ‘tireasclopfiunile pe care le au gi sf nu se lase duse orbeste de consderente care pe termen lung ar putea sf nu le acuct impli- nirea de sine. ‘Ce spun basmee reconstitute gl eviaite despre vitorul bas: _melor in general? Este probabil ea povestiprecum Albi-cn-Zipa- dt, Fraoasa Adorn, Hensal i Greta gt Rumpelsillstin sie = fnlocuite cu altele care sunt mai relovante din mai ,corecte" din punet de vedere politic? Vor ajunge basmele secolului XXI sil fie ite coptfor Faint de culcare,suplinindusle pe cele ale secolelor al XVIIFea si al XDGlea? Probabil cf nu, In ciuda noilor povest, basmele clasice p- trund in fumile noaszeinterioae in manievegreu de imitat Pune apoues tbat moa “Asa 32 povesti pot tulbura gi stra iin acelagitimp si ating! subiec- te personale ce ne afecteazdint-o manera profundd. Nu ms «exist povesteca Hansel si Gret!atune end vine vorba de lco- mle, nici aventur ca Jack veal de fase cind vine vorba de aviditate. Cin se feau presi asupea tai Walt Disney pene tru cea ocontinuare la Athi Zipada cei ape pti el are plicat: .88 adaug piticlr tot pte? De ce ap tncerca?"? ‘Desi povestle seculare ale eopiliretnoaste vor continua st re farmece, est probabil ca modalitile prin care sunt povestc tesiseschimbe.Basmele 84 ne amintin, era iia eomunica- tera. Repetate eu ocazi reuniunilr familie la pal opi lor el era, n mare, rspandite din gud in gu i feeau parte dln discursul soiat de 21 cu 2. Cu timpul, poveytile au ajuns 88 fic tranamise tn seri prin seritor ea Basie, Perea fri Grimm, care le stngeau gle consemnat fn eA Dar chia 9 aceasta a schimbat In ultima jumdtate asecolului XX, basme Jeau evoluat into forma de arta vizuala, in mare pate dator- {8 mundi de pioneratalut Walt Disney i studiouli Disney. fn zille noaste, chiar gi versiunile fn format de carte ale povet- lor clasice sunt insofite deat bazate pe munesartitlor de ta Disney. fil 8 ne gn la cel gate pit ina de zi 818 ai evoca pe Mapu, Samnorosul, Docs restul. RéufSctos- ‘readin Mia sro nu este ovritoare generic cf temata Ursi- la tontt numa sprineenearuiteg groase pet evirsnd-se inafara {In consecnfs simbolurile si reprezentirilevizuale au ajuns sidominedin cen ce mai mult basmele, Desi se spun gi secitese Jn continuare povest, copii iau adesea cunosting de ispravile Tati sen nc cat ca a pt le 8 isponepe! el Albel- bese aurul”,declari el. ,Cnd vid eomori de aur, le ia.” Imediat ce sfaryeste prezentaea, el descrie evenimentele din povesteajungnd la de-cum bine-cunoscuta scend a urmatii ‘Trezt de fipetele harpe de au, cipetunal fl fugareste pe Jack in timp oe aesta coboara pe viejul de fasole.,Eram char in spate- Je lui, spune et copilului care urméreste pe monitor desfasu- area dramei. Eli vede pe Jack cum ia toporal din mina mamei sale gi ralizeazimedistpericolul in care se af Stiam cl dact ‘rej se rupea, aveam sX cad foarte, foarte jos! remarcé uria- sul. Apol continu cu descriezea evenimentelor care urmeazi “To poe! Vl ripe, _Rbtson star dep ek ‘Sepa, dr nim ple Dp como ate at, Und a pte re df Uriagl seapt de moarte, dar fn civcla upurl pe care 0 re- simte momentan, aceasta e temperati de sentimentulizoléri ‘emoionale El urmiest festivitiile de jos oii deplange situa Ste au ao ana ental apt rie. Jack ded moneee ml r Se indoor reana a me? Ih dae pew Boch, na een fe ks fat CCapetunst ns numa ol scaps de moarte, da tnguiil sale stag sipatia cittoral, Pe deasupra, el rebuie si se mull ‘asc ntact asl, in timp ce aii ngiuleo vi mult sai plcata Tn timp ce vrsunea pe calculator li Jack i nul de fle Ancurajaza un rigpuns empati (,Se gindea oarecineva la MINE?" a nase adresar8 comic int-2 manierssemrificat- ‘vk Tot ari ceva de spun ceeacx privet promovareacom- asiun neler. Asumandl rluluraguli, tne citort Vattere vee shoe Aft osetner 56 jung s sit ce inseamnd si fi ostracizat —ca smu mai spus rem de perspectva de a trebui si manine fase, Sansa de a putea si te proectei fn mai multe roluri deschi- 4e foarte multe posibliti. Dact acest Ine sa tntimplat cu Jack 4 oeul de fasol, de ce mi sae putea inedmpla gi cu Albiten-Zi- pada sau chiar cx Viijitorul dix O2? Este mai mult decit posibil ‘un programator inventiv dintean vitor nu prea indepfirtat si {dezvolte un jac cares dues publicl tind in Jara lui Oz, per- rifindut-le copilor si Ip asume rolurile celor tei tovar ai lu Dorothy. Este posbil ca asumaresroluui Leu! cel Lap si jute pe un copil st inte fn contact direct cu temerile sale nemérturi- Site de anu fi intimidat, sau ir patea inva pe copii cum sii Invings fricile, Ponte 8 faptul de a se pune in locul Omului de “Tinichea i-ar putea ata pe copll sip consientizeze sentimen- tele de victimizare mainte de a alunge nist fine lipsite de ini si, Incurojind identifcarea cu vietimele fad aparare, basme- Te noului mileniu iar putea ajuta pe copi, dups cum spune Onl de Tinichea, 34 nu ajungd niciodata cruzi gi lipsii de unitate”, Fuziunea supremé dintze computere sl basme duce, in cele lin urma, la lumea realitii virtuale, Candva, nu prea departe fn vitor, un copil mic iar putea pune eastile gi ar putea ymer- {ge pe drumal de eirimizigalbene. Pate ct un copil va deven! Jack gi va cobort pe vrejul de fasole—sau,alternatv, va intra tn roll uriaguli i va fugie pe Jack: Basmele viitorului Far pur tea gisi pe un copil escaladind zidul unui castl pentru atezi ‘o prinfess dorm sau inceroind 3 vada cum est sincere un pantof de cristal, Combinarea fatezilr socolelor al XVII-lea si al XIXJea cu tehnologia secolului XX ofers varia infinite ace- Jor excursistavech tn ted Sino, rumnite Dasme, ‘sreipow cash \Vrajitoarea, incotro? Dar cum rimane cu veijtoarea? Se va modifi pozifia ei in umes de maine a basmelor pe msurd ce povestilecasice de ‘nul trecut devin din ce in ce mal interactive? Sunt sanse mari a acest Iucru sa se Intdmple. Un lucrae sigur: ea nu va disp’ ea, Vidjitoarea este o parte imuabila a Sine gnu va—nu pos te— fi aruncat a cogul de gunol al computerulul. Nu va 6 po- sibils8 0 tragi pur pi simplu spre ,con-ul eu depeuri de pe ‘ecranul computerulti gist scapi de ea dint-un click de mouse Personajul vrjitoar gi ocul acesteia in psicul uman sugerea- 2 faptul cea va continua si fieo fora cu care trebuie sane luptim, Dar nit va trebuifntotdenuna sii moord, Cum basmele evo- lueaaa, este probabil ca adaptare la veijitoare 88 devin’ mai sernifiatva deca eliminarea ei. Cum gi cop crese si devin mai mat ef ajung din ce ie ce-mai mult sf invefe — aga cum fac Dr. Jekyl si Dorian Grey — e eforturile de a eraica parte rea Sinelui sunt sortteeseculi sf eliminarea veijtoarei poate avea consecinjetraglce.Dispontbilitatea dea incorpora vijitoa- 1, sini de a scpa de ea pur simplu, se poate dovedi o evo- Iie poztiva atunci cin e vorba de cresterea pshologics. Poo- te Gretel e in siare 4 0 convinga pe vejitoare sf teeact la vegetarianism. Abilitatea de ai contola gi toleraltura ,picd- toasi” poate fo cale nu numa spre acceptatea de sine, dar 51 spre acceptarea cearlalji, PPovestil frailor Grimm gi ale lui Perault care prezints vee jitoare convenfionae gi secvenge in care acesta is ses sary tul vor continua totus si predomine, pentru simplul moti cele fer celor mic o modalitate importants dea face ff impulsurlor Vitores tee shoe Afot ois vitr 28 stnjenitoare, Lumea celor de tre, pat si chiar cine ani este @ lume a absoluturilos. Negrul e negra s albul ealb. Nu exists ‘nuange. Basmele ce includ moartea uneivrajitoare sau a unui personaj comparabil cu aceasta le oferécopilor un instrument putericcuajutoral ciruia si poats infra tendinfole ci cate, altfel, nue ugor te confeunf in maniers conventional, Copii mai mar, dimpotrvd, vor reajins la poet care per- mit ,conversai” cu prezenta rea din poveste. Chiat acl de a Incorpora vrijitoarea,abiltatea dea experimenta ce gindeste si simte ea poate potenta cresterea. Cum copii se maturizeaza, de- vine necesar ea ,omoari-fidupmanul” sh evolueze in gcunoag- {eri dupmanul”. Daci vrdjitoarea moare sau nu poate nt fe Ja fel de important cum este oportunitatea de a interacfiona cu ‘a. Copil au nevole de ocazt dea conversa cu par din engi ‘eulcare va tebui si abi de-a face pent tot restul vif. Dar aduli? Ce vor oferi basmele vitorultpublicul ma tn vars? Se poate ca povestile ere peste ana fost nstuita de co- pis aducd sens intro lume tn eae tragedia face parte din via- Ja de zi ca 2i, unde scandalurile sexusle ummplu sre de noap- te, unde copii impused alt copii gi unde dezastree ecalogice se prefigureazi la orizont? Exsta un ,undeva dincolo de eure eu", unde ,necazueile se topesc ca nigtepicaturi de limie”? ste posbil si distingi curcubeul prin toatl aceast cea? CCritcul socials stoic al basmelor Marina Warner crede of da, Fa susfne of basmeleindeplinese gl vor continua 8 indepli- neasci functiimportante in existenfaadulfilor,afrmand of aces tea ne aut 8 ne imaginim o alta vis Ele ne permit spanem povest alternative, sf evoctim lumi in care sfariturle fericite sunt posible. Basmele, credeea, ating 0 coarda # optimismalsi sou cision cu rezonanfi extrem de profund’ fn inimile tuturor finfelor 33, ‘Cu toate acestoa, mui vor spune ef este nai si cut ris ‘puncuri la problemele vie in povesti in care rl este eliminat ‘pur si simplu print-o fluturare de baghets unde print apa in- {otdeauna la timp gi unde fecare trait fericit pink la adic Ditrinefi Pare atat de simp, atat de complet rupt de reaitate: nevoin dea ne citiga existenfa, de a i sinitos, de a ne asigu- rc cei pe car iubim sunt in siguranft. Toate aceste gui de- pind totus de abilitatea noastré de a forma si menfine reli ‘semaifcative, aceasta inseam si ne confruntim ca tendin- fele care amenint gi submineazd interafiunile noastre cu Jali, La maturtate, basmele serves aceastlfunctiela fel de mult ‘a iin copilare. Adresindu.se slabilunilor umane, ele folosese fanteza pentru a aduce lumina in problemele cu care adult se confrunta in mod repeat In incereare lor dea duce o via care ‘ii implineosc Jocul dintre fantezie gi realitate este examinat de Robert CCoover in Tandafial sitatic, 0 repovestire modern’ a Frum sei Adormite care exploreaz3 natura curajulu, a suferingoi ga dragostel neimpsrtisite. Coover fae acest cru spunind poves- tea alterativ prin ochi prnfulu, a prinfesei, ai vrjitoarei/2a- nel Insitcinate cu supravegherea Frumoasei Adormite in timp ‘ce asteaptd si fe salva din somnul de o uti de ani. In transpunerea lui Coover, prinjul are, in mod evident, sen- timentecontradictri in privinfa cht eal. El age indovel tn ‘eeea ce priveste calvaral'prin care tebuie si teact pentru a 0 clibera pe prinjest de sub putorea vrij, Sig rgte via pentru ‘salva? Merit ea efortul? Se va dovedi ea af femeiavisurilor sale? Indole es la suprafai in mintea lu in timp ce cuprinde Vapour teat mondo ister 120 cu privireatrupurilesfisate ale nenumarailorrézboinici care au incereat deja si osalveze pe prnjosa adormiti.Trecind in re- ‘ist corpurile neinsuefite imprigtinte de- hungul gardului uc ‘gay care imprejmuieste turn, else intreabS, ca gi Leu cel La, daca are curajul sii dea bata sau e prinsintr-un fol de test existenyial este pradesesvio 8 rps de soertd xing pe crengie ucumae, preestind ove i, er hi eee au, dup eit vil inte cre 1 Se ce asi hal- ne Dar mae spot, mu prea mal orcun, nil au -e peat skloc in otras ntsc dew duce nun fi repre re, petro i cae este oltre iment emblem at spre dco de incl, car cere de wn cas neoaitr sdevotement fate, prnjsadoaeme ing pltind sean soma stil cufundat in fanasme dine care multe de natura exo- tid: Le un moment dat ea ete teat —sa aga cede — deo ‘and de tlh’ care a ptm fn eastl vse fnterup din per heiionarea inert penta o isla. Deodat ntrusibe se transform in cavales ats 9 a se inteabs dacs toate cestea se intima ex adevrat st do vse Inte alts secven,prinfsn se terete sep mu nlc tro spin” cae sta Ta pat ei Unleste an dom bitin

S-ar putea să vă placă și