Sunteți pe pagina 1din 26

Pregatirea pacientului pentru

gastroscopie
Gastroscopia(Eso-gastro-duodenoscopia) permite vizualizarea directa a esofagului, a orificiului
cardial, a stomacului, a orificiului pyloric, a bulbului duodenal si a segmentului II duodenal cu
ajutorul unui instrument optic, numit gastrofibroscop.
Azi se utilizeaza : eso-gastro-duodeno-scopul. Este un aparat modern, care are inglobate in
constructia sa sistemul optic, cel de insuflatie si aspiratie. Totodata, exista posibilitatea adaptarii
acestuia la camera video, cu urmarirea imaginii obtinute pe un ecran TV (echipament OLIMPUS,
PENTAX ).
1.
Scop:
Diagnostic;
Terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile disgestive, tratament
cu laser).
2.
Pregatirea instrumentelor necesare si a materialelor necesare:
Se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor investigatiei :
Masti sterile, sorturi de cauciuc, comprese sterile, tavita renala, pipe Guedel, substante
anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante dezinfectante, ochelari de
protectie;
Medicamente : atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina-fiole (trusa antisoc);
Seringa de 2ml de unica folosinta;
Glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului, sondelor;
Periute de citologie;
Pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica;
Recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;
Solutie si recipiente pentru testul ureazei, in vederea determinarii prezentei
Helicobacterului pylori.
3.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
Orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor examinari endoscopice,
este ingrijorat in privinta precedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri, anxietatea este foarte
accentuata. Se impune, atunci, calmarea pacientului. Pentru linistea pacientului, asistenta trebuie
sa-l incurajeze, sa comunice sa favorizeze relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana, astfel
incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari (discutie,
observatie), asistenta incearca sa:
Evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de
diagnostic grav, frica de durere etc.); in functie de aceste probleme identificabile, aplica
interventiile autonome corespunzatoare;
Asigura un climat calm, de caldura umana;
Printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala, ii demonstreaza pacientului ca ii
intelege problemele (climat de intelegere empatica);

ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei (ca sa stie la ce sa se astepte), rugandu-l


ca, printr-un efort de vointa, sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul examinarii.
Prin discutia competenta cu pacientul, asistenta culege date pentru depistarea altor
manifestari de dependenta, legate de satisfacerea sau nesatisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
Problemele indentificate (anxietate severa, risc de alergii, tahicardii, etc.),asistenta le va
comunica medicului, care va indica medicatia necesara. Asistenta :
Va administra medicatia recomandata de medic (interventie cu rol delegat) pentru sedarea
pacientului sau pentru prevenirea unor incidente accidente ;
Pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si
curatirii complete a stomacului astfel :
Il anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de examinare si in seara
precedenta investiagatie;
In seara zilei precedente, se efectueaza pacientului la care evacuarea stomacului e
deficitare o spalatura gastrica cu apa calduta.
4.
Participarea la tehnica :
Sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de diazepam, in seara
precedenta examinarii si, daca e nevoie si dimineata;
Cu 40 50 minute inainte de proba i se efectueaza o injectie cu atropina, (daca nu exista
contraindicatii), scobutil sau diazepam;
Inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu spray
(Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza limbii si faringele) cu solutii de
Novocaina 1% sau xilina; aceste solutii pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara;
Se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral, stang, pe o pernita tare.
Gastroscopia se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:
Asistenta I vorbeste cu pacientul, il linisteste, ii asigura pozitia capului in extensie
fortata,tine tavita renala sau il sterge pe gura de secretii cu o compresa;
Asistenta II ajuta medicul la introducerea aparatului, ungand gastroscopul, prezentandu-i
instrumentele.
In practica prezenta se face doar anestezie locala, la cerere anestezie i.v. si se lucreaza in
echipa cu minim o asistenta.
5.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
Este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost examinat;
Este transportat in salon (atentie la cei cu hemoragie digestiva superioara in curs);
Este supravegheat atent timp de doua ore dupa terminarea examinarii, urmarindu-se sa nu
manance, sa nu bea ( la cei cu HDS, tratamente endoscopice).
Pacientul caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume alimente fierbinti;
Daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la
indicatia medicului, se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile;
Se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol, pentru evitarea senzatiilor neplacute din
gat.
6.
Pregatirea produselor pentru laborator:
Se pregatesc fragmente de tesut si mucoasa stomacala; produsele prelevate, in vederea
examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator. La serviciul de

endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice (testul ureazei), in vederea descoperirii


prezentei Helicobacterului pylori (testul dureaza 1 ora).
Testul rapid al ureazei (TRU) este un test modern si care dureaza aprox. 20 min.
7.
Reorganizarea locului de munca:
Se aspira solutie de Glutaraldehida 2% sau CIDEX, pana cand este curat gastroscopul
(prin 4 minute de dezinfectie cu Glutaraldehida sau CIDEX se distruge virusul SIDA);
Se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun, apoi se clateste
bine;
Aparatele prevazute cu un cerc albastru ( care sunt de ultima generatie) se pot curata si
dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale;
Interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele,
astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant;
Se periaza extremitatile endoscopului;
Se sterge aparatul cu solutie de Glutaraldehida sau CIDEX (atentie, este toxica); apoi, se
sterge cu alcool de 90 (care se evapora repede si indeparteaza dezinfectantul);
Se usuca bine (pentru a preveni o eventuala infestatie micotica);
Fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja;
Se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat zilnic;
Fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata se dezinfecteaza din nou;

Incidente si accidente :
Dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie de obicei
minima.
DE RETINUT :
Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca, ochelari, etc.) cand se
lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului urmatoarelor
imbolnaviri : hepatite virale, SIDA, astm, conjuctivite, dermatoza, eczeme .
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU COLONOSCOPIE
Colonoscopia: examenul vizual direct al tubului digestiv inferior cu ajutorul unui colonoscop
flexibil; se vizualizeaza: orificiul anal, rectul, colonul sigmoid, descendent, transvers si
ascendent pana la cec, inclusiv valva ileo-cecala.
Colonoscopul : tub din fibre optice flexibile, lund de 135 185 cm; el se poate adapta si la
camera video, cu urmarirea imaginilor obtinute pe un ecran TV.
1.
Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
Musama, aleza, comprese mici sterile, casoleta cu campuri sterile, manusi de cauciuc,
pensa de biopsie, recipiente pentru prelevari histologice, colonoscop cu sursa de lumina si sistem
de aspiratie, vaselina, silicon pentru lubrifiere, recipient cu apa pentru curatirea colonoscopului
dupa utilizare; recipiente cu substante pentru dezinfectia aparatului (aceleasi substante ca si la
gastroscopie);
Medicamente pentru sedarea pacientului.

2.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
Se explica pacientului necesitatea investigatiei;
Este incurajat si se informeaza pacientul despre tehnica utilizata, durata investigatiei,
efectele neplacute (senzatia de presiune, durere);
Se explica scopul pregatirii fizice, in vederea golirii si caratirii complete a colonului de
materii fecale si mucos, care ar impiedica examinarea;
Pregatirea fizica :
-se face de obicei cu FORTRANS sau ENDOFALK, care se administreaza in functie de
momentul examinarii. La examinarea in prima parte a zilei, pacientul consuma seara 3 plicuri
Fortrans, respectiv 2 plicuri Endofalk sub forma de pulbere care se dizolva in apa, fiecare plic se
dizolva intr-un litru de apa. Pacientul consuma 250ml (o cana) la fiecare 15min. Dimineata
urmatoare el consuma restul de 1 plic dupa regula descrisa anterior.
-sedarea pacientului se face de obicei cu MIDAZOLAM (DORMICUM), fiola de 5mg, cu
administrarea a 3mg i.v. La cererea pacientului, se poate face anestezie i.v. dar numai de catre
medicul anestezist si sub stricta supraveghere a acestuia.
3.
Participarea la colonoscopie :
Sunt necesare 2 asistente (se poate efectua si cu o singura asistenta).
Asistenta 1 linisteste pacientul, il solicita sa coopereze si, pe cat posibil, sa se relaxeze
(informarea anterioara il face mai cooperant si mai tolerant fata de efectele neplacute ale
tehnicii);
Urmareste functiile vitale ale pacientului;
Il asaza in decubit lateral stang, cu genunchii flectati, si este acoperit cu un camp steril,
prevazut cu un orificiu central (in timpul examinarii, la solicitarea medicului, pozitia pacientului
poate fi schimbata dintr-un decubit in altul, pe masura ce sonda inainteaza);
Asistenta 2 verifica colonoscopul, asigurandu-se ca este adaptat corect la sursa de lumina
si ca are insuflatia si aspiratia bune;
Lubrifiaza varful tubului (colonoscopului) cu vaselinasi il introduce incep in anus.
ATENTIE!
Asistenta va avea grija sa nu ajunga vaselina pe lentila, fapt care ar impiedica
vizibilitatea;
Pe masura ce medicul are vizibilitatea traiectului lumenului colonic stang, asistenta, la
solicitarea acestuia, avanseaza tubul incet, in lumenul colonului;
In acest timp, asistenta 1 se ocupa de pacient, supraveghindu-l si explicandu-i cum sa
coopereze.
NOTA:
-Se efectueaza toaleta regiunii anale dupa retragerea endoscopului; asistenta ajuta pacientul sa se
imbrace si acesta este transportat in salon sau este asezat pe un pat in camera de supraveghere a
serviciului de endoscopie. Acolo pacientul va ramane atata timp cat este necesar in functie de
starea pacientului, manevrele effectuate, daca este in ambulator sau este internat in spital, daca
este insotit sau singur. Pacientul este monitorizat in continuare: puls , tensiune arteriala, stare de
constienta, evacuarea gazelor, acuze dureroase.
-Pregatirea materialelor pentru laborator, completarea datelor in buletinul de recoltare sau a
buletinului de examen histopatologic.
-Curatarea mecanica si chimica a colonoscopului conform protocoalelor in vigoare.

Incidente si accidente: sangerare, dureri abdominale violente, care opresc investigatia,


perforatie, tahicardie, stop cardiac reflex.
DE RETINUT:Contraindicatii: in operatii abdominale recente, in cursul diverticulitei acute sau
al colitelor ulcerative,herniilor ombilicale, in ascite masive sau la persoane confuze necooperante

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU CISTOSCOPIE


Cistoscopia= metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.
Scop:
-identificarea proceselor patologice endovezicale,inflamatiilor specifice sau nespecifice,
tumorilor,malformatiilor anatomice,calculilor,corpilor straini.
Cistoscopul este format din:
-o teaca metalica cu extremitatea distala cudata in carja
-un mandrin care este o tija metalica cu extremitatea rotunjita care permite introducerea
cistoscopului fara lezarea mucoasei uretrale
-un telescop de examinare
-un telescop de cateterism,cu 1-2 canale prin care se introduce instrumentele ce vor cateteriza
ureterul,vor prelucra calculi vezicali,pentru biopsia formatiunilor tumorale.
Din cistoscoape s-au desprins Rezectoscoapele folosite la rezectia adenomului de
prostate,adenocarcinomul de prostate,tumorile vezicale,scleroza de col.
Pregatirea instrumentelor si a materialelor:
-casolete cu campuri sterile si amnusi de cauciuc sterile
-costum steril pentru medic(halat,masca)
-seringa Guyon cu oliva uretrala,sterilizata
-solutie novocaina 0,5% 40-50 ml
-seringa de 20 ml sterilizata
-pense sterile
-tampoane de vata sterile
-cistoscop de irigatie,de cateterism sau operator sterilizate
-solutie de acid boric 3%
-doua sonde uretrale radioopace lungi de 60-70 cm si groase de 4-8
-sonde uretrovezicale sterile
-solutii dezinfectante
-eprubete pentru recoltarea urinei
-doua tavite renale
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
-se anunta pacientul,I se explica necesitatea tehnicii,la nevoie cu jumatate de ora inainte I se
administreaza un sedative
-I se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid,cu o ora inainte de examen
-pacientul isi va goli vezica urinara,va fi condus la sala de examinare si ajutat sa se dezbrace in
regiunea inferioara a trunchiului
-este ajutat sa se urce pe masa speciala(de cistoscopie sau ginecologica) sis a se aseze in pozitie
ginecologica

-I se fixeaza picioarele pe suporturile mesei


-se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului,cu apa si sapun
-se acopera membrele inferioare cu campuri sterile.lasand libera regiunea perineului
Participarea la tehnica:
-se dezinfecteaza meatul urinar; pentru anestezie locala se introduce in uretra 20 ml solutie
novocaina 0,5% sau 30 ml borat de procaine 2%
-anestezia locala se poate face si prin badijonarea meatului si instilatie de Xilocaina sau
Lidocaina
-la femei anestezia locala este suficienta pentru efectuarea cistoscopiei in scop diagnostic
-la barbate,cistoscopia cu cistoscop rigid e preferabil sa se faca in rahianestezie; se poate utilize
si anestezia intravenoasa sau prin masca
-anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru investigatiile cu fibroscopul; orice
manevra endoscopica,rezectie de prostate sau tumori,necesita anestezie regionala sau generala
-se verifica functionalitatea sistemului de iluminat,starea de curatenie a lentilelor,etanseizarea
asamblarilor
-se lubrifiaza instrumental care urmeaza sa fie introdus(Instilagel-lubrifiant si anestezic local)
-se ofera aparatul medicului
-se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pana cand lichidul de spalare devine perfect
limpede
-medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie dezinfectanta slaba (la barbate) sau
250 ml (la femei) si inlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic
-se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica(inspecteaza peretii vezicali)
-se ofera medicului succesiv cateterele de dimensiuni diferite
-se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare,pentru urocultura sau examene biochimice,
bioptice
-pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de examinare pe targa si transportat in
salon
-este asezat in decubit dorsal,comod,fara perna,timp de 12 ore
-se administreaza la nevoie calmante si antispastice
-la femei,cistoscopia se poate realiza si ambulatoriu,vor fi ajutate sa coboare de pe masa de
examinare si sa se imbrace
-nu necesita supraveghere speciala
Reorganizarea locului de munca:
-se arunca deseurile,instrumentele se spala bine,cu o perie moale,cu apa si sapun si se clateste
sub jet,la robinet
-lentilele se sterg cu apa si sapun,depozitele se indeparteaza cu o perie moale,interiorul tubului se
curate minutios cu tampoane de vata montate pe porttampon
-se insufla aer sub presiune pentru indepartarea eventualelor reziduuri
-tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie in solutie dezinfectanta(Cidex) sau prin
pastrare in vapori de formaldehida cel putin 2 ore
-dupa dezinfectie si sterilizare,toate instrumentele se aseaza in cutiile in acre se pastreaza
Incidente si accidente:
-accese febrile trecatoare ,frisoane,dureri lombare asemanatoare cu colica renala
-mici hemoragii produse spontan sau in urma spalaturii vezicale cu apa calda
-ruptura de uretra,cu uretroragie
-perforatia vezicii urinare

Cistoscopia se executa in conditii de perfecta asepsie.


MASURAREA RESPIRATIEI
Def.= nevoia de a capta oxigenul din mediul inconjurator si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.
Frecventa respiratiei:
-la nou nascut; 30-50 r/minut
-la 2 ani -25-35 r/min
-la 12 ani- 15-25 r/min
-adult- 16-18 r/min
-varstnic- 15-25 r/min
Tipuri de respiratie:
-costal superior- femeie
-costal inferior- barbat
-abdominal- copii si varstnici

Masurarea respiratiei:
Scop:
-evaluarea functiei respiratorii a pacientului
Elemente de apreciat:
-tipul respiratiei
-amplitudinea miscarilor respiratorii
-ritmul
-frecventa
Materiale necesare:
-ceas cu secundar
-creion de culoare verde sau pix verde
-foaie de temperatura
Interventiile asistentei:
-asezarea pacientului in decubit dorsal,fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
-plasarea mainii,cu fata palmara pe suprafata toracelui
-numararea inspiratiilor timp de un minut
-consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie orizontala a
foii reprezinta doua respiratii)

1 linie=2 r
MASURAREA PULSULUI
Def.= expansiunea ritmica a arterelor,care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu
sistola ventriculara.Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul
arterial si cel impins in timpul sistolei.
Frecventa:
-la nou nascut- 130-140 pulsatii/min
-la copilul mic- 100-120 pulsatii/min
-la 10 ani- 90-100 pulsatii/min
-la adult- 60-80 pulsatii/min
-varstnic- peste 80-90 pulsatii/min

Scop:
-evaluarea functiei cardiovasculare
Elemente de apreciat:
-ritmicitatea
-frecventa
-celeritatea
-amplitudinea
Locuri de masurare:
-orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos:
-temporal
-carotid
-apical
-femural
-radial
-popliteu
-tibial
-pedios
Materiale necesare:
-ceas cu secundar
-creion rosu sau pix rosu
Interventiile asistentei:
-pregatirea psihica a pacientului
-asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 min
-spalarea pe maini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
-numararea pulsatiilor timp de 1 minut
-consemnarea valorii printr-un punct pe foaia de temperatura

1 linie orizontala=4 pulsatii


-unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie,pentru obtinerea curbei

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE


Def.=presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Factori care determina tensiunea arteriala:
-debitul cardiac
-forta de contractie a inimii
-elasticitatea si calibrul vaselor
-vascozitatea sangelui
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
Valori:
-1-3 ani- 50-60/75-90 mmHg
-4-11 ani 60-65/90-110 mmHg
-12-15 ani 60-75/100-120mmHg

-adult 75-90/115-140mmHg
-varstnic- peste 90/150 mmHg
T.A.min=T.A.max/2+1 sau 2
Scop:
-evaluarea functiei cardiovasculare(forta de contractie,elasticitatea,calibrul vaselor)
Elemente de evaluat:
-tensiunea arteriala sistolica(maxima)
-tensiunea arteriala diastolica(minima)
Materiale necesare:
-aparate pentru masurarea tensiunii arteriale(cu mercur,cu manometru,oscilometru Pachon,
stetoscop biauricular,tampon de vata,alcool,creion rosu sau pix rosu
Metoda de determinare:
-palpatorie
-ascultatorie
Interventiile asistentei:
Pentru metoda ascultatorie:
-pregatirea psihica a pacientului
-asigurarea repausului fizic 10-15 min
-spalarea pe maini
-se aplica manseta pneumatic ape bratul pacientului,sprijinit si in extensie
-se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala,sub marginea inferioara a mansetei
-se introduce olivele stetoscopului in urechi
-se pompeaza aer in manseta pneumatica,cu ajutorul perei de cuciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile
-se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei,pana cand se percepe
primul zgomot arterial(valoarea tensiunii maxime)
-se retine valoarea pentru a fi consemnata
-se continua decomprimarea,zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
-se retine valoarea indicata de acul manometrului sau coloana de mercur,in momentul in care
zgomotele dispar(valoarea tensiunii minime)
-se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie

1 linie orizontala=1 unitate coloana de mercur


-se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrane cu alcool
Pentru metoda palpatorie:
-determinarea se face prin palparea arterei radiale
-nu se foloseste stetoscopul biauricular
-etapele sunt identice metodei ascultatorii
-are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea,palparea pulsului periferic fiind
posibila numai dupa reducerea accentuate a compresiunii exterioare

HIPERTERMIA
Def= ridicarea temperaturii corpului peste valoarea de 37 grade C la adult.
Hipertermia poate constitui un mechanism de aparare a organismului,pt ca in cazul invaziei
microbiene,determina producerea de anticorpi printr-o crestere a metabolismului.
Manifestari de dependenta:
-subfebrilitate 37-38 grade C
-febra moderata 38-39 grade C
-febra ridicata 39-40 grade C
-hiperpirexie peste 40 grade C
-frisoane= contractii musculare puternice
-piele rosie,calda,umeda
-piloerectia= piele de gaina
-sindrom febril: grup de semne: cefalee.curbatura,tahicardie,tahipnee,inapetenta,sete,oligurie,
urini concentrate,convulsii,halucinatii,dezorientare
-eruptii cutanate- macule,papule,vezicule-intalnite in bolile infectioase
-febra continua- mentinerea temperaturii in stare de boala peste 37 grade C cu diferenta de sub 1
grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara
-febra intermitenta- diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in
starea de boala,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
-febra remitenta- diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in
perioada de stare a bolii,dar cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C
-febra recurenta- perioade febrile de 4-6 zile,ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6
zile,trecerile facandu-se brusc
-febra ondulanta- perioade febrile,ce alterneaza cu perioade de afebrilitate,trecerea este lenta
In evolutia oricarei febre(hipertermie) se disting 3 perioade:
-perioada initiala(de debut)
-perioada de stare
-perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva ore-debut brusc-sau de cateva zile-debut lent
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani,aspectul curbei febrile fiind diferit,in functie
de boala.
Perioada de declin poate fi scurta-declin in criza-sau de cateva zile-declin in liza.
Interventiile asistentei: Obiective:
Pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limitele fiziologice:
-aeriseste incaperea
-asigura imbracaminte lejera
-aplica comprese reci,impachetari reci,punga cu gheata,frictiuni
-incalzeste pacientul in caz de frisoane
-administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,antibiotice
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic:
-calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 de ore
-serveste pacientul cu cantitati mari de lichide
Pacientul sa aiba o stare de bine fizic si psihic:
-schimba des lenjeria

-mentine igiena tegumentelor


-pregateste psihic pacientul,inaintea tehnicilor de recoltare si examinare
HIPOTERMIA
Def.= scaderea temperaturii corpului sub limitele normale,cauzata de un dezechilibru intre
termogeneza si termoliza.Este mai putin nociva decat hipertermia.
In copilarie ,hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare; la
adult de expunerea prelungita la frig,de dereglari endocrine,de abuzul de sedative si alcool; la
persoana varstnica cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos.
Manifestari de dependenta:
-hipotermia-valori ale temperaturii corpului sub limita normala de 36 grade C
-hipotensiune arteriala-scaderea tensiunii arteriale
-cianoza- coloratia vinetie a buzelor,unghiilor,urechilor
-eritem-roseata fetii,yrechilor,mainilor
-edem generalizat-tumefierea intregului corp
-durere-la nivelul regiunii expuse la frig
-oboseala-stare de epuizare musculara
-tulburari de vorbire-vorbire lenta
-somnolenta-nevoie crescuta de somn
-degeraturi-leziuni de necroza la nivelul pielii,determinate de temperatura scazuta
-apatie-indiferenta
-parestezii- senzatia de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig
Interventiile asistentei:Obiective:
Pacientul sa aiba temperatura corpului in limitele fiziologice:
-incalzeste pacientul lent,cu paturi
-creste treptat temperature mediului ambient
-recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei,hemogramei,hematocritului
-pregateste pacientul pentru EKG
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic:
-administreaza lichide usor caldute,in cantitati mii,la intervale regulate de timp
-calculeaza raportul ingesta-excreta pe 24 de ore
Pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor:
-pune extremitatile pacientului in apa calduta de 37 grade C
-maseaza extremitatile
-administreaza tratamentul prescris: antibiotice,corticoizi,analgezice

RETENTIA DE URINA
Def. Ischiuria sau retentia de urina= incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul.Ea nu trebuie confundata cu anuria,care inseamna lipsa secretiei renale.
Ischiuria poate fi datorata unui obstacol in calea eliminarii urineica: stricture cicatriceale,calculi
inclavati in uretra,hipertrofia prostatei sau alte procese de vecinatate care comprima calea de
evacuare a urinei sau a unei paralizii a vezicii urinare sau sfincterelor,precum in mielita,tabes,
poliomielita,traumatisme medulare sau unei pareze trecatoare in cursul infectiilor grave(febra
tifoida,meningita,encefalita,septicemia,dupa interventii chirurgicale intraabdominale) si in coma.
Retentia urinara determina o distensie extrema a vezicii,care va bomba(se simte la palparea
deasupra simfizei pubiene),in timp ce in caz de anurie ramane goala.
In urma presiunii marite din vezica,daca nu este un obstacol mecanic,sficterul uretral cedeaza
si urina incepe sa se evacueze picatura cu picatura. Acest fenomen se numeste ischiurie
paradoxala sau incontinenta prin regurgitare(prea plin).
Manifestari de dependenta:
-glob vezical- distensia vezicii urinare deasupra sinfizei pubiene,cauzata de retentia urinara
-mictiuni- absente
-polakiurie- mictiuni frecvente,in cantitati mici(eliminare prin prea plin)
Interventiile asistentei:Obiective:
Pacientul sa aiba mictiuni spontane:
-verifica prezenta globului vezical
-incearca stimularea evacuarii astfel:
-introduce bazinetul cald sub bolnav
-pune comprese calde pe regiunea pubiana
-lasa robinetul deschis sa curga apa(sa fie auzita de bolnav)
-introduce mainile pacientului in apa calda
-efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinei la indicatia medicului
Pacientul sa aiba echilibru psihic:
-invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea,a manca,a face exercitii fizice
si a elimina,pentru a-si stabili propriul orar de ingestie si eliminare
-invata pacientul pozitia corecta pentru usurarea mictiunii si golirea completa a vezicii
-linisteste pacientul si il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa
-asigura climat cald,confortabil

CONDUITA DE URGENTA IN INFARCTUL MIOCARDIC


Def. Infarctul miocardic= zona de necroza ischemica in miocard,prosuda prin pbliterarea
unei ramuri coronariene.
Semne si simptome:
-durerea retrosternala: senzatie de constrictie(gheara),senzatie de presiune(corset de fier care
impiedica respiratia), simpla jena retrosternala,arsura, greutate, usoara apasare
-iradiaza in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala si mandibula
-localizarea poate fi si extratoracica:epigastru,abdomen,brate,antebrate si pumn pana in ultimele
2 degete
-poate iradia in orice regiune a toracelui depasind sus gatul,iar in jos in epigastru,hipocondrul
drept sau stang,dar cel mai des intalnita este cea retrosternala
Durerea dureaza de la 30 minute cateva ore si nu cedeaza la nitriti.Apare de obicei in repaus si
determina agitatia bolnavului.
Este insotita de anxietate extrema,senzatia de moarte iminenta,greturi,varsaturi,distensie
abdominala, senzatia de plenitudine epigastrica,transpiratii reci,ameteli,hipotensiune arteriala
imediat sau la cateva ore,tahicardie.
-febra apare la 12-24 ore de la debut
-uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput:paloare,tegumente reci si umede,puls
rapid si filiform,alterarea starii generale,oligurie.
Conduita de urgenta:
- faza de prespitalizare este intervalul de la debutul infarctului miocardic pana in momentul
sosirii bolnavului in spital
-se previne moartea subita:se aseaza bolnavul in decubit dorsal,se interzice orice miscare
-are loc sedarea durerii la indicatia medicului: morfina 0,01-0,02 gr(1 fiola) s.c sau i.m eventual
i.v,incet diluata in ser fiziologic sub controlul respiratiei; mialgin 0,10gr s.c sau i.m eventual i.v
diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10%; fortral 30 mg i.v sau i.m
-se urmareste tensiunea arteriala si se mentine cu perfuzii cu glucoza 5%, Dextran, Marisang si
H.H.C
-se urmareste pulsul
-se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic
-se mentine permeabilitatea cailor aeriene prin aspiratie si oxigenoterapie
-transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca cu autosanitara si obligatoriu cu targa. Ideale
sunt ambulantele cu defibrilatoare,monitorizare,reanimare,insotite de un medic si un cadru mediu
Ingrijiri acordate in unitatile prespitalicesti:
-Instalarea bolnavului in pat:se transporta de la salvare direct pe sectie ,cu targa,intr-un timp cat
mai scurt, mutarea de pe targa in pat se face de catre personalul sanitary fara a permite
bolnavului sa se miste.Asistenta ii va asigura un climat de liniste,salon bine incalzit si aerisit si o
pozitie cat mai comoda in pat
-la indicatia medicului se sedeaza durerea: derivatii de opiacee(morfina,mialgin), fortral sau
amestecuri litice(romergan+largactil+mialgin); se combate anxietatea cu sedative (fenobarbital,
diazepam) evitandu-se pe cat posibil administrarea sedativelor concomitant cu cea a opiaceelor;
oxigenoterapia
-se urmareste zilnic E.C.G,T.A, ritmul cardiac,inregistrarea temperaturii de cate ori este indicat
de medic

-asistenta va recolta probe de sange pentru laborator(pt dozarile


enzimatice,fibrinogen,glicemie,determinarea leucocitozei,VSH-ului,colesterolului si acidului
uric)
-se previn complicatiile tromboembolice:anticoagulante(heparina 300-400 mg/24 ore,cate 2 fiole
la 4-6 ore), concomitant trombostop(4-6 tablete pe zi) iar la 48 de ore se controleaza timpul
Quick
-se preintampina hiperexcitabilitatea miocardului cu xilina 200 mg I.m sau i.v
-medicamentatia se administreaza cu mare punctualitate,la pat,in pozitie orizontala.Asistenta va
avea pregatite medicamentele pt eventualele complicatii.Desi medicamentele se dau cu
strictete ,in unele cazuri asistenta trebuie s aintervina cu nitroglicerina si oxigen
-alimentatia bolnavului:mese fractionate,la pat in primele zile in D.D,trecandu-se treptat la
alimentatia active.regimul va fi hiposodat si hipocaloric,in primele zile se servesc lichide
,pireuri,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi.Se vor evita alimentele care produc
gaze sau intarzierea tranzitului intestinal.Se interzice total fumatul
-se urmaresc evacuarile de urina si fecale: va fi ajutat sa foloseasca urinarul si bazinetul fara a fi
ridicat,constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase si laxative usoare,diureza si scaunul se
trec in foaia de observatie
-igiena bolnavului:baia generala sau partiala se face la pat,fara a fi ridicat in primele zile
-mobilizarea bolnavului:repaus total la pat in prima saptamana,
-durata imobilizarii depinde de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor
-treptat se permite miscarea pozitiei la pat si miscari active ale membrelor
-durata repausului la pat in pozitie semisezanda este de 2-3 saptamani
-mobilizarea se face progresiv(sederea la marginea patului,in fotoliu,ridicarea din pat) sub
controlul T.A si pulsului
-se vor evita discutiile cu voce tare,telefoanele,nu se permit vizitele in grup si vizitele lungi,nu se
comunica vesti neplacute,se va facilita contactul cu bolnavi restabiliti
-se instruieste pacientul asupra modului de viata la externare,asupra modului de administrare a
medicamentelor,prezentarii periodice la control

CONDUITA DE URGENTA IN ASTMUL BRONSIC


Def.= accese de dispnee paroxistica expiratorie provocata de obstructia bronhiilor prin
bronhospasm.
Semne si simptome:
-in criza de astm bronsic:dispnee cu character expirator,uneori rinoree,tuse,stranut,anxietate,tuse
cu expectoratie,transpiratii,bradicardie,pozitia pacientului este ortopnee
-in starea de rau asmatic:polipnee cu expiratie prelungita,tiraj,cianoza,transpiratii abundente,
imposibilitatea de a vorbi,hipertensiune arteriala,tahicardie
Conduita de urgenta in criza de astm bronsic:
-bolnavul este mentinut in pozitie sezand si av fi sters de transpiratii

-pana la sosirea medicului I se vor administra:antispastice(papaverina), dilatatoare ale


bronhiilor(eufilina=miofilin), simpatico-mimetice(tablete de efedrina,alupent,asmopent,berotec
in inhalatii sub forma de spray)
Medicul va face apoi indicatia medicatiei de urgenta,medicamentatia uzuala de urgenta:
1. MIOFILIN se fac 1-2 fiole in injectie i.v,se administreaza lent 3-5 minute
2. HEMOSUCCINAT DE HIDROZCORTIZON(CORTICOID) de la 50-200 mg numai
i.v ,in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. 1 fiola de HHc= solvent(5 ml fiola maro)
+substanta active(1 ml fiola alba)=25 mg. Se introduce solventul in solutia activa i.v 2-8
fiole
3. OXIGENOTERAPIA prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana in
faringe.Oxigenul se administreaza umidificat,cu debit de 6-8 l /minut. In caz de
ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de Mg injectat numai i.v foarte lent
10-20 ml. Se continua administrarea de simpatico-mimetice sub forma de inhalatii sau
BRONHODILATIN sublingual
4. EFEDRINA( fiola de 1 ml 5% care se face s.c)
5. ADRENALINA(1 fiola de 1 ml 1/1000 s.c)

CONDUITA DE URGENTA IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE


Def..Insuficienta respiratorie=incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor
normale de gaze,in conditii de repaus si effort
Semne:
-dispnee,cianoza,tahicardie,insotite de neliniste ,agitatie, apoi de starea subcomatoasa.
Conduita de urgenta:
Materiale necesare:
-aparatura de aspiratie,de oxigenoterapie,trusa de intubatie laringiana,laringoscopie si
traheostomie, ace ,seringi sterile, medicamente(cardiotonice,analeptice,hemosuccinat de
hidrocortizon,miofilin), aparate pentru respiratie artificiala
Obiective si masuri de realizare:
-permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile supraglotice:

Asezarea bolnavului in decubit dorsal cu capul in hiperextensie

Impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei.


Curatirea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate
in tifon,cu tampoane sau aspirarea secretiilor faringiene
Daca nu se elibereaza caile respiratorii,se aplica lovituri in regiunea
interscapulovertebrala a bolnavului si se continua incercarea de scoatere a corpilor
straini cu ajutorul degetelor
Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa adecvata
Se efectueaza intubatia orofaringiana cu canula Gueddel care plasata in cavitatea
bucofaringiana,impiedica lunecarea posterioara a limbii

-permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice:se aseaza bolnavul in pozitie de


drenaj postural:
Asistenta aseaza bolnavul in decubit ventral sau lateral,cu capul mai jos fata de
trunchi,intors intr-o parte
La bolnavii asezatai in decubit ventral se aseaza in regiunea inghinala un suport format
din perna sau sul de paturi,marind eficacitatea drenajului. Pozitia corpului va fi schimbata
la 20-30 minute
Secretiile care nu se elimina prin drenaj postural coe fi extrase cu seringa Guyon,trompa
de vid,aspirator electric,aspirator de oxigen, toate fiind sterile
In obstructia cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda
apasarea diafragmului de jos in sus,astfel incat acesta ,ca un piston,sa impinge aerul
existent in bronhii si trahee,favorizand astfel eliminarea corpilor straini
Obstructiile subglotice se mai combat la bolnavii constienti,prin provocare de tuse
artificiala,dup ace secretiile bronsice au fost fluidizate cu medicamente
In obstructiile laringo-traheale severe se practica intubatia orotraheala sau traheostomia
,dupa care se face aspiratia secretiilor
-Oxigenoterapia:
Sa se asigure ca au fost dezobstruate caile aeriene
Sa se asigure sonde nazale sterile
Sa se asigure umidificarea oxigenului(2/3 apa si 1/3 alcool etilic)
Asistenta va introduce sonda nazala pana in faringe(o lungime egala distantei care separa
nasul de lobul urechii)
Se verifica debitul(16-18/minut)
Asistenta trebuie sa stie ca oxigenoterapia irationala,indelungata sau concentrate duce la
efecte nedorite
-respiratia artificiala:
Dupa asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii,asistenta verifica daca bolnavul are sau
nu respiratie spontana
Daca bolnavul nu are respiratie spontana,se trece imediat la respiratie artificiala,folosind
metoda gura la gura,gura la nas,trusa de ventilatie tip Ruben sau dispozitiv de respiratie
artificiala cu burduf actionat manual
-masuri terapeutice etiopatogenetice:
Scoaterea din mediu,respiratie artificiala,oxigenoterapia(in caz de conditii cu aer viciat)
Tratament cu HHC,la indicatia medicului(100-300 mg)i.v in perfuzie(in edem laringian
alergic,laringite edematoase). Se pot adauga calciu clorat i.v, calciu gluconic (10-20 ml
sol 20% i.v)
Bronhodilatatoare in spasmul bronhiolelor
Ser antidifteric in crup difteric
Spasmolitice in cazul spamului glotic
Evacuarea prin punctie a colectiilor de lichide in revarsatele pleurale
Evacuarea aerului in pneumotorax
-supravegherea si ingrijirea bolnavilor spitalizati:

Asistenta va urmari in permanenta respiratia,expectoratia,culoarea fetei,transpiratia sau


uscaciunea pielii si mucoaselor,pulsul,T.A, temperatura, diureza,scaunul si le noteaza in
foaia de tratament
Bolnavul aflat in repaus obligatoriu la pat,va fi servit cu plosca,I se vor acorda zilnic
ingrijiri igienice
Dupa trecerea crizei se asigura alimentarea bolnavului pe gura cu lingurita. Daca
bolnavul nu poate inghiti,se alimenteaza prin sonda sau hidratat parenteral
Se va schimba pozitia din 20 in 20 de minute
Se provoaca tuse prin tapotaj thoracic si se indeamna bolnavul s atuseasca din 10 in 10
minute
Asistenta va asigura aerisirea salonului,atmosfera calda,umiditate normala,are grija ca
bolnavul sa nu raceasca

CONDUITA DE URGENTA IN LITIAZA RENALA


Def. Litiaza renala= afectiune caracterizata prin prezenta calculilor in basinet si caile
urinare.
Semne si simptome:
-durere lombara permanenta sau provocata de effort
-durere colicativa
-pozitie antalgica
-anxietate,neliniste,agitatie
-tenesme vezicale
-disurie,polakiurie
-greturi ,varsaturi
-paloare ,transpiratii,extremitati reci
Interventii:
Masuri de urgenta:
-repaus la pat
-calmarea durerii
-combaterea starii de soc
-recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator
-suport psihic al pacientului
-observarea semnelor si simptomelor unor complicatii(anurie,febra)
-aplicarea tratamentului specific:
Litiaza calcica:reducerea aportului de calciu din alimentatie,administrarea substantelor
care scad absorbtia calciului,tratamentul afectiunii cauzale,reducerea alimentelor bogate
in oxalate(tomate,telina,sfacla,citrice,ciocolata)
Litiaza oxalica: dieta fara telina,cacao,sucuri de citrice

Litiaza urica: dieta bogata in vegetale,restrictie de proteine,evitarea consumului de


ridichi,fasole,mazare.ciuperci,ciocolata,conopida
Litiaza fosfatica:dieta hiposodata,bogata in proteine si lipide,evitarea consumului de
branza,oua,legume uscate
-recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator
-pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice
-cura balneara
-pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau
distrugere a calculilor:
Ablatie chirugicala(pielolitotomie, ureterolitotomie)
Cistoscopie cu ablatie
Litotritia ultrasonica
-administrarea tratamentului medicamentos in functie de tipul litiazei:
Inhibitori ai formarii substantelor care precipita
Substante care scad absorbtia calciului
Substante care scad absorbtia intestinala de fosfati

CONDUITA DE URGENTA IN EDEMUL PULMONAR


EDEMUL PULMONAR acut survine prin inundarea brutal a alveolelor pulmonare de ctre un
transudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare care survine datorit
creterii presiunii sngelui n capilarele venoase
TIPURI: hemodinamic (cardiogen) i lezionar (necardiogen)
MANIFESTRI CLINICE: se instaleaz de obicei noaptea (cardiogen) cu dispnee
sever, intens, survenit brusc
respiraie polipneic zgomotoas, nsoit de sete de aer
ortopnee
anxietate extrem
tuse uscat n prima faz, apoi cu sput spumoas, rozat, aerat, caracteristic
transpiraii
cianoz
turgescen jugular
tahicardie
TA poate fii normal, crescut sau sczut .n EP necardiogen mai apar n plus febr, tuse,
expectoraie muco-purulent i dureri toracice
CONDUITA DE URGEN: msuri de urgen extrem de la domiciliul bolnavului la spital
poziionarea semieznd
se aspir expectoaria
se cur gura bolnavului
se aplic garoul la rdcina a 3 membre, fr comprimareaarterelor
la fiecare 10 min. se mut succesiv garoul la al 4-lea membru, desfacerea facndu-se progresiv

se administreaza oxigen
2umidificat, aerosoli antispum
la nevoie intubaie cu aspiraie i respiraie artificial
TRATAMENT:
morfin 0,01-0,02g IV i IM iar n caz de reacie vagal se asociaz cu atropin
digitalice(deslanatozid 2mg IV), diuretice (furosemid 2 fiole lent IV timp de 1-2min)
se face venesecie cu emisiune rapid de snge 300-500ml (contraindicat n infarct miocardic
acut, vrstnici cu ateroscleroz celebral)
intubaie orotraheal i respiraie artificial
nitroglicerin 1-4 tablete sublingual i antihipertensive. n EPA cu tensiune sczut
se contraindic emisia de snge, morfina i hipotensoare

CONDUITA DE URGENTA IN SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA


Sindromul de deshidratare acut (SDA) este manifestarea clinico-biologic sever aprut ca
urmare a pierderii n scurt timp (1-2 zile) a unei mari cantiti de ap i electrolii, care este
echivalent cu pierderea greutii corporale , care depete 10%din valoarea iniial a acesteia .
Debut
Brusc
Cu prodrom(ore-zile) : scaune modificate,vome(maldigestie), anorexie, febra, sete,agitatie, facies
,,indispus, usor suferind,stagnare/scadere ponderala.
Perioada de stare
Stare generala profund alterata si cu alterare rapida.
Febra (provocata de sete si infectie).
Tegumentele si mucoasele sunt palid-cenusii,uscate, cu cianoza a extremitatilor .
Elasticitatea este practic disparuta(pliul cutanat latero-abdominal este persistent).
Turgorul este flasc sau cu aspect de,,cocasau scleredem
Fontanela anterioara evident deprimata.
La nn si sugar in primele 2-3 luni -,,incalecareaoaselor parietale (deshidratarea accentuata
a creierului).
Facies suferind, cu aspect ,,toxic.
Globii oculari sunt infundati in orbite, privirea este stinsa, clipitul este rar (,,ochi de
papusa) , corneea este opacifiata.
Manifestari CV :
Tahicardie(180-200 b/min);
>200-220 b/min (sindrom de insuficienta coronariana acuta);
Afectarea SNC:
-torpoare,agitatie pana la convulsii
-somnolenta pana la coma,hipernatriemiehematon subduralconvulsii si /sau semne de HIC
Semne respiratorii:
Respiratie superficiala=>dispnee intensa
Respiratie tip ,,acidotic

Clinic si radiologic plaminul este sanatoSemne digestive:


Hepatomegalie (datorata steatozei hepatice,evidentiate prin punctie-biopsie hepatica sau necropsie ) .
Abdomen,,excavatsau meteorizat (necesita DD cu abdomenul acut chirurgical, ce poate complica
evolutia unei gastroenterocolite cu ulceratii ale intestinului care s-au putut perfora).
Modificari renale:
Oligoanurie
Daca diureza este prezenta la un sugar/copil mic cu SDA severa, trebuie sa ne gindim la alta etiologie (Dz,
diabet insipid).
Tratament
Internarea in spital este obligatorie!
Tratamentul recomandat are intotdeauna uncaracter de urgenta, care trebuie sa inceapa chiar din momentul
prezentarii la camera de garda.
Corectarea deshidratarii se face prin rehidratare per orala sau parenterala.
Rehidratarea per orala (dieta hidrica) este prima etapa a tratamentului.Este calea fiziologica de
rehidratare.
Obiectivele sunt inlocuirea pierderilor de apa si nitriti,aport caloric,combaterea acidozei.
Solutiile de rehidratare orala sunt disponibile ca atare sau se prepara instant din saruri de
rehidratare orala,cele pentru copii au de obicei gust de fructe.
Pentru rehidratare se dau 100ml/kg corp,in decurs de 4-6 ore,dupa care se reevalueaza cazul.
La copilul mic,pentru a preveni deshidratarea se dau 50-100 ml dupa fiecare scaun diareic.
Durata dietei hidrice este de 4-6 ore ,maxim 12. Se administreaza cu pipeta
,lingurita,biberon,prin gavaj continuu sau discontinuu,in mese mici ,fractionate in functie de
toleranta digestive.
Rehidratarea parenterala:
-este indicata in sindromul de deshidratare acuta grava cu colaps si soc hipovolemic; in
sindromul de deshidratare acuta de gr II si gr I associate cu varsaturi frecvente,imposibilitatea
rehidratarii enterale,ileus
Durata nu depaseste in general 24 de ore.
Cantitatea de lichide se calculeaza in functie de pierderile anterioare initierii tratamentului,
pierderile actuale prin varsaturi si diaree,necesarul zilnic fiziologic,
Exista scheme speciale de rehidratare in afectiuni precum diabet zaharat decompensat,
insuficienta cardiaca,insuficienta renala.

CONDUITA DE URGENTA IN COMA HIPOGLICEMICA


Definitie=Coma hipoglicemica este manifestarea extrema a hipoglicemiei, se anunta cu
pierderea starii de constiinta sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a actiona
adecvat pentru a iesi din hipoglicemie fara interventia altor persoane. Coma este
caracterizata printr-o imposibilitate totala de trezire

Coma hipoglicemica are un debut rapid,cu senzatie de oboseala,tahicardie,logoree,delir,


transpiratii, anxietate,convulsii,semnul Babinski lateral,nu apare glicozurie si cetonurie,nu apar
fenomene de deshidratare,absenta respiratiei Kussmaul.
Interventii:
Toate comele care apar la un pacient tratat cu insulina si /sau sulfonilureice,trebuie tratate ca o
coma hipoglicemica.
In cazuri incerte nu exista nici o problema in a administra glucoza hipertonica)20-40%) 20-30 ml
care este urmata de o ameliorare rapida in cazul unei come hipoglicemice dar de nici un efect in
cazul comei diabetice,dar niciodata nu se administreaza insulina.Se transporta la spital.
In hipoglicemia severa(coma) pacientul este inconstient si incapabil de a inghiti,deci se va evita
administrarea orala.
Masurile terapeutice vor fi de urgenta maxima.
Se recolteaza glicemia cu confirmarea rezultatului.
Se administreaza glucacon 1-2 mg i.m,s.c
Se administreaza glucoza 33% pana ce pacientul iese din coma(100-150 ml), solutie
glucozata(SG) 20% perfuzie i.v
Vitamina B1,B6,piracetam
Daca nu sunt disponibile se introduce zahar cu lingurita,intre arcadele dentare.
Se supravegheaza pacientul pentru constatarea eventualelor sechele neurologice.
Tratament:
Dupa ce isi revine:pranz glucidic
Daca pacientul nu isi revine si glicemia a crescut,se continua cu perfuzii cu solutii
glucozate 5-10%,pentru a mentine glicemia la 200-250 mg/dl (glicemia se ia din 2 in 2
ore)
Pentru combaterea edemului cerebral se administreaza HHC -100 mg in 500 ml SG,
manitol 20%- 100-200 ml i.v la 4-6 ore, furosemid 20-80 mg/zi

CONDUITA DE URGENTA IN INTOXICATIA CU BARBITURICE


Def. Barbituricele sunt derivai ai acidului barbituric, cu proprieti sedative, hipnotice,narcotice
i anticonvulsivante. Determin urmtoarele efecte: grbesc procesul de adormire,cresc durata
total a somnului, micoreaz frecvena i durata trezirilor n cursul nopii,deprim aciunea
tuturor esuturilor excitabile.Sistemul nervos central (SNC) este deprimat gradat, n funcie de
doz, trecnd prinstadiile de sedare, somn, anestezie general, com.
n cazul administrrii orale, se absorb rapid, att la nivelul mucoasei intestinale, ct i la nivelul
mucoasei gastrice (mai ales, cnd se folosesc srurile sodice i cnd stomacul este gol).
Compuii solubili n lipide se leag parial de proteinele plasmatice, se distribuie rapid n creier
i de la creier la alte esuturi, se metabolizeaz predominant prin ficat.Barbituricele cu efect rapid
i durata scurt de aciune sunt folosite ca hipnotice.
Compui mai puin solubili n lipidese leag n mic msur de proteinele plasmatice, se
distribuie lent n alte esuturi, epurarea se face ncet, n parte prin metabolizare, n parte prin
eliminare renal(barbiturice cu durat lung de aciune).
Barbituricele trec uor n sngele fetal, dar sunt secretate n proporie mic prin laptele matern.
Efectele adverse la administrarea barbituricelor pot fi grupate astfel:
- deprimare central nespecific, cu senzaie de oboseal i scderea performanelor
psihomotorii;- somnolen rezidual la trezire (mai ales, pentru compuii cu efect de lung
durat i pentru dozele mari);- sedare rezidual prelungit ocazional;- excitaie psihomotorie
paradoxal, cu stare confuzional(mai ales labtrni, la cei debilitai);- rar, stare ebrioas, vertij,
cefalee;- incoordonare motorie (btrni);- la nivelul sinapsei neuromusculare deprim transmisia
simpatic ganglionar i determin efecte de tip curarizant,- la nivelul aparatului respirator, la
doze terapeutice scade frecvena respiratorie (similar cu cea din somnul fiziologic), iar la doze
mari se produce deprimarea respiraiei (cu scderea sensibilitii centrilor respiratori la variaiile
de concentraie ale CO2 din mediu);- la nivelul aparatului cardio-vascular, la doze terapeutice
scade activitatea cordului (similar cu cea din somnul fiziologic), iar la doze mari se produce
deprimarea centrului vaso-motor (vasodilataie, hipotensiune arterial, scederea debitului cardiac
, tulburri de ritm);- la nivelul aparatului digestiv, scade motilitatea i activitatea secretoare
gastro-intestinal;- la nivelul aparatului uro-genital scade motilitatea vezicii urinare i frecvena
contraciilor uterine i stimuleaz eliberarea de ADH;- reacii imunologice de tip I.
Semne si simptome:
La nceput, pacientul prezint o stare grav precomatoas cu vorbire incoerent, confuzie,
incoordonare motorie, cefalee, greuri, vrsturi. Coma se poate instala brusc, fiind linitit,
profund, cu relaxare muscular i a reflexiei osteotendinoas i cutaneomucoas.De asemenea,
se constat: bradipnee, hipotensiune, tahicardie, colaps, convulsii,hipotermie, oligurie. Uneori,

apar leziuni buloase ale pielii, cu necroze ganglionare sudoripare. Pacientul prezint frecvent
mioz, dar, n intoxicaii severe, apare midriaza.Se pot produce o serie de complicaii,
precum,pneumonie, edem pulonar sau insuficien renal, care, de obicei, sunt fatale.
De asemenea, mai sunt menionate alte posibile complicaii, precum: insuficien cardiac
congestiv,aritmii cardiace i infecii urinare. La doze foarte mari, moartea survine prin paralizie
respiratorie, colaps i insuficien renal acut.

Tratamentul intoxicaiei acute cu barbiturice


Terapia intoxicaiei acute este nespecifiic, neexistnd antidot, astfel nct este necesar aplicarea
metodelor nespecifice, care vizeaz ndeprtarea toxicului din organism,gradat, n funcie de
durata de timp scursdin momentul ingestiei medicamentului.Dac toxicul a fost ingerat de
curnd i bolnavul nu a intrat nc n com, se recurge la provocarea vrsturii, spltur
gastric(cu adugare de crbune activat, n special, n primele 30 minute de la ingestia toxicului,
el grbind eliminarea toxicului i favoriznd scurtarea duratei comei). Concomitent se recurge la
msuri generale de susinere a funciilor vitale (resuscitare cardiorespiratorie, la nevoie),
reechilibrare hidroelectrolitic, oxigenoterapie, la nevoie.Pacientul va fi pus n poziie decliv, se
va face aspiraie traheal, iar ncazuri grave, intubare i ventilaie artificial. Combaterea
hipotensiunii arteriale se realizeaz prin reechilibrare volemic i, dup necesiti se face
administrarea de ageni vasopresori i/sau substane cu efecte inotrop pozitiv. Eliminarea
toxicului trebuie grbit, prin alcalinizarea urinii i diurez forat: 4-8 litri ser bicarbonatat/24
ore, manitol, ser glucozat. n cazuri foarte grave, n special, n condiii de anurie i oc, se
practic hemodializ sau hemoperfuzie. Se pot administra chimioterapice antibacteriene, pentru
a reduce frecvena complicaiilor infecioase.Nu se recomand administrarea analepticelor,
deoarece ele pot determina activitate cerebral paroxistic, care va produce convulsii
generalizate. Mai mult chiar, s-a demonstrate faptul c analepticele sunt ineficiente n stimularea
respiraiei la pacienii cu intoxicaii barbiturice severe i au chiar un efect invers, determinnd
depresie nervos central
Tratamentul dependenei la barbiturice
Terapia dependenei la barbiturice se va face cu mare precauie, cu diminuarea progresiv a dozei
de medicament. Doza se va reduce gradat, dar nu cu mai mult de 100 mg pe zi. n condiiile
reapariiei sindromului de abstinen, dozele se vor menine sau crete uor, pn la dispariia
simptomelor. Experiena clinic evideniaz faptul c la pacienii cu dependen sever se
reuete f r risc scoaterea administrrii barbituricului, dup aproximativ 14-21 zile Tratamentul
dependenei este un tratament nespecific, constnd n aplicarea msurilor generale de susinere a
funciilor vitale, n scopul prevenirii producerii hipoxemiei i hipotensiunii arteriale.

CONDUITA DE URGENTA IN COMA HIPERGLICEMICA


Def. = cresterea nivelului glicemiei,mult peste valorile normale.
Pacientul prezinta polidipsie,poliurie,gura uscata,greturi ,varsaturi,dispnee.(respiratia
Kusmaul),somnolenta,halena acetonica,fenomen de deshidratare.
Orice pacient cu diabet zaharat prezinta risc de coma diabetica.
Cauzele sunt: nerespectarea dietei,doza insuficienta de insulina,diferite infectii,tulburari gastrointestinale.
Debuteaza lent,in decurs de acteva zile.
Starea clinica: tegumentele sunt uscate,limba uscata si crapata,hipotensiune arteriala.
Lasata netratata,coma hiperglicemica poate duce la leziuni cerebrale permanente.In unele
cazuri ,netratata,poate fi fatala.
Tratamentul de urgenta:
Ca tratament de urgenta se administreaza insulina 20 U i.v chiar la domiciuliu.
Se transporta de urgenat la spital unde tratamentul este etapizat pe ore si strict
individualizat pentru combaterea acidozei si hidratare.{Administreaza doza de insulina
ordinara (monocomponenta semilenta,lenta)recomandata de medic pe cale subcutanata si
intravenoasa,la intervalul stabilit,respectand cu strictete masurile de asepsie si alternand
locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile(fata externa a bratului,1/3 mijlocie; fata
antero-externa a coapsei 1/3 mijlocie; flancurile peretelui abdominal; regiunea
subclaviculara; regiunea fesiera superoexterna)}
Recolteaza periodic sange pentru monitorizarea glicemiei,a rezervei alcaline si urina
pentru glicozurie,acetonuriei,hematocritului,azotemiei,ionogramei.
Monitorizeaza pulsul ,respiratia,tensiunea arteriala,revenirea constientei
Reechilibreaza hidroelectric si acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic,solutie
Ringer sau Ficher si solutie de bicarbonate de sodium 14%
Ingrijeste mucoasele si tegumentele pacientului comatos

ESCARELE DE DECUBIT
Definiie:~ Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpose intre doua planuri dure(os si pat).

~Escarele pot s apar n cteva ore sau n cteva zile n funcie de factorul de risc i de
tolerana pielii la presiune ndelungat.
Cauzele escarelor:
Cauzele escarelor pot fi: generale(paralizii ale membrelor,stari de subnutritie,obezitate,varsta)
locale sau favorizante(mentinerea indelungata in aceeasi pozitie,cute ale lenjeriei de pat si de
corp,firimituri,igiena defectuoasa)
Regiunile predispuse la escare sunt:
n decubit dorsal:
Regiunea occipital
Regiunea omoplailor.
Regiunea coatelor.
Regiunea sacrococcigiana
Regiunea clcielor.
n decubit lateral:
Umr.
Regiunea trohanterian.
Fetele laterale ale genunchilor
Maleolele
n poziie decubit ventral:
Tample
Umeri
Creasta iliaca
Genunchi
Degetele picioarelor
Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului in spital si la fiecare 8 sau 10 zile,in
functie de evolutie.
Metode de prevenire a escarelor:
Schimbarea de pozitie:
-evita imobilizarea
-se face la 2 sau 3 ore,la nevoie mai des
-este necesara o foaie de supraveghere a escarelor,in care se noteaza orele de schimbare si
pozitia(14-DD,16-DLS), aspectul cutanat, zonele de masaj
Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfecta:
-se evita cutele lenjeriei de pat,renuntarea la lenjeria de corp
-spalarea zilnica ,cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii
-scuturarea patului zilnic sau ori de cate ori este nevoie
Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:
-se folosesc saltele speciale,perne de diverse dimensiuni si forme,colaci de cauciuc,pentru
ungerea pielii se foloseste oxid de zinc cu vitamina A+D2, talc pe panza
Alimentatie si hidratare echilibrata:
-alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine,pentru a favoriza cicatrizarea si in vitamine.
-necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2 l la 24 de ore
Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate:
Prin masaj:favorizeaza circulatia,rehidrateaza pielea,indeparteaza celulele descuamate si
destupa glandele sebacee,inlatura durerea si anxietatea.Se foloseste la bolnavii imobilizati care
prezinta factori de risc,in momentul schimbarii pozitiei. Se face intotdeauna pe pielea curate,cu

un unguent pe mana goala,de jos in sus ,iar la ceafa si umeri de sus in jos.Se face pe o zona mai
mare decat zona afectata.Masajul nu trebuie sa fie dureros sis a dureze aproximativ 15 minute.
Este contraindicat la bolnavii cu febra,suferind de cancer,cu infectii ale pielii sau cu septicemie.
Materiale necesare: unguent
Instalarea pacientului: se inchid ferestrele,se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila
Prin utilizarea alternativa de cald si rece: se face in loc de masaj.Favorizeaza revascularizatia
tisulara,provocand alternative vasodilatatie si vasoconstrictie. Este indicate in escare stadiul II.
Pozitia pacientului este ca la masaj.
Materiale necesare: cuburi de gheata si apa calda
Tehnica: se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei,pentru a obtine
vasoconstrictie. Apoi se incalzeste si se usuca zona prin tamponare,pana se obtine
vasodilatatie.Se face de 3-4 ori.
Tratament:
1) local:- pentru stadiul I,masaj,unguente,violet de gentiana
-pentru stadiul II,cald si frig,pansament gras cu zahar,bioxiteracor
-pentru stadiul III,pansamente
2) general: Se refera la alimentatie,tratamentul cu antibiotice si al starii generale.
Complicatii:infectii locale ale plagii,septicemia.