Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria ieroglifica, scrisa de Dimitrie Cantemir in anul 1705, este o istorie

secreta, in sensul ca nu numai numele personajelor, contemporanii autorului, sunt


ascunse sub denumiri de pasari si de patrupede, dar si faptele la care se face aluzie
in text sunt redate prin alegorii.
Cartea este structurata in douasprezece parti ; incepe cu imprejurarile in care s-a
dat lupta pentru tronul Moldovei cu prilejul mazilirii lui Constantin Duca Voda din
a doua domnie, in anul 1703, cand a fost ales in locul sau Mihai Racovita, si se
termina cu mazilirea acestuia din urma, inlocuirea lui cu Antioh Cantemir in a doua
domnie si cu impacarea temporara a lui Dimitrie Cantemir cu domnul muntean
Constantin Brancoveanu.
In prima parte se face aluzie la adunarea comuna a boierilor munteni si
moldoveni, in anul 1703, cand, dupoa mazilirea domnului Moldovei, Constantin
Duca, boierii impreuna cu reprezentantii chemati de forma ai celorlalte stari
hotarasc alegerea succesorului.
Constantin Brancoveanu, domnul muntean, impune boierilor moldoveni sa aleaga
ca domn pe candidatul sau, Mihai Racovita (Strutocamila). Cu acest prilej sunt
prezentati, caricatural, principalii boieri munteni si moldoveni si totodata si
sistemul de convocare a unei mari adunari a tarii.
Urmeaza discursurile tinute la adunarea animalelor si pasarilor. Vidra (Constantin
Duca) este inlaturat din adunare si nu va mai domni niciodata.
Este prezentat apoi Strutocamila (Mihai Racovita), candidatul propus de
Brancoveanu la domnia Moldovei.
Mihai Racovita este un animal hibrid, si pasare si patruped, moldovean ca origine
si muntean prin faptul ca era unealta lui Brancoveanu. Acesta cere imperios ca
Mihai Racovita sa fie ales domn de catre adunare. Boierii moldoveni nu indraznesc
sa se impotriveasca.
Singurii partizani ai Cantemirestilor, Maxut serdarul su Lupu Bogdan hatmanul
ridica glasul impotriva lui Mihai Racovita, dar nu sunt ascultati.
Atunci se ridica oamenii de jos care spun adevaruri crude boierilor lacomi.
In a doua parte a Istoriei ieroglifice continua discursurile boierilor la

adunarea comuna , cu scopul de a-i caracteriza, ca oameni ipocriti si perfizi.


Astfel, apare Ilie Tifescu, din Moldova, Constantin stolnicul Cantacuzino, invatatul
boier muntean ; se da de asemenea portretul caricatural al lui Mihai Racovita.
Brancoveanu castiga de partea lui pe principalii reprezentanti ai oligarhiei boieresti
din Moldova prin daruri , amenintari si promisiuni.
Mihai Racovita este ales in cele din urma domn al Moldovei.

Istoria ieroglifica partea a treia si partea a patra


In partea a treia vedem pe boierii moldoveni si munteni, dupa terminarea adunarii,
ducandu-se la adrianopol, la demnitarii turci, cu scopul de a dobandi de la acestia
investitura si recunoasterea noului domn ales de dansii.
Mai intai se adreseaza Camilopardului (Alexandru Mavrocordat), care, prin mare
atrecere de care se bucura la demnitarii imperiului otoman, ar fi putut castiga, sau,
mai bine zis, cumpara recunoasterea domniei lui Mihai Racovita.
Se subliniaza in acest capitol in chip alegoric, lacomia demnitarilor turci, aratanduse ca intreaga carmuire a imparatiei este intemeiata pe lacomie, setea de bani si
exploatare.
Cu acest prilej, Cantemir enunta, acoperit si aluziv, ideea sfarsitului inevitabil si
desigur apropiat al imperiului otoman, datorata coruptiei din sanul sau.
Boierii sunt obligati sa plateasca scump pe Mavrocordat, si prin mijlocirea lui, pe
ceilalti demnitari turci.
Ei obtin in acest fel confirmarea domnniei lui Mihai Racovita de la marele vizir so
asteapta audienta la sultan, ca sa poate porni spre tara, impreuna cu noul domn. Are
loc atunci o a doua adunare a boierilor celor doua tari, in care este infatisat, tot in
chip caricatural, Marco-baizade, pretendent la tron, care spune ca se trage din
Matei Basarab.
Urmeaza partea a patra, care cuprinde rascoala trupoelor otomane din
Constantinopol, in iulie 1703, turpe care au detronat pe sultanul Mustafa II.
Aceasta miscare a intarziat plecarea spre tara a lui Mihai Racovita, care, in urma

schimbarii carmuirii turcesti, avea nevoie de o confirmare.


Atunci incearca Antioh Cantemir (Filul), sa surpe in favoarea sa domnia lui
Racovita, dar nu izbuteste.
Mihai Racovita este primit si confirmat cu o oarecare intarziere cu noul sultan si
porneste spre tara cu boierii lui. Ajuns in Moldova, el ramane un nstrument in
mana marilor boieri, care prada isi exploateaza cumplit pe tarani.
Pentru a-si consolida pozitia, boierii munteni si cei moldoveni, impreuna cu domnii
celor doua tari, incheie un tratat de sprijin reciproc, indreptat mai ales impotriva
fratilor Cantemir si a catorva partizani ai lor, care amenintau situatia dobandita de
marea boierime, cu prilejul alegerii noului domn, de care a fost vorba mai sus.
Dar cu prilejul banchetului, pe care Cantemir l-a imaginad ca a dat de fiarele si
pasarile de prada, cand toti boierii se bucurau de biruinta si de puterea lor
nemarginita, are loc pe neasteptate rascoala taranilor din cele doua tari. Mustele
(care aici sunt taranii) navalesc la banchet si mananca bucatele boierilor.
Cantemir spune ca a avut atunci loc o adevarata ridicare in masa a celor supusi din
amandoua tarile romane, pentru ca nu mai puteau suferi asuprirea. Boierii nu pot
prinde, insa, si invinge, clasele taranesti rasculate care apareau si disparea mereu.