Sunteți pe pagina 1din 39

DELIMITRI CONCEPTUALE

Geopolitica (geo = pmnt, teritoriu) este o teorie, o orientare de cercetare care relev legtura
de substan ntre poziia geografic a unui stat i politica sa.
Geopolitica privete i analizeaz politica din perspectiva cadrului natural n care are loc,
propunndu-i s explice msurile i orientrile politice pe baza datelor naturale ale unui stat:
-

poziie geografic
suprafa
bogii naturale
populaie

ntemeietorul de drept al geopoliticii este Rudolf Kjellen; el folosete termenul propriu-zis de


geopolitic n 1899. Kjellen a ajuns la geopolitic venind dinspre tiinele statului (concepea
statul ca o form de via, iar tiina politic ca o tiin a statului). Statul este studiat din mai
multe perspective:
-

ara (geopolitic)
gospodria rii (ecopolitic)
neamul (demopolitic)
societatea (sociopolitic)
guvernmntul (cratopolitic)

Geopolitica reprezint analiza statului din punct de vedere geografic, n acest sens ea nefiind
altceva dect geografie politic.
n viziunea autorului suedez, geopolitica este un capitol al politicii. El mparte geopolitica n:
a). Topopolitica subdisciplina care va studia aezarea statului (plasarea politic a rii)
b). Morfopolitica subdisciplina care va examina forma, graniele, reelele de circulaie
c). Fizipolitica cea care va analiza fizionomia teritoriului, bogiile solului i subsolului

Kjellen face deosebirea dintre poziia geografic i poziia geopolitic.


-

Prima este fix i poate fi determinat cu exactitate prin msurtori fizice.


A doua este schimbtoare i nseamn poziia n raport cu statele nconjurtoare.

ntemeietorul geografiei politice i ntemeietorul de fapt al geopoliticii, F. Ratzel studiaz:

1. relaia dintre procesele politice i mediul geografic


2. condiiile geografice ale constituirii, dezvoltrii i activitii statelor
Geograful romn cu cele mai sistematice preocupri de geopolitic, Ion Conea: geopolitica se
ocup cu micrile din procesul de devenire a statelor, micri care duc la transformarea,
nlocuirea sau deplasarea strilor celor n fiin la un moment dat.
Geostrategia desemneaz valoarea deosebit a unui loc, a unei ntinderi, n special n plan
militar; nseamn gndirea n termeni spaiali a faptului militar, a preocuprii de a identifica
poziii avantajoase din punct de vedere strategic.
Geopolitica prezint o nrudire de substan cu geoistoria, ea purcede, n parte, din geoistorie.
Rolul ideilor este capital n geopolitic.
Haushofer: geopolitica poate fi descris ca fiind contiina geografic a statului

Exist n conturarea obiectului de studiu al geopoliticii dou contribuii romneti de mare


semnificaie:
1. Contribuia geografului Ion Conea, construit n direct legtur cu viziunea lui Kjellen

despre vecintate. Ion Conea plaseaz obiectul de studiu al geopoliticii n domeniul


relaiilor internaionale. El consider c:
-

geopolitica nu va studia statele n parte, ci jocul politic dintre state


geopolitica va fi tiina relaiilor sau a presiunilor dintre state
Ion Conea definete geopolitica drept tiina mediului politic planetar.
Geopolitica are drept obiect mai degrab problemele politice i economice pe care le pun
regiunile i marile individualiti ale planetei i nu att problemele politice i economice
care s priveasc un singur stat.

2. Contribuia sociologului Anton Golopenia

Pentru el, obiectul geopoliticii l constituie potenialul statelor. Cercetarea geopolitic


este concomitent geografic, demografic, economic, social, cultural, politic.
Grand Larousse universel (1989) definete geopolitica drept tiina care studiaz raporturile
dintre geografia statelor i politica lor.
Cellalt mare dicionar francez, Robert definete geopolitica drept studiul raporturilor dintre
datele naturale ale geografiei i politica statelor.

Geopolitica a aprut n efortul de a oferi o explicaie ct mai riguroas elementului central al


politicii puterea.
Halford Mackinder este considerat unul dintre prinii ntemeietori ai geopoliticii.
Sfritul Rzboiului Rece a condus la trei mari prefaceri geopolitice:
-

unificarea Germaniei
eliberarea Europei de Est de comunism i tutela sovietic
dezintegrarea Uniunii Sovietice

Se poate spune c geopolitica este o hart mental.


Ilie Bdescu subliniaz importana spaiului ca reper fundamental al studiului geopolitic:
Geopolitica este tiina dimensiunii spaiale a vieii politice, economice i cultural i religioase a
popoarelor, ceea ce implic o concepie despre om ca fiin spaial, ca om spaial.

EUROPA: LECIA DE GEOPOLITIC A SECOLULUI XX

n ntreaga perioad modern, Europa a fost adevratul centru al lumii.


ncheierea Rzboiului Rece a nsemnat pentru Europa sfritul unei ere de divizare ntre partea
de est a continentului i partea de vest. Unele dintre cele mai importante micri de pe continent
n anii de dup Rzboiul Rece au fost:
-

recuperarea geopolitic a teritoriilor care evoluaser n alt orbit

inaugurarea unei noi perioade, unui proces de autodefinire i autoafirmare

Europa a fost continentul care a construit prima regiune economic a lumii.


Prima form de cooperare european este legat de numele lui Jean Monet i de cel al
ministrului de externe francez, Robert Schuman. Ea poart numele de Comunitatea European
a Crbunelui i Oelului (CECO). Aceasta a jucat un rol esenial n declanarea procesului de
reconciliere i cooperare franco-german.
Noul organism reprezint prima organizaie european care se bucur de prerogative
supranaionale. CECO inaugureaz modelul european al integrrii.
La 25 martie 1957 la Roma, reprezentanii acelorai ri care aderaser la CECO semneaz
Tratatul de constituire a Comunitii Economice Europene (CEE), cunoscut i sub numele de

Tratatul de la Roma, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958. Comunitatea asigur un sistem de


protecie exterioar uniform:
-

o politic agricol comun

o politic comercial comun

o politic concurenial

Tratatul nu era un simplu acord internaional privind libertatea schimburilor, ci nucleul


Constituiei Europene.
Concomitent, prin Tratatul de la Roma ia natere i Comunitatea European a Energiei Atomice
(CEEA).
n 1973 ader la CEE Irlanda, Danemarca i Marea Britanie, iar mica Europ devine Europa
celor nou. n deceniul urmtor, ader Grecia (1981), Spania (1986), Portugalia (1987), iar CEE
devine Europa celor 12.
Dup ncheierea Rzboiului Rece au mai aderat la Uniune Austria, Finlanda i Suedia, iar Europa
a devenit Europa celor 15.
Pe 1 mai 2004 opt ri au aderat: Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,
Slovenia, Slovacia.

Actul Unic European (1985) a hotrt fuziunea ntre Comunitatea Economic European,
Comunitatea European a Crbunelui i Oelului i Comunitatea European pentru
Energie Atomic.
Comunitatea Economic European a devenit Comunitatea European i n 1922, Uniunea
European.

Semnat n 1991, Tratatul de la Maastrich stabilete trei paliere foarte importante de integrare
viitoare:
-

realizarea uniunii monetare

cerina integrrii politice i militare

elaborarea unei politici interne i de securitate social comune

Tratatul de la Amsterdam (1997)


Tratatul de la Nisa (2000)

Uniunea European:
-

este o mare putere a lumii de astzi

este un adevrat pol al lumii contemporane

este cel mai mare agent commercial, activitatea ei deinnd 38 de procente din exportul
mondial i 36 de procente din importuri.

este cea mai mare pia a lumii industrializate

Dup ncheierea Rzboiului Rece, s-a confruntat cu urmtoarele problem economice:


-

adoptarea monedei unice

extinderea spre est (a reprezentat o mutare geopolitic)

procesul de reorganizare intern a Uniunii

Unul dintre stlpii integrrii europene l reprezint crearea Uniunii Monetare Europene,
stipulat prin Tratatul de la Maastrich.
n 1989 Consiliul European a hotrt crearea Sistemului Monetar European.
n 1991 rile Comunitii Europene semneaz Tratatul de la Maastrich, care prevede i
instituirea monedei unice i nfiinarea Institutului Monetar European. Denumirea monedei
unice euro a fost stabilit la reuniunea de vrf de la Madrid din 1995, urmnd ca la nceputul
anului 2002 s fie introdus n 12 dintre cele 15 ri ale UE.
1 ianuarie 1999: transferarea responsabilitilor politicii monetare de la bncile central naionale
la Banca Central European.
Introducerea monedei unice a creat dou tabere n rndul specialitilor:
a). Euro-entuziatii evideniaz avantajele monedei unice
b). Euroscepticii insist asupra riscurilor implicate de noua msur (dac moneda nou nu va
funciona cum se cuvine, atunci construcia european se va prbui).

Moneda (sngele economiei) euro va fi o moned care va funciona paralel cu dolarul. Aceasta
nseamn sfritul unilateralismului n plan financiar i apariia unei ordini bipolare.
Euro reprezint cel mai bun rspuns la provocrile globalizrii.
Aderarea Romniei la UE: 1 ianuarie 2007.

Succesul economic al UE, performanele nregistrate ntr-un timp scurt, capacitatea de regenerare
a Europei au creat nu numai o nou realitate geopolitic, dar au relansat ideea pan-european.
Pierre Biarnes vorbete de granie rezonabile ale Uniunii Europene.

Europa Occidental este o regiune maritim arhetipal, dar i o regiune continental.


Mackinder vorbete de un Heartland, ale crui granie nu au fost niciodat fixe; n ceea ce
privete graniele de apus ale Heartland-ului, ele au fost situate cnd ntre Marea Caspic i
Marea Neagr, cnd mai departe; este suficient s spunem c teritoriul URSS se suprapune cu
Heartland-ul cu excepia graniei de est.

La nivelul UE exist instituii cu orientare supranaional, cum ar fi:


-

Comisia sediul la Bruxelles, este alctuit din reprezentani numii pentru o perioad de
4 ani

Parlamentul European nfiinat n 1952 ca parte a CECO, funcioneaz la Strasbourg;


nu poate adopta legi, are dreptul de a dizolva Comisia

Curtea de Justiie creat n 1952, este alctuit din 13 judectori numii pentru un
mandate de 6 ani.

*Pentru UE, tratatele pe care le adopt Curtea reprezint legea suprem.

De asemenea exist instituii cu orientare interguvernamental:


-

Consiliul de Minitri

Consiliul European format din premierii sau preedinii rilor membre ale UE.

Consiliul Europei lund natere n 1949, cu sediul la Strasbourg reunete toate statele
Uniunii Europene. Are dou dimensiuni:

a. una federalist, reprezentat de Adunarea Consultativ


b. una interguvernamental, reprezentat de Comitetul de Minitri

Tratatul de la Lisabona prevede c din 2014 numrul Comisarilor se reduce la dou treimi din
numrul statelor membre, fa de numrul actual de 27 de comisari, selectai pentru un mandate
de 5 ani.
Tratatul de Reform fixeaz numrul maxim de locuri n Parlamentul European la 750, cu
minim 6 locuri pentru rile mici i maxim 96 pentru rile mari.
*n afara Parlamentului, instituie federal mai este i Comisia European.
n momentul de fa, Uniunea are 2 niveluri: etajul economic i etajul politic.
n perioada de dup ncheierea Rzboiului Rece exista o singur superputere militar SUA i
trei superputeri economice: SUA, Japonia, Europa.
SUA, mpreun cu Canada i Mexic au format NAFTA (North American Free Trade Agreement),
care a aprut ca o reacie la Comunitatea European.

STATELE UNITE ALE AMERICII I NOUA ORDINE MONDIAL


La sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Statele Unite erau puternice prin economia lor,
care asigura aproape 50% din PIB-ul mondial.
Meritul SUA n perioada care a urmat Rzboiului Rece este c a consemnat 107 luni de cretere
economic nentrerupt.
1492 descoperirea Americii de ctre Columb.
1803 achiziia Lousianei (punct de reper n rzboiul pentru independena economic)
1900 SUA ocupau primul loc n ceea ce privete extracia de crbuni i fier, reprezentau unul
dintre exportatorii principali de produse i de capital i deineau deja un imperiu maritim
Benjamin F.Tracy, comandantul marinei (Secretary of the Navy), ntre 1889 i 1893, afirma:
marea va reprezenta sursa de putere a unui imperiu. Este la fel de sigur c noi vom controla
marea precum este c soarele rsare.
1914 construirea unei flote puternice i deschiderea Canalului Panama

Aproximativ jumtate din graniele SUA sunt maritime, jumtate continentale.


Saul Cohen vorbete de patru etape de dezvoltare geopolitic a Statelor Unite ale Americii:
1. Perioada maritim (comerul reprezenta principal ramur a economiei)
2. Perioada continental (nceputul acestei etape este marcat de cumprarea Louisianei)
3. Perioada continental-maritim (ncepe cu rzboiul Americano-spaniol din 1898)
4. Perioada maritim-continental (zona de coast numit de Cohen i Statele Unite ale

celor patru mri - Atlanticul, Golful Mexic, Pacific i Marile Lacuri a ajuns s domine
partea continental)
*Populaia din cele 30 de state care ocup coasta reprezint 80% din ntreaga populaie a SUA.

Domeniul economic este cel mai important pilon al unei superputeri.


PIB-ul American deine o pondere de 20 de procente din PIB-ul mondial. PIB-ul SUA este
momentan triplu fa de cel al Japoniei i este de cinici ori mai mare dect PIB-ul german.
SUA constituie un fel de Mecca antreprenorial.
Planul Marshall refacere a Europei de Vest
Planul Dodge refacere a Japoniei

Expresia cea mai direct i palpabil a puterii este fora militar.


La sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, SUA dominau din punct de vedere strategic aerul
i apa i dispuneau de o for militar terestr foarte modern.
Foarte muli analiti semnaleaz o schimbare radical de poziie a preedintelui SUA dup
venirea la putere. Este vorba despre lansarea unei noi strategii, pe care Prestowitz o numee a
supremaiei i a atacului preventiv.
Puterea cultural interfaa public a unei superputeri, forma cotidian sub care se prezint;
exprim dimensiunea soft a puterii, cea care convinge i nu constrnge.

Avantajul decisiv al Americii este acela c deine o supremaie clar n fiecare dintre cele trei
domenii fundamentale ale puterii i anume economic, militar i cultural). Corelaia dintre ele
face din America singura superputere mondial multilateral.

Situaia SUA i strategia pe care ar trebui s o promoveze de pe aceast poziie au declanat o


dezbatere vie n jurul temei: unilateralism / multilateralism.
Unilateralitii sunt preocupai ca SUA s nu cedeze din prerogativele care decurg din statutul lor
special, s nu fie fcute vinovate de tot ceea ce se ntmpl n lume. Problema de fond este cea
reprezentat de costurile poziiei lor pe termen lung (avantajoas i realist pe termen scurt,
costisitoare pe termen lung).
*Robert Kagan autor cunoscut pentru poziia unilateralist, contureaz pentru SUA un rol de
erif internaional.
Unilateralismul american ar fi expresia puterii, siguranei, iar multilateralismul a slbiciunii.

Exist mai multe forme de a evalua, puterea unui stat. Una dintre acestea este distincia dintre
puterea hard i puterea soft.
-

puterea militar sau puterea economic, puterea care se sprijin pe elemente precis
msurabile este puterea hard; puterea hard este o surs foarte important a puterii soft

Joseph Nye: numesc putere soft acea latur a puterii care i face pe alii s ajung s
doreasc ceea ce vrei tu de fapt s doreasc.

Disputa unilateralism / multilateralism i gsete dezlegare n ecuaia puterii soft.


Dup terminarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, SUA au urmat dou strategii:
-

strategia ngrdirii (instituii precum NATO)

strategia multilateralismului (instituii precum GATT, Banca Mondial, Fondul


Monetar Internaional)

Statele Unite reprezint singura superputere a lumii. Hubert Vedrine: singura hiperputere.
Puterea economic a UE este aproape egal cu cea a SUA; UE aloc deja aproximativ dou
treimi din cheltuielile militare ale SUA pentru modernizarea aprrii.
Zbigniew Brzezinski: SUA vor fi prima, ultima i singura superputere global.

1989 SUA semneaz Acordul de Liber Schimb cu Canada


NAFTA = Acordul de Liber Schimb al Americii de Nord (North American Free Trade
Agreement)

cea mai puternic form de integrare economic dup cea european

acoper, n principal, comerul cu produse

nu dispune de plethora de instituii supranaionale ale UE

nu are un Parlament

Paul Krugman:
- NAFTA nici nu va prejudicial, nici nu va ajuta mediul nconjurtor
- NAFTA va produce un mic ctig n venitul general al SUA
- NAFTA nu va avea efecte asupra numrului de locuri de munc din SUA
- pentru SUA, NAFTA este o problem de politic extern
Canada este partenerul numrul unu al SUA, iar Mexic al treilea.

*Building blocks pietre de temelie pentru edificarea sistemului global integrat, poart de acces
ctre economia global (susintorii strategiei regionale)
*Stumbling blocks regiuni stavile n calea liberalizrii fluxurilor comerciale (criticii
regionalismului)

Valul de regionalizare care caracterizeaz perioada actual prezint urmtoarele trsturi:


-

una sau mai multe ri mici se altur uneia mari

rile mici recurg la msuri de reform n mod unilateral

determinantul regional este neles n sensul su geografic/fizic

Politica extern american de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial a fost ghidat de
multilateralism.
Sistemul de comer mondial este bazat pe patru piloni instituionali fundamentali:
-

GATT (General Agreement on Tariffs and Trade), cadru formal pentru comerul liber

Fondul Monetar Internaional, cadru formal care s pun ordine n schimburile


monetare la nivel mondial

Banca Mondial, cadru care s asigure mobilizarea surselor pentru dezvoltare

sistemul monetar bazat pe convertibilitatea dolarului

POLIGONUL RUSESC
Un imperiu care fusese construit timp de trei sute de ani i a crui ultim denumire a fost
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ultimul imperiu, de fapt a disprut (destrmarea
acestuia este numit un adevrat cutremur politic). Un motenitor legal al fostului imperiu exist:
Rusia; ea cuprinde:
-

aproximativ 75% din suprafaa fostului teritoriu sovietic

60% din potenialul economic

deine cea mai mare parte a armamentului sovietic, n special nuclear

se ntinde de la Marea Neagr la Oceanul Pacific

Rusia poate fi privit ca un adevrat poligon de ncercare pentru principalele teorii ale
geopoliticii, ca un imens laborator unde ele sunt testate.
Rusia are o poziie privilegiat: ea ocup zona cea mai ntins i inima Eurasiei.
Istoria Rusiei ncepe cu Rusia Kievean, care ocupa o bun parte din ceea ce numim astzi
Rusia european (deci i regiunea care se va numi mai trziu Moscova). Apariia i dezvoltarea
Primei Rusii nu ar fi fost de conceput fr rolul decisiv al cii comerciale dintre Baltica i Marea
Neagr.
Naterea celei de-a doua Rusii ia forma luptei pentru dobndirea neatrnrii fa de mongoli.
Nscndu-se n lupt, statul moscovit nu mai pstreaz aproape nimic din liberalismul, din
prosperitatea celui kievean; mbrac de la nceput haina centralismului autoritar i i afirm
dorina de cucerire i expansiune.
Rusia moscovit se bucur din punct de vedere geographic de acelai amplasament geografic
favorabil ca i Rusia Kievean; din zona aceasta izvorsc Volga, Niprul, Donul, Dvina, Neva.
1480 Rusia a obinut independena fa de Hoarda de Aur

1. Expansiunea Rusiei spre nord marcat de cucerirea Novgorodului

n felul acesta, primul istm, cel din zona arctic i Marea Baltic a fost atins. Ocuparea acestei
poziii a creat condiiile unei adevrate reorientri geopolitice a Rusiei, inaugurat sub
conducerea lui Petru I. Ea se concretizeaz n mutarea capitalei de la Moscova la Sankt
Petersburg, n primii ani ai secolului al XVIII-lea.
Petersburgul a aprut de la nceput ca un fel de antitez a Moscovei.
Moscova era simbolul unei puteri exclusiv continentale, Petersburgul simboliza dimensiunea
maritim a acestei puteri; Moscova era tradiionalist i teocratic, Petersburgul modern i
secularizat; Moscova era capitala arhitectural a Rusiei, Petersburgul un fel de capital a lumii
vestice.
Momentul n care a avut loc revenirea capitalei la Moscova: imediat dup ncheierea Primului
Rzboi Mondial i dup victoria revoluiei din octombrie.

2. Expansiunea Rusiei ctre sud-vest


3. Expansiunea Rusiei ctre istmul dintre Marea Neagr i Marea Caspic (Caucazul)
Rusia i-a instalat controlul asupra regiunii abia n secolulal XIX-lea.

Particularitile de modernizare a Rusiei: un proces sfiat, pornit totdeauna de sus n jos.


1581 a doua iobgie (legarea iobagului de nobil)
1565 nfiinarea poliiei secrete numit Opricinina
1800 poliia secret a fost denumit Ohrana, iar sub puterea comunist ea a purtat numele de
CEKA i NKVD. Din 1954 pn la prbuirea Uniunii Sovietice, ea s-a numit KGB Comitetul
pentru Securitatea Statului.

Eurasiatismul apare ca orientare n 1921. Ideea de baz a Eurasiatismului este c Rusia formeaz
un spaiu aparte ancorat n cele dou continente (Europa i Asia), dar avnd o identitate precis,
inconfundabil.
Baza teoretic a eurasiatismului: unicitatea Rusiei
Unul dintre reprezentanii eurasiatismului: Elgiz Pozdniakov.
Problema fundamental a eurasiatitilor este aceea c ei fac din unicitatea Rusiei motiv i temei
de izolare i nu punct de pornire pentru participarea cu ansamblul su de particulariti la

procesele de modernizare i dezvoltare contemporane, n afara crora Rusia nu poate avea viitor
politic cu adevrat.

Dup ncheierea Rzboiului Rece, tranziia (cu care s-a confruntat fiecare ar european a
blocului socialist) pentru Rusia a nsemnat i trecerea de la statul imperial la cel postimperial.
Apusul ideii imperial este condiionat de succesul economic intern al Rusiei de astzi, de
modernizarea ei.
Fosta URSS coninea 15 republici unionale, care au devenit state independente i 20 de republici
autonome (majoritatea aflate pe teritoriul Rusiei). Sistematizarea acestora dup Evgheni Yasin:
1. Republicile slave: Rusia, Ucraina (interfaa european a vechiului imperiu), Belarus
2. Republicile transcaucaziene: Georgia, Armenia, Azerbaidjan
3. Statele baltice: Estonia, Letonia, Lituania
4. Republicile din Asia Central: Kazahstan (cea mai ntins ar i una dintre cele mai

bogate din Asia Central), Uzbekistan (statul cu populaia cea mai numeroas i cu
armata cea mai puternic), Krgstan, Tadjikistan (mai omogen din punct de vedere etnic)

Problemele cu care se confrunt Rusia sunt multiple. Cea mai nelinititoare i important este
cea a scderii demografice.
Federaia Rus a motenit frontierele politice i administrative ale fostei URSS, fiind format din
89 de uniti administrative:
-

21 de republici autonome

49 de provincii

o provincie evreiasc autonom

6 teritorii

10 districte/provincii autonome

2 orae federale: Moscova i Petersburg

1991: a fost creat Comunitatea Statelor Independente, reunind 12 republici ex-sovietice. Ea a


fost privit drept:
-

un mecanism de a administra procesul de dezintegrare a URSS

o modalitate de a ine sub control fora militar i arsenalul nuclear al fostei URSS

Asia Central a cunoscut o brusc evoluie geopolitic sub influena a dou cauze:
-

descoperirea surselor de hidrocarburi din zon

poziia strategic deinut de regiune n lupta mpotriva terorismlui

Eclipsa energetic strastegic


-

reprezint corelaia dintre Marea Caspic i Golful Persic

deine 70% din rezervele mondiale sigure de petrol i peste 40% din cele de gaz

creterea demografic i dezvoltarea economic vor face din aceast zon un pivot
central, Heartland-ul energetic al lumii.

GLOBALIZAREA
Procesul globalizrii exprim i promoveaz interese i opiuni ale statelor dezvoltate i cu
deosebire ale celui mai avansat n acest moment n lume SUA. (globalizare = americanizare)
Americanii obin cele mai multe avantaje din procesul globalizrii din mai multe motive:
-

datorit faptului c globalizarea are loc n limba englez

globalizarea este conceput n lumina principiilor economice neoliberale

americanii impun abordarea lor legislativ, financiar, promoveaz individualismul

Globalizarea este cea mai recent form pe care procesul modernizrii o cunoate astzi.
Globalizarea este adesea exprimat printr-o cifr precis: ponderea comerului internaional n
cadrul PIB-ului mondial.

Lester Thurrow distinge dou etape, dou valuri n evoluia globalizrii, considerat un fenomen
specific ultimelor decenii ale secolului XX.
-

Prima etap a avut loc n anii 50,60 i 70. Caracteristica sa principal ar fi aceea c a fost
condus de guverne, ghidat de decizii politice.

Al doilea val al globalizrii, afirmat cu putere n anii 90 are la baz afirmarea unor
tehnologii. Actorii noului val nu mai sunt guvernele, ci corporaiile, marile companii care
acioneaz la nivel global; ele au realizat fora noilor tehnologii, ele le-au promovat. Fora
ieit din comun a corporaiilor multinaionale dein un fel de monopol al cercetrii i al
tehnologiilor de vrf.

Globalizarea reprezint nu numai un proces extrem de important, ci i o adevrat provocare


pentru rile dezvoltate i n curs de dezvoltare. Ea va inversa ierarhiile, va transforma cu
rapiditate modelele de dezvoltare i-l va impune drept beneficiari pe cei care au tiut s o
studieze madin vreme i s se replieze cu promptitudine i inteligen.
ntr-o perioad de eforturi considerabile pentru promovarea globalizrii, au aprut fenomene de
instabilitate, chiar ameninri extrem de ngrijortoare:
- terorismul
- proliferarea armelor de distrugere n mas
- crima organizat
Dezbaterea despre globalizare este n primul rnd o dezbatere cultural.
Globalizarea i cultura sunt dou domenii care nu au multe lucruri n comun:
-

cultura este i local; globalizarea este un proces care vizeaz generalul


cultura trimite la tradiie; globalizarea caut s emancipeze tocmai de tradiie
cultura concentreaz trirea, viaa sufleteasc; globalizarea ine mai ales de elemente i
procese msurabile

Cu ct globalizarea va nainta, cu att descoperirea culturii, a identitii, a particularului va fi mai


influent.
Conceput ca un proces uniform de naintare a acelorai norme, reguli, chiar prescripii,
globalizarea poate genera un proces de omogenizare, de standardizare a lumii de astzi.
*Comunicarea i fluxurile de comunicare moderne au o importan mai mare n procul
globalizrii. Comunicarea nu numai c exprim, dar i organizeaz procesul de globalizare.
Studiul comunicrii n mediul internaional a nceput s se articuleze ncepnd cu anii 60 i a
cunoscut trei paradigme importante:
a). Paradigma dezvoltrii (Daniel Lerner i Wilbur Schramm)
b). Paradigma dependenei (s-a conturat iniial n rile din America Latin) mai este
cunoscut sub numele de imperialism cultural sau imperialism media.
c). Paradigma pluralismului cultural

Sreberny consider c noile realiti survenite n peisajul media pretind formularea unei a patra
perspective, care s in seama de dinamica tensiunii dintre global i local i s analizeze
globalizarea n sfera mediatic pe patru niveluri:
1.
2.
3.
4.

globalizarea formelor mediatice


globalizarea firmelor media
globalizarea fluxurilor media
globalizarea efectelor media

Puterea economic i militar nu-i mai pot menine competitivitatea i performana dac nu
asimileaz cuceririle revoluiei informaionale.
Joseph Nye Jr. i William Owens vorbesc despre existena a trei tipuri de informaii care pot
deveni surse de putere:
- informaia liber propaganda, marketingul
- informaia folosit n situaii competitive
- informaia strategic
Infosfera o entitate polimorf n care exist i circul informaia. Caracteristici:
-

este maleabil, poate fi modelat mult mai uor


este accesibil i flexibil
are i o existen fizic propriu-zis

Globalizarea nu reprezint, simplu, politica uilor deschise; ea ntruchipeaz mai degrab un


proces care deschide uile multor probleme grave ale societii contemporane, cum sunt
consecinele sociale ale dezvoltrii, rolul statului n stpnirea proceselor definitorii ale lumii de
contemporane, raportul dintre globalism i regionalism, dintre partea dezvoltat a lumii de astzi
i cea n curs de dezvoltare.
Ca form recent a modernizrii, globalizarea a impus trei centre de putere i de dezvoltare ale
lumii de astzi: SUA, Uniunea European, Japonia
Asia

Cele doua Asii geografice

-Asia se intinde de la Bosfor si de la Canalul de Suez pana la Pacific

-Literatura de specialitate vorbeste despre o Asie arida si muntoasa care porneste


din Turcia, strabate Asia centrala si merge pana in mijlocul Chinei.

-Prosperitatea oazelor venea din agriculutura care se putea practica pe portiuni


restranse, dar mai ales din comert, pentru ca vestitul drum al matasii lega salba
de oaze, intr-un drum nesfarsit din China spre Asia Mica si Europa

-Ce-a de-a doua Asie, Asia maritima, se intinde din Peninsula Arabica prin India pana
in Japonia. Asia cu o intensa viata comerciala, asia care cuprinde delte manoase,
asia arida si muntoasa a exercitat pentru intregi perioade istorice o preponderenta
indiscutabila.

-Ea imbratiseaza modelul liberal de devoltare sau cel putin asimileaza mai rapid
practici specifice acestui model.
-Asia maritima s-a ilustrat ca o regiune care a avut intelepciunea sa se detaseze de
practici si modele tradizionale, sa experimenteze, sa inoveze si, in cele din urma, sa
se impuna drept o zona de mare dinamism si remarcabila prosperitate.

-Sunt autori care nu ezita sa numeasca sec XXI un secol al pacificului

Asiile culturale
-La est de Turcia- spatiul persan
-Orientul Mijlociu-alcatuieste un continent intermediar care face legatura intre
Africa si Asia, o adevarata placa turnanta intre Europa, Africa si Asia, intre Oceanul
Atlantic si cel Indian.
-Evolutia demografica, bogatiile subsolului, pozitia geopolitica, precum si tensiunile
politice, economice si sociale din zona fixeaza aceasta regiune cu una dintre cele
mai fierbinti ale lumii.
-Spre est, descoperim subcontinentul indian, una dintre cele mai vechi si mai
bogate culturi ale lumii.
-Spre Pacific descoperim alte conglomerate culturale, printre care China, cel mai
impunator colos demografic al planetei, detinatoare a unei impressionante culturi,
China este inconjurata la randul ei de tari cu bogate mosteniri culturale: Coreea,
Japonia etc.
-La sud-estul Asiei si al Chinei, intalnim Asia insulelor si a
peninsulelor:Birmania,Thailanda, Indonezia, Singapore, Malayezia etc.

Noul model de devoltare Asiatic


-Continent al colosilor demografici-China, India, Indonezia, Pakistan, Japonia,
Coreea, in cazul in care se vor reuni, Asia este pamantul pe care s-au afirmat mari
culturi si mari civilizatii, adevarate puncte de reper in istoria lumii.
-De cateva decenii, Asia a inaugurat si un nou model de devoltare, care porneste de
la ideea unei economii orientale catre export, cat mai bine informatizzata si, deci,
intrunind indici de competitivi tate superiori, a unei economii cu mare grad de
mobilitate, capabila sa ocupe nisele care apar la orizontul dezvoltarii.
-Asia este continentul care are cel mai bun raport intre export uri si importuri
-Redesteptare a Asiei la cerintele modernitatii
-India trece si ea la o alta strategie de evolutie, mai liberala, bazata pe valorificarea
virtutilor informaticii si dezvoltarea spiritului antreprenorial intern
-Intre mijlocul anilor70 si 90, schimburile commerciale ale regiunii Asia-Pacific
evolueaza spectaculos si le depasesc pe cele din Atlantic.
-Pacific Rim apare drept noul centru mondial.
-Asia-Pacific a atras tari si regiuni care nu de mult se tineau deoparte, fie se aflau in
alte sfere de influenta: Australia, India chiar |America Latina.
-In 1989 ia nastere APEC(Asia Pacific Economic Cooperation)- japonia, Coreea de
Sud, Australia si Noua Zeelanda, statele Asiei de sud-est(ASEAN), China, Taiwanul,
NAFTA si Chile.
-Asia inca mai este amrcata de consecintele celui de-al doilea razboi mondial:
Coreea inca mai este divizata, relatiile dintre China si Taiwan se mentin inca
pensionate, intre Rusia si japonia nu s-a semnat un tratat de pace datorita insulelor
Kurile, de aceea Asia continua sa evolueze sub supravegherea SUA.

4 regiuni, 4 mari probleme:

-Asia de Nord-Est-Unde se intalnesc interesele a trei mari puteri nucleaere(SUA,


Rusia si China) si ale primelor doua puteri economice(Sua si Japonia)
-Asia de Sud-Est- o zona geopolitica discreta, dar nu un tot nediferentiat
-Asia de Sud- dominata de catre India, la stanga si la dreapta careia se afla
Pakistanul si Bangladesh-ul

-a patra regiune formata din China, Taiwan si Hong Kong

Asia de Nord-Est
-Aici se intalnesc interesele primelo 3 puteri militare ale momentului si ale primelol
2 mari puteri economice (Sua si Japonia)
-Sua se afla prezente prin interes pe acest continent
-Peninsula Coreeana este un adevarat pivot strategic al regiunii
-Politica economica a Coreii este mai pragmatica, strategia de conducere este
orientata militar
-Rusia este prezenta in Asia de Nord-Est cu o regiune mai putin dezvoltata, dar cu
mari bogatii naturale
-China este singura tara din zona care poate aspira la statutul de hegemon in
regiune.
-In situatia in care China va inregistra o evolutie pozitiva in continuare, aceasta tara
va fi prea puternica pentru a putea fi ingradita de catre Japonia si Rusia, ceea ce ar
putea face din Asia de Nord-Est un sistem multipolar, dramatic de dezechilibrat

Japonia: rasturnarea copernicana in teoria dezvoltarii

-PNB ul japonez este de doua ori mai mare decat al Chinei si de 12 ori mai mare
decat al Rusiei.
-Cel mai mare exportator de capital.
-Este o tara saraca in resurse naturale, de dimensiuni reduse si plasata geografic
departe de continentul propriu-zis, de aceea va fi intodeauna confrontata cu o
problema de proiectare a puterii.
-Japonia este o tara cu o suprafata mica, unii autori vorbesc despre ea ca fiind un
pitic geopolitic
-nu detine nici atuul populatiei, si totusi aceasta tara detine al treilea PIB din lume.
-A inaugurat un nou model de dezvoltare, in acord cu noul context tehnologic si
economic postbelic, pornind de la conditiile particulare ale acestei tari.

-Ridicarea Japoniei are si o puternica conotatie geopolitica


-Miracolul ridicarii Japoniei in ciuda tuturor punctelor geopolitice slabe, a contrazis
multe dintre teoriile care incercau sa explice intr-un mod clasic puterea unui stat. El
a fortat si lansarea unor noi ecuatii de determinare a puterii.
-Ecuatia propusa de Ray S. Cline: Puterea=[Masa critica(Populatie si Teritoriu)
+Putere economica+Putere militara] x [Planificare coerenta a strategiei nationale +
Vointa]
Statele Unite au cumparat cam o treime din exportul nipon

-Imediat dupa razboi, Sua au fost nevoie sa isi schimbe atitudinea fata de Japonia.
-In 1952 Japonia si Sua au semnat primul acord comun de securitate
-japonia s-a concentrat pe crearea unei economii bazate pe export, propulsate de
coopererea dintre sat si industrie
-60 economia japoneza reprezenta a zecea parte din cea americana, atunci au
inceput si frictiunile dintre cele doua state, avand ca motiv imediat competitivitatea
sporita a produselor textile japoneze si a productiei de otel.
-70- industria americana producatoare de televizoare, automobile si piese pentru
masini industriale s-a vazut intrecuta de cea japoneza.
-intre anii 1978-1979, valoarea produsului National brut pe cap de locuitor in Japonia
a depasit-o pe cea din Sua
-in anii 80 industria japoneza high-tech a inceput sa constituie o amenintare pentru
marile firme americane producatoare de semiconductori si computere, aratand ca
forta Japoniei se masoara nu numai in valoarea PNB ci si in pozitia dominanta pe
care o detine in industriale viitorului.

Drumul catre performanta

-Una din strategiile cele mai eficiente a fost concentrarea pe un anumit sector,
pentru a creste performantele sale economice si a-l impune pe piata mondiala.
-Japonezii investesc mai mult decat americanii in cercetare si devoltare
-exista autori care explica performantele economice ale japonezilor prin trasaturile
specifice populatiei nipone: vrednicia, rabdarea, autodisciplina, atasamentul fata de

munca, spiritul de sacrificiu, conformarea la regulile grupului, ale comunicatii, au


contribuit la succesul japonez.
-In epoca informationala, Japonia si tarile din Asia de Est sunt binecuvantate cu 2
daruri: poseda resursele umane cele mai performante din lume si dispun de
sistemele tehnologice in masura sa le puna in valoare.
-Ezra Vogel, explica ascensiunea Japoniei printr-un indicator sintetic: Dorinta de
cunoastere, strangerea de informatii de la oricine, din orice domeniu
-Forta Japoniei provine atat din valoarea PNB ului cat si din faptul ca detine un stoc
de cunoastere, in acord cu cerintele lumii de astazi
-Japonia transmite un adevar esential: forta si importanta geopolitica se sprijina din
ce in ce mai mult pe forta umana intrupata in calitatea modelului de devoltare si in
vitalitatea acestuia.

Relatiile cu regiunea

-Japonia este generatorul bunastarii din zona


-Japonia instituie un raport de complementaritate intre economii.
-de la paradigma win-lose, s-a trecut la paradigma win-win, din care toata lumea are
de castigat.
-Japonia astazi este a doua detinatoare de flota comerciala din lume, dupa Grecia,
iar Coreea de sud, al optulea.
-Economia nipona este considerata de mult o economie duala.
-japonia ramane de departe cel mai bogat si cel mai avansat stat din toata Asia.
-Ea va continua sa fie principalul generator de investitii de capital, de baze de
productie in statele continentului si de relatii commerciale intense si profitabile.
-Marimea, bogatiile, puterea militara intra neindoielnic in dinamica spatiala a
statelor, dar cu o pondere mai redusa, populatia mentinandu-si importanta.

Clestele demografic al Japoniei

-La primul etaj, Japonia se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei. In


1975, numai 8% din populatie avea peste 65 de ai, in 1985 procentajul a ajuns la
10% si se estimeaza ca in 2015 un sfert din populatia Japoniei va avea peste 65 de
ani.
-Declinul demografic obliga Japonia la un import de forta de munca dictat de nevoi
de productie.
-Acest lucru va obliga tara sa-si stabileasca o politica limpede in domeniul migrarii.
-Saul Cohen- tara nu este pregatita si se dovedeste foarte ostila ideii de imigratie.

Catre un binom de putere chino-nipon?

-Japonia si China se lupta pentru crearea si consolidarea sferelor de influenta,


ambele fiind interesate de consolidarea unei zone de prosperitate, ambele sunt
suficient de puternice pentru a emite pretentii la suprematie.
-Analistii vorbesc despre formarea unei posibile axe economice si strategice BeijingTokyo, care ar reuni doua dintre cele mai puternice economii ale lumii.
-Pentru relatiile din nord-estul Asiei importante sunt si reactiile sudului asiatic,
acestea dorind sa lucreze cu japonia, Coreea de Sud si China.
-Asia de sud doreste sa colaboreze cu aceste tari pentru ca in felul acesta, puterile
respective se vor echilibra intre ele, fiind mult mai diminuata posibilitatea aparitiei
unor dereglari mari in regiune.
-In aceasta zona este prezenta si Rusia, cu tot potentialul ei economic si militar.

Reevaluarea politicii externe si de aparare

-Japonia detine in momentul de fata al saselea buget de aparare din lume, dupa
SUA, China, Rusia,si Marea Britanie.
- Are sanse sa devina una dintre puterile militare ale lumii, dat faptului ca detine o
pozitie foarte importanta in ceea ce se cheama tehnologie cu dubla intrebuintare.
-japonia- tara cea mai dezvoltata din Asia
-ea este denumita putere nucleara latenta

Ridicarea Chinei

-Evolutia ei a activat si a adus in prim-plan potentialitatea sa geopolitica.


-Este vorba despre suprafata si bogatii, a treia tara ca intidnere de pe glob, dupa
Rusia si Canada si dispunand de considerabile resurse naturale
-despre populatie-cea mai populata
-despre pozitia geografica- duala, cu o pregnanta dimensione continentala, dar si cu
o puternica perspectiva oceanica
-despre puterea militara- detine una dintre cele mai puternice armate, in masura sa
valorifice pozitia sa geostrategica, sa-i promoveze si sa-i protejeze interesele.
- Ridicarea Chinei este poate cea mai importanta tendinta geopolitica a momentului

Strategia de devoltare ca element geopolitic

-Atuuri de ordin geopolitic ale Chinei, si anume: viziunea, strategia care ghideaza
dezvoltarea Chinei(principala explicatie a dezvoltarii Chinei)
-Se accepta ideea ca relatiile sociale sa functioneze pe baza proprietatii private

O evolutie care a indus o reasezare geopolitica

-declansata mai intai in agricultura, reforma a condus la cresterea spectaculoasa a


productiilor in acest sector vital
-au avut loc si preferinte economice structurale.
-economia Chinei a progresat continuu, ca dezvoltarea si modernizarea economica a
acestui megastat au scos la iveala un actor politic de prima importanta al lumii de
azi.
-din ce in ce mai mult legitimitatea guvernarii este pusa in relatie cu performanta
economica

China si organizatia Mondiala a Comertului

-Volumul de investitii de 40 miliarde de dolari anuali veniti numai din afara


granitelor, va reprezenta un adevarat motor de devoltare si modernizare a Chinei.
-important este si potentialul de evolutie al tarii, puterea ei latenta care se
actualizeaza
-Japonia este deja cel mai mare exportator in China
-Comertul in ambele directii China-Coreea de Sud au crescut de 5 ori, acestea
incepand sa concureze pe toate pietele.
-Sua si China sunt angajate intr-un volum al comertului bilateral care se ridica la o
suta de miliarde de dolari anual, activitatea comerciala dintre cele doua crescand la
fel de mult.
-Relatii tensionate in China si Taiwan, din punct de vedere comercial insa, sunt de
consemnat unele procese care conduc la o cu totul alta interpretare.
-Relatii oficiale cu Taiwanul raman insa incordate. Analistii spun ca Stramtoarea
Taiwan este unul dintre punctele cele mai sensibile nu numai ale Asiei, ci ale lumii.
-China devine nu numai o superputere economica ci si una militara.
-Dezvoltarea economica a Chinei va constitui pe termen mediu si lung o punte de
legatura care va estompa diferentele si chiar tensiunile politice de astazi.
-Cu Rusia, cel putin in ultima vreme relatiile se imbunatatesc vizibil.
-Procesul tacut de expansiune a populatiei chineze spre Siberia, spre intinderile
rusesti din Orientul Indepartat, putin locuite.China invadeaza Rusia, dar nu cu
tancuri, ci cu geamanatane.
-La aceasta provocarea autoritatile rusesti au putine raspunsuri. O propunere a fost
redistribuirea populatiei din Rusia europeana, care sa duca la echilibrarea balantei
demografice.

Putere continentala sau maritima?

-Construirea Zidului Chinezesc este un simbol al continentalitatii

-Din istoria Chinei nu lipseste un anume sinocentrism, un mod de a considera, ca ,


pe de o parte avem China, pe de alta parte, restul lumii.
- China a fost sedusa de marimea sa continentala si putin preocupata de
deschiderea spre continentul marin, reprezentat de Oc Pacific.
-China nu a fost preoccupata sa-si construiasca o flota pe masura puterii si marimii
sale, ea a avut mai tot timpul o flota de coasta, o flota pentru apele tarmului, nu
pentru largul oceanului propriu-zis.
-in 1978 a intervenit o fractura in viziunea depsre natura continentala a Chinei, o
regandire a raportului dintre dimensiunea continentala si cea maritima a tarii.
-Petru cel Mare a mutat capitala la Petersburg pentru a arata deschiderea
europeana a Rusiei si pentru a ilustra faptul ca Rusia intelege sa-si asocieze viitorul
cu lumea europeana, sa-si lege destinul de mare si posibilitatile ei
-Conducerea chineza nu muta capitala, dar muta centrul de greutate al dezvoltarii
tarii, miscarea initiata are o profunda semnificatie geopolitica
-Viata Chinei se va conecta cu oceanul, aceasta intelegand ca oceanul are legile lui,
invinge cine este mai mobil, mai rapid, mai pregatit, mai competitiv. Liderii Chinei
au inteles ca viitoarea batalie economica se va da pe ocean.
-Oceanul masoara si consacra comertul si deschiderea care le prilejuieste.
-Coasta, ca intruchipare a noii vocatii oceanice s-a dezvoltat atat de mult incat un
autor de talia lui Cohen anticipeaza o mare tensiune intre China continentala si cea
oceanica, problema centrala a Chinei de maine fiind concilierea celor doua Chine
-in 1978 China este hotarata sa puna capat inferioritatii sale navale
-Intentioneaza sa redevina prima putere a lumii, dar intr-un alt mod. Ea doreste sa
fie o placa turnanta intre puterile continentale si cele oceanice, folosind datele sale
naturale:imensa intindere continentala, care ocupa masa de teren dintre Asia
Centrala si Oceanul Pacific, si larga deschidere catre cel mai mare ocean al lumii.

Cele trei Chine

-.China unificata de propiul succes


-Reducem China la zona ei dinamica si dezvoltata.. Densitatea demografica este
mai redusa, iar populatia este alcatuita cu precadere din minoritari.

1. China maritima, cea mai dinamica zona a tarii, s-a dezvoltat cu deosebire in
1978)
2. China continentala, pe care s-a desfasurat cea mai mare parte a istoriei chineze
3.China cea de Vest, constituie partea cea mai putin dezvoltata a tarii(Tibet)
-Credintele religiose raspandite in China astazi: taoism(traditional chineza);
Budism(f raspandit) cu trei ramuri: cel tibetan, forma sudica si budismul chinez;
islam, crestinism(evolutie extrem de interesanta- credinciosi catolici 1% din pop
CHinei)

Tara mare, probleme mari

-Succesul Chinei sta in reforma pe care a promovat-o


-pana in anii 2020, se asteapta ca, China sa-si sporeasca de patru ori PIB-ul
-Schumpeter- China a aplicat distrugere creatoare
-constrangere la care China trebuie sa-i faca fata, si anume, resursele energetice
-China- al saptelea producator de petrol din lume.
-Se estimeaza ca in 2050, China va fi tot atat de dependenta de petrolul din Orientul
Mijlociu ca si Japonia

Redefinirea bazelor puterii in China

-La sfarsitul anilor 50, China a declansat procesul de modernizare a armatei si a


trecut de la doctrina militara a unei armate care sa impresioneze prin marime la cea
a unei forte militare mai mici, dar mult mai profesionale si mai sofisticate din punct
de vedere tehnologic.
-Statul chinez foloseste boom-ul economic pentru a finanta o mare ascensiune
militara
-O noua strategie militara: flota aeriana, navala
-Noua doctrina are in vedere capacitatea de a proiecta puterea, mai curand decat
cea de aparare prorpiu-zisa

-Zona de tensiune reprezentata de grupurile de insule din marea CHinei de Sud, pe


unde trece principala cale de aprovizionare cu diferite produse a tarilor din zona. Ele
au o importanta strategica, si una economica
-Samuel Huntigton- la sf anilor80- China a inceput sa-si converteasca resursele
economice si puterea militara in influenta politica.
-Tendinta Chinei de a transforma puterea economica si militara in putere politica
exemplifica aprocese care incep sa se contureze la nivelul intregii Asii.

Cercurile de gravitatie chineresti

-Civilizatia chineza are drept centru de greutate China continentala: Hong Kong,
Taiwan, Singapore- cuprinse in aceasta
-Hong Kong-ul a devenit simbol al dinamismului si prosperitatii
-Politica celor 3 nu-uri: niciun contact, nicio negociere, niciun compromis cu
continentul
-Problema Taiwanului merita analizata foarte atent si din perspectiva dihotomiei
puteri maritime-puteri continentale. Viitorul apartine tarilor care pot realiza sinteza
dintre cele doua dimensioni intr-o formula competitiva
-Franta poate fi socotita atat putere maritima cat si continentala, istori ceste ea
ramane o putere continentala.
-Marea tranzitie a Chinei este de la putere continentala clasica, la putere
continentalo-maritima.
-Taiwan este printre primele 10 economii exportatoare ale lumii. Puterea sa
financiara este enorma.
-China: Marea China(spatiu mai larg)
-Samuel Huntigton- Economia est-asiatica este fundamental o economie chineza
-japonia domina regiunea din punct de vedere economic.
-Tendinta politica pe care China o prefigureaza> ridicarea treptata a unei sfere de
influenta chineze, parte a afirmarii Chinei ca putere regionala.
-China va trebui sa promoveze o relatie cat de cat destinsa cu India, statul cel mai
important din Asia de Sud si o putere economica in vizibila ascensione.

-China- plin proces de devoltare


-In momentul in care China va dobandi nu numai economic ci si psihologic statutul
de putere regionala, cu gradul de acceptare implicat de noul roul, problema afirmari
sale ca putere mondiala se va rezolva d ela sine aproape. Aceasta este
particularitatea afirmarii internazionale a noii puteri.

Asia de Sud-Est, esantionul mozaicului asiatic

-Asia de sud-est cuprinde 10 state, fiind un conglomerat de culturi diferite :indiana,


chineza, islamica, occidentala.
-asa se explica de ce este atat de puternica ideea de mozaic cultural
-Importanta strategica a regiunii
-Aceste state au creat o regiune economica: ASEAN. Cea ma veche regiune de
cooperare din spatiul asiatic, craeta inca din 1967
-Principalii actori din zona: Indonezia,(cel mai important prin bogatiile naturale de
care dispune-petrol, cherestea, cea mai mare prod de gaz lichefiat din lume-, pozitia
cheie pe care o detine pentru rutele commerciale dintre Pacific si Oc Indian, poate
deveni o putere a lumii de azi cu aceste date)
Romano Prodi vb despre clubul celor 5 mari: China India Indonezia Rusia si
Brazilia.
-Vietnamul, un alt actor important(in ultimii ani a inregistrat cele mai mari ritmuri de
crestere din regiune)
-Filipinele, bolnavul Asiei de Sud-est, s-au inscris si ele in ritmurile ridicate de
cres`tere ale regiunii
-Thailanda
-Asia de Sud-est se afla sub o presiune crescand a colosilor din aceasta parte a
continentului: China,India, Japonia.

Cooperare si integrare: modelul ASEAN

-ASEAN a fost infiintata in 1967 de catre cinci tari: Indonezia, Malayezia, Filipine,
Singapore si Thailanda, in contextul razboiului din Vietnam si al temerii viu resimtite
in epoca privind extinderea comunismului.
-in 1996 ASEAN a devenit al patrulea partener comercial al Sua
-intre 1990 si 1996 schimburile intre ASEAN si China s-au triplat , ASEAN devenind
al cincilea partener de afaceri al Chinei
-in 1993, statele ASEAN au semnat acordul de liber schimb AFTA. Printre scopruile
declarate au fost : crearea unui spatiu al liberului schimb.

Gripa asiatica a amplificat influenta chineza

-Criza financiara din anii 1997-1998 a incetinit dezvoltarea impetuosa a tarilor din
Asia de Sud-Est
-Criza a reprezentat chiar un moment-cheie in afirmarea Chinei ca putere
economica majora a regiunii.
-ASEAN si China se bazza cam pe aceleasi piete de export: SUA, Asia de Nord-Est si
UE

Catre un Fond Monetar Asiatic

-C. Fred Bergsten suprinde cu acuitate imapctul crizei finanziare asiatice asupra
modelelor de devoltare din zona
-China a propus celor 10 state din ASEAN un acord de comert liber
-Initiativa a luat forma unui proiect concret: Crearea unei arii de comert liber la
nivelul Asiei de Est, ceea ce inseamna crearea unei regiuni economice.
-Bergste: este limpede ca AMF ar rivaliza cu FMI si ar putea dezvolta conflicte in
domeniul finanzia

O cale asiatica de cooperare regionala

-ASEAN a cautat o cale asiatica de cooperare regionala


-Acest organism International a stimulat aranjamentele bilaterale si a dezvoltat o
atmosfera de incredere, esentiala pentru accentuarea integrarii.
-Deosebiri dintre ASEAN si UE: UE-dezvoltare supranationala, orientare accentuata
pe parcurs
ASEAN- cooperare interguvernamentala
UE- Consiliul European
ASEAN intalnirea sefilor de guverne sau a sefilor de
stat . Primul summit a avut loc la infiintare, iar cel de-al doilea in 1992, cand s-a
hotarat ca sefii de guverne sa se intalneasca o data la 3 ani.
UE a beneficiat de un adevarat motor al dezvoltarii
sale, reprezentat de tandemul franco-german
ASEAN- nu a avut aceasta sansa, maimult el a fost
confruntat cu disensiuni si contradictii interne.

-Disparitatea politica este cea mai importanta bariera in calea cooperarii regionale
formale in regiunea Asia Pacific-remarca Kjell a. Eliassen si Catherine Monsen
-Este greu de semnalat influenta pozitica pe care UE a avut-o in directia adancirii
cooperarii intraregionale.
-Se creaza un nou organism ASEAN plus trei, deci plus cele mai dezvoltate state
ale Asiei deEst-Japonia, Coreea de Sud si China(1999-2004)

APEC:catre o comunitate economica transpacifica(1989)

-Forumul de Cooperare Asia-Pacific- 1989, la iniziativa Australiei, ca un grup informal


de lucru intre aceasta tara, Noua Zeelanda, SUA, Canada, Japonia, Republica
Coreea, Thailanda, Malayezia, Indonezia, Filipine, Singapore si Brunei
-APEC include cele mai importante economii ale regiunii si multe dintre cele mai
dinamice si mai dezvoltate economii ale lumii
-Redefinirea asiatica a Australiei, despre care vorbeste Huntington, este strans
legata de p[rocesul de regionalizzare, de intensificare a acestuia, care a generat si
serioase reorientari geopolitice.

-Ideea unui for de cooperare transpacific a aparut ca urmare a schimbarilor care au


intervenit in anii80 in comertul mondial.
-La intalnirea de la Jakarta(1994), APEC a lansat un program ambitios privind
crearea unei zone interregionale de comert liber pana in 2020.
-Noul organism mai poate fi interpretat ca o incercare de a ingradi Japonia, de a o
inlantui in firele cooperarii, pentru a-i folosi astfel forta de propulsie intr-un interes
regional.
-Ideile liniei despartitoare in mijlocul Pacificului, care sa divizeze cele doua
tarmuri, frecvent intalnita in literatura de speciali tate americana, exprima dupa
opinia noastra aceasta temere.

Asia de Sud-Parte a arcului de instabilitate

Cohen- este o zona inchisa, care influenteaza in mica masura viata planetei
Trei religii importante: hinuismul, islamismul si budismul, iar linii despartitoare
divizeaza pur si simplu
Problema demografica va deveni cea mai importanta preoccupare in periaoda
urmatoare
Desi regiunea este marcata de puternice tensiuni, din 1985 a luat fiinta un
organism de cooperare comerciala- SAARC
India detine 72% din suprafata Asiei de Sud si 77% din populatie
Legate de mostenirea coloniala, de dispute interetnice sau religiose,
conflictele din Asia de Sud au cunoscut un proces de cronicizzare,
tranformand zona intr-o parte a arculuui de instabilitate car cuprinde, in
principal, tari din Orientul Mijlociu.

India-contraponderea geopolitica a Chinei


- India consti tuie contraponderea demografica, geopolitica si politico-intelectuala a
Chinei
- Aprecierea americana a Indiei pune in lumina potentialul Indiei, datele sale
naturale si istoric e care o recomanda drept o putere semnificativa a Asiei si poate
chiar a lumii.
- Din punct de vedere geopolitic, Himalaya, joaca un rol esential
-Pe mai mult de jumatate din granita, India este protejata de mare, apoi de un brau
de deserturi. -Umerii sai continentali sunt strajuiti fie de mari rauri, fie de paduri
greu de patruns.
-Cohen- daca cineva ar ataca-o nu ar avea niciun profit.

-India este mai intai, greu de atacat


-A ataca India inseamna a da piept cu problemele ei interne, a le prelua cumva. Si
prima mar problema a Indiei este cea a populatiei extrem de numeroase pentru
suprafata pe care o detine.
-Populatia aflata in saracie, se ridica la 25% din totalul locuitorilor.
-Din ce in ce mai multi specialisti semnaleaza ca India este pe care sa ianugureze o
formula noua pentru propria devoltare.
-India detine deja giganti in domeniul softului cu mar fi Infosys ori Wipro, sau cel al
industriei farmaceutice sau biotehnologiilor.
-India este de departe forta economica dominanta in regiune.
-Principala piata a indiei este piata interna
- O tara precum India cauta, experimenteaza, configureaza noi solutii care sa o
conduca la succes si performante

Cooperarea, noul nume al securitatii

-Edificarea unui sistem de securitate in aceasta regiune se va impune.


-Bugetele alocate apararii cresc, si inca intr-un sistem ingrijorator.
-In Asia nu exista instiutii regionale in masura sa gesioneze posibile crize i sa
stabileasca obiective comune. In acest context, analistii nu estimeaza o retragere a
fortelor americane din regiune.
-Se accentueaza competitia-reala, se supraevalueaza inexistenta unor structuri de
securitate similare cu cele europene.
-Elementul cu totul pozitiv in Asia este dinamismul economic, inclusiv cel al regiunii
de nord-est a continentului.
-Neindoielnic, decalajele si ritmurile de devoltare pot crea dezechilibre.

Islamul o lume n expansiune

Prezena mulsulman: 46 de ri i o cincime din populaia globului


Principalele conflicte internaionale au implicat prezena musulman.
Cele mai multe conflicte nu avut loc la grania dintre dou state, ci la grania dintre
lumea musulman i alte culturi i civilizaii.
Un spaiu care include 46 de ri i aproape o cincime din populaia globului.
O civilizaie de gradul doi
Arnold Toynbee i Fernand Braudel civilizaie de gradul doi civilizaie care a aprut
din tuful unor civilizaii anterioare.
Braudel: la fel cum cretinismul a motenit Imp Roman, pe care l prelungete, la
nceputurile sale Islamul s-a aezat n Orientul Apropiat, unul dintre cele mai vechi
inuturi din lume, poate cel mai vechi loc de coexisten a unor oameni i popoare
civilizate.
Episod colonial sintagm propus de Braudel pentru explicarea ptrunderii Islamului in
Orientul Apropiat.
Islamul a ntruchipat o epoc de credin, a dat glas unor nevoi fie i latente -, a creat un
nou orizont de speran pentru populaiile din zon.
Mohamed, Coranul, Islamul
Islamul este noua religie pe care a ntemeiat-o Mohamed, n lb arab nseamn supunere
devotat lui Dumnezeu. Alte nelesuri: lume musulman,

lume care mprtete

credina islamic, civilizaie islamic.


Cartea sfnt a Islamului este Coranul (nu este doar o nvtur moral, o ntemeiere a
credinei, nu numai un codice religios, ci i unul juridic, el reglementnd ntreaga via
religioas, politic, civil i penal, pn la ocupaiile zilnice. Are 2 nelesuri
-de citire
-de recitire
Suna = tradiia care cuprinde o serie de regului obligatorii, se apeleaz acolo unde
Coranul nu conine norme i prevederi
Igma = Consensul celor mai nalte autoriti n domeniul teologie musulmane, cnd nu
ajunge suna.
Kiias = judecarea dup dup cazuri analoge, cnd nu ajunge Igma.

Noua religie caut s reglementeze ntreaga existen a credincioilor si, ea substituinduse i normelor de organizare politic i social.
Profetul Mohamed se nate la 20 aprilie 570, la Mecca. El a avut revelaia existenei lui
Allah.
Hegira- fuga lui Mahomed de la Mecca la Medina, 16 iunie 622, reprezint nceputul
datrii erei mohomedane.
La Medina este emir, legislator, politician (surele-versetele Coranului, de la Medina se
deosebesc de cele de la Mecca, au un registru problematic pe laturile practice la extinderii
Islamului
Profetul moare la 8 iunie 632 lsnd drept testament pt urmaii si cucerirea Siriei,

supunerea ntregii lumi.


Jihad= rzboi sfnt
Mujahedin =lupttorul n rzboiul sfnt
Legea canonic fixeaz cinci datorii fundamentale ale credinciosului, cunoscute
sub numele de Cei cinci stlpi ai Islamului:
1. Nu exist alt Dumnezeu dect Allah, iar Mahomed este trimisul lui Allah.
2. Rugciunea ritual trebuie fcut de cinci ori pe zi.
3. Respectarea srbtorii Ramadanului, care dureaz o lun, timp n care, de la rsritul
soarelui pn la apus, credinciosul trebuie s manifeste o abstinen total de la mncare,

butur i via sexual.


4. Pelerinajul la Mecca, cel puin o dat n via.
5. Milostenia, constnd n plata, n bani sau natur, a unei contribuii ce reprezint
a 40-a parte a veniturilor.
Suniii= islamul ortodox, susin c adevrurile pot fi cunoscute numai prin revelaie. Este
interesant c micarea sunit a aprut ca reacie la o puternic micare raionalist din
secolele VII-VIII, care considera c raiunea uman este capabil s disting ntre bine i
ru i c revelaia are un rol auxiliar. Suniii recunosc tradiia pstrat de la Mahomed i
legitimitatea celor trei califi dinti.
iiii=10-15% din credincioii musulmani. iit nseamn n arab parte i semnific
grupul de credincioi care l-au susinut pe Ali, vrul lui Mahomed, cstorit cu Fatima,
fata Profetului. iiii cred n existena a doisprezece lideri infailibili (imami), primul
dintre acetia fiind Ali. Ultimul dintre ei a disprut n secolul al IX-lea, iar apariia unui
nou imam va nsemna nfptuirea dreptii pe pmnt (ceea ce ar putea fi un fel de
echivalent islamic al Judecii de Apoi).
Ciclul arab

Se refer la expansiune arab, cuceriri, se doarea ca nou venitii s-i pstreze vechile
credine, pt c erau pltitori de biruri.
A durat un secol
Calif =succesor, locotenent, vice-gerant.
Califii omayyazi 660-750 stabilesc capitala la Damasc.
Beduinul = simbol al deertului este un nomad, avea o misiune: pgnii trebuiau s
capete o credin.
Sfritul domniei arabului pur snge
Mijolcul sec al VIII-lea - mutarea capitalei de la Damasc la Bagdad i inaugurarea unei
noi dinastii, cea a abbasizilor, Islamul cunoate o micare spre est.
Fernand Braudel consider c civilizatia musulman ncepe cam din acest moment
pentru c se declaneaz un mprumut masiv de la vechile civilizaii orientale i
mediteraneene, un proces de mbogire intern, de dezvoltare durabil proprie.
La Bagdad, dar i la Basra, Cairo, Damasc, Tunis sau Cordoba se plmdete limba arab
literar, care va fi idiomul comun pentru toate rile islamice, precum latina pentru
cretini.
Epoca de nceput caracterizat prin domnia arabului a rmas cu mult n urm. Acum
Islamul se hrnete din bogia civilizaiilor asupra crora i extinde influena.
Noua epoc va marca adevrata strlucire a Islamului, care va dura pn n secolul al
XIII-lea;
A doua epoc de nflorire musulman este reprezentat de ascensiunea Imperiului
Otoman, care n secolul al XVI-lea, prin cuceririle n Balcani i Europa Central, n
Anatolia i Orientul Apropiat, n Egipt i Maghreb, devine o putere mondial, i prin
poziia geopolitic a teritoriilor ocupate.
Un continent intermediar: Orientul Mijlociu
Islamul s-a nscut i s-a extins de-a lungul ciclului arab, apoi, n perioada de mare
nflorire, ntr-o regiune geografic de mare semnificaie geopolitic: el se plaseaz,
pe de o parte, ntre dou ci de navigaie, dou ntinderi de ap srat Mediterana
i Oceanul Indian , iar, pe de alt parte, ntre trei mase destul de dense de oameni
Extremul Orient, Europa, Africa Neagr; el unete aceste regiuni ntinse, ceea ce-i
confer o foarte important poziie de continent intermediar, dup cum o numete
Fernand Braudel.
infrastructura acestei poziii, cea mai performant pentru vremea respectiv, att pe uscat,
ct i pe mar; drumurile sunt parte component a unei poziii geopolitice.

O poziie geografic este ocupat pentru a putea rezulta un atu geopolitic; este ocupat
prin construirea de drumuri sau ambarcaiuni, prin dezvoltarea unui sistem de control a
zone, altfel ea rmne o simpl poziie geografic avantajoas, doar un potenial.
Reculul Islamului a intervenit atunci cnd nu a mai avut capacitatea de a controla cum se
cuvine zona i cile de acces, astfel nct comerul s-i poat menine intensitatea iar
veniturile de pe urma vmuirii, nivelul.
Mari concentrri musulmane
Originile Islamului sunt arabe, dar comunitatea lumii musulmane este foarte divers
din punct de vedere istoric, politic, social, cultural.
Howard Lentner constat trei mari concentrri musulmane n lumea de azi:
1. nordul Africii =Maghreb, considerat Occidentul lumii islamice. Maghreb nseamn n
limba arab Soare-apune i el cuprinde: Tunisia, Algeria i Marocul = Africa
Minor
2. Orientul Mijlociu
3. Asia de Sud.
State-pivot
stat-pivot este capacitatea sa de a influena stabilitatea regional i internaional.
Statul-pivot este att de important pentru regiunea n care este situat, nct prbuirea lui
ar proiecta o stare de haos cu mult peste graniele sale.
criteriile dup care poate fi identificat un stat-pivot
- populaia
- poziie geografic important
- potenialul economic
- mrimea statului
- capacitatea de a influena stabilitatea regional i global
State pivot: Egipt, Indonezia, Algeria, Turcia i Pakistan plus Mexic, Brazilia, Africa
de Sud i India
Potenialul strategic al petrolului
Pe lng poziia geografic, importana geopolitic a lumii islamice este susinut,
deopotriv, i de existena, din abunden n acest spaiu, a petrolului.
prima zon importatoare de petrol din lume este Europa Occidental (40-45%); urmeaz
America de Nord (25-30%) i estul i sud-estul Asiei (n principal Japonia).

superconcentrarea excesiv a rezervelor de petrol ale globului n regiunile Orientului


Apropiat i Mijlociu, care dein circa 60% din rezervele sigure de petrol existente la
aceast dat.
Organizaiei rilor Exportatoare de Petrol (OPEC): Iran, Irak, Kuweit, Arabia
Saudit i Venezuela plus mai trziu Quatarul (1961), Indonezia (1962), Libia (1962),
Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973).
Petrolul = o arm strategic pentru rile musulmane

Vectorul creterii demografice


creterea demografic este vectorul geopolitic principal care confer importan acestui
spaiu n lumea de astzi i de mine
d.p.v. geopolitic, densitatea demografic superioar genereaz o presiune foarte mare la
graniele lumii islamice, mai ales la acele granie care despart aceast lume de ri i
regiuni unde rata de cretere demografic este mai redus.
Renaterea islamic
fundamentalismul islamic, conceput n general ca Islam politic, este doar o component a
renaterii mult mai extinse a ideilor, practicilor i retoricii islamice i a rentoarcerii la
Islam a populaiilor musulmane
renaterea islamic este o fomr de modernizare.
Prima etap a procesului de islamizare politic a fos ctigarea controlului de ctre
fundamentaliti asupra organizaiilor studeneti.
Liderii islamiti:
sunt tineri, majoritatea avnd ntre 20 i 30 de ani;
80% dintre ei sunt studeni sau proaspei absolveni;
peste jumtate provin din elita colegiilor sau din cele mai cerute domenii de
specializare, cum ar fi medicina i ingineria;
peste 70% provin din segmentul de jos al clasei de mijloc,
majoritatea i-au petrecut copilria n orae mici sau n zone rurale, dar au devenit
rezideni ai marilor orae.
Motenirea Ataturk

Apogeul Islamului s-a situat ntre secolele VIII-XII.


Declinul =unii autori vorbesc de veacul al XIII-lea, alii de veacul care a urmat.
Fernand Braudel: sfritul preponderenei a avut loc n secolul al XIII-lea, dar declinul
dramatic al civilizaiei musulmane a intervenit n secolul al XVIII-lea, n momentul n
care a ratat revoluia industrial; civilizaia nu a murit, islamul a rmas n urma Europei
doar cu dou secole
Mustafa Kemal Atatrk, ntemeietorul Turciei moderne. Astzi, Turcia este unul dintre

cele mai dinamice state musulmane, care, fr a abandona credina religioas, a neles
c statul i conducerea modern trebuie orientate de alte criterii i valori dect cele
religioase.
O tripl ameninare: politic, demografic i de civilizaie
Sintagma Islam politic a fost adoptat de ctre specialiti mai ales occidentali cu
referire la ptrunderea preceptelor religioase n sfera laic a politicii, la utilizarea
Islamului religios n scopuri politice.
n ncercarea de a se opune ascensiunii statului modern, laic, Islamul a constituit i o
modalitate de coagulare a societii civile, din acest punct de vedere ajungndu-se chiar la
un paradox: de la o simpl tentativ de coagulare, Islamul politic a ajuns s preia multe
dintre funciile societii civile.
n anii 80 a nceput un proces de
demonizare a Islamului, prin care s-a ajuns la urmtoarea ecuaie: Islam =
fundamentalism= terorism i extremism.
Nu ciocnirea civilizaiilor, ci ciocnirea intereselor
Islamul liberal este preocupat de teme precum democraia, separarea religiei de
politic, drepturile femeilor, libertatea de gndire i de expresie, avnd multe puncte de
intersecie cu liberalismul occidental
Fundamentaliti =accent asupra statului, principalul instrument prin care poate fi
implementat viziunea islamic cu privire la organizarea unei societi
Sahira= legea islamic
Statele islamice sunt ghidate n politica lor de pragmatism.
Islamul singura provocare la adresa relativismului cultural

Jean Baudrillard: Islamul se difereniaz ca singura provocare la adresa indiferenei i a


relativismului cultural care traverseaz lumea.
Huntington: Islamul este cea mai puin tolerant dintre religiile monoteiste.
leadership-ul actual se confrunt cu o alegere istoric: ntre moderaie i radicalism.