Sunteți pe pagina 1din 198
| PSIHOLOGIE © CULEGERE DE TEXTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA TN RT EMG 0 ‘BUCURESTI 2016 = x ERTS oe TEMATICA $1 BIBLIOGRAFIE LICENTA SPECTLAIZAREA PSIKOLOGIE, Ceprinss 1 Introducer in psbolege sl mecanisme pice 2._Pailoge scat dionmica grapurlor S.-Patbodagoeete “4 siotogia porous 7 Inwodueereinpevoterapie 8 Temmticalceot 1. INTRODUCERE IN PSIOLOGHE Si 5IECANISME PSIBICE 2 iterate, pence mpi 8 Rah 72277 Fie on are pl, BP hg 27 Pr Erie eet ee a 2 andl peel Dy Pat omar, Somer a ED eel Epi chant Ean a 1, Pim 6 i hg 7 mri ai roi ee ei meacinatia reeeaene is magnate toga mY lca mpage mn tr home a es epuolp Bd. Toni, Bucur pg 41-443 AT Ce tir ee Sem Sea An 6 Paps, Pto ak po 219004 2 T'CONSTIINTA CA IPOSTAZA A FSIHICULUT Conga ese xa de col oak ngs lve shee « bdlvile, cd aimat Gnd nepal cu vebemen. Pet SSSETENG toil Wah peed ere-conploal Tr timp. ce per. Sn oi eS it owe Se a6 TARE goa TT at palnlogie. Aste, congins poate H dents ca a Inconstint) sau his (psfolosa fra coniajay. Ea S fost clnd redusd 1. o ip ni pei it dom vigllengt" ein extnsd pt pietdezen in goneraitaten wii panic, prin asimilaen open TET ite, cu Bul gi persoaltatea CO praxis gf tice voit. tn sft Congtinja fest clnd socotth ca un epifenomen, un reflex Intimplitor, « bstactie care powe sustest viel pslice sa adiugat masinlo ‘lecuonic, clad abandons In reeaua ela exisengiae su ese interperonale, Dins-un teen esenial Te debut psinolouestimitce ‘conglinja sa transforma otra termes ignorat timp de sai bine de 7C de i, "Conia ft simi dn polo sti si arevei tele na a ra 1998, ». 123) Eat peal ba Piaget 01970) de a ii de rin. ‘ttc pete aor pita plone pve oS Sa REDE Davee THMT; Dae © danrsan NX Hope (992), Ser (1992), Pilrd (194) ce ooh rs (998) ets ot eee jonni de ect ete podem Cog mare aint ai Freee algo once publi lg. Ag, cot eae esa tne inginden cor paolo None SIAL Sluts, cnc pe west ewhii!f- aps cot! se Wetlternes pepectebr de die orca to Ste Mover, apc pics cl pin deoswed ts a bin pblenate sine, vlar¢ cmvngto. Inch. seer oe vom ange pe ena Si ST ei ‘enn n palo swtaLoate toa pues 2-SUNCONSTIENTUL Ca IPOSTAZA A PSEEICULUL 2.1 Dowd ctape in definirea subconstentulul fro prims etapa cei mai mui atari concep ntl a peo ‘rmafie sau un nivel pric ce cuprinde _actle"care au fos cin , hmes ‘nimell iy general, contisind, ce fap, suberotul ricki pai India” Gung 1984p 8). Congo! ea epramtt de F, mat Sin pind, tetinene, pees Salat eetion pO ee Sir sompnne esa stipe find og de oe we aie thowece codgless “amt ign. penile ater dla ome seas ma = il Sietoutle @ Sle Ts ase el Sevens Parl nme fing De coe ce pnt cn ft contr et de ct nofuen de enna enna nce ca ‘entire sh rsundon mat ait el ineht Iga de Inconel Colt eet! cecomine? | cor nding? La prima inwebare, Jung formuleazd mai multe rspunsur, toot fast ‘concordant si complemensar: "sera mostensipsbice’,@bidem, p. 34), snot coe recep es sediment st istorii lumi” (idem, p. 39), "sulle atemporal general” ise an in ln a fe es, Ce ac see gual aes ag ean ane ac eae nian Tp (77), Agaaty IVSORSEMT Colectiv este aus strat abisal al structurit psihice, o Tbe ans cero he how opin cere ome Moats cmp sont, dee Ee en ee imagine elem, spe dcoscbics de congten, care spare ca un fenomen cfemer deoarere produce tove edapile sven momeatne Problema conjimtlul inconsientuli coleciv este ceva mal ‘complexd. Jung se Inteba dal, prin analog cu conjinturile cont, pute vrbi gee contour se incongentolu? "In ce mt pivet, rotach tai am ci o indoils cf tote acele activi care aloe indeabyte_ in fcongtent se pot petmce si in incongtent” (idem, pp 78) fast ‘Confiuile sete ale ingonstionub colctiv sunt rprezntte de ceea Sama co Jung 8 numit % iar mai teiu abelian. caractersict onograice, dar nu njelesi! cuvdetlu componente figurit tumane ~ och alles, pir blond, nas cen, dar mu gi ieaiearea persoane! respective). Precescis ineligible cep a i posible doar pe misut ce ‘oureniiinoxp of conqeri, tn misurt fn eae © permite pragul- Conclzia ‘ulorli tt st loves "Procesileineongiente apie fick dub, ot, cle anlizez informatie prmite Ia un nivel superficial, exceptind canuile ‘Gnd. odisele proces emer cel putin In perifria. contig” Hint, 1995, p. 1313) Prin incorprarea in preocuprile sale a problematic incensed vent pstloca ogni se ences, ap net avem de fae ov 0 ‘ngs care vee consti ca pe unul daw principle sale fundamental, ar ine uv ca pew ramura atomatizat »acesela, Ba aT Tas ubordonat const (ve Huns, 1995, p. Ay “whestonet cos ‘5. RELATIA DINTRE CONSTIENT $1 INCONSTIENT 5.1 Probleme generale Rela dite consent i inconstiet a fx ex mal adesea short ie ‘rin opociia metafies « color dovt wivelut de organize stuctural= fnctionalt a pabiuli, vizuteca out fore imponetbile gi ex o natu total diferis, Ge prin reducia simplist-mecanicst «unui a af. fn fell esta ru mums 8 problema nu era solufonat, dar mu se ceau tic smicarpremisele soluontet Diop cum am serarcat din cele de mah insite, Ggoae dine cele lous ivi de opanizare structural fimtiomlia psc ice pope sale conyitr—st-mecansme,.ca uneare lepiti speciice care mu pot. eduse une leas, Sar putea chiar considera in mums lt, cere ine acon independant i dealt Inconel de pi, poste fenciona i ae le_ consis Sat dearer, cone ng a pag NR a ‘ ‘unas cont sea He auviodestzamé, Totus, au putem sit na sabliniem faptul ef in ciuda uned relative ~am spe har stem de lave” = ndependene injonal clr dou ‘lun souvurl-finfonle ale pac, area normall, fees, sent tcjonald for repens ner acme interdependent tor. ete congtiont gi foo ss curen relat dinamice vitae, ig de ae ee er ca stem pis ede pu npr Constenul gi incontontal sunt mame fanfnale Wsepaebie se pshicuhi uman. Ca trace, i furfo de diverse jpostace le ‘manifesrilor comportamentale sparinitose indiiduli, content = et eee poaté_deveni incomstient. De regu, content exe CGS CPF Te ‘Sporn ind Tal ape cra eet se sl oni psc ce conteie expen in PEST Tl ind resin. Connie peice angina Wek incongtent. Ele ni sunt int inactve, ci le nsfese pe cele content, le tensionears in fimejie de imprejurai. Aceata I gi deteminat pe Ey si sfme ef "inconsicctl face pate din fina noastrs consent, ete corp (63, 1983, p. 357). “In dinamica concrets a comportamentli, in ‘metie de specifies 5 semnifcaia siuapior, "incongertl ne apace end ca reo a constinf, cind ea miez a e” Dieu, 1977, p. 111) Larandut ©, congtinja spare ednd ca fictor declaggter al comporamentlut uman, ‘ind cs mecanism de sistematizate st valorszarea stuctulor inconsietu Inconstienul acveszt, modifica descsredile energctice-inforfenae alc congtienuei, constenulrestricfioneazh i stabilizeeza incongentl. Asada, Inve consint gi inconstent mu existt o simpla supra: punere de faze ‘nergstice sao simpla succesiune de fenomene inttmlitere, independents tele de alile, ci reli loe integrate unui proces, dereplare psthocomportatnenta, smo coe cep Lee ‘Reglre pe care o avem fn vedere pare su dou aspect ak cao covechlbee tna sivluilr do_oriare aru * ‘alls soo ecllearba iat pelle cusoltaile eee ‘Ape ct ub ae me deh ee pert, poo Ttrenul sistem nsnicsmas ~ 6. PERCEPTIA 6.1 Caracterzare general Find unanim admis dees ef perce este un proces psiiecogiti, 1m istoria flosofe gi psiblogii au aut loc dispute apeinse in legatri cu Tool i importa ei tn continuum activa de cunoastere, pecim si ot modu ef de crpanizare gi vealize. Dispuee in url seazte,aminite mat sis, au fot ransferate st supra pereptic. Ast in pln filosofc, modu de sbordaze a aceteiprobleme s op senzalsmul(empirsmal raionslsmu Primal aco percept Tocul conval in cunoatrea reaiil exteme, Ix ‘rem ce util 9 socotea ez avind o imperanya miner éatlefumizate de find excusv de domenialfeomenul’ i ncidcam een fn photos, - ism, spot i iain peas extension ineralisn io eRe deerinisula RTE ateeive In vcinea mall ascisona, percep exe ocominusre tn Tie tag» senile nl wl, in. pet eadere STEW, to som de sel somal Ines ait mecaee = rogai, Ca umn, peoopia mu ar avea nit sitar not caw ST Fegfsead Ia nivel snaioriniviuae care 0 compu, ic leg inteme prop, De acon, analiza ch tebuie subordonatl pencpalu diviio et ompostio: "descompuneri sucesesive in elemeniele componente (Genesile) i recompunert pein ascieea exteioat a acetorelemente (Genzati) dopd erie asemintei, conasuai sau contiguity spao- tempore. portant ea considera subliere c, ining fn aoc 5 fond imagines sual a percep senate mis pied indviuaitaten si aufonomia, afl nei, tea pouivi cca, paren ete primordial eterminant ia aport cu fotegul si nu etereze vlabilita, ‘Gam, pe plan experimental, se acumalan tot tai tute fap care ma ete expen ct sutorl cet scheme, WW Ba Tine fst eval hindu, prim, principal tere centare at pe aperepie ie lel asm! dezasinllaed, iar cl dal doles, een erat ‘pe cieil apecipabecundar™ (rap sucen ~eonere), cre, ph palo, a Tne! legle anole! ar confer grad mi cat de ‘ocala nod! ein. CCestismul sia flcut un tid de lorie din studiu! percete, ‘conta san acest domenin find geu de minimalist. Insts sparifin u, din punc de vedere storie, se eag de expesimente 5 deimerpretarea fptlorpriving percepiastimulitor audit (Srl muzicale) svi (forme) Primele observa cu semnifeaie gests apur asia solu 19 (Qn 1886) si ele se dotorese Tui Franz Brentano gi Ce. von Ehrenels rectutd experimente cu sent muzica, scall cretion au constatt ch petepfc diferitele sunete indviduale igi perd identtatea lor iil ‘contopindu-se Inu imagine audiiva noua, cx o ealiate experenials 9 afeciva inconfundbila gi ieductbila. Aceasti constatare venea. in ‘ontadctielagran cu teri asositonis, dominant in ael moment. Feptale respective au constinit puncal de plecae al oul cent pologe, cei va elabora sistem sha teortc fn cadrul a dou mac gai {conta de in Graz, sb coordonares lui Meinong gi Bens, si scoala de la Berlin, vind ca Hider pe WKBhler, MWertheitr gi K Koff, In fa bln porting, rus gsi a se dn phe, ‘Sinmod eis, du gti so Stannard ce = act repreventangil ool de la Graz mai contiouan ine® si crea in senzaica element primordial, interpretnd integrates ea un prods al une factivitati speciale de since, grupal psihologlor de te Belin inverse radical rapomuril: pentru ei, senztile iootsari a mal exists ca elemente eroarepecopil, independents does, ar forma totals, a cic afer exte scaling state patie nase mai concep ca recta a net remo. Caradon pera ate, cheat fp primar do seni inconstict ft denatr fiilogica st Dabologed Asemenet formes ndles arose nivelurileierrice mente. De sceea, orice manifesta pshics actuall trebuie considerate unitate Cogent” seu ca ¢ fer” cu 9 anu rad de. pregants (W. KEANE, 1929). 62 Logie perepteh Nici ent me poate 1 surpcina si araliatt prin procedeut eductiiatomare,proconizal de goalaascitinist,c prin raportacse! Ix fineipinl emergenfe”, care reclamladmitereaireductbliiit Cureteristilor caltatve ale ansambllui 12, sums insusilor pisor ‘componente Prous eie doin ate a un prim nivel acres elie 32 manifesta Sala, sdk fora oreanizat™ ea " Geo Serie de lege gun ae, ca ata, se af verdes, § ‘rrifiebile expevimentl, Prine ects, se cuvine 8 rjinute urmioart: ee Se aa clan ge sacar gr et tia agen bunel forme ete o consccing! naricularl lei universe a Kaas Sach Cars eshte fr, eon Seca” Bx poole ane or eae pO ee ee Tr ‘hide s& se uneascd in perceptic inir-o bund forma”, echiliorack yr COBSTTeEMA (Gregsen, in carg_pe imal pln st evidenpi wfomegy™, BUBOwN foenfa, madci snctie ORE ES aaa melo edu fr percep vinalt pele crmafce se cntopese no Sect coma tu, uo lise oman dct aan ct ew ecoatyratat ant ees coum rei a ne congue Scars be pos dene Uae Ae fine orn oe ale cin oie intern (rer, asl ch es percep se cactizeazt pono omega intend nesricbils sa structural a neegule_ asta pi, ‘are fice ca invariant de stocura si acfioneze In sexs ca 7 Inegitr in raport cu evenulle Tame, omit sau fevers (er Sigilor lacunar, al cuvintelor tn care sn! omise aves sa dublte smumite liters), Preetia posed asf! o sche inter srveturat, eae face 8 ea sii plsteze inlvideaiatea In pofideunor transforms pertrbatoare le impala simalstor eter (19) eget Dunel continltil expiga fap! od o configaraie exter 7 eechie tinde Yo percepie st Ge continuath tr actig!sins gist ge neki, | coven amar ler cokes Ta occe cmp flac extem dezcrganizat, | perepia Tatodnce vewier d seatcare, de In desis ire inchis dea ‘eechinat I echibrat, de Ja eterogen la omogen et. fg 20) [Legea destinutal comun postuleazt ci un element soos in fire confine su & suet n pee AE 5 elatonat ed “elle elemeute.fat-un SSE, toate clementele sav Tats printr- un ‘estncomun (fg. 21). \_ Lesea_proximititit arati_of, inten 7 oe 0S tnd ot oxpunizene”clemeniee xe din Legea unum-dno 68 ine clip exter ambiren, percepin Procbdeszi fe asimov, realaind « siagul form igus, fhe sisoeia, np dout flgur ca indians din Toate scese leg sunt tn fond complementare, so bazeazh pe date ‘experimental obictive gi user verfcsil, find atid recunoseute ex parte integrand a uneivittoare tori generale a pecceti. Dei model gestaliet 2 afare nu a reugit ss impound cx singurul velabil i dominant, sind ‘considera aticidepisi din punet de vedere metodolope, tsi are merit seni de @ ft demonstrat stauul pereptst ca nivel eaitatv,superor de ‘organize psc in aport cu senzayin gi deaf formula necesita stieit ci prin prisma tisturlor gi legit sale propi, redveile Ia cele ale senza : rao oa pet 7. LIMBAJUL $I GANDIREA 71a TS Inga cle inh, Kart Bele tg we ae au sbi awl sim) acide ease Sn_seto fitie ce ipl ox eee al Aree ‘Soltero mista eon eal mitin ce comnlore etal Na anise pote vor eis nc (pt A. Omen) ie nmin fev ih. La ele ‘Soca cxbarie in & prvege Rnah sea, doh pion fimceze verb de proces ovina oa fin tlie ca amie Inj pe care cine le pt omic av. Am pte oi soe ixpeec in r copiv” al limb gi roll en coma ‘star erie. Vib) Report sine pints limbs) fost subieet de conrovers, exists puncte de vedere denis, Conform une cons mei a Si o inp ett, gal Sind spec exon al gn, “ar {Gnidia al Cn pe ni Geri nba“ finde cea erent feria vores 6 ie etenor, 7-eomin ‘kes Glos doar it « offi eins annie Hs BURR Sunt acl Meiice,vorbea si raionamenf sun ty SuHATT Sinate Utinele decent cone age ia Ssfinetea esl dia uit punet de vedere In acest capital, vom peezeata Tele argument, ale "vor fi evideniteatudind sea presi de ‘indir abstracts, (Mal tn, in ce privet lips de idotate a gin ca libaju, ne gee sancon esac smu iin evil pny son ‘Apot in tinp ce vorbi, extun ota a_i in gin”povestind srr absude, eae ; lai, lipeste spore Hinbsjunt de cite rau, In Sine. exit gindie, se fommeszd nofuni ste ingle lipsitle de limba) ardcala (sudomufi). Acesin au greutth ri mati tn ‘ajelegere, dar raionanientul ene posi st eficent Fwioine ope ete poe ee eee Sune copii, ToT ASoeiinduse mere cu aceleagi lnecioneaza stenia i inlesnese opeapile gnc: nas, sintera, compari Trepta, flecare temnen devine un purst de cxvaliare, Ieper indt pe densebire de imagin, cae sunt variable ef este un complex de sunete stabil. W. Hamilton ces © ‘comparatie penrassubinia valores acest propre oarmats cucrnd ut tector gi rapindindee pe seas i, rae] poate apa dees dach ‘gablegte anumiteferareje puncte de convo. La fl, nici gindivea mu poate progress, feb anume conse de organizare a sistemulul de eli ty jurul avin Semnifcaite sunt in fancie de experinta inividulu, der, tncetul cwtncetu, ele sunt corectat gi precizate de cle societat, vocabularal ‘condensind experenja milenara a unei societif. Invajarea termenilor ‘iplic nsuyirea unui vast bag de euostinge variate, (Cu cit un cuvint se afk tn relic cu mal sue fap, agin, ofuni cu ait mai bogat ii ese Laelesu. Termeni, 0 dats ex opie, sunt in el formeazi ceca ce s-ar putea mum “memeria Encino lal remain seach Dont ev pe ave mai” multe Snslesuri, in fete de context. ca de pid mast, care {nsezmns fe un obiet, fe o mule, fe o canitate de matere's una com. Bova de een tengo imsonmtaze com ase bee g asm View -comuni. Ant eschimog a6 lie de cuvinledistnete pxvind zips, in Fanci de carsienaTe er dock a Gea oF msi ued mai fink sau mal asd ee TEs rims cics orem Pesira 1 ne. fice Ineleg GERACE Cini corte e pea indivi, nec, Pesosal, exprimarea uebuie st fe clark, pes. Un cuvnt permite o preciaune pe care imaginats mu o poate fumiza: numirul 999 este denebit de 000. Evoluia_limbgjului dea Iungul_milenlor a fost solidart ow 4 Te Timbsjlei corespund eategorilor fnlectuli. Subsanivele indica in special substan, adjecivele $i soto ge sa a Lit numeraile viea2h propre, verbele se eft fenomene gi atti ar Preeaiile si conjunfile deomncazt cela. Toni gratia - logis Pb me ait de sicth cum sceea 2 gindiri. Limba 2 evaluat in Jean favorit comunetsit ire cameni i msi puyin tn vederea ‘hyd sdzvirt (Kainz, F, 1968) Progresil tnvrit timbsjului se realizes concomitent ca rogrsul gindini, Comunind , incerind _lucdam akira nofine, e_prscizim _ novi” ingne lindo —nelea TS Ths 0 cared didactic adescaconsatt GZ unele concrple mo le erat fufcient de explcie, penis 2 putes fl mur celal. Abia stunci, {escetind nol sure documents stablnd noi rela, ajung la niveul de lritatenecesar pentru af fnfelesi de lev. Este evident ns eur {ne poi gibi intelgit si comunicabil, + 2fveine umbajutat_7 72.1 Fancia de comunizare 1) Fr Bw careceriaes vorbirs ca sm sistem al conditelor do somuniare ole de audter Ia report ou rifle ve Tebule trnsmie, vorbires caps o orzizare complex Uni psinolog cum e B, Skinner, au subestinat acest aspect. Dupd el, succesiumes svineloe io asd ma ealccva Cac c mecesiune de reflese | ‘ondifonate: Gecrevorbs declanes28 pe wnnitoara, in vita frecvertelor ‘socierantesioare, Concepin i este de un simplism evidet. ind spunem: | ‘Chinele cae aleagh pe srada este meu’, pronumele pseiv “al meu” se ‘cord cu sublet “ciel”. ind tnd la 5 cuvine distr deel. Desigu, se pot da nenundrst aemenea excnple. Vorbizea este o conduit volun, jn care respect eongteni¢ sere de regu, chiar ci folosim uneor gi tespresi devenite automate. prin uz freevent, cit despre strctrile sintactce consierate de N. Chomsiy eceitare, exisenja lor fare improbebilt fe de 8 an (esis in Inds reseuts de up ma putes vorbl deloe (wa ca gi lpi Ou teste forcule educative fete, ea nen reuit sf rosteaschdecit 50 de cuvinte imbinsten ropockit extrem de simple. Agadar,Ipvtrca limba peeipune mods uli, eoeemen glo, ie eo ne Reet PTR Copia eee prince vrbe bd Vea APE TE | _—rsmovoaie cae et pe Lt Tani, el uslizeazi propozt de dout euvinte, “Abia” ipl 2-3. ani cexprimarea éevine mai devolat. E drept el ip imsigeste desl de repede 0 vobirecorecttgramatical (eu puis: ero, dar nae suprinaitor,intructt, hia in anual doe, insuirea Himbi_esto o greccupare permanent se realrenzl o exesare extrem de intensivi: ploaia de intebli in partes cuplu’ de 3-1 ani e destina Indeosebi aflritdenumilor pe eae 0 2 Testun or fenomeneleinonjirtioare » ‘ecco sunetclors'e-euvntelor neces omare dissiminae yi tre de sine: Frese, val su consoan me pronana fel do a. De ils, conseana "are o sonore oa dif in rosea eoaneler ce vrbese toni acces libs. Varian aeata ncedteazt Sos to clad in care ti "* devin echivaleatis © vorba deo conta a eeepc, format tn curs expeienel de comuricarz Do aceea fnimpind mari grout cénd ovis) 0 limba sting: profesor ne ed limba literar, bine icles, dar oral de_pe strat icroduce uke eformie simplifies c care trebuie se famiirzi, Ficcare limb are_o gamit limita de eunee. © serie de alte seme ‘one fr neio semnifcai tn aces, dar and un cl important in stele. Limbs roms are vocalele & 3, inexistente in ftancezd, in care sim sunetal u, gre de pronunst do eite concen ng Invesigind moifiarile eleevice ce se petzee in mghi ibis 8 lavingeui end cineva rostesteo faa, se consat o curb similacd in fnele vocle ale persoanei care ascukt mesiul desi cure eerie sunt mult mai sabi. Acedgtaiecamnd of auditor in_imbsj Inge eet ce ans A rel “Teon pose mae « aba Spiga cele eho ng lea 1 gi eiod_seriew: promuniam in limba} inerie sea Siem. componente motor aun of laden nT ©) Comunicarea prin intenvedil limi canst oso succes de ovine prin care clu s8 susciim aumite ide rafonumente la tudor. Putem si cvootm fape, everimente sau st dessciem biecte, ‘aate, stun. Cmuniars ete_mai dil end vem 38 tansmiem ‘nog nol sau Cos, simadificim nf deja insu | | i Eon traduce idle i enumite cine propos am, fn cau ao emia In. inp elaromgents «proses fear names de codes Senna snc Gin al et oh frm Teeelo Resins st tims prin simone Ik eer Oh cal ‘fois ele sent pin cab). Medial pra exe le se pest owl denumites decaalRecrorl deoieact mes lied Wace ral devodeati mej, adi sempaleTe Tis succesiune de idei. Dgcodares (ca gi codarea) nae wn pero coma aE ema), adil 9 seie de cana ea Sem itor, fg ows consscinfe se devprind din aceass sohomt « proces comunistri, Ma ini 6 soblinias nitarea canals me se pot tanec fied mesjefnt-o secunds fa edz lett rapid, be. pot et pt To 300-400 cuvinte pe minut fn vesbir, mul ese mal mult seu mai pon lminoat, in fone do natura text. Cin © vorba de reotares woe Anmplici simple saa s uno evenimente Fiiliare,vters expr poste desl e mare, dar ici se expun ‘dei sa argumente noi, mul webie ‘iminuat foarte molt, peatro ef saditorl enovot st le ascieze cu multe tite rofl eunotcate se compare cu fate faire hi pent ale tea intelege, Chiar dact expunerea © foarte cle si tosinirea perict logis, tots con pose 8 apart escultitorllor enn, enti. Jn at aie nd poi cert nated de ines ntl ie ae_pevoweoy cre mit ask cut “iereijéimporane bite iH rweeporul, anu ier pose vest spor Cult bagl de informa ext mei aseminatr, ch atlt mai wor se pot ieege doi Ielocuor. De sees, un prfesor cbc of iy | pregael set cexpunerea lec tr fa noe cop, pentru ch dose, ce privet ‘Soluma gi ealitstes cunogngelor, dine el gielevi sunt foare mai, ra Mes ind sce anparcrs doc anid col ‘Varbitoral e nev, descr, 58 evoce I auditor numerease imag si concepte cimaseute, pe cae se pun fn variate etait cx conn expuneri sale pentru a 6 bine ijles. Mai mule gindur grav in jul ‘ropaziior pe care oatral_ le promuna i asses le ade. dee infra cavite lor ines efetv snocoors 72.2 Functia dialectic ‘Termenul dialecticd este fuat aie tn sensul pe care aven In soca: arta disuse in eontadictor, cu seopul destoperrtadevirui, Ieeeadevt, pre “aimenie pro Fi cone unei tee, cadral met ecb colestive, este eaten principalé prin care teze poste fl pe deptin lice. De screa. gi asticl oamenii de igh organizears simparioane, ‘enfin i congrese. Comnicirie st mai ales dseuil animate ce urme3 ‘3 mjloaceimporante ale progresuh in gil tehnicd. DupR cum vor ole, sinaizeasbsizacct presupune o discujo interoar, in lsbaj intern, er ingen detent me a snot, Cte cee pn ‘Tinbaju jut fa coordonaea ctv mat mallor peroane, ind rebuie umit un bugtean peu, cel 4-5 munstor i sineonizesrS eft prin ‘inceunscutl "hel! up! fn lepitrd cu accasth ffi detanatare a cfu uniter -yorbese de fonefin de rear avorbii. Aceasta este o cractrizae mai ag, Fomacis se referh sa rlul de cutoreglare al Tinbajuli, vib ma ales in huafa de stoeuges, po care A. Ombredane na aut tn vedere, Izitele ‘Ponte ist psioterapeui se bazeack Reeve po aceasta resus imbejlit ‘omar SSSTE COTA ae 1 bea prepares I ene overe Tee Peat cao decbutere si_progreseze,este_necesai_o_previsl luieare ie Mali aiscait Tana To ipa, deoarese Pupanpiatibuie termenilor folosif. semniiati dferte. Apo, desigur, Yovtire uebui fie incarcata de Sen, sé mu devind mai mull un joc de ‘vine. Nu poate 5 progres Into conroverst ctl weme 0 persoand {sus inane ek Varies gale dennis pti de Tapaticut {ie scamng “papagal, pasta care vorbege At. u elege ceva. Ea ‘mtu un percoleviden in orice discus, Nu sufcintd precizarea inal a nor defn, In impul ‘Meumeniior se impune, in mod evident, necesiatea modifica (ri Ss ingustiri) nor coneepte. Penta a se. psi un consens, ¢ foarte acesara tezele, female generale, sbstacte s ie insite de preci, de templet, evocinduse fepte ori expevimente concludes. 72.3 Funetia practics Tia no action sues ara aspra cele in fr in poco Da einen i Cots sans in ommicea de ss avnle goate pot “TASTE THAT Ts Tie No imping © Pascal 2 opan News NOTTS Go Ghee Tot ae ‘sll "ete, “hai. Tome inperavele unmiree desangarea nor ‘in sta. wor reac 7.24 Foncgiaafetiv ate fue cea ral veche a mimatele sapere: pei Siterite expel (de aeeea unio Ceoumese "Tania expresive"), se comuni ext din jr stile afectv,indeosbi emo Tptl une psi a tu ere oT GE BRE wt, Mimica wei persone ne comunicd,adesea, ‘cur oi enervates: acess e“Timbajul nonverbal. Dar inkl vorit ne ‘comoni atiuinte gi seatinentcle pesoanel exe Te repo posie “afb fe) sense afitive apuse. Spundnd cava Tetraghiceule’, el se poate Inf ci din cont se poate amuza fa ‘aport ca womenral rela dine patener. Prin.on se wansmite ating tat ah de wen ce povest (es find importats23 HR ric! 0 onsen), it # fad de persoana civen_ne_advesim. “Vs salut poate expina respectl, aaa su oan (eet intervine pe lingl too si tints Corpul, postr). Ate dea trnsmite, tm afard de informa, mop ‘semen este o component seni a rare. Aina, srt afesive se comunca mai re prin srs fh acest ‘ox, sottort leg on gis cuvinele, ondines for, utlizind i diferite rmctafore i ig de sti eitea poste fi pride de joe. Cop, mai ales in primi ani ind invatd mba se J0BEE rpettnd a nest un cant sau inventing Sonort inexistente fm fimba lor mater. Dar__si__adlil_uilizeara Temenii in joack:_rezohares de euvinte tnrucigat® jsut de civinte a eget pe (cclamburun), citar de ime ga. Tot un fel de josct ene 9 sporoviala Scents pecs (a at 12¢Pecpectars Cee apace tee at gta ein m, oogonia 7 cae i a Simard oan eee sa Pita ov conser c¢elaarea de cite weve fapteoe care Lau_ goed WES Pot a-ha nor simplome NE Gee nd prec sol, oils ete THAT jut: sede tensiunesnervasl. De acca, dack me ever cl ‘ioe indunsin nou oleae Tago ae ‘$e Feoomanda si_le_seriem. Chiar {ack ueormopen ii eu iseananie fe, expinares ine cs Inn fotdemna la arcare are do seini, chiar Gack dar temporses 173 Formet timbajott ‘Am amin mai sus despre exists unui iba] never", sort din geile emofonle ce fasts compan Ls om Jac uno aula in raport ew limba propi, mba scaly, vesbal.Actta ponte impitt fa dout mati frme: lmkaul seer, cel tin care comunicim eu semen nogti si limbaul inevar Tasso edespiital padi absrace-derfiprndeseapeape Ta Tnucupee eet ston sade =) Lint eer post font seu sit. Cet ont ese Gaga ciod hind ein Sats take EI pet ou ‘ai mute ponoae ymoologat, tn! cn pean endear an fudior ht (ncn eile cofeinlo sa acs I card flog sma por distinge dou enema! same pone inl dst ac taf suai casero itor eae eit in el copior mai mitt de 67 an chiang oh cel “vis cat peonnele inp te. Limba po dope volt ee contest efnd deplin sce fr se recrge Is lat Prep, proponent wet pens sages Sere stair ga cveninenslor wouter veda gn ee paint 8 probleme mai gree vorbionl, penta ok corsa TIFFIN Convo in orice moment deck suitor anes ext eos ce is cominiat Else sti observiad resctle mimice, ateia clot ccs Iv se adreseazt, In cazl expeimasisriseIipegte gi acest hid frimsverbl, el oe sare find nevoit den tout prose nessa, ‘indnd cont de nivel cultural al adesonuh, peau su apres confit feu greel nod de interpret a tex List nero ini comes a ia re El a» mold prin eocomen at daloger enor tzusoue degre in aie vc. Unb ler eae uy ‘Tuopind bo tes ot eo vida Blea Cnt cor Siena Tg Ges cn ate pepo aT onprina Elocie sr Spl, sinks verse De mentee, Seen do la orien now la expiiaen of exeriat «cla ti dic eli conga fo etl ronda. 8. GANDIREA 5.1 Caractristicle gina Carateriaren gin fn majortatenmanualeor publcate la noi sub infuesja materisisonlui daleaic, lndea cm defiits ca 0 eflecare eneralizaté si milcid_a reali. Desiguy, aici aunt inl aspete Iimporant ae De exes, ind mi sco dimineta, ml uit pe ferent gt ‘constat& pmantul grin us pin de bali, imi spun: a8 noapte & plow”, Acest act presupine an proces de gindie eae e ioc, indct mu ‘id plone, ci mumal efecele ei Ese i 0 cunaatere genealiat, inact oducts are la bea convingreaepleaa abundenta ud totdeaua pam in faja Frese mele. Carncterizarea ne ins specifi deoarece 5 0 simp imagine constinie ,0 cunoastere mijlocitt” de existe unor percept pala i, adesea,coninegeoealizar. Or, o aminte implies gins, fntr-un sens propriv, Sima neporivit este temenul de react el sugerind tn enomen pas, similar conta imagine olin, pe cd gir soco0 ne ete ne impli ant, poste fi dosrish ca activitate de mare complcsitt, tn e2 inervenied ine pshismul, indeseh! voina de a solujona 0 problema. Gindiga este o swecesiune de_operatil care duc In dezvaluirea unor aspect ‘import ale real gla rezolvareaanimoe probleme. Cind vorbin de mee endl ha pion nen winger wel EY —— nes = opus SS oan ae Se a ee oes spit. Dei nc em aan Ftp, De ap, mareleglnditor pe sem Jnre termenii spindte™_g_ cong” (comping reflex tn ‘posal. Pitologi rebuic tak 68 daingd iveur fete de activate a, ‘meen pe sad tidlnim pe anicu nostra Zt nb: Ce ma faci? wv Ete ispunde ese doce la facut. Acasa convortire decurge apoape {stoma smu presupune aici un efor. Near putea vor de indie propre tis, i dnar de un act de comunicare elementas. Doar doch ni se pare aeostiiat mersl i universitae ne pune fatebures de cement bin ane inervineprcesul de gadie. indies implit.o suzssiune de peri nd spunem sucesiune ru fascamnd cf astl de gindire webuie a8 dureze malt ca si im cam ‘eeepc implicarea forse poate reaizaearem de repede, casi cum simultane (cid fev sola dot-ocst"). Altea, renivrcapresipune fort prclungte, ani de aile~ aspect subi fn deserirea act de tej, care gindirea est ncus n mod ganic. f eA Prg 2. operat generate init << Be ere tan cacge te aa BED art encarta cde ef or seo eae cS ‘Ess ccprie de roblome cv on mae Jonas eraser, Opecatile generale sunt compara analiza, stern, absiretizarea si seneaizata eer ona ic sie en mi bee ‘engmene cu Scop stabil asemanior st deoseirlor date ele. De Bice, se SSE SUE TET ga Tenjelor. De fa, scesia presupus nalizts sine2, compare Mind doar moet iii! a SHOLOGE Cg dese ne Lets eflejel care neces lituares manta penw spun st sablasct ‘oui ot neptivrile. Penta constata dec foarea ini in gins eran este aeons ca ose din sera buniioe, ebuie st mi-o ants 3.0 Tutor col! perepute, Apo! suit atct le dst, deci voi face o alii epararee mint a unor obiecte gt fonomene Sav a unor ints, pi, ‘ements ale for. Vol examine forma peal, aol funzele et acd voi gsi aremns, voi spune et este aera specie de plant ~ ceca ce presopune sintezi: 0 legiturd stabi Ize obec fenomene sau (hferitele lor pat elercente su ssi _Acest2 persion su eovespondent in numeroase acjant pe eae le efecim cinic: alitraren unorobiecte, deseonpunces for (cojires unor portocole, de pil) sau combinarea fa pcparaea inci of cnfeiones ‘be unete, Ele sunt prezete gis psibeal animallr superioare cae pot sezova ate stie de probleme. ‘St luim excrplul experimental Tui E.G. Vatuo,efecinat eu un cimmanzeu inva (Grin dos) ia apd eu o edn dintan vas mat mares {sting facta oi bara acceso! Iso bana ps ate ngtebolovani Dapt ce st deine oo sofiesefeensts ani, tno diminea, na msi elt recipiesul ca 98, cf mum cinija. Or, experent se efecta pe o pit ‘are, i mill uni ae, dec! a Seal din elgg! Tori, aia sea fu cn in mda gi taco ff: pent es fn acel moment, pa gin ae ce altceva det apa dn sas. Ulterior, Vanco a pus din nou vase cu pi a Tocul st, dr Te schimb forma gi mirimea: clad o pind, end un bus, ind © damigeana, Maimofa se descurca tous, umplindusi cinta cu ap, ‘Singind focul gi consuming ex pot Yanana. Din nou sate ino ra recipient eu ap, pisnd door cif. Ulinduse tn ju, dintro dat a ava 0 ‘reste, 5 epeit la marines pil Poa aps ta cna ia alga stings focal, De deta aceasta, ea fut o sites, o legs nse apa din lc gi cea din vase, Acca sited a presupus is analiza (eectwarea une separa, pe: plan minal, nce pero vaslui st conyinutl sia) si eomparai: © ‘propre minal inte imagines ep din vas gael din ju. Interesul acest erode este de afi accentat un aspect portant: propesul gaint ete voriat de vavniaexperinti, de divest obiectelor su a situs. La __rewoLoare Cee ep animale, acest Varetate treble 58 apart in aan reale Us om, vom ved, a poate interven n mod econ mimi pe pan aeiunilorimasinate, Celene dowt ope generale Ie msi gsm ott Ia Hine sie, Anette 96 et Fea HANS pe vas aS snersapeie an eli esl ere ciety fenemens Spe ease Ae vali -absrstiaare evs congas unite aS, pein am sie cbite sr fenomere, chat june clase fe, De Pld, sunt cones cf toate plese an o pate chow parfnat, ivelind un simbure du. Cons eset ete de fae convingerea tn crates general. De zea In John Locke (16321704), pitlepsiologe! odere, mu gsm 0 Separne fate abstactizare si generalizar. in cutea sa seu supra fneecui man, el descrie ase Fue slo refleui: ) pervert, ‘etn (memoria) «)discernmintal (analiza: €) compart ¢) composi Ginza) 1) astaci, cind ,0 idee exand dint-o fits parteuar, deveind general, reprerntl toate finfle din coe ape”. Astin, ‘sbolgi tnd 8 efetiene o seperate cele dou opera, presepunind ‘aor nei reli pote precada generalzaea cs n cel moment nu decit 0 analiza, care ~ intvedevir ~ s6 poste produce mult inainten abstractiaani, Putem caracteriza totus sales Kin era Pr ace saegorit Camenl de stint ai Const preznia unor Saree Ta ea sir Ween, preceding o eupic i consider aceasia a a fenomen general, {nlesnind predic. Se vorbeyc fsa de generalzare gi atncicind inode, ud patulr nso last ma larg de bic, fenamene sini. £2 Roll imagnin proves de pnde in seco eon, sub noes concep! seit, proces Hodes dsrs tnd simpli. Chic open ee at) ea Ml considers xe aonmnatll const in abi pel alo aes a ‘Src pon sere” Un ost ee pe HE TS ‘ea’ oa a= ve ama Fn eect ce ap ve eau oe ‘Seaxt, Desir ‘imaginativ, deci si progresul gindini. Panctul de vedere al filosofulur englez est st eranat din doud motive! a) aiid eronat dn Goud move a) aden nu exte wn at surat, ch este col asociaty, of 0 aetivitate susinu voluntary, intinpinind gi rebuind 8 | rsmococis coe esepa i depgeasot mumeroase diffu; bn mentaltatesssocafiniio, imagine Jotel wet fearte important (imaginen Hci deciangen2:reacia cop, {in exemplul de mei sus). Or, ceceile cu caracer experiments, eferate ‘chine fn pein an a eco nos, au Scos In evideg rlul nepbi al reprezsnttorn adel indi aberacie.——— evita principal in aceasta demonstra I define again ,gcals cia Wovzburg™ (ores geeman), Aici eran modi fenemenotog!a curent ‘lose datcent Il. Hussar (1859-1938). acestasustinese8 putem cunoste adevirl nual misra ta eave ne deseatusion de sons. La Worzburg, © serie de psbolosi (H. Wat, A. Messer, K. Buble), sub conduceea lui 0. Kile, tol adept af li Husse s-au hotest vifce experimental teza enomenolegici. Metod ler, mit yintoepocie experisentalt, const tn umitoarle se slic subieclu un efor de gid. De exenpa,H. Wat pet It probe de asosaie control e¢rlepund Ia un temen dat ox fotune zupacrdonat, ator cv 0 nojune coordonata(pivgheosre-psrs privighetoae-locrlie et) K. Buhler le peezenta spre ineretre afte paradorale (de exemplo, una al loi Nietzsche: , Treble sin aces timp easibil si eu, dac8 vrei si fo mod rel nts fl sau atl”) oi unele proverb. Apo, subictl ea ups st relateze ce s- utmplat in mintea sain ca meted, tnpel win iia exprimenalt x fost vin critatd de coxenporat Mat ty W- Wanita eile sie hnptive inompetie en se post repet tn cont idence, subiei nu so 8 observe 4 ducle sunt ovcum acclare ec. Alle, mai gave, s rdiom fimposiva unoe conclull bezte doar pe descriee si folosind o singurk ‘metodo, experinentl a fevorizatipteza:5-0 iz mi multe cunt, fraze abstract, itr aubicti eau oo tof, pibolgi i Slsol, adept i la Hla, Care ws fost concusle foo In Worzburg? Usliares noir ‘nw presopine si repezentiri, uneor acestea apar, dat ator lipsese ou esivirgie. In scimb, sunt preznte im gindie 0 sore de asiudini, © ‘onginf a unor por cH un obietsearna cual, impresia neti de 8 putes explica un teen, de a cunoaste sens, rele sale ca ute ate concepts ete. Asie, pshologii amin s-au confimat jpotea, dar aoa] rivevoae ee se pet Le conclu lor au fost puse sub seml ‘nebar, datos obiejilor ‘metodologce, pt cel de-al doles rizboi mondial, dei ia Ununea Sovietcd pstbologi combiteautezele de la Wurzburg, 0 cercetitoare, 0.1 Nikifoove, ‘reocupindyse de rlul reprezentslr in fai gi destierir aise, reluatexpererrle de intospesicexperimentals, dar a ftosit tot flu) de slew! (ai cu o sultrd red), precum si dfeite cuvint sau faze (anele cu conjmat coneret). Or, ex ajuns Ie aceleasi eonelui eu psibologit de ta Warzburg:cAnd se promunju dlteite cuvine, doa 18% din subnet ou confit spain uses imapin. $i a constaat prezenia nor ani, 2 super ,entiment ntlectaal”: sentimental ows, al evident, fli, sjuplares unei clafcsei E vorba de stiri global, nedifreniste, care Insofse noun gjoact un ol digitor fn pnt © Nikifrova tage urmitoarle concluzi cind cuvitle sunt bine compre. eo eo age nei, Dow ie wn = € oe faceapel la a cones: De eampla 0 pewemn ro eco Snsearn ,conopids si epune: At Imi amictese: xe funze ea vacza™. Cnd © vorba Inst de texte Iterare, unde se Iniiseaza personae, nsplii, pei, sturel aural recurge intnyonat la expresi care 36 actulizze magi, be hier si sugerezeimagini ni ‘aginile au un rl important In peimee fze se form pin. Ele ‘tera mai les ab forma ular aS TETGRE, acm am TA i. Sprijinal cel mal important aT BNI, Tepid cu ves de | an 6 funy consituie ivatea —deworbire,_limbaju “Tevtseoatvitte indisofa Se Se es nape ee, imaginal. Desigur,euvintele sat eri vinuale, de sunt fem ersalzate 9 e suceed in vitea seas owe ma ator eile ascit ah Uni fo dea epeinaal-oc doe uel inncopeei Ast ETc, fk dn 1855 lind pone ae ‘Gan ITs apis fear mh ie nti dn mi a saree onmaci apr mut moa) eft urntinres expen eptnd ‘foarai po myc limb cont wor we eect, vere ae oni de cls minnte i fiemalee lope hi Ohm, and care Carnes ale contactor inplets i rosin lr Apo 8 tla ssipouoo Cae cee pet acoloragl persone sf fac aceleascleule gis formuleze lege amin, dar ‘Sin im gin Au ezutt crbe nu totl similar (yt euren locust ‘aplica)erau mult mai sai). Deslgur, tn rjoramentle mal complicate, urbe vor fest! de Sferte fides limbs) ftir extemal schema, ‘Sc, dar pezens ea continu ste indisoutbil fy concuzie: exis gine Spenser magn, dar prezea limoyult este indispensai, (din Coonnnisi Andei, 1996, Ptlogie generals, Edita Polirom, Tas, re, 178-180; 184-185) 9. MEMORIA 9.4 Rot memoriel umane Pen op ca mea nant pcg, conser racine loot mcighT Smeaton ston ie gs ae care gcest_Siege, item Cm smilaitatea acusted simu ces semanticSateres2i memoria listlor scare, Baddeley sustne ec informatile de scurth dura sunt encodate acute (onoogic). Confzia semantics apirus in cal istlor mai ing sugereaci cexistenta unc coi serantice In caaul MLD (vezi Elis si Hunt, 1993, pp, 83-86), Socwen ma tea it Lhe MSD pen suorepete Tepe id Tees a infernal), miitt gi epee de ‘men, su pin groprc asl cela MLD mares date Soc e obgae pin repettia labora (noes eae SRFERE TORTS ‘sostllar te Rev dial ina pa opine in ‘el, scone resin, ear te Reacusizaes informatilor gin oele dou tpuri de memorie se realieaz® sien diet, Dupe cum am aria in lt parte nit ator cred Fesctalizarea din MSD se daoreazs proces erie informaiilor, pe ind reactaizarea din MLD preeupune o procesare pealels. De ssemence, efecto poze scale, cx cle dovt aspeste dstinte (cfectu de primaritate ~evocerea mai bund itemilor Ge Is Ineeputa une ne; efectl de recent feamintiren msi unk a iter de lassi iste) 1 fost folosit deepe argument peat diferentes MSD de MLD. S-2 ‘considerate efetul de recents este specific MSD, iar efctl de primate, MLD. in fo MSD 3 MED ee een pon sce an SD pon eGR See oat ee ee ne | | | sspococat Cte ce Lt [MLD prin ora interferenet care cons, ip esa, in emestecart fafoemallr, acess wind efocts negate cle aupra alta te exe ar pata are fa vedere pou difcetera MSD de MLD. De pds, ssi itor cred ok ne ole dus Sp le memore cist cision plan snatomi si newofizioloic. Se presupne ck MSP? S.lsalizath In gocanp_peclnd MLD te aie aricto-Socipitale sting ‘Apo problema ried de ae dou par ale meme! ete diets: MSD {ied problema prelngins soc, a prodelor oe otf flote In acest fens, pe ind MLD presopune problema organinsni ormriorastel not aesea st pots eactuaizate cu uri. Jn cam MLD, wna cine chestunile cenile care spar este mutoars: care sunt sie de acces a jniormatilestocate i 2? Aceasta ‘epinde de moni mul fctr, cm arf modal de orgnizare a inferno, ‘avsbilisen conentsls ele. Dact informatia este organiza semantic, ccs ne 8 face prin activarea unui nod gi prin propagarea aces activi Tarnodul vein, Mocanimol acivrt ae nso dinamies conceit into sarie de efecte: efectul de filare (converpenia activirih spe un nod Getcminat: efeenl de evant (persia actvert spre mst multe nod). ‘Vavibitateacootextuala conduce la aperiiaefecauli de content, care afecteazh puter memoria de sour dura sma ptin memeria de ngs aura, ish gi anpumente de ondin_psinopstologe care justi distnctia ce MSD # MED. fp smgeiaanterograds (inapuisten pace de rejnere 4 eveinentlor conse mit sunati sau ue Sel MSD ‘anne Te Paki espe mu pot iva ce i upoue Sasa in MD ‘Avalale de pk scam demowstreast cl ele dutta ale inemore nt otal opus Inradevs, prin capacten data lft fete, MSD se dovedege a agit, pon produ, predspak degradil rapide, i tinp ce MLD, pein capaci si diata ot practic elimi, ete wank, exten de pods, redipast la exindere gt Iutece; MSD exe dec 9 snag, MLD exe inde lho, MSD disp de relativ pune capcittiadepitve, pe cind MLD este Innit adapatva. Ete se tazeaz’ mu numst pe peincipt dre, ei gi pe ‘proces, mecanisme finality reat. -Opuzijt” dine MSD si MLD a culminat_ cu. elaboraren rodeluini moval al miemorii de etre Atkinson s Shifrin, 1968, modat pe care vom prezents fat att seovent-a err) noasc.Intan fel era fi fires sh se fate aia. Din dovinga de indvidualiza gi mai bine cole ous tipi de memori, excetstor se concent ns deosbile. sma pe ssemlniile sau pe coutinatats lor. Pe a srt ailor'60 fa prima pate alo "70 no eb ou Incepu si se conuree: sf fie oare MSD si MLD att de difste ite ee, Incit sit anajeze src, slug furcil distinctive qi chiar conradictori? Inge MSD 51 MLD exist difeene de sructut sau deste? Nu curva MSD si MED repecind expres ite alumi gees dp de Uni psiologi au continut 8 susint distnctivitatea MSD de MLD ind no no argument in favoure opi! lor. Ali s-a posta inst pe foul al pis Interesant este cl acetia au gjns lao conclzie formulath de James ca peste su de ani in urna. In elebra sa lerae Pincpit de psiholoye, publcatt th 1890, James propunen disingeenmemorie primar, eae soca infra imedit dupa pereephe, de memoria secanéara, clr! funcle consis in stocars informatok care a plcsitcongtins, prim consiuind pare a prezenulul nost psiblogic, pe ednd aoa de dos eprezeaa ecutl nostrupsiologic, lat cuvintele eu care James i ncepea spitolul despre memore : "Memoria propriv-ist sau, dace, memoria secundari, opusi memorie primare sau mediate, este cunouteea une sri pesthice vet eaprate in congini” ames, 1929, p.375), Comentatori lui James apreciand mu doar fapul cd els inmut cexistnta color doa tipuri sl memorie, cea primar find io esas © MSD, lar cxasccundar8 © MED, csi fl, pract, Iapihologul american este vorbs despre stiri dierte ale unora gi aceloragi informafi, fm memoria ‘primar informafaaflndu-se ina-o stare activa sau atv iar fn memoria secundari - intro stare inactvd, latent. Aceasia este ideea pe care 0 soo ier deep pomovetl pshong conismparand Inve MSD si MLD exit terete le, et doa sifted stare MSD a sie aleeva GEST paten SUED (owen, 1985 Barlow, 199; icles, 1994) ce). “Acgumenle formulate fn spin acest teze au ut Indeaprope rte dfzrjatoare ale eslor doc tpuri de memore, -a descoperitc& ohumel (capacitates) MSD su este limita, age cum s-2 remt iii, of rab el put ot crete fare mul. Dik ctim cx voce tare umbtoaele iiere: AMFOSTLACIRG, in rectalzare vom constata cf foarte putine tre ele a fost retina. Dat eb vom citi Exerle cu pauze Teel, ate cit ai formeze © stueturs AM FOST LA CIRC, erformanfa in Feoroducete va fi eprogpe maxim, Cum se explicd sees reitat? De ce in ‘mul ca tree nu a ft efit, farina deilea da, des nami terelor ‘os acelasi?S-ar pte invoea numa itecor, 12 in primal xz rea maze entra memoria acu de seth dural, comparativ cx pectic 4 wii Fnformatinale,elte aa fos in el do-al dole caz? Explicaa este cy ttl fhe: in ces dea doun secveottgrupareadupd infles a ertor a fiat ‘ejneres lor in MSD; pe de st pate, segmentre informa de intrare st ematea unite de fefles are Hoe fn MLD (din memoria ccc informatie a fost transfers direct in MILD, cae + operat gruparea Tr dup tls, ‘leh etfel posi rezolvarea srcini in MSD). ing infortile socste in MLD ae 6 dest de greu sh operim Is ives Tin copil ruin 7 a> TORTURES Sa Je riemorie Cnstnd tn memnorares gi apoi seactalizares unt mumir de $ ere (MA DUC) fi va H foarte greu so rezolve, char si atunci end lterle sunt crzanizate in uni eu nels, prin peuzle dine ele, da a memoria i de Tangs dura in local expresiei MA DUC exist expresia ME DUC. In mod ‘aur, fn reectalzae litera A va fi substi prin Wier E. $i celelae ‘ierenge stipulate irre MSD si MLD au fost amenéate ‘Durata MSD este intradevirscurt In condi strit determinate, si anume cénd repeia ese npiedicatt sau clnd simiantatea informatio (Garcina inal yi cen itepurd) ete mare. De Ina in ee se of posblitatea reper trial iil sau se edace gral desire a ‘atvalelr, dunia MSD erage destul de mult, Ag inc dusts MSD a fost Pst ge dete peg ‘usd in strict dependent de durata de actvare auntie faformafionale dn MLD. Referitor ta disnejiadintre MSD si MLD pe bazatpulu! de codare # ‘nforutii fonclogic in primal ez gi semansc in cel d-aldole), crete reoecte art ct nel unul diaze cele dout coduri na careterizezexclisiv ‘iputile de memorie avate n vodere: MSD poate avea a br8 no mama cod forclogice, lingvstics, ci gi coduevizule, imagine. Ace? fape © fost stutiad apreape in exclusvitate memoria expicif, fm anit '€0 gi 90 pe ‘Primal plan wee cert dicate memoviel implicit. Sa ficuteprecierea & memeuia implicit continue "un nou prezent in pis ceretrtasupea memorie,m .now, ft precedent, subiet de ect’, sa pur gi sim cercesea "fn domanial memorici implcte rpresins 0. adevirata "evolu", es avnd un puteraic impact axuprs studi esupe teoretiziih ‘npsiologi contemporza a memorii (ves Schacter, 1995, p. £13). Dovecile refertore Ta existenta unor dieentiei ire memoria explicit si memoria implicit par in prim end din psielogie cognitv, Ain psitologia percepse. Extrem de sustativ ni se pate af un experiment. mont de Jacoby si Dalls in 1981, nelipit din aproape toate Iuctrie dedicate probleme! respective. Ei au ila recanoageres ca mura memorsi explicit i idenificarea ewintelor oa misurd a memerieh ‘implicit. Inco prim tap subiecti “Tuer” In moduridiferte cu mai mle feuvint. Ei uebuiau 38 rispundS jn lepiturs cu tnelssul cuvintluis 38 precizeze doch un evr rimeszi eu all sau a8 anunfe dact un euvint comine 0 anumitd ter. Inu etapa ulerioars sobicelor I eau formulat sarcnt difeite: ) sf recunoascd dint-o Hist mai mare de cuvine pe exec ‘ate lucrasert nine: b) sh idestce cuvinelepreente pe ecrnu! nat ‘computer perio perioadt foarte scurd de timp (adi, puri simply 3 fe sitease). emifcares percept. repeerints un tet indirect de memos deoarece nu Hi se pretnde subicelor sg reamintateh nite cuvinte “vate anterior, ei ind angaj fo ou tol send. Dou consist rein atengia, In primul rind, cum era gi fies, ‘memoria explicit esata prin recunoastere 4 fost mai bund la cuvingsle prelucrte dupa Ines, ea dovedindu-so sensi latipul de fnrebare la care subieii ebuiau 2 rispunda tn prima etapa cece nal dole ind, pues ea fei stn fescue nt-un ssemenca context. Blazer (1964) se eferea la unmiowsle fun ale Imeginajel pivite astro perspective pibanalitit: q) de descireare ‘epsignald (cathuss) prin regresiane Ia un nivel clsmenia, in seh crifee, ) de proicrtze a conflictelee dine tendingle opus; ©) d= substi, rzise sa imporbile jd) de compensa prin satsfacers.fatatic8 a doinelon, real neststoute (vet Blazer, 1968), Psihologa contemporend reduce funfile imaginaiel doar Ia tre 8) de exoresi a reafui, smgit sau gndits ) de ‘reall, fe pent simul, fe pentru exploa psiiitiile; 4) de relovarea emu real ascuns (vei Wunenburger, 1995, 9.26 — Multinines gi varietatesfencilor imaginal conse dos oes in roll ei de except in viaja personal social a omuli, dar pol ea. repreziat# uns die eee ra rate caceri le pins ume, Plait in condile sean, ale imoréependontei unane, ale nevesittit dept rezentulei j ineeriest muh in universul impeevziil al vitor, imaginaia suplineste golule din cunoastere, din ajune, din tiie, of etsonalititi momente de neintae, dar ide chin, att orl pe cl sa it fund in abisur gi enebe. 1 MOTIVATIA St EMOTIA 11.4 Motive de supraviqure 91 homeostazia Malte dine motivele de supraicnire opereazt, aril, tn ‘concordant eu principal homeostaiet ‘endings organismal dea mene ‘constant medi inte, in eiuds schimbicii medilai extern, La individ sites, temperatura corpului este menginst le un nivel constant, varind doar eu 12°C, in conden ere terperatra mediula poate varia cu zec de grade, "In mod similar, la © persoend sinitoash nivel! apel tn organise soto cone dette pe ‘ete menfinut a nivel constrt, tn cha wor varia deat ale cant fe apt din medi, Aremenea contante intere sunt esenile pentnt Sprvietuites mentnerea temperatari rgarsmulul sub smo deasupra ‘vel normal inp de mai multe ore, poate aura martes, cx isn spe oop de 45 ale, fata) 1112 Natura homeostaziel Termostetul ene an exemplu ée sistem homeostatic mecinic. B soectine relly constants temperatura din casa dummeavoasta (medi! Intern), in up ce teapercura di afer cae! (medi exter) varie. Moc fn care opeceazatemnosurul este similar prncipiului homeostaze, ass cum indict panes superioard a figurii 10.1 Teepeatra comers repent eure fmosat inputs, Termostatal prcsupuae wel lemoue: seazonl, fare miler temperature caret, valourea ideals, care eeprezot ‘emperatica doris comparator, care compard tempera veep cu valoarea ideal. Dack temperature recepta ste mai med dec valour Ses, mecanismus va pune In foneione resisengs elecrick atl, temperatica din eamerl va ctete pin Ta valoarea ideals, moment i cae formosa vt decupa reriterta. ‘Aceasts descrore poste fi generaliztt la toate sistemsle emeosttce, aga cum puso! vedes In Figura. Esenfa unui sistem homeo tsteovariabila particular cate tebe rela (precum ewpesturs camer’ in Gazal termostni). Pena a repa aes varabl,ssemal exe preva ur valare ideal «acest, senzon care mSoaravarabl, un comparator (contol een si programe de adsptave a cae sistemulrecurge muni cd ‘ariabila are o valoare sub sa peste cea ideals (Ge exempt, opies sau mite eceene, ncaa (enzostatul).Acest cdr cancepra ne permite [tTnelegem o serie de metive urine. ncaa emporatr erp, varia fare trebuie rela este tmpersturasoceas; pera ste, vrai relat ste nivel apot celle. gi singe; pemru foame, variable relabile Cerespund diferislor sure de energie (nivel zahira dn singe, risimite fe). ta focare dine aceste exemple, senzcci_din onanism dteteack ot corsets deaschilrl. Studind seesie-Siteme homeostace, of IncearedSTmBTeasc car dine varie sunt recep, une sunt localiza suovoc gre dete aca senzoiy care sunt adsptrile poiile gi care ese za cerebral cu rl de comparator rsnscoon ue deepen sutmat" nu pobterestabili chili, este activa inpulsuly ar organismal, sist vt haa isu UE TTE Wahu alimente oe wt eon me de aban. << (acoso Rita, 2002, Inroducers in psbologle, Baum Tenis, Bucuresti, pus 441-448) Se] 12, AFECTIVITATEA, 12.1, Caractere trio fective Sie afecve runt ir cre expr gral de concordangs sna peconcoranit inte un objet so siti i tennle noose (emncul “bie hat i sen lose ~ find cera ce caoaten, Sint sa ac). rar pesca, vor fos emeaul de aft” casnonen eu sare sowie cle utlzat de unl bran sens foe restne. Af i ints ect cv winless Bie oglinese in ecare moment sitayle Pezens,Tenitatee conde nosso in rapt co impulse orinele nate Toto ive mask ‘En mare sev mal icy coat Inboat ce ame ea, mat, i tein Unete din el, cum sunt sentimentele, sunt chiar penepeele modve ‘aur lastroh funclonarca una sistem: homeostatic In general. Sistem te avivitate stints, De aceea, pint in ant paruzei, motivaia er inlast SE SSS Fig, 10.1, Sitemele homeosiace. Perea superiand a fguritiusrea:i ‘mecanismal de funcfonare a termostatulul. Temperatura camerei senzorul determina valoarea acest ‘presupane ovarabilareqlabil, senor cure dtecteacd acest variabid si in capitol constent afectviti, Dupo deal doen rizol mondial, Yom rr chmparatr care wisourd valenrea receptd« vate! rapotad tz fst afc menfonate tn cadrl studio despre motive In ulti ni, a Yeloares ideale. Dacd valoarea voriabile! este mal micd (au mal mare) pi tending de a studi sparat af cum am proceds ini. Orcam, (ci oneal sunt pe In funciane mecanisme de adaptare (reglere) smivia gl ste fttive sunt deft inseparable a ene sous cae see sonic ane 6 na Sane er taste nema aah Copan peor mpg go es Tinea ne tunel ind HEMT zaharutul din singe seade semnficativ sub nivel ‘alr ideale. Acetdezechilbry fiiologic va fi coreetat automat de etre fet, prin eliveraren de zahir in eircuital sanguin. Dack acest meceism 1% —— A) Stille afetive implica as Stille afecive impicl o apreiers.« audlae paid sau sega. Dak Tn concordant x webunfle nose ez 0 stare pal, pe care 0 aac 7 tig de apropire O samerd fnel lama ne inpiesionea fever Tinpoti Go supe e In omic cco ce dr, ape 0 Snpresie neplcu,ttovirgis de imalsu spe evar, indeptare hla fn care agmotle infer tamara, sufecana ne repugn fete a0 ‘gui de polar, Vase Pavelou — ‘Vorb de sensu! timc” (ela greescul hime nerd valoare) Ele sunt fe poztve, fe nogatve.Iniferenta apa in ipsa orchel sth sfeatve, find de fp stare eu oa aOR ') Afeccl sunt subiedve in sensu! dependentel lor de tebuinfsle roasre actual Un paar ot api ioe, vars cind ne e eald ete ne face plicere. Aceeai ap ara, pe un ger d¢ 28, nd ne e fig i temurém, ne “splae, su tim cam so evtin, en oontrazicind ceinjele orgasim Insearnd ed stiri aectve se pot selina ugar infin de sta. Totus, ingot de seu siete compen cma eine, rae odie se drstioneazk foarte stabil sipetru ml Weme. #2 dtesioneas fests SBT pipe ful Wem Dacd_sfecsle sunt subiceve, nu ret Tosa Tor de legit cu reaitoeaobiava. Ele dep stile obieceor, ale stir. © Iivadi de meri tnferii va tnde s8 ne impresionezepldcu, cut cum ‘piauraea unui nevinovat, in Libia, va produce emott negative, Dar stile featve rele ns numai conde exeroae, cl ee expeims mal ml, red ‘apr dias vase eta nose i ©) Oat caracteristia este totaiatea, Afetele expimi un rapor eu toate tendinjele prezene Tnt-an anumit mort simu doar eu eft ane ‘sili eral De pid, mustaul provoacd usturim ale Hinbi, dar tru impresa €agreabil, intrest predomind nevoia de excitare a viomacu care primeste un aliment bogat tn gris. Sav un eopi fice obzie, enernd nul persoae, dar moma sa, ubindw- cu pasiune, use sup, cise am, ignorind vit aspectele negative ale comportc hi. Desi stile sfective recazlo sinte28 specific tu ssior activate 1) V. Pave (1982, p. 14115) soot in eli tenshonen drept coracteritie a stearate. Ineadovr, dat 0 tends Fe TaN ‘eatin mijcre nu provoac un fac Cu ct paral numerose tend cares conrcaeazt, 2 lt exit nesere insincere le ats ‘zee 0 sare de tesiupe mat mare gio stuctware alo, find posible ‘nn intense, 1) Afectvitates, In ensemblul are ofuncticexeem de important uncle rex can sect pli, vemtratl,congeionass, manifest lpate de wise im Suan respetv, conbuie I poteares sistema nos pee pric ‘eh, ndieen dearest hard pei eat te, a acesteexplcai st mai adhigion 9 obsoraile li Th, Pit (Geicnomist german din @ douajumtiate a secolulul weew). El consatae prezzo unor mia sau tenn fvoriznd preluare impeesilor peu 1 tendingelor de evita, de ‘ohbiie fn cxaal celor desagreabie. Desi tn tpeseral agra e insu de tend pozitive de apropiere si neplacrea de impulsurt negative, fenomenal ou poate explica de ce ruyinea produce ‘roses, rari vasodilator, poztv, cd indvidul respect a dori st spar, 8 inze in pmo. De fae, migearile si modificdrie implicate tn ‘moi sunt deo init veriette, Cazele gi cnamica lor treble sh se bazene 2 0 clarifcare a natur enol. Or, scents chesunee depute def lucida, aflindv-ne i fa nck defnitv in faa specialist. L a

S-ar putea să vă placă și