Sunteți pe pagina 1din 69

CUPRINS

INTRODUCERE.pag2
ARGUMENT

....................................................................pag 3

CAPITOLUL I OCUL ANAFILACTIC....pag5


I.1.DEFINIIEpag5
SISTEMUL IMUNITAR.......pag6
I.2.SEMNE SI SIMPTOME..pag12
I.3.DIAGNOSTIC POZITIV.pag14
I.4.EVOLUIA BOLII..pag17
I.5.TRATAMENT..pag18
CAPITOLUL II PLAN DE NGRIJIRE..pag21
1. CAZ I.pag15
2. CAZ II..pag33
3.CAZ IIIpag 44
CONCLUZII..pag48
ANEXE ...pag.57
LISTA DE ABREVIERIpag.63
BIBLIOGRAFIE.....pag.64

INTRODUCERE
Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al
organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene.
Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s
stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un
fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie
inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).
Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane
pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in
cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta
de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane
pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul
este mai mare la tineri i la femei.
Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in
Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i
15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat
de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece
suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie
pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris
incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i
phylaxis, protecie.
In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care
poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin
sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este
cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este
inc o practic recomandabil.

Argument

Am ales acest subiect pentru lucrarea de licen, deoarece


ocul anafilactic este o manifestare alergic sistemic, ca i
iminen de oc", i constituie un cortegiu de simptome si
semne rapid instalate, cu desfurare dramatic, ce poate avea o
evoluie spontan de la rapid reversibil pn la moarte.
Am inut cont n aceast alegere i de faptul c n ultimii ani
numrul cazurilor de oc anafilactic a fost n cretere.
Diferena de intensitate depinde de numeroi factori, dar
brutalitatea fenomenelor instalate las un timp foarte scurt pentru
recunoaterea sindromului, tratamentul fiind o veritabil urgen
medical.
Cadrul mediu sanitar are ca obiectiv cunoaterea, prevenirea
i tratarea bolilor, precum i recuperarea socio-profesional a
bolnavului.
Dei ocup un loc modest n lumea profesional medical,
are un rol foarte important, fiind elementul de legtur ntre
persoana suferind i personalul medical, avnd sarcina de a
consacra cea mai mare perioad de timp bolnavilor.
Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta
lng bolnav. El este legtura directa si cea mai calificata dintre
medic si omul suferind. Rmnnd mai mult timp dect medicul
lng

bolnav,

controlndu-i

ngrijindu-l,
temperatura,

administrndu-i
pulsul
3

si

medicaia

tensiunea

zilnica,

arterial,

observnd felul cum umbla, cum se odihnete, cum vorbete sau


reacioneaz, asistentul medical poate sa-si fac o imagine foarte
exacta asupra evoluiei bolii, care, mprtit medicului, poate
ajuta in mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a
tratamentului de urmat.
Pentru a putea rspunde la sarcinile complexe pe care le
implic actul medical, asistentul medical trebuie sa manifeste, pe
lng o contiinciozitate perfecta, ataament fata de bolnav si sa
se bazeze in aciunile lui pe cunotine temeinice de specialitate.
nsuirea acestor cunotine cere multa srguin si studierea
sistematica a tuturor noiunilor din acest domeniu, deoarece fiind
strns legate intre ele, numai cunoscndu-le pe toate, asistentul
medical va putea sa dobndeasc pregtirea necesara pentru a fi
factor activ in ngrijirea bolnavilor.

CAPITOLUL I
OCUL ANAFILACTIC
I.1DEFINITIE
Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol via a unei
persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la
un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau
consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul
imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial
va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca.
Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza
moartea.
Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflama ia gatului i
hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la
cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de
mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente.
Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de
leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie
alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar,
fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat
pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient.
Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combina ie cu
alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii
unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea
ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]
Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment
dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul
provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis,
protecie.

SISTEMUL IMUNITAR
Existenta tuturor organismelor vii este conditionata de activitatea unor mecanisme
de rezistenta si de imunitate, capabile sa protejeze individualitatea lor chimica, prin
mecanisme de recunoastere si diferentiere a substantelor proprii (self) de cele
straine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fata de
moleculele self, dar se activeaza si reactioneaza mai mult sau mai putin viguros
pentru a ndeparta, a neutraliza sau a distruge substantele nonself.
Mecanismele de rezistenta si imunitate sunt prezente pe
toata scara evolutiva a organismelor, ncepnd cu bacteriile si se
complexeaza n evolutie.
La vertebrate, apararea este asigurata de mecanisme
complicate celulare si humorale, de rezistenta si imunitate.
Functia esentiala a sistemelor de aparare este protectia fata de
agentii patogeni invadatori.
Interactiunea permanenta cu microorganismele are un rol
hotartor n dobndirea complexitatii structurale si functionale a
sistemului imunitar.
Dovada o constituie faptul ca la animalele germ-free
(axenice), numarul limfocitelor B si titrul anticorpilor serici naturali
sunt de 5-10 ori mai mici dect la organismele conventionale.
Evolutia a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente
functional,

care

neutralizeaza,

ndeparteaza agentii infectiosi.

sechestreaza,

omoara

sau

La vertebrate, reactiile de aparare sunt rezultatul actiunii


unor

factori

humorali

nespecifici

(complement,

substante

bactericide) si specifici (anticorpi) si a unor populatii de celule


specializate, cu actiune nespecifica (fagocite) sau specifica
(limfocite).
Din punct de vedere structural, n conceptia moderna,
sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca
un organ difuz sui-generis, alcatuit dintr-un numar foarte mare de
molecule si celule, reunite ntr-o retea de interactiuni complexe, a
carei

functie

este

asigurarea

integritatii

si

individualitatii

structurale a organismului.
n conceptia restrictiva a lui N.K. Jerne, sistemul imunitar este
reprezentat n exclusivitate de limfocite, iar ntr-o acceptiune mai
larga, pe lnga limfocite, n alcatuirea sistemului imunitar intra o
serie de celule accesorii cu rol esential n declansarea raspunsului
imun: macrofagele si o serie de celule nrudite(celulele Lagerhans
din tegument, celulele dendritice si cele interdigitate).
Se apreciaza ca numarul limfocitelor, la adultul normal, este
de 1012, iar al moleculelor de imunoglobuline, de ordinul a 10 20.
Impreuna,

aceste

componente

formeaza

organul

difuz,

cu

greutatea de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a carui


existenta este adeseori ignorata, datorita caracterului sau difuz, n
tot organismul. Celulele si moleculele sistemului imunitar sunt
prezente n toate tesuturile, dar n unele organe (splina, ganglioni
limfatici, placi Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au
o densitate maxima.
7

Sistemul imunitar este unul din cele mai complexe ale


organismului. Complexitatea lui deriva din structura de retea
complicata de comunicatii intercelulare, din ubicvitatea sa n
organism si din efectele multiple pe care le determina un numar
mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un
adevarat creier mobil.
Din punct de vedere structural si functional, sistemul de
aparare al organismelor superioare prezinta numeroase dualitati:
existenta unui compartiment al rezistentei nespecifice si
neadaptative (nascuta) si a unui compartiment cu actiune
specifica si adaptativa (sistemul imunitar);

prezenta a doua populatii nclinate de limfocite (T si B),


care mediaza imunitatea celulara si respectiv humorala;
activitatea limfocitelor este modulata fie stimulator, fie
inhibitor, sub actiunea unor celule si a unor factori
humorali;
existenta

organelor

limfoide

centrale

(primare)

si

periferice (secundare);
existenta unui raspuns imun primar si a unui raspuns imun
secundar;
dualitatea

structurala

(doua

perechi

de

catene

polipeptidice) si functionala (bivalenta) a moleculei de


anticorp;
comportamentul dublu al moleculei de anticorp: molecula
de anticorp recunoaste epitopul specific si la rndul ei este
recunoscuta de molecule cu rol receptor.
8

Numarul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de marime


superior neuronilor) si al moleculelor sale nu reflecta fidel
potentialul

de

aparare

organismului,

deoarece

cursul

raspunsului imun are loc proliferarea si amplificarea numerica a


limfocitelor, precum si a potentialului de biosinteza. La aceasta se
adauga o rata nalta de renoire si refacere a rezervelor sale
celulare.
La om se produc zilnic un miliard de limfocite ce trec n
circulatie.
Circulnd si recirculnd prin reteaua vaselor sanguine si
limfatice, celulele si moleculele sistemului imunitar asigura
supravegherea organismului, recunoasterea moleculelor si a
celulelor nonself, pentru a le elimina.

FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUN


IMUNITATEA Definiie: 1. condiie n care organismul, n
contact cu un agent patogen (microbian sau de alt natur) nu
contracteaz n mod specific starea patologic (boala) indus de
agentul patogen respectiv;
2.totalitatea
microorganismelor

mecanismelor
invazive

de

(bacterii,

structurilor non-self.
9

aparare

impotriva

virusuri,paraziti)

si

IMUNITATEA INNASCUT NESPECIFIC: structuri si mecanisme


cu rol protector (tegumente, mucoase, enzime din secreii
exocrine

lizozimul,

bactericidina),pH-ul

secreiei

gastrice,

temperatura corpului ce ofera condiii precare de dezvoltare unor


microorganisme, presiunea mare a O2 in alveolele pulmonare ce
inhiba dezvoltarea germenilor anaerobi,nivelul cortizolemiei ce
influeneaz raspunsul inflamator si rezistenta la infecii.
IMUNITATEA INNASCUT SPECIFIC: rezistena unui organism
fa

de

anumii

ageni

microbieni

care

il

particularizeaz de alte organisme din aceeai


populaie sau specie, sensibile la aciunea
acelor ageni microbieni.
Atunci cnd rezistena caracterizeaz toi
membrii unei specii, aceasta nu este o condiie
de imunitate, ci o lipsa de susceptibilitate a speciei, sau lips de
agresivitate a agentului microbian.
IMUNITATEA DOBINDITA: condiia organismului care prezint
o stare de rezisten specific fa de un anumit agent patogen
microbian.
IMUNITATE

Aceast

rezisten

NATURALA,

microorganisme,

se

urma

sau ARTIFICIALA,

poate

instala

contactului
n

ACTIV,
cu

ca

diferite

cazul administrrii de

antigene sub forma VACCINURILOR.


IMUNITATEA NATURALA DOBINDITA IN MOD PASIV: este
consecutiv pasajului anticorpilor materni la ft.

10

IMUNITATEA DOBINDITA ARTIFICIAL: se poate instala n mod


pasiv, n urma administrrii de seruri imune sau anticorpi
preformai.
ANTIGENUL: este orice substan de origine endogen sau
exogen capabil s declaneze un RASPUNS IMUN.
RASPUNSUL IMUN: implic n mod absolut necesar stimularea
i

proliferarea

limfocitelor

antigen-specifice

sinteza

unor

molecule de recunoatere a antigenului, reprezentate de anticorpi


i/sau receptori membranari.
O substan este antigenic dac ea declaneaz un rspuns
imun

reacioneaz

specific

cu

anticorpii

sau

receptorii

membranari aprui n timpul rspunsului imun.


Rspunsul imun se deruleaz n trei secvene:
1.Selecia clonal este etapa n care sunt selectate de ctre
antigen doar acele limfocite capabile s recunoasca antigenul,
denumite limfocite antigen-specifice.
O clon limfocitar este o populaie de limfocite capabil s
recunoasca un singur tip de antigen, datorit prezenei pe
suprafaa membranei celulare a unui singur tip de receptor pentru
antigen.
2.Activarea clonal: activarea metabolismului intermediar al
limfocitelor selectate;
3.Expansiunea clonal: proliferarea celulelor selectate i
activate metabolic; consecin: creterea numrului limfocitelor
din clona stimulat de antigen.

11

Antigenul:

caracter

imunogen;

imunogenitatea

este

complementar unei alte caliti a antigenului, specificitatea:


capacitatea antigenului de a reaciona specific numai cu receptorii
antigenici solubili (anticorpi) sau membranari, aprui ca urmare a
stimulrii antigenice.
Antigenele se mpart n dou categorii: antigenele complete
sau imunogenele i antigenele incomplete sau haptenele.
Imunogenele: antigene caracterizate de imunogenitate i
specificitate. Ele sunt timodependente i timoindependente.
ANTIGENELE COMPLETE TIMODEPENDENTE declaneaz fie
rspuns imun de tip celular, (RIC), fie rspuns imun de tip umoral
(RIU); apariia rspunsului imun este condiionat de implicarea
LIMFOCITELOR

HELPER

(LTH)

ntr-un

proces

complex

de

cooperare intercelular. Majoritatea antigenelor aparin acestei


categorii, fiind de natur proteic.
ANTIGENELE COMPLETE TIMOINDEPENDENTE sunt capabile
s declaneze doar RIU, ele stimulnd direct limfocitele B,
independent

de

prezena

LTH.

Ele

reprezint

categorie

minoritar de antigene.
ANTIGENELE INCOMPLETE (haptenele) sunt substane cu
greutate

molecular

mic

sau

foarte

mic

incapabile

declaneze un rspuns imun n lipsa cuplrii cu o macromolecul


complex i intens imunogen, denumit purttor sau carrier.
Haptenele au numai specificitate, nu i imunogenitate.
ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN
Sistemul imun cuprinde dou compartimente:
12

1. compartimentul central: alctuit din mduva hematogen


(unde se produc i matureaz limfocitele B i se produc limfocitele
T) i din timus, sediul maturrii limfocitelor T i
2. compartimentul periferic: reprezentat de esutul limfoid
capsulat i necapsulat. Splina i ganglionii limfatici alctuiesc
esutul limfoid capsulat i reprezint sediul derulrii celei mai mari
pri a rspunsului imun. Ariile timodependente ale organelor
limfoide secundare capsulate, populate de limfocite T, sint:
paracortexul ganglionar si stratul limfoid periarteriolar intern al
splinei. Ariile bursodependente, populate de limfocite B, ale
acestor structuri sint: cortexul ganglionar si stratul periarteriolar
extern al splinei. Celulele B sint dispuse in aglomerari denumite
foliculi. esutul limfoid necapsulat este localizat la nivelul
epiteliului digestiv, bronic i la nivel cutanat.

I.2.SEMNE I SIMPTOME
Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erup ie la nivelul
pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea
asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este
tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte.
In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de
cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in
care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i
dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre
pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile
respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (10
45%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puin
dou dintre aceste sisteme.
Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului.
Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii
13

acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile
sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul
dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE
mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de
tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu
exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt
prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie
pregatita
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la
expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia
tipica la aspirina si la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
- prurit (in zona abdomenului sau axile);
- urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
- anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala,
dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra
fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si
dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.
Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange
declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc:
- scaderea tensiunii arteriale;
- ameteala;
- pierderea constientei.
Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor b icu e (urticarie),
mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul
persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia
de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri
prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i
inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa
intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie
albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen.
Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic),
sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus de
spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul apare
14

ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz pasajul


respirator. Pot aprea i alte simptome cum ar fi rgueala, degluti ia dificil sau
tusea.
Eliberarea histaminei de ctre anumite celule cardiace poate cauza contrac ii
subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).Aceasta intrerupe fluxul
sangvin ctre inim, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct
miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiac) sau la
oprirea inimii (stop cardiac).Persoanele care sufer de boli cardiace prezint un risc
crescut de afeciuni ale inimii induse de anafilaxie.In timp ce accelerarea ritmului
cardiac datorit hipotensiunii este mai des intalnit, 10% dintre persoanele cu
anafilaxie pot suferi de rrirea ritmului cardiac (bradicardie) insoit de
hipotensiune. (Combinaia dintre ritmul cardiac lent i hipotensiune este cunoscut
sub numele de reflex BezoldJarisch).Persoana afectat poate avea senzaia de
ameeal sau ii poate pierde cunotina datorit scderii anormale a tensiunii
arteriale. Scderea tensiunii arteriale poate fi cauzat de dilatarea vaselor sangvine
(oc distributiv) sau de insuficiena ventricular (oc cardiogen).Rareori, tensiunea
arterial foarte sczut poate fi singurul simptom al anafilaxiei.
Printre simptomele gastrointestinale se numr crampele i durerile
abdominale, diareea i voma.Persoana afectat poate avea senzaia de confuzie a
gandirii, incontinen urinar i durere pelvian asemntoare crampelor
uterine.Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.De asemenea,
poate aprea starea de anxietate sau senzaia de moarte iminent.

I.3.DIAGNOSTIC POZITIV
Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice
substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in
urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau
medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i
adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz
boala cel mai des in randul adulilor.
Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca de
exemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de
exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe
piele (medicamentele topice).
De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate
declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare
15

(cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc reacia
alergic.
Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea
anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii,
cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a
provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In 3250% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic).
Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore:
- IgE mediate - Aceasta form este socul anafilactic real, care necesit o expunere
iniial in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica
eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si esuturi care secret
substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre
IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere
- non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu
cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate
de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intradevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta
reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare
deoarece nu necestia sensibilizare.
Termenii de anafilaxie si reacii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie
aceasta reacie alergic severa. Efectele reaciilor sunt aceleasi si in general se
trateaza in acelasi mod.
Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, iniial.
Dei ar putea sa par ca anafilaxia IgE imediat se produce dup prima expunere la
un aliment, medicament, inepatur de insect, aceasta a mai avut loc anterior i
probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioar.
FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:
- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;
- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;
- inepturi de insecte;
- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
- substane de contrast - utilizate in investigaiile cu rol de diagnostic ce folosesc
raze X;
- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre
lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea
imunitatii.
Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul
respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel
mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee,
pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care
16

cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori
anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele
persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit
parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16
ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un
singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr
probleme.
Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obi nuite sunt antibioticele
betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele
nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se
poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze
obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in
sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care
vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunt i
calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea
anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare
amastocitelor).
Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecven a
administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul
acioneaz in organism.
Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea
legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat
altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane
tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la
aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la
penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la
1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical
(ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nou
generaie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.
Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul albinelor
i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.In caz
de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul inepturii, riscul
de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre persoanele care mor
din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins (sistemic).

I.4.EVOLUIA BOLII

17

Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la


om survine in mod accidental (in special la indivizii atopici), dup recontactul cu
un antigen sau alergen anterior introdus, care a provocat producerea in organism a
unor globuline anticorpi din grupul IgA i IgE. De regul, reacia anafilactic
recunoate un contact iniial (preparant) al organismului cu antigenul i un al doilea
contact (declanant) cu acelai antigen, dup o perioad de laten, necesar
producerii de anticorpi specifici.
In cazul in care anafilaxia este indus de o reac ie imunitar, imunoglobulina E
(IgE) formeaz legturi cu materialul strin care declaneaz reacia alergic
(antigenul). Combinaia dintre IgE i antigen activeaz receptorii FcRI in
mastocite i bazofile. Mastocitele i bazofilele reacioneaz eliberand mediatori
inflamatori cum ar fi histamina. Aceti mediatori stimuleaz contraciile muchilor
bronhici i dilatarea vaselor de sange (vasodilatare), sporesc scurgerea de lichid din
vasele de sange i inhib aciunea muchiului cardiac.Exist i un mecanism
imunologic independent de IgE, ins nu se cunoate dac acesta se produce in cazul
oamenilor.
Structura antigenelor capabile s induc fenomene anafilactice este foarte
divers, indiferent dac este vorba de antigene complete, haptene, sau antigene
incomplete, cele mai obinuite cauze declanatoare ale ocului anafilactic fatal la
om fiind reprezentate de penicilin, seruri heterologe, extracte de polen, anestezice
locale, vaccinuri, substane iodate, aspirin, veninuri de insecte. Dei anticorpii
responsabili de hipersensibilitatea imediat pot circula liber in organism,
experienele au dovedit c, in cursul unei reacii de hipersensibilitate, ei sunt mai
intai fixai de unele celule inainte de a se combina cu antigenul, in special pe celule
conintoare de histamin, cum sunt mastocitele i leucocitele bazofile.
Combinarea reaginelor fixate pe mastocite cu antigenul corespunztor declaneaz
un lan de evenimente enzimatice care duc la eliberarea de histamin, reacie ce nu
pare a fi influenat de complement. In anafilaxia sever (adeseori terminat prin
oc fatal) simptomele apar brusc, iar moartea popate surveni in cateva minute, mult
prea repede pentru ca modificrile morfopatologice extensive s se poat instala,
prin aciunea mai multor compui farmacologici activi, dintre care cei mai
importani sunt histamina, serotonina, SRS-A, bradikinina, acetia provocand
contracia musculaturii netede, vasodilataie generalizat, creterea marcat a
permeabilitii capilare, constricie broniolar.
Vasele sanguine i muchii netezi sunt cele dou zone reactive afectate primar de
anafilaxie. In cursul reaciei anafilactice se produce dilatarea arteriolelor i
venulelor, realizanduse in acest mod, o cretere marcat a permeabilitii capilare;
de asemenea se produce o contracie a musculaturii netede, inclusiv a bronhiilor,
intestinului sau chiar a vaselor mari, fiziopatologia ocului anafilactic explicanduse printr-o combinaie a acestor efecte principale.
18

Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vedere
simptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i
debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori
pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune
toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.
Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid
i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i
oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea
ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul
este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul
cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s
survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.
I.5.TRATAMENT
Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe
administrarea a trei grupe de medicamente:
a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice:
adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;
b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp)
i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)
c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000
g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului
este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii. Astfel,
in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In aceste
cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a ventilaiei,
prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s se instituie
ori de cate ori este cazul.
La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic,
sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator.
Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie
iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul
funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice
Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii
cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide
intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat.
Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce
persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a
se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu
anafilaxie bifazic.
19

Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se


recomand a se administra nicio mancare pe cale oral pan la disparitia
simptomelor acute. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul
intepturii dac este posibil, pentru a stopa fluxul venos si limfatic (dar nu si cel
arterial). Cel mai des prescris medicament este epinefrin.
O versiune mai veche a injectiei autoadministrate EpiPen
Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. Nu exist motive a de
nu fi folosit (nu are contraindicatii). Se recomand ca solutia de epinefrin s fie
injectat in muschiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune c cineva are
soc anafilactic. Injecia poate fi repetat la fie care 5 sau 15 minute dac pacientul
nu rspunde bine la tratament. O a doua doz este necesar in de la 16 la 35% din
cazuri. Rar se intampl s fie nevoie de mai mult de dou doze. Injectarea in
muschi (administrarea intramuscular) este preferat injectiilor sub piele
(administrare subcutanat), deoarece in acest caz medicamentul este absorbit prea
lent.Efecte adverse minore ale epinefrinei includ tremurturi, anxietate, dureri de
cap si palpitatii.
Epinefrina s-ar putea s nu produc efect in cei care iau betablocante. In acest caz,
dac epinefrina nu d rezultate, se poate administra intravenos glucagon.
Glucagonul are un mecanism de actiune care nu implic receptorii beta.
Dac este necesar, epinefrina poate fi de asemenea injectat intr-o ven (injectie
intravenoas) folosind o solutie diluat. Epinefrina intravenoas pare totusi a fi
legat de btisneregulate ale inimii (tulburri de ritm cardiac) si infarct miocardic
(stop cardiac). Injectiile cu epinefrin autoadministrate, care le permit celor care au
anafilaxie s-si injecteze singuri epinefrin in muschi, este in mod obisnuit
disponibil in dou dozri, una pentru adulti si pentru copiii care cantresc mai
mult de 25 kg si alta pentru copiii care cantresc de la 10 la 25 kg.
Antihistaminicele sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. Se credea c ele sunt
efective in baza unui rationament teoretic, dar nu prea exist dovezi c
antihistaminicele ar fi efective in tratarea anafilaxiei.
Se consider c antihistaminicele nu au niciun efect asupra stocrii de lichide sau a
spasmelor respiratorii.
Corticosteroizii au o probabilitate mic de a face vreo diferent pentru o persoan
care are deja anafilaxie. Ei pot fi folositi in speranta de a scdea riscul de anafilaxie
bifazic, dar efectivitatea lor in a preveni anafilaxiile urmtoare este nesigur.
Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi
efectiv atunci cand epinefrina nu rezolv simptomele de spasm bronhic. Albastrul
de metil a fost folosit pentru cei care nu rspund la alte tratamente deoarece poate
relaxa musculatura neted.

20

Terapia de urgen la nivelul cabinetului medical


1. Se aseaz copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decat
planul orizontal.
2. De preferat este prinderea de urgen a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de
administrare subcutanata.
3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml soluie apoasa injectabil 1 ml = 1 mg
Doza: 0,5 1 ml s.c.sau 1 fiol + 10 ml ser fiziologic se administreaz 2,5 ml i.v.
4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg
corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.
5. Pentru bronhospasm
Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg)
administrate i.v. in dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau:
Salbutamol spray 2 pufuri
6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cate 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m.
7. Ideal: - Oxigen
- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic
- Aspiratie + pipa Guedel
Dac banuii ca o persoan sufer o reacie anafilactic, este important sa se
ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercai s le aplicai in ordinea in care
sunt prezentate.
- Sunati imediat la serviciul de urgen.
- Dac pacientul dispune de un EpiPen, injectai imediat epinefrina. Aceast poate
fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o estura usoara.
Frecai locul pentru a imbunati absorbia medicamentelor.
- Incercai sa intindei persoana si s-i ridicai picioarele dac este posibil.
- Stai cu bolnavul pan cand soseste ajutorul.
- Dac suntei instruii, iniiai msurile de prim ajutor specific.
(tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.
Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi
pantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte
de injectare.
Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reacii anafilactice sau
sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in
care simptomele sunt semnificative, putei administra o alta doza de epinefrina.
Chiar dac reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearg de urgen la o camera de
gard.
Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,
medicamente pentru usurarea respiraiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici
pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea
inlocui epinefrina.
21

Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reacii recurente
intarziate. Nu fii suprinsi dac adrenalina v ofera o stare de nesiguran i
accelereaz pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu
excepia persoanelor care au probleme cardiace grave.

PLANURI DE NGRIJIRE NURSING

n subcapitolul 2 am prezentat trei cazuri clinice din cadrul


Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt Secia UPU cu
diagnosticul de oc anafilactic, n care s-au studiat i aprofundat
diagnosticele de nursing clinic i la care au fost aplicate ngrijire
speciale i generale, pe langa acestea am studiat si tehnicile ce
au fost folosite in cazul unui soc anafilactic.
Tehnicile folosite au fost:
n ngrijirea pacienilor am inut cont de demersul tiinific,
respectnd etapele fundamentale ale acestui demers:
1. culegerea datelor
2. analiza i interpretarea datelor formulnd diagnosticul
de nursing
3. planificarea

interveniilor

stabilind

legtur cu pacientul
4.

interveniile asistentului medical


5.

evaluarea rezultatelor

22

obiectivele

CAZUL CLINIC NR. 1

DATE INDIVIDUALE
A. Culegere date:
Informaii generale:
Nume: A.
Prenume: I.
Data naterii: 21.07.1985
Vrsta: 30 ani
Sex: masculin
Stare civil: cstorita
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: agent vnzri
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 2/zi
23

Tutun: da
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
Grup sanguin: AII, Rh pozitiv
Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra- Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: foarte bune
Prezentarea persoanei:
Bolnavul A.I. are o nlime de aproximativ 175 cm, Gr = 80
kg,
C. Date variabile legate de starea fizic
TO = 35,9OC
TA = 50/30 mm Hg
P = 130 p/minut
D. Date variabile legate de condiiile psiho-sociale
Anxietate: moderat
Stres: moderat
Stare de contien: confuzie
Capacitatea de comunicare: ineficace
Istoricul bolii
Pacient acuz o neptur de viespe n regiunea cervical in
urma cu o ora
24

Data internarii: 01.01.2014


Data externarii: 05.01.2014
Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Examen clinic general
Stare general alterat
Stare de contien: confuzie
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
agitaie psihomotorie
convulsii
alterarea respiraiei
hipotermie
deficit motor
deficit de autongrijire
Pe baza rezultatelor analizelor efectuate am constatat ca
pacienta A. I. Este dependent in satisfacerea urmatoarelor nevoi in
ordinea prioritatilor:
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)

25

2. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a


afeciunii (nu trebuie micat)
3. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
4. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
5. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale - hipotermie
6. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei

Nevoia

Problema

Obiectivul

1. Nevoia de respira i a

Dispnee

Pacienta s nu mai

avea o bun circulaie.


2. Nevoia de a se mica

prezinte dispnee.
Alterarea mobilitii.

i a avea o bun

Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.

postura.
3. Nevoia de a se

Alimentaie inadecvat.

alimenta i hidrata.

Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.

26

4. Nevoia de a dormi i a

Insomnia.

Pacienta s se poat

se odihni.

odihni.

5. Nevoia de a

Comunicare ineficienta

Pacienta s fie

comunica.

la nivel afectiv.

comunicativa.

6..Nevoia de a nvat

Cunotine insuficiente.

Pacienta s dobndeasc

cum s-i pstreze

cunotine noi.

sntatea.

1)

Nevoia de respira i a avea o bun


circulaie

P: dispnee;
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
27

- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care


va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)
- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr
dificultate.

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun


postura
P: alterarea mobilitii;
E: stare general alterat, procesul bolii;
S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.
28

Obiectiv:
- Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim
siguran.

Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze
respiraia,fr riscuri pentru pacient;
- Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului;
- Supraveghez n permanen pacient;
- Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile
de tratament sau explorri paraclinice.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe
toat durata spitalizrii.

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata


P: alimentaie inadecvat;
29

E: procesul bolii, ignoranta;


S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.
Obiectiv:
- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si
calitative pe 24 de ore;
- s se obin echilibrul metabolic;
-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s
respecte regimul alimentar impus.
Interveniile proprii:
- Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului
alimentar pentru reuita tratamentului;
- Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu
alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc
pacient cu alimente pe plac;
- Aerisesc salonul naintea servirii mesei;
- Msor greutatea corporal;
- Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform
dietei (hiposodat);
- Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare;
- Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul
alimentar.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic:
-

recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.


30

Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.

4)Nevoia de a dormi i a se odihni


P: insomnie;
E: mediul spitalicesc;
S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.
Obiectiv:
- Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ
conform nevoilor organismului.
Interveniile proprii:
- Aerisesc salonul nainte de culcare;
- Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat
confortabil;
- Rog pacientele din salon s pstreze linitea;
- Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare;
- Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil;
- Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita
somn;
- Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.
Intervenii delegate
- administrez sedative la indicaia medicului.
Evaluare:
31

In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.
Obiectiv:
- Pacienta s fie echilibrat psihic.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor;
- Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i
exprime temerile, sentimentele;
- ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie
favorabil;
- Comunic n permanen cu pacienta;
- Rog familia s-i fie alturi i s o susin;
- Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea
sentimental de utilitatea.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):
Evaluare:

32

- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat


pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze


sntatea
P: cunotine insuficiente despre boala;
E: lipsa surselor de informare;
S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.
Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
Interveniile proprii:
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;
- Informez

pacienta

de

importana

respectrii

regimului

alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:

33

- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit


cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta A. I. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin
- evitarea locurilor cu insecte

34

CAZUL CLINIC NR. 2


DATE INDIVIDUALE
A. Date relativ stabile
Informaii generale:
Nume: Z.
Prenume: C.
Data naterii: 30.11.1979
Vrsta: 35 ani
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: vnztoare
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 1/zi
Tutun: nu
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
35

Elemente fizice i reacionale:


Grup sanguin: BII, Rh pozitiv
Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: bune
Pacienta locuiete ntr-un apartament cu 2 camere, mpreun
cu prinii
Prezentarea persoanei:
Bolnava Z.C. are o nlime de aproximativ 160 cm, Gr = 52
kg, pr aten
C. Date variabile legate de starea fizic
TO = 35,8OC
TA = 60/40 mm Hg
P = 130 p/minut
Istoricul bolii
Pacientei i s-a fcut o injecie cu penicilin fr a i se face
nainte testarea alergic.
Data internarii: 01.01.2014
Data externarii: 05.01.2014
Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
36

confuzie
agitaie psihomotorie
convulsii
alterarea respiraiei
hipotermie
deficit motor
deficit de autongrijire
Anamneza asistentei
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a elimina pierderi involuntare de urin,
transpiraii profunde
3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale hipotermie
7. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei

37

Nevoia

Problema

Obiectivul

1. Nevoia de respira i a

Dispnee

Pacienta s nu mai

avea o bun circulaie.


2.Nevoia de a elimina

prezinte dispnee.
Pierderi involuntare de
urina

3. Nevoia de a se mica

Alterarea mobilitii.

i a avea o bun

Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.

postura.
4. Nevoia de a se

Alimentaie inadecvat.

alimenta i hidrata.

Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.

5. Nevoia de a dormi i a

Insomnia.

Pacienta s se poat

se odihni.

odihni.

6. Nevoia de a

Comunicare ineficienta

Pacienta s fie

comunica.

la nivel afectiv.

comunicativa.

7.Nevoia de a nvat

Cunotine insuficiente.

Pacienta s dobndeasc

cum s-i pstreze

cunotine noi.

sntatea.

Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin

38

1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaie


P: dispnee;
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
39

Administrez medicaia prescris de medic.


- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)
- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr
dificultate.

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun


postura
P: alterarea mobilitii;
E: stare general alterat, procesul bolii;
S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.
Obiectiv:
- Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim
siguran.

Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
40

- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze


respiraia,fr riscuri pentru pacient;
- Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului;
- Supraveghez n permanen pacient;
- Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile
de tratament sau explorri paraclinice.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe
toat durata spitalizrii.

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata


P: alimentaie inadecvat;
E: procesul bolii, ignoranta;
S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.
Obiectiv:
- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si
calitative pe 24 de ore;
- s se obin echilibrul metabolic;

41

-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s


respecte regimul alimentar impus.
Interveniile proprii:
- Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului
alimentar pentru reuita tratamentului;
- Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu
alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc
pacient cu alimente pe plac;
- Aerisesc salonul naintea servirii mesei;
- Msor greutatea corporal;
- Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform
dietei (hiposodat);
- Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare;
- Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul
alimentar.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic:
-

recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.

Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.

4)Nevoia de a dormi i a se odihni


P: insomnie;
E: mediul spitalicesc;
42

S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.


Obiectiv:
- Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ
conform nevoilor organismului.
Interveniile proprii:
- Aerisesc salonul nainte de culcare;
- Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat
confortabil;
- Rog pacientele din salon s pstreze linitea;
- Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare;
- Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil;
- Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita
somn;
- Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.
Intervenii delegate
- administrez sedative la indicaia medicului.

Evaluare:
In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunica
43

P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;


E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.
Obiectiv:
- Pacienta s fie echilibrat psihic.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor;
- Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i
exprime temerile, sentimentele;
- ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie
favorabil;
- Comunic n permanen cu pacienta;
- Rog familia s-i fie alturi i s o susin;
- Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea
sentimental de utilitatea.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze


sntatea
44

P: cunotine insuficiente despre boala;


E: lipsa surselor de informare;
S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.

Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
Interveniile proprii:
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;
- Informez

pacienta

de

importana

respectrii

regimului

alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
45

Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin

CAZUL CLINIC NR. 3

DATE INDIVIDUALE
A. Date relativ stabile
Informaii generale:
Nume: M.
Prenume: B.
Data naterii: 15.02.1999
Vrsta: 12 ani
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: elev
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
46

Ritm de via: corespunztor


Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
Grup sanguin: 0 I, Rh pozitiv
Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: bune
Pacienta locuiete ntr-un apartament cu 3 camere, mpreun
cu prinii
Prezentarea persoanei:
Bolnava M.B. are o nlime de aproximativ 130 cm, Gr = 34
kg, pr aten
C. Date variabile legate de starea fizic
TO = 35,8OC
TA = 60/40 mm Hg
P = 130 p/minut
Istoricul bolii
Pacientei a consumat preparate pe baz de molute (scoici).
Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Diagnostic medical
47

oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
agitaie psihomotorie
convulsii
alterarea respiraiei
hipotermie
deficit motor
deficit de autongrijire
Anamneza asistentei
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a elimina transpiraii profunde
3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale - hipotermie
7. De

nva

cum

s-i

informaiei
48

pstreze

sntatea

lipsa

Stabilirea prioritilor
1. S-i uurez respiraia
2. S-i asigur un regim adecvat
3. S se poat mica
4. S beneficieze de un somn odihnitor
5. S l ajut s se mbrace i s se dezbrace
6. S menin temperatura corpului n limite normale
7. S asigur o igien riguroas a tegumentelor i a cavitii
bucale
8. S beneficieze de un echilibru psihic s comunice fr
dificultate
9. Asigurarea rencrederii
10.

S aib acces la informaie

Nevoia

Problema

Obiectivul

1. Nevoia de respira i a

Dispnee

Pacienta s nu mai

avea o bun circulaie.


2.Nevoia de a elimina

prezinte dispnee.
Traspiratii profunde

Pacienta urmeze un
regim adecvat

2. Nevoia de a se mica

Alterarea mobilitii.

i a avea o bun

Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.

postura.
3. Nevoia de a se

Alimentaie inadecvat.

alimenta i hidrata.

Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.

49

4. Nevoia de a dormi i a

Insomnia.

Pacienta s se poat

se odihni.

odihni.

5. Nevoia de a

Comunicare ineficienta

Pacienta s fie

comunica.

la nivel afectiv.

comunicativa.

6.Nevoia de a nvat

Cunotine insuficiente.

Pacienta s dobndeasc

cum s-i pstreze

cunotine noi.

sntatea.

1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaie


P: dispnee;
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.

Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;

50

- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,


mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)
- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr
dificultate.

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun


postura

51

P: alterarea mobilitii;
E: stare general alterat, procesul bolii;
S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.
Obiectiv:
- Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim
siguran.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze
respiraia,fr riscuri pentru pacient;
- Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului;
- Supraveghez n permanen pacient;
- Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile
de tratament sau explorri paraclinice.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe
toat durata spitalizrii.

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata


52

P: alimentaie inadecvat;
E: procesul bolii, ignoranta;
S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.
Obiectiv:
- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si
calitative pe 24 de ore;
- s se obin echilibrul metabolic;
-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s
respecte regimul alimentar impus.
Interveniile proprii:
- Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului
alimentar pentru reuita tratamentului;
- Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu
alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc
pacient cu alimente pe plac;
- Aerisesc salonul naintea servirii mesei;
- Msor greutatea corporal;
- Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform
dietei (hiposodat);
- Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare;
- Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul
alimentar.
53

Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic:
-

recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.

Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.

4)Nevoia de a dormi i a se odihni


P: insomnie;
E: stare de epuizare,anxietate;
S: oboseala,scaderea rezistentei,agitatie,caderea atentiei;
Obiectiv:
- Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ
conform nevoilor organismului.
Interveniile proprii:
- Aerisesc salonul nainte de culcare;
- Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat
confortabil;
- Rog pacientele din salon s pstreze linitea;
- Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare;
- Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil;
- Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita
somn;
- Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.
54

Intervenii delegate
- administrez sedative la indicaia medicului.

Evaluare:
In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: stare generala alterata, mediul spitalicesc;
S: nelinite, pacienta nu comunic, izolare
Obiectiv:
- Pacienta s fie echilibrat psihic.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor;
- Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i
exprime temerile, sentimentele;
- ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie
favorabil;
- Comunic n permanen cu pacienta;
- Rog familia s-i fie alturi i s o susin;
55

- Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea


sentimental de utilitatea.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze


sntatea
P: cunotine insuficiente despre boala;
E: lipsa surselor de informare;
S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.

Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
Interveniile proprii:
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;

56

- Informez

pacienta

de

importana

respectrii

regimului

alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta

M.B.

se

interneaz

cu

diagnosticul

de

oc

anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- Evitarea mancarurilor pe baza de scoici
- Regim
Concluzii:
Evaluare final
Pacienta AI in varsta de 30 ani se interneaz cu diagnosticul
de oc anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin
- evitarea frecventarii in locurile cu insect
57

- protejare cu spreiuri special impotriva insectelor


Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin
Evaluare final
Pacienta

M.B.

se

interneaz

cu

diagnosticul

de

oc

anafilactic.
Pe

perioada

spitalizrii

se

intervine

pentru

reducerea

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se


amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- Evitarea mancarurilor pe baza de scoici
- Regim

58

Anexe :
Incidena reaciilor anafilactice i anafilactoide la cele mai
comune substane:
Plasma i derivatele - 0,019 0,011
Dextran 75 - 0,069
Dextran 40 - 0,007
Amidon (HES) - 0,085
Penicilina - 0,002 poate da reacie fatal!
Papain - 0,3-1,5
Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n
cadrul Spitalului Judeean de Urgen Spitalul Judetean
Piatra-Neamt

perioada

01.01.2014-31.12.2014

repartiia pe sexe
Numrul pacienilor cu diagnosticul de oc anafilactic n
perioada 01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra-Neamt
s-a ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin i 18 de
sex feminin.
Tabelul 1. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe
Numr total de
Mascul Feminin
pacieni
in
Nr.
26
8
18
pacieni
59

100%

30,77%

69,23%

Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe

Masculin; 31%

Feminin; 69%

Grafic 1. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe sexe


Se constat o inciden mai ridicat a ocului anafilactic la
sexul feminin, fa de cel masculin.
2. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n
cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n
perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe mediul de
via
Analiznd din punctul de vedere al mediului de via de
provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre

60

cele dou medii, 12 pacieni provenind din mediul urban i 14 din


mediul rural.
Tabelul 2. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe
mediul de via
Numr total de
Urban
Rural
pacieni
Nr.
26
12
14
pacieni
%
100%
46,15%
53,85%

Distribuia pe mediul de via a pacienilor cu oc anafilactic internai n anul 2010

Urban; 46%

Rural; 54%

Grafic 2. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de


mediul de via

61

3. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n


cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n
perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe categorii
de vrst
Distribuia pe grupe de vrst a pacienilor cu oc anafilactic
internai n cadrul Spitalului Judeean Piatra-Neamt n perioada
01.01.2010-31.12.2010 este prezentat n tabelul 3.
Dintre cazurile internate, se observ c ocul anafilactic
poate s apar la orice vrst, neexistnd o categorie mai
vulnerabil.
Tabelul 3. Distribuia pe categorii de vrste a pacienilor cu oc
anafilactic

Nr. pacieni
%

Sub 1-4 5-14 15- 25- 35- 45- 551 an ani ani
24
34
44
54
64
ani ani ani ani ani
1
3
4
6
5
4
3
0
3,84 11,5 15,3 23,0 19,2 15,3 11,5
3
8
7
3
8
3

62

6574
ani
0

7584
ani
0

Pest
e 85
ani
0

Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe categorii de vrst

Peste 85 ani 0
75-84 ani 0
65-74 ani 0

55-64 ani

45-54 ani

35-44 ani

25-34 ani

15-24 ani

5-14 ani

1-4 ani
Sub 1 an 0
0

Grafic 3. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe categorii de


vrst
4. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul
Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n perioada
01.01.2010-31.12.2010 repartiia n funcie de natura
alergenilor
S-a fcut o analiz a cazurilor de oc anafilactic i n funcie
de

agenii

medicamentele

cauzatori
i

anume:

nepturile

de

alergenii

insecte.

alimentari,

Rezultatele

sunt

prezentate n tabelul 4.
Tabelul 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de
categoria alergenilor
Alergeni alimentari

Medicamente
63

nepturi de

Nr. pacieni
%

15
58%

insecte
4
15%

7
27%

nepturi de insecte; 4; 15%

Medicamente; 7; 27%

Alergeni alimentari; 15; 58%

Alergeni alimentari
Medicamente
nepturi de insecte

Grafic 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de


factorii etiologici
Numrul

de

reacii

anafilactice

cauzate

de

alergenii

alimentari este in continua cretere, mai ales la copii. 58% dintre


reaciile anafilactice au fost cauzate de alergeni alimentari. Cel
mai frecvent produc reacii anafilactice alunele, arahidele, fructele
de mare, unele legume si fructe (de exemplu elina, cpuni),
laptele si oule.
Reaciile anafilactice cauzate de medicamente sunt si ele
relativ frecvent ntlnite, mai ales la penicilina, cefalosporine si
substanele de contrast care se administreaz intravenos, dar si la
64

aa-zisele anti-inflamatoare nesteroidiene (aspirina, ibuprofen


etc.)
In ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi,
pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar
o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.
Rezultate i discuii
n urma studiului statistic efectuat la Spitalul Judetean de
Urgenta Piatra -Neamt n perioada 01.01.2014-31.12.2014 am
constatat urmtoarele:
- numrul pacienilor cu oc anafilactic internai n perioada
01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra -Neamt s-a
ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin (30,77%) i
18 de sex feminin (69,23%).
- analiznd din punctul de vedere al mediului de via de
provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre
cele dou medii urban (46,15%) i rural (53,85%).
- se observ c nu exist categorii de vrst mai vulnerabile,
cazurile de oc anafilactic fiind ntlnite la orice vrst
- dintre alergeni, cele mai multe cazuri de oc anafilactic le
dau alergenii alimentari (58%), urmai de medicamente (27%) i
apoi de nepturile de insecte (15%).
Dintre alergenii alimentari, cel mai frecvent produc reacii
anafilactice alunele, arahidele, fructele de mare, unele legume si
fructe (de exemplu elina, cpuni), laptele si oule.
Reaciile anafilactice la medicamente apar mai ales la
penicilina, cefalosporine si substanele de contrast care se
65

administreaz intravenos, dar si la aa-zisele anti-inflamatoare


nesteroidiene (aspirin, ibuprofen etc.).
n ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi,
pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar
o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.

66

LIST DE ABREVIERI

ATI

- anestezie terapie intensiv

AVC

- accident vascular cerebral

ECF-A

- factori chemotactici ai eozinofilelor din

anafilaxie
EKG

- electrocardiograma

i.m.

- intramuscular

i.v.

- intravenos

- puls

PAF

- factori activatori plachetari

RIC

- rspuns imun celular

SRS-A

- substana lent-reactiv a anafilaxiei

- temperatur

TA

- tensiune arterial

67

BIBLIOGRAFIE

1. Anca I. - Urgente in pediatrie, Editura Medicala, 1991


2. Delves P.J, Roitt I. M. Encyclopedia of Immunology, vol. 14, sec. ed., 1998, Acad. Press.
3. Fields B. N., Knipe D. M., Howley P. M. Fields Virology, 3rd
edition, Lippincot Raven Publishers, Philadelphia, 1996
4. Grigora I. Anestezie i terapie intensiv, Editura
Institutul European, Iai, 2007
5.

Mihaescu

G.

Imunologie

si

imunochimie,

Editura

Universitatii din Bucuresti, 2001


6.

Male

D.,

Champion

B.,

Anne

Cook

Advanced

Immunology, J.B. Lippincot Company, 1987.


7. Patrick S. Adn Larkin M. J. - Immunological and molecular
aspects of bacterial virulence, J. Wiley & Sons, 1995.
8. Radu N. Manual de anestezie si terapie intensiva, Vol.2,
Ed. Medicala 1988.
9. Roitt I. M. Essential Immunology, ninth edition, 1997,
Blackwell Science
10. Samter M, Talmage D. W., Frank M. M., Austen K. F.,
Claman H. N. Immunological diseases, vol. I, II, fourth ed.,
Boston, Toronto.
11. Serhan C. N., Ward P. A. - Molecular and Celular basis of
Inflamation, 1999, Humana Press.

68

12. Sheehan Catherine Clinical Immunology, Principles and


Laboratory Diagnosis, sec. edition, 1997, Lippincot, Philadelphia,
New York

69

S-ar putea să vă placă și