Sunteți pe pagina 1din 160

ISBN 973-,576-213-7

789735

762131

"Ceva apu a marginea oglinzii ca i cind at fi v 11it din interiorul ticlei, ca j cind uprafata ar fi Io t 0"
ira deschi a si
ceva sau cineva -ar fi catarat pur j implu pnn
"

reo international publi

hill!]

company

CUPRINS

Prefata / 7
1. oii vizionari / 13
2. jell tirani /24

o lot

tional Publi hin Company


Grupul Editonnl RAO
C.P. 2124 Bucu ni, ROMA IA

3. Emanatiile Vulturului /47


4. tralucirea con tiintei /64

CARI...OS C STA
DA
The Fire Irom Within
19 5 b) C 10
Tr du r din limba en leza
L_.ofEXANDRA I)I~'I'REA
Cop n
DON .,STA

RAO lnt rnational Publi hing Cornpan


P ntru rsiune (1 Iim roman
Tiparul
cut t de
ALI 01..01 )'0 DA Au
Dcbrec n, Ungari

5. Prima atentie / 80
6. FOOle anorganic /97
7. Pun tul de a amblare / 126
8. Pozitia punctului de a amblar / 146
9. Depla area inferioar 1160
J O. anle
zi d rnanatii /177
11. tslkingul intentia j pozitia vi atului /1 7
12. agualul Julian /203
13. mboldul pamintului /222
14. -orta de TO togolire /236
15. Cei care" fid az rnoart /249
6. TiparuJ urnan I _74
17. C latoria orpulul din vi /2
18. pargerea b ri rip r J tl i I 04

pilog /312

...

PREFATA

Am cri p larg d pre reialia mea d u nicie cu vrajitorul


m dean indian, don Juan Matu . D oarece cone pt)
i practicile ale urn rau complet train .,don Juan a dorit 1 inteleg
i a I aprofund z. u am altce fa de racur decit a r dau
invat turile ale in forma narativa, 0 naratiune care cuprinde c
-a intimplat exa t cum -a intlmplat.
nvatatura lui don Juan e baza p ideea C omul are doua
tipuri de con tiinta. L -a denumit part a dr apta i c
tioga. A
de eris prima drept 0 tare a con tiintei obi nuite, n ce ara in
vi ta de zi u zi. lar de pre a doua a pu ca I partea mi teri-

omului, ea tar a con tiintei d car ai 11 voi p ntru a


fi r [itor au /izionar, Don Juan i-a impartit in tru tia in coniecin .,in in" taturi p ntru partea dreapta i "'nvat tun penttu
c

....

unga,

i-a d f urat inv taturile pentru pan a dreapta cind rna


aflam in tar m a normala d constiinta, jar eu run d scns aceste
Ul /ataturi ill teat rel taril mi. in starea 111 de con tiinta nOTm I ,don Juan mi-a pu
te /rajitcr,
III r In-a pr z nt t altui rajitor, don G naro. Datori L naturn 1
tun} noa tre,
111

[un in mod logi la concluzia ca rna lu

r uc nicul lor,

RL
:.......
ea

uc ni ie. -a ill heiat printr-un act d 11 in, le p


111don uan, Cll i don Genaro In-au pu a-I ex cur, 1-au
art din /irful unui munt te it, In pre p. ti .
Am d ri intr-un dintr relataril m le c -a intiml)lat p
inu] lui 111Ul1t Ultimul t a1 in taiurilor lui don J UIDl a fo. t
infaptuit d in u i don Juan; don Genaro; doi uc nici, Pablito i
e lor; i u. Pablito
e tor i cu mine all) ant Ul prapa Ii d
P virful
lui munt .
Ani d zil dup a eea, rn-am gindit c Increder a me n tarmurita In don J u n i don Gen ro a fo 1 de ajun
alung
t am ir 1i nala in f 1 anihil ii, Acum tiu c n-a fo 1 a; tiu
c
t I] 1, t in in ' taturil lui don Juan pentru partea ling
i ca a Co t nevoi d 0 uria di iplin
ver nt, dill
parte lui don Juan, don Gen TO i a in otitorilor
i, pentru .
d f ura
1 Ulvat turi.
i-a luat aproap zec ani -mi amint c ce -a intimpla:
xact Ul inva ruril
I p ntru part a ling , in it sa
,.
ar mtr-o
execut d burl voi un a menea act d n inteles;
p pa ti .
n in taturil a) p ntru part
tin
don Juan mi-a xplicat ce-mi fa au, d fapt, el, don G naro, in otitorii lor i cin
rau, u m: invat~tU vrajitorii, ci cum
t pill
cele tr i P re ale CUll0 t rii t v hi, p care 0 po ed u: con tiin,~
tslkineo! iint ntiu. "'i nu er u r ~itori; rau \liZlOn ". lar dOll
Juall llU ra IlUll1ai un vizionar, ci i un nagllal.
'
0011 Juan illli
pJic
d j 111Uil Ju ruri d p 11 gu J j
\fed re in InV, \ lurjl . ale p lltru part a d~ ])1 . Int lese!)e.
" d rea sl ~ al a llale fiin\ lor onlell Ii de - ~i
nlari CilllpUJ
de perc Pile, pill cind int cap bi] a alu 1 nu Ilunlai p T Iltel xt rl af
i i e enta tuturor lUCTllTllor. E 'plica ,d
a 111etlea eft vizi Ilarii \Itid omul ea p un CltllP d en rgi , c
r<\t ca url ou lunlino.
ajo ritat oanlenilor, a . pu el, U ;111l,

purile lor nergetice iJl1p nile iJl doua. Putini batbati ifemei au
patru au un ri (rei parti, D oare a e ti oameni I 0 eda mai
nult energi decit c i obisnuiti pot deveni naguali, dupa ce
111 val sa 'fad .
n in" taturil at I ntru part a tinga, don Juan mi-a plic l COIl plexit tea abilitatii d a vedes i de a fi un nagual. A
fi un nagual, punea I, t mult mai ompl d il fii, pur
i implu un om Cali a in vatat
veda. fii nagual in amna
fii conduc tor, profe: OT, ghid,
III calitat de nagu It don Juan era conducatorul
unui grup
d rizionari, cuno cuti ub numel d partidul nagualilor, care
era compu din opt fern . vizion
C cilia D lia, Hermelinda,
Carm I~ lid, Florinda Zul ic i Zoila; trei barbati vizionari,
Vic nte, Silvio Manu 1 j G naro; i patru curieri au m ageri,
Emilito, John Tuma,
arta i T r .
In afa de Iaptul ca era conduc torul partidului na ualilor,
don Juan inv 1 i indrum d
m nea, un grup de vizionari
uc nici, euno cuti drept partidul noilor naguali, '-'ra alcatuit din
patru tineri, Pablito,
lor, Eligio, B nigno j cinci femei, SoJed d, La Gorda, Lidia, Jo fina i 0 a. "U eram conduc torul
nominal al noului partid al nagualilor, inlpreun cu femeia
nagual Carol.
e don Juan. -mi poat inlpan si in 'ala'urile al p ntru
part a ling ra 11
r
intru intr-o tar unica de claritat
p r ptua],l. Ul10 ut dr pt COIl tiillla ele 'ata. Pe p r ur u)
anilor it rn ~o t cu 1 01- adu in rep tat rinduri in acea tA
tm , prin int n11 djul un i 10 'ituri aplieat u p. llna in I)artea
d u a patelui.
Don j llan Illi"a
on tUlllA I vat'

UCenJCIJ :se pot CODlporta (proap


la fel d n tur 1ca ill ,iata de
zi cu zi, dar pot con ntr cu 0 fort .j 0 cl rial n obi nUlLA.
I

10

pou 8-\i aminte ti in mod obi nuit de ea. Ceea ce [Ian 'pare
"
intr-o a rnenea tare face parte din on uinta de zi cu zi a
ucenicului numai printr-un uri ' efort de re uperare.
Interactiunea mea cu partidul nagualilor a fa t un exemplu
al ace tei dificultati de a-mi aminti. Cu e eptia lui don Genaro,
8J11 lu t legatura cu i numai cind eram intr-o tare de con uinta
elevata; de aceea, in viata mea de zi cu zi n-am putut sa-mi
amintesc de ei, nici m car ca de ni re per onaje vagi, din vi e.
Modul in care rna intilneam cu ei d fiecare dat era aproape un
ritual. Ma due am CU Ina ina aca a la don Genaro intr-un mic
ora el din udul Mexicului, Don Juan ni e alatura imediat si
abordam toti trei lnvA1Alurile lui don Juan pentru partea dreapta,
Dupa aceea don Juan rna facea a chimb nivelurile de
con tiinta i apoi mergeam cu rna ina intr-un oras mai mare, din
apropiere, unde locuiau eJ i alti oinci prezece vizionari,
De fi are data cind intram intr-o tare el vata a constiintei,
nu incetam sa rna minunez de diferenta dintre cele doua parti ale
con tiintei melee Aveam mereu enzatia ca mi ridica un vat
de pe ochi, ca i cind a fi fo t aproape orb inainte, jar acurn puteam a v d. Libertatea si bucuria netarmurit care Ina cuprindea
in acele mom nte nu e pot conlpara cu ninli ..TOlu i, in aoela j
tinlp, in1team 0 in paimintatoare tri te~e j un dor care mergeau
mUla in min cu libertatea i bu uria. Don Juan 111U pu e oa
flU exi ta de avif$ire fam tri tete idor pentru c fara ele nu e te
nici cunlp tare, nici bWltltate.ln\ lep iun a fa.-a bunalate, a pu
eJ, si cunoa ter a rArA . obrietate int nefolo itoare.
Organizarea invat turilor ale pentru part a tfuga a imp us de
a emenea ca dOll Juan InlpreUna u unii dintr vizionarii fli,
a-nli xpli eel lrei fatete a1 CUI]oa terii lor: nlaie tria contiintei, nlrue tria lalkiJlguilD i Jl1ai tri in len tiei.
Acea La art e ocup de Illaie tria con tiin\ei, care fa e
parte din. luI lui total de in ' laturj pentru partea tfuga; etul

RJ

II

pe care l-a folo it pentru a rna pregs ti a exe ut uirnitorul

ct al

. altului 'in prapa tie.

Datorita faptnlui
experi nt l~
pe are Ie pove te c aioi au
avut loc intr-o tar el vat de on tiinta, ele nu pot avea caracten ticile vi tii de zi cu xi, Le lip este contextul lume c de j
mi-am dat toata ilinta a-l furnize , fara a ap lez la fi tiun . in
starea elevat de con tiin,a e ti foarte putin constient de ce e
petrece in junll t( u, p ntru c e ti concentrat a upra detaliilor
actiunii car
d [ oara,
In ace t caz, actiunea car e de. f sura con ra, in mod natural, in elucidarea m i triei con tiintei, Don Juan intelegea
maie tria con tiin 1 dr pt 0 ver iune modem a unei traditii
extrem de v hi, pc care 0 numea rraditia travechilor vizionari
toll

i.

Desi imt a ca ra legal intrin ec de acea veche traditie, e


considera unul dintre vizionarii unui nou ciclu. Cind I-am in(reb at 0 data care era ara teri ti a esentiala a vizionarilor non ..
lui ciclu, mi-a pu c tapine c alit de bine constiinta, stalkinguJ
iintentie, Incit nu ~lnt ...urprins i de moarte ca eeilalti murirori,
ci i ialeg mom ntu1 ~i
modul pl c rii din acea tA lume, in acel
morn nt, irn con umati d un foc IAuntric ~i
di par de p fala
ptlnlintului Ii ri, d par n-ar fi exi tat niciodatit.

1. NOli VIZIONARI

n drum

pre munti, am ajun in ora ul Oaxaca din udul

Mexi ului unde peram ~.] intiln c pe don Juan. A doua zi in

zori, pe cind rna pregateam de pI are, am avut in piratia


tree
,t'~

cu rnasina prin piata principal a ora ului i acolo l-am ga it,


asezat pe banca lui pr ' rat- , ca si cind m-ar fi asteptat nQ tree.
M-am a zat linga el. Mi-a pu ca venise
rezolve nist
treburi in ora
a tatea la 0 pen iune i ca eram bin venit daca
dOT

am . a zabove c in compania lui in

a mai ramina. AJn di utat apoi

probl mel p

doua zile cit trebuia

vreme de pre preocuparile

are 1 av run in m diul univer itar .

Dup: cum ii era obiceiul, rn...a pie nit p . pate atunci cind
rna a t 1)1 In c I mai pujin, iar lovitura a avut darul ~ Ina
propul eze intr-o tare de con liinlt\ elevata,

Am zabovit t( cuti 0 vr me, u a teptind cu ner bdare a


puna ev . Totu i, cind a ill eput
vorbea c
reu it III
ia in 0 d t prin urprindere.
- in M xi ,cu. co) inainte d
p niolilor, mi-a
pu. I, trara 0 omunitat extraordinar d lniti' ti tolt I, barbali capabili d fap n m . uzite . .:,j au con tituh ultim enga
11ullinlil nard .

14

RLO~

amani cu puteri
fabuloa e initiati capabili a dezlege mi tere, detinatori ai un or
CUJ10 tinte ecrete pe care Ie Iolo
u anihilind vointa oamenilor
i facindu-i ~- i concentrez atentia a upra unui lucru ale. de ei
la lntimplare.
Aici s-a oprit din pove 'lire irn-a privit eu inten irate. Simteam ca a lepta a-i pun 0 intrebar numai ca eu nu pre a tiam
Vizionarii tolteci erau per

1"RI

EO
0, ne

aparte

ce l-as fa putut intreba,

- int dater
subliniez Wl aspect important, a continuat el,
aceta eEl amanii aveau darul, puterea de a acapara atentia vic ..
timelor lor. Lucrurile nu erau niciodata tEl ate la voia intimplarii,
Daca am pornenit asta, "a nii ca nu m-arrrreferit 0 clipa la tine.
imic nu rna surprinde, Unul dintre cele mai dificile lueruri de
acceptat e te constiinta ca atentia poate fi manipulata,
Eram de-a dreptul derutat, ~tiam ca vrea a..mi tran mita 0
informatie, ca doreste fl rna calauzeasca spre 0 concluzie
anume. Aveam senzatia ca urma a aud ceva cuno ut, familiar,
senzatie care rna incerca on de cite ori ataca lema unei noi uite
de invataruri.
l-am rnarturi it ce irnteam iar el mi-a ra puns eu un uri
mi terios.Indeob te, zimbetul sau exulta de bucurie. De a ia data, mi-a Iasat insa impre ia ca iI framinta ceva, 0 lipa, mi -a trecut prin minte ca, poate, e gindea a se opreasca 'in ace l punct
al discutiei, M-a fixat din nou cu 0 privire intensa i m-a cintarit
gray din cap pina-n picioar . Dupa care, aparent satisfacut, a
clatinal din cap Si nli-a pus ca tnt pfegatil penlru ultjrllul
exerciliu la care dorea , nla. UpUfla, un examen prin Cali lreCe
ill (nod obligatoriu once luptAtor inainte de a se Ii pregatit pentru (1 pomi in marea calatori p corll I ropriu. All) lO t Illai uinut
decal oricind.
- Yom voTbi de pre con tiinla, a continuat el. Vlzionarillol1 i cuno (eau .j tapir, au ana nlanipularii con tiintei. De fapt,

IS

ei au fost rna trii sai upremi, Cind u tin ca tiau prin ce m lode
poate fi canalizata con tiinta vt timei, inte1eg ca practicile i cunostintele ecrete ale carer depozitari erau, Ie pel miteau a i codea ca i a de. cifreze marea taina a tarii de veghe a
creierului. Multe dintre practicile lor au supravietuit pina-n zilele
noa: tre, dar, din Iericire, inlr-o forma diferita, Spun, din fericire
deoarece aceste mdeletniciri, dupa cum "iIi voi explica in continuare, nu au avut darul a-i conduca pe vizionarii tolreci spre libertatea de sine, ci spre propria lor condamnare la moarte.
- ~tiice practici foloseau? l-am intrebat
_ Bineinteles, mi-a raspun: el. imic nu ne impiedica a
cunoastem tehnicile pe care le folo eau, numai C3 asia nu inearnna neaparat ca trebuie a Ie aplicam. Fiindca n01 privim
lumea dintr-o per pectiva diferita. Facem parte dintr ...un nou
ciclu al cunoasterii,
- 'lie con ideri vrajitor, nu-i a'a don Juan? l-am intrebat.

_ u, mi-a raspuns. Eu sint un luptator care vede ee e a. cunde dincolo de aparente. In fond, noi intern 10 nuevos
videntes - noii vizionari. Vizionarii din veehime erau . impli
rajitori,
Pentru un om om obisnuit

a reluat el, magia e te un lucru


negativ, condamnabil, eu toate ace tea, fa. cinant. De-aceea
te-am incurajat, cind erai in tare de veghe, sa crezi ca intem
vrajitori. E mai bine a ne per epi a a, fiindca a ta sporeste
intere "ul, curiozitatea. Pelltru noi, a fi vrajitor
te . inonim cu a
apuca pe 0 uli, intundal .

Voiam sa inte1eg cit nlai lar ce voia'


pun dar a f tTuzat
.' -mi dea lamuriri. Mi-a pronli ,va dez\'olt . ubi lui p n1 . ura imi va explica ce in\elege prin onceptul d on tiintA
Alunci I-am rugat a-mi ,'orbea c de re originil
unoatern toltece.

ED

16

- Primul pa pe care l-au f1\ ut toltecii pe calea cunoa terii a


fo t eia d a dopta regimul vegetarian a u el. TU conteaza
dac u fo t impin i pre a est ge t de curiozitate foarne sau
dintr-o gre eala adevarul ramine unul ingur, ell ei mincau
numai plante. J.ldata ce plantele omnipotente au incepul a- i
exercite influenta upra lor au, in orice caz curind dupa aceea,
unii dintre ei au inceput a analizeze experi nta prin care treceau,
Dupa parerea mea primii dintre cei are au ale calea cunoasterii
au fo t foarte temerari, ill a au interpretat gre it lucrurile,
- u cumva totul e te 0 pre upunere a ta don Juan?
U, nici orba, Eu insumi int vizionar i e te de ajuns
n-oli concentrez vederes upra aeelei p rioade pentru a ti
exact ce -a petrecut in trecut,
- Chiar pon vedes in detaliu tot ce -a intimplat la vremea
A

aceea? J-am intrebar.


- A vedes e te 0 enzatie cu totul peciala a cunoasterii, mi-a
ra pun el. au, altfel spu , a faptului de a ti ceva mai pre u de
orice indoiala, Eu tiu preci ee au facut acei oameni nu numai
datorita vederii rnele, cit mai ale fiindca intern trin i legati laolalla.
Don Juan mi...
a explicat in continuare ca in acceptiunea a
termenul "toltec" nu avea . en ul pe care i-l atribuiam eu. Pentru
mine el emnifica cultura tolteca 'au Imperiu Toltec, Pentru el,
toltec in..emna .Jnitiat".
Mi-a pu c in perioada la care facea referire cu veacuri,
poate chiar rnilenii, inainte de cucerirea Mexicului de catre panioli lOli ini\i Iii \'letujau inlr-o va tA regiune geograficA C
intindea Ja nord i la ud de alea Mexicului, ei oeupindu- e ell
indeletniciri'p
ifice: erau tAm duitori, vraci po\'e titori, dan ..
atori, proro i i CUI10 teau . cretele pr parnrjj unor mincaruri
.j I icorj cu pulen nlagic . Toate aceste ocupatiJ timulau cunoa lere , a tfel in it ei ajun a dobindea ca in\el pciunea care i-a

17

deosebit de oamenii de rind. Acei: j tolteci rau oameni ca oricare altii, putind in a la i timp duce 0 exi tent obi nuita: de
aceea ei practicau me rii c aeel a de medic arti t, da cal,
negu. tor, ca oricare om din zilele noastre. umai c iii pra ticau me te ugul ub indrumar a i controlul trict aJ unor bre Ie
bine organizate, in timp devenind atit de i cu iti si de pretuiti,
incit au ajun ~.domine si a conduca indirect oomunitati intregi
care locuiau in alte regiuni.
Don Juan a pu ca dupa ce unii dintre ace ti oameni au
inceput sa vada - dupa ce invata era, limp de /eacuri intregi, a.
e folo ea ca de plantele eu putere - cei mai activi dintre ei au
socotit ca trebuie a le tran mita i oamenilor de rind cuno tintele dobindite i a-i invete
vada la rindul lor, Ace '(3 a
fost inceputul SIl{ itului lor. Cu timpul, numarul vizionarilor a
porit, in a preocuparea lor rata de ceea ce vedesu, care ii
umplea de respect i teama sea transformat intr-o adevarata
ob e ie, incit au fir it prin a- j pierde vizionari mul, Ei erau
foarte versati in a vedes, putind e ercita un control e traordinar
asupra lumilor tranii eu care /eneau in contact. Dar cunoa terea
le-a fo t de prisos. Vederea le-a '1 bit Colla ~i
au c zut in capcana: ii ob eda numai
a ce vedesu.
- Au fost totusi vizionari care au capat de aceasta soarta
ingrata, a continuat don Juan, oameni care, In iuda vederii lor,
i-au pastrat cunostintele. Unii dintre acestia s-au traduit a
Colo a ca ederea ca pe un dat pozitiv ...i : 0 tran mira ernenilor. tnt convin
sub indrumarea lor, popuJatii din orase
intregi au pA$it in alte IUI1U din care nu s-au mai lrltO niciodata.
in a acei \/jzionari c' pabili nUJllai de a \,edea, far a tran mite cuno tintele lOT, au fo 1 pin la unn~ Ili t t tap, lar cind
nulul in care trai u a 0 t illvadat de Wl popor st in ei - u {
neputincjo i in fata cucentorului, ca oricare om d rind.

u-

,------------~---~----------.....,....-1

RI~O

- Ce-n eamna, 0 noua generatie de vizionari?


- Dupa di paritia prin di trugere, a lumii toltece originare,
initiatii care au upravietuit -au izolat isi-au dedicat viata tudierii aprofundaie a metodelor initiatice pe care Ie practicau. Primu) lucru pe care l-au facut a fost aceta de a tabili ca tslkingul,
visstul iinteruie int practici esentiale, dar au aflat i ca trebuie
sa renunte la folo irea plantelor energizante, Poate ca tocmai aici
trebuie a cautam explicatia a ceea ce li s-a intimplat in realitate
dupa ce all folo it plantele energiz, nre,
Primul ciclu abia e inflripa cind cuceritorii _panioli au invadat tinutul. DUl fericire, noli initiau erau terneinic pr gatiti s.....
faca fata primejdiei. Devenisera Intre ump pra ticanti e p ri...
mentati in arta tslklngului.
Don Juan a mai pu ca ecol Ie de ubju are care all urmat
Ie-au oferii noii generatii de vizionari conditii ideale de a- i p rfectiona maie tria. In mod de lui d bizar tocmai rigoarea i
coercitia car all dorninat a ea perioada Ie-au oferit impul ul de

.......
~~~-----~'!"-.~
...
--~ - ............
LL

TRI

19

a- i perfectiona noile principii. Iar datorita Iaptului ca si-au


t inuit preocuparile, au fo 1 la ali Sc - i vada lini titi de ceea ce
de sco peri sera.
- Au exi tat multi vizionari din generatia noua in timpul
cuceririi? l-am intrebat ..
- La inceput da. Spre firsit n-a mai rama decit 0 rnina de
initiati. Re lui fu esera exterminati,
- Dar in zilele noa tre, don Juan?
- Au mai rama citiva, Sint impra tiati peste tot, intelegi?
-Ii CWlO ti? I-am intrebat,
- intrebarea ta e impla, dar raspunsul foarte complicat,
mi-a r puns el. Pe unii ii cunoastem foarte bine, in a nu sint ca
noi; fiindca -au concentrat asupra unor aspecre diferite ale cunoasterii, ca dan ul, tamaduirea vrajitoria, pove titul, in locul a
ceea ce recomandau vizionarii noii generatii, adica tslkingul,
vissiul $I intentie. Cei care sint asemenea noua nu indraznesc sa
e incruci eze cu noi. Vizionarii care au trait pe vremea conchistadorilor au stabilit a tfet caile, ineil ~ evite extenninarea in
confruntarea lor cu paniolii. Fiecare dintre ace ti vizionari a rncercat a- i' igure de endenta, In a nu toti au avut urmasi, ass
ca au mai rama putini,
- Cuno ti pe vreunul care e te exact ca noi? I-am intrebat,
A

- Pe citiva, mi-a ra pun el sec.

L-am rugal atunci a-mi puna tot ce ria Iiindca eram profund interesat de ace t ubiect; pentru mine era vital a intru in
po e ia unor nume i a unor adre e pe care doream a le foloesc pentru coroborari de date i stabi lirea autenticitatii fenomenului.
Don Juan nu parea inclinat a rna ajute.
- Vizionarii din noua generatie au tre ut i er prin faza de
coroborari a spu el. Jumatate dintre ei si-au I . at oa Ie In camera de coroborare. Acum ei pf fera a rraia c retra i ca ni te

TRI

i bine sa I

(11 lu

rurile a a CUI11 irn, D,..~


r i di cut 111 mai bine am \ orbi d . pre a cendent 110 IT
piritual: directa. De pre e t subiect, 1 tu .j u putem orbi
Cit ne Iofte te inima,
i- explic t ca toate olil d initiere au in put in aceta j
moment iintr-o manier similara. pre firsitul ecolului al aiprez el act f car nagual, cu buna tiinta -a izolat cu grupul
lui, vitind orice contact dir ct cu aile grupuri de initiati,
Rezultatul a lei gr g' i dra tice a du la aparitia unor ramuri

rra era form

din paisprezece naguali i


o ..uta douazeci i cinci de vizion ri a pu el. Unii dintre cei
I)ai prezece naguali aveau in grija doar apte viz' onari, altii, undi tincte, Ramura no

prezece iar re tul, pina la cinci reze e.


Mi-a . pu cit mentorul
u - ~au binefac torul : u, dupa
cum l-a numit el in us i-era nagualul J ulian jar eel dinaintea lui

Julian a fost nagualul Elias. L-aJll intrebat da a tia 11UI11 1 celor


P i pr zece naguali.
-a pu urn ii chema p fiecare, in ordine, a a ca run aflat cine erau, A mai adaugat ca Ii cuno cu e
pe onal pe cei pai prez ce /izionari care forman grupul bin f;
torului
u i ca TI intilni si p mentorul binefac torului
u nagualul li
. pe i un prezec di. ipoli din TUI)ul all.
Don Juan a tinut
ma a igu c' ramura din CaJ'I fa am
noi parte era deo ebua de celelalte, deoarec in anul 1723 trecu e printr-o tran: Iormare total, , ca urmare a unei influen vllit
dill e terior, c a"ea a ne ttan fi Uf ze si a ChjJllb
COJ11plet . inexorabil cur~lll fTali i Iloastfe. I)e JllOlllent nu
'rut
in i te a llpra \' Jliln tltuJui in a pu c~, de atunci p nlru

r.'

nOl, a Inc put 0 noua era I c cel opt na uali care condu d
alun i nlnlura floa II . iJll "'011idera i a 1] conlplel di~ rili de c j
a e care I-au pIi cdc; t.
Prob bil
a doua zi don Jllan a a\'ut ~lnele treburi d rezol\,. l, d o'
e flU I-arll f ,'azul d it la anuaz . Intre limp au
it
u

.:lU

21

in ora trei dintre di cipolii lUI Pablito estor i la Gorda. Veniera a urnp r u ten iJ
i materiale pentru atelierul de

tirnplarie pe are-l a -e Pablito. l-am in otit j i-arn ajutat "a- i


duca la bun fir it cautarile, apoi ne ..am intors tori la pensiune.
Erarn toti a zati la m
, porovaind, cind a intrat in in ap re don Juan. e-a anuntat ca urma a purcedem la drum dupa
prinz, dar ca, inaint dane a za la Ina a avea ceva de di cutat cu mine, intre patru ochi, Mi-a propu
facem CI\i va pasi in
jurul rondului din piata centrala, iar dupa aceea a ne intilnim cu
ceilalti la restaurant.

Pablito i e tor -au ridicat imediat si au pu eft mai aveau


citeva drumuri d facut inainle de a ne intjlni. La Gorda avea
in a UJl aer de vadita nemultumir .
- Despre ce aveti de gind a vorbiti? a trintit-o ea dar si-a
dat eama imediat ca facu e 0 gre eala i a inceput a chicote
A.
Don Juan i-a arun at 0 privire tranie, in n-a co 0 verba.
,...
Incurajata de t cerea lui, la Gorda ne-a propu a 0 luam cu
noi i ne-a promi olemn ca nu a /ea sa ne slciie in nici un fel.
- int convin eft 11U ne lei "'1 ii i-a ra pun. don Juan in a
nu vreau a auzi 0 vorb din ceea ce am eu a-i pun.
Furia i -a citit la Gord i pe chip. A TO it violent iar, in limp
ce ie earn cu don Juan din incapere, chipul i s-a intunecat de
neliniste i minie parca pocindu- e brusc. A rarnas cu gura
a cata, iar buzele i-au u cat bro. c.
Dj pozitia tinerei nli-a produ 0 mare teama. Am inliil un
'enlinlent de di onron.D
i n..anl cos 0 vorba, dorl Juan a parut A- i dea anla
enlin)eJlt rna incercau.
- AI rrebui
-1 rnUl\Unle ti la Gordei zi inoapte rnj-a pu
I fara all preanlbul. Tt ,Jut:.. a-Ii di trugi inlportallta d in.
E te nucutu) tiran a] \'le iJ tale dar lu nu dai nm (fi pIJC put
~~.. t lu rue

22

23

TRI
Am f

ut itiv

pa i I)TIIl pi t

vozitat a di parut, Apoi ne-am


pref ran .

pin cind (area d n r~ z t 1 turi p ban h t lUI


1

- Vechii initiati au fo t u d \ rat noroco 1, a inceput don


Juan d oar e aveau tot timpul din lume . Ile lucruri minunate ... icuno teau minuni pe car mime noa tra de a urn nu 1
le poate inchipui.
- Cin i-a invatat toat a lea? l-am Intr bat.
- Au inv tat IOluJ inguri, prin vedere, mi-a ra puns eJ.
ult dintre Iucrurile pe
noi I tim in lum no tra ufo. t
d cop rite de ei. izionarii din noua generatie u corectat
gre elile facute de inainta ii lor in a baza cuno tintelor 1
ctiunilor noastre -a pierdut in n gura timpurilor tolte .
Mi-a xplicat apoi c una dintre cele mai irnple dar nu lipire de importanta d coperiri te in,' I tura conform c reia
0111Ul
te caract rizat de doua tipuri d vizionari rn: Initiatii de
. coal veche au batrinii J -au definit drept partea . ting i
partea dreapta a omului.
- B trinii con iderau ca c nlai bun metoda de tran mnere
in' t turi lor lor, a continu t I ra de-a-i face pe uc nici ~....,..
fa a un alt in partea lor. tin
intrind a tfel in con tiint elevata, Ad aratul proce d in, tar colo
petrece.
Foarte multi copii all fos t incr dintati batrinilor vizionari a
continual don Juan. Ei deven au II nicii b trinilor initiati iar
a ta era unicul mod d viata p ar 11cuno teau. L rindul lor,
copiii cind ajungeau la vir la III turit \ii i i luau pe ling el alIi
oopii I e care -i in\/cte. Inla m az "li ell lucruri fabuloa lrebui
fi d " operit in 1 (oTli I p are le f; ceau d la tinga
la dre pta 1 ill e in atitea \'ea UTI d concentrare.
]-al11 pu
it d lulbur to J' 0 ot anl
.Ant a t
1lorii inl rio reo El flu-a pu' C 1101doi ne emtmam, d taril
xp ri Il\elor noa tre .'inlilare. Birl
torul . au. 11 gualul

Julian reu i e ad
calatorea ca de la un tip de constiinta la
altul i in, e . Mi-a mai pu ca entimeruul de claritate i eel de

rioara obligindu-l

libertate pe car le-a trait in tarea de con tiinta elevata contra tau total cu temerile, judecatile, furia inevoia de a e apara,
care it dominau in tarea norrnala de con tiinta,
Batrinii izionari au creat acea ta polaritate cu intentia de a
o pune in lujba propriilor intere e. Cu ajurorul ei, lSi obligau

invataceii a atinga tarea de concentrare nece am pre a a imila tehnicile vrajitore ti, Dimpotriva, initiatii din scoala noua, a
pu el, 0 folo
spre a-si conduce di cipolii la convingerea C3
ornul poseda infinite lie urse interioare in tare latenta, inca nede operite inefructificate de catre el.
- eel mai important derner pe care -au traduit a-l faca
tinerii initiati, a spu don Juan in continuare, e te acela de a fi
incercat sa explice marele mi ter al con tiintei, Stradania lor e te
concentrata U1 citeva concepte 1 acuurn car tnt apoi transnuse
"

#III.

"

di cipolilor numai cind int in stare de constiinta elevata,


A mai pu

ca valoarea noii

metode de tran mitere a cunos-

i pu a la punct de tinerii initiati, consta in


aceea
nimeni nu 1 i mai aminte te nimic din experienta avuta
m timpul tarii de constiinta levat . Aceasta incapacitate de
anunn ridica 0 bariera de netrecut pentru luptatori care, daca vor
a continue p calea de avir irii, trebuie mai mtii sa aduca la
upr fata roate cuno tintele asimilate In incon tient, Abia dupa
ani de lupta interioara ieforturi de disciplinare int capabili ~a
nlintea cA "
I in lal turi. Abi atun i vor fi a itnilat toate
conceptele i proc durile care Ie-au fo t inculcate $i vor fi dobindil lfel fona p care tin ni iniliati dore c a 0 dezvolt .
tintelor, descoperita

a-u

TRI _,

FO

pnv irea amenint tow pe care n ..0 arunca e ind pleca

Don Juan nu a reluat di curia d pr III j tria con tiintei


d it citeva luni rnai tirziu, In aeel moment ne aflam tn ca a in
are 10 uia grupul nagualuJui.
-I-Iai sa facern 0 plimbare, rni ..a pu don Juan, punindu- i
mina pe um rul meu, au, i mai bine, ce-ar fi ne ducem in
oras, in piateta, a 010 unde multi oameni
du ind vor poarie 0

di utie.

M-a luat prin urprindere adresindu-mi- e alit de dire r,


deoarece 10 uiam in aceea i ca a de dOLI zile j pina atunci
nu-mi pu se 111ai mult decit clteva vorbe de '" IU1..
Pe cind ie earn dill ca impreuna cu don JUaJl, Ile-a ajun
din urma la Gorda care ne-a rugal a 0 luam j pe ea. Parea decis
11U accept lin refuz, Don Juan i-a ra pun
c a ea c va d vorbit CU mine intre patru ochi.
- reti a vorbiti de pre mine a, pu. la Gorda iar tonul 'i
ge turile ei tradau u piciunea i n lini tea.
- A a te, i-a r pun don Juan p un ton e apoi a tre ut
pe lin a ea, Iara s' -i arunce 0 privire,
L-am urrnat '-i am arabatut t uti drumul j in in Ilia eta naraJ a ora Ullii. Dupa c 11 -,tnl a ezat I-allllnlreba( ce DUlllneZCLI pule, fll noi di.cllla de pre Ja Gord,. ill nltl rd a
(1

m de

avern nirnic d di cuiat nici de pre femeia la Gorda,


ni i (1 pre altcin va anurne, mi-a pu el. t-arn dat ace t r pun ..'
doar ca . a-i provoc irnportanta de ine. i uite ca a mer. int
igur ca-i furio a pe noi. Pelt 0 curios eu cred ca pina acum,
i-a repetat de mii de ori in minte, mC]t a 'e fi j convin .ca are
toate motivele aiba incredere in sine, dar, tot prin uto ug tie,
r d ca a reu it a-si con truia ca 0 dreapta indignare la adre. a
noa Ira pentru
am
pin -0 facind-o a para. 0 proasta, u as
fa urprin vazind-o a da buzna pe te noi aici, in parculet,
- Dac nu om vorbi de pre 1a Gorda atunci de pre ce rei
-

2. MICII TIRANI

25

II

a di utam'l l-am intrebat.


,
- om continua dl utia pe care am inceput-o ill Oaxaca,
mi-a ra pun . Pentru a intelege deplin conceptul de constiinta,
pe c re doresc a ,i-l expli in continuare, va trebui a arunci in
joe intreaga ta putere d concentrare si -Ii folosesti vointa pentru a putea trece de la un nivel de con tiinta la altul. Cit timp
/orn purta acea ra di cutie te rog sa-mi acorzi atentia si
rabdarea t .

I-am pu u 0 unda de r pro in gla ca rna facuse a rna


imt foarte pro t in ultimele dou zile ferindu- e ~ -mi adreseze
o verba, M-a pri it lung si a ridicat din princene. Pre~de 0
lip pe buze i-a ju at un zirnbet care a di parut imediat, Atunci
am in,ele. ca incefca. -rni ugereze ca nu eram cu nimic mai
bun decit la Gorda.

- Am Iacut-o dinandins
a-ti zgind r irnportanta d me,
111J-a pu el incruntal. Cel mai mar du man at omului e te 1111portanta de ine. la 'Ind le-t putin, Ce ne 11101 . l 0 Ii nlai
mult da nu entinlentul , irltenl rledrepl titi, cIliar o~ rl ali,
la gindul c un nlen d -~llno. ITUa conlj. 0 eroare de Jud ,it
t

26

RLO

EI)

la adr a noa tra? Orgoliul ne dicteaz


ne petrecem ce mai
mare parte a exi tentei macinindu-ne la gindul ca am fa t jigniti,
Tinerii initiati recomanda lupratorilor
e traduia ca din
ra puteri ..a elimine importanta de ine din viata lor. Eu am
urmat acea ta POV3\ , iar cea mai mare parte a tradaniilor pe
care le-am depu cu tine a fost a..ti dovedesc necontenit ca vom
deveni invulnerabili numai daca ne debarasam de orgoliu.
Pe rna urn ce vorbea, ochii au inceput ..A-i tralucea ca.
Mi-am pu in mea mea ca ia a izbucneasca in hohote de ri ,
desi nu pricepeam ce J-ar fi putut inve eli, cind, deodata am
tre Mit periat, imtind 0 palma usturatoare pe te obrazul drept,
Am 1i nit in picioare, La Gorda tatea in patele meu cu
mina inca ridicata in aero Fala iiera rosie de furie.
- Acum chiar aveti ce pune pe oooteala mea; acum chiar
v-am dat un motiv! a tipat ea. Daca aveti ceva sa-mi repro ati,
mai bine pune-ti-rni in fata!
Iesirea de furie parea
0 fi epuizat fiindca in clipa urmatoare -a asezat direct jos, pe ciment 'i a izbucnit in hohote de
plins. Don Juan ramasese imperturbabil cu 0 expresie de seninatate inde cifrabila intiparita pe chip. Eu increrneni em de
furie. La Gorda mi-a aruncat 0 privire incarcata de repro apoi
s-a intor pre don Juan j i-a pus eu blindete ctt nu aveam absolut nici un drept -0 criticam.
Don Juan era atit de amuzat, inclt e scutura de ris mai a
cad:' de pe ban ea. u reu a ~ arti uleze un cuvint, A incercat
o data au de doua ori -mi puna ceva, in nereu ~indJ -a ridicat i -a indepartat hohotind.
Am dat a aJerg dupa el inca privind-o furio pe la Gorda pe care in acel moment 0 ga earn dernna de di pret - cind ..a
petrecut un fal)t e traordinar. Am intele intr-o trnfulgerare ce
ga i e don Juan aut de amuzant in cena anterloara. Eu i)a
Gorda ne a emflnaJll mtT-un chip grote . Importanta de ~ine a

TRI

27

noa tr era de proportii monumentale. urprind rea i furia reimrite in clipa in are I Gorda m pie ni e pe. te obraz erau
aidom
ntimentelor d furie 1 u pi june pe cafe le nutrise la
Gorda rata de mine. Don Juan nu se in ela. Imponanta de ine
e te 0 povara teribil i un ob ta 01.
Abia atun i am alerg 1 dupa el lacrimi de fericire prelingindu-mi-se pe obraji. L-am ajun din UIJ11a i i-am impartasu
revelatia pe care 0 a u. . em. Privirea ii tralucea de malitie si
""mcmtare.
""
- Cum -() ~Ul pe la Gorda? am intrebat
- Cu nimic, mi- ra pun el. Revelatiile e fae intotdeauna
pe cont propriu.
A schimbat ubiectul i mi-a pu ca toate emnele erau
favorabile continuarii di cutiei a a a, fie intr ..una din incaperile
mari cu fotolii oomode fie in curtea din spate imprejmuitA de un
coridor acoperit. Mi-a pu ca, atunci cind avea de purtat 0
di utie initiatica in interiorul casei, intr-una din oele doua zone,
toata lumea Ii re pecta dorinta tiind ca tnt teritorii interzise,
Asadar ..ne-am into a ....a. Don Juan Je-a relatat tuturor atitudinea Ia Gordei.ln intarea pe care au manifestat-o loti ai casei
Ia gindul ca a eau moti v 0 ia pe la Gorda pe t picior a pu -0
pe acea ta intr-o po turn extrern de incomoda.
- Importanta de in nu poate fi infTinta cu dulcegarii, a comentat don Juan cind mi-am exprimat ingrijorarea fata de la
Gorda.
Atunci i-a rugat p tou ~ para ea ca incaperea. Ne ...am
a ezat iar don Juan i-a inceput ronda de explicatii,
Mi-a pu c vizionarii, fie de oala vech 'au 110Ua, impart in doutl ategorii. Prinla alegorie 0 fomleaza cei care int
de i i a pr Ii e CUlllp tarea i care-si pot an liz energia Si
u""tiunile pre inlplinir a unor leI uri pragnl tice d aJ vor
benefi ia allt Initiatii, <:it j om nirea In general. Cealalta cate-

ED

gone con La din cei care ne ocote c valoarea cumpatarii si care


nu urmare teluri pragmatice. Printre initiati circula opinia conform careia cea de-a doua categorie nu a reu it A rezolve problema orgoliului,
- Orgoliul nu este caracterizat nici de irnplitate, nici de naivitate, mi-a explicat, Pe de 0 pane, e] on tituie miezul tuturor
lucrurilor bune din noi, dar pe de alta parte el este si radacina
putregaiului, Pentru a ne debara a de orgoliul care da nastere la
tot ce este purred in noi, trebuie a adoptam tactica recomandata
de maestri. De-a lungul veacurilor, vizionarii i-au tinut la mare
cin te pe toti cei care au atins implinirea de ine a tfel,
M-am plin ca ideea de a eradica importanta de ine, desi D1A
atragea ne pu , imi era greu daca nu impo ibil de intele . I-am
mai spu ca re omandarile pe care mi le facu e pentru a capa
de orgoliu mi se pareau aut de vagi, incit imi era impo ibil a le
urmez,

- Ti-am repetat de multe ori ca, pe drumul cunoasterii, omul


trebuie a fie inventiv, sa. aiba imaginatie, Vezi tu, pe calea cu.. . .
noa teru mrruc nu este alit de limpede au implu pe cit ne-am
dori.
elini tea pe care 0 imteam 111-aindemnat a Ii argumentez
ca sfaturile i averti mentele pe care mi le dadea imi aminteau
de canoanele catolice, Dupa ce 0 viata irureaga lui se repeta e ce
condamnabil e te pacatul, deveni m ne umtitor si crud.
- Luptatorii lupta Imporriva orgoliului nu din principiu, ci
abordindu-I ca pe 0 che tiune de trategie mi-a raspun el. Eroarea pe care 0 ormu este ca mcerci a-n expli i problema in ter ...
men) morali.
- Bine don Juan, eu te con. ider 0 per oana profund moral ,
~

am In

J lat.

-, ) ob rvat dec)t impecabililatea mea a pu. el.

29

TRl

- Impe abilit lea ca i :tradania de a aoa de orgoliu, e te


un on ept Inuit pre ag ca aiba valoar pentru mine am remarcat eu.
Don Juan a hi otil, in lndu- e d ri iar eu I..am provocat
. -mi expli e ce irnelege prin impecabiluate.
-Inlpecabilitatea nu este altceva decit folo sirea corecta a
energiei a pu' el. Prin a ea..lA afirmatie nu fae nici 0 aluzie la
moralitate. Eu am inva,al a-mi dramuie c energia, iar ace t
lucru m-a ajutat a pir la atingerea impecabilitatii. Ca si tu a
inlelegi a ra, trebuie : inveti : ingur -Ii cruti energia.
Am p trat tacere 0 vreme. Doream sa reflectez la ceea ce
aflasem. A in put a vorbeasca pe ne teptate.
- Lupl torii elaboreaza adevarate inventare trategice. Ei
tree pe 0 Ii ra tot ceea ce au de facut, Abia apoi horarasc ce
anume din Ii 13 poate fi modificat oferindu- i a tfel ragazul
nece ar de a- i dezvolta energia,
I-am argumentat ca, in ace t caz lista lor ar cuprinde, practic, lot ceea ce e j ra pe lume. Mi-a explicat rabdator ca inventarot trategi la care facea referire nu cuprindea dec it tiparele
comportamentale, care nu tnt e ntiale pentru upravietuire u
1

atingerea bun 1 rii.


-am capat 0 azia i am in i tat a upra faptului c~ upravietuirea ...i bun tarea . int categorii are e preteaza la ne ...fir ite
interpr ( ri de ai i i concluzia ca este irnpo ibil ca oamenii a
cada de acord a upra a eea ce e te e. entia] pentru ~upravietuire
ibuna tare la 111odu1 general.
Pe ma ura
vorbeam, am inceput . a-mi pierd din elan. In
cele din urm . am amutit, pricepind inutiliratea efortului meu de
argumentare.
Don Juan nli-a pu atunci c pe Ii 'ta trategi
a JUplaloriJor orgoliul 1 ureazA drept acti ilatea care on unla ea mai
mare cantJtat de energie, de unde j fortul de a-I eradica.

LL

ED

TRI

31

- Una dintre principalele preo upari I unui luptator e te


de a elibera ace l energie in copul de a infrunta necunoscutul
o data cu ea, a continual don Juan. Iar actiunea prin care reindrumezi aceasra energie
numes te impecabilitat .
Mi-a pu ca cea mai eficienta trategie a fost elaborata de
initiati pe vrernea cuceririi . paniote, vizionarii de atunci fiind
maestri inconte tabili ai stelkingului. Ea con La din ase elemente care e intrepatrund. Cinci dintre ele int denumite
insu irile luptatorului: tapinirea de ine, di. ciplina rabdarea
aJegerea momentuJui potrivit i voints. Ele int pecifice luptatorului care i i a urna efortul de a e debara a de orice importanta de ine. eel de-a} aselea element poate eel mai
important dintre toate, tine de lumea exterioara i e cheama
micul tiran.
M-a fixat ugestiv, parca incercind A rna. intrebe daca intelegearn sau nu.
- Sint de-a dreptul uluit, i-am spus. u e Ie pentru prima
oara cind u tii ca la Gorda e te micul tiran din viata mea. Dar
ce e te acela un mic limn?
- Micul tiran este un tortionar, mi...a ra pun . Cineva care fie
detine putere de viata i de moarte a upra lupt torului, fie, pur
si implu, il icije necontenit di tragindu-i atentia de la lucrurile
e entiale,

In timp ce-rni vorbea, pe chipul lui don Juan -a astemut un


zimbet radios. Mi-a pu ~ca vizionarii din noua generatie au 0
cIa..ificare proprie a micilor tirani. De ..i conceptul pe care I-au
elaborat reprezint una dintre cele mai importante si erioa e
de coperiri, tinerii izionari I-au abordat cu un ne cat urnor,
M-a a igurat ca din fie are cla ificar p are au eJaborat-o
razbate 0 nuanu de urnor malitio: umorul fund unica maniera
de a neutraliza rigiditatea c pune tapinire pe on uinta umana
in momentul elaborarii unor cia ificari greoaie.

nune,
- Departe de mine a e t gind, a spu el, surizind. Genaro ar
fi in t fie de
eu in nu, mai cu earn UJ10 cindu-ti
p rerea de pre la ifi an. Adevarul te a tinerii vizionari is,t
teribil de ireverentio i.

32

A ad ugat ca micutii tiran i int la rindul lor irnpartiti in


patru categorii: i care chinuie u brutalitate i violenta; cei care
creeaza cu iretenie 0 tare in uportabil de nelini teo cei care
oprima cu tri tete i in fine ultimii, cei care ii chinuie pe
luptatori tirnindu-le furia.
- La Gorda face parte dintr-o categorie care-i este proprie, a
adaugat el. Ea e te un micut tiran activ, in a anal la virsta copilariei. Te aga eaza pina la plicti eala i abia apoi te infurie.
Uneori iti mai trage i palme. Prin toate ace te metode, ea te
ajuta sa Inveti a te detasezi,
- Bine dar e te impo ibill am prote tat.
- Asteapta, inca n-ai amestecat toate ingredientele care compun trategia elaborata de tin rii vizionari.Indata ce-o vej face,
ai a pricepi cit e te de eficient si de inteligent a te folose ti de
un micut tiran. u lin cu toara convingerea ca, prin intermediul
acestei tactici, luptatorul nu numai ca ajunge a nu mai acorde
importanta orgoliului ci va mtelege in final ca a piratia pre
impecabilitate e te unicullucru care conteaza pe drumul pre
cunoa tere.
EI a mai spu ca ceea ce rinerii vizionari aveau in rninte era
o rnanevra extraordinar
in care micul tiran poate f asemuit cu
un pi de rnunte, iar insu irile luptatorilor int a emenea unor
alpinisti care si-: u propu
intilneasca in virf,
- In general, ei nu fae apel decit la patru dintre in u iri, a
continuat el. Cea de-a cincea voints, e te pastrata p ntru confruntarea finala cind luptatorii vor fi pu i in fata plutonului de
executie, da me: pot expnma a tfel.
- ~i de ce procedeaza a a'l
- Fiindca voirus apartine un i alte fere tine de necuno cut. Celelalte palru till d cuno. ut, adic3 exact locul in care
la luie nllcutil tiranl. In fond ce face ca un 0111 a e Iran ..

TRI

33

forme intr-un mi ut tiran daca nu e a 1 0


ia de a.. i dori a
manipuleze ceea e ii e. te cuno ut?
Don Juan mi-a explicat
numai aceia dintre vizionari care
int luptatori d avlr iti . pot - icontroleze voints reusesc sa
e Iran puna in tarea in are c le cinci elemente ale tarii de
lupta Isi fa efectul, 0 atare cornbinatie e le modalitatea uprema
inacce ibila omului aflat pe 0 treapta de cunoa tere obisnuita,
- Patru elemente int uficiente pentru a tine piept i celui
mai inrait rnicut tiran, a continuat el, Cu conditia, fire te, a fi
intilnit unul. Dupa cum puneam, rnicutul tiran e te elementul
exterior, eel pe care nu-l putem controla dar poate eel mai
important dintre toate, Binef atorul meu punea ade eori ca
e te noroco luptatorul care intilne te un mic tiran. Ce voia a
pun e te ca ai noroe daca-ti iese unul in cale, fiindca nu moo
trebuie a pleci in 1ume i a-t cauti tu.
Mi-a explicat crt una dintre cele mai mari realizari ale vizionarilor care au trait pe vremea colonizarii paniole a fo t 0
adevarata creatie pe Cafe el 0 definea drept evolutie in trei trepte.
ntelegind natura umaria ei au ajuns la concluzia de necontestat
ca, daca izionarii e pot controla in confruntarea cu rnicutii
tirani, atunci in eamna ca pot infrunta necuno cutul fara a fi
pedep iti ba chiar pot rezi ta in prezenta a ceea ce nu poate fi
cuno ut,
- Un om obisnuit ar putea crede ca ordinea in care am Iacut
afirrnatia ar trebui rasturnata a pu el in continuare. Vizionarul
capabil a- i,tina firea in confruntarea cu ceea ce e te necuno cut cu iguranta poate tine piept i unui rni tiran. Totu it
lucrurile nu tau ...tfel. Ceea ce a du la di tru erea lumii
batrinilor fo I tocmai 0 atare pre upunere plin de aroganta.
Acurn tim bine cum tau lucrurile. tim ca nimi nu po t ali
i di iplina mai bine piritul unui luptalOr de it pJio\'ocarea de
a infrunta oameni impo ibiJ de uportat care delin puterea.

RLO

34

i eninatatea
care i1 pot ajuta a rezi te ten iunii incogno ibilului.
Lam dezaprobat vehement I-am pu ca, dupa parerea mea,
tiranii nu au declt 0 alternativa: fie a- i reduca victimele la neputinta, fie a Ie Impinga spre brutalitate, a a meit acestea ajung
la fel de oingeroa e ca tortionarii lor. Am ubliniat ca exi ta
numeroase tudii despre efectele torturii fizice ip ihice a upra
victimelor,
- Diferenta con ta tocmai in ceea ce spui tu, mi-a raspun el,
Este Yorba de victime nu de luptatori, Odinioara gindeam i eu
ca nne 1 III VOl rnartun 1 ce m-a determinat A-mi schirnb pareNumai un pirit di ciplinat poate g .j. obrietatea

ft

rea Mai intii, in

a, a dori a revenim la ce spuneam de pre cu-

cerire, Vizionarii care au trait in acea perioada nu puteau gasi un


teren mai bun. Spaniolii au fo t micii tirani care au pu la grea
incercare calitatile vizionare ale initiatilor, Dupa ce i-au infruntat pe cuceritori, vizionarii puteau infrunta orice. Ei au fo t cei
norocosi, in vremurile acelea, intJ1neai rnicuti tirani la tot pasul.
Dupa acei rninunati ani de abundenta experimentala, lucrurile -au schimbat profund. iciodata de atunci i pina acum de. potii nu au mai avut 0 anvergura asernanatoare, fiindca numai
at unci -au bucurat de privilegii
i autoritate nelimitate,
Ingredientul perfect Cafe poate timula plamadirea initiatului
uperb e te tiranul eu prerogative ab clute.
Din nefericire, in vremurile noastre, vizionarii trebuie a de-

puna eforturi serioase daca vor sa gasea ~ unul de nadejde, in


cele mai multe cazuri, ei trebuie
se multumeasca cu plevu . a.
- Tu, don Juan, ai reu it sa gase ti un mj bran?
- Eu am avut noroe. M-a ga it pe mine unul de proportii
uriase. Dar, la vremea aceea, gindeam exact ca tine. -as fi crezut
pentru nimic in )ume ca int nomeo flindctt il intilnisem.
Don Juan mi-a pu cA a trecut prin maJea incercare eu
eiteva aptamini inainte de a-I intilni pe binefacatorul
au. Pe

35

TRI

atnnci abia implini douaz i de ani i lucra ca salahor la 0 fabrica de zahar, Dintotdeauna fu e puternic i vinjo asa ca ii
fu se foarte u or a- j g a
lujbe unde era nevoie de forta
mu chilor, lntr-o zi pe cind mula ni te aci cu zahar, s-a apropiat
de el 0 ferneie. Era bine imbracata iparea a fie bogata. Avea
in JUT de cincize j de ani dupa cum a spu. don Juan, j parea 0
persoana foarte autoritara, L-a pri it pe don Juan, i...
a pus ceva
t

efului de echipa dupa care a plecat. ~eful de echipa -a apropiat

de el i i-a spu ca. pentru un onorariu, il va recomanda a


lucreze aca A la patron. Don Juan i-a raspun barbatului ca nu
are de unde a-i dea bani. Maistrul i-a zimbit si i-a ...pu ca nu
trebuie sa- i faca griji pentru bani, fiindca va primi destui in ziua
de salariu. L-a batut pe don Juan pe pate ii-a mai pus ca-i 0
mare cinste a lucrezi pentru patron.
Don Juan rni-a spu ca, fiind un biet indian ignorant i mode 1, care-si dueea traiul de la 0 zi la alta, nu numai ell a dat erezare fiecarei vorbe, dar chiar s-a gindit ca dadu e norocul peste
el. I..a promi efului de echipa a-i platea ca oricit doreste.
Atunci maistrul a mentionat 0 uma frumu ica pe care ur Ina a
o achite in rate.
Imediat dupa aceea seful de echipa l-a condu pe don Juan
acasa la patron - gospodaria ace tuia
afla la oarecare distanta
de ora - iar aici l-a incredintat unui alt ef de echipa, un zdrahon de barbat, masiv, sumbru j hido care i-a pu 0 umedenie
de intrebari. Voia a tie 0 multime de lucruri de pre familia lui.
Cind don Juan i-a raspun ca nu avea pe nimeni, individul a fo t
alit de incintat, melt a reu it a trecoare un zimbet printre dintii
tricat].
I-a promi lui don Juan ca-) a plati rege let atit de mult,
incit va putea puna i nr te bani deoparte j i-a mai pu c nu
tr:ebuia ~ cheltuiasc 0 letcaie de reme ce unl1 a primea a
de mincare j un loe de dOllnit in casa.
I>

ri barbatul i -a parut in frico tOT. D n Juan


ap de a 010. A ugit spre
tiut din prima clip c trebuie
. ire, in barbatul i-a taiat cal a i a indreptat pre el un pi tol
p care i l-a infipt in tomac.
ti aici
munce ti pina la ultima uflare, i-a pu.. el, a
. nu uiti c ti-am pus.
L-a minat pe don Juan inapoi, impungindu-l eu un
cauciu , j I-a irnpin in patele ca i. Dupa c a spu in j tind,
C oamenii lui rnunce c din zori ipin -n noapte fArn 0 clipa d
ragaz, f-a pu p don Juan
scoata din pamint doua buturugi
enorme, I-a mai pu ca. da a ii va ire v odata prin minte a
vad ze au
prezinte la autoritati, 0 a-t impu te ... jar daca
va reu i vreodata a evadeze, el 0 " jure in fata jud torului crt
don Juan a incercat a-si omoare tapinul.
- Ai
munce ti aici pin! la moarte, i-a pu . Atunci iti va
lua locul un alt indian lot a a cum i tu ai inlocuit 0 alta piele
ro ie Caf a murit,
0011 Juan mi-a pu ca domeniul
mana cu 0 fonareata bine
pazita de barbati inarmati pin -n dinti cu cutit marl. -a avut
de 1 si -a pu p treab incercind
nu mai ginde ca la
oarta nemiloa care e abatu e a upra a. Cind ziua de lueru
.'-8 fir it, individul -a intors i l-a du ,inlbrmcindu-l, pina in
bucatari , 'punind ca nu-i place privirea lui obraznica,
L-a
arne
nintat ca-i va taia tendoanele d la brate daca nu cullA orbe t
de c i pun el.
n bu 1 . , 0 b trin i-a adu d min are, in don Juan era
prea uparal"Oi perlal a ating d
va. tllnn I-a po tuit
c-ar fa bin
nlanince It mai mull, d oarece con/oada nu
a Lrrsi ni iodat . L-a pre\lenit
b rl)atul per
-1 inlo ui~p
muri in ajun; Cu
aut d 1 bit, mClt nu mai putu munci
cttzu., d la al doilea cat al ca i.
~Q

'U~

orono

TRI

Don Juan mi-a pu ca a muncit 'in ca a patronului timp de


tr i aptamini i c indi idul ac la odio nu l-a labit 0 clipa
terorizindu-l ibrutalizindu-l neincet t, 1 ilea lucreze in cele
mai periculo e conditii, punindu-l va fa cele mai impo ibile
lucrari i il ameninta cu arma cutitul au bastonul de cauciuc.
il trimirea zilnic la grajduri . I CUT 1 in timp ce arm arii
nervosi erau inauntru. La inoeputul fiecarei zile de lucru, don
Juan i i punea ca ac a la 'a f ultima din vi ata a i ell
upravietuirea nu in emna decit 0 repetare a chinului la n firsit,
sIirsi lui -a precipitat in clipa in care don Juan a cerut a-si
ia liber, Pretextul a fo t c trebuia a faca un drum pina-n oras
si a-i plateasca efului de echipa de la fabrica uma pe care i~
datora, efullui de echipa i-a ra pun ca nici vorba nu putea fi
macar d un minut de pauza, ca tr buia a muncea ca 1ncontinuu ca a- i platea a datoria fata de tapin, caruia-i era indatorat pina pe te urechi p ntru cinstea pe care i-a facu e
angajindu-lla el.
Don Juan a intele c

oarta ti e t pecetluita, Abia atunci a

priceput uneltirile individului, n cirda ie cu eful de echipa de


la fabrica g au cite un indian amarit 11aduceau in c a unde
ii oteau ufletul mun indu-l pina cadea lat, jar imbria ace tuia 0 lmparteau cei doi. Cind a inlele planul ticalo furia i-a
fo t atit de cumplita, inclt a fugit, urlind, prin bucatarie in COfpul principal al casei. Reactia lui i..
a luat prin urprindere pe seful
d chipa j p mun itorii afla\i 010. Don Juan a fugit pe u a
principala . aproape capa clod zdrahonul I-a ajWl din umla
pe drum iI-a inlpU t in pi pt..Acolo I-a abandonat, creiindu-l
t

nlOrt.

Don Juan a ..pu c nu-i fu..


d 1 a Oloar atunci. Binef c tornl lui I-a g it i I-a alvat, ingrijindu-I pina -a in anato it.

Ie
- Cind i-am povesnt binefacatorului meu patania prin care
trecusem a spu don Juan, ace ta nu a reusit a- i und incintarea. ,,~eful acela de echipa e te 0 adevarata mana cereasca
rni-a pu binefacatorul meu. E te Wl dar pe care-ar fi pacat a-I
irosesti, Trebuie sa te-ntorci in locul acela intr-o buna zi,"
Era extaziat, vorbind fara contenire de pre $311 a unica pe
care 0 avusesem, una la un milion, cum spunea el, de a fi gasit
un micut bran cu puteri practic nelimitaie. La incepu~mi-am zi
ca batrinul era complet ticnit, Multi ani a trebuit sa treaca pina
sa pricep exact ce voise sa spuna,
- E una dintre cele mai oribile intimplari pe care mi-a fo t
dat sa le aud in viata mea, am pus eu. Te-ai mai intors vreodata
acolo?
- Cum sa nu... trei ani mai tirziu, Binefacatorul meu nu
se-nselase, Un titan in miniaturll cum era eel pe care-I cunoscusem eu nu se-ntilne te decit la un milion de oameni si-ar fi pacat
sa dai cu piciorul unui asemenea noroc.
- Cum ai facut sa te-ntorei?
- Binefacatorul meu a gindit 0 Intreaga stratagems, facind
uz de cele patru calita.ti ale luptatorului: tapinirea de ine, di ciplina, rabdarea si alegerea momentului potrivit,
Don J'Ian a adaugat ca binefacatorul u, explicindu-i ce are
de facut pentru a profita de inti1nirea cu ace! capcaun de om, i-a
mai pus care erau cele pabU trepte ale cunoasterii in acceptiunea
tinerilor vizionari. Prima treapta e te aceea de a fi hotarit inYeti. Dupa ce lnvlllceii i i schimba parerea
ei in j j i
de pre viata, ei urea pe treapta a doua, devenind luptatori, adic
ftinle capabile de 0 disciplina extrnordinara i de 0 stApinire de
'ine leSltl din comun. Dupl ce dobinde c rabdarea $i alegerea
momentului polrivit, ei urea pe treapta a treia, devenlnd
vizionari. C'md initiatii lnval:' sa vadA ce se ascunde dincolo de

39

parente, se poate pune ca au pasit pe cea de-a patra treapta si


u devenit vizionari.
Binefacatorul lui don Juan i-a pu ca acesta luase calea cunoasterii de suficienta vreme, incit sa fi dobindit un minim din
rimele doua calitati: ~inirea de ine si disciplina. Don Jua
in i tat asupra faptuJui ca ambele calitati tin de 0 tare intima,
Luptatorul are vesnic privirea orientata pre interior $i i$i dediea
xistenta unei neobo ite si totale cercetari a sinelui.
- La vremea aceea, inti era interzi acce ulla insu$irea celorlalte doua elemente, a continuat don Juan. Rabdarea si
legerea momentului potrivit nu tin neaparar de 0 tare interioara, Ele fae parte mai degraba din fera initiatilor, Binefacatorul meu este eel care mi le-a dezvaluit prin intermediul
tratagemei de care-ti vorbeam,
- A ta inseamnA ca nu l-ai fi putut infrunta pe micutul tiran
prin forte proprii? I-am intrebat
- Sint sigur ca 8$ fi reusit i ingur, desi ma-ndoiesc ca 8$ fi
dus totulla bun fir$it cu acelasi fler si cu inima usoara Binefacatorul meu, in timp ce-mi dezvaluia caile, pur $i simplu, exulta
de bucurie la giodul acesiei intilniri. Vezi tu, confnmtarea dintre
un luptator Si W1 mic tiran, de care acesta se foloseste, nu se limiteaza doar la un exercitiu de ascutire a spiritului, ci atrage dupa
ine bucurie ifa icire.

- Cwn poate aduce bucurie un mon tru ca eel pe care mi l-ai


descri ?
- Bine, dar el era nevinovat, in cornparatie eu adevaratii
monstri pe care i-au avut de infruntat batrinij vizionari in timpul
cucenrii spaniole. ConfOllll marturiilor, vizionarii din acea perioada savurau bucuria de a-i intilm. Ei au Ill) Ilizat dovada ca
pinl i eel mai ticllos tiran poate aduce pllcere, cu conditia,
[tre$le, ca eel pe care-l infruntl
fie un luptAtor.

Don Juan rni-a explicat c eroarea pe care

TRJ
0

comite frecvent

ornul d conditie pirituala obi nuit in confruntar a eu tiranul


nu con t in trategia folo ita. Pentru omul de rind greseala fatala e te ca-l ia pe tiran in eric. EI cord prea mare importanta
tarilor i imt unintelor proprii, ca i celor ale tiranului.
Dimpotriva, luptatorul initiat nu numai ca elaboreaza 0 strategie
bine gindita, dar intelege a e elibereze de povara orgoliului.
Ceea ee-l ajut
-si tina orgoliul in friu e te un adev r in onte t bil: realitatea exi ta. prin interpretarea pe care i-o dam noi.
Adrniterea a lui adevar a con tituit avantajul hot ritor pe care
l-au avut vizionarii din noua generatie asupra paniolilor Iimitati,
Mi-a pu ca era tot mai igur cA-Ipoat invinge pe seful de
echipa numai gindindu-se Ia ace t adevar implu: micutii tirani
e iau prea mult in erio in limp ce luptatorii nu 0 fac.
Urmind planul binefscatorului au, don Juan a obtinut 0 lujba la aceeasi fabrica de zahar la care lucrase odinioara, Atit de
multi zilieri se perindau pe 00010, pentru a disparea a doua zi fara
urma, incit nimeni nu si-a amintit ca mai trecuse pe acolo,
t

Strategia binefacatorului

au preciza ca don Juan trebuia sa


"

fie indatoritor cu oricine ar fi venit a caute 0 noua victima, IntimpJarea a facut ca aceeasi femeie sa treaca pe la fabrica si a-l
remarce asa cum facuse cu ani in urma, urnai ca don Juan era
mult mai putemic si mai vinjo decit inainte.
Lucrurile au urmat cursu) binecuno cut. Totu i, strategia
impunea a re pinga de la bun inceput cererea sefului de echipa
de a fi rasplatit pentru ca-l recomandase. Inclividul nu mai pause
niciodata a$a ceva, iar refuzul J-a luat prin . urprindere. El I-a
amenin\at pe don Juan ca-} da afarfl. Don Juan nu -a lasat mai
prejo i I-a amenintat ell va duce diJiect aca a la doamna care
trecu e pe acolo ~i
ca-i va cere a fie primite Don Juan tia ell
fenleia, care era olia proprietarului fabricii, nu era la curent cu
nlatrapazJicllriJe celor doi. I-a spu sefului de echipa ell tie unde

4)

locuie te fiindca mai lucra e ca taietor de trestie de zahar pe


plantatiile din tinut, Atunci barbatul a inceput a tocmeasca,

i don Juan a fo t 1 Cali i-a c rut bani daca voia sa e due i


lucreze acasa la patron. Individul a cedat si i-a intins citeva
bancnot . Don Juan i-a dat prea bin
ama de tertip: indi vidul
ceda

aparent, ca

a-J fa

A mearga la patron

- El a fost eel care In-a condu inca

acasa,

data 1a domeniu, a

pu don Juan. ra 0 veche ha ienda a proprietarilor fabricii,


oameni foarte in tariti care fie erau la curent cu ceea ce se peirece i nu le pa a, fie erau prea indiferenti a remarce ce e
in tim pl A in jurullor.

indata ce-am ajun 30010, am dat fuga in cas! s-o caut pe tapina, Am g it-o, m-am aruncat in genunchi inaintea ei i i-am
arutat miinile recuno ator, Cei doi indivizi erau livizi de furie.
Individul care ra pundea de rnuncile din gospodarie -a

comportat conform aceluiasi tipar. Insa eu eram mannat cum se


cuvine pentru a-i face fat~: eram instruit si aveam cele patru

calitati, stapinirea de sine, disciplina, rabdarea si alegerea momenmlui potrivit, Totul -a desfasurat conform planului binefacatorului meu. Stapinirea de sine mea ajutat sa-ndeplinesc cele
mai grele corvezi pe care mi le cerea individul. Ceea ce ne
epuizeaza intr-o ituatie similara .... omul care nu are nici un
dram de mindrie este nenorocit la gindul de a fi facut sa se simlA

inutile
Am facut

ceea ce mi -a cerut. Eram puternic si


plin de veselie, u dadeam 0 ceapa degerata pe gindul ca cineva
mi-ar putea calca mindria in picioare u C! as fi avut de ce -mi
fie teama ..Ma aflam acolo ca )uptAtor impecabi1. Daca reu$e$ti
-Ii p trezi tarea de annonie interioarn cind cineva te calcA in
picioare, inseamna ctt e ti ~pin pe tine.
Don Juan mi-a explicat ca trategia binefacatorului sau ii
impunea ca, in loe ..a . e lase cople it de mila rata de propria-i
bUCUfO lot

l"RI

soarta, cum intim pl e Ul trecut, el trebuia im dial ~u ~......


"""""'~I
pun t I fort punct 1 la
i ciud t niil de omportament
ale celuilat,
A ado
rit ca punctel forte al indi idului erau natura
a violenta 'i marea cutezanta: n impu case pe don Juan ziua in
ub priviril un j multimi d oameni. eel mai important punct lab al u em ca- i iubea lujba i n-ar fi facut nimic -0 puna in p ricol. ub nici 0 forma n-ar fi in rcat a-I
omoar p don Juan In interiorul go podari i in miezul zilei.
Cealalta labiciun a a era familia; otia i copiii locuiau intr-o
cocioab nu d pan de casa,
- A reu i a tringi acest informatii in timp ce e. ti batut e
num te a avea di iplina a pus don Juan. Individul ern un seelerat un mon tru obi nuit.

u v a pic d d licatete au mila,

Dup tinerii vizionari rnicutul tiran perfe t nu are nici 0 insu ire
care-i poate til umpara pacat 1 i alva ufletul.
DOll Juan a pu c c lelalt doua atribute nee are in lupta,
rabdarea i at gerea mom ntului potri 'it, pe care nu le dobindi
in 1
m , fu
ra automat inclu d bin f orul u
in trategia elaborat " Rabdarea pre upun a ti
t pli - rara
grab .fara nelini te - cu implit t ibu urie pina
ceea
tr buie
intim ple,
- Eram lnjo it zi de zi
ontinuat don Juan, atit de urnilit,
incil un ori plingeam ub lovituril indi idului, Cu toate
teat eram enin. faturile bine
torului meu m- u ajutat a
r zi t zi dup zi CAm ajung -J urasc d moarte pe tortionarul
meu. sram lupt lor. ti m
tr bui
tept i m j tiam ce
ast pt. in a ta on mare bucuri lupt i.
A 01 . pu ca planul binef
torului
i tenlatic a liranului prin adoptarea un i titudini de ordin
up rior, a a cum ,jzionarii noului iclu proceda er in limpul
iMj

u ririi f indu- i ut dill bi


vrem , un
reot mod t ea un ri puteri In i marl d it un nobil,
""
Pavaza lui don Juan era damna
ali ii d du
lujba. Ingeun h in ata ei i ii re fa c e le 0 finta ori de cit ori 0 int1lrea, 0 implor
-i d a medalionul cu hipul fintului care 0
roteja, ca a roage pentru sanatatea ifericirea ei.
- Pin la unn mi-a of tit unul, a continuat don Juan, jar
asia t-a dat gata pe individ. Cind i-am convin pe rvitori a ne
rugam cu totii noaptea, putin lip it nu faca infarct. Cred ca
{unci a luat hotAr:irea dam
ucide, u- i putea permite luxul
a rna I a. continuu.
m organizat atun i, drept contram urn, un rozariu I car
r-am poftit ~ participe pe toti rvitorii ca i, Doamna a ocotit
a am plamada unui om pio .
-am reu it A mai inclnd ochii dupa ace La i nici n-am
mai putut dormi in patul m u. n recar ear ur am p cop ris. De-acolo I-am vazut c utindu-m de dona ori in miez d
noapt eu sclipiri uciga in privire.
in fiecare zi rna oblig
merg la grajduri in peranta ca arm am m 'or zdrobi ub COpiL numai ca eu fixs m intr-un
colt ni te cinduri groa
ub car m a cundeam p ntru a m
p. " EI nu a aflat niciod { fiind iiera sila d cai - 0 all lae dovedea c i- fo l
iciune a lui care, dupt cum vea
'I.I.L

II

f tal .

Don Juan a spu c ale erea mom ntului potrivit e te alit t a care detennin
li rarea tuturor fro trarilor, St pinirea d
'in ,di iplina i
ar a int
m n a unui za az care taviIe 1 tot ce /ine din xL rior. I gerea mom ntului potrivit e te
ecluza care p nnite a
uJ in t vilar,
Individul nu uno tea alt
olent it cu ajulorul
CaT j
ii teroriza p c i din jure Da r u earn -i anihiJez
violenta. it dll anlia n putint . Don Juan tia cA individul nu

a-J omoare ill "azul tuturor c lor ai ca ei 1 r irnr-o


buna zi, in prezenta muncitorilor
i
t pin it l-a ill ultat,
facindu-l I- j spunindu-i C
tern d moarte d
tia patronului,
trata erna binefa atom) ui u m tiona ca, intr-un a emenea 1110n1nt l trebuia
intre 'in tare d alerta
fi eu mintea
i imuirile trez dad! dorea a intoarc ituatia impotriva tiranului. 1n a m n a mornente e intinlpl
le mai nat ptate lucruri, eel mai urnil dintr "clavi i iridiculizeaza tortionarul, i~i
b te jo d I, iJ fa e a. e irma ridicol in fata unor martori importan i poi
retr get nedindu-i tiranului timp
ripo t ze
nici -1 p dp ea .
- clipa rnai tirziu, tipul i i ie i din minti de furi dar eu
d ~a rna arun
m plin d recuno tinta, la picioarel doamnei, a
continu t 1.
Don Juan pov tit ca, dupa ce doamna a intrat In ca a,
individul i amicii lui l-au ch mat ti vin III pate, chipurile cu
11i 1 treaba, Tipul era li id de furie. Dupa cum vorbea, don Juan
a Intele ce av a d gind
faca, Don Juan -a prefacut
e te
d a ord, in in loe m arga sp i a fugit re grajd. Ern convin ca ann arii VOT face 0 a men a gal gie ca. probabil t3pinii vor i i din ca a a 'ada ce e p trece. ai tia c monstruJ
nu va Indrazni
-J impu te; lichid a ar '1 fo t pr a zgomoto , iar omul era prea timorat de paima d a- i pierd lujba.
0011 Juan mai tia ca ornul nu \'a \ndr~znj
a intre In grajd . poat doar daca ajun e e la limita rabdarii,
III
it III staulul celui mai narav cal, a pu don Juan,
jar micul tiran or it de furie, i-a -..mul cutitul din t a a i -a
r p zit dup min . m dial n1-am cun ub induri. Calul nu
I-a 10 'it d cit 0 in ura dat i totu] -a fi it at i.
P tJi u m a tum in ace ca . iar in loata a
to ~
da x
n1din plin c 1 p tru atribut al tani de lupta. Mul\unlitA lor, atll lzbindit~ ici-o clipa nu m-am omp tinlil pentru

arta pear
u am fo

, a indrazni

am i n-am

la rima de neputinta,
t pinir a d nne i di ciplina e
t 0

nino
uris til ca niciodata, iar tun ~am avut pril ~ul a v d cu ochii
i ce minuni pot face p ntru un luptator imp cabil r bdar a i
eger a momentului potrivit. Mai rnult nici 0 clipa nu i-am
orit omului moartea,
Bin f catorul m u mi-a e tplicat un lucru foarte intere ant
indura in amna a
und spiritual c va ce luptatorul stie ca.
~ va p trece eind va fi momentul. A ta nu in. amnii eft
t

vesel si

.&leLA

uptatorul comploteaza

pr raul cuiva

au ca planuie te

plat

ca polite mai v chi. Rabdar a etc


a independent.
tita vrerne cit luptatorul e te tapin pe ine, disciplinat i stie
e te momentul potrivit, rabdarea Ii da iguranta celui ce

menta ca va pnmi ceea ce 1 e cuvin .


- e-ntimpla ca micii tirani a. mai i ci tige i ~-I invinga
luptatorul care Ii infruntA? l-am intrebat ..
- Bineintele . La inceputul Cuceririi, a fo t

perioada in

c e razboinicii piereau ca mu tele. Au fo t, pur i implu, d -

cimati, Micutii tirani ucideau pe ein

doreau, dupa roan . In

emenea conditii d t n iune, vizionarii au reu it a atinga

u...

tarea de ublim.
Don Juan a pu ca a ela a fo

au intel s ca tr bui . . autodep

nor

momenml in care vizionarii


sea

ca in efortul de a gil i

C 1.

- Vizionarii din noul ciclu - u folo it de rnicutii tirani, mi-a


pu don Juan privin u-rna fi in ochi, nu numai pentnl a
d bala tJul p care il reprezenta orgoliul, ci mai U' am- p ntru p nectiona ~ hnica plrituala xtr m de cOlnple a car
f cea po ibil experien\a tran
d ntaI . Vei ajung a inlelegi
in ce con ta. a ea t t hnica p rna ur e yom di uta d pre
m .e tria con tiintei.

I-am explicat lui don Juan ca m-ar intere a a tiu daca in


prezent in zilele noa. tre, micutii tirani pe care el ii denumi e
pu time int capabili a infringa un luptator,
- Tot timpul e te po ibil, mi-a ra pun el. Totu i, consecintele nu sint alit de cwnplite ca in trecutul indepartat ..In prezent,
se intelege de la ine ca luptatorului Ii ramine intotdeauna sansa
de a-si reface fortele sau de a se salva, pentru a reveni mai tirziu.
Dar exista i un revers a1 medaliei, A fi infrlnt de un micut tiran
incepator nu atrage neaparat moartea, in a poate avea UJ rnari
devastatoare, Indicele de rnortalitate, in sen figural, este aproape
la fel de ridicat, Ce vreau sA spun e te ca luptatorii care cedeaza
in rata unui mic tiran int di tru ide propriul entiment al esecului si at nevredniciei. A ta imi pune ca rata mortalitatii este
ridicata,
- Cum se poate masura infringerea?
- Oricine face jocul unui mic tiran l$i semneaza condamnarea la moarte, Sa actionezi la minie, Cam a faci apella control
$i disciplina, sa uiti ca trebuie a fii rabdator, asta inseamna a
fii infrint.
- Ce e intirnpla dupa ce luptatorii int infrinti'?
- Fie tring rindurile, fie abandoneaza cautarea cunoasterii
si tree pentru totdeauna in tabara rnicilor tirani.

3. EMANATIILE VULTURULUI

A doua zit am plecat cu don Juan pe jo intr-o plimbare spre


'_.M asul Oaxaca. Era 2;00 dupa-amiaza, iar la area ora drumul era
-,",'.tiu.
n timp ce mergeam agate, don Juan a inceput deodata a
orbeasca, Mi-a spus ca discutia despre tirani, pe care 0 purm in ajun, fusese doar 0 introducere la marea tema pe care 0
orerea constiinta, Cind am facut afir rnatia ca imi deschisese 0
QUa perspectiva, m-a rugat sa fiu mai explicit,
I-am pus ca avea Iegatura cu 0 discutie despre indienii
vaaui pe care 0 purtasem cu ani in urma, in cursu) explicatiilor
e initiatice, pentru partea dreapta, incercase sa rna convinga
__ faptul ca yaquii socoteau actul oprimarii ca oferindu ...le anumite avantaje. contrazisesem vehement atunci, motivindu-i ca
impo ibil a gasesti vreun avantaj in conditiile mizere, Ynsa.
in i tat, spunind ca nu are rost a te candalizezi gindindu-te
umai la yaqui, cind conditiile in care traiesc oamenii, in genesint atJ~de groaznice,
- u-i deplinge pe bietii indieni yaqui, imi pusese atunci,
ai degraba compatimeste specia umaria. Cit de pre indienii
aqui, as putea pune ca ei sint noroco ii. Ei int cei asupriti ~i
ocmai de aceea unii dintre ei vor iesi triumfatori din viata; in

1..1 1.1

asupritorii IOf, mi utii tirani car ii calca in picioar , nu- i VOT


g i Joe nici in iad .
.-anl grabit a-j raspund, bornbanindu-l cu loganuri politic.
u-i Intel
m d loe punctul de led r . D iincerc,u...T
a-rm explice din nou conceptul de micut tiran imi capase
e enta, Abia acum ideile mcepeau a clarifice.
- Pins cum nu-ti era clar, a pu el rizind d mine, dupa ce
i-am In art uri it neputinta mea, Miine, cind vei reveni Ja tarea
d con tiinta normala n-ai -Ii aminte ti ce revelatie ai avut
acum.
M-am irntit deodata curnplit d tri t, tiind ca nu -n ala.
- Eu in umi run trecut prin tarea pe car

vei ave a tu, a

continuat. Binefacatorul meu, nagualul Julian, m-a ajutat, trail punindu-ma in tare de con tiinta elevata ca a am revelatia a
....
ceea ce bia acum tu ai intel d pre mioutii tirani. In viata de
zi eu zi, am firsit prin a-mi chirnba parerea de pre lurne, fara
a-mi pot explica cum ajun ern la a emenea concluzii,
D cind rna tiu am fo t a uprit, asa ca a fo t 0 vreme cind
eram otravit de ura impotriva a upri toril or. Im agin eaza-ti ce urprin am fost a. con tat ca ajun e em a caul tovarasia micutilor
tirani, Mi-am pu ca, pe mne imi ie i em din minti,
Am ajun intr-un loc und p marginea drumului, era praalita in neorinduiala 0 aglomerare de bolovani p jumatate ingropati de 0 surpare de ter n. Don Juan -a du la ei, -a a ezat
p unul i m-a poftit a iau 10 in fata lui. Im diat, fara alt preambul, i-a inceput prelegerea de pre arta rnaie tri icon tiintei.
Mi-a pu ca e i La ad ' ruri p C~ vizionarii, ie ei din
cicllll ec11i au nou, I de op ri rn d pr con tiin\a i ca Ie
oJidona ertt intr-o cventa. anunl , pre a fi mai U or de mtele .
4i-a plicat cA mai ..tria con tiiJltei con ta in a ilnilare
adevarurilof Ii p tive intr-o ofdine pre tabilita. Primul d vru~ t
cela cQ enza\ia de familiaritate fata de lurnea pe care 0 per-

49

eepem n obliga: a credem ca realitat in onjur toare e te formata din obi te, cu exi lent de ine. tat toare i in forma ub
] per pern, in rimp
d fapt, nu e i ta 0 lume a obieclor, ci un uni /ers format din emanatiil
ultnrului,
i- pu ....ca, inaint d
trece la explicarea manatiilor
ulturului, trebui
-mi orbea ca d pr C ea ce e te cuno ....lIUIt, ceea c e te n cuno cut i c ea
nu poate fi cuno cut.

~oritat ad /arurilor legate de con tiinta au fo t de operite


b trinii 'manari, a d ugat el. in ordin in care au fo t oranizate c te adev uri I -0 datoram /izionarilor din noul
eiclu. n lip ace lei ordonari, ace te adevaruri ar fi rama de
.........
patrun .
Mi-a spu c una dintre eel mai mari erori pe care le-au
comi v hii vizionari a fo tad
a nu fi dat imponanta cuvenita ordinii, Unnarea fatala a ace tei erori de judecata a fost
moteza conform car ia c
ce e te necuno cut i ce a ce nu
ocate fi cuno cut int unul i acela iluCTU. Vizionarilor din noul
,.........
clu le-a revenit datoria d a indrepta aceasta eroare. Ei au tailit frontiere j au d finit n uno cutul drept ceva CWl mintii
men ti, un mi t r invaluit intr-un conte l infrico tor, dar care,
otu i, poate fi patrun de mintea omului. Iecuno cutu] devine
un moment dat cuno ut, Fe de alta part incogno ibilul e te
po ibiI d exprimat impo ibil d in~ I ~ i imposibil d atins
sau d r alizat, Etc
v care nu ni e a d zvalui niciodara,
II.Vtu i ' nic prezent am titer d frurno i in paimintator In
acela i timp prin infinitatea a.
- Cum pot face izionarii di tincti intre c 1 doua COI1pL ? l-an1 intrebal.
- Exi 1, 0 regul impl a degetu)ui nlare, rru-a pu . Cind e
."",,,nfnlnt u n uno utul, in om treze t piritul d av ntura.
~uno utul are a a t
litat dan
darui sperant i ~rine. Omlll .. imt atun iput rni , xaltat.l>itla i teanl pe care
",,",1,0

o
o lime te ne da un

51
ntiment in It tor, de lmplinir . Tinerii

vizionari au vazut ca omul da C ali m i bun in el in fata


necuno cutului,
-a pu ca, daca ceea ce te luat drept necunoseut
doved te pina la Ul111a a fi ceea ce nu poate fi CWlO ut, atunci rezultatul e te deza truo . In prezenta lui, vizionarii i i pierd puterile,
int debu olati, Un ntirnent cumplit de oprimare pune tapinire
pe ufletullor, trupul iSi pierde vigoarea .ar judecata i intelepciunea ii parasesc, hoinarind la-ntimplare i fara rost, fiindca
ceea ce nu poate fi cuno cut nu are nici un fel de efect energizant, EI este in afara sferei pe care 0 poate cuprinde mintea
omenea ca i tocmai de ace a nu trebuie a-i tulburi ordinea
neinvitat i nici chiar cu prudenta, Tinerii vizionari au ihteles ca
trebuia a fie pregatiti pentru a plati un pret exorbitant daca
intrau in contact cit de mic ell acesta.
Don Juan mi-a explicat C3 noii vizionari au avut de infruntat i depasit bariere formidabile impu e de traditie. Cind a
inceput noul ciclu, nici unul dintre are. tia nu ria cu exactitate
care dintre tehnicile impu e de imen a mostenire initiatica emu
corecte Si care nu. E ident echii izionari
in lasera, dar noii
vizionari nu ti u unde. Au tnceput pornind de la ipoteza ca tot
ce infaptui em inaintasii lor era eronat, echii vizionari fu sera
mae tri in elaborar a peculatijlor. Ei au pre upu .printre altele,
ca extraordinara lOT facultate de a vedes era 0 pavaza, Au fo st
incredin\ali dt sint intangibili, a ta pin cind in adatoriii i-au ras
d pe fata paminmlui, rezervindu-le 0 moarte cumplita In ciuda
conving rii ferm ca int invuln rabili, -e hii -izionari erau
lip iti de aparare nu aveau nici un fel d protectie.
oii /izionari nu .-au iro it vr m a. p ulind p marginea
a ceea ce era incOJi t. U, i au incepul ..( plor ze necuno cutul, cu opuJ d a-I identifica i dellllljta de in ogno cibil.

- Cum au r u it a id ntifi
~t1~bat.

n cuno

utul, don Juan? l-am

- Folo ind metoda


derii controlate, mi-a raspun
I.
I-am explicat ca
uJ intrebarii m le ra ce. inleiege prin
,,__entificarea necunoscutului,
Mi-a pu ca prin identificarea necuno cutuJui ace ta devine
ibil peroeptiei ornului. Aplicind con tant practicile viziona~ tului, noii izionari au de op rit c necuno cutul i cuno tul smt pe picior de egalitate, deoarece amindoua conoeptele
,.
itueaza in cimpul percepti i umane. Intr-adevar, vizionarii
t para i cuno cutul la un moment dat pentru a patrunde in
cecunoscut,
~:a ce transcende in a capacitatea noastra de perceptie e te
.......
cognoscibilul, iar diferenta dintre ace La si cogno cibil e te
ciala, Confuzia intre ceJe doua cimpuri i-ar pune pe vizionari
.._.
..tr-o po tura extrem d ingrata in confruntarea cu incognosci~I

*""'""

ul.

- Cind vechii vizionari au t:recut prin acea ta experienta, a


eontinuat don Juan, ei au cotit ca tehnicile elaborate de ei nu
mai functionau cum
cuvine. 0 clipa nu 1 -a trecut prin minte
~ mare parte din ceea ce i t in el tarim depase te puterea
. A fo t 0 eroare de judecata ingrozitoare din
~ ea lor, pentru care, de altfel, au platit cump.
- Ce s-a-ntimplat dup ce au fa ut diferenta mire necuno ut
incogno ibil? l-am intrebat,
- Atunci a in

put noul ciclu, mi-a

ra pun. Acea ta di -

..........
tie marcheaza granita dintre v hi i nou. Tot ceea ce au inprin de atunci i pin in prezent 110ll vizionari i i are originea
_..mtelegerea ace tel di(i rente.

Don Juan a pu
a fo t lementul hotaritor care a
u atit I di t:ruger. a lunlll vechi~ cit Si la naSI rea lumii Doi.
.n intemlediul ederii noii 'izionari au de coperit anunlite

RLO

FO

Iapte incont stabile cu ajutorul carom au ajun


traga con luzii
d 0 importanta covirsitoare care au revolutionat lumea de pre
natura umana i IUJ11e,in general. Ace te concluzii care au facut
posibila aparitia noului ciclu con tituiau adevarurile de pre contiinta pe care dorea a mi le explice.
Don Juan m ..a rugal a-I in ole c intr-o plimbare prin parculetul din central ora sului, Pe drum, am inceput A vorbim
de pre mecanisme i ill trumente delicate. El a spu ca in trumenrele sint prelungiri ale irnturilor noastre, iar eu am u tinut
ca exi ta si instrumente care nu pot fi trecute in aceasta categorie,
deoarece indepline anumite functii pe care nu tnt pregatite din
punct de vedere fiziologic a le indeplineasca,
- Simturile ornului int capabile de mult mai multe lucruri
decit ne Inchipuirn, a afirmat el.

- iii pot spune imediat ca exista in trumente capabile it


detecteze undele radio emi e din co mos, am spu . n timp ce
imturile noa tre nu pot detecta a ernenea unde.
- Ell am 0 parere intrucltva diferita mi-a spu el. Eu cred ca
imturile noastre pot detecta orice influx sau cirnp din rnediul

.
inconjurator,

~~~.nl

Organi mul uman nu te echipat a Ie perceapa,


- Vizionarii nutre: c conving rea ca ne-am des em pr univer 0 infima portiune a imturilor, mi-a raspuns el.
A cazut 0 clipa d ginduri, ca oj clod nu hotara c sa spuna
in continuare, apoi mi-a zimbit.
- Prllllu] adevru-d pre COil tiintil, dup cunl ti-anl e 'plicat,
a inceput ei, e te ca lumea ulconjuratoare nu e te ceea ce pare a
fit deci nu e te c credeIn noi de pr ea. oj credem ca e t 0
lunle fonllat din obiecte, 'in a nici vorbrt a fie ava.
S-a opril, ca i c'ind a tepta a vada ce efect produ e era.
pu. le. al . J-anl PllS a .lnt de cord cu premi a lui daca

S3

totul la un cimp en rgetic. Mi-a pus ca eram pe pune-

--"--'
__ a intui Ull adevar, dar ca a-l explica rational nu inseamna
ovede ti exi ten \3. u iJ intere a daca 11aprob au nu, cj
~ ......
ania mea d a intel ge ce presupune ace t adevar,

xistenta cimpurilor de energie nu poate fi ale tala, a con__.__4011;4 el. Vreau "a pun ca este imposibil pentru omul obisnuit,
--=:i~ daca le poti vedes, atunci mseamna ca esti vizionar, iar in
~st Cat in amna ca explici adevarurile despre con tiinta, In-

~gI ..ce

vreau

a spun?

continuat spunind ca toat concluziile la care ajungem pe

..-. ...rationala au prea putina influent .poate chiar nici una, asu.......
__cursului vietii noastre, nemodificindu-l. Dovada tau atitea
ple, oarneni care nutre cele mai ferme si clare convingeri,
eni ell principii, dar ale carer actiuni sint intotdeauna la polul
. care nu gasesc alta explicatie cornportamemului lor decit
omeneste fl grese tie
- Primul adevar ar fi ca lurnea e te ceea ce pare a fi, dar este
i diferita, a continuat el. u e te alit de salida si reala pe cit
rz-a obisnuit sa credem perceptia noastra, dar nici nu e poate
___ .I

1-...i.If .......

une ca-i 0 him ra. Lumea nu este 0 iluzie, dupa cum u tin
este reala dintr-un punct de vedere ~i
ireala din all punct de

,.

- Atunci cum r~mine cu ultra unetele? nu rn-arn la 'at eu.

TRI

-....&.L.A
;

eaere. Fii foarte atent la ce

UJ meaza

intelegi bine, nu doar a accepti,

a-ti

pun, fiindca dore c

oi percepem realiratea, lata

rapt cu greutate. Dar ceea ce percepem nu e te un fapt de


scelasi fel, fiindc In\' tam ce percepem.
Ceva aflat In lumea din afara ne afeoteaza irnturil . Aceasta
este partea de real. Partea nereali. ta e Ie ceea ce ne tran mit
. (wile ca.se aila in exterior. a JUanl, de pilda, un munle. SimriJen pun cAe) te un obi cl. Are dirnen iuni, cu]oare, fora. AvenI cJliar si categorii de munti, jar aceste clasifieari sint
oart preci e. P"ma.acurn lotul e coreet. Singura fj ura ar fi ca
niciodat nu ne-a tT ut prin minte ca simturile joaea un Tol
!....

5S

uperficial, Simturile percep r alitatea in ace t mod, fiind 0


tra atur p cifica a con tiintei noa tre Ie dicteaza a procedeze
astfel,
Am dat a-mi exprim din nou aprobarea, in a nu pentru ca
doream Avad c -I aprob; in fond, nu pricepu em prea bin
explicatia a. Mai degraba reactionam In 0 ituatie care imteam
ca tinde a devina amenintatoare. M-a oprit.
- Cind folosesc cuvintul .Jume' a continuat don Juan, rna
refer la tot ceea ce ne inconjoara, Am un termen mult mai bun,
fireste, insa eJ ar fi de neintele pentru tine. Vizionarii u tin ca
noi credem ca exi ta 0 lume de obiecte in jurul nostru doar
fiindca asa ne dicteaza constiinta, Ceca De exi ta cu adevarat in
exterior sint emanatiile Vulturului, fluidul in continua miscare,
i totusi neschimbat, etem,
M-a oprit cu un gest exact in clipa in care ma pregateam -1
intreb ce intelege prin emanatiile Vulturului. Mi-a explicat ca
una dintre cele mai impresionante mosteniri pe care ni Ie-au lasat
vechii vizionari a fo t descoperirea ca ratiunea oricarei fiinte
dotate cu capacitate de perceptie, cu imturi, este de a-si perfectiona constiinta. Don Juan a spus ca aceasta e te 0 de ooperire
epocala,
Jumatate in gluma jumatate in rio t m-a intrebat daca cunosteam un ra pun mai bun )a intrebarea obsedanta la care
omul nu a gasit inca raspun : care este sensu} exi tentei umane?
Am abordat imediat 0 pozitie defensiva, argumentind ca intrebarea in ine era lip ita de n i ca nu ise putea da un r pun
logic. I-am pu ~ 0 di ulie pe aceastA tem~ impune abofdarea
unei discutii ample pe tema credinlelor religioase ic! tOlul se
reduce, in final, la credinta.
- Vechii vizionari nu reduceau disculia la redin\a, a pu el.
Ei nu aveau simi pra tic in aceeasj masura ca nOll vizionari, insA
emu uficient de pragmatici in it, rt nu.. in ele a upra intelet

c ea ce vedesu. Prin intrebarea anterioara, care te-a tul____._._,_


aut de rnult, lncercam a-Ii atrag atentia asupra faptnlui ca
~._i pe cale rationala nu putem ga i ra pun la intrebarea
en ului existentei noastre. De fiecare data cind incerc!m,
~,._n u1ne detumeaza spre credinta, Vechii vizionari au ate 0
e iau g it un raspun care nu implica exclu iv credinta,
..._"-a spus ca vechii vizionari, asumindu-si riscuri enorme,
usit ~ vadA forta indescriptibila care se afla Ja originea
r fiintelor senzitive, Ei au denumit-o, in mod conventioulturul deoarece in cele citeva trafulgerari care le-au fost
- uite au vlzut-o ca pe 0 entitate infinita, asemanatoare ca
___...,.....unui vultur alb-negru ..
Ei au vszu: ca Vulturul este eel care aduce constiinta, Vul-- .....este eel care Cree8Z.a fiinte senzitive ca ele sa traiasca $i 51
gateasca constiinta pe care elle-o harazeste 0 data cu viata,
u mai vazut ca acelasi Vultur devoreaza constiinta
gantt dupa ce fiintele renunta la ea 0 data cu moartea.
Pentru vechii vizionari, a spus don Juan in continuare, a
~
..:a.. a ca sensul existentei este acela de a imbogati constiinta nu
este 0 chestiune de credinta, nici de deductie, Ei au viiZllt.
Ei au vazut cwn constiinta fiintelor senzitive se de prinde in
"---'-'"#mentul
mortii si zboara, asemenea unui ghem de bumbac lu~ o. , spre ciocul Vulturului care urmeaza sa 0 absoarba. Pentru
vechii vizionari, aceasta constituia dovada ca fiintele senzitive
---_.e c doar pentru a Imbogati constiinta care este hrana Vul'"'"'-lui.
Lamuririle lui don Juan -au intrerupt pentru moment in
~l pWlCt, frindca trebuia sa pIece intr~ scwtA caIatorie de afa__ Ti, iar Nestor I-a condu cu ma$ina pin! la Oaxaca. Privindu-i
m se iodepaneaza, mi-am amintit ca, la inceputul relaliei cu
_-",nJuan, de fiecare data cind spunea cl trebuie a purceada
tr-o calatorie de afaceri eu credeam cA foloseste un eufemism

RI

RLO

in realit te ern /orba d pr altce B. Abia tirziu mi-am dat


. aJ11 C 'or
erio InainL a unei a m n c I torii,
imbr ea UI1U} dintr nenumaratel
... le co tume imp
bil
lucrate, inert n..ai fi zi. ca e te barrinul indian pe care-l
cuno team, Am f; cutla un moment dat citeva comentarii a upra
0

a . lei m tamorfoze complete.


gualul e te 0 per oan uficient de flexibila, incit a ia
orice infatisare dor te, mi-a pu I. Printr altele, a fi un
adevarat nagual in amna ca nu dore ti a doved ti nimic in
mod pial.
U uita ce ti-am pu a urn, fiindca vom reveni de
nenumarate ori upra ace rui ubi t,
~ichiar am revenit
upra lui d nenum r t ori iin toate
moduril im ginabile ..Prin afirmatiil ale, mi-a demon trat ca
nu are de aparat nici un punct anume de red ret dar ca in cursu)
c latoriei ale la Oaxaca rni -a oferit umbra unui motiv de indoiala, Am intel bTU c ca nagualul are totu i 0 idee de aparat
- imagin a ulturului - iar ceea ce pre upune a
t d criere
impune dup parerea mea 0 aparare patima a.
-am cerut lamuriri unuia dintre tovar ii lui don uan, n
el 'itat.. -mi sati faca curiozitatea.
i -a Ji1 puns ca ubi tul e t tabu pin -n clipa in car don Ju n i i va fi inch iat
e cplica iile,
Imediat c -a intor , ne-am On talat p ntru 0 di..cu ie, iar
prima mtrebare pe care i-am pu -0 ..-a r I rit la pre upun r a

mea.
- Patitna nu W nirnic de a face cu u tin a unor adevaruri
d a emenea anv rgura mi-a r pun I. Da a-ti inchipui ca
in rc a I par, .. tii ca te-n eli. 1 u fo t ordonate iexpli,..-:ttepentru pI c r a i iluminw
pirituala al JupUltorilor, ntl
p ntru a antren
ntimente de propri t t. puntndu-ti
nagualul nu ar opmJj d aparat, voianl a pUll, priJltre altele ca
nagualul af piritlll uratat d orlce ob i.

57

f-am pu ca nu feu am -i urm z inv taturile, fiindca


f cu m 0 adevarata ob oj p ntru /ultur i pentru ceea ce
eprezenta, Am f ut nenumarate rernarci a upra ciudateni i
n i asernenea idei.

- u e t 0 impla id e, mi-a
011
lizionari nu e jucau eu ideile.

- Bine dar ce tip de forta au n rgl ar putea reprezenta


ulturul?
- u tiu cum as putea a-,i r pund mai bine. Vulturul e te
a fel d real pentru /izionari p cit d aut ntica e te pentru noi
reg a gravitatiei au timpul in. a la f I d ab tract iinaccesibil,
- urnai putin, don Juan. Vorbim d spre concepte abstraclet dar care e refer! la fenomene r ale ce pot fi confirmate,
Exista atitea di cipline care e pot ocupa de acea tA problema.
- Vulturul i emanatiil ale pot fi demon trabile, mi-a replicat don Juan. Iar di ciplina
car au dezvoltat-o noii vizionari
este dedicata ace tui tip de demon tratie,
L-an1 rugat a-mi e plic ce repr zinta emanatiile Vulturului.
i- pu C manatiile
ulturului tnt un lucru imuabil si
de . ine t t tor care in umeaza tot ce a ce exista atit cuno utul, cit i incogno cibilul.
- D fapt, e te impo ibil d de cris in eu linte ce reprezinta
cu adevarat emanatiile Vulturului a continuat don Juan. Vizionarul trebuie
Ie perce pa Iin u i din 010 de cuvinte,
- Dar dumneata, don Juan le-ai fo t vreodata manor?
- Fire t . Cu toate eta
nu li Ie pot descrie, Sint 0 prezent apro pe 0 m a eterogen 0 I)re iune care creeaza 0
enzatie anletitoare
opJe iloare, orbitoaJi . Omul nu poate det

cit

intrez

ea c

Vulturul in u io

enlanaliil

dup

cum inlJieZare le doar

RI

- Don Juan cu alte cuvinte,

ulturules

ongmea emana-

iil f}
lOT.
- Inutil : pre izez c ulturul ~ originea a ceea ce emana
el in u i.
- oiam : te-ntreb d
e t adevar poate fi vizualizat ..
- u exi tIl nimic la el care ar putea line d vizual. Viziona-

rul simte prezenta Vulturului cu fiecare fibra a corpului sau. Fiecare om poarta in me ceva ce ii pennite a fie martorul eu tot
corpul, prezentei Vulturului, izionarii explica in termeni foarte
impli actul vederii Vulturului: cum ornul te fo) mat din emanatiil Vulturului, nu trebuie decit a- i canalizeze atentia spre
partile care-I compun. Problema apare in con tiinta umaria deoarece con tiinta umaria are nenumarate meandre i e te confuza,

Yo

momentul crucial in care emanatiile pirituale inoep a e


rnanife te, con tiinta omului e imte obligata la interpretari.
Rezultatul e te 0 viziune a Vulturului i a emanatiilor Vulturului,
In realitate, in a nu exi ta nici Vultur, nici emanatii ale
VulturuJui. Ceea ce exist! acolo e te ceva ce nu poate intelege

nici

fiinta vie.
L-arn intrebat daca ursa emanatiilor a fo t denumita Vultur
0

fiindca vulturii in general au atribute importante.


- Ace t lucru e te valabil in cazul a ceva ce nu poate fi
cunoscut dar care aminte te vag de ceva cunoscut, mi-a raspun

in acest

sens s-au facut ctteva incercari de a Ie conferi vuJturilor atribute pe care nu le au. A a se intimpla intotdeauna cind

el.

S9

e poate inttmpl
a oamem nenorociti
devina 0 m ni de
tiin tr lu iti.
Tra lura eara t ri ti
izionarilor rai e te ca ace tia
ore c ~ uite miracolul /ietii. int aut de cople iii de capaciat a lor de a vedee fncit ajung a cread ca numai geniul lor
conteaza, /izionarul trebuie
fie un mod I daca "rea a dep sea a indiferenta aproap impo ibil de in 'in , caracteri rica
conditiei noa tr de oameni,
ult mai important declt vederee
in me e te ce fae vizionarii u ceea ce \1 d.

- Ce vrei

pui, don Juan?


- Ginde te-te la ce ne- u f cut unii vizionari. Sintem
A

incurcati de viziun
lor a unui ultur care domneste a upra
noa tra i ne devoreaza fiinta in momentul rnortii,
MJ-a pus ca e dst 0 certa moliciune a piritului in area sta

ver iune i ca lui ii di placea id ea ca ceva ne devoreaz la


firsit, Din punctul lui de vedere, ar fi fo t mai cornet sa spunem
ca exist! 0 forta care ne atrage con uinta tot asa cum magnetul
trage pilitura de fier. in momentul mortii, fiinta no astra, in totalitatea ei, e dezintegreaza ub forta de arractie a acestei forte

unense,
G~
grotesca interpretarea devorarii fiintei de catre Vultur,
deoarece ea vulgariza Iran fonnind un a t inefabil, ce nu putea
fi cuprin cu mintea nici de ri in ceva la fel de lume c ca
mincatul.
t

- Eu

rna

ote c un am obi nuit

am pu. De crierea

oameni influentabili invatA sa interpreteze un rol care presupune


obrietate, Vizionarii int de marimi i forme dintre cele mai

Vulturului care ne devoreaza a f cut

diferite,

- Adevaratul impact poate f rna sun t numai in clipa in are


'ezi tu in uti, rni-a pus.
nu uiti in niciodata c noi nu
scapam de defecte nici dupa e de nun vizionari, A dar daca
-ei vedea a ea fort
ear putea a Ie d~i dreptate vizionarilor
molati i are au denumit-o ultur. A a an1 patit eu insumi. Dar

- Vrei a pui ca exi ta mai multe tipologii de vizionari?


pun ca exi 13 0 multime de imbecili care deyin vizionari. Vizionarii int oameni plini de labiciuni sau, mai
degraba oanlenii plini de labiciuni pot deveni vizionari. La fel

0 impre

ie profunda

upra

me.

61

P d Ita part
-ar putea a nu fii d a ord cu i. -ar putea
rezi ti t nt i ide atribui
turi om
ti unui lu ru are e tJ
d 11eilltel
i -i dai 0 alta d numire una poat mai corecta,
izionarii care "ffld emanatiile ulturului
r f fA la ele numindu ..l porunei, a pu don Juan. u m-ar d ranja I nurne c eu in urni porunci, daca nu rn-a fi obi nuit ~ le pun
emanatii,
te 0 reactie la pr ferinta p car 0 mani D La binefacatorul meu fiindca in iziunea lui, ace 1 a int porunei.
Con ider ca t rmenul
potrivest mai bine cu per onalitatea
puternica decit eu a mea in timp ce mie mi e potriveste un term n mai imp rsonal. Pentru mine, "porunei" ar 0 conotatie
prea om Rea a in a exa t ta int, porunci,
Don Juan pun a ea a ved a man tiile in eamna a atrage
04

deza trul,

oii vizionari au de coperit in curt timp imen ele

dificultati pe care le irnplica ace tact

i, dupa traduinte chi-

i a-I delimita de incogno cibil, au ajun la concluzia ca lot c


.j t e t facut din
manatiil
ulturului. umai 0 mica parte din ace te emanatii
e te ce ibila con tiinjei umane, iar east parte e te redu la
actiune infima d con tringerile exi tent i noa tre d zi cu zi.
Ac a ta Iractiune infima din manatiil
/ulturului r prezinta
cuno cutul; portiune: mic si po ibil acce ibila con tiintei
umane e t n uno utul, iar ce a ermine, ~i
care nu poate fi
c lcul r, reprezinta incogno ~ ibilul,
A ontinuat punind ca noii vizionari, fuze trati cu 0 natura
mai pr gm tic ,au OJl tientizat imediat put r a coercitiva a
emanatiilor, Ei au wtele c toate fiintel vii int n voile sa folomanaliii
ulturului, f: r a afla vreodat ce r prezint
va, au in1 1 c oq;ani meJ
int a tfel ale tuite, mclt
controJeze un anunlit regi tru din a t Illatlatll i ca fiecm-ei
pe ii Ii te pecific un regi. tm di[i rite "'mana iiI x rcita mare
nuitoare de a depi ta necunoscutul

a upra organi rn lor, iar prin intermediul ace lei pr uni 0 anismele i iale tuie universul pe care 11pot percepe.
- In azul no tru, j in calitatea 110a tra de fiinte umane, a
pu don Juan, noi folo im ce te emanatii si le interpr tam
rept realitat . In a ce a c omul poate percepe reprezinta 0
~~. icica atit de mica din ernan till ulturului, lneil ar fa ridicol
aeord m un credit prea mare perceptiilor noa tre, desi, in
acela i limp, ar fi impo ibil : le ne ocotim. oii vizionari au
operit toate aceste adevaruri nwnai prin tradanii erio ...
dup ce au avut de infruntat primejdii uriase.
Don Juan ra a ezat p locul au obi nuit din ala incapatoare, n mod normal, acea t inc pere era nernobilata amenii edeau pe altele a zate direct pe podea - in a Carol,
meia nagual, reu i a aduca fotolii comode pentru sedintele
.....car participam cind a u eu ii citeam pe rind, lui don Juan
in op r Ie po tiler de limba spaniola,
- Te rog a fii foarte atent la ceea ce vom face, mi-a pu el
upa ene-am a ezat, om vorbi d pre maiestria con tiintei.
de varuril pe car le om aborda reprezinta principiile ace tei
mai estrii.
A ad ugat ca, in invataturile ale pentru partea dreapta, det principii con tiintei mel normale cu ajutorul
on tra
uia dintre to /ara ii J vizionari, Genaro, i c Genaro e jua e cu constiinta mea cu urnorul ireverentio pentru care noii
izionari erau renumiti,
- G naro ar trebui
fi cu noi, -Ii povesteasca el in u i
e pre ultur a pu et. dar 'e_ iunile lui slnt prea necu iincioaConving rea a etc
ei izionari care au denunut fOJja
'ulturul rnu fie foarte pliO ii, fie u f~ut 0 glunl uria fiindca
ulturii nu numai ca depun ou dar ei mai d pun i e crenl nte.
D n Juan mi- spu ca a g it atit d eoreete com ntariile lui
Genaro melt nu o_a putul 1 plili nu izbucn asca in ri . Ami
U""",",,,

62

adaugat ca, da a noii vizionari ar fi fo 1 cei car au de cris


Vulturul, atunci cu iguran
de rierea lor ar fi fo 1 facuta pe
jumatate in gl uma,
I-am marturisit lui don Juan ca Ja un anumit nivel eu vedeam Vulturul ca pe 0 imagine poetica i ea atare, rna. mcinta;
dar daca luam en ul au literal, atunci imi provoca 0 paima
teribila,
- Una dintre cele mai teribile forte din exi tenta unui luptator este frica mi-a pu e). Ea il timuleaza
invete.
Mi-a amintit ca datoram de rierea Vulturului vechilor
vizionari, Noll vizionari itf isera eu descrierile, cornparatiile si
ipotezele de orice fel, Iiinteresa a patrunda direct in miezullucrurilor si de aceea ri cau expunindula cele mai mari pericole - pentru a-si atisface aeea ta dorinta, Ei au vszu: cu
adevarat emanatiile Vulturului, in an-au indraznit niciodata a
forteze 0 descriere a Vulturului. Intuiau ca a vedes Vulturul presupunea un con urn prea mare de energie ica vizionarii antichitatii platisera scump pentru indraznea1a de a fi intrezArit in
fulgurarea unei clipe incognoscibilul.
- Cum au reu it vechii vizionari a ajunga la descrierea
Vulturului? I-am intrebat,
- Aveau nevoie de un set minim de in tructiuni despre incogno cibil, in copuri educative, mi-a raspun . Au rezolvat
aceasta nevoie eu ajutoru) unei de erieri sumare a fortei care
guverneaza tot ceea ce exi ta pe lume, in"A nu a emanatiilor,
imposibil de redat in limbaj comparativ, Vizionarii pot imti uneori dorinta presanta de a risea pe cont propriu comentarii pe tema
anumitor emanatii, insa tradania ramine una de ordin personal.
Cu alte cuvinte, nu exit ta nici 0 versiune potrivita a emanatiilor,
asa cum exi ta in cazul Vulturului.
- Noli vizionari par a fi fo t gmditori ab tlacti, am remareat
eu. Seamatli\ cu filozofii perioadei modeme.
A

TRI

63

- Dimpotriva, noii vizi onari au fo..t oam ni irem de prag__,__,


....ci mi-a raspuns el, u i-a preo upat 0 clipa elaborarea teo~or rationale.
i-a pu ca vechii vizionari erau t oreticieni. Ei au conit edificii rnonumentale de abstractiuni potrivite JOT si vrecmrilor in care traiau. Aidoma fi lozofilor moderni, ei nu
ntrolau inlantuirea ideatica proprie. Dimpotriva, noii viziocari, impregnati de imt practic, reu eau sA vsds un flux de
emanatii i sA vsds modul in care omul i alte foote le folo sc,
ntru a- i con trui propriul univers perceptibiJ.
- Cum folo te omul ace te emanatii, don Juan?
- E te atit de implu, inelt pare 0 pro tie. Pentru vizionar,
mul te 0 fiintA Iuminoasa, Luminozitatea
umaria e te fOJ mata
..
~ acea parte a emanatiilor Vulturului euprin a in coconut no . ovoidal .. Acea ta portiune peciala de emanatii, inchisa
tr-un invelis, este ceea ce ne confera calitatea de oameni. A
inseamna a armoniza emanatiile con tin ute in interiorul
oconului eu cele care se afla in afara lui.
Vizionarii pot vedes, de pilda, emanatiile din interiorul oriei fiinte vii i ne pot pune apoi care dintre emanatiile exteioare se pot armoniza ell ace tea.
- Emanatiile seamana cu ni te raze luminoase? I-am 1ntrebat,
- u, deloc. Ar fi prea implu. Sint ceva imposibil de de cri s.Totusi mi-as permite un cornentariu per onal spunind .
int ca ni te fascicule luminoase. Un lucru eu adevarat irnpo ibil
e intele pentru constiinta normala e te ca ace Ie fa icule oint
con tiente, u-ti pot explica ce in eamna a ta, fiindca ni i eu nu
teleg exact ce pwl. Tot oeea ce-ti pot spune u titlu de com nariu personal este ca fasciculele int constiente de exi "tenia lor
ii -i vibrante, ca int atit de multe inclt numereJe isi pierd
mte)e ul, i ca fiecare contine 0 etemilale in ine.

RI

6S

4. STRALUCIREA

CON~TIINTEI

Tocmai rna intor e em dintr-o e cursie in muntii din tinut


unde fu e em in compania lui don Juan si a lui don Genaro la
coles de plante medicina e. Eram 1a don Genaro
a ezati la
m
cind don Juan m-a f ut
himb nivelurile d con tiinta,
Don Genaro nu rna capa e 0 clipa din priviri i a inc put a
chicotea ca. u -a putut abtine
nu remarce cit de bizar i
parea ca eu lucram cu dou tandarde diferite, pentru cele doua
patti ale con tiintei m 1 . eel mai

mnificativ
mplu ra egat
de relatia pe car 0 aveam cu el. Partea dreapta a con tiint imel
i1 percep a ca pe ternutul i re pectatul vr jitor don G naro, 0
per oana al

carei a

rna

incompr hen ibil

umplindu-ma in acela i timp de

inclntau.

teroar paralizanta. Pentru

partea m a tinga el era Genaro, pur si implu, au G narito,

rara nici

un don ata at nurnelui


u, un vizionar f nn cater i
bun ale carui a te erau compreh nibil
i co rent ,in p rfecta
armonie cu ceea ce f c am u rn
Am Io t d

traduiam

ord cu el i am adaugat c p ntru partea mea

tinga, fiinta a carei impla pr zenta


1

rna rae

Ir mur ca 0

cuturat d vint era ilvio Manuel, unul dintre cei rnai

frunz

mi

a fac.

rio

tovara i ai lui don Juan. Am adaugat ca don Juan, ca

cagual aut ntic, tran nd ori . tand rei arbitrar, fiind re peei admiral de mine in am I tari,
- Dar nu ternut? a intrebat Genaro u \ oce if murata,
- Foarte temut, a interv nit don Ju: 11, mimind frica.
Am izbucnit cu totii in hohote de ri , in a don Juan i G ...............
0 rid au cu
emenea pofta, c im diat i-am banuit ca stiu
.
,.. .
'a ce nne imr ern necuno ut..
Don Juan cit a in min ca intr-o c rt de chi . di-a ex~..u'
cat ca in tadiul tranzitoriu inaint d a intra total in tarea de
eon tiinta a partii tingi,omul
te capabil d 0 putere de contrare impre, ionanta fiind in a p nn billa orice influent
aginabila, Eu incepu em a ma l .nfluentat de u piciune,
- La Gorda e afla perman nt in ace t tadiu, mi-a pu el.
re 0 capacitate extr ordinara de a imilar ,in
te calca pe
ervi, u
poate btine
nu e 1a condu a de orice j e
ootrive t inclu iv, fire te, de lucruril bune, cum ar fi cone nea profunda.
Don Juan mi-a explicat
noii /izion ri au de copen! ca
oada d tranzitie te momentul in care pro uce pro ul
invatar terneinica dar si a la in care luptatorii trebuie suray gheati i trebuie ~ primea
e cplicatii p ntru 0 evaluar
corecta a cuno tintelor asimilat . D . inainte de a patrund in
art a tinga nu li e da nici 0 xplicatie, i 'or d veni marl
rajitori, in a labi vizionari cum erau , chii tolteci.
- rneile-luptatoare, in
ial, c d au prada ispitei p care
o contin a part a -tinga a pu I. EI int atit de agere mclt i i
ot de chide cu usurint partea ting ,d
ori mult prea rapid
a nu- i f a rau.
Dup 0 lunga p rioad d l re, G naco a atipit, Atunci a
m put don Juan a lorn . . A pu ca noii vizion ri au fo t
obligati a' n nt ze 0 nou t rminologie, rnult mw uge ova
ntru xplicarea ade ' rului
cund d pre con riint . Bin falLU...

RI

RJ
c torul

car i

himb e unii dintr t Inl ni, legindu-i p aceia


potriv au m i bine, iar el in u i r cur we e la aceeasi
u

metod , ghidat de onving rea vizionarilor onform careia nu


este importanttermenul folo it aula -reme cit ade /arurile au fo t
demon trate prin inter mediul edeiii.
Eram curio
aflu ce term ni modifica e el in a nu tiam
cum a formulez mai bine intrebare' . A intele c aveam indoieli
in privinta dreptului au a cap itatii ale de a-i modifica i mi-a
explicat ca, dac termenii pe care ii ugeram izvora c din ratiun no tra, i nu vor reu i sa tran rnita decit intelegerea lumeasc a xi tentei cotidiene.
L-am intrebat de ce imti en voia de a modifica terminologia.

- E te datoria nagualului

a caute noi modalitati

de exprimare pentru 0 mai buna prezentare a lucrurilor, mi-a raspun el,


Curgerea timpului modifica lucruril i orice nou nagual e te
obligat a introdu a termeni noi, id i noi, ca
descrie ceea ce
vede.
-

rei

spui

ca ideile

cotidiana? l-am irur bat.


- u. Ceea ce vreau

nagualului

a.

pun e te

int in pir te d exi tenta

ca n

;E:an- firmatii fiindca ei \' d fiint I vii a a CUIIl int in realitate:


de lumina cu infati ar unor bu1e de lumina alburie.
L-am intrebat cum tabil
manatiile din interiorul coI.T~

conului relatia de afinitate cu c I ambiante, astfel inen a rea


uzeze perceptia,
- "manatille din interior i cele din exterior int aceleasi fas""":l."",uld lumina, a pu el. Fiintel r eptive enzorial int bule
~. u cule alcatuite din ac t fa cicule puncte lurninoa e de

~" en iuni micro copice

spr v deli a a in forme i t TIn ni noi, a pu el. De pild ,


(U emen a nagualului din noua generati .tu ar trebui
a afirmi ca
perceptia izvoraste din con tiinta, Deci tu v i u tine acela i
lucru p care l-a afirmat binefacatorul meu, in

a intr-o

forma

diferita.
- Don Juan, ce reprezinta perc ptia in accep iun noilor vizionari?
- Ei u in c perc ptia te 0 conditi
alini rii. man tiile
din interiorul co onului intra in amloni cu """,I din n ediul ex~ rior ell care au afinitate. Reglarea Lea care pellnit eultivarea
t rii d con tiirlt d c tre orice organi -omviu. 'izioJlarii fae

ta ate ce tor emanatii infinite.

A continual explicindu-mi ca luminozitatea unei fiinte e te

atA de acea parte a manatiilor Vul turului pe care le contine


.......
eatoriu in co onul au de lumina, Cind vizionarii ~lJd perptia, i int martorii unui fenomen p cial: luminozitatea
ernanatiilor Vulturului din ex teriorul coconului unei fiinte vii

din interiorul coconului.


Luminozitatea exterioara 0 atrage pea
interioara; 0 prinde in
......,ana d
poate pun a tfel, j 0 fixeaza, Ace t fenomen
~ fi are este con tiinta p ifica fiecarei fiinte.
Vizionarii pot d
en a -edee modul in care emanatiile
afara coconului e cercita 0 pre iune peciala asupra portiunii
eorespunzatoare a emana iilor interioare, Ac a ta p iune deter. a gradul de con tiinta pe car 11are 0 fiint '"
L-am rug t -rni e plice cum exercita pre iune emanatiile
Iturului din afara co onului a upra celor din interior.
- Emanatiil
ulturului int mai mull decit imple fascicule
urninoase mi -a ra pun el. iecare dintr I reprezinta 0 ur a
.......
~ energie n limitat . Ginde t -te in f lul ace 13: de vreme ce
unele dintre emana iil din afara ooconului Inl id ntice cu ematiile din interior. n i"le Jar mani 1 ca 0 pre iune connu . n
oconul izoleaza emanaliil din interiorul retelei al ,
,,,,,,,.,t mod direetionind pre iun a.
spore te luminozitatea

__

ualul /orbe te de-

67

emanatiilor

~D
r-am pu la un n10n1 nt dat "'""'".........
trinii \ iziom ri rau
ma tri incont tabili ill arta manevrarii can tiint i a ontinu t
el. C a ce pot in fin , d uga a urn drept campi
, t ca
ei erau rna tri i taplne: u ace t ana fiindc au inva at
manipul ze tru tura co onului uman. lti mai pun am c i au
d slu it mi ~ rul tarii de concerurare. Prin ace ta voiam a
pun c ei au "AZUl con tiinta ca pe 0 lumina tralucind in interiorul co onului Iiin lor in ufle ire, Ei au d numit-o, p buna
dreptate, tralucirea con tiintei,
A mai xplicat ca vechii vizionari au vszut con tiinta omu-

lui ca p 0 lumin tralucitoare de culo a chihlimbarului, mult


mai int n a d eil re tul coconului. Acea t~ tralucir e ~ ca 0
banda ingu ra, asezata pe verticala in partea dreapt a co onului
i p toata lungimea lui. Arta batrinilor vizionari con ta In deplasarea lurninii de la 10 ul au or' ginar, d la uprafata coconului i di minarea a pre interior in loath rna a a.
S-a in ruptsi l-a privit pe Genaro
ra cufund t intr-un

pro fund.
- ui G aro putin ii pasa d xplicatii, a pu 1.EI e t un
om at fapt lor, nu al vo lOT. Binef torul m u 1- ind moat
con uant a infrun probleme n rezolvabil i atunci . p trun
in partea tinga propriu-zi
nernaiavind niciodata ragaz pentru
m itatie au problematizari.
- u-i mai bin ~ fii a a, don Juan?
- D pinde, Pentru I, e te per~ t. P tine au p mille nu
n -ar 'ali f
a . t po tur fiind noi Ult m h m Ji
pli am, G naro
torul m u
an mai mult eu ,i..
Zlon rii din \fe him decit u c i noi: ei pot conlrola lumina
tt u itoare a con tiin\ i .0 pot man vra cunl dore c.
..a ridicat de p alt ua pe we
d anl i i- d zmor\it
bra\ J i pi io Ie. L-anl ind mn t
ontinu 1 etta, in,,'" lni-a
011111

69
snu

zimbind ca a' anl n


trare Imi ]abi .

VOl

odihna, c put: rea de con-

-a auzit 0 bataie in u a i atunci m-arn tr zit. e innoptase.


r m til d buimacit, incit nu-rni aminteam unde rna aflu. 0
arte din mine era de pane ca i cind 0 part .a fiint i mele inca.
ormita, cu toate ca ram treaz de-a binelea. Prin Iereastra deshi a. luna arunca de tula lumina, ca A vad ce e te in JUT.
L-anl '3.21ut pe don G naro ridicindu- e si dreptindu- e
snre use. Atunci mi-am dat eama ca intIa el acasa, Don Juan
orm . du p 0 altea a ezata direct p pod a. Aveam enzatia
lara ca loli trei donnisem dupa ne into
m clintr-o excursie
munti,

Don Genaro a aprin lampa eu petrol, iar u l-am urmat in


ucatarie, Cin va ii adu
0 oala cu tocana fierbinte si 0 tiva
e tortill .
- Cin ti-a adu de mincare? J.. am intrebat. Ai vreo femeie
care-ti gat t?
Don Juan venise i el in bucatarie,
-au privieamindoi, zirnind, Dintr-un motiv p care nu mi-l puteam explica, zimbetul
or rn-a ingh tat de paim . Mai -eam putin si ineepeam sa tip
team cind don Juan mi-a d t a palma pe spate, ajutindu-ma
tree in tarea d con tiint elevat . Atunci am priceput ca,
oat in timp ce dormeam, poat cind rru trezi em, aluneca m
Inapol In tarea de con tiint obi nuita,
indata ce am revenit in tarea d con tiinta el vata, am resimit 0
zatie stranie W1 am
d u urare iminie, dar 0 tristet
u . ram U urat -mi re eni .. fiind a incepu m peroep
tan de neintele ca fonnind devaratul meu Eu. xplicatia
rn foarte ilnpl : 'in
1 tari 111 Ull\eanl implinit, intreg, ca j
ind nu-rru lip
nimic. "uria . tri tetea erau rea \ia 1a n putinta
m . c n ~tientd it oricind d limit J fiinlei mele.
!~w

RI

70

L-am rugat p don Juan

cpli cum ra po ibil f; c


c
c f
am, n tar a de con tiint elevat
ram p bil
arunc 0 pri vir pr l:Ji cutul im dial i -rm aminte
totul
d . pr mine; puteam pli arnanuntit tot
f u. m 'in
tarea normal
u d I vatie; tineam mint pina . n putinta de
a-mi aminti. n lndata ce reveneam la nivelul norm 1 de
con tiinta obi nuita, nu reuseam a-mi aminte nimi din experi nta trait! 'in tarea de con tiint elev l .ni ide
iata mea ar
fi d pin data.
- Opre t -t opre t -le, mi-a pu don Juan. Inca nu ti-ai
amintit nimic, tarea de con to in\A ele /ata t doar una interm diara. fit infinit de multe lu ruri dincolo d
, iar tu ai
calatorit in
te zon de nenumarat ori, In aces t moment, nu-ti
I

poti aminti nimic, chiar daca viata ta ar d pind de a tao


Avea dreptate. u pricepeam 0 iota din c -mi punea. L-am
implorat, a adar, a-mi ofere 0 explicati .
i xplicatia, mi-a pus. Pro
ul e te lent, in a ajungem i la el, .. t 1 nt, fiind a noi doi n emanam: ca j tie tmi
pl ce a tnt leg. su mt opu ul bin f
torului rneu, car nu
avea har p ds gogic. P ntru el numai faptele erau -alabil . Ii
placea

ne dea cit

expli at

-mi

probl m impo ibil d intele

I indu-n

apoi a ne framintarn i a 0 rezolvam p cent propriu. Unii dintr . n~ n-au T u it a d zlege nici una, a a ca am fir it prin a
impartasi oarta vizionarilor din v him: fapt inici un trop
de cunoa t re aut ntica.
- Acel amintiri int blo ate in mint a n1 ? I-am intrebat
- u. Lu rutile ar fj p~ a impl Dli-a r pun el. Actiunil
viri narilor int ~oart conlple e i nu pot fj redu la 0 intel gere imp)j t
frinl j uman imp it in mint
i orp. u-li
amint ti ce-a' f ut au exp ri n\a prin ~ ai tr cut, ftindc ,
atun i cind trniai c ai uita~ redeaj.
;aJ11 rug t p don Juan a-mi traduc ce a c
pu e .

f;

gra

-11

ca tot

ce nu reu am
ri In care con tiinta mea obi -

-rm anunte
tr u in t
uita ra int n ifi t onditie c r onfirma ca alte zon ale
iintei mele erau ti e in
1mom nt,
- Ce
ai uit t indif rent
cat in fiinta ta implinit , intre g

ar fi natura a, ramine blopu el, A folo i


te zone

mseamn a ved a.
- Don Juan, int mai derutat d it oricind i-am pu s.
- u te In nmn
pentru a ta, mi-a 111 pun . A ved a ineamna a dezvalui e ent . a tot
a
'i ia, a fii manor al
ecuno utului i prinzi u coada 0 hiului 0 li arire a incog"

o ibilului,

In

U\ tare ved, rea nu aduce alinare.

in mod

ormal, izionarii
mint. aflind ca exi t nta te un an ammu UllPO ibil d intele i c tarea on en
de constiinta nOTal 0 trica cu limitaril ale.
A r petat ca tr bui
pJonj z intr-o tare de concentrare
otala, ca inl legerea era d 0 important 110t ritoar , ca noii
. .onari conferisera aloarea cea mai mare inleiegerii profunde,
are exclude afectul.
- D pilda wei
ute cind ai int 1 limped
in eamna
rgoliul la Gordei i al tau continuat el in fapt J1U ai Intel .
. ic, i avut 0 izbucnire emotional . Afirm
t lucru, fiindca
doua zi 'a d d ti din nou importanta, fiecare d la in ItOO a
orgoliului
u a 1 cind nu ati fi lnt J niciod ttl nimic,
echii izionari u p tit a la 'i lucru. Le pl c au reactiil
f cti
n cind a o: it morn ntul a in! I ag ceea c v zur., i nu r u pr
tili j u fo t ncapabili
nlai Intel aga
eva. Da 'ii dOT tint
1 a a, onlul aT ne"oie de obrit te, nu d mOli it t . Fer ~ ..1 d
i are pIing
au intel",~
'""'",al~sti nu int leg mIni .
P cruea unQa ni nebanuit de nlull ap aIle ii pindv.;,v
C i ijp
d int 1 ere 11Jilibrat a COJltlllual e]. u f d it
0

in

72

ublini Z ordinea in care noii vlzionari au or nizat


ad v ruril d pr cunoa t r , a ~ I in it ~ _. erv
dr pt

indrunlar, un hid pe care trebui


-I coro rezi cu
~eZJ
dar nu cu 0 hii, A UJ mat 0 pauza lunga, -a fixat inten
teplind ill mod v dit a-i pun 0 intrebare. ToU d in gre eala de a
crede ca vederes este realizata cu ajutorul ochilor, oontinuat el,
u trebui ..a te urprind ca dupa atilia ani nu i- i dat inc
eama c. a vedea n u lin de ochi. t fir
nea ro .
- Atunci

e te vederea? l-am intrebat.

i-a raspun ca vederes este aliniere iar


renua
c afirma d pre p TO ptie ca e t alinier.
icplicat ca
alini rea emanatiilor utilizate in mod curent reprezinta modalitatea d a p reep lumea cotidian ,in timp ce alinier a emanatiilor, care nu mt niciodata folo it in mod obisnuit, reprezinta
vedetes. Atunci cind produce 0 aliniere e
tip, vezi. Vederes, de c
fiind produ a de 0 alini re in afara d obi uit,
nu t C va 1acar te poti uita pur i implu, Mi-a mai pu.. ca
in ciuda faptului ca am vszut de n numarat ori faptul nu ~~
produ
pentru a ignora " derea fizi . Pur i simplu cazu m
prada modului in Cafe te d cri a vederes.
- Cind vizionarii vsd ceva explic totul p rna ur ce noua
aliniere prod uce, a continuat e). 0 vo le opte t la ureche

ce repr zinta fiecar [i nomen. Oac acea t voce nu maruf U in eamn . CA experienta in care e te antrenat vizionarul nu
..~ ",ed .
Dupa 0 uJta pauza a continuat -)111 pli
et vo,-,,vederil. i-a pu c
gre it c dem ca a vedea e te a uzi
fUnd infmit nlai mult d cit" u"'t dar ca vizionarii au optat p ntru

0]0 irea unetului ca In urn p ntru 0 nou
ffiler.
d Ituntil a a ved Til un lu ru foart mi,'t rio J ine pli abil.

- Con luzia mea per anal


t ca /ocea vedetii apartine
coar omului, a pu el. Ea p du d oarec voroirea este pe..
eifica doar omului, ~ chii izion ri eli deau c voe apartine
ei ntitati ople itoare, intim leg ra d urnanitate, 0 fortA care
prot ~ aza p om, oii rizionari au de coperit ca aeea ta entitat ,pe care au denumit-o tiparul uman, nu e t inze trata cu
pacitat a de a vorbi, Pentru noii vizionari, vocea vedetii e t
ceva d neinteles; i u lin ca a te lumina can tiintei Cafe
terpr teaza emanatiile ulturului, asa cum harpi tul interpreteaza 0 melodi p coard le harp i al .
A r fuzat a-mi dea aIte tplicatii argumentind ca mai tir.u p masura ce-si a continua prelegeril .totul coo 'a limpezi
min tea mea.
Ma concentra em alit de profund a cultind explicatiile lui
on Juan, meit mi-a fo t imposibil a-mi aminte c daca zu m
.li0ii rna a a rnaninc. Cind don Juan -a oprit, am remarcat ca
..nroa
fi i e de mincat portia d tocana,
G naro rna. fixa amuzat, eu un zlmbet lumino a ternut pe
ip. n fata me p m
era farfuria goala, Ram ese doar un
est minu ul de tocana, ca i cind atunci as fi tenninat. u-mi
amint am rna fi atin d min care , cum nu-mi arninteam nici
fi mers la rna a, nici m fi asezat pe aun.
- Ti- pI ut tocana? m- mtli bat Genaro, ferindu-s sa-mi
intiln
I-atll

c privirea,

Jtl~un aflnllati\' nedorind

. recuno

c~ aveam pro-

leole cu Inernoria.
- Dup~ gu tuI nleu, 0 t 0 id prea condimentat a pu
Genaro. u nu ti obisnuit u nl1ncaruril picante "i int ingriorat gindindu-m
-ar put
-ti C rnu. Ai e 'agerat cerind
ou portn. Pre upun c e ti mai I com eind e ti in tar d
on tjinl el vatti, nu-i a a?

74
1- m dar dreptat . Mi-a intin un ulcior mare, plin cu apa
sa-mi ling etea i
alm z ar UTa din gitlej. Am baut-o pe
toata. dintr-o uflar 1 atunci amindoi au izbucnit in hohot
ne tavilite d ri.
Am intele d odata ce petrecea, A fo t aproape 0
zane
fizic ,a 'emeni unui fulger cu lumin galbuie ce m-a lovit intre
ochi, 0 strafulgerare ca si cind un chibrit fusese aprin pe fumtea mea Abia atunci am priceput ca Genaro glumea De fapt, nu
mincasem nimic, Fusesem aut de absorbit de explicatiile lui don
Juan, incit uitasem de tot si de toate. Farfuria asezata pe masa,
inaintea mea, era a lui Genaro.

Dupa cina, don Juan a continuat a-mi of ere explicatii despre constiinta elevata, Genaro era asezat tioga mine i asculta
atent, de parca atunci ar fi auzit explicatiile pentru prima oara,
Don Juan a pu ca presiunea emanatiilor din afara coconului, denwnite emanatii aflate in tare de libertate, exercitata asupra emanatiilor din interiorul coconului este egala la toate fiintele
inze trate cu imturi. Totusi rezultatele ace tei pre iuni int
foarte diferite deoarece coconii reactioneaza la aceasta presiune
in to ate chipurile imaginabile. Cu toate ace tea, exi tA grade de
uniformitate intre anumite limite.
- Acurn, a continuat el, cind vizionarii v~dpre iunea emanatiilor libere napustindu-se asupra emenatiilor din interior, care se
afla in permanenta rniscare faclndu-le a se opreasca ei stiu ca
fiinta luminoa a din acel moment e te fixata de constiinta,
Cind afirm ca emanatiile libere se napu te asupra celor din
interiorul coconului ftlcindu-le a se opreasca din mi~are, mseamna ca vizionaril ~~deva impo ibil de descri , un lucru al
cMui intele il recuno e fara umbra de tagadtl. insearnna ca
vocea ~ederij le..a tran mi me ajul ca. emanatille din interiorul
coconului smt in repau total ~i
c! i-au ga it perechea cu cele
din exterior.

7S

"I mal d ugat

vizionarii

u tin, in mod fire

faptul c
starea de con tiint provin din xt rior
devaratul mister nu
aft in interiorul no tru. Cum prin fire lucrurilor man tiile
re int f ute
fi eze c e 11 in interiorul 0 onului,
~. tli ul on tiintei te d a III a emanatiile d fi ali
conropeasc cu ceea c
afl in interiorul no true izionarii ered
daca IAsAm
produ A ace lucru, atunci devenim ceea ce
~ tern 111 realitate - un fluid in permanenta prefacere, etem.
A urmat un lung moment de tacere. Privirea lui don Juan
avea 0 stralucire intensa parind ca rna prive te de foarte departe,
'earn sentimentul ca ochii ai int doua puncte Iuminoase, cu
i tenta de ine statatoare, 0 clipa, a parut ca infrunta 0 teribila
.....tta invizibila, un foe interior care era pe punctul de a-I mi tui.
omentul a trecut insa, iar el a continual punind:

- Gradul de constiinta al fiecarei foote senzitive este direct


proportional cu gradul in care aceasta reuseste sa se lase purtaia
- .....pre iunea ernanatiilor libere.

Dupa

lunga pauza, don Juan a reluat firul explicatiilor, El


pu ca vizionarii au vszu: ca, din chiar clipa in care intern
eonceputi se naste con stiinta, se imbogate te, prin procesul existei, A pu ca vizionarii au vssut, de pilda, cum se dezvolta
__n tiinta unei in ere au a unui om din momentu] conceptiei,
for Jne uirnitor de diferite, in eu egala consecventa,
- Cind mcepe a se dezvolte con uinta, in momentul in care
-~. ra a fo t conceputa au la nastere? l-am Intrebat
- Con tiinta se dezvolta din momentu) con eperii, mi-a rasuns el. Ti-am atra mereu atenlia ca energia ... xual e te ceva
o extremA importantA j c ea tJebuje foJo it .j controlat eu
eo ebita grija. Tu in a ai re pin totdeauna e ti-run ..pu ,ered ca rna refer la control in funclie de Dlornlilate in limp ce eu
. in minte econonli irea 1recanalizarea energiei. Don Juan I-a
rivjt pe Genaro care a inclinat din cap, in nul ..j aproba ~u........

10

..,,a

&"

77
. Ie. 11 ro ili'a
pJ1C e u tin a in fa torul no. tru piritual, na ualul Julian, d pre p , trarea irecanalizar a n rgiei

xuale, mi-a pu don Juan.


_ a ualul Julian ustin a ca fa e drago t est 0 probl ma de d arcar n r etica a inceput Genaro. De pild el
n-a avut niciodata problem dupa
a facut drago t , Iiindca
detin r ur in puizabile d energie. in a i-a fo t d ajun 0
privi ca a- j dea
ra c peru ul meu nu I" a d ilia f ut
pipi. i-a pu c u nu d lin ufici nta en rgi pentru a face
ex. i-a pu ca parintii mei erau prea plicti on i prea obo iii
cind m-au cone put; ca ram rezultatul un i partid d ex din
plicti ,cojida sbuttids. C
mi-a fa t dat ~ rna n .plicti it
i obo it agualul Julian 1 recomanda oamenilor de oiu1 meu
a nu faca nicioda drago te, fiindca numai a a pot con erva
tropul d en rgi cu care -au nut.
Ac a 1 recomandar le-a facut-o lui ilvio Manu 1 i lui
Emilito, ..I a v zut ca c ilalti d lin ufici nta incllrcaturfl nergetica n fiind vla tarul unei partid de
din plicti . -411-a
pu ca pot folo i energia lor e cuala cum I IT c prin minte,
in ~le-a tra atentia Q e controleze i Intel aga porunca
Vulturului ca ~ xul e t pentru folosi a luminii con tiintei, l-am
pu cu totii ca pri pu rn,
Intr-o buna zi f r nici un averti m nt, eu ajutorul binefacatorului au, nagualul Ella el a ridicat v lui celeilalte lumi,
obligindu-ne p .loti a p trundem in ea, f zabava, Cu e ceptia
lui ilvio Manu 1 noi ceilalti am 0 t cit pe ce ~ murim acolo.
Nu av em ufi i n en rgie ca
zi tam imp rul ui celeilalte
lumi. Cu exceptia lui ilvio anuel nici UJlul dinlJ noi nu re p ta In
onlandar a nagualului.
- Ce e t valul eel ilaltJ lunli? I-anl lilt
t p don Juan.
_ C a pu G naro - t un v 1 lni-a T pun don uan.
Dar te Illd part zi d ubie t. a fa i lot tjIllpui. orb am
t

e pre porun a /ulturului le a18 de x. POTun


'ulturului. te
a . r ia
u
fie folo ita p ntru
r a i ta Prin int rdiul n rgi i xual
/ulturul daruie te onstiint . A adar,
ind flint I nzitiv int angajate in 001 tual, eman tiile din
teriorul co nijar lor,
tradui
tran mila con tiinta noli
linte dotate ell imturi pe care 0 ereeaz
A mai ad ugat ca in cursul tului xual, man tiil inchi ....
_
m 00 onul fiec ruia din cei doi parteneri tree printr-o stare de
are agit tie al c rei punct culminant
te 0 contopire, 0 fuzi. e a doua parti a luminii con tiint i, una d I fiecare partener,
care ....
..,d prind d coconut fiecaruia,
- Actul
rual e e inlotd una 0 daruir d con uinta, chiar
tlU,crtdaruirea poat
nu fie confirmat a continual el. Emana.. e din interiorul coconului uman nu iau in gluma actul exual,
Din capul rne ei unde era a ezat, Genaro -a aplecat pre
ine irni -a adre at pe un ton cazut, clatinind din cap pentru
da mai mare important spu. lor ale:
- aguaJuI ade ar graie te, mi-a pu el, facindu-mi eu
hiul. "manatiile chiar nu tiu.
Don Juan a f cut un fort a- i infrineze n ul i a ad ugat ca
~.'j. a roare
care 0 comite omul te
de a e oomporta
u profund di pret fata de mar a taina a vietii ida cred ca
snblimul act dada
viat i nergie cr atoar nu ar fi altceva

~cit

atra tie de ordin pur fizic pe Call fiecare a poate manevra


upa bunul
u plac,
Genaro a f cut cite a mici g turi ob. cen ,r ucindu- i
celvi ul d citeva on. Don Juan a lnclinat din cap, punind ca la
a referea Genaro i-a olulumit penlru a-i fi fo t recuno utfl
ica i inguJ7a ontributie 1ae pticarea con tiinlei.
Amindoi -au pu pe Ii c ni te pro ti punind c , d ca as
tiut ca bin
calorullor lua in. rio.' xpli r a con tiin i,
~. "~fi amuzat 01 la cot en ei.
0

L-anl intr bat cu toata Tlozitalea p don Juan c in\ele


put au alb toat aceste lucruri p ntru un om obi nuit,
_ Te r feri la c fac Genaro? m-a intrebat 1, pr acindu- e

no .
v. lia lor ra totdeauna ontagioa!l. Abia dupa multa
vrem au r u it sa e potoleasca. n rgia lor atin e lin ni el
atit d Ina11, incit prin comparati cu i LI par anl batrin i

afi

on ti ntiza a, prin a a opii, OJllU) contribuie la lumina


"""'n ti int j .
- Cum tiu rizionarii ca a procre in amn a-ti aduce conibuti 1 lumina con tiintei? l-am intr bat.
.- ~ivsd ell la crearea unei progenituri, lumina con tiintei
-,,- tiler cade dar ere te oea a opilului, La parintii foarte nibili i bolnavicio i, lumina con uiintei aproape di pare. Pe
1lI c copilului ii spore te constiinta in coconullurninos
al
rin til or dez /olta 0 pata mare, inrunecata chiar p locul din
a fo t preluata lumina. ndeob te, ace t loc este partea centa a co onului, neori, aceste pete pot chiar fi vazute upranus pe corp.
L*arn intrebat ce e putea fa e p ntru a-i ajuta pe oameni a
.......
eleaga rnai bine lumina constiintei,
.. ~ ~i.c, mi-a pu el. eel pu in, vizionarii nu pot face
IC. izionarii cauta
ie liberi, a devina martori nepartori, incapabili formuleze 0 parere; d altfel, ei ar trebui
i
zsume raspunderea de a crea un ciclu adaptat mai i tematizat,
eni nu poate face asta. oul ciclu, d
urmeaza
-in ~treina de la ine,
1!"n

decrepit.
_ inc r a. fiu, nu tiu, a reo it don Juan a-mi ra punda intr-un tirziu. IU tiu decit oe mrlificati are pentru ]uptatori. Ei
stiu ca unica en rgie autentica pe care 0 po edam este energia
exuala creatoare d viata, Ace t ad at'ii face a fi In pennanenta con tienti de ra pund rea p care 0 au.
Daca luptatorii dore c a aiba uficienta nergi pentru a
vedee, i tr bui a- i dramui
a en rgia xuala. Aceasta a fo t
lectia p car ne- tran mi -0 nagualul Julian. 1ne-a inlpins in
necunoscut, und era cit p ce

a ne aflam

cu totii moartea. in-

rnina on tiintei no tre,


....
II auzi em i alta data exprirnindu- i acea l convingere si
d fi are datil ajungeam la un conflict d opinii, 0 fiecare data
111:1 imteam obligat
prote tez iridic
obiectii la c ace 0cot am fi 0 atitudine puritana [at de x.
Am ridicat din nou acelea iobie iii. Cei doi au jzbucnit in
hohote de ri ,pin le-au dat la rimil .
_ Ce poare fi facut eu enzu litat a naturals a omului? l-am

m~ebat p don Juan.


_ .mic, rni-a ra pun el. u-i nimic ruin
nzualitatea
uman . Gr ita te ignoran\a i di pr ul omului p ntru natura
a magica. E t 0 greseala
iro ti n cug tat Iorta exuala
d 1 toare d \fiat i A nu ai copii dar tot 0 gr eala t ia nu

"_"jOwL

eo

--

81

m rarna uimit
......
0 t

u urint cu

ram ap bil . tree d


atingind inaJUnli de neinchipuit pentru

la alta emotii

d la zero ta indu-ma gol de orice

sentirn nt,
Don Juan, Genaro i u in urni am para itlo uinta lui G ~.......
0 in zorn wei i am puree intr-o : urta calatorie prin tinut,
te d alurile roa e de rrem . Am zabovit la un moment dat si
ne-am a zat p crea La unei tin i uria
turtite, din mijlocul
j p nte tera at
intr-un 1an d porumb Cafe parea a fi fo t

5. PRIMA ATEN IE

de pu tin tim p.

""",u..v.:')

A doua zi in zori, dupa micul dejun, don Juan rn-a ajutat


tree de la un nivel al constiintei la altul.
- A tazi, int de parere

mergem intr-un d or original, i-a

eaparat, a zi G naro p un ton grav, M ...a privit, apoi,

coborind vocea d parca -ar fi ferit

ca el ...

poate ca-l d pete

In cit

va

u piciun

nu-l aud, a zi : Chiar CIeri

cot

tim nte de teama si

neinchipuit,

in uportabile.

Transpiram abundent, abia mai putind r pira Don Juan a venit


linga mine i, cu 0 cpr ie de amuzam nt gr u infrinat m-a
linistit punindu-mi ca.Genaro amuza
earna mea si ca, de
"
..
..
..
rapt, urma a purcedern spre locul in car vretui r vizaonam
prirnordiali

pre Genaro. A
dreapta. G

a, fara voia m a privir a mi-a alunecat

La. a clatinat u or din cap, de la tinga la

tul ra aproap im

a...mi puna ca don Juan

in earca

agualul Julian a prin ai i un aliat,

Don Juan a chitat un ge t vizi il din sprin


oprea

A in mijlo ul propoziti i.

- .. prea d vreme pentru po

rc ptibil, ca ) clnd ar fi dorit

rna am g

-a cupnn

o tare de agi tali frenetica, in /ecin ta cu i teria, d care am


capat cind G naro a izbucnit in hohot

de ri .

au mai degraba,

..

e, f cindu-l pe

.-a zimbil ..

ti de groaza a

II

G naro.

a teptam J area noptii,


- ridicat

i a inc put

a mearg

in jurul

tincii, parca p

ri , ocolind-o in virful picio r lor, cu pinar a arcuita pre


snare,

- Ce-a 'rut a: pun prin a


aici un aliat? l-am Intrebat

u mii de ani in urma,

In limp ce imi vo

.ci e p tree lucruri bizare, mi-a pu

aliat ....

a,.~t

naro

...

unde, am fo t cuprin de

care au atin

- m cursu) noptii,

uenaro,

pu don Juan lui Genaro.


-

te obi i mi- pu don Juan. Vom reveni in


t 10 de doua ori in cu ul lectiilor noa tree

- Acea t

c binef c itorul tau a prin

don Juan.

Iu mi-a r pun imedi t.. P


~ fj intrat in transa in timp
vu mi
arile apro p rituale al lui G naro.
referea I folo ir rafin t a con tiintei, mi-a
pun
I, in eel din urm: fara a- i d prinde privirea de I
naro .
G naro in onjura
lin a i v ni p ntru
. e. R spira cu greutat aproap gifiind.

82

~ RLO~

Don Juan parea fascinat de pre tatia lui Genaro. Din nou am
avut senzatia ca cei doi e arnuza pe eama mea, ca puneau la
cale ceva ce mie imi scapa,
Deodata, don Juan i-a in eput prelegerea, vorbindu-mi pe
un ton care m-a linistit imediat, Mi-a spu ca, dupa truda
indelungat~, vizionarii au ajun la concluzia ca constiinta oamenilor ajunsi la maturitate, implinita in UJ rna proce ului evolutiv, nu mai poate fi numita con tiinta, deoarece -a transforrnat
intr-o forma mult mai inten a icomplexa, pe care vizionarii au
denumit-o atentie,
- Cum tiu vizionarii a con tiinta umana e te cultivata i ca
evolueaza? l-am intrebat,
El a spu ca, intr-un anume moment al dezvoltarii fiintei
umane, fi ia de emanatii din interiorul coconului devine extrern
de stralucitoare; pe masur ce persoana acumuleaza experienta,

ea incepe sa traluceasca, in anumite situatii, tralucirea ace tor


emanatii este alit de puternica, ineit tinde a devina incande centa, aprinzindu-se la contactul co emanatiile din exterior. Vizionarii care asista la 0 evolutie de asemenea proportii int
obligati sa presupuna ca con tiinta e te materia prima, iar atentia,
produ ul finit al maturizarii.
- Cum descriu vizionarii atentia? l-am intrebat.
- Ei pun crt atentia e te cea care lapine te si timuleaza
con tiinta pre evolutie prin in u i proce ul vietii,
A adaugat ca pericolul de a fumiza definitii e te ca implifica
lucrurile, cu copul de le fa e inteligibile; in ace t caz in
definirea atentiei ri am ~ tran fOllnam 0 realizare magi
miracu)oa a inlr-un lucru comun. Atentia e te oea mai de pret
poate unica impJinire umana. Ea evolueazA pomind de la. tarea
de con tiinlA animaljc& pin aJunge sa acopere intreaga paJeta a
altemativelor umane. lZlonarij 0 imping pre perfec\iune, inei!
ajunge a acopeJie intregul pectru al po ibilitAulor umane.

TRJ

83

sa aflu daca altemativeJe ire ursele wnane aveau, in


zccepuunea vizionarilor, 0 semnificatie aparte.
Don Juan mi-a raspuns ca alternativele umane reprezinta tot
Am

vrut

.zeea oe tine de puterea noastra de a alege ca persoane. Ele au de


c cu nivelul tarii noastre cotidiene, cu alte cuvinte, ceea ce
e cunoscut, i tocmai de aceea int limitate ca numar si fina___te. Re ursele umane apartin necunoscutului. Ele nu reprezinta
ceea ce putem noi alege, ci lucrulla care am putea aspira, Mi-a
~".~ ca un exemplu de alternativa umana este convingerea, pe
noi insine am adoptat-o, conform careia corpul uman este
........
object printre alte obiecte ale lumii materiale. Un exemplu de
ibilitati umane e Ie extraordinara
.
a vizionarilorcare
rcep corpul ca pe 0 fiinta luminoa a de forma ovoidala, Cu
rpul perceput ca obiect, omul abordeaza cunoscutul, iar cu
rpul ca ou lumino , el cerceteeza necunoscutul; de aceea,
a posibilitatilor omenesti e te inepuizabila,
- Vizionarii ustin ca exira trei tipuri de atentie, a continuat
con Juan. Cind spun ace t lucru, se refera numai la oameni, nu
la celelalte fiinte vii. Cele trei nu sint imple tipuri de atentie,
_.&, rnai degraba, trei niveluri ale de avirsirii prin cunoastere,
.- j ta prirnul, al doilea Si al treilea tip de atentie, fiecare cu
domeniul sau di tinct, de me tAlator.
Mi-a explicat ca primu] tip de atentie la om e te constiinta
'-&"" animal, care s-a dezvoltat prin procesul acumularii de expenlA intr-o facultate evoluata, cornplexa si extrem de fragila ce
grija de relatia cu lumea cotidiana sub nenurnaratele ale
aspecte. Cu alte cuvinte, toate lucrurile pe care Je con ti ntizam
...~_cparte din prima atentie.
- Prima atentie ne confera calitatea de oameni obi nuiti, a
ontinuat el. in virtutea a cendentu)ui ab olut pe care il are
-...upra vietii noa tre prima atentie e te poate, eel mai de pret
un pe care il detinem. daca nu poate chiar unicuJ.
t

RI

inind ont d /aloarea 1 reala, noii vizionari u upu pnrna t ntie unui am n minu io cu ajutorul vederii. Cae
u
d 0 nt a fo t de natu . I model ze /iziun a de pr lum
p car u tran mi -0 urma ilor lor; e tia i-au In u it-o chiar
dac majorit te lor nu int 1 g act c au 'azul cu ade rat

izionaru.
.-, atra at ntia in i lind asupra a tui punct ca concluziile la care au ajun noii vizionari in urma analizei lOT minution au p~ a putin d a face, daca nu chiar d 10 , cu ratiunea i
alitatea no tra d fiinte rationale deoarece p ntru a analiza i
e plica ce r pr zinta prima at ntie, omul trel uie mai intii a. 0
v da. umai vizionarii int capabili d 0 a emenea performam .
': 1
ntial
poti analiza ceea e vad vizionarii in prima at ntie. Ac t rapt acorda primei atentii unica an a p care 0 poate
avea de a con ti ntiza propriil -i lucrari.
-In raport cu ce a C vsd vizionarii, prima aientie e te
lumina COIl tiint idez -oltata pina la traluminare, a continu 1 1.
e a ta e t 0 tralucire
ala la uprafata coconului, daca .....
..poat pune
. E 1 lumina care invalui cuno utul.
A doua atentie e te 0 tare d tralucire a con tiintei mull
m i compl a i mai P ializ t .
d a face cu ne uno cutul. za e produce da a recurgem la rnanatiile nefolo ite
din int riorul coconului uman,
.. plicatia p ntru care u tin
a de- doua atentie e. te
p ializata e te a
p tru ap la la emanatiil J1 folo ue
de
porn n 11 omul
uz de ta ti i elaborat i mai putin
obi Iluite, care ill1pun di. iplin i 0 on ntrare. uprem .
1i- pu c dup
urn anlint " nt rior in edlntele initlatice ill art \,i. 11LIJIli OJ ntrare n
aT omului pre a-I
t p pJi Iner toare au preg ti lOaf
C lei
d - .doua atenlit' 011 etltr a 1 0 fonn a on tnt j are nu

circum cri celeia j t goni reia i


upune con tiinta ce
acem rata lumii otidi net
pu ca cea de-a doua atenu mai t numita i con uinta
~ gil i ca te eel mai .a t univer p car i-I poate omul in ..
_ ...
ipui, tIL de a t; mClt e te nelirnitat,
- Ultimul lucru pe are mi-l dore c ar fi sa rna ratace c
acolo, a continuat I. te un 11 ti tit d intortoch at 'i de tra"-'.AU, incit vizionarii lucizi car patrund pe ace t teritoriu 0 fae
camai in cuno tinta de cauza i r pectind cele mai
vere
nditii,
roblema este ca a patrunde in teritoriul celei de-a doua
_....
entii te un lucru u or, in a atractia pe care 0 exercita apoi
zsupra ta te irezi tibila,
i-a pu ca vechii vizionari, rna tri ai con tiintei, au aplit cuno tintele initiatic la propria aura a constiintei, facind-o
e extinda la dimen iuni gIi u de cuprins cu mintea omeneas~ Scopul lor a fa t acela de a aprinde toat emanatiile din inteorul coconului fi ie cu 11 i .Ei au reu it, dar insuSi faptul de
1 aprin pe rind 0 fi ie dup alta a fo t un proce e ntial, de
natura a-i ttan forme in prizonierii hati ului eel i de-a doua
-......ntii,

- oii vizionari U orectat c a ta eroar , a continu tel,


Iasind maie tria con tiintei a e .olu ze fir c adic p rmitind
extinderea tralucirii aur i dincolo de granitele coconului lu......
iino dintr-o ingura inc rcare.
Cea de-a treia atenti e te tin atunci cind tralucir a aurei
tran forma in foc int rior: . l 0 trcllucire oIibitoaJi care nu
eze te 0 bandil 0 dat ci prind Loate emanatiil Vulturului
uprin in coconul uman.
Don Juan i-a primal re
tul pentnl efottul noilor 'iLioari d a atinge eel de-a) treiJea tip d aten\ie clLtirnp int in iata
icon ti nti d pfopria lor individualilat .

u a on iderat ca merit

cazuri de

I rar

m m au Iiinte dotat u n ibilitat care P trund


p tarimul ne uno cutului au pe tarimul a
a c nu po t fi
CW10
ut rata fi on tienti d a ea t . el ferit la
t
e cp ri nt numind-o darul
care ti-l f
ulmrul. EI a u: t1nut a har t 1 putinta noilor izionari d a patrunde pe l ritoriul

lei de a trei at ntii, dar cea ta ar un

n diferit. Este

mai mult 0 ra plata a implinirii.


El a d ugat ca, in clipa mortii, oamenii patrund pe tarimul

in ogno .cibilului i ca unii abia tun i ating a treia atentie, in.c:~


pro
ul e tJ foart rapid i e produc nurnai p ntru purifies

ulturului.

bran.

_ mplinirea

uprem

a omului a pu el

te d a atinge

e t niv I d atenti cind e t mcA in deplinatatea 10Tt lor al


omenesti, nu cind devine con tiinta dematerializata, mi intluca 0 inteie care plute te spre ciocul ulturului, teptind a fie
d vorata,

A cultind xplic tiile lui don Juan am pierdut din nou complet ontactul eu lum
inconjurAtoar. Pro abil intre timp,
G naco
ridicas 1 pleca e de ling noi, fiindca nu
/edea
ni ai rio lIllI-un chip ine cplicabil, rn-am urprin tind gh 111Uit
P tinea eu don Juan p ine ling min inindu-m in a
ta
pozitie ~i
irnpingjndu-m u urel d urn rio -am intin p piatr
i all} inchi 0 hii. Din pre apu adia 0 briz blinda.
_ a nu adormi, mi-a pu don Juan. ub 11i i 0 forma nu
trebui ..a adormi pe piarra lao M-am ridieat. Don Juan D1
priv a eu in i tent' . D tind -te a ontinuat el. i la...
se
ling' co uri t dialogului interior.
Intr aga [11 a put re done
nllar era ori ntata pf pu~....le lui clnd deodat anl im jt 0 impun tur, d p inl La
inc put nu alll in, I ce _t ,ba am crezul c tr prinr-o urt
criz de n ill r dr.
Apoi anl in 1 d odat
c pe 0
1'11

JA

~un
tur
--'---'
.......
zu em

in inim ,
ra dupa-amiaz tirziu. Ce a
1 fo t 0 di uue de 0 or
dov edea a fi on urn

,__.w"w

ZJ U

m ti nit eriat in pi ioare, total n nent de ciud 1 nia i~i i, n putind-mi


pli a c
lnlimplru cu min . DOll Juan
prin din z or in find
III temp reze cu forta, J-am
__,_......,togoljt
laolalt pe pamintul moal ,iar aici m-a retinut cu 0
~_Ie tare de fier. 1u-111j irnagina III pina atunci c . don Juan
atita ort fmc .
,remuram viol nt din tot corpul.
iinil mi balabaneau
~."",,,",n~olbil 'U fie ar convul i . Treceam prin c va a _____
ator unei crize de epilep ie, Cu toar
tea, 0 parte a fiintei
~l ra d
t in
m n . m u in Jt urm a aproap eu
.zscinatie trupul care vibra

utura, e ra ucea.

tr-un tirziu, convul iile -au potolit, criza s-a calmat, iar

Juan mi-a dat drumul. Gifiia In urma fortului depu . Mi~,erat


n cataram inapoi p tinea i:a zabovim
010 pin

01 rev rue
u m-am putut a lin
in i t punindu-i obi _-.a. ta In a intrebare: Ce mi
-ntimpla e? Mi-a r pun ca, in
--......p c -mi orb
LT cu m d 0 anumit limita patrunzind
fund In partea ting
JiG naro m urma era. Apoi am
it
a zon 1 f 1 d brut dup UJ11 intra em.
- Te-am prin la timp rni-a pu . Altf I ti- . fi rev nit r _"_""',liI

..

',.,..,A

asindu-ti direct eultau obisnuit ..

"ram de-a dreptul buii 1 it. .-a e cpli at ca loti trei ne ju11 putin cu on tiin ..Prob bil m
eria III iii par i m

~
___._il~.

te de a

SIll' 1.

~~

- G naro
cnn Juan.

Im

tru al on

tim,

i a ontinu t

anuel e te a in controlul vointei.

ilvio

fo t impm i
u\...AJd t u i

::........6

un
at'

rnindoi

rniJa in 11 uno ut. Inef


tOful nl u a
unl pro da Inaint l)inef torullui cu et.

_..anumite prl' inte Genaro

IlvlO

anu 1 eanl

l1a

foarte

89

iJ
rnult u v hii vizionari, i i uno put ril ,In a nu
o up ti p te In urn a aft urn ajun
a anurnit
A tazl Genaro n- ~ pat pril jul
forteze putin nota,
aUT . 1
i ne-am pomenit toti tr i prin i in trania
n uno utului.
Lam implorat -mi puna ce

int pr
lucrun

olicitind
zon

cutului,

- A

ta

v trebui

a-Ii aminte ti ingur, rni-a optit un gla 1

h.

m fo t tit de igur crt era oc vederii meit nu rn-am


irntit
ri l. ici m car n-am im it n oia d a ceda imboldului
intorc capul
rna conving,
.
- Oat fut vo
vederii i tin
un c
ti un natarau
-a facut din nou auzita vocea, d a t dat chi cotin d.
Am intor caput si I-am /azut pe Genaro a ezat in patele
m u. Am fo t alit de urprins, in It am iz ucnit in rl cu 0 id e
mai i teric d cit i.
intuneca, mi-a pu Genaro. Dup cum ti-am promi
m i devreme astazi vorn a ea un fe tin aici.
Don Juan I-a intrerupt, punind ca ar trebui n oprim aici,
era.
ufi j I ntru 0 singura zi j
u ram genul de n tarau
de ]a are te poti a t pta
moara de fri a.
TUt n- r nimic, a ra pun Genaro, b tindu-m
af ctuo
pe umar,
- D
11U") intrebi pel?
i-a pu don JUaJl lui Genaro.
- Chiar ti un natarau? m-a intrebat Genaro, incruntindu-: .
U r-am ra pun , iar reactia me' i-' fa ut pe cei doi sa se
J a a de r:f . G Darn -a TO" togolit d
titt
i azul p
pamirn,
- L"aIll prLn I-a pu G naJiO lui don Juan,
ferindu- .....
'" la
Illin , dup
don luan a Tit in pI i
i I-a ajutat
e
0)"

indru
re uno a a a ev , dar ii tremur cama a pe e) d
,~._,..,gindmduce -ar inwnpla
ar re unoa te c -i pro t,
Pri indu-i urn rid II til poft mi-am pu ca num j in~vnii int in tare
e amuz cu 0 a emenea bucurie. Totu i,
eram convin ca exi t 0 mar doz d m litiozitate in ri ullor.
e amuzau pe eama unuia re nu era indian.
Don Juan a imtit imediat ce entimente rna incearca.
- uti
copl it de importanta de ine, mi-a pu eJ. u
esti cu nimic p cial, din nici UJl punet de vedere. ici un om,
1 indian
u nu nu e t d 0 bit, agualul Julian 'i
in f atorul au i- u prelungit -iat u multi ani amuzindu- ..se
fi

earna no tra,
G naro -a cocotat vioi in poi p

linea i -a a

zat Iinga

mme,

ra,

imti atit de ingrozitor de


nat, lncH as plinge, mi-a pu el. ai plingi, plingi. La -te in
oia laerimilor i-ai a. vezi ca te vei imp mai bine.
Spre mare mea uimire am ~n put a pling ca un copil. In
clip urmatoare, m-am infuriat atit de cumplit, inert am Inceput
urlu. Abia atunci am inceput
rna imt ceva mai bine.
Don Juan m-a batut cu blind t p pat. Mi-a ..pu ca d
obicei, furia te ajuta -ti vii in fire alteori teama sau chiar ri ul,
Eram a t 1 alcatuit, in it datorit firii mele violente nu puteam
reactiona de it la rninie.
Ia adaugai ca 0 tree r bru: a in siralucirea con tiintei ne
1"b teo ~i
in er 'a er
III intar a a
rna su tina i incurajez . Dup to t aparent I G n( ro 11U r u i e d cit a-mi
tirnea
furia,
ntr limp
in era . D odat G naro n -a ar tat cu degetul 0 ",...intei
in er la niv lui 0 hilor. In lumina anlurgului
p
J 0 molle una
c
ra u a in zbor in juruJ locului
pe CClV t team.
- Daca a fi in pielea

rn-a

RIJ

- 4ii foart at nt cu f11 a Lae a era rniu fi atit d apri I minie. La -1p G naro s...
inu- i d prind pri rirea de
a I punct lumino .
PUll tul care tr mura in lumina ra, fara indoial
0 rnoli . i
di ling am cu claritate fiecare tra tur. l-am urmarit t nt
zborul

piralat, obo it, pina cind am

u it

~I d praf de p aripi,

mai mull intuind, in patele meu 0 rafala d zgornot mut da ~


asa ceva te po iii. -am inters i am 'Azul un . de oam ni
pe laIalt v rsant al tin ii putin mai inalt declt J p care ram
noi
zati, i-am pu ca. probabil, I ni ii trebui
fi d /enit banuitori fata d prezenta noa tra pr lungita acolo toata
. .
,
tinea a ne fa a TaU. Am tiut im diat ca
ziua 1
ui er p

av au int ntii rele.


Don Juan i Genaro au coborit iut d p tinea 1 mi-au
spu ~ rna grab c. Am plecat imediat de acolo, fara a mai
arunca rnacar 0 pri /ir inapoi
d m da a oam nii a cia ne
urmare
u nu. P drumul de tntoarc re ca la G naro, niei

don Juan, nici Genaro nu a 0 0 orb. B hiar am fo t redu


I ia r d don Juan eare i-a du d getul la buze f cindu-mi
emn ate
i in otindu- i ge tul d un unet atn nint tOT.
Genaro nu a intrat u noi in ca a, ci a pI at mai departe in timp
ce don uan m-a tra inauntru.
- Cin erau oamenii aceia, don Juan? l-am intr b t dup ce
n -am in ta1a1111 igurant in untru i am pnn lamp
ia nu au oameni, mi- r pun 1 .
- Zau
,don uan, nu-n ef a n1 p Ie Ii i-am. pu .
Emu b b Ii doar i-atll \'azul eu 0 lill n1 i.
,~te, l-ai Zllt CUQ hii l i nl'-a raspun el, nunlai c
a ta nu in anm nlare lu ru. OChii t - u in l,tt. Ac la nu rau
I

rnaep
-

-1

ez d p urm J tal '"


me dar, dac J1U int oameni, atun j ce int?
h p i to m j
a ta t rna
Lain a pu

el, .. unul

~ tr rnarile rm ter Ie con tiintei, care nu poate fi rezolvat p


1II;o.,u.,1
r tion 1 prin impl
pli alii, Put m doar fi martori ai
..__.,.""
if tarii unui mi ter in a nu ni-I put m

plica.

- Atunci de ce nu Ina la i a-i fiu marten i-am pu.


- Dar ta ai f ut d dou ori intr-o ingura zi, mi-a pu
. ill clipa Lanu-ti amint ti in a ai -ti amint ti cind vor
eae tepta in tine emanatiile care u tr ucit cind ai fo t martor
marel mi ter al con tiint i la care mar ~ f. intre timp, bai Ina)
enim la le iii noa t

_,...ear

despre con tiinta.

A reluat e plic tiile, punindu-mi ca con uinta incep . ft


anife t eu 0 t n iun p rman nta p CElli 0 x rcit emana. e din uni v r a upra elor Inchi e in interiorul coconului,
\Cecista pr

enr

iun d na

primului

de con tientizare; ea

mi are 01001 tiilor din interior care lupta a trapunga


apa a co onului care lupt
moar .
- In
p iun a izionarilor, ade arul uprem e te c fit

tele vii lup


I.ULt

ontinuat I. Ce a ce lin moan a p

e t con tiinta,

Don uan mi-a pu


noii 'izi nari ~int profund tulburati
_ c faptul ca on tiinta I oate preintimpina moartea dar, in acela i
p, ea 0 poate provo a, furnizind
t~ I hran
piritu 1
ulturului. Cum nu put u pli a a t lucru, d
nu
isl
) r (ion I d in eleg r i expli re a ej tentel,
izion rii i- u dat e n13 c unoa ter . , I on tiluit din
'.....t m ti
contradi toni.
- D cud
Z olt t un 1 tenl de contradictii? I-am intrebat.
I

93

92

- u au d zvoltat nimic, mi-a ra pun. Au d operit adevaruri in ont ta ile cu ajutorul vedetii lor. A ~ ad varuri int
orgamza in
u) unor contradictii in aparent eviden
ruta-i LOl
-Ii dau un ernplu. e pr upun
izionarii ar tr bui
sa fie fiinte rational .riguroa ,a varate mod le de cll;ffiP tare,
numai c , in
la i timp, ei trebuie
f r a ca to mai de
aceste c litati, p ntru a e elibera interior ia ramin p rmanent
d chi i la mira 01 le j rni terel xi 1 ntei,
4fx mplullui In-a naucit de i nu cornpl t. I I geam la ce
e r f ra, 4f1in u i imi indrwn
rationalitatea, dar in opul de
a 0 inabu i, dad
t rmina totala a b nta, -am e pli cat cum
P rcep punctul lui d edere.
- Doar ntimentul d cumpatare uprema poate arunca 0
v

punte d le atur intre ace te contrarii, mi-a pu .


- Anmci, don Juan, am putea pun
01

ca arta con

tituie a.

e-

nea punt?

- Poti numi puntea

Cali

1 aga eontr dictiile cum rei - arta,

<if ct, eump tare, dra 0 te i chiar bun tat .


Don Juan i-a continuat expli atiil punind ca. dupa ce au
xaminat prima atentie noii vizionari au intele ca toat fiintel
organi ,cu xceptia ornului, inc area a c 1m ze propriile
emanatii prin in int rior iin permanenta tare d gjta\i pentru a 1 arrnoniza eu emanatiil e .terioare carora le corespund.
Fiint le uman nu pro ed aza Ul a 1a i mod: at ntia lor prima
fa inv ntarul emanatiilor
ulturului, care
afla in interiorul
co ollului.
- C
te la un in\/entar don Juan? I-am llltT bat.
- OaJn nii ob.., TVa manaliile pe care Ie au in interiorul
co onului. nli-a r pun el. i j 0 all fiinla nu te pabiJa d
intele ere. DUl clipa in care pre iunea e 'elCitat~ d enlanailiie
anat in libenat flXeaza man ,iiI din interior,
d clan
a
prillla alenti c re irloep a
gheze pine.
Renlar a
t

prin care trece au el puun in


aI
---",]\1
, prin to t modalit
til n ai mult au mai putin a
re e te pabila, A t
I pro e ul
care vizionarii 1-au
~~~unlit inv ntari reo
TU rreau a pun C oamenii au Iibertate
de a alege sau

...............
~....tr n. fOJ maril

ff

zspinge ideea de a face 0 in

ntari r . In\1 ntarierea este po-

Vulturului. C ea ce tine de vointa umana 1 mani ra in


dai a ultare e t i porun i.
num a ca manatiile
tii-a pu C oricit i-ar di pJ ce
nu te poti u trag .
ci, . t La int 1 : porunci d la
..........
ea d a apa d ce te porunci e te una ingur : ao ea d a
..=..:..a .... u

da a ultare.

-10 cazul

in entarierii primei atentii, a continuat el, -iziona-

........
0 fae fiindc Ie e te ID1PO ibil a nu j
upuna. In. a indatA
~. au adoptat-o, 0 i reneaga, Vulturu 1 nu ne cornanda a
m im propriul in entar: ne porune t doar a-1 fa em.
- Cum "d vizionarii eft omul face un inventar? l-am in.~ at.
- "manatiile din interioruI 0 onului uman nu ..int calmate
scopul de a le armoniza ell I din xterior, mi-a ra pun el.
e t lucru devine evident dup e si v zut cum e comporta
fiint . n rnomentul in care ~~ lini teo c, unele dintre I
....
ontop
cu cele aflat in tar libera i e depla eaza cu ele,
izionarii pot vedea, de pilda lumina m natiilor carab ilor
,,->._.rindu- pinA la dimen iuni enomle.
1 nii t mp reaz 11U ar a propriiloT elnana\ii, apoi r 1Io""""",teal a uprn lOT,. Emana\iile
e corlcentJ'leaz . pra tic upra
r in 1.
EI n1' pu
oanleniJ indepJ Llle c oomanda de f c
lu r'
man tiilor impingind-o I lreJlla a logi a i 11 otllld ori alt va~0 d t
-au ufund l in analiz 1... pot
;:,v ...

I ... 1.1

P
dou lu ruri. Fie ignora impulsuril pe car I tran rmr
emanatiil in tare li ra, fie I folo c intr-un mod
ializat,
Rezultatul ignorarii ac tor irnpul uri dupa ce -a realizat
inventarier 8, te a t re unica cuno cut dr pt ratiune, Rezultatul obtinutin urrna folo irii pecializat
fiecarui impul
e tJ cuno ut drept cufundare in ginduri.
Ratiun a umana e prezinta izionarului ub forma unei
lumini e tompat n obisnuit de omogen ,care arareori rea tioneaza la pr iunea con tanta e rcital de emanatiile lil r - 0
lumina Caf f c ca cae hilia ovoidala a intareasca, d venind
in acela i timp mai fragila,

Don Juan a
umana ar . bui
rara, Majoritatea
EI a afirmat

rernarcat ca rati unea care caracterizeaza specia


a fie generoa. ~ in. a a t "'n r alitat , foarte
fiintelor urnane r tug la cufundar in ginduri,
ca con tiinta tuturor flint lor vii e caracterit

bila int ractiunea.


ici 0 alta fiinta in afara prim i atentii nu
prezinta UTl a men a grad de cufundare in ginduri, pre d 0 de oam nii rationali, care ignora impul uril

manatiilor

li re indi /izii car e con ntreaza profund a upra lor folosesc


fiecare impuls tran formindu-l intr-o fort a care
puna in
;:"iCl

in interiorul co onului.
tudierii ace tor ituatii, izionarii au ajun la

mi car emanatiile prin

In urm

cluzie pragmatic . Ei au

Iitate tind

tr ia c

vszu: ca oam

con-

nii dominati de rationa ..

In i mult fiindc , ne

otind irnpul ul

i reu
a temp re agil3tia din interiorul
ooconului urnan. Pe de alta part indi\fjzii preocupa\i de propriul
Eu i j curt aza vj \a to mai frindca folo
iJnpu] ul manatillar liber p ntru a r 0 i mai mar agita\i in int rior.
- C ~tld\fizionarii ind
uitA la flint p 0 up L d propriu} u? I-anl intrebat.

emanatiilor li r,

- Le

pe e rplozii d lumin putemic

unnate de lungi

d intun ric, mi-a pu .

~.~:.A;

Don Juan -a april din


punere.
U mai a eam alte in......u"""ri d pu
au poate ca eram prea obo it a rna mai intere 1.J!
.. -a uzit un tro n t putemic are rn-a f ut a tre ar, a
de hi pin la perete iar G naro a intrat III inc pere, gifiind,
prabu it
altea acop rit din "ap pina ill pi ioare de tran :,.......;;.L

ati e.

-Ii vorbeam

d pre prima at nti i-a pu don Juan.


- Prima atentie nu functioneaza decit In cazul a ceea ce l
"'~._LIOSCUt,a pu Genaro. Dar nu aloreaza nici 0 ceapa degerata

zeaza printr-un grad de meditatie, prezenta p ntru a face po j ..

bi

azul n
-

uno cutului,

u ai dr ptate i-a

ra puns

don Juan. Prima atenti

.zmeaza pen ct in zona n cuno cutului.


"",_,O

a menea tarie, incit n uno. utul ~

il blocheaza; it neaga
t prin a-

. tenta pentru prima atentie,


- Facind inv ntari rea devenim invulnerabili.
_tivul

func-

i in heia
. ta-i i

pentru care a aparut inv ntari r a de la bun inoeput.

p ce /orbe te? l-am intrebat p don Juan.


u mi-a dat nici un ra pun ..L-a privit in himb, p G nade parca a tepta ra pun ul de la el.
- Daca d chid u at a spu G naro, crezi ca prima atentie va
_........
si s tapinea
ceea ce a intra?
- A In a au a ta nu va r u i, dar a lui va ret) j'in mod igur
u don Juan aratind spr mine, Hai a facem 0 incercare.
- Chiar daca el e te acum in star de can tiinta elevata? l-a
- D

'--"-_bat Genaro pe don Juan.

- ai toe.l1ai in asta con t d


i a i-a ra pun don JUaJl.
Gen TO -, ridi at, -a du la u
i a de Ili," -0 larg, Inu...._ d-o. 1111ediat -a fent arind in poi. In incapefe a p trun~ 0
I~ dar
r
. Don Juan i G naro. -au po lallinoa nline.
mmdoi nl-au pri\#it uimili.

Am vrut inchid u a, fiind a. frigul care p trun


in ca a
manu
m imt in largul m u.ln timp ce m -ndreptam
pre u at don Juan i Genaro mi-au
.t in fata barindu-mi
drumul.
- R marci
a neobi uit in incapere? m-a intrebat Genaro.
- u, i-am raspun cu inceritate.
n afara vintului rece care se trecura in untru prin u a de chi , nu p tr u nici 0 alta himbare d mna de remarcat,
- Cind am de chi u a inauntru u patron fiinte ciudate,
mi-a spu el, Chiar nu ob rvi nirnic?
Ceva in gl ul lui mi-a atra at ntia dindu-mi de int 1 ca,
d data

ta, nu glum ea.

Toti trei am i it din casa, eu incadrat de don Juan iGenaro.


Don Juan a luat cu el lampa cu p trol iar Genaro a incujat u a
Am ureat in masina, intrind prin dreapta. M-au impin p mine
primul, dupa care ne-am indreptat pre casa lui don Juan care e
afla in oraselul invecinat,

6. FII

IE

ANORGANICE

A doua zi i-am cerut in i tent lui don Juan a-mi explice de


pleca em intr-o
.pomen

emenea graba d 1a Genaro. A refuzat insa

a m ar de incident,

ici Genaro nu -a ararat mai

eooperant, De fi are data cind ilmtrebam ce e petrecu e, imi


a complice cu 0 hi ul i zimbea pro te, teo
1Io:.Q.V

rn dup

-amiaza aceleia i zile, don Juan mi -a alaturat in

i, unde tAt am d vorb eu cir cii lui. Ca


mnaJ, loti invata ii novici ..au ridicat j au plecat,

a din patel

un
Don Juan m-a apucat de brat i m-a luat la plimbare pe cuIcare inconjura curtea interioara, -a 0 0 /orba in timp
ne plimbarn cu pa imarl, fara graba ca j cind ne-am fi aflat
plimbare intr-o gr dina publica.
Don Juan sea oprit bru
i -a intOT. spre mine. M-a cintarit
__ ..cap pina-n picioare, rutindu-ma cu atentie. Mi-am dat a.,,___.._..8 c m
vedee. ~-anl. imtit cuprin do-tare de obo ala
srranie, 0 mol eal ar nu ru-t p r ' it decit cind i-a mutat
.virea de la min . A inceput
orbea a p n . t plate.
- otivul pentru
r i eu, i naro am refuzat
dam
.__..
portanta incid ntului d i ris ara a inceput I, te ai fo t
....
narte p riat It limp te-ai flat in zona n cuno utului, Genaro
i

98

te-a obligat a patrunzi p acest tarim und Ii .. u lnrirnplat


mult lu ruri,
- Ce fel d lucruri, don Juan?
- Lucruri pe care imi e te greu, da a nu chiar impo ibil, a
ti l e plic in lipa d fat mi-a r pun. nc nu ai curnulat
urplu ul de nergie nece ar pentru c , 0 dat p trun in
n euno cut a...l poti intelege. Cind noii vizionari au ordonat
adevarurile de pr con tiinta, el au szu! c prima atentie
con urn toata energia luminoa
de car di pune omul,
laguindu-l, n ta indu-i un . trop, A ta-i problema eu care te
confrunti acurn. A a ca vizionarii Ie-au ugerat luptatorilor ca,
atunci cind patrund in necuno ut
onomi
nergie, e
pune intrebar a, de unde VOT prirni ei energie de vrem ce toata
le e te luata? 0 VOT primi, pun noii vizionari, dae
debaraseaza d obiceiurile inutile.
-a april, a teptind a-i adre ez intrebari. Am 'rut a aflu
daca eradicarea obiceiurilor inutile nu a rea 0 influ nta oarecare
asupra luminii con tiintei,
Mi-a ra pun ca ace t pro es fa e po ibila deta area contiintei de r flectarea dine, ceea ce ii ofera lib rtatea d a
concentra a upra altor lucruri.
cuno cum} te ve nic prezent, a continuat 1, dar el
dep
te po. ibilitat
con iint i no tre nOJmale,
uno utul
reprezinra partea up rflua a omului obisnuit, i e te uperflua
deoar e ernul obi nuit nu ar ufi ient nergie entru -I
intelege,
Dupa p rio d p tr uta p teritoriulluptatorului, cred ca
di pui d ufi ient nergie li rat in it
izezi n uno ului, dar nu d tul inelt -I itl\el gi au macar . ~..,i amLnt li
de I.
Mi-a plicat c I Jocul de pe unci patron e em profund
in n uno ut~Dar rna ] a n1 prad frrii meJe exagerate i rna
t

_RI

infrico

m, ceea

repr zenta

Irnai rau lucru care i poate


lntimpla cui 'a. A a ca dadu m buzna far' din panea tinga,
asa cum un liliac cap din i d; din neferi ire, tirind dupa mine

o cohorta de Iucruri bizar .


I-am spu lui don Juan c e indep rteaz de la ubiect, ca
'....' trebui fie ce a mai de hi i -rni puna exact ce intelege
printr-o cohorta d Iueruri bizare.
-a luat de brat i a continual a rna conduca cu pasi marl

pnn curte,

- Cind incerc

...ti explic de pre con tiinta, a pu el, plec

de la premi a ca toate lucrurile, au aproape toate, int asezate 1a


locullor. Hai a di cutam putin de pre v chii vizionari, DupA
cum ti-am mai spu G naro seamana foarte mult cu ei. M-a conu poi in a mare
i unde dupa ce ne-arn a zat, a inceput a-mi dea explicatii lamuritoare,
oii vizionari erau, pur si
implu, in paimintati de cuno tintele p care Ie acumulasera
chii izionari d -a lungul anilor, pu don Juan. Lucru lesne
e-nteles. all vizionari erau con tienti de faptul ca cunoasterea
conduce doar la di trugerea totala, Totu i, ei nu puteau abtine
. erau fascinati de a easta mai cu ama de practi ile pe care ]e

_..punea.
- Cum de tiau noii vizionari
~,
...trebat,

at!

erau aceste practici? I-am

- Ele int ta at rno tenire de travechea civilizatie tolteca


mi-a spu. oii vizionari ana d pr xi t nta lor iiI
in u '
in mer.
u le pun ni iod ttl in pra rica, in a ele int 0 parte a
uno tJ rii lOT.
- Ce fel de pra tici int ace tea don Juan .
- int formul nl gi
in ant ~jipro d laborioa ...
u 1 g turn u tapmirea unei fort tlli teria
. C I pulin p nvecllll tolteci ea era mi terioa ,ace tia di imulind-o i faind-o n1ai in painlint loare d it . te in Ii alitate.
LII

..

Aft~

100

ED

- Ce e te ace ra forta mi terio a? l-am intrebat.


te 0 forta prezenta in tot ceea ce exi La a pu el, Vechii
vizionari n-au incercat niciodata a de ifreze mir t rul fortei care
i-a ajutat elaboreze pra ticile rnisterioase, preferind ~ accepte
ca pe ceva ern. oii vizionari au cercetat-o cu atentie denumind-o vointe, voints ernanatiilor Vulturului au intentie.
Don Juan i-a continuat explicatiile, ;punindu-mi ca toltecii
au impartit cunoasterea
in cinci grope con lind fiecare din
doua eategorii: pamintul iintunericul focul i apa, u i jo ,
sonar i tacut, miscare i tationare, El a fa ut citeva speculatii
exprimindu-si opinia ca trebuie
fi fo t mii de tehnici diferite
care au devenit tot mai complexe 0 datil cu trecerea vremii,
- Cunoasterea secreta a pamintului, a continuat el, se refera
la tot C6 se aflll pe sol, Exi tau diverse seturi specifice de miscari,
cuvinte, unguente, potiuni care se aplicau oamenilor, animalelor,
insectelor plantelor pietrelor, solului.
Exi tau tehnici cu ajutorul carora vechii vizionari se puteau
transfigura, Iran formindu- e in fiint in paimlntatoare, Ei isi
foloseau cunostintele sacre despre pamint fie pentru a rimula,
fie pentru a di truge tot ce exi ta pe pamint,
Opu ul pamintului e te intunericul
i zonele de umbra.
Practicile legate de ace tea erau cele mai penculo e, deoarece
recurgeau la entitati fara viata organica fiinte vii care int prezente pe pamint, populindu-l impreuna cu toate fiintele organice.
Indubitabil, cea m ivaloroa d operire a vechilor vizionari, rnai cu earn- pentru ei, a fo t a eea c viata organi A nu
este uniea forma d vial" de pe pamint,
Nu am intele foarte bine ce voi
a puna i am a teptat
a-mi dea lamuriri asupra afirmatiilor ale.
- F intele organice nu ml unicele creaturi de pe pamint care
au viata, a pu el dupa care -a opri parea pfl a-mi da timp
a diger pu Ie ale.

TRIC

10]

L-am contrazi oferindu-i 0 ampla argumentatie continind


definitii ale vietii i fiintelor vii. I-am vorbit des-pre reproducere,
metaboli m, ere tere si dezvoltare, proce e care fac distinctia
mtre organi mele vii i lucrurile neanimate.
- Exemplele tale e in pira din lumea organics, a pu el,
in a aceasta e te doar una dintre ipo taze. u-i bine a te referi
exclusiv la 0 categorie.
- Cum altfel ar putea sta luerurile? l-am intrebat.

- Din punctul de vedere al izionarilor a fi viu este inorum


cu a avea con tiinta treaza, mi-a raspun el. Pentru omul obisnuit,
avea constiinta treaza inseamna a fi un organism. Pentru ei, a
fi constient in eamna ell emanatiile care produc constiinta int
rinse in interiorul unui receptacul.
Fiintele organice vii au un cocon in care int cuprinse aceste
anatii, fusa exi tA i alte creaturi, ale caror receptacule nu au
aspectul unui cocon pentru vizionari. Cu toate acestea, ele contin
manatiile can tiintei i caracteri ticile vietii, in a altele decit
producerea si metaboli mule
- Ca de pilda, ce, don Juan?
- Ca de pilda, dependents afectiva tri tetea, bucuria, mini a,
iasa mai departe. Dar am uitat ceea ce era mai important: iubiat un oi de iubire pe care omul nu-l poate concepe.
- Vorbe ti rio, don Juan? I-am intrebat incer uimit,
- Foarte rio, rni-a raspun e) eu prefacuta seriozitate, dupa
care a izbucnit in hohote de ri . naca acceptam ceea ce vsd vizionarii, a continual el atunci viata este eu adevarat extraordinara,
- Daca acele fiinte tnt vii, de ce nu e fae cuno cute omului? l-am intr bat..
- A ta j fa ,lOI timpul, Be nu- i dezvaluie exi tenta numai
vizionarilor, Cl ioamenilor obi nuiti. Problema e te ca intJeaga
ergie de care di punem e te con umata d prima 3tenlie. u

I.. I..

).)

02

numai c in I ntarul uman inghite tot m . mull, el intare te coconul pin la 3-1 fa infle cibil. In a em n a conditii nu te

po ibila nici 0 intera iun .


Don Juan mi-a amintit d nenumarat le morn nt al u nici i III 1 cind, meeT' ind a-mi tran nut cuno . tele ale am
avut viziuni di ere ale unor flint anor ani . -am r spun c
la vrem
a, in rc ern
explic i di
proape fiecare
dimre ac t cazuri. Formula m chiar ipoteza C3 in a.taturile
al ,p car Ie In oti de admini trarea unor plante halucinog ne, erau ori ntate pre mulgerea recunoa terii din partea
uc nicului a unei interpretari primiti '
upra lumii. I-am u
ca nu 0 d nurni m formal interpretare prirniti a crt folosi m
in chimb, 0 terminologle antropologica tich tind-o drept, iziune upra lumii rnai adecvata tipurilor de ocietate in care
oamenii e indeletnic au cu !inatoarea icule ul".
Don juan a izbucnit in hohot i a ri pina .-a pierdut uflul,
- Zau c nu tiu da a e ti rnai pro t in tar a normals de
con tiintA U cind ti in tare de con tiinta elevata, mi-a pu
el. In tare normala nu mai e ti banuitor, in a d vii uparator de
rational. Cred c -rni placi mai mull cind ti adinc cufundat in
partea tinga, in ciuda faptului ca atunci te perie once,
cum
-a intimplat ieri.
enainte de a apuca
-i pund, mi -a pu c~ Ii comp timea
p v ohii vizionari p ntru c re pin e ra realizarile noilor vizionari ca un oi de ontraponde , u ajutorul carora intentiona
a-mi ofere 0 imagin mai cuprinz toar a pericol lor la ar
ram xpu.
A continu

apoi

ria e pli

illor p margine

pra ticilor
,

1pu C 0
inJliati e p care Ie-au e r t' hii \'izionari.
ait d op rir m reat p ar 0 facu r era I gata de
uml toar a categorie a cuno terii .: rete: fo ul i apa. Ei au

de op nt calitatea
ceptional a fl c rii, eea ca ea poate
tran porta fmc omul, a a cum 0 fa apa,
Don Juan numit-o d op rir g nial . l-am atr
t nti
c legile fundamentale ale fizi jj demon treaza u e cactitate impo ibilitatea
tui f nom n. -a rugat a am rabdare i : -i
ascult pina la capat e .plicatiil inaint de a trage concluzii pripite. i-a atra atentia
ar trebui sa-mi in rlnez rationalitatea
e
i fiindca ea pare c -mi af ct aza can. rant tarea de
con tiinta elevata, u era Yorba de a rea tiona la influentele enit din xterior, ci d m ta a in eama propriilor m le imI

A continuat

punindu-mi C /echii tolteci, de j aveau capacit t ,d


vedes, nu int I g au cae
redesu. Ei
multum u a f a U2 d de op ririle lor, fara a inc rca
J
incadreze intr-un tablou mai amplu. n cazul categoriei foe i
p ei au di izat fo u] In caldura i fl carll, jar apa in umiditate
i curgere, Ei au tabilit leg tura dintre caldura i umiditate denumindu-l proprietati inferioare. Con iderau fl cara i curgerea
rept proprietati superioare magice, i Ie-au folo it drept rnijlo
. (ran port corporal spr tarimul vi tii anorganice. Prin i in
hati ul unei viziuni d
t tip upra vi tii j a practicilor care
utilizau pa . fa ul vechii /izionari au ajun intr-un impas din
1 -a fo: t impo ibil a
p.
Don Juan rn-a igurat c noii /izionari au recuno cut car, ct rul traordinar al d op ririi fiintelor anorganice, in .intr-o rnaniera diferi de cea a echilor vizionari, De operind
pot tabili 0 relalie intinla de alitate cu un alt lip de vialA vehii 'izionari au c patat 0 iguranta de me iun fat
ntinl nt
den ulnerabilitat care 1 -3 alT ble t mula
L-anl rugat -nli pli mai runIDlun\it 1 hni il prin ".,.""",.',,,,.
u folo it fo ul i pa
.-a pun c. cuno terea 'echilor
izionari ra
cit d compi
p atit de inutila i cA nu a ea

RI

104

a in

ita

upra ac

tui apt

doar tin a

ublinieze

faptul.
Yn ontinu
, mi-a e pus pe curt pra tici1 pentru lurnea d
d a upra i c
ubteran. Lumea d d upra con a din cuno tinte acr de pr vint, ploaie fulgere nori tun t, lumina zil 1
j
at" le, Lumea d jo.
referea la ceata ap iz oareIor ubteidJ1 mla tini, cutremure, noapte, lumina
lenara si luna,
Lum a unetului i cea a lini tii erau 0 categorie cunoaterii
rete care a ea I gatura ell t pinirea un tului i a tacerii,
Lum a mi arii ic a a tationarii erau pra tici legat de p Coo
t I mi terioa
ale mis am irepau ului,
L-arn ntr bat daca poate e emplifica r una din l hnicile
care to mai 1 expu e. Mi-a raspun
. de-a lungul anilor,
imi d du zeci de
menea ex mple. Am in i tat, spunindu ..j
ca te
m toate amintirile pe emile
inocul e.
u mi-a r pun. Pi era uparat iindca in i tam cu atitea
intTebrui, fie e traduia a ga ea a un x mplu bun. Dupa 0
v m a uris, punindu-mi ca vizualizase un
mplu potrivit,
-llimi
mi-a -enit in min tr bui pu a. in practica pe
fundul unui cur d ap adinc mi-a pu... E te 0 apa ling c a
y ........

lui G naro.

- C va trebui a fae?
- Trebui a fa i TO t de 0 oglind d marime m die.
A In fo t surprin d T"~1i rea lui i nu m-am putut ab ine sf!
11U remarc
a toltecii nu aveau oglinzi.
- A a te nu a eau, mi-a pu ~ el zimbind, Oglinda e te
contributia p r onala a binefacatorului m U la p rf tionar a
a tit hili i. izionarii din anti hitate 010 U 0 upr fa\
refl torizant.
Mi-a 'plical ca ~ehnica con. ta in ufund a unui obiect
cu uprafa
lu io . a p fundul un i p curgatoar . Put a fi
folo it on obiect u uprafa~a platA c pabiJ refl t illl gini.

trui ti dintr-o fo ie de metal 0 ram elida


p ntru 0 oglind d m rim III di a pu I. Apa nu trebuie 0)'1
tr
prin
a a cat
bui -0 f ci elan a Colo ind smoala,
rebui -0 realizezi eu miinile tIe. Dup e 0 vei fi 1 J minat,
t rog -0 aduci la min
j atun i vom If
la fapte,
- Ce e va-ntimpla don Juan?
- u mai fi a de curio . Tu in u i m ...ai rugal a-Ii dau un
e emplu de tehnica folo it d toll i. Eu i-am adre at aceeasi
ru arninte binef catorului m u. Cred ca iecare cer cite un
x mplu la un moment dat, Binefacatorul meu mi-a rnarturi it
ca i el a f ut-o in tin rete. Binet torul U, nagualul Eli i-a
dat un emplu
I~ pe
rni J-a d t, la rindul u, binefa atorul m u i pe care unn az
ti-l dau eu fie.
La remea fa care bin facatorul m u mi-a dat a t ex mplu
nu .an} cum a fa ut-o in a urn mi clar, Va veni ziua in care
j tu v i int.elege cum func ioneaza aceasta tehnica, Cu alte cuvinte, abia atunci vei inte1ege oe
unde in pat le 0 tei demon train.
La incepu am crezut ca don Juan
a tepta sa ma-ntorc
la Lo Angele, i 0[0 a. con truie c rama pentru oglind . I-am pu ca-mi 'a fi impo ibil -mi aminte c c am de
f ut da a ie din star d on tiinta I vara.
- int doua ne guli in omentariul tau, mi-a . pu . Primul,
crt 'a fi impo ibils a ramii in tar a d constiinta elevata fiindca
nu v i put a a-ti continui e i I nta decit daca u au Genaro,
au oricare dintre lupt torii grupului nagualului te indruma clipa
e clip
a CUJnf
u a um. A doua e L c Am . e tic ,nu ...
1nem p Luna. i-aici inl m gazine cu obiecte d lerarie.
e,gem la Oaxaca i pori eurnpAr a 010 tot -Ii trebui .
A doua zi n -anl du cu In "ina plna In or i am CUDlparat
o te obiectele d care a' anl n \/oie. Contra unei urn n n1ificativ anl reu it a I nlbl z eu in unti intr-un atelj r m - V

TOg

con

07

eanic. Don Juan rn-a rugat


pun ram in portbagajul rna inii
m le, Abi da a - 0 0 it a-i arun 0 pri -ir .
Dup -amiaza tirziu m-arn uit in rna in 1 am pomit pr
ca a lui Gen TO, unde am ajun abia doua zi in zori. L-am
autat pe L tot pe Genaro in nu era nicaieri. Iar c parea p rasita.
- D c p treaza Genaro ca a? 1-am intrebat p don Juan"
Doar ta cu dumneata nu-i asa?
Don Juan nu mi-a r pun. -a rnultumit doar -mi arunce
o privi ciudata, dupa Cafe -a du a prinda tampa eu petrol i
rn-a la at ingur tn camera mtun cata, -am imtit deodata cuprin d 0 irn n a oboseala pe care am atribuit-o drumului lung,
in erp ntine P care i1 trabatu en1 noaptea urcind muntele.
-am du a rna lntind. in bema din jurul m u nu puteam / dea
und pu .. Genaro altelele si m-am impi dicat de 0 tiva de
allele. Atunci am intele de ce nu renunta Genaro la a a ta
ea a: ii uprav gh a pe ucenicii ai Pablito, e tor i Benigno
care tateau aici d cite ori treceau printr-o peri nta tran ndentala i intrau tn tarea de con tiinta le /ata,
ti-a cuprin 0 tar de beatitudin .Iar ob
a -a ri ipit 0
data cu paritia ei, f-am impartasit r velatia mea in a n-a fo t
impresionat punindu-mi c nu are important deoarec on.
. . ...."
.
CUID, nu-mi VOl mai armnti runuc in curt nmp.
Mi ...a cerut, in chimb, -i ar t oglinda. -a ararat incintat,
remarcind c r U oara i olid in a ela i limp. A ob ervat
folo i m suruburi metalice pentru a fix
drul din aluminiu p
o pla a de m tal ce ser a drept uport p rtru oglinda eu olungin d
de oentimetri i 0 1 lime d 6 de centim trio
- cu am conf lion t un dru din lemn ntru oglinda mea
mi- pu don Juan. A ta arata mai bine de il a a. Oglinda p
car run Colo il-O u era mai grea i in a la j timp, n1ai fragila.
1W

'-"U

A urn iti voi pli a ce vom fa


a continuat el dupa ce
..xarninase oglinda au po te, ar fi rnai potrivit .., pun ce vom
c rca fa m. oi doi vom
za oglind pe uprafata apei
ar curge pe linga ca . Riul e te de ul de lat si de adinc ,pencopul pe care ni J-am propu .
Id
e te I Am curgerea ap j ~exercite pre..iune asupra
oa tra, A ne Iasam purtati de ea.
Inainte
apuc a fa vreun comentariu au a-i pun vreo
,u"trebare, mi-a amintit
in tJ ecut, folo isem un curs de ap ase.ianator . ca realizasem xtraordinare performante de perceptie,
-a ref Tit la urmarile ingerarii plantelor halucinogene prin care
cusem in mai multe rinduri in limp ce m aflam cufundat in
malul de irigare din patel
i lui din nordul Mexicului.
- Ai rabdare i nu-ti uita inttebarile pina-ti explic ce stiau
. ionarii de pre con tiint , mi-a pu el. Cred ca dupa aceea vei
telege intr-o alta lumin tot ce ne traduim sa facem.In a, mai
...,.tii, trebuie sa continuam ell in u irea tehnicii,
e-am du la riul din apropiere i am aJe un loe ell tinci
1"'''....te care ie eau din apa,
i-a spu c apa era suficient de
adinca pentru a ne luji opul,
- C peri a p tre ? l-am intrebat cuprin de 0 nedu'"'" rire tot mai mare.
- ici u nu tiu prea bin. tiu in a ce vom incerca
fam. on) tine oglind foarte trins, at nti sa nu ne cape. Apoi
vorn a za p up rafa t
i i 0 vom ta a ..a . e cufunde. ~
va I a la fund j r noi 0 vom men ine a 010. Fii lini ti .am
rifle t t de tul mil pe fund, a a ca nu va fi nici 0 probl m
n afundam d g tele ub oglinda,
0 prindem bin
i 0
. em tnn
...
.
M-a rugat
In intind p una pe tinea plata care
t a
"""",,.n
mijJocul piriului cu ap lina i tin ogJinda trin, prind-o cu ambele nliini d col1uriJe un ia din~e laturi] al.
t

''IIA

---ED

RI

Dup care -a in lin " i 1,cu fa a pr min , 1 pnn 0 linda in


ace} i f 1. Ap i cu mar b gar d . ama an 1 t oglinda a
cufund In ap far-a a-i da 0 clip drumul, i am ~u tinut-o
virindu-rie miinile in pa pina la coate.
Don Juan mi-a porun it a-mi gol
mintea d ginduri . a
~" privirea de p uprafata oglinzii, A in itt, punindu-mi ca ecretul
tei e cperi n\ ra nu rna ginde la
nimic. Am f .at inten luciul oglinzii, Cur ntul blind al apei 0
I gana tulburind u or imaginea chipurilor noa tre reflectate in
oglinda, Dupa citeva minute, timp in are am fixat tent oglinda,
fara -mi d prind 0 clipa privirea de pe , am c p tat senzatia
ca, treptat, cbipurile no tre refl tat prindeau un contur tot mai
preci i ca tra aturile no tre erau mai clare, . -a parut chiar
C

oglinda

mari e, ajungind aproap de un

etru patrat,

Deodata curgerea apei a parut a fi oprit, iar le doua chipuri


r flectate au d venit alit de clare melt am avut ntimentul ca
oglinda nu mai era pe fund, ci la uprafata apei. nca i mai ciudata mi ..a parut claritatea cu care
reflectau trasaturile noastre, parca mai conturate.lmi
rcepeam propriul chip ca i cum
ar fi fo t pu ub 0 lup dar nu in sen ul c ar fi fo t marit, ci ca
ira aturil m I prin e era un eontur foarte p~ i. mi deam
cit e po t de limped fiecare por d p frunt .
0011 Juan mi-a opti t a nu fae gr
ala a m pri e c in
ochi nici a Ina uit in ochii lui, ci ..a-11U 1 privirea a rata a a
a upra tra aturilor noa tre r Il ctate de oglind far a 0 fi a eu
adevarat p nici una.
- Fi 'eaz
u atentie un punel, uita-t , dar in are~ a nu
v zj! nu-a repetat el in oaptA orbindu-nli
W1 ton p run i~or.
-all1 confomlat in1ediat r conlandarii
neputindu-nla
totu j ab m
nu rema~c in tr ac t afir'1118tia a conlin a 0
con~ddj ti aparenta.ln chiar clipa in e a
a patere imi tre...
cea prin tnint am avut nzatia a \fa din inu riorol flin\ i nle-

109

e prindea contur r fl ctindu- In 0 lind si atunci am inlel,~


~ ul a un a e
mi
p ru Inairue a J 0 contradicti .
,,=~te po sibil pri e ti UJl lucru fara a-I vedea cu adevar tl",

__
._-am \)'U \n mea m a
on tiinta mea in oglinda
w\,,;

~m~\\\)\\'\41e

m~~~~~
\\\

iv a
un al treil a chip alaturi
al m u i de al lui don Juan, in partea d jo a oglinzii, chiar
(fuga m a.
S e

Am inceput
trernur din toate inchei turile. Don Juan mi-a
ptit nu rna I cople it de team , nici de urprindere. Mi-a
.......
petat p un ton porunci tor nu-mi de prind privir de p
.pul celui non-venit dar
In rc nu-1 v d cu devarat, Cu
efort de /ointa inim ginabil rn-am straduit
nu tre ar i a
u cap oglinda din rniini. Don juan mi-a r p tat, rnurmurind,
nu rna pierd cu firea, -ncere
rna t3pin . M-a inghionit de cite a ori cu umarul,

Inc t-ine t, am reu it -mi lapin c pairna. Am fixat cu


....si tent eel d -al treilea chip care reflecta in oglinda, cernind
a in a a printre gene, i treptat, mi-am dat seama ca nu era
,..iici chip om ne nici d animal. D fapt, nu era un cap. Ern 0
orm inerta lip ita de orie mobilitate au vitalitate interioara,
clip In care
1 gind a prin contur in mint a mea, am in, les
odat c gindul nu-mi apartin a. Con tientizarea aceasta nu
nea din interiorul meu: gindul Irni fu e tran mi . Pret de 0
lip 0 imen a nelini t pu tapinir pe mintea mea apoi un
ueru de n inteles mi-a de,' nit familiar, Ceea ce crezu In fi
o t gindurile m le ra 0 \'0 e car ifni rnurmura la ur he.
- 'lid! In e clamat in englez,
aT a emite in a vr un
~\oU'

t.

- Da \Iezi mi-a oplil \'0 ea la Uf ch,


priminduin
'~aniol .
in
clipa nl-anl unlit priwni ru) unei fall cu mult Jnai
utemi"",,-, d cit flinta m
nl-anl inltit inrobit. u lnlleam
u"", ......

10

durere nici rna ar team . D fapt, nu mai imteam nimic, tiam


eu certitudin fara umb de indoiala, fund
ta era me. dul
p care mi-l tran mitea 00
nu m puteam elibera din inele tali a ace tei fort prin nici un a t d voint au de fort fizica. tiam c rna pierd c mora n tincti am ridicat pri irea pre
don Juan, iar cind ochii ni -au intilnit, a a forta mi-a dat drumula Erarn eliberat, Don Juan lmi zim ea, pare tiind prin ce
trecu m.
Abia tunci rni-am dat seama e tau In pi ioare. Don Juan
linea oglinda sprijinind-o pe eant p ntru a I a apa
urga
de pe ea.
e-arn into impreWla acasa fara a oat a verba pe drum.
- Tolte ii TaU pur i implu f cina i d de coperirile pe
care Ie-au fa ut mi-a pu don Juan.
- Acum inteleg de ce, i-am raspun .
- ~i
eu, mi-a ra pun don Juan.
Porta care rna tinuse mcAtu at fu
aut de putemica, melt
rna lei de puteri i, pret d citeva or d la acea e perienta,
am fo t incapabil a cot 0 verba eu ant mai putin
fOJ rnulez
vreun gind coerent. a imobiliza , pri indu-ma de orice scmteie de voint . Dupa atita vrem nu reu i m a-mi re .n decit

partial.

- Fara

int TV nit In mod d liberat, a continual don Juan,


am impartit pecial pentru voi tehnica " hilor tolteci in doua
etape, Prima e t uficienta a va familiarizeze cu ceea ce e
petr
, i r in cadrul celei d -a doua vom in r a ~ de. virsim
ceea c au incer at de copere vizionarii antici,
- C -a I) tJ1 ut u ad varat colo, don Juan? I-am intrebaL
- i t dou variante. Mai intii lli oi prezenta
iunea
vechilor /izionari. i au on id rat c upraf ta unui obiect tralucitor introdu in apt! i refl t ( de ce La ~pore te puterea
apei. Cae
au f ut ei a fo t pri\! a
atent orpuri de apa,
t\ fi

11

. r uprafa care ref] ta i-a dutat la


I rarea proce ului,
..
i credeau eu tari
OChIU) omene c
te chei a ell are poti
trund in unive ul n cuno utului, Fixind at nt apa, i au perri , pra ti , ochiului j vederii fizice a de hida 0 cale.
Don Juan a pus ca echii /izionari au remarcat un lucru
extraordinar: umiditat apei pore te au ad doar fluiditatea
pei e te in contin u prefacere. Ea curge, au conchi ei in caua altor niveluri care
an in trafundul no tru. Ei con ideu c apa nu ne-a fo t dat doar pentru a irnretine vista, ci ica
o veriga de legatura, 0 cale pe care II putem accede la niveluril
rofunde le fiintei noa ire.
- int multe niv lurile din trafundul fiintei omenesti? I-am
-....trebat,
- hii vizionari au descoperit pte niveluri, mi-a raspuns el.
- Don Juan, dumneata Ie cuno ti p toate?
- Ca vizionar u apartin noului ciclu i, prin urmare, viziunea mea e te diferita mi-a pu el. cum nu fae decit a-ti
zint ce au facut v chii vizionari i a-d explie la ce convin

en au ajun .
A afirmat ca implul fapt de a I a tut 0 alta viziune nu pr upun a neaparat ca practicil b trinilor vizionari nu ar fi fo t
, labile; poate interpret rea lor a fi fa t eronata in a
devaruril de op rite aveau 0 valo
pragmatica pentru ei, n
ceea ce priv te pr ticile 1 g te de pa a e tia erau convin i ca
este po: ibil din punct de /edere omen c ca fluiditatea ap i a
porte oorpul Iizi oriund intre nivelul no tru obi uit i oricare din celelalte apt ni /eluri profunde; u c putem fi tran ortati la ni elul
n i oriund in pa iul
firul
p i, fi pre iz 'OTt fie pre
are.
in con in folo u P curg toare pentru a fi tran rtati
ce t ni v 1 al no tru i la ) allacurilor din
u al t or cu
pB, ca fie transportati in profunzim .
1Lt' ....

III4U

- ..

R 0

)]2

eea ce urmareau prin tehni a pe care i-o prezint, lnlbrnca


doua aspecte, a continuat el. Pe de-o parte folo au fluiditatea
apei pentru fi tran portati la primul nivel, lar pe de alta 0 foloau pentru a avea 0 intilnire fata-n fa,! cu 0 fiinta de la primul
nivel. Forma de cap din oglinda era una dintre acele creaturi care
-

venise a e uite la noi.


- Deci exista in realitatel am exclamat eu.
=Bineintel
eft exi tA mi-a ra pun el.
A pus c vechii vizionari au fo t afectati de aberanta lor
in j tenta de a ramine lipiti de procedurile lor, dar acceptau indiferent ce intilneau. Au de operit ca eel mai igur mod de a
intilni una dintre acele creaturi e te prin intermediul apei. u
conteaza rnarimea apei; e te la fel de bun i un ocean si un iaz,
El ale
un mic plriu, pentru ca nu-i placea sa se ude, Am fi obtinut aceleasi rezultate intr-un lac satl un riu mai mare.
- Cealalta vista vine A de opere ce se petrece cind fiintele
umane cheama a continual el. cea tehnica tolteca e te ca 0
bataie la usa lor. Ve hii vizionari au pu eft uprafata lucioasa
de pe fundul apei a ervit drept momeala i ferea tra, Prin
unnare oamenii $i acele creaturi intilne la 0 fereastra,
- A ta mi -a intimplat nne acolo? am intrebat ..
- Vechii vizionari ar fi pu ca ai fo t tra de forta apei si
forta primului nivel, plu influenta magnetic! a creaturii de la ferea tra,
- Dar am auzit 0 oce in urechea mea, spunind ca eram pe
moarte, am pu eu ..
- ocea avea dreptat . Erai pe moarte i ai fi murit, daca
n-as fi fo t eu acolo. A e La te pericolul practicarii tehnicilor
toltecilor, int extrem de eficiente, dar de cele mai multe ori,
letale.
I-am pu ca rnarturi: e c cu ru ine ca m-am periat .. Faptul
ca am vilzul acea forlna in oglinda i am imtil forta aceea lnvA-

TRI

.__.toare in jurul meu


ZI mamte,
..

do edi

a fi prea

113
IllU11

pentru mine cu

au te perii rni-a d clar t el dar inca nu li -a


plat nimic, Da a Ii va intimpla ce mi -a intimplat nne,
gate te-te pentru ocul vietii tale. E mai bine sa tremuri de
,~. rna acum dee1t a mori de frica miine,
Teama mea era atit de cumplita, mcit nu puteam niei macar
~ dau glas intrebarilor care-mi yen au in minte.Imi venea greu
sa inghit, Don Juan a ri pina 1- apucat tusea si -a inro it la Iata,
ind mi-am recap tat gla ul, fiecare din intrebarile mele l-au
cscut sa e zguduie de ri .
- ici nu-ti dai ama ce no tim e te pentru mine, mi-a spu
01, in cele din urma,
u rid de tine ci de ituatie. Binefacatorul
meu m-a facut a tree prin acele i etape i, cind rna uit la tine,
vad, fara sa vreau, pe mine.
I-am pus ca-mi e. te rau de la tomac, A pu ca era normal
-mi fie frica i ca era gre it i lip it de ens a-mi tapinesc
teama, echii vizionari au cazut in capcana pentru ca i-au
suprimat paima cind ar fi trebuit sa fie ingroziti pina-n maduva
oaselor, Deoarece nu au vrut Q- i topeze c utarile au a- i
__andoneze conceptele, i-au tapinit, in himb, team .
- Ce vorn mai face cu oglinda? m-am intere at
- Oglinda aceea va fi folo ita 1 0 intilnire fata-n fat intre
i creatura pe Cali de-abia ai intrezarit-o ieri.
- Ce intimpJ a in tr-o intilnire fata-n fat!'?
- e intimpla. ca 0 form de viata cea om ne a, intiln t
ra fOlJI1 de viata Vechii vizionari pun ca in ace t caz a ea ta
este a creatura de la primul nivel al fluidit tii ap i,
Mi-a explicat ca vechii vizionari au pre upu c
1 pte
........
iveluri de ub noi erau niveluri ale fluiditatii apei. Pentru ei, un
rzvor avea 0 mnifi atie nebanuita d 0
redeau c intr-un
asemenea caz fluidilatea apei e inver. az i merge din din
-

-...

.........'-4

U VIi

T I

. pr uprafata, Con id Tau c


ta
mijlocul in limp
creaturile de la celelalte niveluri,
te all forme viata in in
planulno tru
. zgli
a la noi, a. n ob _rv .
- n acea ia privinta acei v chi vizionari nu e in lau, a
continuat 1. i au. pu punctul pe i. Entitati pe care noii vizionari
I nume c aliati apar intr-ad vat in jurul apelor.
- Creatura din oglinda era un aliat?
- Binelntele: , dar nu unul care poate fi folo it..Traditia aliailor, cu care te-am obi nuit in trecut, vine dir ct de la vechii vizionari. F
u minuni cu aliatii, dar nimic din ce f ceau nu avea
valoare cind apar a d varatul inamic: ceilalti oam ni.
- Intrucil acele creaturi sint aliati, in eamn ca mt foarte
periculoa ,am pu u.
...
.....
- La fel de periculoase pe cit intern si noi, oamenu rue) m31
mult nici rnai putin.
- e pot ucide?
- u direct, dar ne pot peria de moarte, in mod igur, Pot
traver a chiar hotarele au pot v ni, pur i implu prin oglinda,
Dupa cum ti-ai dat eama, probabil, pin a urn, tra echii tolteci nu -au oprit nici ei la ferea tra, Au g it cai c' udate de a se
due dincolo de ea.
Cea de-a doua etapa a tehnicii a inceput J fel ca prima doar
ca mi-a trebuit d doua ori mai mult limp a m relax z i a..mi
opre 'C Iramintarea interioara, Cind am f cut ta, reflectia fetei
lui don Juan j a me au d venit bru c clare. -am uitat cind la
el, cind la min rimp de aproap 0 am. MA a l ptam ca aliatul a
para in oric clipa, dar nu -a mtimplat nimic.
durea gitul.
Imi int p ni r picioarele i patel . Uni n a ing nunchez
.
. ,.
pe tinea, -mi alin durerea de ale. Don J uan n11-8 soput C ,m
clipa in car aliatul i j 'a arata fOll118, nelini tea mea 'a di pm-ea.
A a,'ul p r la dreptate. 0 ul trait cind an1 ,'Azul capul rotund la margin a oglinzii a risipit orice nelmi teo
'V\,;

II

- Acum ce fa m? am optit .
- R la ceaza-t i nu L uita fi nic ieri, rni-a r . pun
Uita-t la tot c apar in oglinda. ita-te, far a te holbezi.

I.

-arn uitat la tot


era in cadrul oglinzii.
veam un zurnz t ciudat in urechi. Don Juan mi-a optit ca ar
ebui a-mi mi c ochii in dir ctia a lor de cea ornic, daca
imteam ca int in aluit de 0 forta n obi nuita; dar, in nici un
-.;, a ubliniat el, nu tr buia a ridic capul -1prive c.
Dupa 0 clipa, am ob rvat oglinda reflecta mai mult deit imaginea fetelor noastre i raj Illa rotunda. Suprafata ei se
... tun
. Aparusera pun te de lumina ioleta care e mareau.
rau, de asemenea pun te negre. Apoi -a tran format in ceva
e mana cu un ceT noro no tum, in lumina lunii, Deodata,
treaga uprafata a venit in prim plan, de parca ar fi 10 to ima~. e in mi care. ra 0 priv list tridimen ionala a adincurilor,
e-li tAiarespiratia,
bam ca-mi era imp ibil a rna.opun uri
riveli ti. a due am spr a.

i atractii a celei

Don Juan mi-a optit cu hotarire ca ar trebui a-mi mut


rivirile, daca-mi era draga /iata. j car a mi-a . du imediat
alinare. Am putut din nou A di ling reflectiil noastr ipe c a
aliatului, Pe urma, aliatul a di parut i a reaparut din nou, in
patul celalalt al oglinzii.
Don Juan mi-a pornn it a tin oglinda eu toata puterea. 4-a
fiu calm j . nu fa mi an bru u .
- Ce-o a intirnple? m murmurat,
- Aliatul va inc 11 a
mi-a ra pun el.
D indat ce a spu a ,111-aJll imtit tras u putere, a apu ..
va de brate. Yen a de ub oglinda. ra c 0 fona ab OTanta, Cafe crea 0 pre iune unifornla peste IOlln jurul cadrului.

J16

- Tine oglinda trins, dar n-o parg mi-a poruncit don


Juan. U te ta a ab orbit, u I a Ii tul scufunde pre adine
oglinda.
Forta care ne tragea in jo era uria A. Am imtit ca 0 A mi
e rupa degetele au ca 0 a fiu zdrobit de tincile de pe fundul
apei. Don Juan icu mine ne-am pierdut amindoi echilibrulla
un moment dat si a trebuit a coborirn de pe pietrele plate. Apa
era putin adinca, dar zbaterea aliatului injurul ramei oglinzii era
la fel de inspaimlntatoare ca icind am fi fo t intr-un fluviu. Apa
din jurul picioarelor noastre se rotea nebune te, dar im ginile din
oglinda ramineau netulburate.
- Atentiel a trigat don Juan. Vine!
Tra ul -a transformat intr-o impingere de dede ubt Ceva
tragea de marginea oglinzii; nu de marginea exterioara a ramei,

de care tineam noi, ci de cea interioara, a ticlei. Era ca i cind


uprafata ar fi fost, intr-adevru-, 0 fereastra de chisa si ceva sau
cineva e catara prin ea.
Don Juan i eu mine luptam eu disperare fie a impingem
oglinda in jo ,cind era impin , fie -0 ridicam, cind era tra a.
tateam aplecati $I ne miscam incet in aval fat de 10 ul initial.
Apa er mai dinca i pietrele alunecoase,
- a ridicarn oglinda din apa i a pam de el, a spus don
Juan pe un ton aspru.
Zbaterea continua neabaruta. Parca am fi prins cu rniinile
goale un p te enorm, care inota furio de jur imprejur.
M-aJn gindit ca oglinda era, de fapt, un chepeng si 0 forma
ciudata inc rae
catare prin el. e prijinea pe marginea
ch pengului eu toata greutatea i era de tul de mare ca a deplaeze r Il ctia f lei lui don Juan i a n1 a. u ne mai /edeam.
Distingeam doar 0 m a care incerca a ridice.
Acum, oglinda nu mai t tea pe fundul pei. Degetele mele
nu mai atingeau pietrele, Se afla la jum tatea adincirnii, ,inula

TRI

117

e fortele opu
le mi carilor aliatului i ale naa Ire. Don Juan
pu c 0 a- iintind miini1 p ub oglinda j ca u tr bui
1 apuc rep d ,
-0 put m ridica mai bine, prin forts
rat lor no tr. and i- dat drumul -a inclinat in partea lui.
-am intin reped
-I prind de rniini, dar nu era nimie
dede ubt. Am ovait 0
unda in plu j oglinda a zburat din
miinile noa tre.
- Apuc-o! Apuc-o! a trigat don Juan.
AnI prin oglinda exa t cind era gata
aterizeze pe pietre.
. ridicat-o din apa dar nu de tul de rep de. Apa emana cu
un clei, Cind am Ira oglinda am tra si 0 bucata de material

u, ca un caUCIUC, cafe rru- mul pur i irnplu, oglinda din


miini j a cazut la 10 10 ap .
Don Juan, dind dovada de 0 extraordinara agerime, a prin
oglinda i a ridi at-o fara nici 0 greutate cu marginea in us.
iciodata, in vista mea nu m-a mai euprins 0 asemenea me ..
lancoli . Em 0 tri tete fara 0 baza reala, Am a ociat-o eu amin.. a adincurilor
care le vszu en] in oglinda, Era un amestec
e dOT dupa a ele adin uri iteama d racoroasa lor inguratate,
Don Juan a remarcat ca, pentru lupt tori era foarte natural A
fii tri t fara niei un motiv nurn . Vizionarii pun ca oul lumino .Interpretat drept cimp d energi
imte de tinatia finala on
de cit on e di trug hotar I euno cutului, E te de ajun a
intrezaresti etemitatea dincolo de cocon, p ntru a tulbura comoditatea inv ntarului no tru. M lancolia care rezulta e te uneori
tit de inten a. incIl poate du ]a moan .
A pu c ,c 1mai bun mod d a scapa d melancoli
te
-a iei in ri . A omentati un ton glumet c prima atentie f cea
otul pentru a rein taura ordinea tulburata d cont luI m u cu
. atul. Deoar.
nu
put a r in taura prin mijlo ce rationale,
prima atenti 0 f a concentrindu- i to te puterile a upra
hi tetii.

11

11

I-am pu c , in orice caz melancolia era reala, Sa te la i


pr d i, fii po omorit nu potrivea eu sentimentul de ingu-

ratate pe care I-am re imtit cind rni-am arnintit de a le adincuri.


- Ceva ajunge in firsit la tine, a pu el. imic nu este m31
inguratic decit eternitatea, ~inimic nu te mai cornod pentru
noi deeR fap11l1ca fntem f:Lin~e umane. Acea ta e te mLT-ade\'tu',
alta contradictie - cum poate omul
e mentina in limitele
urnanitatii ale i a e aventureze totu i de bunavoie in Inguratatea b oluta a eternitatii? Oricind ei rezolva aceasta ghicitoare, vei fi gata pentru calatoria definitiv '"
Am but atunci cit poate de . ur care era motivul tristetii
mele, Era un
timent recurent, unul pe care nu-l voi uita niciodata, pma cind nu-mi voi da eama din nou de acelasi lucru: nimicnicia umanitatii fala de imen itatea acelui lucru In ine, pe
care-l vszusem reflectat in oglind ..
_ "iintele umane sint, intr-adevar un nimic, don Juan, am
pu eu,

tiu exact ce gindesti mi-a raspun el.


- Sigur, intern un nimic, dar tocmai as e te provocarea
finala: aceea ca noi, ni te nimicuri, putem infrunta inguratatea
temitatii.
Apoi a schimbat bru
ubi tul, lru indu-m cu gum de hi, fara . a apuc pun ultima intrebare. A inceput a di ute depre confruntarea noastra cu aliatul. A spus ca, mai intii de oate,
lupta cu aliatul nu fu e 0 gluma, II fu e chiar 0 problema
de viata i moarte dar nici ceva lip it de importanta,
- Am al tehnica
, a continual el, pentru ca. rru-a aratat-o binefac torul meu. Cind I-anl rugat a-mi dea un e 'emplu
din tehnicile vechilor izio[lari, fo t cit p ce Ie ine de ri :
rug mintea mea i-a amintit de propria a exp rienta. Binef torul au n gualuJ 04li~ II f; cu e de emenea, 0 demontrail dura a aceleia i telLnicl.

Don Juan a pu c
e a conf ctionat rama oglinzii
din lernn ar fi tr buit -mi cear
(. la fel, dar a vrut a
sue ce -ar intimpla dac rama ra mai olida decit a 1ui au a
. C torului u. Ram I lor -au rupt i aliatul a reu it a ia
~ fiecare data.
Mi-a e plicat ca, in timpul propriei aJ rperiente, aliatul a
rupt ram. El i binefa torul u au ram cu doua bucati de
lemn in mina in timp ce oglinda -a cufundat i aliatul a ie it
Binefa torul lui ria la ce probl me
tepte, In reflectia
oglinzii, ali tU nu int chiar in paimintatori, pentru ca e vede
umai 0 forma 0 m a. Dar, cind ie ,in afara de faptul ca arata
in spaimintator tnt 0 belea. A marcat ca, de indata ce i j paa e nivelul, e te foarte g u
mai intoarca, Acelasi lucru
valabil ipentru oarneni. D
vizionarii se aventureaza la
ni velul acelor creaturi, exi ta toat an ele A nu e mai auda
niciodata d ei,

- Oglinda mea a fo t farirnata de forta aliatului, a pu el.


u rnai ra nici 0 f
ialiatul nu mai putea intoarce, a
a a venit dupa mine. De fapt luat-o la fuga dupa mine ro toolindu- " -am tirit in patru lab , in cea mai mare viteza
rlind ingrozit. Am luat-o 1a fug p te dealuri, de par eram
o date Aliatul s-a aflat tot timpul la citiva centimetri de mine,
Don Juan mi-a u. ca binef eaton a! au a fugit dupa 1 dar
ra prea b trin inu e put a mi a destul de repede; a avut In a
intelepciunea a-i pun lui don Juan a e intoarca. n f lui
acest
putut lua m uri p ntru a c pa de aliat ..A tri at c . 0
f c un oc i don uan tr buia
lerge in cere pina ra
otul g t . A Juat-o maint
adUlle crengi u at in tirnp
n Juan a alergat p un deal innebunit de fric .
n Juan mi-a nlarturisit
m limp ce aJerga in r i-a lrecut prin minte ca binefa. torol. u. avura de fapt ituatia. tia ,
,,0.

... 1

,
i

120
acatorul

e bucure in orice

u era un luptator c pabil

ituatie, 0 c nu iin a a? Pret de 0 clipa - infuriat atit de


rau p bin rae torul u, incit aliatul nu l-a mai urmari iar don
JUaJl i-a acuzat xplicit binef atorul de r urate. Binef c torul
nu i-a ra pun ,dar a facut un g t de groaza cind -a uitat din ..
colo d don Juan i aliat, eare-i domina amenintator pe amindoi,
Don Juan a uitat d furia a i a inceput din nou alerge in cere.
_ Binefacatorul meu ern, Intr-ade ar, un batrin impielitat~ a
pu don JUaIl rizind, InvQ}a a rida in mea lui" u i citea
p

ata a a crt e putea prefa

realitate, rid

in ziua

a plinge

a e furio

cind, in

aceea in limp ce m urmar a aliatul,

binef c torul a tat i -a aparat d

Am auzit
fiecare data cind

uza iil mi.

doar frinturi din lunga sa conver atie, d


alergam pe Itnga el. Lind a terminat eu a ta am auzit frinturi din
alta explicatie lunga: c trebuia a adun multe 1 mne, c aliatul
era mare,

ca

focul trebuia

it fie la fel d

man vra put a a nu tina.


_ umai frica mea innebunitoare
parte.

to eel

din urma

rna

mar

ca aliatul, ca.

a merg

mai de-

i-a dat eama probabil c era cit

ce

~ cad rapu d epuizare; a f ut focul i m-a parat cu fl carile

de aliat.
Don Juan a pu ca au tat toara noapt

ling foe, eel mal

a piece

rnai aduca crengi

rau ra cind binefacatorul trebuia

u cate i-l ta a ingur. Era atit de in paimintat, incit i-a promis

lui Dumnezeu c va p
icalea cunoa t rii i va fa f rmier,
_ Dimin ala, dupa ce-mi epuiza emtoata en rgia, aliatul a
'!r'OU it . m bage-n foe i m-arn ars au a adaug t don Juan ..
- Ce s-a intimplat cu aliatul? m-am intere at.

- Bin ac torni m u nu mi-a pu nielodat ce -a intimplat


eu el, Jl1i-a rnspun . Dar cred cA alear.g ~i unl aiurea, Cam ~ta,
in vcind
g a a drurnul ina poi.
- C -a intimplat cu promi jun a ta f ut lui Dumnezeu?

)21

TRI

a nu rna ingrijorez. Fu e
o prorru iune buna dar nu tiam tunci ca. nu are cine sa auda
asem n a promi iuni, p ntru ca nu i ta Dumnezeu, 'u inl
d Cit emanatiile ulturului ilor nu Ii pot face promi iuni.
- Ce -ar fi intimplat daca le-ar fi prin aliatul? am intrebat.
- Poate ca as fi murit d frica, Daca as fi tiut ce insemna ..fl
fiu prin t-a fi lasat -0 faca, La vremea aceea, eram Ullom nechibzuit, Cind te prinde un aliat fie faci atae de cord i mori de
frica, fie te lupti cu el. Pe urma, dupa ce e zbate feroce, energia
aliatului cade. Aliatul nu ne poat .ace nimic i nici inver.
acatorul meu mi-a pu

Sintem

parati de un abi .

Stravechii vizionari credeau ca, in momentul in care energiile liatului ad, acesta i$i preda toate puterile omului. Aiurea!

echii /izionari aveau aliati care veneau din urechile lor si

puter a a

tora nu in emna nimic pentru ei.

Don Juan mi-a explicat

trebuit lamureasca
Jucru care conteaza

ca noii vizionari

tA confuzie, Desco

fu

ra cei care

ca. ingurul

impecabilul, adica energia eliberata, Au


exi tat, intr-adevar, unii /izionari travechi care au fost alvati
de aliatii lor, dar
t fapt nu avu
e nimic d -a face cu puterea
liatilor de a-i apara de ceva; mai degraba caracterul impecabil
a] oam nilor le p I J'ru
a folo
cae nergia celorlalte forme
de ,i \ ..

oii vizionari au d op rit, de a menea, eel mai importanr lucru de 'pre iati: c anume ii face nefolositori sau folo itori p ntru om. Aliatii nefolo itori, car exi ta in numar mare,
lot aceia ar au eman tii interio re incomparabil
cu
eOlanaliile noa ' . int att~de dw ri,n d noi, in It nu ne pUlem
folo i d i. AJli aliati, in numar foart mi
cu noi,
adic po da m nalii 0 azional c re e pOlrive
cu al
noa IT-.;,,
t

RJ

RJ,",

122
_ Cum

utilizat ace

tip de liat de c tre om? am in-

12

urprin
ezi de c int capabili oamenii,
_. t pin
con tiinta mi-a raspun el, echii vi-

i ramin

at

treb t.

Olai

_ Ar trebui folo im alt cu lint nu "~ utiliza", a r pun el.


A pune c
a ce elf 10 intre izionarii i aliatii de a e t tip

zionari er u aberanti, In drumurile lor pre adincuri, au d cop tit minuni, Era 0 rutin pentru ei a gaseasc . aliati,
Bineintele , ti-ai dat
a pina acum ca "adincuriJe" tnt 0
figura de til. u exi
adincun, doar manevrarea constiintei,
Totu i, vechii /izionari nu i-au dat eama de acest lucru,
I-am explicat lui don Juan , din -mi pu e e de pre exrienta eu aliatul plu propria mea impresie subiectiva, cind
am simtit forta aliarului in p ,am ajun la concluzia ca. aliatii
int foarte agre ivi.
- u chiar a spu el, u pentru ca nu ar avea de. Lula energie
a fie agresi i, ci mai degrab all 0 altfel de energie. Seamana
mai mult ell un curent electric. In timp ce fiintele organice eaman mai mult cu valurile de caldura,
- Atunci de ce te-a urmarit atita tirnp?
- u e te nici un mi ter, mi-a raspun . Frica animalica e te
cea care-i atrage cel mai rnult; elib r aza acel gen de energie
care li petri ve 1). manatiile din interiorul lor int atilate de
frica animalica, Deoar c frica mea era irationala, aliatul -a
imtit atras au, mai degraba, frica mea a ag tat aliatul inu i-a
n1ai dar drumul.
A pu ca vechii vizionari int cei care au de cop tit c
aliatilor Ie place frica animalica mai mult decit orice, Ba chiar
au ajuns pina acolo inClt au oferit-o special aliatilor lor periind
oam nii de moart .
hii vizionari erau con 'in i ca. aliatii
aveau entimente umane, dar noii /izionari vedesu altfel
lucrurile. /edesu a aliatii int atra i d nergia elib rata de
emotiile lor; iubirea e te la fel de eficient .ca ura u tri tetea.
Don Juan a ad ugat ca, d ca ar fi nutrit iubir fata de acel
__
j tt ali tul ar Ii venit orieum, dupa el, d i umlarirea -ar fi d f~uratintr-o al~ tmo feta L-an1 intrebal d a aliatul nu I-ar nlai

e te un himb mutual de energi .


- Cum ar 10 a e t. chimb?
_ Prin em natiile lor a eman toare, mi-a rn pun el. Ac te
emanatii apartin, fireste, con tiint i tingi omului; partea pe
care omul obi nuit nu 0 folo e te niciodat . Din ace t mali ,
aliatii int total parati de lumea con tiint idrepte d panea rationala,

A afirmat ca rnanatiile aseman toare f ..


amindoua 0
baza comuna, Apoi, prin .ntermediul a t ifamiliaritati,
tabil te 0 legatura rnai profunda, care permite ambelor for me de
viata a profite. Vizionarii cauta calitat a et rica a aliatilor; int
foart eficienti ca cercetasi si paznici. Aliatii, la rindul lor, cauta
cimpul energetic mai putemic al omului, prin intermediul caruia
pot materializa
-a a igur t C -izionarii e cperimentati e folo c d
ace te ernanatii comune, pina Ie aduc in prin plan; in acel mom nt ar loc chimbul. Sa-a f chii -izionari nu au in, 1 ce t
proc si u creat t hnici comple e de a pri i in adincurile pe
care I vAzu'em])1 oglinda ..
_ Vechii vizionari a /eau un instrument foarte complicat
care-i ajuta a coboar ,a continuat 1.Era 0 fringhi ra ucit in
mod dec bit p care i-a legau in jurul taliei. A ea un capat
rnoale, inmuiat in ra in .care
otrivea In burl, ca un dop,
izionarii aveau unul "au mai multi a i tenti, car -i in au d
fringhi ,in timp e pi rd u in contemplarea din curi Ior, a
prive ti direct f flectia unui I adinc i limp d
te, vid nt,
nlult nlai opl itor i periculo declt ce am f ut noi cu oglinda.
- Dar oar clliar cob rau eu trupul? am intrebat ..

124

fi urmant, daca i-ar fi stapinit tearna. A ra pun ca tapinirea


fri ii erau un true al vechilor vizionari, Au invatat -0 controleze
pina intr-atit, Jneit puteau -0 elimine, I.atrageau aliatii cu propria lor teams i inlaturind-o treptat, ca min area i i tineau aliatii ub control.
- Acei vizionan travechi erau oameni in paimintatori a
continual don Juan. u a folo itimpul trecut - int in paimintatori chiar i azi. copul lor e te domine.
tapineasca totul,
- Chiar i azi don Juan'] l-am intrebat eu incercind a-t fae
a-mi explice mai departe.
A schimbat ubiectul, spunind c{lrata ocazia de a se speria pe te rna UTa. A pu ca in mod igur felul in care acoperi em rama oglinzii cu rnoala impiedica e curgerea ape) in
patele ticlei. Con idera ca fu ese factorul deci iv care impiedicase aliatul a zdrobeasca oglinda,
- Pacat a pus el, Poate ca ai fi ajuns sa-l placi pe aliat,
Apropo, nu era acela i cu eel care venit cu 0 zi inainte. eel
de-a] doilea iii mana perfect
- u ai i tu aliati, don Juan?

- Dupa cum tii, am aliatii binefacatorului meu nu-a ra pun el. u pot pune ca nutresc acelea i sentimente pentru ei
ca binefa atorul meu. Era un om enin dar pa ional, care a
renuntat cu damicie la tot ce po eda in lu iv la energia a. lSi
iubea aliatii, Pentru el nu era nici 0 problema a lase aliatii a-i
folo ru ctt energia i a e materializeze, Era rnai ale unul care
putea chiar a ia 0 fOJ Ina umana grote ca.
Don Juan c ntinua punind ca, deoarece nu era partinitor
rata de aliati, nu-mi permi e e a-i cuno c u adevarat, cum
bin facarorul lui cu el, in timp
afla in onvale
ta,
dupa rana d la piept, Totul a in eput de la gindul ca
binefacat oru I 1ui ern un om eiudat. Dup ce de-abia apase din
gh arel unui tiran jo nic, don Juan banuia a jar azu e intr-o

125

aa

tepte citeva zile, - i recapete puterea si


poi a fuga cind batrinul nu era aca a. Dar batrinul ii citi e.
probabil gindunle, pentru ca, intr-o zi pe un ton confidential, i-a
optit lui don Juan ca ar trebui a se inzdravenea a mai repede,
ca a" ape amindoi de temni erul i tortionarul lor. Apoi,
tremurind de frica si neputinta, batrinul a deschis usa si a aparut
in camera un om mon truo , cu fal! de pe te, ca si cind ar fi tras
cursa, Intentiona

cu urechea pina atunci, Avea 0 culoare gri-verzuie, W1 ingur


ochi urias, care nu clipea si era mare cit usa. Don Juan mi-a

declarat ca a fo t atit de surprin i ingrozit, incit a lesinat si i-a


trebuit ani de zile a- i revina,
- Aliatii tti iti int folositori, don Juan? am intrebat,
- E te foarte greu de spu a raspuns el. lmi iubesc aliatii pe
t

care mi i-a dat binefacatorul meu. Sint capabili sa ofere 0


netarmurita afectiune, Dar, pentru mine int de neinteles, Mi-au
fo t dati drept insotitori, in caz ca 0 a ramln vreodata ingur in
acea imen itate care consta din emanatiile VulturiJor.

7. PUNCTUL DE ASAMBLARE

Don Juan i-a intrerupt e plicarea mai triei cons tiintei limp
de citeva luni, dupa confruntar
mea cu aliatii. Intr-o zit a in..
ceput din nou. Acea ta revenir a fo t d clan ata d un eveni ...
ment ciudat,

Don Juan era in nordul Me cicului. ra tirziu dupa-amiaza,


YndatAc am ajun In ca a lui de acolo, m-a tran pu in starea
can tiintei 1 \'ate. ,fi-anl amintit im diat ca don Juan.. intercea intotd auna la onora con iderata un mijloc de reinnoire.
Imi e 'plica
un nagual In alitat d conducator cu responsabilitati wi .trebuie ~ aiba un pun t fizi de referinta, un loc
in care
e produ a 0 conflu nta de n rgii, D ertul onora
era p ntru el un a menea 10 .
Cind am intrat in tarea de on tiinta elevat .am ob ervat

ca mai ern ineva care a undea ill miintun ric, in c . L-am


inlJi b t p don uan daca Genaro fa cu el. i-a ra pun ca era
ingur c -I r maroa m p unul dintre ali \i eel care pazea ca a.
Don Ju n facut atunci un ge t ciudat, -a trimbat, ca i
cind ar fi fo t urprin au ingrozit, D odat . aparut forma
inspaiminl toare la u camerei und t t 11. Prezenta trainului
mea p riat atlt d tare, incil m-a apu at amet ala. Inainte a-mi
revin din spairna omul ..a n pu tit a upra m a cu 0 f TO itate

27

cumplita, Cind rn-a apucat d brate am tr ant de parca m..ar fi


curentat ..
Am rama mut de groaza, Don Juan imi zimbea, Am mOTm it am gemut, incercind a de hid gura ca. a trig dupa ajutor, i am imtit din nou 0 tre arire i mai mare.
Ornul In-a trin mai tare i a incercat a rna trintea ca jo .
Don Juan m-a indemnat foarte lini til sa-mi revin, a nu lupt
inlpotriva paimei ci rna ta in -oia ei.
- Teme-te, fara a fii ingrozit a pu el.
Don Juan a venit al: too d mine si, fara a intervina in lupta, mi-a optit la ureche ca ar trebui a rna concentrez a upra
punctului mijlociu al corpului meu,
Pe parcursul
anilor,
in
i
t e -mi rnasor eu exactitate cor
pul .i a ga c cu exa titate punetul de mijloc, atit in lungime,
cit i in latime, Spusese intotdeauna ca un asemenea punct este
adevaratul centro al energiei p ntru noi loti.
De indata ce mi-am concentrat atentia a upra punctului de
mijloc, omul mi-a dat drurnul. in momentul acela, mi-am dat
earna ca ceea ce luasem drept lint umaria era 0 aparenta, In
clipa in care si-a pierdut forma umana pentru mine, aliatul a
de /enit un trop amorf de lumina opa a. A plecat de linga mine.
-am luat dupa el, impin de 0 forta uria , care m-a facut a
urmare c lumina opaca,
0011 Juan In-a oprit.
-a condu cu blindete pe veranda
c ei im-a facut ma : ez pe 0 tada olida, pe care 0 folo a
drept banca,
Eram profund tulburat de e perient dar imai tulburat de
faptul ca fnca mea paralizanta di paru aut de reped si compl t.
Am di utat d pre bru
01 a ~ himbar . Don Juan a afirmat c nu era nimic ciudat in legatur eu a
13 himbare ica
teama nu xi ta atita limp cit lumina con tiintei a trecut dincolo
de un anumit prag in co onulomului,

128

P urma a inc put a-mi e pli . A contur t pe curt ad varurile r feritoare Ia constnnta, de pre car di cuta e: faptul ca
nu exi ta 0 lume obi tiva dear un uni ' r d cimpuri energelice P car vizionarii le nume c emanatiil Vulturului. ce fiintele umane int ale tuite din emanatiile
ulturul ui i slot in
esenta bule de nergie luminoa a; fi are dintr noi e te lnvaluit
intr-un cocon care cuprinde 0 mica portiun din ace te emanatii.
Aceasta con tiinta e te realizata de pre iunea con tan pe care
emanatiile din afara coconului numite emanatii libere, 0 rcita
asupra celor din interiorul coconului. Acea ta constiinta da
na tere perceptiei, care produce cind emanatiil din interiorul
ooconului
aliniaza ell emanatiile corespunzatoare din exteriorul Ior,
- Urmatorul adevar e te acela ca p rceptia are 10 ,a continuat el, pentru ca in fiecare din noi exi ta un agent nurnit punct
de a amblare, care electeaza emanatiile int me i externe, in
vederea alinierii. linierea pe care 0 p rcepem drept lume e t
produ ul punctului specifi in car punctul no tru de a amblare
este localizat pe coconul no tru,
A r p tat a t lucru d citeva on, pentru a-mi la a timp it
inteleg. Apoi a pu ca, p ntru a corob ra adevarurile de pre
constiinta am nevoie de energie.
- Ti-am pu ,a continuat el, ca.I gatura cu micii tirani ajuta
vizionarii a realizeze 0 man vra sofi ticata: cea man ra
con tfl in mutarea punctelor lor de asamblare.
A pu ca, pentru ca eu . p rc p un aliat, mi-am mutat
punctul de a amblare departe d pozitia obisnuita, Cu alt cu ..
vinte, lumina con tiintei mel
muta e dincolo d un anumit
prag, anihilindu ..mi frica, To te ce tea -au intimpJat p ntru ca
a am un urplu d energie.
Mai tiniu, in noaptea ace a, dupa ce ne-anl intor di_ntr-o
L-~"cur'i pe muntii din jur care facu e parte din inva\ turile ale

L 1.1

TRJ

pentru part a dreapt , don Juan rn-a pu din nou "a me


intr-o tar d con tiint elevat

129
tran

pun

apoi i-a continuat e cplicatia,

di-a pu a p ntru a di cuta d pr natura pun tului d asamblare trebuia a inc ap cu 0 di utie de pre prima at ntie,
A pu ca noii -izionari cere tau caile neob r 'at in care
function aza prima atentie i, pe m urn c incercau a Je explice
altora, au creat 0 i rarhi
ntru adevaruri de pre con tiinta, M-a
a igurat ca. nu orice vizionar e te di pus a dea explicatii. De
xemplu, binefacatorului au nagualul Julian, putin iipa a d
explicatii, Dar bin facatorul nagualului Julian nagualul Ella p
don Juan avu
noro ul -I cunoasca, era inte at dele.
Din explicatiile indelungi i detaliate ate nagualului Elias, din
cele laconice ale nagualului Julian i din propriile ale lucruri
vszute don Juan a ajun a inteleaga j a coroboreze acele
adevaruri.
Don Juan a spu ca prima noastra atentie trebuie ~ coata in
vid nta anumite ernanatii lectat din banda mgu ta d ernanatii in care e te localizat constiinta umana pentru a adu e in
prim plan Ium a p ar 0 p rcepem. Emanatiile Inlaturate ~c
aft mc la indemina noa tra, dar ramin inactive, necunoscut
nou p durata vi tii no tre.
oii vizionari numes emanatiile coase in evid nta p rtea
dreapt , con tiinta normal .Jumea a ea ta, cuno utul prima
atentie. mulle nume t r alilate rationalitate, bun-sim].
Eman tiile oa e ill evid 11t lc tuie C 0 mar pane din
con tiinta omului dar 0 foarte mic portiune din p trul total
..
"
~..
man tu mt prezente In mt riorul coconului unui om,
Emanatiil neluat in 'eaJ11 din banda unui 011] irn con d t
un fel d p ambuI I~ ne uno ut, n uno utu1 in In on lind
din lotalul emanatiilor ar nu a part din banda um

ling ,naguallli

cealalt

lurne necuno

utul, e d - doua

atenn .
- A t pro
d coat J1 in vid 11' a unor anumite emanatii, continual don Juan, a fo t de operit i pr ti at de chii
vizionari. Ei j...all dat eama ca un nagual au 0 femeie naguaJ
poate impinge aceasta eoatere In id n\A dincolo de emanatiile
obi nuite i 0 poate deplasa catre cele inve inate, A
ta impingere e te cuno cuta drept.lovirura nagualului.
Don Juan a pu ca re pectiva depl are a fo t utilizata de
vechii izionari in mod practic, pentru a-i tine legati p ucenicii
lOT. Prill acea lovitura, i-au facut u enicii
intre intr-o tare de
con tiinta elevat , impre ionanta, In timp c ace ria erau
dec ebit de upu i, vechii vizionari i-au lnvatat tehnici aberante,
car i-au tran format In oameni ini tri.Ia fel ca profe orii lor.
oii vizionari folo c ac a i t hnica dar, in lac ~Outilizeze in copuri sordide, 0 folo
p ntru a.. idirija ucenicii a
invete de pre po ibilitatile omului,
Don Juan a explicat ca lovitura nagualului trebuie fie data
intr-un punct anume, in punctul de a amblare care variaza de Ia
om la om, De a menea lovitura trebuie fie data de un nagual
are vede. M-a a igurat ca e te la fel de inutil ai put rea unui
nagual, a 11U vezi au
vezi dar
nu ai pute:rea unui nagual.
In ambele cazuri, e obtin drept rezultat imple lovituri. Un vizionar poate lovi ill punctul xact ls n firsit, fara sa aiba puterea
de a depJa a con tiinta, iar un nagual car nu vede nu va fi capabil a lovea
in punctul exa t,
A pu de a ernenea c vecllii vizionari au de coperit ca
pUllctul d nlbJare nu . a(]3 in rpul fizie, ci in linvelj ulluI11ino , in cocollul in ltSi. agualul id nliflca acel punct prin
inten itat a a IUJllinoa a i Jllai nlull il impinge decit illo e teo
Porta inlping rii creeazA 0 adincitura in cocon i e te Ie iln\lta
I

ca 0 lovitura In pan a dr apta a pi ptului,


r uflarea,

lovitura care-ti tai


.

tipuri diferit de adincituri? rn-am inter at u.


- int numai dou tipuri, rni-a raspun el. Unul e t 0 conca /itate, celalalt, 0 crap tur ; fiecar are alt efect. Concavitatea
e te 0 caracteri tic t mporar 'i produc 0 depla are temporara - dar crapatura e te 0 earn teri nca profunda, permanenta a
coconului si produce 0 depla are p rmanenta;
A e tplicat cat in mod obi nuit, un cocon lumino intari; de
autoreflectie nu te deloc afectat de lovitura nagualului, Uneori,
coconul omului e te foarte u or d indoit i cea mai mica forta
creeaza 0 dincitura in forma d cupa, car
te 0 treime din Ina...
rimea coconului; au ere aza 0 crapatur care e poate intinde
latimea invelisului in form de ou U pe lungimea lui, facind
coconul a para in ota it in jurul au.
Unele invelisuri luminoa ,dupA ce a aparut adincirura
revin in tantaneu la forma lOT initiala altele ramin a a ore au
chiar zile in ir, abia dupa aceea i i revin, Cu toate ace lea altele
capata 0 adincitura care nece ita alta lovitura din partea nagualului, intr-o zona invecinata pentru a reda coconului lumino
forma initiala. tnt foarte putine cele car 1 i P treaza permaent adincitura, Indiferent cit lovituri prime c de la un nagual,
nu revin niciodata 1a forma lOT de QU.
Don Juan punea mai depart ca adincitura actioneaza a upra primei atentii depla ind lumina con tiintei. Adincitura preeaza emanatiile inaururul in' li ului lumino ivizionarii v d
um prim atentie e con entreaz in alta part ub fOM acel i
pre iuni. Adincitw-a prill d pIa area eman tilor fullurului in
co on, face ca lumina con tiintei a cada a upra altor manatli
in portiuni inacce ibile in mod obi Iluit prim i t n ii.
L-am intJIebat dac lunlin 011 tiintei te vS2ut numai la
uprafata coconului lumino.
II nli-a rA pun imediat. Mi -a
-

.. -j La

ILI_

133
parui ca a cazut pe ginduri ..Mi-a ~ pun dupa vreo zece minute.
A pu. ca, in mod normal, lumina constiintei e te vSzula la ..uprafata coconului tuturor Iiintelor senzitive. Dupa ce omul i~i
dezvolta atentia, lumina con tiintei dobinde te profunzime. Cu
alte cuvinte, este transmisa de la uprafata coconului la un numar
de emanatii din interiorul au.
- Vechii vizionari au stiut ce au facut, cind -au ocupat de
constiinta, a continual el. Ei i-au dat seama ca, prin crearea unei
adincituri in coconul omului, puteau forta lumina con tiintei,
deoarece ea lumineaza deja emanatiile din interiorul coconului,
raspindindu-se la cele lnvecinate.
- Faci ca totul a para 0 treaba fizica, am pus. Cum pot fi
transformate adinciturile in ceva care este doar 0 lumina?
-In mod inexplicabil, lumina e te cea care crecaza 0 adincitura in alta lumina, mi-a raspun el, Greseala ta este ca ramii
in inventarul ratiunii, Ratiunea nu abordeaza omul ca pe 0
energie. Ratiunea
ocupa de in trumente care creeaza energie,
dar nu a aparut niciodata, in mod serios, idee a ca sintem mai
bum decit instrumentele: sintem organi me care creeaza energie.
Sintem 0 bula de energie. Atunci nu este 0 exagerare faptul ca 0
bula de energie va crea 0 adincitura in alta bula de energie.
A pu ca lumina con tiintei creata de adincitura ar trebui sa
fie numita pe drept atentie elevata temporara, deoarece scoare in
evidenta emanatiile care int atit de apropiate de cele obisnuite,
incit schirnbarea e te minim~. Totu$i schimbarea genereaza 0
mai mare capacitate de intelegere i concentrare it mai pre u
de orice 0 mai mare c~acitate de a uita. ViZlonarii nau exact
cum
foloseasca aceasta chimbare pe scara caljtatii. Ei au
~'ilzulea nUlnai elnanatiiJe din jurul celor pe care Ie foJo im zilnic devin brusc luminoase, dupa lovjtura nagualului. Cele mai
indepartate ramin nemi$Cate, ceea ce mseamna cA, in limp ce mt
intr-o tare de atentie elevalA, fiintele umane pot lucra ca 1 cind

ar fi intr-o lume a vietii de Zl cu zi, ecesitatea unui barbat nagual ia unei femei nagual a devenit esentiala pentru ei, pentru
ca tarea dureaza doar atita limp cit ramine adincitura, dupa care
xperientele sint uitate imediat,
- De ce trebuie sa uiti? I-am intrebat.
- Pentru ca emanatiile eu 0 mai mare elaritate inceteaza sa
fie scoase in evidenta de indata ce luptatorii nu mai int in starea
de constiinta elevata, mi-a raspun el, Fara acea scoatere in evidenta, indiferent ce experimenteaza au vad, dispare.
Don Juan a spus ca una dintre sarcinile concepute de noii vizionari pentru discipolii lor consta in faptul ca-i obliga sa-$i
aminteasca, adica sa scoata din nou in evidenta, mai tirziu, acele
emsnatii folosite in timpul starilor de constiinta elevata,
Mi-a reamintit ca Genaro mi-a recomandat intotdeauna sa
m vat sA seriu cu virful degetului, nu cu creionul, ca sa nu string
In emnari, Don Juan mi-a explicat ca Genaro a vrut, de fapt, sa
puna ca, in timp ce rna aflu intr-o tare de con tiinta elevata, ar
trebui sa utilizez emanatii nefolo ite pentru stocarea dialogului
i a experientei si, intr-o zi, sa anulez totul, scotind din nou in
evidenta emanatiile care au fo t folosite.
A continuat a explice ca 0 stare de constiinta elevata este
v~zutSnu numai ca 0 lumina care merge mai adinc inauntrul
formei ovoidale a fiintei umane, ci i ca 0 lumina mai intensa la
uprafata coconului. Totusi ea nu e. te nimic in comparatie cu
umina produ a de 0 tare de constiinta totala, care e te yuutA
a 0 izbucnire de incandescenta in intregul ou luminos. E te 0
xplozie de lumina de 0 asemenea magnitudine, meil marginile
mveli$ului inainteaza i emanatiile interjoare se extind dincolo
de orice limita.
- Ace tea int cazuri peciale, don Juan?
- Bineinteles. Ele Ii se intimpJa numai vizionarilor.
ici un
It om au frinti nu se lumineaza a$a. Vizionarii care ating in

ED

mod deli berat constiinta tolala menta


fie vazuti, Ace ta e te
momentul cind ard launtric, Focul launtric ii con uma, in aceasta
tare de con tiint deplina ei Iuzioneaza cu emanatiile libere i
at uneca in eternitate.
Dup ctteva zile de tat la on ora, I-am du inapoi pe don
Juan in udul Mexicului, unde locuia cu luptatorii i..
Urmatoarea zi a fost caldIl icetoa a. Ma irnteam ametit,
tulburat, Pe la jumatatea dupa-amiezii se lasase 0 lini te neplacuta in oras, Don Juan si cu mine tateam pe scaune confortabile, in camera mare. f-am spus ca viata la tara, in Mexic, nu e te
pe gustul meu. Nu-rni placea senzatia ca linistea din acel oras
era fortata. Singurul zgomot pe care-I auzeam erau glasurile
copiilor, tipind in departare. u am reusit niciodata sa aflu daca
tipau din joaca sau urlau de durere.
- Cind te afli aici, esti intotdeauna intt-o Stare de con tiinta
elevata, a pus don Juan. Asta schimba totul. Dar, indiferent ce
ar fi, ar trebui a te obisnuiesti sa traiesti intr-un oras ca asta,
intr-o zi, vei locui intr-unul asemanator,
- De ce va trebui sa locuiesc intr-Wl OT3$ca asta, don Juan?
- '[i-am explieat ca noii vizionari vor sa fie liberi. Iar liberta ..
tea are cele mai devastatoare implicatii, Printre aceste implicatii
se numara i aceea ca luptatorii trebuie sa eaute schimbarea cu
orice cop. Ai rendinta sa traie ti asa ca acum. Iti timulezi
ratiunea trecind-o prin propriul inventar sau punind-o in opozitie
cu inventarele pri ete nil or. Ace te manevre iti la a foarte putin
timp ..a-Ii exanunezi soarta. Va trebui sa renunti la toate ace tea.
La fel, daca nu ai cunoaste decit lint tea incremenita a acestui
oras ar trebui sa eauti mai devreme sau mai liniu, cealalta fata
a monedei.
- Tu asta fa i aiei, don Juan'/
- Cazul nostru este pUlin diferit, pentTU ca noi intern la
capatul drumului. u mai cautAm nirnic. Ceea ce facem aJei nu
t

135

poate fi intele decit d un Iuptator. e p tre em zilele far-a a


facem nimic. A teptam, Voi repeta neobo it a e 1 lucru: Stirn ca
asteptam i tim ce teptam. A teptam libertareal
i acum ca tii a ta a adaugat el, zimbind, a revenim la
di utia noa tra de pre con tiinta,
De obicei, clod eram in camera aceea, nu eranl intrerupti
niciodata de nimeni i don Juan hotara intotdeauna Jungimea
di utiilor noastre. De data aceasta, a rasunat 0 bataie politicoasa
la u si a aparut Genaro, care -a asezat linga noi, u-l vazusem
din ziua in care fugisem din casa lui in mare graba, L-am imbratisat,
- Genaro are ceva sa-Ii spuna, a zis don Juan. Ti-am explicat
ca e te tapinul constiintei. Acum 0 sa-ti explic ce inseamna. EI
poate sa determine punetul de asamblare sa se adinceasca in ou,
dupa ce punetul a fost deplasat din pozitia sa de lovitura nagualului.
Mi-a explicat ca Genaro mi-a impin punctul de asamblare
de nenumarate ori, dupa ce am atin constiinta elevata, In ziua
in care ne-am du la stinea uriasa a discutam, Genaro a facut
ca punctul meu de asamblare a se depla eze erios in partea
tinga - de fapt, atit de serio melt a fo t putin periculos.
Don Juan -a oprit din vorba $i a parut gata sa..j cedeze cuvintul lui Genaro. A dat din cap ea i cind ar fi vrut a-i faca
mn lui Genaro a spuna ceva, Ace ta -a ridicat i a venit linga
t

mme.
- Aacara e te foarte importanta, mi-a zi el blind.

Iii amin ..

te ti ziua in care te-am pu a te uiti la reflectia luminii pe 0


bucata de cuart eind tAteam pe tinea aceea mare?
Mi-am amintit, cind I-am auzit pomenind de ea.
in Zlua aceea, dupa ce don Juan a ta ut, Genaro a aratat
refraclia luminii in limp ce aceasta berea printr-o bucata de cuart
1u truit, pe care 0 scose e din buzunar i 0 pu ese pe stinca

TRI

ED
turtita.

tralucirea cuartului mi-a atra imediai atenua, Pe urma

m-am trezit intin pe ~tinct! in timp ce don Juan late linga

rrune 1 rna pnvea mgnjorat.


Ma pregateam sa-i pun lui Genaro ce-mi aminti em cind a
inceput deodata sa vorbea ca. Mi-a optit la UT che i a f cut
emn pre una din cele doua lampi cu petrol din camera,
_ Uita ...te la flacara, mi-a spus el. u are nici un pic de caldura. Flacara pura te poate duce in adincurile necuno cutului.
In limp ce vorbea, am inceput simt 0 presiune ciudata; era
o greutate fizica, lmi tiuiau urechile; punctul acela rna orbea,
inc~t de-abia mai di tingeam mobila. Pare -mi pierdu m vederea. De iaveam ochii deschisi, nu vedeam inten itatea luminii
lampii cu petrol. Totul 'in jurul meu era intunecat. clipiri fo fore cente luminau bema. Apoi, la fel de repede cum di pam ,
It.

mi-a revenit vederea.


u-rni dadeam seama unde eram. Mi e parea ca plutesc intr-un balon. Eram ingur. Mi-era frica iratiunea se grabi e a
eon truiasca 0 explicatie care mi e parea logica in momentul
cela: Genaro rna hipnotizase foJo indu- e de Haem lampii cu
petrol. Ma imteam aproape ali facut ..Pluteam in lini te incercind a nu rna ingQjorez. Credeam ca un mod de a evita ingrijorarea era a rna concentrez asupra etapelor prin care va trebui a
tree la trezire.

"1-

Primul lucru pe care l-am ob ervat a fo t ca nu eram eu


umi. u puteam a rna uit la nimic pentru ca nu aveam cu ceo
Cind am incefcat a-mi examinez corpul, mi-am dat eama vu
de-abia eram con tient, i totu i era ca si cind as fi privit in patiul
infinit. Erau nori amenintatori d lumina. tralu itoare i rna d
inluneri totul flind in mi are. Am vAZul clar 0 unda lipiloare
care venea pre mine, ca un enol IT. val molcom de ocean. All
tiut atunci ca enun ca 0 baliza plulind In pa\iu i c~ valu} 0
rna ia j 0 a rna duca mai departe. A.nl acceptat ace t fapt ca pe

ce 'a inevitabil, Dar e 1 inainte


rna lovea ca, -a intirnplat
ceva cornplet nea teaptat: 0 rafala de vint m-a zbur t din calea
/alului.

Forta vintului rn-a du cu 0 vitezs uluitoar . Am (recut printr-un tunel imen de lumini inten colorate. Mi s-a tulburat complet vederea . apoi am imtit ell rna trezeam, ca vi em. Fu e
un vi hipnotic, indu de G naro. in urmatoarea clipa eram in
camera, cu don Juan iGenaro.
'
A doua zi am dormit aproape tottirnpul, Tirziu, dupa-amiaza,
don Juan i cu mine am reluat di cutiile. Genaro fu e e mai
devreme, dar refuza
a puna ceva despre experienta mea.
- Genaro ti-a impin din nou punctul de a amblare noaptea
ecuta, a pu don Juan. Dar poate ca a facut-o cu prea multa
forta,
I-am pove tit nerabdator lui don Juan ce vazusern, la care el
zimbit, vadit plicti it.
- Punctul tau de asamblare -a depla at din pozitia normala,
pu el, ~i
acest fapt te-a flit
percepi emanatiile care nu
rcep in mod obisnuir, Pare 0 nimica toata, u? Cu toate acest't;;.C1. e te 0 realizare
uprem P care noii vizionari se traduiesc
-0 eJucideze,
Mi-a explicat a fiintele umane aleg in repetate rinduri acerea j ernanatii pentru perceptie din doua motive. Primul si eel

mai important e te acela ~ am Io 1 illvfitati ca aceJe ernanatii int
rceptibile, i r al doilea eft pun tele noa tre de a ambJare eecteaza i prepar a ele emanatii pentru a fi foJo i .
- Fiec re fiinta uman ar un punct d a ambl , contiuat el, care electeaza emanatii pentru a Je scoate in 1d n .
lzionarii pot vedea da a fljnteie recepti,'e I
n
.c--_parta e acee i viziune a upra lUlllii, \Iazind d
em anale sele tale de punctele lor de "anlblare int
1 a 1.
Iii' ....

--

---,.-.

is'

LL

TRIC

139

A afit mat c una dintre cele mai importante realizari pentru


noii izionari a fo t sa de opere ca locul in care se gaseste punctul pe coconul tuturor fiintelor vii nu e te 0 cara teri tica permanenta, ci e fixeaza acolo din obi nuinta, A a se explica
a centul deo ebit pus de noii vizionari pe noi actiuni, noi practici. Dore c cu di perare a ajunga 1a noi utilizari la noi obi

ceiun,
- Lovitura nagualului are mare importanta, a continuat el,
pentru ca ea face punctul sa se mi teo Iimodifica locul. Uneori,

ea creeaza chiar 0 crapatura permanents. Punctul de asamblare


e te dislocat complet, Si constiinta se schirnba radical. Dar 0
problema de si mai mare importanta este intelegerea corespunzatoare a adevarurilor despre constiinta, pentru a ne da
seama ca punctul poate fi deplasat din intenor. Din pacate insa,
fiintele umane pierd intotdeauna pentru ca n-o fac. Pur si simplu, nu-si cunosc po ibilitatile.
- Cum se poate realiza acea schimbare din interior? m-am
mteresat
- oii vizionari pun ca acea realizare e te chiar tehnica, a
pu el, Afirma ca, mai intii, trebuie sa-ti dai seama ca lumea pe
care 0 percepem e te rezultatul faptului ca punetele noastre de
a amblare se afla intr-un anumit loc pe eocon. De indata ce e
intelege ace t lucru, punctul de a amblare e poate depla a
aproape dupa cum dorim ca urmare a noilor obiceiuri.
u prea am priceput ce tntelegea prin obiceiuri i1-am rugat
. a rna lamureasca,
- Punctul de a amblare al ornului apare in jurul unei zone
defmite a coconului pentru ca il comanda Vulturul, a pu el,
Dar locul exact e te determinat, de obicei, de aete repetate. Mai
intii, invatam ca e poale ana acol0 i apoi il comandam chiar
nOl sa fie acol0. Comanda noastra devine comanda Vultundui i
acel punct e te ftxat in locu) respective Gindeste-te cu multa grija

......
' urmatorul lucru: comanda no tra devine comanda Vulturului.
echii vizionari au platit ump pentru aceasta descoperire, Vorn
.
.
"'" .
.
Yen) mai urziu upra ace tui a pect,
Mi-a pus din nou ca vechii vizionari se concentrasera exclusiv
creeze mii de tehnici complexe de vrajitorie, Dar nu i-au dat
ama niciodata ca di poziti vele lor ofisticate, orieit ar fi fost
e bizare, nu erau altceva decit niste rnijloace menite sa di truga
ixarea punctelor lor de asamblare i a Ie faca sa se deplaseze.
L-am rugat sa-mi explice ce spusese.
- Ti-am explicat ca vrajirona este ca si clod ai intra pe 0 train fun data, mi-a ra pun el, Vreau sa spun ca practicile
uitore~ nu au nici 0 valoare intrinseca Valoarea lor este indiecta, pentru ca adevarata lor functie e te aceea de a face puncde asamblare sa se deplaseze, determinind atentia prima sa-si
uleze controlul asupra acelui PWlCt
oii vizionari si-au dat seama de adevaratul rol jucat de
cele practici vrajitoresti si au hotarit sa treaca direct la dela area punctelor lor de asamblare, evitind ritualuri $i incantatii
a ro t, Ritualurile si incantatiile int Decesare totusi la un
...ioment dat in viata fiecarui luptator, Te-am initial per onal in
oate genurile de proceduri vrajitore ti, dar numai ca sa-ri disg prima atentie de la forta de cufundare in ginduri, care Iii line
unctul de asamblare fixat rigid.
A adaugat ca impletirea obse iva a primei atentii cu cufunarea in ginduri sau ratiunea este 0 putemica fOJ1A liant j C! ace.~ ritual uri, datorita faptului ca au un caracter repetitiv, forteaza
rima atentie
elibereze energie din contemplarea mvemaruui. Ca urmare, punctul de a amblare iSi pierde rigidiratea,
- Ce se intimpl cu cei ale carer puncte de asamblare i~i
ierd ngiditatea? m-am mtere at eu.
- Daca nu int luptAlori, a pu el, zunbind, cred ca si-au
ierdut minnIe. A$a cum ai crezut $i tu, odala, ca innebunesti.
~W.&

-14

1 0

Daca int lupt tori, tiu ca au inn unit dar a t apta rabdatori.
zit
Ii anato fizic 1 p ihic in earnna
ai un punct de
a amblare n mi at.. Cind s d pia az1\ in eamna practic ca nu

mai e ti in rnintile tale.


A pu ca luptatorii al carer puncte de a amblare -au depla at au doua optiuni, Una e. t a e a' admit ca int bolnavi
i a poart anormal, reactionind motional la lumile ciudate
la care mt obligati a fie martori d c tre forta de deplasare; iar
alta e te a ramina impasibili neafectati, tiind ca punctul de
asamblar revine intotdeauna la pozitia a initials.
_ i daca punctul de amblare nu revin la pozitia sa initia-

la? am intr bat.


_ Atunci, a ei oameni int pi rduti, a spu el. Fie sint nebuni
incurabili, pentru ca punctele lor de amblare nu vor mai putea
niciodata a a ambleze lumea a a cum 0 tim fie int vizionari
unici, care i-au lnceput mi carea catre n uno ut.
- Ce determina daca int una au alta?
_ Energia! Irnpecabilitateal Luptatorii impecabili nu-si pierd
firea. Ramin n atin i. Ti-am pu de multe ori ca luptatorii impecabili pot vedes lumi 'in paimintatoar fara sa fie afectati, n
clipa imediat urmatoare ei int capabili a puna 0 gluma, rid a

eu priet nil lOT, cu trainii.


I-am explic t atunci ceea ce ii pu
m de multe ori, anum
ca ceea ce mz facea sa cred ca int b Inav erau ni te experienle
senzorial d zbin~toare, p care 1 avu e eln ea unnare a ingerun unor plante llruucinogelle. Am if ut prin tAri de tulburm
pa\ial 'i t Illporale eu n pi ute pi rderi d concentrare, Vlziuni i ilaJueinatii d locuri i run nj la care Olrl zgiiam de par"""
,,..
..fi i. t t eu d tarat u put anl nu ma. gmd
ca~mipierd
nlin\ile.
_ Cot1folln canoanelor ObI nUlt i i pier:d ai intr-adev r
ffiln\il a pu t. Dar din punctul de ed re al vizionarilof, n
t

r 0 mar pi rd T Pentru un -izion r, rnintea nu e te altcev


decn uto f1 eli in ntarului unui om. Da pierzi
a autoreectie, dar nu i b za trai ti pr tic 0 i \ infinit mai puternica d it d
ai fi p trat-o.
1i-a pu c parte III a n g ti la era r alia emotionala,
e n1 impiedi a a-mi dau an) a ciudatenia e cperientelor
mel . nzorie le era d terminata de profunzimea la car s
depla a e punctul mud
amblar in banda ernanatiilor

an .
-arn pu ca nu inrel geam ce-mi explica p ntru ca cea
configuratie pe car 0 numi banda manatiilor umane era ceva
d n in\ I pentru min.
i-o imagine en1 ca pe un fel de funda
e uprafata unci mingii,
.-a ra pun C m indue in eroar faptul ca 0 numi e ban.D
va folo j 0 analogie p ntru a ilu tra 1a ce e refera,
i-a expli ar ca forma luminoa a a omului e te ca un burduf d
rinzA in care e injecteaza brinza mai inchisa la culoar . S-a
itat la min j pufnit in:tl. tia c nu-rni place brinza.
A f; ut 0 hema pe 0 t blita, A de enat 0 forma ovoidal i
imp it-o tn patru
tiuni longitudinal
punind a \'8 terg
mediat liniile de di iziun , p ntru a Ie dena e numai ca a
1 idee unde
afla banda p co onul ornului, Apoi d nat
o banda mai groa a la linia de d marc ti dintre prima ia dou
tiun j. 1 rs liniile d diviziun . Mi-a explicat ca banda era
0 rU1Z Clleddar, introdu a intr-un un burduf d brinz.
- D a burdllful r fi tran par nt continual el, ai a 'ea 0
\io,.vpi p r~ tao
onului llnui om. Bnnza Cheddar
til pm(lest p t tot in burduf dintr-o parte intr- Ita.
Punc(ul de a mblaf al 011 u] ui
fla. u ) trei patrmli
J t 1
pr pan
up rioar,
oului p uprafata co onuJui.
ind un nagu 1 apa a upr acelui punet de lunlill0zil le
tell a, PUI1CtU} d pia aza in briIlza Cileddar. Con ti inta elet

.....
Q

142
vata

me cind lumina inten

a a punctului

Marea in ercare inventat

d a amblare lumi-

TR

]4

de noii vizionari pentru uceni ii

neaza emanatiile latente din interiorul brinzei Cheddar. Cind vez:

or lupt tori e te aceea a cal toriei inapoi, pe care 0 fa punctele

lumina pun tului de amblare mi cindu- e in ace) di c, ai


~enzaua c e deplaseaza pre partea ling a uprafetei

or d a amblare

coconului.
A repetat acea

La analogie

de trei au patru ori dar tot n-am

i a trebuit a- i continue explicatiile. A pu ca (ran parenta oului lumina da impre ia unei mi an spre stinga cind,
de fapt, fiecare mi care a punctului de a amblare e te in adincime, in centrul punctului lumina , de-a lungul gro irnii benzii

tnteles,

omului.
Am remarcat ca din ceea ce spunea ar rezulta ca vizionarii
ar putea ~ vsds punctul de a amblare mi cindu- e, daca si-ar
folo i ochii,

_ Omul nu e le 0 necuno cuta a pu el. Luminozitatea


omului poate 1 v~zutSaproape, ca i cind te-ai uita eu ochiul
tiber.

Mi-a explicat apoi c' veehii vizionari V8ZU erfJ mi carea


puncmlui de asamblare, dar nu le trecu niciodat prin minte ca
era 0 mi are de profunzime; in schirnb i-au unnat vederee I
,,"
.. ..
au incetAtenit e pre ia "depla are la unga pe care non VlZlOnari au retinut-o, de i tiau ca e te 0 gre ala s-o nume ti asa.
A pu de a emenea, ca, pe parcur ul activitatii mele cu el
facu e punctul meu de asamblare ~ depla 2J!. de nenumarate
ori, asa urn Intimplase chiar in clipa de fata, D oarece depla
area punctului de asamblare era tntotdeauna in profunzime n
mi-am pi rdut ni iodata en ul identit tii, in ciuda faptului '~,
am folo it mereu emanatii pe care nu le mai folo j m niciodata
_ Cind nagu lul irnpinge punctul aceta a continual el pun
luI ..e termin~ 'in orlce 10c de-a lungu1 b nZll omului dar nl:
conteaza unde pentru ca, indiferent unde ..ar lenlUna, te'intol
deauna 1 ren \ irgm.

ub influ nta n gualului, Acea

retrager
ind e te completa e nume te reci tigar a lot litatii Eului,
continua: punind a moti III de di cordie a1 noilor vizioari era acela ca, pe parcur ul evolutiei noa tre de indata ce
umina constiintei e concentreaza a upra benzii de emanatii a
mului i lecteaza 0 parte din ele pentru a le coate in eviden, ea intra intr-un cere vicio . Cu cit coate rnai mult in evidenta
urnite emanatii, cu alit mai tabil e te punctul de asamblare,
oe poate pune deci ca a ea comanda a noa tra devine comanda
ulturului. E te de la ine intele ca, atunci cind can tiinta
oastra evolueaza in atentie prima, comanda e..te atlt de puteri ,incH e te un adevarat triumf a pargi cercul i 'a depla zi
t

unctul de asambJare.

Don Juan a spu c punctul de a ambJare e te, de asemenea,


raspunzator de faptul c face atentia prima sa perceapa in ter..
ni de ciorchini. Un exemplu d iorchine de emanatii scoa
evidenta e te corpul omen ~perceput ca atare, Cealalta parte
fiintei no tre totale, coconul no tru lumino nu te 0 nicidata in evidenta i e te ortit uitarii; pentru a efectul punctui de amblare nu te num j a ela C ne face
percepem
_,I- orchinii de emanatii, ci i faptul ca ne f ce
nu luam in sean}
anatiile,
Cind am in i tat -mi de 0 explicarie a ciorchinilor, mi";:'I"'U c pun tul de a ami lare r diaz 0 Iumin
care grup
unchiuri de emanatii irlca trate. Ace te III nun hiuri .......
iaza apoi cu eman til Ie libere, ~iorc}ljnji . e fOl111
Iliar 1
d vizionarii au de-a fa e cu enlanaUl care nu
010
ooalc. Ori de ite ori int 00
in e\'ident.a., Ie p fCQ~4
-..u,Jnpercepem ciorchinii primei at filii.
IIoi-&,A

lIo- ...

~,aw..

1IioU&J4

144

ED

RLO

_ Unul dintre cele mai importante momente pentru noii vi-

operit ca necunoscutu)
con ta doar din emanatiile inlaturate de prima atentie. E te 0
problema uriasa, dar in care se pot produce ciorchini. eeuno utul, pe de alta parte e te 0 etemitate in care punctul no tru de asamblare nu poate grupa nimic in ciorchini.
Mi ..a explicat ca punctul de a amblare e te ca un magnet
lumino care atrage emanatiile si le grupeaza oriunde se deplaseazA in limitele benzii de emanatii ale unui om. Aceasta descoperire a reprezentat gloria noilor vizionari, pentru ca punea
necunoscutul intr-o noua lumina. oii vizionari au observat ca
unele viziuni obsesive ale vizionarilor, cele care erau aproape
impo ibil de conceput, au coinci cu 0 mutare a punctului de
asamblare in zona benzii urnane, care e te diametral opu a toea ..
zionari, a continual el, a fo t clod au de

lizarii ale obisnuite.


_ Acelea erau viziuni ale partii intunecate a omului, a spus el
- De ce 0 numesti partea intunecata a omului? I-am intrebat,
_ Pentru ca e te sumbra i rau preve titoare. u este numai
necunoscutul, ci intervine si problema cui-ii pasa-sa-t-conoesca
_ Cum ramine cu emanatiile care int in interiorul coconulw
dar in afara limitelor benzii umane? Pot fi percepute?
- Da, dar in moduri de nedescri a spu el. u int necuno
cutul urnan, ca in cazul emanatiilor nefolo ite din banda urnana,
ci necunoscutul aproape incomen urabil, in care caracteristicile
umane nu apar absolut deloc. Este cu adevarat 0 zona at1t de
vasta, inclt le-ar veni greu -0 de rie chiar i celor mai buni VI
t

zionan,
Am in i tat din nou

u tIDand ca mi terul se afla, eviden

in nor,
_ Mi terul e te in afara noa tra a pu el. inauntrul nosm
int doar ernanatiile care incearca a parga coconul. Iar ace
fapt ne abate intr-un fel au altul din calea noa tra, indiferer

TRI

145

daca sintem oameni obisnuiti sau lupt tori. Doar noii vizionari
11 patrund.
e traduiesc a-t vsds. i, prin intermediul
chimbarilor punctelor lor de a ~anlblare, ajung a- idea
ama
ca mi terul este perceput. u e te atit ceea ce percepem noi, ci
ceea ce ne fac a percepem.
Ti-am spu ca noii vizionari cred ca imturile noa tre sint
capabile sa detecteze orice. Cred ace tlucru, deoarece ved ca
pozitia punctului de asamblare e te cea care dicteaza ce sa perceapa imturile,
Daca punctul de asamblare aliniaza emanatii in interiorul
oconului, intr-o pozitie diferita de cea normala, imturile umane percep in moduri de neconceput,

--------.

TRI

147

utorit te, Ferneia nagual, d ex mplu 0 nume re c a urnre Ior.


Conver alia noa tr a fo 1 intrerupta i nu I-am vazut pina
ind nu m-a chemat
vin in curtea din. pate pe te citeva are.
I i Genaro e plimbau in apatul opu al coridorului. Ii
-edeam cum dau din miini, in ceea e parea a fi 0 conver atie
ani mara,

8. POZITIA PUNCTULUI
DE ASAMBLARE

Data urmaioare don Juan i-a reluat explicarea rn ie 'lriei

con tiintei, cind ne-am aflat din nou in ca a lui din udul
Mexicului. Ca a aceea era, practic propri tatea tuturor membrilor nagual, dar Silvio Manuel era eel care tr ea drepl proprietar i to ta lumea ji punea c a lui don Silvio Manuel de i eu,
dintr-un motiv inexplicabil, m obi nui em .. -i pun ca a lui
don Juan.
Don Juan, Genaro i cu mine ne-am intor dupa 0 cur ie
pe munti. In ziua acee , in limp ce ne relaxam dupa lunga calatorie i vuram un prinz tirziu 1- m intreb t pe don Juan are
e ole motivul ce tei cunoa e iret nii. M-a a igur: t ca nu er
yorba de nici 0 ireteni i c a 0 11UIlli ca lui ilvio anuel
ra un exercitiu in arta tslklngului care trebuia f ut de toll
membrii partidului nagualilor, chiar j in intimitate gindurilor
lor. Pentru i ar in j tau'
on idere ceasta c
in alti termeni regal
u tradarea leg turilor lor cu partidul 11 gualilor
Am prote tat, punind
mi nu mi-a pus ni iodau asia
II voiam
cr ez di en iuni u obi iurile mel .
- u te ingrijora, mi- I)U. el zimbind j b tindu-rna p
pal . Poti -i spui cun vrei ace rei case,
gual e. 1 el car

Era

zi enina, in orit.

oarele dupa-amiezii batea direct

ni te ghivece cu flori care atirnau de jgheaburile acoperisului,


in jurul coridorului, iii aruncau umbrel pe zidurile de nord i
est ale curtii, Combinatia luminii inten e galbene a oarelui, cu
mbrele mari, negre ale ghivecelor incintatoarele i delicatele
umbre ale plantelor care cre teau in ele erau uluitoare. Cineva
u imtul echilibrului si a) ordinii ingrijise acele plante, pentru a
rea un asemenea efect incintator,
- Ferneia nagua) a Iacut a ta, pu don Juan ca icind
mi-ar fi citit gindurile. Dupt -arniaza, ea prive te la ace te
mbre,

Faptul ca e uita la umbre dup -amiaza a avut un efect dea tator a upra m a. Lurnin galben ,inten a de la ora aceea,
lini tea or uIui i afe tiunea p care 0 nutream pentru femeia
naguaJ mi-au adu pentru 0 lip in mint roata inguratatea druului ne firsit al luptatorilor,
Don Juan defini e copul elui drum cind inti spu e ca
noii vizionari lupta pentru lib rtat a totala, cit urmare eliber ea final ,c~e vine cind ating con 'tiinta terata. Am lntele
foarte clar, in limp ce rna uit m la umbrele de pe perete,
in emnat pentru femeia nagual cind a pu ca citirea poeziilor
u gl rare era ingura li rare p car 0 re imtea piritul ei.
mi aminte ca-mi citi
U 0 zi inainte, a 010, in curt
d
nu prea ii dadu em importanta. zra 0 poezie de Juan R
n
1'0""

44. e.

TRI

ED

RIJ

Jin 'n z .Hora Immen a" care din eire rni-a . pu


p ntru a inguratat a luptatorilor care trai

ruu a totala,
DOM un clopotel . 0 p

pentru a ob\in

lmrerup nemi

(lJi

e pare ~ eel doue votb

ell

IlllbolJza

li-

area ...

oarele care apune.

Lini I cotorst in 8WJU dUpa-l1JJllaza te ale tuiu din

en tale.
o puiitste mt" citosre fa
isr dincolo de a esti,
un tiu trsn parent vi eazA
,~D

copa ii ra oro "

pa $Ie pe te perle

e1ibereazJl $i curge spre etemusie.

Don Juan i Genaro au venit lings mine vi m-au privit ..ur

pnnsi,
_ C facern noi, de fapt don Juan? l-am intrebat. Este po-

ibil ca luptatorii

it nu

fae altceva decit

a se pr

g te

pen-

tru moarte?

ici 'oro

pr g

a fi

pu el b tindu-m in

t pe

urnar, Luptatorii

con tienti iating con tiinta total numai cind

mai cred importanti. Do r atunci cind tnt nimic, devin

nu
totul,

ta uti un timp. Apoi, don Juan m-a tntrebat da

Am rama

inli ra mila de mine.


-

u-ti P

Ji TaU

u i-am til pun, pentru c nu eram igur.

c' esti aici, nu? rn-a intrebat don Juan,

hi-

tind un zlmbet,
- Bin in\e1e c nu-i par ,I-a igur t enaro.
Pe urm I-a uprin indoial . S-a arpinat in cap, dup care
"-a uitat la min
-

cuind din

au poate ca -\1 pare. Ia

U-I

pare.

149

De data acea ta don Juan a Co t eel care l-a a igurat pe G 0, dupa car a f ut a elea i ge turi: -a carpinat in cap, a
.dicat din rincene,
- au poate ca-ti par a zi I. Ja pune!
- u-i pare! a e clamat Genaro i au izbucnit amindoi in-un rine tapinit,
Dupa ce -au lin i ti t don Juan a pu ca importanta de ine
este forta care declan az orice criza de melancolie. A adaugat
caluptatorii aveau dreptul a aiba tari profunde de hi t te, dar
tristetea exi ta doar ca a-i fac a rida,
- Genaro vrea s -ti arate ceva mai palpitant <fecit toata autompatirnirea pe care poti -0 acumulezi, a continual don Juan.
cste in legatura eu pozitia punctului de a arnblare.
Genaro a inceput imediat a. e plimbe pe coridor, aruindu-si patel j ridicindu- icoap ele la piept,
- agualul Julian i-a ararat cum sa mearga asa a optit don
Juan. Se nume te tinuta put rii, G naro tie diverse tinute ale puterii, Prive te-l atent,
. carile lui Genaro aveau intr-ade 'Ar, 0 putere hipnotica,
-am pomenit UJ marindu-i mer ul, mai intii cu ochii i apoi,
zi tibil, cu picioarel . I-am imitat tinuta, Am me din nou in
urul curtii Si ne-am oprit,
in timp ce mergeam ob erva m extraordinara luciditate pe
e mi-o aducea fiecare pa . Cind ne-am oprit, aveam toate imuri} a utile. Puteam auzi fiecare un t. Sirnteam fiecare
schimbare in lumina au umbrele din jurul meu. Trebuia a fae
ceva, M irnteam extraordinar de agr iv de indraznet, in
omentul acela am vazut 0 intindere enor Ina de pamim in fata
jar in at anl vazut 0 p dure. Copaci uri j tateau aliniati
un zid. Padurea ra Intunecata i rde; cimpia era ill orita i
salben .
.1IIO.rQ

-- -.
5

151

e. piram profund, accelerat, dar nu anonnal. Tom i, ritmul


re piratiei mele era eel care-mi dadea aripi, mi venea a zbor,
au poate corpul meu voia, dar exact cind rna pr gateam a rna
de prind m-a oprit ceva,
Don Juan j G naro veni ra brusc ling mine. Am mer pe
condor, cu Genaro la dreapta mea. M-a Ilnpin eu umarul. Am
irntit greutatea corpului sua
upra mea. M-a indrumat la
dreapta i am pomit pre zidul de e t al curtii, Pret de 0 clipa, am
vut iudata impre ie ca 0 trecem prin zid, Ba chiar m-am i
pregatit pentru impact dar ne-am oprit chiar in fata lui.
in timp ce fata mea era linga zid, m-au tudiat amindoi cu
mare a ten tie. tiam ce cautau; voiau a e asigure ca mi-am
himbat punctul de amblare, tiam ca asa intimplase~ pentru ca mi
schimbase starea de pirit. lar ei tiau asta, evid nt,
M-au luat meet de brute i au mer in lini te cu mine in capatul
eel lalt aJ coridorului spre un coridor intunecat, ingu t" care lega
urtea de re tul ca ei.
-am oprit acolo. Don Juan i Genaro
-au indepartat citiva pasi de mine.
Am fo t 1a at cu ala la una din laturile casei care era invaluita in umbre. MQ uitam la 0 camera goala intunecata i aveam
enzatia un i oboseli fizice, M imteam lenes, indiferent, d i
eram cuprin d 0 fort spirituala, Mi-am dat earna atunci c
pierdu em ceva. u mai avearn pic de forta, De-abia rna mai
tineam pe picioare. In cele din urma, mi-au cedat genunchii,
m-am a zat i apoi m-am intin p 0 pane. In limp ce tateam
",,,,O}OI am nutrit
1 m ilnlplirlite imin un ate ginduri de iubire
fata de Dumnezeu d bunarate.
Apoi deodata, m-am trezit In rata altarului principal at unei
i erici, Ba oreliefurile a operile cu fTunze de aur clipeau ill
IUIlllna a fllii de lUDllnati. Am \' zut figuri IntWlecate de ba~bali
j ~ nl i punind 0 cruce enom1 ,a
zata pe un palanchin uria .
'J

-am dat la a part din calea lor j run ie it din bi erica, Am


azut 0 multirne de oameni, 0 mare de luminan inaintind spre
ine. Radiarn de fericire. Am alergat a Ie ies In intimpinare.
orta mea morrice era 0 iubire profunda, Voiam
fiu cu i, a
m rag lui Durnnezeu. Eram la numai citiva metri de masa de
o neni cind rn-a indepartat ceva.

In clipa urmatoare, m-am trezit ling a don Juan i Genaro.


flancau in limp ce mergeam lene in jurul curtii,
In timpul prinzului, a doua zi don Juan a pu ca Genaro
unpin ese punctul meu de a amblare prin forta lui i ca putu e
faca ace t lucru pentru ca fuse m intr-o tare de liniste interioara, Mi-a explicat ca punctul de articulatie a tot ce fae vizionarii
"""-11 ceva de pre care di cutase din ziua in care ne cunoscusem:
j anume, oprirea dialogului interior, A ubliniat in repetate Tinduri ca dialogul interior este ceea ce line punctul de asamblare
in pozitia sa initiala,
",,".'-4

- De indata ce se atinge tarea de lini te este po ibil orice,


zi el.

I-am pu ca eram constient de aptul ca, in general, incetaem a vorbe c cu rnine in umi, dar nu tiam cum 0 facu em.
Daca rni -ar cere A explic procedura, n-as sti ce a spun.
- xplicatia te implitatea in ine a spu el, Ai facut-o prin
voints ta i,in felul ace ta, ai pu bazeJe unei noi intentii unei
noi omenzi, Apoi, comanda ta a devenit comanda Vulturului,
Ace ta e te unul dintre cele mai e traordinare lucruri de 0p rile d noii vizionari: faptul ca a ea ta comanda a noa ira e
poate tran fOJJ11a in comanda
ulturului. Dialogul interior ~".
opre te in acela i fel cum incepe: printr-un act de voints. L
ui Ina urmei, int m obligati sa incep m . vorbim cu noi in in
de c tre cei care ne invala.ln proc ul mv tArii, ei i j angajeaza
propria ,foinlfJ jar noi ne-o angajAlll p a noa irA, far
tIm

LL

ruci uni i, m i ltii. In rimp ce in atam : orbim cu noi in In


~n tarn
man vram voints. e indemnam
orbim uno]
in ine. P ntru a nu mai -orbi folo im 'a tea
I metoda:
010 irn vointa 1 intentis.
Am rama t~ uti timp d cit va minute, L-am intre at la cin
se r f r a cind a pu ca avem prof ori care ne invata a vorbim cu noi in ine.
- M~ ref ream la ce iruimpla cu fiintele uman in copilari mi-a fit pun el. Cind int inv tate de toti din jurul lor a r pete un dialog n Iirsit de pre ei lnSi i. Dialogul
interiorizeaza
j numai a
t forta tine fixat punctul de a amblar .
oii vizionari pun ca. toti copiii au ute de prole. ori care iI
invata unde anume a- i pIa eze punctul lor de a. mblare,
A pu ca vizionarii \1811, cat la inceput, copiii nu au un pun
fix d asambJare. Emanatiile lor int in mare fierb re, iar punctul de a ambl re e depla eaz pe te lot in banda uman , con
ferindu-le copiilor 0 mare capacitate d - i cone ntra ernanatii
care, mai tirziu, vor fi complet n b gate in ama, Apoi, pe rnaura c cr ,e i mai in virsta din jurul lor, prin forta con id
rabila p are 0 au asupra lor, forteaza pun tel de asamblare ,~.copiilor
e tabilizeze prin interm diul UJ1ui di log interi
din ce in
mai complex. Dialogul int rior te un proces """""
intare te con rant pozitia punctului de " amblar , pentru ",,-.
pozitia . L arbitrara i e te nevoi d intariri perm 11 111
- Totu 1 multi copii vsd a continuat 1. Majoritat a celc:
c r ,f' dint
on iderati ciudati i fa to ( e orturile pen
a fi indreptati. penlnl a Ii e otidifica pozitia pl n telor d
aJ
0

b]af .

- Ar fi po Ibll incur jezi copiii - oj nlen\ina pun


l1bl f illlr-o tare rnai fluida'] m-anl int r . \ u.

....

153

"
In aceea

.
ca ne mennn

iscusn 1ca m gra no tr con


m puncul de amblare in tare fix .
- Forta emanatiilor, in g neral, a continuat el, face ca puncul nostru de a arnblare a lecteze anumit emanatil i a Ie
dune pentru alini re i per eptie, Aceasta e te comanda
ulturului, dar to te intele urile pe care le dam p rceptiilor e te
oomanda noa tra talentul no tru magic.
A pu ca.In lUJ1Una lor explicate, ceea ce m-a pus a fae
naro ziua trecuta a fo t ceva extraordinar de complex, . totu i
o rte implu, A fo t compl ., pentru cil a nece itat 0 extraordi.....
ara di

iplina a fiect rei

parti a corpului; a fo t nevoie ca dia-

ogul interior a e oprea C ,a


ting 0 tare de con tiinta
_..evata si cine 'a. pl
cu punctul de a mblare a) cuiva.
plicatia a e tor pro edee compl x e te foarte impla: noii
zionari pun C d 0
poziti pun tul ui de a amblar
pozitie arbitrar lea p ntru noi de tramo ii no tri, po ate
deplasa printr-un efort relati mic: jar d indata ce depJa ala,
t

__rteaza noile alini sri ale emanatiilor, adic . noile perceptii,


- ti d deam plant n rgizante, ca fi-ti depla ezi punctul
_ .....
a amblare a continuat don J uan.

igur, plantele energizant

c t ef t d r foam
obo. I febra i al te Iucruri d a t
n pot a 'ea un e[i l inliiar. OOlul Oi)1 nuit 0 e e te crezmd a
~ultatul un i d pJ<'l ari e te pur Jnental. u l dup CUll1 P j
..,...,...
confilnu chiar lu.

----...

154

EDA

FOCULL

ISS

Mi-a expJicar ca punctuJ meu de a amblare se depJa ase de


zeci de ori in trecut, la fel cwn se deplasase cu 0 zi in urrna si ca,

iniere a emanatiilor din interiorul coconului, care a fost decoecta~ de lini tea interioara,

de cele mai multe ori, lumile in care se asamblase fusesera atit


de aproape de viata de zi eu zi, melt erau lumi fantome. A tinut,
de asemenea a sublinieze ca viziunile de acel gen int re pin
automat de noii vizionari.
- Acele viziuni tnt produ ul inventarului unui om, a continuat el. Sint lip site de valoare pentru luptatorii care cauta libertatea deplina, pentru cit int produse de 0 deplasare laterala a
punctului de asamblare,
S-a oprit si m-a privit, ~tiam ca prin "deplasare laterala' intelegea 0 deplasare a punetului dintr-o parte intr-alta, de-a lungut latimii benzii de emanatii umane, in loe de 0 depla are in
profunzime. L-am intrebat dac~era asa,
- Este exact la ce m-am referit, a spus el. Pe ambele margini
ale benzii de emanatii umane exi ~ 0 ciudata acumulare de
deseuri, un merman incalculabil de rebuturi. Ace ta e te un
depozit morbid si sinistru. E) avea mare valoare pentru vechii
vizionari, dar nu si pentru noi.
eel mai usor lueru care se poate face e te a cazi in el. Ieri,
Genaro si cu mine am vrut sa-Ii dam repede un exemplu de
deplasare laterala; de aceea ti-am mi cat punctul de asamblare
dar oricine poate ajunge in acel depozit, oprindu-si, pur si . implu, dialogul interior. Daca deplasarea este ..
rezultatele int
explicate drept fantezii ale mintii, Daca deplasarea e te insemnata, rezultatele int numite halucinatii,
L-am rugal sa-mi explice proce ul de deplasare a punctulw
de asamblare. A afumat Cat de indata ce luptatorii obtineau lini tea interioara, oprindu- i dialogul interior, sunetuJ mersulu
puterii, mai degraba decit vederea a, Ie afecteaza punctele de
a amblare. Ritmul pasilor infundati capteaza imediat forta de

- Acea rona se prinde imediat de marginile benzii, a contiuat el. Pe marginea dreapta intilnim viziuni nesfirsite de actitate fizica, violenta, crima, senzualitate ..Pe marginea stinga,
a im spiritualitatea, religia, pe Dumnezeu, Genaro si cu mine
.-am rnutat punctul de asamblare pe ambele margini, ca sa-ti
ferim 0 viziune de ansamblu a deseurilor umane.
Don Juan a declarat din nou, ca si cind -ar fi gindit mai
ine, ca unele dintre cele rnai rnisterioase aspecte ale cunoasterii
.zionarilor int efectele incredibile ale linistii interioare. A spus
~ de indata ce se obtine Iinistea interioara, legaturile care prind
unctul de asamblare de acel punet in care este plasat, incep sa
desprinda, iar punctul de asamblare se poate rnisca tiber.
A pus ca deplasarea obisnuita se face calle stinga, asa ca 0
asernenea preferinta de directie e te 0 reactie naturala a ma[oritatii fiintelor umane, dar ca sint vizionari care pot direction a
ea miscare in pozitii aflate ub locul obisnuit in care este loca. t punctul. on vizionari numesc aceasta deplasare "deplasarea subterana",
- Vizionarii sufera de asemenea deplasari subterane directionale, a continuat el. Punctul de asamblare nu ramine acolo
.......
ult timp si asta este bine, pentru ca acela este locul animalului.
a mergi . ub el e te contrar intere ului no tru, desi este eel mai
o

usor,

Don Juan a pu , de asemenea, ca, dintre numeroasele gre)j

comise de vechii vizionari una dintre cele mai grave a fo..l

epla area punctelor lor de a arnblare in zonele incomensuraile inferioare, care Iifac experti in adoptarea formelor animaceo Aleg ca punct de referinta di verse animale si le nurne c
agualul lor. Cred ca depla ind punclele lor de asamblare in

~-

--~--

156
locuri pecifice, vor dobindi caracteri ticile animalului ale de
ei, forta, intelepciunea, viclenia, agilitatea au ferocitatea sa.
Don Juan mea a igurat ca int multe exernple regretabile de
asemenea practici, chiar $i printre vizionarii din ziua de azi. Relauva implitate cu care punctul de asamblare aI omului misca
spre 0 pozitie inferioara reprezinta 0 mare tentatie pentru vizionari, mai ale. pentru cei care au aceasta inclinatie. Prin urmare
este de datoria nagualului sa- i testeze Iuptatorii,
Mi-a pu ca mea te tat, deplasind punctul meu de asamblare, in timp ce eram sub influenta unei plante energizante. Mi-a
ghidat apoi punctul de asamblare pina cind am putut a izolez
benzile de emanatie ale ciorilor, ceea ce a avut drept rezultat
tran formarea mea intr-o cioara,
I-am pus din nou lui don Juan intrebarea pe care i-o pusesern de zeei de ori. Voiam a stiu daca rna tran formasem fizic
intr-o cioara sau 8$8 crezusem si imtisem. Mi-a explicat ca
himbarea punctului de asamblare in zona inferioara detennina
o transformare totala, A adaugat cA, daca punctul de asamblare
se deplaseaza dincolo de un prag crucial, lumea di pare
inceteazA sa mai fie ceea ce e te pentru noi, la nivel uman.
A admi cl tran formarea mea a fo t, intr-adevu, oribila
Reactia mea la acea experienta i-a dovedit ca nu aveam inclinatiJ
in acea directie. In caz contrar, 3$ fi avut nevoie de 0 energie
imensa, pentru a lupta impotriva tendintei de a ramine intr-o
zona inferioara, pe care unii vizionari 0 con idem confortabila,
A spu ,de asemenea ca oricare vizionar cunoaste periodic
o tendinta de endenta, dar ca 0 asemenea tendinta devine tot
mai ~
pe mAsura ce punclu1 de asamblare
deplaseaza calre
tinga. De fiecare data cind se intimpla acest lucru forta vizionarului se diminueazl con iderabil. E te un defect care nece ill
limp j mare efort pentru a fi corectat.

TRIC

""""lI

157

- Aceste lip un fac ca vizionarii sa fie extrem de posomoriti


ingu ti la rninte, a continuat 1,iar in unele cazuri, extrem de
on ali.

- Cum pot izionarii a evite ace te lucruri?


- Depinde de luptator a pu el. Unii au 0 tendinta naturala
.._'....a se lasa prada ratacirilor lor - cazul tau, de exemplu. Acestia
~ t cei mai loviti, Pentru cei ca tine, recomand sa fie supraveeati douazeci i patru de ore din douazeci i patru, Femeile 'au
II..;,j.Urbatii
disciplinati int mai putin lnclinati spre acest gen de
zhi bare: pentru ace tia recomand 0 upraveghere de douazeci
trei de ore. M-a privit cu ochii sclipitori si a ri .Femeile vizionare au tendinte inferioare mai de decit barbatii, a pu el, Dar
int capabile sa parasea a aceasta pozitie, fara nici un pic de
etort, in timp ce barbatii zabovesc periculo in acelloc.
A spu , de asemenea, ca femeile vizionare poseda extraormara capacitate de a face ca punctele lor de a amblare sa e
entina in oriee pozitie in zona inferioara. Barbatii nu pot. Ei
~ t obri, au un op, dar foarte putin talent; ace ta este motivul
ntru care un nagual trebuie
aiba opt femei vizionare in
~ pullui. Femeile dau impul ul de a traversa vastitatea incomensurabila a necuno utului, Alaturi de aceasta capacitate naturala
S3.:U ca 0 consecinta a ei, femeile int dotate cu 0 inten ltate mai
iolenta, Pot, prin urmare, . a reproduca 0 forma animalica cu 0
usurinta i 0 ferocitate inegalabila,
- Daca te gmde ti la lucruri mfrieo atoare, a continual el )
va fara nume care pinde te in bema, te gindesti, fara a-u dru
a, la 0 femeie vizionara care- i mentine pozi\ia in zon
omen urabila infenoara. Aici rezida adevarala groaza
tUne tl vreodata 0 femele vizionara aberanta, ia-o I
L-am intrebat da aIte organi me int capabile
ze punctele de asamblare.
&_loL

.. -

.... - -

44

FC

~'F-

-,..'9'.,

- ...-----.-

-~

IS
- Punctele lor se pot deplar a a pu el, dar deplasarea nu
e te 0 actiune voluntara.
- Punctul de asamblare al celorlalte organisme e te de asemenea, antrenat sa apara unde apare? m-am intere t eu,
- Fiecare organism nou-nascut este antrenat intr-un rei sau
altul, mi-a ra pun el. E te po ibil A nu intelegern cum se face
acest antrenament -Ia unna urmei, nici nu intelege1n cum se face
in cazul no tru - dar vizionarii vad ca nou-nascutii sint pusi sa
faca ce face specia lor. Acelasi lucru se intimpla cu pun de om:
vizionarii ved punctele lor de a amblare depla indu-se in toate
directiile si apoi vM cum prezenta adultilor leaga fiecare punct
de un loco Acelasi lucru se intimpla i cu alte organi me. Don
Juan -a gindit 0 clipa, apoi a adaugat ca exi ta intr-adevar, un
singur erect unic al punctului de asamblare uman. Apoi mi-a
aratat un copac, afara, Cind noi, ca foote umane serioase, adulte,
privim un copac, a spu el, punctele noastre de a amblare
aliniaza un numar infinit de emanatii i realizeaza 0 minune
Punctele noastre de asamblare ne fae a percepem un ciorchine
de emanatii pe care-I numim copac.
A explicat ca punetul de asamblare efectueaza nu numai alinierea necesara perceptiei, ci desfiinteaza, de asemenea, alinierea
anwnitor emanatii, pentru a se ajunge la un mai mare rafinament
a1 perceptiei, la 0 luare a cairnacului, la 0 COD. tructie umana
amagitoare, fara egal.
A spur ca noii vizionari observasera ca numai fiintele wnane
sint capabile adune ciorchini de emanatii, A folo it cuvintul
spani~ desnate, pentru a descrie actul luarii caimacului dintr-un
vas cu lapte Iiert dupa ce -a racit, La fel, in termenii perceptiei
punetul de amblare al omului ia 0 parte din emanatiile deja
selectate pentru aliniere i alcatuie te 0 con tructie mai viabila,

159

- Luarea caimacului In cazul oamenilor, a connnuat don


tete

mai reala decit ceea e percep alte creaturi, Acea ta


e capcana are ne pinde teo Ace t .Juare a caimacului' e te
__
I de reala, incit uitam ca am con truit-o, comandind punctelor
oa tre de a amblare a apara a 010 unde apar. Uitam C3 int

reale pentru noi, pentru ca noi am comandat A le percepem


le. Avem puterea sa luam caimacul aliniamentelor, dar nu ne
utem proteja de propriile noa tre comenzi. A ta trebuie a
w"valam. A da mina libera , luarii caimacului", asa cum facem,
este 0 greseala pentru care platim Ia fel de scump cum au platit
vechii vizionari pentru ale lor.

-RI

I!UA

6]

- Ti-am plicat a omul are un punet de a amblar ,a conuat el i ca ace} punct de a amblare aliniaza emanatii pentru
ceptie. Am di ut t, d

m n

e a I punct

deplaseaza

in pozitia a fixa ..Acum, ultimul ad var e acela ca de indata


pun LuIde a amblare
d pIa eaz~ dincolo de 0 anumita limita, poat a ambla lumi complet diferite de cea p care 0

9.DEPLASAREAINFERIOARA

....

unoastern .
at in oapta, a pu c anumite zone geografice ajuta nu
umai la mi area punctului d a amblare, dar electeaza, de
asemenea, anumite directii p ntru acea mi care. De exemplu

Don Juan iGenaro

i-au f cut cal tori a lor anuala in partea

de nord a M xicului, in d

rtul onoran,

caute plante medi-

cinal . Unul dintre vizionarii grupului de naguali


drano, botani tul no tru folo

icente Me ..

a acele plante pentru a prepara

medicamente.
I-am in otit pe don Juan i G naro la onora in ultima part
a calatoriei lor exact la timp ca a-i due cu masina

asa, In ud.

In ziua dinaintea pIe rii, don Juan i-a continual bru c e plicar a mai

triei con tiint i.

odihneam la umbra unor

tufi uri inalte, la poalele muntilor,


intun

a . Fiecare din noi du

un

ra pre ear

aproape

desertul onoran ajuta punctul d

la ere punctul tau de a amblare iar la Catalina, cu vrajitoriile


......
...J-a de prin .
Don Juan mi-a explicat ca e perient Ie pe care le-arn avut
'"""u la Catalina facu ra part dintr-o intelegere dinainte tabilita
.,..::..
tre i doi.

azut, ca i cind n-ar fi vru

naro cu gla tare, in timp c

i ca mai ramasese
unul ingur, Ultimul ad var m-a . igurat el era eel mai bun din
tr {oat d operiril ve hilor izionari d iei nu au tiut u~,~
)UCTU. aloarea
colo ala a fo. t recuno uta dup Cl eva secol

lut irnediat de

groaza,

Don Juan a ri i m-a uturat d brat . M-a igur t e nu


d
rna sp rii. A pu ca aceasta la Catalina era 0

a adevarurilor d pre con tiint

d noii vizionari,

ridica,

ru chetea intrebarii si tonul ci udat a1vocii ale m- u urn-

a-i trezea ca. p Genaro. A pu c pina atunci imi explicase


majoritat

ni e alature? m-a intr bat

- Ce ai zice daca am in lita ..o

mit, folo indu-si haina impaturita drept perna,


Don Juan mi-a vorbit pe un ton

e depla eze in

fata de pozitia a obi nuit , in locul unde este animalul,


- De aceea e . ta vrajitori devarati la onora, a continuat
1.Mai ale vrajitoare, Cuno ti deja pe una, pe la Catalina. tn tre..
cut, am aranjat intreceri intre voi doi. Am vrut a fae fi. e de...

mare, plin eu plante. D

indata ce le-arn pu jo ,G naro -a intin pe pamin; i a ador-

amblare

ri oara au m tusa pentru noi. F


desi nu urmarea

a parte din lum a no

lea i opuri. Ern mull mai proa ..

vizionan.

G naro a zimbit i mi-a f ut au ochiul.

"'"

162

- Am intele a 0 placeai, mi-a . pu el. Chiar ea mi-a marturi it c , on de cite ori avean 0 confruntare cu cit te temeai mal
mull, cu alit erai mai infierbintat.

Don Juan iGenaro au izbucnit intr-un ri i teric.


A trebuit a recunosc C3 m-am ternut intotdeauna de la Catalina, dar, in acelasi timp, rni se parea 0 femeie foarte altagatoare, Ceea ce rna impre iona eel mai mult la ea era energia eJ
debordanta.
- Are atitea energie, a spus don Juan, mcil nu e nevoie sa fu
mtr-o tare de con tiinta elevata pentru a-ti depla; a punctul de

asamblare pilla in profunzimea partii tingi.


Don Juan a spus din nou ca femeia la Catalina era strtns legat! de noi, pentru ca apartinea grupului nagualului Julian. e-a
explicat ca, de obicei, nagualul $i toti membrii grupului sau paraseau lumea impreunl, de i erau momente cind 0 paraseau fie
in grupuri mici, fie unul cite unul. agualul Julian si grupullw
se incadrau in cea de-a doua categorie. Desi para ise lumea de
aproape patruzeci de ani, la Catalina era inca aici.
Mi-a amintir un lucru de pre care discutase cu mine inainte
si anume faptul C3 grupul nagualului Julian era compus din tre
barbati extrem de inconsecventi i opt femei uperbe, Don Juan
su tinuse C3 0 asemenea nepotrivire era unul dintre motivele
pentru care membrii grupului de naguali ai lui Julian parasi
lumea unul cite unul,
A pu ca ferneia la Catalina fuse e legal! de una dintre
aceJe femei izionare uperbe din grupuJ de naguali allui Julian,
care 0 invatasera rnanevre extraordinare pentru a-si dept
punctul de a amblare in zona inferioara, Acea vizionara a fo
printre ultimele care au para it lumea. A trait pina la 0
extrem de inaintata i deoarece alit ea, cit i la Catalina era
originare dIn onola, -au intors, clnd era batrina, in desert $i au
traIt impreuna pina cind vizionara a para It lumea. In ann

LL

TRI

163

trecuti impreuna, la Catalina a deverut eel mai devotat ajutor


discipol al ei, un discipol care era dispu sa invete caile extragante, cuno. ute de vechii izionari, pentru deplasarea punctului de asamblare.

L-am intrebat pe don Juan daca, in general, cuno tintele la


Catalinei erau inerent diferite de ale sale.
- Sintem exact la fel, a raspun el. Seamana mai mult cu
ilvio Manuel au Genaro; este versiunea lor feminina, dar,
ineinteles, fiind femeie, e te infinit mai agresi va $i mai peri,....uloasa decit amindoi.

Genaro I-a aprobat incuvllntind din cap.


- Jnfinit mai mult, a spu el, facind din nou cu ochiul.
- Face parte din grupul tau? I-am intrebat pe don Juan.
- Am spus ca e te ca 0 verisoara sau 0 matusa pentru noi,
......
i-a raspuns el. Apartine vechii generatii, desi este mai tinara
ecit noi toti. Este ultima din acel grup, Ia rar legatura cu noi,
U plea De place. Sintem prea inflexibili pentru ea, fiindca este
bi nuita ca nagualul Julian. Prefera aventura necunoscutului
ata de cautarea libertatii,
- ~i
care e e diferenta? l-am intrebat pe don Juan.
-In ultima parte a adevarurilor mele despre constiinta, mi-a
raspun el, vom diseuta amanuntit si pe indelete de pre aceasta
iferenta, Ceea ce e te important a sill in clip a de fata e te ca
pazesti cu gelozie ecrete ciudate in partea tioga a constiintei
........
e; de aceea tu i la Catalina va placeti.
Am insi tat din nou ca nu ace 13 era motivul pentru care 0
placeam, ci mai degraba extraordinai a ei forta.
Don Juan i Genaro au ri i m-au batut pe pate a
ind
~...
fi stiut ceva in plus fall de mine.
- Te place pentru ca tie cum e ti, a ,pu Genaro
L-a cuno ut foarte bine pe nagualul Julian.
M-au privit amindoi lung i m-au facut rna imt
!)eIlll

J.. 1.1 ..
- Acolo,
i-a zimbi t i a ridicat din princene dar a r rna t cut.

Don Juan a intrerupt ta r .


- Tu i nagualul Julian a let} punct conlun foarte ciudate,
a pu 1. G naro jncearc~ a
lamur a a da a ti con tient
de ac

lucru.

-am intrebat p amindoi cum nail a


alit d putin probabil,

fiu. on tient de

va

- La C talina crede ca e ti, a pu G naro.

u tine ac 1
1ueru p ntru ca I-a cuno cut p nagual uJ Julian mai bine decit
oricare dintre noi.
Am afirmat ca nu-mi venea
r d crt l-a cunoscut P nagualul Julian, deoarece parasi aceast lum in urma cu. aproap
patruzeci d ani.
- La Catalina nu e te 0 puicut a pu Genaro. Par tinara

atit tou : ta fa e parte din cunoa t rea ei, la fel cum fac a part
din cuno t rea lui Julian. Ai -azut-o num i cind arata tinar .
Da ai v dea-o cind arat b trina, te-ar peri de rnoarte,
- C ea ce fa e I Ca lina.I- intrerupt don Juan, poat fi
explicat doar in termenii lor trei maiestrii: In .e..tria con tiintei
m ie tri tslkingului i m i tria intentiei.
Dar zi 0111 examina
f:
in lumina ultirnului d \
de pl'i con tiinta: adevarul care pune pun tul de a amblar
po t
ambla lumi diferite d
. ta, dupa c
d plaseaza din

pozitia a inilial
1)011Juan mi-a facut ernn
m ridi ,An1 apucat autom
acul eu plant medicinale. Genaro rn-: oprii tocmai cind III
pr g L m -I pun pe urn ri.
4

- L

~ cul, a pu

I, zimbind.

r bui

a facem 0 n11"",",-,.

pliml at . u p deal, -0 Lrltilnin1 p la Catalina.


?
.
- U rld .1 .. m-am mter:e at.

RI

165

us, a pu Genaro, aratind

pre virful unui mic

e I, Daca te uiti cu ochii p jumatat in hi i, 0 -0 vezi ca pe


n punct foarte inlun
t p fundalul verde al tufisurilor,
am uitat sa v d punctul mtunecat dar n-arn vazut nimic.
- De ce nu re duci olo? mi-a ugerat don Juan.
"ram ametit i mi-era rude la stomac. Don Juan m-a inemnat, facindu-mi mn cu min
urc, dar nu am indraznit a
mi c. in cele din urma, Genaro m-a luat de brat si am ureat
preuna pre virful dealului. Cind am ajun acolo, mi-am dat
ta c don Juan veni
exa tin patele no trU. AnI ajun toti
j In virful dealului cam in acelasi limp.
Don Juan a inoeput a di ute foarte calm cu Genaro. L-a inbat daca i i amintea de cite ori nagualul Julian fuse cit pe ce
-i ufoce pe amindoi, pentru ca I asera prada spairneJor lor.
Genaro -a into
pre min i m-a asigurat ca nagualul Juian fusese un profesor nemilo . EI i propriul au profe or, naualul Elia ,care mai era inca in lumea aceasta atunci, impingea
unctele de a amblare ale fiecaruia dincolo de 0 limit! cruciala
i-l Ia a it e apere ingur.
- Ti-am pu 0 data ca nagualul Julian ne-a recomandat A
u ne ri ipim energia xuala a continuat Genaro. Se referea la
ptul ca ai De /oie de energie p ntru depla area punctului d
asamblare, Daca nu ai uficienta en erg Ie, lovitura nagualului nu
a fi lovitura libertatii ci a rnortii.
- Fara ufici nta n rgie a pu don Juan, fOI1a alini ri.i es
robitoare. Trebuie a ai energie
ustii pre iunea alini rilor
produc ni iodat in circum tante obi nuit .
Gen ro a pu ca nagualul Julian era un profe or plin d
pirati . G
mer u m tod d inv tare i, in
I'
mp
di ira. Unul dintre pr ed Ie I preferat d in
ra
u re lor prin urprindere 0 dat
u de doua ori in
d
eon tiinta flornlala i d pIa area pUl1ctelor de a ambl
. Dup
I,lO.

..

.....u.a

~(I

UA

66

167

aceea, nu mai a ea altceva d f ut pentru Ie pta atentia d It


,"'.....-i am nint cu 0 lovitura ne teptata din partea na ualului.
- agualul Julian a fo t u adev t un om d neuitat a pu
don Juan. yea mare influenta a upra oamenilor, F cea cele mai
rele lucruri de pe lume dar facut de el pareau grozave, Da a
le-ar fi facut alrcineva ar fi fo t crude i ticaloa e.
P de alta parte, nagualul lias, nu avea a men a influenta
dar era un profe or extraordinar.
- agualul Elias semana mult cu nagualul Juan Matu mi...a
snu Genaro. e intelegeau foarte bine. aguaJul Eli l-a invatat
tot, fara a ridice vocea vt odata au a-i joace vreo fe tao
agualul Julian era cu totul altf I, a continuat G naro, inghiontindu-ma prietene te, A pune c pastra cu gelozie ecrete
ciudate in partea lui tinga, la fel ca tine. u ti de aceeasi
parere? l-a intrebat el pe don Juan ..
Don Juan n-a ra pun , dar a dat din cap afirmativ, Parea ca
de- ceea abtinea a nu pufneasca In ri .
- Avea 0 fire juc u a u don Juan .. au izbucnit amindoi
'"mns,
,.

Faptul ca faceau,
ident, aluzii la ceva cuno
facut sa Ina imt si mai amenintat,
Don Juan a pu calm

e refer

ut de ei m-a

u la bizarele tehnici de

vrajitorie, p care nagualul Julian Ie in atase pe parcursul vietii,


Genaro a adaugat ca nagualul Julian a avut un prof or unic, in
afara de nagualul lia. n profe or care-l placu in mod deo...ebit i-l invata e modalit ti noi i comple e d depl are a
punctului au de a amblare. Drept rezultat na ualul Julian avea
un comportament extraordinar de e C ntric,
- Cine ra acel profe OT, don Juan? l-am intrebat.
Don Juan i Genaro -au uitat unulla eel lalr i u chicotit
ca doi copii.

- E t gr U de
un la ea~ia intrebar a pu don Juan.
Pot pun doar ca a fo ..t pro e orul
a deviat eu ul trai tori i 110a tree
-a Invatat multe lucruri bune i rele, dar, dintr
cele rele ne-a invatat c au facut chii vizionari. A a au cazut
in CUT unii dintre noi. agu lul Juli n a fo t unul dintre ei i
la Catalina la fel, p ran, nu Ie urmezi exemplul.
Am inceput imediat a prote t z, Don Juan m-a fum rupt. A
u ca nu tiam ce vorbeam,
in limp ce don Juan vorbea m-am infuriat pe el i pe don
G naro. Am inceput deodata a zbier l ei cit rna tinea gura.
eactia mea a fo t atit d contrara irii mele, incit m-a periat,
Pares
fi fo t altcineva, M-am oprit . m-am uitat Ia i, a rna
jute.

Genaro linea rniinile pe umerii lui don Juan, ca icind ar fi


avut nevoie de ajutor, Rideau amindoi in hohote,
Erarn atit de de urajat, mClt era cit pe ce sa izbucne C in
lacrirni. Don Juan a venit linga mine. Mi-a pu mina pe umar,
lini titer, Mi-a pu ca de rtul onoran, din motive de neintele
oentru el, genera gresivitat Is oarneni i alte organi me.
poate pune c din cauza aerului prea u cat a continuat el, au pentru ca e te pr a cald. izionarii ar pune ca se
manifesta 0 anumita conflu nta a rnanatiilor Vulturului care,
dupa cum am mai pu ajuta la d pia area In jo a punctului d
asamblare,
Oricum ar fi m nirea luptato "lOT pe lum
te a
trena pentru a fi martori pentru a inl Ie emit rul i t nt i
no tre i pentru a d o peri
int in realitat . ~ te I m
all
op al noilor izionari. Dar nu toti Iuptatorii il atin .
m
ca nagualul Julian nu J.. a anns, fo t indu in TO
Ia f I urn
..a intimplat cu la Catalin
A pu poi cA pentru a 1 un na ual fmil pePO~h
iube ti libertat a i atingi a d ta are uprema.
cO

c a ce f c drumul lupt torului arit d p riculo e te faptul


ca opu ituati i d viata a OJ11UlUI mod m.
pu de a menea, C OD1Ul modem a p n it l rimul n uno utului i mi terului i -a
zat pe tarimul functionalului, A intor pat le
lumii premonitiilor, a bu uri i i a intirnpinat cu c ldura lumea
plicti Iii.
- an a care \i da pentru ate IJltOaroe la lumea mi terului,
a continuat don Juan, e e uneori p mult p ntru luptatori . nu
rezi tao int indu iin eroare de ceea ce am numit marea aventura
a n unoscutului. Uit de cautarea liberia ii; nita ca trebuie sa. fie
martori obi ctivi. e cufunda in necuno cut i-l apreciaza,
- Credeti c i u int la U 1, nu-i a a'? J-arn intrebat pe don
Juan.
- u credem, stim a ra puns Genaro, La Catalina tie mai
bin dectt orieine.
- De unde a tie? am intrebat,
- Pentru c
1 ca tine, a r pun Genar-o pronuntind cu ...
intele CU 0 intonati comica,
a pr gateam din nou pentru 0 di cutie aprin cind In-a
intr rupt don Juan.
- u are TO t te infierbin i, mi-a pu el ... ti c a cee tie
Lupta pentru libertate e te mai grea pentru unii, Tu esti unul dilltre

cesua.

P ntru a fi martori obiecti 'i a connnuat el, incepem


tnt legem c fi ar a au mi car a punctului d a amblare e. 1
acolo. E i ta p ntru noi ilumea la CW ...intern martori, indiferent care ar fi acea lum .
oii vizionari pun ca, atun i cmd int min" lati vorbim
cu noi in in in lrutl. n adonninl,
ntru a in punetu1 de
a anlbl
flXat intr-un ingur 10 ..
G J1 TO b tut zgomoto dill nllini i r..-'o un fl uierat care
inlita fluieratul llnui antrenor d fatbal.

TRI

16

a facem pun tul d


amblare s se mis te! a nri at I.
u
u , us! i
-t mi
-te, mi a-te!
Rideam toti cind tufi urile din partea mea au inceput brusc
e mi te..Don juan i Genaro -au a zat imediat cu piciorul
ling indoi: ub ei, Piciorul drept, cu genunchiul in u tat a ca
n . ut in fata lor. Don Juan mi-a facut emn a-l imit, A ridicat
in princene i i-a aparut un ge t de re rnnare in coltul gurii;
- rajitorii au i i r t cirile lor, a pu el in oapta. Cind
unctul de a arnblar . e mi c in zone inferioar pozitiei a1
ormal viziunea vrajitorilor
limiteaza. Daca te vad stind in

icioare, te vor ataca.
gualul Julian rn-a tinut

data limp de doua zile in


ace ta. pozitie de lupt tor, a rnurmurat Genaro. A trebuit chiar
nn Z In nrnp ce tat am In a e ta poziue.
- i ai aun a adaugat don Juan.
- E t a optit Genaro. Apoi mi-a optit, ca i cind ..ar fi
indit mai bine. per ca ai f cut caca mai devreme. Daca nu ai
mte tinele goale cind apar la Catalina, 0 a faci in pantaloni,
d nu-ti atilt cum a-i oti, Daca trebui .. ai caun In pozitia
asta trebuie a- i dai jo pant lonii,
-

"~r:II

A.

'"

A inceput

-rni ar te cum a-mi cot pantalonii. A facut-o

cit. poat d erios, ram cone ntrat a upra mi carilor aJe.


bia cind rni-am 0 panralonii, mi-am dat eama c' don Juan
ohot a de Ii .Am tiut atunci ca Genaro i ibatu e din nou jo
e 11Un. a pregat run -mi pun pantalonii cind don Juan mprit. Rid in asem n a hal in it de-abia mai pun
0
a. 4i- a spu:
t u urn erarn, p ntru c G n fO
a
u rile junlatate in IUIll jUDlal te in rio iar I
m ra
upatufi uri.
AJn

izat tonul

pf 0 upat, printz; ri te. m ingh


lipe, un fo~ et in tufi uri 01-a ingroZlt intr- it
lUI

mclt am uitat de pantaloni. M-am uitat la Genaro. Ii pu


Palltalonii, A ridicat din umeri.
- Imi pare rau a murmur tel. U am avut timp
cum a-i imbraci la lo .far
te ridici.
c ve lia.
u am avut limp ~ m infurii au Ie impart
Dintr-o data in fata m a tufi urile -au dat la 0 pane i a aparut
o creatura oribila, sra atit de neobi nuita incit nu rna mai temeam, Eram vrajit, Ceea ce fa in fata mea nu putea fi 0 fiinta
umana: nu emana nici pe departe eu asa ceva. Aducea mai
d grab cu 0 reptila au 0 in ta. uri a grote ca. au chiar ell
o pa are paroasa, re pingatoare. Avea corp negro i par aspru
TO cat.
u ved am nici un fel de picioar doar capul oribil,
enol In. a ul era turtit, iar narile erau doua gauri enorme, laterale. Avea un fel de cioc cu dinti, Dar a a oribila cum era,
ochii, erau uperbi. ernanau cu doua izvoare vrajite, de 0 claritate uluitoare, Tau inteligenti, u manau cu ochi umani, d
p are au unii cuno uti.
Creatura -a deplasat la tinga mea fo ind tufi uri] . Cind
mi-am mi eat caput s-o urmar c am ob ervat ca don Juan 1
G naro pareau la fel de vr ~itide prezenta ei ca imine. -am
gindit ca nici ei nu mai vazu ra a a ceva,
Creatura a di p rut compI t intr-o clipa, Apoi -a auzit un
mormait iforma gigantica a ap rut din nou in fata noa tra,
Tarn f cinat i in acela i timp, ingrijorat de faptul crt nu
ma tern am deloc d a a r atura grote . Pare panica m a
dinainte fu
trait! de altein va.
m imtit la un mom nt d t C incepeam
m ridic, impotn a ointei mele, mi -au fud ptat g nunchii i m-am trezil
in plcioaf , cu fa la Cf tJUT. Am imtit vag A imi. oteam
haina, cama a pantofri. P Ul111 am rtun gol. Mu chii pi ioar lor - u in cord t groami . Anl Wit in u i-n jo cu 0 colo'4,.4

al agilitate, dupa care crearura i u min run alergat catr 0


erdeata inefabila in departare.
Creatura alerga inaint a rn incolacindu .. e ca un arpe.
poi all1 ajun -0. In timp
n gra am, mi-am dat am de
11 lucru p care-J stiam deja - creatura era cu adevarat la Caalina. D odata, 1aCatalina era alaturi de mine, in came ioa .
e mi cam fara efort, Parca am fi tat i am fi mimat doar ca ne
. am, in limp ce intreg pei ~ul din jurul no tru era in mi are,
ind .mpresia unei accelerari enOllne.
.
Cur a noa tra -a oprit la fel d r p d cum incepu , apoi
ramas singur cu la Catalina, in ana lume. u mi parea nimic cuno cut 0 lumina j 0 caldur int n a veneau din ceea c
area a fi pamintul, un pamint acoperit cu tinci uriase. Sau, eel
putin, a a parea a fi, tinci. Erau de culoarea ni ipului, dar nu
veau greutate: emanau cu buc \i de burete. A fi putut a le
r torn doar aplecindu-rna a upra lor.
Eram ant de fa cinat de forta mea, incit am uitat orice allce 'a. Crezu m ca aeele bucati lip it de greurate imi opuneau
rezi tenta i forta mea uperioara fu e cea care Ie darim .
An] incercat
le apu cu munile i mi-am dat earna ca
intregul meu corp e chirnbase, La Catalina se uita la mine. R de -eni e creatura grote ca de mai inainte, iar eu eram la fel ca
a. u rna vedeam, dar tiam ca eram amindoi Ia fel.
M-a cuprin 0 bucurie de n d ris ca icind bucuria ar fi
fo. 1 0 forta care venea din xt riorul Jll u. La Catalina icu min
n -am di trat ne-am in ola it i n -am jucat pina n-am mar a ut
ginduri, entimente au unoa t r uman . Totu i, ram foart
con tient, Con tiinta mea era 0 cun
vaga car -mi d d
mCJ1d Ii . e,ra 0 incred re n limitata 0 certitudin flZi
l n\ i nu in en ul unei im\iri Ull1aJl a individuaIita 11 1 in
u1 un j prezenle Caf ra tOlul.
'f:pn

- ----.-.----

172

Apoi totul -a chimbat la loc, in param tri umani. La Catalin rna linea de min Mergeam prin de: 11, printre tufi uri. Am
avut imedi t nzatia dureroasa i imediata ca pietrele de rtului
i pamintul tare imi raneau groaznic pi ioar le goale,
Am ajun .. intr-un loc fara vegetatie, Don Juan i Genaro erau
acolo. Mvam a ezat i m-am imbracat ..
Experienta mea cu Catalina a intim at intoarcerea no tra in
udul Mexicului, Ma descatu ase in mod incredibil. M-am diociat, in tarea mea nOImala de con tiinta, Par a-mi pierdusem
punctul de referint . M~ descurajasem.l-am
spus lui don Juan
ca-mi pierdu m pina si dorinta de a mai trai,
Stateam pe veranda easei lui don Juan. Masina mea era plina
cu saci i ne pregateam de plecare, dar eram alit de di perat, melt
am inceput
pling.
Don Juan si Genaro au ris pina Ie-au dat lacrimile. Cu cit
eram mai di perat, eu atit rnai mare ra bucuria lor. ""In cele din
urma, don Juan mea facut a rna tran fer in tarea de constiinta
elevata si mi-a e plicat ca ri ul nu era 0 lip A de re pect din
partea lor ci 0 xprimare incera a fericirii de a rna vedea inaintind pe cararea cunoasterii,
- 0 a"li pun ce ne punea nagualul Julian cind ajungeam
unde esti tu, a continual don Juan. n felul ace ta, vei sti ca nu
esti ingur. Ceea ce ti se intimpla tie intimpla oricui stocheaza
de lula energie penlru a arunca 0 privire necuno utului.
Mi-a explicat cit nagualul Julian obi nuia a le puna ca fu...
era evacuati din ca Ie in care t tu ra toata viata, Rezultatul
conomi irii nergiei fu e e rup rea d cuibul lor comod, dar
ingrozitor de limitat i plictico afl tin lumea vietii de zi eu zi.
Deprimar a lor le-a pu nagualul Julian, nu ra alit tri telea
pierderii cuibului ci fapwl cA trebui
- j caute a nouA locuint
- oil ]0 uinte, a continuat.. don J Uall, (lU int atit de con10de. Dar ifl. nlult mai patioase.

'n'\

Ordinul t u d eva uare a /enir ub forma unei adinci depriri 0 pierdere a dorintei d a mai tr . la fel cum ni -a intim-

plat i noua. Cind ne-ai pu ca nu mai vrei a traie ti, nu ne-am


utut tapini ri ul.

- Acum ce 0

e intimple cu mine? m-am intere t.


- Tr buie a ga ti all 10 folo ind limbajul adecvat, mi-a
aspun don Juan.
P don Juan j Genaro i-a cuprin din nou euforia. Fiecare
intre declaratiile iremarcile lor ii f ceau A rida j teric.
- E t totul foarte implu, a pu don Juan. oul tau ni 'e)
e en rgie a crea un nou loc, care -ti adapo teasca punctul de
asamblare, Iar dialogul lupt torilor, pe care-l porn cu noi de fieare data cind intern impreuna, va olidifica aceasta noua
pozitie,
Apoi Genaro
la tun tor:

i-a 1uat

0 figure

rioa

m-a intrebat cu un

- Azi ai avut aun? -a indemnat s raspund, dind din cap.


Hai, pun ? Sa continuam dialogullupt
tori lor no tri,
Cind i-au revenit din ri ,G n TO pu c trebuia
fiu
on tient d UI'Ill torul neajun : din cind in cind, punetul de
asamblare
intoaf e in pozitia initials.
i-a explicat c ,in
a
....""..1 privea pozitia punctului
u de amblare 11 forta e a vada
amenii drept fiinte amenintatoare i ad ~ a In spaimintatoar .
pre uimirei lui, intr-o zi i..
a dat eama ca e schimba e. Era
iult m i indr zn t ~i r zolva cu uc . 0 ..ituati care lear 1
n at in mod ObI nuit intr-o tare de team i hao .
- -am trw zit f.. ind drago te,
ontinu t G naco i RUracut u hiul, De obic i rna temeam d moarte de em 1. Dar
... tr-o ZJ Ill-am (Ii zit in pat cu 0 feJlleie
If III d
.
t
ucru 111U era atit d ,tniin inclt, c'ind rnl-am dat am
a"""aln, era cit p ce. fac infarct. 0 ul a f; ut pun tul m u

17

amblar

a rev in in j lnics

pozitie normala

1a

trebuit

, tr murind ca un iepure p ri t,
Tu ai fa e bine
fii at nt
nu
intimpl la f I cu
punctul tude
amblare a adaugat Genaro i au inceput din
nou
rid.
- Pozitia punctului de ill amblare pe 0 onul unui om a explicat don Juan, e te rn ntinuta de dialogul intern 1, din aceasta
cauza, te, in eel mai bun az 0 pozitie in t bila. 0 ac ea
barbatii i femeile i i pi rd rnintile tit de U OT, mai ale cei ai
c ror dialog interior e ~ r petiri ,plicti itor i lip it d profun-

....'-4

rug din c

zime.

oii vizionari un ca cele mai mobile fiinte umane Int cele


ale c or dialog interior e te mai fluid i variat,
A pus ca pozitia punctului de amblare alluptatorului este
J11Ult mai put mica pentru c , de fud t ce punctul de asarnblare
in pe'
mi te in co on, el reeaza 0 gropit in luminozitate
o gropit care adapo te te de aici inainte punctul d
amblare.
- Ac ta te rnoti ul p ntru car nu putem pune ca lupt torii i-au pierdut rnintile, a continuat don Juan. naca i i pierd
ceva, 1..1 pierd, de fapt, gropita,
Don Juan iGenaro au con id rat a a La afirmatie alit de
ilara, incit ..au tavalit pe jo de ri .
Lvam rugat p don Juan -mi xplic exp rienta mea cu la
Catalina 1 au hohotit de TIS amindoi.
- F meile int mult mai bizar d cit barbatii, a . pu don
Juan, in 1 din urma, F ptul c au 0 d chizatura uplimentara
inlr pi ioar I fa e . ad prad unor influent ciudate. ort
pUI rni
I po da prin " ea e hiz tura, Doar a a por
I
intel g r t eirile.
A ram t ut un timp j I-am intJi b t ce oia
pun.
- La atalina ni -a infatl at ca un iernl uria lru ..a ra ..
purl 1.

Fi ura lui don J uan cind


pu ce 1 lu TU, j xplozia de
lui Genaro 01- u in"e-sc.:;lit. Era it p ce le in de ri..
Don Juan rni -a pu i u inta I C talinei era atit de extramar in it put a face ce -oi pe t rimul anim lului. Comei fara egal a fo t motiv t d afinitatea fat a de mille.
ezultatul final fa t eela c ce
la Catalina a impin punc__I meu de a amblar In
la iJoe cu al ei.
- C ali facut -oi doi ca viermi? m- lnlr bat Genaro
.............
du-rn pe pate.
Don Juan era cit p ce
sufo d ri
- D aceea am pus ca ferneile inl mai bizare decit barbatii,
zi el, in cele din urrna.
- u int de acord cu tine a int TV nit Genaro.
aguaJul
lian nu avea 0 gaura uplimentata intre picioare, dar era mai
udat decit la Catalina. Cred ca a a Inva\at poanta cu viermele
e 1a el. ii apar a in a a ia ipo taza,
Don Juan area in u i-n jo c un copil care iucearca a
u fae in pantaloni.
Dupa ce a reu it
calmeze a pu eli nagualul Julian
Yea. un talent a creeze i'
plo t re eel mai bizare ituatii.
afirmat, de a menea ca la C~talin imi dadu e un superb
exernplu de depla are jnt rioara, !1 ia a e -0 vad ca fiinta
care- i III
a ea fonn depl indu- i punctul de amblare i
ajuta e sa-l d pl . z p al meu iJl ac easi pozitie care-i coneri e ei
I p ct mon truo .
- Celalalt profe or p
l-a a /ut nagualul Julian, a contiuat don Ju n l-a in \at eunl
obtin locuri anum in
mien itate a zonei inferio
. i i unul din noi nu-l put unn
""",010, dar toti m mbrii grupului
u puteau, mai ale I
a
i fem ia izionar
0 in -ata .
Don Juan a mai pu ca 0 . himbare inferio
dadea 0 1ZI
ziun nu numai upra all i lUll11, ci .j ( upra lumii nOa., ~
0

Q.V

-176

----....... - -

-..--_...

,..

cu zit vazuta din alta perspectiva, A adaugat ca, penbU ca eu g


vsd alta lume, trebuia sa percep alta mare banda de emanatie a
emanatiilor Vultumlui.
Pe urma, si-a incheiat explicatia, A spu ca nu avea timp sa
brodeze pe lema marilor benzi de emanatii, pentru ca trebuia sa
plecam, Am vrut sa mai stau putin discutam, dar a spus ca ar
avea nevoie de mult limp a-mi explice acest ubiect, iar eu ar
trebui
flu odihnit, ca sa rna pot conccntra.

10. MARILE BENZI DE EMANATII

Peste citeva zile, in casa lui din sudul Mexicului, don J 118n
-3 continuat explicatia. M-a du in camera mare. Era aproape
Camera aa cufundata in bema. Am vrut sa aprind IAmpile
"'""'"
petrol, dar don Juan nu m-a lasat. A pus ca trebuia a las
~ etul vocii sale sa-mi deplaseze punctul de asamblare, astfel
......-~_ttsa radieze asupra emanatiilor concentrarii $i amintirii totale.
Mi-a spus apoi ca vom discuta despre marile benzi de ema---Iii. Considera subiectul 0 alta descoperire cheie facuta de
echii vizionari, dar pe care au dat-o uitarii pina a fost recupe~" de noii vizionari.

- Emanatiile Vulturulw int grupate intotdeauna in ciorchini,


ontinuat el, Vechii vizionari au numit acei ciorchini marile

-- zi de emanatii, De fapt, nu int benzi, dar nwnele Ii se po ...


-_ este.
De exemplu, exi ta un ciorchine incomen urabil car pro.....-""efiinte organice, Emanatiile acelei bande orgaruce int
~-.oase. Sint transparente $1 au 0 lumina unica, propne 0
---- energie. Sinl con tiente, sar. Acesta este moti vu1 pentnl
.zne fiintele organice sint pline de energie. Celelalte be
~ inchi la culoare mal putin pufoase. Unele nu a
-----na, ci mt opace.

Z1

loe

17

RLO

- Vf1 i a pui don Juan eli toate fiintel organice au acelasi


f 1de emanatii in co onullor? an} intrehat.
- u \ reau
pun a tao U 1 chiar alit de implu, de 1
fiintele organice apartin aceleia i mari benzi, Ginde te-te 1a e
:~ 1 0 enorma banda lata de filamerue lurnino
fire luminoas
ne firsite. Fiintele organice int bule care cr . in jurul unui grup
de filamente luminoa e. Imagineaza ..ti c ,in acea t banda de
vj ia organica, un 1 bule
formeaza in jurul filamentelor luminoase din centrul benzii, iar altele pe rnargini; banda te destul
d lata ca
adapo tea C orice forma de fiinta organica, In
cadrul ace lei di puneri, bulele care int aproape de marginil

benzii nu e intilnesc cu emanatiile din centro, care contopesc


doar cu cele aflate acolo, De a emenea, bulel din centro nu
intllnesc cu emanatiile de p margini.
Dupa cum poti intelege, fiintele organ ice au acees la em
natiile unei ingure benzi: totusi, vizionarii vsd ca in cadrul ace
lei benzi organice, fiintele inl cit se poate de diver e.
- Sint mult benzi mari? am intrebat,
- 0 infinitate mi-a ra pun el. Dar vizionarii au descope
ca pe pamint lot nurnai patrozeci iopt de a menea benzi,
- Ce in eamn a ta don Juan?
- Pentru vizi onari in amn ca 'int patruzeci iopt de tipur;
de organizari pe pamint, patruzeci i opt de ripuri de ciorch ........
'au tructuri. iata organic e te una dintre ele.
- A ta in eamna ell exi. It\ patruzeci si apte de tipuri de .
anorganic?
- u nici or a. echii vizionari au 11un1 rat sapte n
ar produc bul an organ Ice de con tiinta, Cu alte cuvinte, ..".u......
patruze i d b nzi ar produ bule f r con tiin\a c lea I-"'-OLL
benzile Cc.t~ g nereaza nUfllai organizare.
Ginde~t -~ 1 nlarile I 11zi ca ),\ ni t copa i. Toli fae fru~.
produ r cipietlte plin u emanalii; lOlu'i nunlai opt din a,~.

TRI

179

..",p ei fae fructe come tibile, di ~ bule derate eu con tiinta,


"'J'lpteau fructe acre dar come tibile iuna are eel mai suculent
truer,

A ri i a pu ca in eea ra analogie a a, adoptase punctul


......._
vedere a1 ulturului, pentru care cele mai delieioase bucatele
=-.... t bulele organice derate eu
on tiinta,
- Ce le face pe cele opt benzi a genereze constiinta?
- ulturul le confer con tiinta prin emanatiile ale, a ra el.

Rru pun ullui m-a f cut a-l contrazic, I-am pu ca a usca ulturul confera con tiinta prin emanatiile ale e te ceea
spune un om religio de pre Dumnezeu si anume ca
UJ1U1ezeu confer viata prin iubire. A ta nu inseamna nimic.
- Cele dou declaratii nu int facute din acelasi punct de ve,a pu el rabdator, TON i, cred ca in eamna aeela j lucru.
iferenta e te ca vizionarii vsd ca Vulturul confers constiinta

nrin emanatiile
ale, dar oamenii religiosi nu vsd cum
rnnezeu confera viata prin iubirea a.
A pus ca Vulturul oonfer con tiinta prin trei manunchiuri
.a e de emanatii care tree prin opt marl benzi, Ace te manun-""..iuri int deo ebite, pentru c fae vizionarii a vada 0 nuanta,
n manunchi da nzaua de bej-roz ceva ca 0 sclipire a felina ..
.... or de culoare roz: Ull altul da enzatia de pier ica, la fel ca
. . e de neon- iar al treilea da nzatia ca e de culoarea chilibarului adi a rnierii limpezi.
- Prin urmare, e pune problema de a vedee 0 nuanta ..

izionarii vsd ca ulturul confera con tiinta prin ernan n


ontinuat el. Oamenii r ligio i nu vad iubirea lui Du
~, daca ar putea -0 "'ada, ar sti eA e. te fie TOZ, I
.........~r
i ii au a chihlinlbarului.
Ornu), de exemplu, e t legal de manun hlu) '-..-.

_lloA,&

hlhlimbarului

dar Ja fel int

oj

aIte fiinte.

bui g
Ii ingur a tfel
d talii ~ zind de un
ingur, .. pu I. u are nici un TO t - I pun c
num . 0 ,.,;:__
ci all in ' ntar. t d ajun. a pun ca ate
utare de u ..-ingur . t unul dintre cele rnai fa cinante lu ruri p
1
fa \'T odat .
- C~ zi
manunchiuril roz i de culo rea pi icii e
si la oarn ni? m-am intere at eu.
- iciodata, A Ie rnanunchiuri apartin Itor fiinte, m
ra pun I.
Eram g ta a pun 0 int bar, dar m-a oprit cu 0 mi car
miinii. poi - adincit in ginduri, n timp am rama in liniste
- Ti-am pu ca lumina con tiintei la oam ni ar cul
dif rile, a pu 1 in cele din urma, C ea c nu ti..am spu atuncs
p ntru
nu ajun
In inca la
I ubi t, a fa t a ea ca
tnt culori, cr nuante de chihlimbar,
A pu c manunchiul d chihlimbar al con tiin i ar
infinitat d variant
ubtile, ar denot intotd auna difer
in calitat a on tiintei. Rozul i verdel palid int cele mai 0..,_
nuit 11U n . Chihlim arul 1 a t u este c 1 mai n 0 i uit.dc
chilim arul pur t d d part
I mai rare
- C anum d t rrnin nuant T
cti d chihlimbar?
- izionarii pun c c a canritat d ne i onomi
i to ala t
a car d termin nuanta, ] num r ti lupt t__~
all inc put cu 0 nuanta 0 i nuit roz i au t rminat eu I
pur chihlimbar,
en fO 1 ]1\/10
anu I int
I 111ai
xempl .
- C form d v at aparun III iunchiurilor d on tiint
t

'4

J.....oO;..

- ~,",I
OJ

lor banda d chihlimbar, omului i lorlalte anim I .


i ituati
iin azul nzilor anorgani .
trei rnanunchiuri de con tiint produc g nuri pecific d
___
nte norganic in 1 are dintr
I
pte benzi mario
f-am c rut ad
ri
nuril d fiinte anorgani e i~
t nte,
- A ta e t t lu ru p care trebui
-I vezi in UT, a pu
_ ..eel
pte benzi iceea c produc lint, intr-ad ar, in ce.::........""ilratiunii uman dar nu i vederii uman ..
-am pu c nu prea intele e plicatia rnarilor benzi p ntru
de ri rea lui m-a obligat
mi 1 ima inez ca p ni t m nchi uri ind p nd nt d fori au ca p ni te b nzi pl at
aidoma unor cure) de trail mi i .
A xplicat ca maril
nzi nu int nici plate, nici rotunde, ci
pat impreuna, ca 0 capita d fin, tinuta in aer de forta miinii
care le-a aranjat. Prin urmar nu xi ta 0 ordin a manatiilor,
pui ca exi ttl 0 part
ntral au ca. exi ta margini, t induce
roare dar t nece ar p ntru a inl 1 g .
A plicat in continuar ca flint I anorganice produ
d
lelalte apte benzi d on tiint int caraCL rizat d exi tenta
ui r ipient far mi re; te mai d gr b un
pta ul fara
sect

lUI.

IT I Jl1"

nZl Illi-a

ra

nun hiuri

Ll
~

pUll

to t nu n1 I lor intretai

I. In banda org

nl,,,",,,,

nl nun l11u1

orm , u un grad

azut d luminozitate.

u arat aidom co-

xmului fiintelor organi . Ii lip e te coeziunea calitate


car
fiin] I uman
m n cu ni te mingi luminoa ,
e nind de energie.
Don Juan a pu
2ani e i cele or ani
t
a
10 te au manatii d con...,...inl TOZ, d uloa a pi r icii au hihlimbarului,
- A le ernanatii in anumit
ircum tante, a ontinuat l,
ilit aza a J11ai fa inant
ornuni
ntre fiint 1 c lOT opt

A pu. c. d obi i, fiintele organice, cu marile lOT cimpu


en rg tic , int initiatoarele comunicarii cu fiin 1 anorgani
dar urmar
ofi ticata i subtila lin tntotd auna d fiintel
anorganic . D indata ce bariera e te d fiin ala, iintele ano ganic
chimba i devin ce a ce vizionarii num C aliati, D....
morn ntul aceta, fiintele anorgani pot anticipa eel 111al ubtile
ginduri ale vizionarului toanele temerile ale.
- ~ chii vizionari int vrajiti d un a ernen a devotame
din partea aliatilor lor, a continual el. e spune ca vechii .
zionari put au a- i puna aliatii faca orice oiau i, A fa
unul dintre motivele pentru care credeau in propria lor i
ulnera ilitate, S-au pacalit, p ntru ca i-au dat pr a mare i
portanta, Aliatii au putere numai daca vizionarul care Ii vede
impecabil; iar v chii vizionari nu erau,
- int la fel de multe fiinte anorganic ea organi mele vii
m-am inter at.
Mi-a pu ca fiintele anorganice nu int la fe1de numeroas
ca eel organic ,dar ce fapt e t cornpen at d numarul m
d b nzr ale con tiintei anorganice. De a menea, dif renter .
dintr fiint Ie anorganice int mult rnai mari decit diferente _
dintr organi me, pentru ca organi mele apartin doar unei in
gUT b nzi, in limp ce fiintele anorganic apartin celor ap
benzi.
- in afara d asta, fiintele anorganice trai e infinit mai mur;
decit organi rnele, a continuat el. Acea ra problem i-a Indem
nat P \' chii vizionari - j concentreze vederea upra alia,il
din mali p car ti Ie voi expun ult rior.
A pu ca vechii vizionari au ajun de a rn n a, - i d~
anla C Olaf a energie a organi IneloT i dezvoltarea ulterio
ra up rioara con tiintei lor le-a f ut fi bu ,tele deli io~
pentru Vultllr. n viziunea \fechilor vizionari I onlia a ~o till
..J

lib

ul p ntru car
~ . ..,ile.

ulturul a produ cit mai multe organi me po-

A cplicat apoi C~ produ ul c lorlalte patruz i d marl


nzi nu e te con tiinta, ci 0 configurati de energie lipsita d
ata, echii vizionari au numit v
produ ul acelor b nzi. n
nmp ce coconii i r ipientel sim cimpuri de con tiinta enertica, ceea c explic luminozitare lor independenta va le
.:2ll"t recipi nte rigid care contin manatii fara a fie cimpuri d
eon tiint en rgetic .. Luminozitatea lor vine numai din energia
_ ....anatiilor cuprinse in untru.
Ju tr buie a uiti ca tot c e te pe pamint e te invelit, a
ntinuat el. Tot ce perc p m este ale tuit din coconi sau va
.........
ernanatii, De obic i, nu p TO pem ab olut dele recipientele
........telor anorganice, S-a uitat la mine, asteptind ~-idau un mn
am intele . Cind si-a Qat eama ca n-o -0 fac, a continual:
.........
mea e te alcatuita din patruzeci i opt de b nzi, a pu el.
uumea creata de punctul no tru de a arnblare pentru perceptia
o tra obi nuita te alcatuita din doua benzi; una e te banda
nica iar cealalta, banda car are nurnai tructura, nu i
constiinta. Celelalte patruzeci i a de mari benzi nu fae part
..-..u ' lumea pe care a p rc p m in mod obi nuit,
-a oprit din
OU, a teptind intrebari din partea mea, dar nu aveam nici una.
t all lurni complet .care pot fi a amblat de punctel noade amblare, a continuat el.
chii vizionari au numarat
semenea Iumi, una pentru fiecar banda de con tiinta. A
znauga ca dou dintre a Ie IUJni, in afar de Illmea 'ietii d zi
int u or de amblat cu oelelalt cinci e te aItc va.
Cind ne-anl a ezat din nou la di. cutii don Juan a inc put
dial a VOT a ea de pr
' perien~a m a eu la Catalina. A
~..,u C 0 depl are a pllnctului d a mbla~e intr-o zon inoara. pozili j ale obi nuite p nnil proprietarlilui 0 viziun
_____
taliata in u ta CaJ1 pare a fi a lunle compI t di feritA. E t 0
u-;.. ......

1J", __

'10,.
......

. ,

TRIC

184
viziune fru cinanta, extrern de atragaroare, mal ale pentru ace
vizionari care au

fire aventuroasa dar indolenta.

- Schirnbarea perspectivei e te foarte placuta, a continu ...


don Juan. E te necesar un efort minim i rezultatele int uluitoa
reo Daca un vizionar e te minat de dorinta unui ct tig rapid, n
exist! 0 ana manevra mai buna decit deplasarea in jos. Singura
problema e te ca. in acele pozitii ale punctului de a amblare,
vizionarii sint amenintati de moarte, care urvine mai brutal
mai rapid decit in conditia de om.
agualul Julian a con iderat ca ace ta era un loe nemaipomenit

sa zburde,

dar atita tot,

A spus ca 0 adevarata schimbare a lumilor se produce atuna


cind punctul de asamblare se deplaseaza in banda omului uficient de adine pentru a atinge un prag crucial, la care punetul de
asamblare poate folosi alta mare banda.
- Cum 0 foloseste? am intrebat.
A ridieat din umeri.
- Este verba de energie, a spu el. FOJ1a alinierii capteaza
alta banda, cu conditia ca vizionarul sa aiba suficienta energie,
Energia noastra obisnuita peonite punctelor noastre de asamblare
sa foloseasca forta alinierii uneia dintre marile benzi de emanatn
~ipercepem lumea pe care 0 cunoastem, Dar, daca avem un urplus de energie, putem folo i forta alinierii altor mari benzi '!I'"
in consecinta, percepem alte lumi. Don Juan a chimbat bru
ubiectul ~ a inceput a vorbe A de pre plante. Poate ca ti
pare 0 ciudatenie, a pu el, dar copacii, de exemplu int mai
apropiati de om decit fumiciJe. Ti-am pu ca intre copaci i om
e poate stabili 0 minunata relatie; pentru ca au ernanat
comune.

- Cit de marl int coconii lor?


- Coconul unui copac urias nu e te mull mai mare deeit co
pacul in u i. Intere "ant e. te c unele plante mlci au un cocon

185

~roape la fel de mare ca trupul unui om i de trei ori mai mare


"'""""",
latime. Acelea int plantele energizante. Ele au cea rnai mare
~ titate de ernanatii comune cu ornul, nu emanatiile constiintei,
te emanatii, in general.
Alt lucru unie la plante e te acela c! luminozitatile lor au
,.....ante diferite. In general, sint rozalii, deoarece constiinta Jor
este roz. Plantele otravitoare int roz-galbui, iar cele rnedicinale,
z-violet, aprins. Singurele care sint roz-albicioase sint cele
eeergizante. UneJe au un alb murdar, altele un alb tralucitor,
Adevarata diferenta dintre plante si celelalte fiinte organice
e locul punctelor lor de asamblare. La plante, acesta se afla in
~ ea inferioara a coconului, in timp ce Ja celelalte fiinte orgae te in partea uperioara a coconului,
- Cum stau lucrurile la fiintele anorganice? Unde se afla
,...."
.....
ctullor de asamblare?
- La unele e te in partea inferioara a recipientelor, a spus el.
..""lea int traine omului, dar comune plan telor. Altele il au in
~~ ea uperioara a recipientelor, Acelea int inrudite cu omul $i
_ alte creaturi organice.
A adaugat ca vechii vizionari erau convinsi

ca plantele

co-

.......
__nica eel mai intens cu fiintele organice. Ei considerau ca cu

punctul de asamblare este mai jo cu ant mai usor le vine


antelor a de fiinteze bariera perceptiei; eopacii foarte mari i
ntele foarte rnici au punctele de a amblare extrem de jo. in
coconii lor. Din acea ta cauza, un mare numar de tehnici
[itore ti ale vechilor vizionari erau mijloace de a tine in friu
nstiinta copacilor i a plantelor mici, pentru a ghida coborirea
in la ce numeau ei cele mai adinci niveluri ale zonelor
mrunecate.
- inlelegi bineintele , a continuat don Juan,

ca, atunci

cind

deau cQ coboara in profunzirne, ei isi impingeau, de Capt,

punet 1 lor de a amblare pentru a con titui all lumi percep


bil prin int rm diul celor apte mari benzi .
..j au irnpu 0 limit! cons tiin; i lor i U' amblat lumi ""~
cinci mari benzi car int a ce ibil vizionarilor numai dac
upun unei tran foi J11m periculo
.
- Dar v chii vizionari au reu it a ambl 7.R, acele lumi?
full bat.

- Au r u it mi-a fa pun 1. Au crezut in mod aberant ~.


merita a di truga toate barierele p rceptiei, chiar daca trebui
t cop.
a e tran forme in cop ci in

11. STALKfNGUL, INTENTIA


~I POZITIA VISATULUI

UV'

A doua zi, lot pe la inc putuJ erii, don Juan a v nit in ca'......
era unde di cutam eu Genaro.

-a luat de brat si am trabatut

preuna casa, pina in curt a int rioara, Se innoptase deja. Am


uat-o pe un coridor care inconjura curt a.

Tn

limp ce rnergeam, don Juan

mi-a pu ca voia a rna

revina din nou ca e te foarte u or

te pierzi in complicatii si

orbiditate p em-area cunoa terii, Mi-a pu ca vizionarii au d


f untat mari du rnani car I pot di truge copul i 'Jabi
ortele: du mani creati chiar de comportamentul luptatorilor,
urn r fi indolenta, I n a i importanta dine
care fae parte
tegranta din lurnea de zi cu zi ..
A remarcat ca gre elite f cute de vechii vizionari, ca r zultat
I indolentei, len i i importantei de ine u fo
i gray incit 110ll vizionari
ping propria traditi .
t

- eel m i important

11U

arit de enorm

au avut d al i a trebuit sa- i

lu ru d car

a /eau nevoie non


,.

vi-

continual don Juan, Tau ni te m uri pra lice, p ntru


-i fac punctele de a ambl
depJa ze. D oar c nu
v au a a ceva au inc put prin a fi d 0 ebit de intere an ~ \'(:dh
ionari

19

lumina con tiintei i, dr pt r zulrat, u elaborat tr i turi d


tehnici care au devenit piatra lor de ternelie.
Cu ace te trei eturi, a pu don J [tan noii izionari au realizat eel mai extraordinar i dificil lucru. Au reu it a faca, in
mod i ternatic, ca pun tul d
amblar a dept
2J! fata d
pozitia . a obi nuita, A recuno cut e v hii vizionari au realiza
i i ace t lucru, dar prin int nn diul unor mane re capricioase ..
A explicat ca ceea ce au vszu: noii /izionari in lumina contiintei a avut drept rezultat ordin a in care au aranjat adevaruril
de pre con tiinta ale vechilor vizionari. Acea ta e numeste
maie tria con ...tiintei. De aici au d Z oltat trei eturi de tehnici
Prima este maie tria stalkinguJui, a doua mai tria inteatiei i
treia maie tria VJ tului. A u tinut ca inli explica e ace te tre...
seturi din prima zi in care ne-am cuno cut,
Mi-a pu ca n1 lnvata mai tria con tiintei In doua feluri,
a a cum recomandau noii vizionari. In in ataturile ale pent
partea dreapta, p care Ie facu e in tar de con tiinta normal
:realizase doua objective: rna in atase caile luptatorilor islabi
punctul meu de asamblare din pozitia initiala, in lnv~\aturi1e saie
pentru partea tinga, p care Je realiza mtr-o tare de con tim.........
elevata, Indeplini e. de a em neat doua obi Live: facu e ~
punctul mud
amblare a deplaseze in tot atitea pozitii c
eram capabil sa
Don Juan -a oprit j m-a privit fi . -a I~ at o liniste ti
jenitoare; p urma a inceput
di ul de pre tslking. A pu
C
tslkingul a 'ea origini foart umil i intlnlplatoare. El a i
ceput cu ob rvalia f cuta de noii izionari: cind lUpl torii ~z:
comporta in nlod on tanl in mod uri neobi nllite pentru ....
eIllana\iiJe nefolo ite din interiorul 0 onllor lor incep a tr
luce ca. PuncteJe lor de a anlblar
depla eaza armonio
aproape pe neob ervate.
40,.,

timul ti de ace ta ob rvatie noii vizionari au in put a


practi controlul .'1 t matic al comporramernului lor. Ei au numit a a ra practica art tslkingului. Don Juan a remarc tea,
desi riticabil numel ra potrivit pentru ca tslkingul g nera
un comportament p cific car pute fi categori it dr pt a un.
oii /izionari, inarmati cu a a tA tehnica, au e plorat 11ecuno utul in mod obru i fructuo . Printr-un e ercitiu continuu, au f cut ca punctele lor de asarnblare a e depla eze 1n
mod oon tant,
- StalkinguJ e te una din cele doua rnari realiz ri al noiJor
vizionari a pu el. Ioii vizionari au hotarit ca un nagual modem trebuie
de

mblar

a fie instruit
-3

in aceast realizar cind punctul sau

depla at uficient de profund in part a a

tinga, oti vul ace tei hotariri e te acela cit nagualul trebuie a
in -ete principiile uslkingului fara a fie unpiedicat de in -entarul
man, La urma urrnei, nagualul este liderul unui grup, asa treui
a tioneze rapid, fara ~ tea p ginduri,
Alti luptatori pot in 'Ala talkinguJ in narea lor normal de
con tiint , desi e t pref rabil -0 faca In tarea d con tiinta Ievata - nu atil pentru valoarea constiintei lor el vate cit pentru
f ptul ca da tslkingului un mi t r p car nu-l ali; tslkingul
- eamn doar comportar in cazul oamenilor,
A pu C acum a putea a inteleg c d pla area punctului
e a arnblar a fo l motivul pentru car noii izionari au pu
tita pret pe intera tiun a cu micii tirani. ce ti tirani mici au
onat izionarii
folo a a principiile talkinguJui i in' e t
el, i-au aJutat pe izionari a- i depla ze pun tele de aIllbJare.
L-aJll intr bat daca vechii viziollari tiau ceva de pre pr:inipiile talkingldll1.

talkinglll apartin ~",,'clu i ' nOllor ,fiziollari,


pu el

inlbind. Ei inl IngunJ 'izionari car au a\'ut de-a fae cu


-

Don Juan
pu ca noii vizionari au xaminat felul in care
...~ perceptia lumii d zi u zi 'i au vszut efectele vointei. A (1

oameni, C i v chi erau atit d lnv luiti d ...entim ntul putenJ


mcit ni i III
nu uau ca xi ta oameni plna cind oamenii a
tnc put ] dea in cap. Dar ti i d ja toat
t.
Don Juan
pu apoi c tapinirea int ntiei impreona cu cea
a tslkinguiu! tnt cele doua capodop re ale noilor vizionari, C
marcheaza 0 irea vizionarilor moderni. A plicat Cat in eforturil lor d a obtine un avantaj a upra opr

orilor lor, noii . 1-

zionari au urmarit fi care po ibilitate. tiau ca pr d ce orii 10


realiza ra lucruri e uraordinare manipulind 0 forta rni terio
i miraculoa a, pe car nu 0 put au de rie decit dr pt putere,
oii /izionari d tin putine informatii de pre ac a foI1A, a a ca
au fo t obligati -0 camineze i tematic, prin vedere. Eforturil
lor au fo t p deplin T~ platite CIIld au de coperit ca acea fo
este energia alinierii,
Au inceput vf12ind cum lumina con tiintei creste ca marime
iinten itate pe rna ur ce emanatiil din interiorul coconului ,""
....
aliniaza cu manatiile din terior, Au folo it acea ob ervatie
p 0 trambulina, 1 fel cum f u ra eu stalkinguJ i au continu
a d zvolte 0 ri complex a de tehnici, pentru a manevra ac
"'IIi

alinie d emanatii.
La inc put -au ref rit 1 acele tehnici CUIll ar 1 tapinirea
alinierii, poi si-au dat eama ca ra vorba d nlai mult de 1
d -0 aliniere; i, nUJ11e, d energia ar provme din aliniere
manatiilor, Au nunut ace t energie "oint .
'oint a de\t nil ce de-' doua baz.
oii izionari au intel -0 cpo
fort oarba lnlp onal, izbu nif neincetatA d
nergi care ne fa e
ne cOfllPOrtAm ca de obi ei.
~",plc faptul c p rcepenllunl a prohl nl lor obi Iluil i indir ct, prlll forta
I i perceptn, e 'plic pia area punclului d
a runbl
In pozitia a 0 i nuilA.

.zat ca cea aliniere e te reinnoit 11 incetat p ntru ada contiuitat p rc ptiei, Pentru r innoi d fiecare data alinier a cu
TO p timea de care e te n voie, pentru a alcatui lumea vie, izUCltW a d
nergie care provine chiar din
1 alinieri e. L reciclats automat ca a imarea ca alini ril facute la alegere.
Acea t ob ervatie a ervit noilor vizionari drep ramp de
are uplimentara, care i- ajutat a ajung la cea de-a treia
baza a tului lor. Au numit-o intentie oj au d cri -0 drept
hidar vointei cu un anumit op, energia alinierii.
- ilvio anuel, G naro i icente au fo t indemnati d naualul Julian

a in -ete ac

le tr i a pete ale cunoasterii vizio-

narilor a ontinuat el. G naro t Ina tru in manevrarea


con tiint i, icente te rna trul tslkingului, iar Silvio Manuel

esie mae trul intentiei.


Acurn /om da 0 e plicati finala a tapinirii constiint i; de
c ea te ajuta Genaro.
Don Juan a di utat mult timp u ucenicele. Femeile au a cultat erioa . cram igur cs le dad a in tructiuni detali te
de pr PJiOC durile dificile, judecind dup cit erau de concenr teo

am fo t admi la di cutia lOT dar le-arn urm rit in limp


ce vorb au in cam ra din f ta a cs ei lui Genaro. All} tat la
U

din hue tari i am a t pt t pin au terminat,


Apoi ~ nleit . -au ridi at a pi ce, dar tnainte <Ie a ta, au

'enit in bucatarie eu don Juan. Omul -a a zat eu fata la Inine,


in tinlp
~ nl iI Illi-all 'orbil tinjenitor de fonllal. De fapt,
nt-au inlbItttjsat. To le erau n obi nuit de prietenoa ...e, ba chlar
vorb r t . Au . pll.. . e \'or G\l tura ucenicilor are I)leca e cu

1 2
G naro d

it

a ore. A

ta urma

a. ~

au

arate tuturor orpuJ

din vi .

D indata
au pie at fern il don Juan i-a reluat explicatia
d lui d bru . A pu
, p rna UTa a tr ut timpul i noii
vizionari au pu bazele practicii lor, i-au dat ama ca, in conditiil de ata, tslkingul a depJa at putin punctele d a amblar
Pentru un f t maxim, alkinguJ a ea n voie de un cadru ideal:
rau necesari tirani mici, inv titi cu autoritate iputere. A dey nit dill
in ce mai greu pentru noii vizionari a . puna in
a 111 n a ituatii; arcina de a J irnproviza au de a I cauta
\

de' nit

oii vizionari au con id rat ne

ar

vsd emanatiil

Vulturului, p ntru a g i 0 cale rnai potrivita de a muta punetu


de a amblare. Cind au incercat

vsd.

manatiil

au fo t con-

fruntati cu 0 problema foarte erioa . Au de coperit ca. nu a


cum ill vsae, fara a.- i a urne un ri c mortal, i totu i, trebui
le vsds. Acela a fo t mornentul in care au folo it t hnica VJ'
tul ui a v chilor vizionari ca pe un . cut de protectie impotri

/ulturului. in felul ace ta, i-a;


I mai fi i nt mod de a dept

pun tul d a amblare,


.. - Un dintre cele mai tricte porunci ale noilor vizionari
continuat don Juan, era aceea ca lupt torii trebuia a in rete viselul in timp ce
aflau in tarea lor normal .d con tiinta, Urmin;
ceast porun , am inceput a l 111 ~tvisstul aproap din p .
zi cind n -am cuno. ut,

- D c nori izionari cer ca vi stul a 11 inv~tat in tar ace


con tiint normala? run Illtrebat.

- P ntru c vi..stul e te foart p riculo .Iar vi torii, fo


/uln rabili, a pu

neconceput; face vi toni vulnerabili p ntru ca ii la a la mila


fortei d neintel a alini
rii
.

oii vizionari si-au dat ama c , in tarea noastra normals


d con tun}! n putem apara in n nurnarate feluri impotri va
fortei emanatiilor nefolo ite care -au liniat brusc in vi ale
Don Juan mi-a explicat ca VI stul, la fel ca stslkingul , a
me put ca 0 simpla ob rvatie, echii vizionari i-au dat eama
ca, in i ele lor, punctul de a amblare e deplaseaza usor spre
tinga in eel mai natural D 1.A t punet relaxeaza intr-adevar
cind omul doanne si toate felurile d manatii nefolo ite incep
traluceasca,

povara de ne uportat,

loviturii mortale a emanatiilor


dat eama crt vi tul era in in

93

1. E te ()ericulo,

p ntru

ca are 0 put

Vechii vizionari au fo t intrigati imediat de aoea ob .rvatie


iau inceput a lucreze ell d pl area natural , pina cind au fo t
capabili -0 controleze. Au n unlit acel control viset, sau arta

manevrarii corpului din vi .


A remarcat ca. nu poti descri imen itatea cunoasterii lor
despre vi at. Dar noilor vizionari nu prea le-a folo it ace t Jucru.
A a ca, atunci cind a venit vremea r on tructiei, noli vizionari
-au ajutat doar de em nt le e ntial al vi stului, p ntru a
vedes ernanatiile
Iturului i pentru a-i ajuta sa depla eze
punctele de a am bJare.
A pu ca vizionarii, aut cei v chi, cit i cei noi, inteleg ca
vi atuJ e te controlul deplasarii naturale p care 0 uporta punctul d a amblare in omn. A ubliniat ca ace t control care realizeaza depl

area nu intention az in nici un fel

-0

dirijeze.

Vrea doar a pastreze ae t punct de ruambJare in pozitia in care


e d pia au in mod natural in omn, 0 manevra deo ebit de
dificil ,care a nece itat un fort i 0 concentrare enorma din
pan a vechilor vizionari,

Don Juan a explicat c vi lorn trebuie sa realizeze un


bTU foarte ubtil, p ntru ca in vi nu e poate interveni

hili-
~jnici

LL

19

nu pot fi comandate prin efortul con ti nt al vi totului. Totu i


d pl
punctului d asamblare trebui ascult de comand
vi~lOruJui - 0 contradictie car nu poat fi upu ratiunii, dar
car trebui rezolv ta din punct de vedere practic.
Dupa ce u tudiat vi toni in timp ce dorm au, vechii vizionari au ug rat ca olutie la vi ele :t- i urmeze cursullor
natural. "i vazu era ca, in unele vi" punctul de a amblare al
vi torului
d pl a mult mai profund in partea ling decit in
alte vi e. Aceasta observatie a ridicat inrrebar a daca continutu
vi ului face punctul de asamblare
deplaseze sau daca mi carea punctului de asamblare singura g nereaza continutul vi ut

lui, activind manatiile n folo ite,


i si-au dat eama in curind ca depla area punctnlui d
asamblare In partea tinga e te cea care produce visele. Cu cit
depla 'aza mai departe, cu atlt mai viu i mai bizar e te vi ul,
Au inc rear, in mod inevitabil, a- icomande visele, incerc1n
a- i faca punctele de asamblare a depla eze rnai adinc ".....
partea tioga. lncercind ac t lucru, au de coperit ca, atunci em
vi ele sint manipulate consti nt au emicon tient punctul e
asamblare revine imediat Ia locul au obisnuit, Deoarece ceea
ei doreau ra depla area punctului de a amblar au ajun la nevitabila concluzi ca a interveni in vise in emna a inrervii ""_.
t

deplasarea naturala a punctului d asamblare.


Don Juan a pu ca vechii /izionari au continuat apoi <1dezvolt uimitoarele lor cunostinte asupra ubiectului - cuno
tin; care av au un impact d 0 ebit upra a piratiei noilor
zionari in privinta vi stului dar nu le prea erau de Colo in fo
lor initiala,

vet

-mi comand

9S

'i I. A

I xercitii aveau copul d a


. e fix pun luI de 'anlbl' in 10 ul in care e depla ase in vis.
.ci trebuie vi 10m . r alizeze un echilibru ubtil, Ei nu pot
....~citdirija fixar a punct lor lor de'

amblare.

izionarii int ca

i t pe ari dotati eu 0 undi care e arunca singura ori de cate


ri e te po ibil. ingurul lucru p care il pOL face e te tina
........
dita ancorata in locuI in c
u unda,
- Oriunde e depl eaza in 1 e, punctul de a amblare e
urne t pozitie d ,1 at a connnuat 1. Vl hii vizioriari au denit atlt de experti in pfl. trar pozitiei de vi at, lncit au putut
iar a trezea ell in timp ce unctele lor de asamblare erau
corate aeolo.
Veohii vizionari au numit cea tare corpuJ din vis, pentru ca
u controlat-o pina intr-atita, meil au creal un nou corp temporar
de fiecare data, cind
trezeau i:ntr-o noua pozitie de visst.
Trebuie a-ti fie clar ca vi atuJ elf un dezavantaj cumplit, a
continuat I. El apartin
chilor vizionari. El e te marcat de caiii"" teri ticile lor. Am fo t foarte prudent cind te-am indrumat, dar
nu poti fi igur,
- in ce pri /inta 'rei rna previi don Juan? l-am intrebat
- Te pr vin in privinta cap anelor ..,i stului, care sint cu
devarat enonn .mi-a ra pun el. In vi at, nu ai cum a dirijezi
miscarea punctului d asamblar ; .ingurul lucru care dicteaza
cea la mi are e te forts interioara sau slabiciunea vi stotilor:
.ici rezid prima ap an .
A pu ca, la inceput, noii izionari au ezitat
isstul. Au con id rat a \1, lui in 10

sa folo

a ca

a ii f
capriciovi.
Cllii vizionari erau toli la fel.
Pentru a inla.tura fectul n g ti\, aJ vi uJui - deoareoe nu av u
~i
mol

al "i lor i ca fiecare exercitiu la care rna upu e , cum ar


g ir a miinilor in 'i nu era, de i par a :t fie, de tin at a m

Ita obtiune decit

-I folo a

- nOll vizionari au dezvoltat un

rep ta ufi ient d mult

dobind "L 0 int nti elida car


realizeaza ace t lucru te totul

e poate aplica in orice. D' a


Iimpede, e va merge din etap in etapa pina cind luptatorul a
ajung la porentialul m rim.
Cind i-am pu lui don uan ca tocmai imi d du m earna
de ac t lucru, a n incintat i a exclamat ca eram, intr-adevar,
un e mplu binevenit al fort j de care vorbea. Mi-a xplicat ca
punctul meu de a arnblare e misca e i ca fu ese depla at de
obri tate inlT-o poziti
g n ra in eleger Ar fi putut ! fi
depla at la f 1de bine d capriciu intr-o pozitie care genereaza
numai importanta de met a a cum ..a intirnplat de atitea ori.
- Hai a di cutam a um de p~ corpuJ din vi ,a continuat
eJ. echii vizionari si-au concentrat eforturile asupra explorarii
i exploatarii corpului din vis. i au reu it a-I utilizeze ea pe un
corp mai pra tic, adica -au recreat in dive
feluri ciudate.
Don Juan a su tinut ca era bine stiut printre vizionari ca
purile d trav hi mtjitori nu -au mai intors niclodata dupa
ce s-au trezit intr-o pozitie de vi 8t P gu tul lor. A pu c~
po ibil a fi murit in acele lumi de neconceput au po te ca mai
trai
i azi in cin sti
f 1 u fOI Ina. contor ionata,
S-a oprit, -a uitat la mine ia izbucnit in ri .
- Mori de nerabdare
rna 'i'ntrebi ce au facut ve hii vizionari eu orpuJ dill vi. , nu-i a ,? a spu el si m-a indemnat sa-l
intreb, ridicind barbia,
Don Juan a declarat ca G n ro, ca m e tru indi put bil 1
con tiintei, Imi ar ta
orpuJ din vi d rnulte ori, ill timp ce
eram in tarea de con tiint normal . Efectul urmarit d G naro
eu demon tratiile ale er .
la de a depla a punctul m u de
a amblare nu dintr-o poziti d con tiinta elevata, ci dill taJi a
lui normal .
h..

....

TRI

Don Juan mi-a pus apoi, ca i cind mi-ar fi irnpMtA it un


secret, ca Genaro ne astepta pe cimp, linga ca
-mi arate COTpal au din vi ~A repetat la ne firsit ca atunci eram intr-o tare
perfects de con uinta pentru 8 vedes itntelege ce era, de fapt
corpul din vi . Pe UJ rna rn-a pu a rna ridic i am iesit din camera indreptindu-ne spre usa casei, Cind eram gata -0 deschid
am ob ervat pe cineva zacind pe presurile folo ite de ucenici
drept paturi. Am crezut ca unul dintre ucenici se intorsese acasa
m timp ce Juan i eu mine discutam in bucatarie.
M-am dus la el i atunci rni-am dat eama ca era Genaro.
Dorrnea dus, foraind in pace, eu fata-n jo .
_ Trezeste-l mi-a spu don Juan. Trebuie

a mergem. Pro-

babil ca e te mort, de oboseala,


L-am cuturat u or pe Genaro. S-a inters meet si a scos unetele cuiva care e trezeste dintr-un omn adinc, ~i-a mtin
bratele, apoi a de chi ochii, Am tipat fara sa vreau i am sarit
inapoi.
Genaro nu avea ochi de om. Erau doua puncte inten luminoase, de culoarea chihllinbarului.
a periasem aUt de tare, inci
ameli em. Don Juan m-a batut pe pate si mi-am recapata

echili bru 1.
Genaro -a ridicat i mi-a zimbir. Avea tra aturi rigide. S
mi ca de parca era beat au infirm. A trecut pe linga mine si "
.
.
du dir ct pre perete. M -am trimbat In a teptarea urunente
ciocniri, dar a trecut prin rid ca i cind n-ar fi fo t acolo. S-a intor in camera prin u a de la bu atarie. APOl, in amp ce pnveam
ingrozit G naro a inceput 3. rnearga p pereti cu corpul par ,.
lei cu podeaua, continuindu- i drumul pe tavan, cu capul in jo
Am cazut pe spate cind am incercat a-i unnflr
miscaril
Din pozi\ia aceea nu I-am mai vazut pe Genaro; in himb, m
uitam la 0 fera d lumina care e nli ca pe tavan ipe zidun

It.

199

dea upra mea inconjurind cam rae Dadea impresia ca cineva


lumina peretii i ta anul cu 0 lantema uriasa, Mingea de lumina
-a tin in cele din urma, A disparut cind -a lovit de perete,
Don Juan a remarcat ca t arna mea animalic era intotdeauna nema ural i trebuia . a lupt 00() mfiinez, dar, in general,
rna comporta em foarte bine, V~u em corpuJ din vi al lui
Genaro asa cum este, ca 0 fera lumino a.
L-am intrebat cum de era atit de igur ca facusem asia. Mi-a
aspuns c vszuse pun tul meu de asamblare deplasindu-se moo
inm catre pozitia sa non nala, pentru a oompensa teama, apoi mai
in profunzirne la tinga dincolo de puncnil in care nu rnai exista
indoieli.
- in acea pozitie se poate vedes un singur lucru: sfere de
nergie, a continuat el. Din tarea de con tiinta elevata pina in
celalalt punct mai adinc din partea tinga este doar un pa .

Adevarata

realizare e te

a faci

punctul de a amblare

a,

de-

plaseze din pozitia nOImala in punctul unde nu exi tA indoieli.


A adaugat ca.mai trebuia t\ n intilnim cu corpuJ din vi al
lui Genaro pe cimpul din jurul ca ei in timp ce rna aflam in
tarea d con tiinta normala,
Cind ne-am intors in ca a lui Silvio Manuel, don Juan a pus
ca realizarea lui Genaro in pri vinta corpuJ ui din vi e te nimic in
comparatie cu c au facut vechii vizionari,
- Vei vedes foarte curind, a pu el pe un ton arnenin tater,
dupa care a izbucnit in ri .
L-am intrebat d re ta din ce in ce mai periat, ceea ce l-a
facut a rida i mai copio . n cele din urma, -a oprit i a pu
ca 0 sa discute de pre felul in care noii vizionari au obtinut COTpuJ din Vl i felul in care-I Colo c.
- Vechii vizionari wmari dt reaJizarea unei replici p rfectJ
a corpului a continuat el i aproape au reu it a ohlin un.

201

200

Singurul lUCTU pe care n-au reu it a-i copieze au fo t ochii. in


loc de ochi, corpul din vi are exact lumina constiintei. Nu ti-ai
dat seama de asta inainte, cind Genaro arata corpuJ lui din vis?
oilor vizionari putin le pasa de 0 replica perfecta a corpului; de {apt nici nu int interesati ~ copieze corpul, Dar au

in

pastrat numele de corp din vi , pentru a desemna 0 senzatie, 0


izbucnire de energie care este transportata de miscarea punctului de asamblare in once loe din lume au in orice loe dintre cele
cinci lurni acce ibile omuJui.
Don Juan a schitat apoi procedeul de obtinere a cotpului din
vis..A spus ca incepe eu un act initial care, intrucit este su tinut
zamisleste intentie inflexibila. Intentia inflexibila duce la linistea
interioara, iar aceasta la forta interioara necesara deplasarii punctului de asamblare in vise, in pozitii. corespunzatoare.
A numit aceasta ordine fundament. Dezvoltarea controlului
se produce dupa ce s-a realizat fundamental; acesta con ta in
mentinerea i tematica a pozitiei de visst, prin mentinerea viziunii visului, 0 practica constanta are drept rezultat 0 mare
usurinta in a mentine pozitiil de vises cu vise noi, nu atit de mult
pentru ca prin practica se cistiga un control deliberat, ci pentru
ca, de fiecare data cind este exerciiat acest control, forta interioara se intAre$te. La {indul ei, 0 data intarita, aceasta forta interioara face ca punctul de asamblare sa se deplaseze in pozitiile
de vi at care int mai capabile sa. genereze obrietate; cu alte
cuvinte, visele in sine devin mai manevrabile, chiar mai ordonate.
- Dezvoltarea

stotilot e te indirecta, a continuat el, De


aceea, noii vizionari au crezut ca putem vi a inguri. Deoarece
visstul folose te 0 depla are naturala a punctului de asarnblare
n-ar trebui 'a avem nevoie de nimeni a ne ajute.
VJ

Lucrul de care avem ne oie neaparat este obrietaiea, pentru ca nimeni nu ne-o poate da si nici nu ne poate ajuta s-o oir
inern, in afara de noi in me. Fara ea, deplasarea punctului de
asamblare este haotica, Ja fel cum tnt si visele noastre obisnuite.
In concluzie procedura prin care se ajunge la corpuJ din vi
e te 0 viata de zi cu zi impecabila,
Don Juan a explicat ca, de indata ce se realizeaza sobrietatea
ipozuiile de vissi devin din ce in ce mai puternice, urmatorul pa
este desteptarea in orice pozitie de visu. A remarcat ca manevra,
desi pare simpla, e te un fenomen foarte complex - aut de com-

plex, incit necesita nu numai obrietate, ci toate atributele artei


luptarorilor, mai ale intentis.
L-am intrebat cum poate intentie sa ajute vizionarii a e
trezeasca in pozitie de vi at, Mi-a ra puns cs intentie, fiind eel
mai ofi ticat control al fortei de aliniere, este ceea ce mentine,
prin obrietatea visstonuui, alinierea acelor emanatii care au fost
aprinse de miscarea punctului de asamblare.
Don Juan a spus ca mai exi ta 0 capcana formidabila a visatului: chiar forta corpuJui din vis. De exemplu, e te foarte usor
pentru corpuJ din vis sa e uite mult timp, in mod neintrerupt, la
ernanatiile Vulturului, dar e te, de asemenea, foarte usor pentru
corpul din vis a fie consurnatin intregirne de ace tea. Vizionarii
care -au uitat la ernanatiile ulturului far-a corpurile lor din vis
II murit, iar cei care -au uitat cu corpuiile lor din vi au fost arsi
de focullauntric.
on vizionari au rezolvat problema vezind in
e
echipe, In timp ce unul dintre vizionari e uita Ia ernanatii,
ceilalti tateau gala a puna capat vederii.
- Cum au vszut noli vizionari in echipe? m-am intere t,
- Au visei impreuns, a raspuns el. Dupa cum stii, e te perfect po ibil ca un grup de vizionari a activeze aceleasi emanatii

202

nefolo it . in ace t caz de a m nea, nu e i ta ta cuno ute


intimplfl pur i implu; n-ai 0 t hnic dup care ate ghidezi,
A daugat ca, in vi stul impreune c a din noi preia conducerea i ne trezim bru C C vedem acelasi lucru cu ceilalti
vi tori. intimpla urmatorul lucru: conditia no tr umana n
face
cone ntram in mod automat lumina constiintei a upra
a lora j emanatii folo ite de celelalte fiinte umane. e ajustam
pozitia punctelor noastre d asamblare, pentru a potri i eu celelalt din jurul no tru, Facem ace t lucru in partea dreapta, in
cadrul perceptiei no tre obisnuite i 0 facem i in partea tioga.
in timp ee vissm ;mpreun~.

12. NAGUALUL JULIAN

-a produ

a. Toti

vizionarii

grupului lui don Juan pareau aut de bucurosi, mCI se zapaciserat lucru pe care nu l-am mai vazut, S pare ca nivelullor de
energie, ridicat in mod obisnuit, crescuse. Am devenit foarte
temator, L-am intrebat p don Juan de pre asta. M-a du in
curtea din pate. Pret de 0 clipa ne-am plimbat in tacere. A pu
ca e apropia ora plecarii p ntru toti. si grabea explicatia, ca a
termine la timp.
- De unde stii ca mai av ti putin pinala plecare? am intrebat.
- Este 0 nzatie interioara, a pu el, 0 5-0 simti si tu tntT-o
zi, agualul Julian mi-a depla at de nenumarate ori punctul d
asarnblare, asa cwn Ii l-am deplasat ieu pe at tau. Pe urma, mi-a
sat arcina de a realinia toate c 1 emanatii, pe care rna ajutase a le aliniez prin acele chimbari, Aceasta este sarcina pe
car e trebuie -0 indeplin
~ fi care naguaJ.
In ori Cal. rea1inierea tuturor lor emanatii deschide druul unei manevre dec bit d luminare a tuturor emanatiilor
in~riorul coconului, Aproape am realizat acellucru. Sint gala
ajung la maxim. Deoarece inl nagual, de lndata ce acti ez
"_"'ut emanatiile din interiorul coconului meu, vom pleca intr-o
I......

un entuzia m ciudat in ca

204

.
pIing, dar ceva m nun
~

Am imtit c ar trebui fiu trist i


"'''''bu UTaatit d mult ca nagualul Juan anu Ul111 a fie liber,
melt am topait i am trigat de in mtare. tiam ca mai curind au
mai tirziu aveam a ajung intr-o alt . tare d con tiinta i av am
a piing de hi t teo Dar, in ziua a a, ranl plin de fericire i
,

opunu

"

ID.

l-am pu lui don Juan cum rna simteam. El a ris si m-a


batut pe pat .
Am intrat in camera mare si ne-am
zat, Don Juan a ezi ..
tat pret d 0 clipa. S-a uitat p ferea tra. D p caunul meu
vedeam curtea. Era devreme, dupa-amiaza; 0 zi noroa a. Statea
a ploua, ori arnenintatori inaintau din pr e t. Mie irni
placeau zilel noroa e, dar nu i lui don Juan. Parea agitat, in
tirnp ce incerca a gasea ca 0 pozitie mai confortabila.
Don Juan i-a inc put explicatia, punind ca e te greu a-ti
amintesti ce Intimpla in tarea de constiinta 1 vata, datorita
infinitatii de pozitii pe care 1 adopt! punctul de asamblare dupa
ce e te depla at din pozitia a initiala, P d ua parte, cind iti
amintesti tot ce are lac in tarea de con tiinta normala, punctul
de amblar LA fix in locul au obi uit,
i-a spu ca rna intelege. i-a ug rat a a cept ca e t greu
a-mi arnint
i a recuno c ca s-ar putea a nu-mi indeplinesc
arcina i a nu pot niciodata a realiniez toat manatiile pe care
el rna ajuta
a Ie aliniez,
- Gind te-t putin, mi-a pu i, zimbind. Po ate ca n-o a.-\l
aminte Ii niciodatA de rea t3 con ersatie pe care 0 purtAnl a urn
i Caf ,in 01001 ntul d fala, i e pare obi nuita a$a ca nu-i daI
importanta.
Ace ta e t ,intr-ad var mi ternl con tlln\ i. Fiintel uman
int plin d a t mi ter: int pUn d intun im d lucruri in x
plicabile. A ne pri\fi In alii lel'lll ni e te eUTat . nebunie. A a
nu mie ora important Ini terului omului dLn tin , plingindu-

TRIC

2~S

de mil au inc reind


-I upui ratiunii, Mic oreaza pro tia
ornului din tine, inteleglnd-o. Dar nu te cuza nici pentru una,
nici pentru alta; arnindoua int nece are.

Una dintre marile man vn ale tslkerilor con ta in punerea


in contradictie a rni terului cu pro tia in fiecare din noi,
A explicat ca practicile tslkingului nu int ceva demn de
po at; d fapt Ii se pot aduce multe obiectii, ~tiind ace t lucru,
noii vizionari si-au dat eama ca ar fi contrar interesului oricui
a di cute au Apractic principiile stslkingului in tarea nOTmala de constiinta,
-am co n evidenta acea ta nepotrivire. Spu e e ca
luptatorii nu au cum a actioneze in limp ce e aHa in tarea de
constiinta elevara si afirmas , de asemenea, ca stslkingul ineamna, pur si simplu, a te comporti cu oamenii intr-un anumit
fel. Cele doua afu J natii e contrazic una ~ alta
- Prin faptul ca n u in v ti p cineva in starea normala de

con tiinta, rna refeream ca inveti W1 nagual, a spus e). Scopul stalkingului cuprinde doua pecte: primul, it deplasezi punctul de
asamblare citmai con tant si igur po ibil si nirnic nu poate face
acest lucru mai bine decit tslkingul; al doilea, sa.imprimi prin ..
cipiile la un nivel atit de profund, melt a e evite inventarul
uman, deoarece este 0 r cti naturals a. refuzi si judeci ceva
care po te fi contra! ratiunii,
l-am pu ca rna indoiam incer ca as putea judeca sau
refuza a a c va, A ri si a S]Ju ca u nu puteam fi 0 exc Ptie, c
as reactiona ca oricare alml d indata ce a auzi de faptele unui
nlae tru slilker, cwn est nagualul Julian.
- u xageJiez cind iti pun ca nagualul Julian fost eeJ nlai
""",'lraordinar talker din ci'li anl intilnit, a zi don Juan. Ai auzit
u",~ade ce e Ie in tare d la ceilalli. Dar nu (i-am spu niciodatA
e mi-a facut mie.

oiarn -i fie clar c nu auzi em de la nimeni d pr nagualul Julian, dar, inainte a dau gla prate tului m U, rn-a cuprin 0 ne igurant ciudata,
p
c don Juan i-a dat eama

imediat, deoarece a chicotit lncintat.


_ u poti a-ti amintesti, p ntru ell voints nu-ti e te inca
cce ibila, a spu el, Ai nevoi de 0 viata imp cabil iun mare
urplu de energie, dupa care e po ibil ca vointe a. elib reze
acele amintiri.
o a-ti pove te c cum -a cornportat nagualul Julian cind
l-am intilnit prima oara, Daca-l jud j j ai obiectii fata de oomportamentullui in timp ce te afli in tare d con tiinta elevata,
gind t -te ce r voltat ai putea fi pe el in starea d con tiinta normala,
Am protestat,

punind ca imi intind

cur a, M-a a igurat

ca, prin pove tirea at voia doar sa ilu treze modul in care actioneaza tslketii si motivele pentru care 0 fac,
_ agualul Julian a fost ultimul dintre tslketii de moda
veche. A fo t un talker nu atit d torita circum tantelor vietii
e, ci pentru ca. a a ii starea in fire.
Don Juan a e plicat ca. noii izionari au vszu: ca. exists doua
grupuri principale d fiinte uman : cei carora I pasa de altii .
cei carora nu 1 pasa, intre ace te extreme au vszu: un amestec
n flr it a celor doua, agualul Julian apartin a categoriei d
oameni carora nu Ie pa a; don Juan I-a cat gori it ca apartinin
L\~

categonel opu
_ Dar nu mi-ai pu tu ca nagualul Julian ra g nero, ca )
d d a i crunasa de pel?

_ Da, igur, mi-a rA pun don Juan. u nUlnai ell era gen ro, rat de a Jllen a dec ebit d ~ 1111 C tor. Te cue fea. Er
mtotd auna profund i itlC r int r at d to 1 din jurullui . .a..n
bun, de chi id dea lOl ce a\f a oricui a
n voie U orieui
intimpl
a-I indragea c . Era la rindullui iubit de toti oamenit

RI

207

pentru ca, in calitate de rna tru talker, le tran mitea adevaratele


ale entimente: nu dadea doi bani pe nimeni.
J u rn pu nimic, dar don J u n i-a dat eama c n u eredeam, ba chiar erarn tulburat de ce spuse e. A chicotit $i a etatinat din cap dintr-o parte intr-alta,
ta este talkinguJ" a spu el. Vezi, nici n..am inceput sa
poveste despre nagualul Julian si esti deja tulburat, Aizbucnit
in Ii cind anl iucercat a-i explic ce imjeam. agualului Julian
nu-i pasa de nimeni, a continuat el. De asta putea ajuta oamenii.
~i
ii ajuta; Ie dadea si cam a de pe el, P ntru ca nu dadea doi
bani pe ei.
- Vrei sa spui, don Juan, ca cei care lSi ajuta aproapele sint
aceia carora nu I pasa de ei? J-am intrebat u complet uluit,
- Asa pun tslkerii, mi ...a r1t pun el, zimbind radio. De
exemplu, nagualul Julian era un vindecator celebru. A ajutat mil
j mii de oarneni, dar nu s-a laudat niciodata eu a tao A lasat
oamenii sa creada ca 0 femeie vizionara din grupul sau ern vindecatorul.
Daca ar fi fo t un am caruia ii pasa de ceilalti, ar fi cerut a
fie mtele . Cei carora le pa a d altii, le pa a. i de ei i cer recunoastere, acolo unde e te cazul,
Don Juan a spus ca el, deoarece apartinea categoriei celor
eaf le p ,.a de aproapele lor, n-a ajutat niciodata pe nimeni,
Generozitatea i s-a parut tinjenitoare. -a putut nici macar sa
conceapa a. fie iubit asa cum era nagualul Julian, si -ar fi imtit
pro t a- i dea camasa de pel.
-lmi pasa atlt de mult de aproapele meu, a continuat, inert
u fae ninlic p ntru I. u a ti c a fae. As av a rn r u
nzatia ~ imi impun 'ointa a upra lui PTin darurile nlele.
Evident am preintirnpinat
menea ntjrnente, cum fa
upt~torii. Orice lup {or poate avea ucce la oameni, a cum
vea nagualul Juliall cu oonditia &- i depla ere punctul d

.,D

20

asamblar intr-o poziti in care nu conteaza d: oamenii il plac,


nu ..l pla au il ignora. Dar nu t a ela i lu ru,
D n uan a pu.. , atunci cind i- dar eama prima oara de
principiile . tslketilor, a a cum faceam eu atunci, a fo t crt
poat de tulburat. agualul "Iia , car
mana foarte mult eu
don Juan, i-a xplicat ca stslkerii c' na ualul Julian int lideri

uti. POl ajuta oamenii


Iaca ori .
- a ualul Elias a pus ca a sti luptatori pot ajuta oamenii
a vind ce. a continuat don Juan, au ii pot ajuta a e
imbolnav . a ii pot ajuta a g
feri irea au tri tetea f-am
ug rat nagualului Elia ca, in lo a puna ca a ti luptatori
ajutA oam nii, a. afirm ca ii influenteaza. Dar el a u tinut ca
nu te doar atit, p ntru ca oam nii e adun in jurul lui. Don
Juan a chicotit si m-a privit fix. Se citea 0 lipire rautacioa a in
ochii lui. E ciudat felul In car tslketii au tabilit ce vsd la
oameni, nu? rn-a intrebat el.
P urma, don Juan inceput a-mi pove teasca despre nagualul J ulian, A pus ca nagualul Julian i-a petrecut multi ani
in a teptar unui u nie nagual. A dat intr-o zi p te don Juan
in limp ce intorcea a
dintr-o curta -izita intr-un at din
apropi . e gindea, de fapt.Ia un uceni nagual in limp ce mergea pe drum, cind a auzit 0 iOlpU atura r unatoare Si a vazut
03111 nii impra tiinduin toate dire tiil . A alergat cu ei in tufi urile de p marginea drumului ia iesit din a unzatoare nu ..
mai cind a vazut un grup adunat in jurul cuiva ranit care zacea

inna

JO .
Ranitul era, bin int Ie don Juan, car fu e impu cat d
un f d
hip .titanic. agualul julian a ,'azul imediat ea. do
Juan ra un onl d 0 ebit, a1 cru-ui cocon era impru-tit in pat
paJ1i,in 10 d dou ; i-a dat eama d
menea ca don Juan
era ray ratlit. A tiut crt nu a\'ea limp d pi rdut. I implini
t

TR

20

dorinta dar tr buia


action ze r p de inainte a- i dea ama
cin va ce intimpla. I-a ridicat c pul i a trigat:
- i-au impu at fiul!
C latorea cu una dintre femeile vizionare din grupul au, 0
indianc elida car , in mod public, trecea drept corpia lui de
n va t ~Al tuiau 0 excel nta echip de telked. I-a pus ferneii
ce a faca i a inceput i ea
pling i a- ijelea: ell fiul care
cea 1 inat i in ingerat, agualul Julian i-a rugat pe cei adunati
nu anunte autoritatile, ci a-I ajute - i duca fiul aea a,
in ora care ra d part . A oferit bani unor tineri vinjosi, s -I
ajute - itran porte fiuI muribund.
Oamenii l-au dus pe don Juan a
la nagualul Julian. agualul a fo t foarte genero cu ei ii-a platit bine. Tinerii au fost
atit de impre ionati de cei doi oti indurerati, care au plins tot
drumul pr ca incit au refuzat a primea ca banii. Dar nagualul Julian a insistat ca ei a ia banii ca sa-i aduca noroc fiului sau,
Timp d cit va zile, don Juan nu a tiut ce sa creada despre
c i doi oarneni cumsecad care 111ua ern la ei acasa, A pu ca
nagualul Julian i par a un batrinel enil. u era indian, dar
av 0 nevasta indianca tinara, grasa iirascibila, care era p cit
de solida, p atit de cicalitoare, Don Juan a crezut ca ern, in rnod
ikur, 0 vindecatoare judecind dupa felul cum ii ingriji ran a
j cantitatea de plante m dicinale din camera in care tatea,
F meia 11domina pe batrin i-I punea a aiba grija zilnic de
rana lui don Juan. Ii facu ra un pat din pre uri groa _ i ba,.. ului ii ven a greu a ingenunch ze ca A ajunga la el, Don
Juan d -abia e abtin a
nu izbucnea ca in ri , clnd dea
batfmelul fragil e:tznmdua- i indoai genuncllii. Don Juan
a pu cA, in tinlp ce-i paIa rnna, onluJ bombanea intruna a a
o privi.r pierduta ii lremurau miinile si corpul din cap pina-n

plC10~ .

2]

in mornentul ac la am tiut crt b trinul era nebun. Atunci


mi ..anl dat eama crt tr buia fug cit mai pede.
Don Ju mi-a spu c atunci cind a putut A umble fara ajutOT, binefa atorul
u i-a facut 0 uluitoare demon trn ie a capacit tii ale de talk 1: ar flo.] previn in nici un fel, I-a pu pe
don Juan f t -n fata cu 0 foot anorganica, imti e ca. don Juan
avea de gind sA fug . profit
d ocazie ca a-l sperle eu un aliat
c putea intr-un f I a arate ca un rnon tru,
- Cind am /azut aliatul a continuat don Juan, eta ~ lnnebun . u-mi venea a-mi d bilor, dar mon trul era a0010,
in fata mea. Batrinul . tatea llnga mine, vaicarindu-se
i
implorind mon trul -i crute viata Bin f torn] meu ra ca vechii vizionari; putea a- i di tribuie teama cite putin, iar aliatul
reactiona )a aceasta tehnica, Eu nu tiam a tao u vedeam decit
o fiinta oribila, inaintind spre noi, gata a ne sfisie,
n momentul in care aliatul -a napu tit asupra no tra, uierind ca un ~aIJ> ,am 1 inat, Cind mi-am rev nit batrinul mi-a
pu ca f U 0 intelegere u man trul.
1- explicat lui don Juan ca acceptase a-i la e in viata p
indoi, Cll conditia ca don Juan a d vina Iujitoru) lui. La care
don Juan a intrebat imediat ce obligatii iireveneau, B trinul i-a
pu ca in mna clavie, dar i-a ubliniat faptul ca don Juan fue e cit pe ce a- i piard viata cu citeva zile in urma cind fue e impu at. Da a el i oti lui nu i-ar fi oprit singer rea, ar
fi murit in mod igur a 'a ca nu era timp
tirguia ca.
on tnt) tia a tao Batrinul i-a u lui don Juan nu mai ezite si
sa accepte intelegerea, pentru
d refuza, monstrul, care asculta
up U 0 d buzna i 0 -i u ida imediat p amindoi.
- Am avut de tul curaj -1intreb p atrinul c
tremura
ca 0 fTWlZ cum 0 a n omoare, a continuat don Juan. A pus
ca mon trul av d gind le farim to t oa el , in pind cu
f

devar,

rio

lui dupa

mi-ar
murea.

CUI10

c tor da

m-a c

picioarel , in timp ce noi run fi trigat in agoni i ca ar fi durat


c 1 putin cinci rile I)ina a murim.
Am ceptat imediat conditiile impu . atrinul m-a felicitat cu lacrimi in ochi . mi-a pu c nu ra un tirg alit de
cumplit, Unna a fin) mai mult prizoni ri d it cIa /ii omului,
dar a eatll fi mincam de doua ori p zi, eel putin, i, intrucit
rama
m in vi ata, puteam lupta pentru libertate; puteam complata si urzi planuri ca ~ capam din iadul
lao Don Juan a
zimbit i apoi a izbucnit in ri . ~tiu e dinainte ce parere voi avea
d p nagualul Julian. Doar ti-am pus ca vei fi tulburat a zi
el,

u int I g, don Juan zau asa. C ro t avea ~ in cen ze

a men a rnascarada?
- Problema e t foarte impla a pu It z1nlbind. Acea ta
e t alta metoda de inva.tare, una foarte buna,
ce ita 0 extraordinar imaginati e si control din partea prof orului. Metoda mea
de invatare
te mai apropiata de c a ce con ideri invatare.
ece ita foart multe cuvinte, erg pina la extrem cu vor itul.
a ualul Julian merg a pina la trem cu tslkingul.
Don Juan a spus ca vizionarii aveau doua metode de inva-

cuno tea p amindoua.


o pref ra pe cea in care tJi buia A explici total i A-I a ipe
celalalt a cuno
dinaint cursu) actiunii, sra un i ten') car
g nera lib rtate, al gere i intelegere. P d alta part metoda
bin facatorului au ra mult rnai co rciti a j nu 1 a po ibilil tea al g rii au int legerii. tiar Ie sau avantaj era acela
obliga luptAtorii
trni ca dir t cone pt Ie vizionarilor, far
tare.t

'VU

nici un (i 1d elucidare interl}l diatil.


Don Juan a xplicat ca lol C . i-a

ut bin facatoruJ au
fo t 0 apodoperA d trategie. Fiecar dintJi cuvintele
a \iunil na ualului Julian au fo t 'p cia] ale. . a provoa e un

213

anurnit efect, Arta a con ta in faptul c ctiunile i cuvintel


potriv au perfect cont xtului.a
lncl( a, aib imp tul nece ar.
- Ace ta e te In roda tslkerului, a continuat don Juan.
G nereaza nu numai inlel g r ,ei i a on tientizare totala, D
e cemplu, mi-a (]I", buit 0 viat sa intel g ce imi facu ctnd Ina
pu e a fac fata aliatului, de i mi-am dat ama de toate acestea, fara nici un fel de explicatie, in limp ce traiam acea expe-

rienta,
TO-am pu ca G naro, de xernplu, nu intelege ce fa .dar
i$i da ama, A ta ntru ca puncrul au d asamb are a fo t depJa at prin metoda stslkerilor:
A pu

ca, daca punctuJ

de . amblare e te deplasat din pozitia ,"8 obi nuita prin metoda xplicatiilor, ca in cazul m u,
sirnte intotdeauna n voia ca cin 'a a ajute nu numai la dislo-

carea punctului d asamblare, ci i la of rirea expllceriiror, Daca


punctul de asamblare e te d plasat prin metoda stelkerilor, ca in
propriul au caz, au in eel al lui Genaro
imte doar nevoia
unui act catalitic initial CaJi muta punctul din Iocul sau.
Don Juan a afirmat c . atunci cind nagualuI julian I-a facut
a dea ochii cu mon truo ul aliat punctul au de asambJar s-a
depla at ..ub impactul fricii, 0 paim aUl de inten ~ ca ac ea
provocata d confruntare, conjugata cu 1 biciun a conditi j ale
fizic ,era ideala pentru di locar a punctului de a amblare,
Pentru a elirnina efectele negati v ale spairnei, impactul u
tr buia amortizat, dar nu minimizat, Daca e explica ce e
mlirnpJa, minimiza teanla. Tagualul Julian dorea sA
' igure
cAputea folo i ~a
catalitiCAini~ala ori d cite ori. avea n voie,
dar voia, de a menea, a a igure A putea amortiza nlpa tul
au de 'a tator. Ac ta a fo t n')otj Vlli rna. caradei ale. Cu cit
pove tile a) erau nlai complicat $i dramatice, cu tit e[i tul
d J110rtizare era mai nlaf . D
el in u i d~dea iinpli . ia ca

RI

2 4

i oala cu don Juan, t ama nu ra la f I de inten a


c umci cind don Juan ar fi fa t ingur,
- Datorita inclinatiei ale p ntru f ctele motionale, a continu t d n Juan, bin f~atorul nleu a putut -mi d pi 1.J! punetul de amblare ufici ent ea -mi in ire dou calitati de baza
at luptatorilor: efortul u tinut i intentia inflexibila. Am stint
ca, pentru a fi tiber din nou intr-o zi va tr bui a rnunce e u tinut, impr una cu batrinul fragiJ care, dupa parerea mea, avea
nevoi d tot tit ajutor ca . min . Am tiut fara nici 0 umbra de
indoiala c as voiam
fac, mai mult decit orice plum .
u am mai ajun sa vorb c cu don Juan declt pe L doua
zile. Eram la Oaxaca si n plimbarn in piata principala a ora ..
ului, d vrem , dimineata, Copiii e duceau la oalt , oamenii
la bi rica, citiva tateau p banci, iar taximetri tii asteptau
ruri til de la hotelul principal.

est in a

- ,. te de 1a sine inteles ell eel mai dificil Iueru in cal

luptatorilor
te depla area punctului d a amblare, a spus don
Juan. Acea miscar este realizarea copului Iup tat orilor,
merg m mai d parte e te alt scop.
A rep tat ca deplasarea punctului d a mblare e te tot .......
pentru luptatori. ~ chii vizionari nu au reu it - i dea seama d
c t ade ,ar. Au crezut ca d pia area punctului ra un fel d
indi ciu Cafe d t rmina pozitia lor pe cara valorii, u au conceput ca fi care poziti deternrina c
ce p rc p au.
- Metoda WkeriJOI, a continual don Juan, in m'iinil unU4i
nla tru talker, ca naguatul Julian, ju tifiea uluitoarele depl
al punctnlui d awnblare. A tea int himbmi foart .. rio
::sc; intmind uceni ul, tal. 'erul-pro[l
or lSi a igur intreaga ~~
co
m
i participaf .Oblin
deplinei coop ran i patti pmi a cui a tuna dintre I mai importanL oon ecinte ~~.
m todei talkeri1or; iar nagualul Julian prie p a I nlai bin
a 1 0 lin
arllllldou~.

Don Juan a spus c nu put


d ri framintarea prin care
a tr cut cind a d cop rit inc t-ine t ogatia i compl dt tea
p onalitatii ivietii nagualului Julian .. Atita tirnp cit don Juan
a avut de-a fae u un batrin I fragil, neajutorat, -a imtit in
largul lui. Dar, intr-o zi, la putin timp dupa ce au incheiat p tul
cu ceea ce don Juan con id ra un om eu a peet mon truo ,
lin] tea a ufl t
-a spulberat, cind nagualul Julian i-a facut
t d monstratie zguduitoare a talent lor ale d
tslking.
D si don Juan e in: anato i e intre timp, nagualul Julian
donnea in acee i camera eu el ca -I ingrijeasca, Cind -a trezit in ziua aceea, l-a anuntat pe don Juan ca acela care ii tinea
prizonieri pi
pentru citeva zile, ceea ce In rnna ca nu mai
tr buia
faca p batrinul. -a marturi it lui don Juan ca facuse
p batrinul numai ca a-I p cal a ca p omul cu asp ct montruo .

Apoi, fara a-i lase timp sA. gindea eft a ant cu 0 incr _
dibila agilitate; -a apl t, i-a bagat capul intr-un va cu apa i
tat a a un timp. Cind -a indreptat d pate, avea parol n gru
ca pana corbului ..Ge1carunt di paru iar don Juan
uita fa W1
barbat p care nu-l mai -azu e niciodata, un barbar d . vreo
tr iz ci i opt de ani. Ac ta i-a incordat mu chii, a in pirat
dine i -a intin ca i cind ar fi tat prea mult timp intr-o cu c
trimta,
- Cind am vazut ca ns gualul Julian ra tinar, am crezut intr-ad vAT, cera diavo]ul, a ontinuat don JUaJl. An1 inclri 0 lui
i am tiut ca TIT itul imi ra aproape.
aguaJul Julian a rl cu
1 crimi
4

nagua)ul ulian I-a lini tit apoi fa i'nduoo)


tre ca de la con tiinta din part a dr apt! la cea din partea
'"
.
tmg 1 tot a .
- Tin liul a topait printen prjn ca a continual don Juan.
{i-a PO\' -tit de
ial lui i nli-a spu glulne care m-au C cut
D n Juan a pu

2]6

hohot
d ris, dar ce ce a 0 t j mai uimitor, a fo. t modul
in car
chimba e 000 i lui. ra upl i frurnoa . Am crezut

C
fa cu totul alt .femeie. u-mi /enea
er d
chi m bar
completa uf ri e i frumo ar tao Tinarul
pu c atunci
cind tApinullor era plecat de" nea alta f meie..
Don Juan a ri i a pu ca impielitatul lui de binef cater
avea dreptate. Femeia ra de rapt alt vizionar din grupul nagualului,
Don Juan l-a mtrebat pe tillar de
au ca. int ceea
c nu erau. La care ace ta s-a uita inl rimat la don Juan i i-a
pu
mi t reJe lumii tnt eu ade arat de n b uit, El i tinara
lui sotie fu
r prin i de forte in plicabil si buia
protej ze d ghizindu- e. ,fotivul pentru care trecea drept un batrin
fragil era acela ca tapinul lor
uita m r u prin crapaturile
u ilor, L-a irnplorat pe don Juan a-l i t1J ca-l pacali
Don Juan J-a intrebat cine era omul cu a peet mon truo
T'marul i-a manari it cu un oftat dine ell nici prin cap nu i-ar fi
. ut, l-a marturi it ca, d i, in c a ee-l priv a, em un om intruit - un c lebru actor at t atrului din exi 0 City, nu stia ~
xplicatie sa d a. ria doar C /eni
e vindece de tuuf ri multi ani. ra aproape pe moarte, cind
parintii il du e en la rind atoa . 1 ajuta e a
innato
a iar el se indrago ti e n bune te d tinara ifrumoa a
.ndianc i cs tori cu ea. A /ea d gind : -0 duca in capitala
unde -ar fi imbogatit cu talentele ide vind atoare,
Inainte
porn
a pre Mexico Cit " ea l-a pre' nit cit trebuia
deghiz ze ca
ap d un vr iitor, I-a plical C
marna ei fu
vindec toare in truit de acest mae tru vt ~ilOr.
care ii ceru d pi r plat fuca ntru tot
tul i tii. Tinarul
. ,..
otia in ce a con tat acea
a u tinut car
uzat - 1 mtre
-a deghizat in b trin
Ii lati . A vrut doar "-0 libereze, asa
p ea in fern i

2 7

219

EDA

218

auzi de nagualul Julian, ginde te..te cum m-am imtit eu sa traie ani de zile 'in ca a aceea. L-am judecat, m-am temut de el,
l-am invidiat, in acea fa ordine.
L-am i iubit, dar invidia mea era moo mare decit iubirea. Ii
invidiam comportamentul natural. misterioasa capacitate de a fi
tinar au batrin, dupa cum dorea: jj invidiam flerul si, mai ale
puterea de a-i influenta pe cei din jurullui.lmi venea sa rna catar
pe pereti cmd.ll auzeam angajind oamenii in cea mai lnteresanta
conversatie. Avea mereu ceva de spu ; eu nu aveam niciodata i

rna imteam pe dinafara, neintele .


Dezvliluirile lui don Juan rn-au facut a rna imt prost, inti
doream a schimbe ubiectul, pentru crt nu voiam sa aud ca era
la fel ca mine. Bu unul il con, .deram inegalabil, Dar era evident
ca el stia ce imteam, pentru ca ansi m-a batut pe spate.
_ Povestindu.ti despre invidia mea, a continuat el, incerc
cot jn evidenta ceva foarte important - pozitia punctului de
asamblare dicteaza cum ne cornportam i ce irntim.
Marele meu handicap la vremea aceea era ca nu intelegeam
ace t principiu. Eram prea neprelucrat. Traiam prin important
de lne, la fel ca tine, pentru ca. a 010 era localizat punctul me
de asamblare.lncA nu lnVA\,aSenl ca pentru a deplasa punctul de
asamblare, trebuie sa deprinzi noi obiceiuri, a-i dsi un imbol
{l e miste. Cind -a mi cat cu adevarat, parer. abia atunci descopen

m ca ingurul mod de a fa e rata luptatorilor

Iara p

reche, ca binefacatorul meu, era a renunti la importan\a de IDe,


ca A-I poti pretui Cam prejudec Ii.
A afirmat ca a e te con uentizari

tnt de doua feluri. Un ......


,

din ele con ta din mari izbucniri emotionale i nimic mai mu.a-..
lar celatalt e te produ ul unei depl an a punctului de asambl
nu e a 0 iaza cu 0 izbucnire emotional
ci cu actiun
Con tienti71lrile emotionale yin dup ani de zile cind luptrtt

au intarit, prin utilizare, noua pozitie a punctelor lor de a amblare.

- agualul Julian n6-3 indrumat neobo it pe tali pre acel


gen de depla are, a continual don Juan. A obtinut de la noi toti
o cooperare i 0 participare talala in irnprovizatiile ale mai marl
decit viata, De exemplu, mi-a capt at complet atentia cu cena
tinarului, a otiei ale j a tapinului lor. Pentru mine, pove tea
batrinului care era tillar mi ..a parut foarte teala.. Vazusem omul
cu a peel mon truo cu proprili rnei ochi, ceea ce in ernna ca
tinarul rna cistigase pe vista de partea lui,
.
Don Juan a pu ca nagualul Julian era un magician, un medium care putea manevra forta vointei intr-o masura de neintele:
pentru un om obisnuit, Improvizatiile ale includeau personaje
magice, chemate prin forta intentiei, cum ar fi fiintele anorga
mce care puteau lua 0 fufati are umana grotesca,
- Forta nagualului Julian era alit de impecabila, a continuat
don Juan ,.. cit putea forts punctul de ambJare al oricarei peroane a se deplaseze i A linieze emanatiile care 11faceau A
perceapa oeea ce dorea nagualul Julian. De exernplu, putea ~
para foarte batrin au foarte tinar pentru virsta lui, in functie de
ceea ce dorea a realizeze, Tot ce puteau spune despre virsta
nagualului cei care-l cuno teau era ca varia in cei treizeci si doi
de ani cit l-am cuno ut, era uneori la Iel de tinar ca tine, iar alte
ori alit de batrin, incit de-abia mai putea sa mearga ..
Don Juan a spus crt ub indrufllarea binefacatorului, punctul
u de a amblare -a depla at imperceptibil dar profund. De
exemplu, i-a dat seama intr-o zi, ca din nin, ca avea 0 team
e pe de-o parte, i parea lip it de sen , iar pe de alta, era
...
'-"W.

It

poate de emnificativ'

- Ma temeanl ca, din pro tie, lnli voi pierde an a de a fi


r i voi repeta viata tatalui meu.

220

nu-ti imagin zi ca tata a du 0 viata rea A rr t i rnurit


ni i mai bin nici rnai rau decit majoritat oamenilor; problema
importanta
punctul mud asamblare d plas
. mi-am
dat eama intr-o zi ca viata i moart tat lui m u nu in 111na ra nimic nici pentru el, nici p ntru altii,
Binef catorul meu mi-a pu c t ta j marna trai r i rnuri era doar ea
rna aib p mine i ca propriii lor parinti
facu ra acela i lucru pentru ei. A spu ca luptatorii int diferiti
prin aceea ca lsi chimba de tul de de punctel de amblare,
ca a.- i d
ama d pretul uria platit p tru viata IOf. Aceasta
schimbare le confera r pectul i admiratia p car P rintii lor
nu 0 imti r niciodata pentru iata, in general, i pentru faptul
ca traiau, in particular.
aguaJuJ Julian nu numai - i indruma cu uc
ucenicii
p ntru a- i deplasa punctele de a amblare, a spu don Juan, ei ii
ptacea in mod deo bit ce facea,
_
di tra minunat cu mine, in mod igur, a continuat don
Juan. Cind, dup citiva ani, au inc put vina ceilalti vizionari
din grupul meu, chiar i eu asteptam eu pl er ituatiile ab urd p car 1 crea i dezvolta cu fiecar dintre ei.
Cind nagualul Julian a pam it a a ta lume, bucuria -a du
o data cu I i nu -a mai into . i G naro n di treaz uneori,
dar rum ni nu poate lua locuJ nagualului Jullan.Improvizatiue
ale erau intotdeauna mai intere ante decit viata. Te a igur cA
n-am tiut c in amna di tractia pina cind n-am 'azul cum
reactions cind una dintre acele improvizatii dadea r zultate nedorite. Don Juan -a ridicat de p banca lui pr f rata. -a into
pre min.
hii Ii rau tralucitori lini tin. D
e ti vreodata
atit de pro t, ineil a nu-ti impline ti scopul, a pu. el trebui
ai c 1putin d tula en rgi a-ti d pI zi punctul d a amblare
p ntru a v ni p a a ta banca, tai jo aici pret de 0 clipa, eliberat de ginduri j dorinte. oi incer a yin a t iau, oriund

221

fie iti promit ca oi in rca. P urma a izbucnit in ri ca si


cind copul promi: iunii J ar fi fo t prea ab urd a poata fi
crezut, Aceste vorbe ar bui ro tite pr
am a spu el, rizind
i~c.
iciodata dimin at . Dimin ta te face sa re imti optimi t
1 a menea CU rinte i i pierd int Ie ul.

TRI

22

Don Juan a afirmat din nou c ' hii vizionari nu


,..
..
In ac a ta pnvmta, pentru ca p mintul t imr-adevar, ur a
noa tra fundamentala,
-a mai pus nimic altce
pina n -am intilnit cu Genaro,
dup aproape doi kilometri,
a lepta ezat pe 0 piatr linga
t

drum.
-3

13. IMBOLDUL pAMiNTULUI

m rgem la Oaxaca, mi-a spu don Juan. G naro ne

as apta undeva p drum.


orbele lui m-au luat prin urprinder . 1a tepta em toata
ziua a- i continue explica .a. Am ie it din ea a i am trabann
orasul in lini te, p

eaua nepavata. Am mer

fara a ne gra-

bim, un limp. Deodata don Juan in put a vor


ca.
_ Ti-am tot pove tit de PI' marile de cop riri fa ute d

vechii 'monari, a spu el. A a cum u aflat c ,ia\a organica nu


e t ingura forma d 'ia\A prezenta pe pamint, au de operit
pamintul in u i e te 0 fiin a -ie. A t ptat 0 clipa inainte
continue. Mi-a zimbit, ca i cind m-ar fi invitat
feu
comeatariu. u am gasit ce spun. 14 chii izionari au vezat ~
pamintul are un cocon, a continuat l.Au vtlZUt ca e: t prin 'inlr

alutat cu multa caldura,

i-a pu ca ar trebui

a ne

uim in virful unuia dintre rnuntii cei mici coperiti cu v getati


capabila a rezi te in conditii vitrege,
-.0 a tam toti trei r zemati d lin , mi-a pu don Juan,
i 0 A ne uitarn cum e ref eta oarele p muntii dinspre e t.
Cind 0 a coboare dupa culmile ve tice, poate ca pamintul 0 a.
re I
~ezialinierea,
Cind am ajun in virful unui munte, n ..am a zat, a a cum
pu e e don Juan, rezemati de 0 'tinea. Don Juan rn-a pu a
tau 'intre ei.
L-am intrebat
av a de gind. Afirmatiile lui laconice si lini t a prelungita emu Tau pre
titoare. Eram foarte nerabdator,
Dar nu mi-a ra pun . A continuat ..a vorbea c , de parca nu
'I

pu

m rnnuc.

,.:"Io.c:

ing un co onlumino
care cuprind
manatiile Vultnrul .....
."
Pamintul e te 0 uri a fiinta dot 1 cu perc ptii, upu acelo

It

fort ea i noi,
Mi-a 'plical ca anm i cind au de op rit ace t lucru,
chii vizionari au d venit

inter ati d utilizarile pr c .....


,,"
ale ac tui rapt. Rezult tul int re ului lor fo t acela ca lO'~
vrajitoriil compli ate au avut de-a face cu pamintul, Con id
c p nintul reprezinta ur a fundam mala a tot ce intern.
bTU

e till /izionari, cind au de coperit ca percept] a in amna

liniere, au dat pe te ceva monumental, a pu

1. Din p cate,

beratiil i-au impiedicat din nou a-~idea seama ce realiza ra,


. ar tat pre culmea muntoa la I d mica vale unde e ana
orasul. untii aceia tralu e .ufi ient ca. -ti depJ eze pun
tul de a amblare, rni-a pu I. Inainl
puna arele in patele
1rfurilor v lice,
i .vea la di pozitie citeva clipe a prinzi
t tralucirea de care ai ne -oi . Cheia principala car d hide
ortile pamintului e t a1 tuit din lini 1 a interioara, plu Of lee
uc te.

- Ce anume ar trebui

fa

don Juan? l-am intrebat ..

224

-au uitat amindoi la mine imi -a parut ca 'ad in 0 hi] lor


un am t d curiozitate i repulsie.
_ intrerup dialogul int rior, mi-a spu don Juan.
cram cuprin de agitatie i indoiala. TU er
m ca VOl
putea f
t 1ucru la cornanda, Dup cite a clip d fro trare
la incepuL m-am re mnat i mi-am propu
Ina relaxez.
M-am uitat in JUT si am ob er at. ea ne aflam la 0 inMtiJn
destul de m , ca .n putem uita la val a lunga iingu tao M
mult de jumatate din ea era acoperit de umbrel ern. Soarel
mai traluc a inca la poalele muntilor
ti i, de cealalta parte
vail; razele ale f ceau muntii rodati A par portocalii, in timp

ce virfuril indepartate, albastrui, c pa


0 tenta purpune.
-l\i dai ama ca ai mai f ut ta, nu-i a ? mi-a soptit do

Juan.
l-am pu crt nu-mi dadu em ama de nimic.
_ Am mai tat aici eu alte 0 azii, a in. i tat el, dar nu conteaza, p ntru ca aceasta ocazie e te cea care cont aza, Azi, cu ajutorullui G naro, ei g i cl eia care d hide totul. Inca. nu 'eI
putea -0 folo e tit dar vei sti c
te i unde e teo izionarii
plate c un pret cump ca
tie ace. t lucru. Tu in uti ai plat
d tul in toti a ti ani.
.
.....-a e iplicar ca ceea ce numea el cheia tuturor lucrurilor "'_,
Iaptul ca pamintul ,t 0 fiinta dotata ell imturi i prin urrnare,
po te da lupt torilor un extraordinar imbold; te un impuls care
vin din con tiinta parnintului in usi in mom ntul in care emanatiile din interiorul eoconilor
aliniaza eu ernanatiile core punzato r din interiorul coconului p~intului. Deoafece a_ ..
prunintul, cit i omul inl fiin\ dotat cu in} uri. enlanatiile 10
oincid au, nlai degraba, p mmtul d tin toat emanaUile care
int pre nte in ft.iJl1 I dotatJ eLl . llturi fie organice, fie ano ganice. Cind are 10 alinierea fun\ Ie dotal cu. inlturi 0 folo...
~in nlod lUlutat . percep lumea lor. LuptAtorii pot Colo i a.cea

RJ

225

fie ca sa perceapa, ca toata lumea fie ea a dea un


impul care Ie p rmit 'a p trunda in lumi de neimaginat,
- A tept a-mi pui ingura intrebare cu intele pe care poti
-0 pui, dar nu mi-o pui niciod
,a continuat el. Te intere eaza
afli da a mi terul rezida In untrul no true Totu it t -ai aprolinier

pial de tul de mult


ecuno cutul nu e afla, de fapt n interiorul coconului
omului, in emanatiile neatin de con tiinta, Si totu ieste acolo,
ca a. ne exprirnam a a. Acesta e te lucrul p care nu l-ai intele .
Cind p-am spu ca. putem a ambIa apte lurni in afara de cea p
care 0 cunoastem, ai luat-o dr pt 0 problema. interna, pentru ca
esti inclinat a crezi ca iti imagin zi doar ceea ce faci ou noi, Prin
urmare, nu m-ai intrebat niciodata unde e 00, de fapt, necunoscutul, Ani de zile ti-am ararat lucrurile din jurul no tru i ti-arn
pu ca necuno cutul e te a 010. u ai facut niciodata legatura
Genaro a inceput a rida, Dupa aceea, a tusit si s-a ridicat,
- Inca n-a facut legatura, i-a spu ellui don Juan.
Am recuno cut ca, daca e ci ta vreo legatura, nu am facut-o.
Don Juan a afirmat de mai multe ori ca portiunea d emanatii din interiorul coconului ornului est ac010 numai pentru
con tiinta i ca. acea ta con toot potrive te acea portiune de
ernanatii cu ac a i portiun din x teri or. e nume c emanatii
lib re, p ntru ca int im n . a afirmi ca. in afara coconului
omuJui este incogno cibilul, tnseamna. a spui ca incogno ibilul
est in int riorul coconului pamintului. Tom i, In coconul pamintului e afla d a menea, necuno utili, iar in coconul omului
necuno ut111 con t din enlanatiile neatin e de con tllnta. Cind
IUJnina con tllnlei Ie atinge, ele de 'in active si pot fi aliniate cu
nlanatiile tibere COli punzAtoare. D indatA
lntlnlpla a t
lucru, necuno cu[u) I perceput i devine cuno cut.
- int prea pro 4 don Juan. Trebui
-mi explici nlai in d taliu, am spu .

RI

- 0 ~a-li plice enaro, mi-a ra pun don Juan.


Genaro -a ridicat i doptat 0 a i tinut a put rii ca mai
inaint , cind in onjurase 0 tinea enorma intr-un Ian d porumb
ling ca a a, in timp c don Juan
uita f mat, D data
acea ta, don Juan mi-a optit la urech ca ar trebui ...a, incerc a
aud mi arile lui G naro, rnai ale eel al coap lor ale, care
apropiau d piept ori d cite ori pa ea.
Am urmarit cu ochii mi caril lui Genaro.Jn citeva
unde,
am imtit ca 0 parte din mine
prin
in picioarele lui
G naro. i carea coap elor nu m ia a a rna d sprind,
~
imteam ca i cind a fi mer cu el. Ba chiar 0 0 i em. Dup
aceea, mi-am dat eama ca il irmar am pe G naro. De fapt
rnergeam u 1, d parte de locul und tam .
u I-an} vazut pe don Juan care mergea inaint mea, la fel
de ciudat. Am m r ore-n sir. Eram atit d obo it, inclt m-a apucat 0 durere groaznica de cap i m-am imboln vit bru c. Genaro
-a oprit i a ' nit tioga min .In jurul no tru em 0 lumina orbitoar care e reflecta pe tra turile lui G naro.Ii luc au 0 hii,
- u t uita la G naro mi-a p runcit 0 v
la ureche. Uita-t
injuru) t u!

Am a ultat. Am crezut c eram in i d. Atn fo t tit de ocar


'Ad ce v dearn, melt am tipat in rozn, dar nu -a auzit nici ,,",.
un t. n jurul rn U era cea rnai vi im gin a tuturor d scrierilo
iadului din ducatia mea catolic . Ved am 0 lume ro latic fierbinte, al
cer, fara lumin
popular doar d refl tiile malign 1 lurninilor ro ate car
rni cau in In r viteza in juruJ no uru.
G naro inceput din nou mearga j c va m ..a tra al tu
del.
art C
Ina facea
-I UI"Il1 Z P Genara m ..a oprit, c
rna uit in jurul In u. Con tiinta mae
l1pl d rni carle }""'"

L-anl vazut
zinduca i cind ar fi fo t epuizat, In clipa
a atin p mintul i -a tntin
odihne
a, am imtit
ca de prind ce a inauntrul In u i am punn din nou .ama uit
in jure Don Juan rna privea intreb tOT. tateam eu fata Ja e). Erarn
in acela iloc ca atunci cind ne a za em, p culrnea tara, tincoa a a unui munte tocit, Genaro glfiia i eu la fel. cram plin d
transpiratie, Mi , umezi parul, Hain Ie erau ude, de parca a
fi cazut intr-un riu,
- Dumnezeul , ce Intirnplal am exclamat ingrijorat ..
Exclamatia parea atit d prostea
inclt don Juan $i Genaro
au izbucni {in ri .
-lncerCAm a te facem A intelegi alinierea a pus Genaro.
Don Juan m-a ajutat cu blind 1 a tau jo si -a asezat linga

nune.

- ti arninte ti ce -a intirnplat? m-a intrebat el.


i a in i tat a-i explic exact ce
vszusem. Cererea lui nu potri ea cu c imi spu se ~i
anume
ca ingura valoare a experientelor m Ie era mi carea punctului
meu d a amblar i nu continutul iziunilor melee
i-a e 'plical c G naro inc rea.
rna ajute cam Ia fel
cum f cu el, dar ca n-am reu it ..mi aminte nimic, A pu
ca, de data acea ta Genaro indrum e punctuI meu de a amblare, asa curn f u e i alta data, pentru a realiza 0 lume cu alta
mare banda de emariatii,
Am pu ca-rni aminteam,

-a J at 0 lini te profund . cram amortit, 0 at, dar con tiinta m era mai a utita d it oricind. Am crezut c intelem, in rtf it cera alinierea. Ceva inauntrul meu, p care-l
eti
nl am
tiu unl mi-a d t siguranta ca intele
nl un
maJi ade &".
... 0>'

ca Ii viht, nu-a . pu don Juan.


a. A fo t de lUI p ziua d azi.

- Cred c in pi

genl

Genaro.

227

m c-

22

- Hood .zau, a pu Genaro.


Trebui impin mai mull.
- u! a prate tat don Juan. Trebuie -i onomi im fortele,
G naro a in i tat a raminem. -a uitat 1a mine imi- facut
cu ochiul.
- Uite, rni-a zi el, aratindu-mi culmea muntoa
e stic .
oarele de-abia -a mi cat de upra muntilor . tll te-al Urll ore-n
ir prin iad. u Ii e pare coplesitor?
- u...]
ria fara ro I! a prote tat don Juan aproape eu veh menta.
Abia atunci am vszut mane /rele lor. n mornentul acela
glasul vederii mi-a pu ca don Juan ow j Genaro erau 0 echipa de
tslkeri nemaipomeniti, care e jucau cu mine, Don Juan era
acela car rna impingea intotdeauna dincolo de limite, dar ill a
mereu pe Genaro sa. faca ce era greu, in ziua aceea, aca a Ia
Genaro, cind am ajun intr-o ~tare periculoasa de paima isterica, in (imp ce Genaro il intreba pe don Juan daca ar trebui a
fiu impins, j don Juan m-a a igurat ca Genaro e distra pe
ocoteala mea Genaro i i facea, de fapt griji pentru mine.
Ceea ce vedesm era atit de ocant incit am inceput A rid ..
Don Juan iGenaro -au uitat amindoi la mine urprin i. Apoi
don Juan i-a dat seama, se pare imediat ce se petrecea in mintea
mea. I-a pu lui Genaro i au ri amindoi ca III te copii.
-Incepi s te coci, mi-a spu ..don Juan. Exact la limp; nu e u
nici prea pro t, nici prea de tept. E ti la fel ca mine. Dar nu esti
la fel ca min 'in aberatiile tale. Atunci emeni mai mull cu nagualul Julian atita doar ca el era . lipitor de inteligent S-a ridicat i..
-a intin . Apoi -a uitat la mine cu cei mai patrunzatori
feroce ochi pe care-i vazu n1vr odata, M-am ridicat ieu. n
nagual nu lasa. mciodata pe n.imeni ..a tie cine e te mi-a pus el
n nagual vine i pJeaca fara a Ja nici 0 UJJna. Tocmai acea
Jibertate ~ te cea care-J face nagual.

229

l-au tralucito hii pr t d

dupa care -au a opera de


un nor de bunatate, umani m, blinde; i au r dey nit ochii lui
don Juan.
0 clip.

De-abia rna 111ai uneam p picioare. ram cit pe-aci J in.


Genaro a venit repede Iinga min i m..a ajutat a rna a ez. Au
tat amindoi linga mine.
- Vei prinde imboldul pamintului, mi-a
ureche,

pu don Juan la

- Gind . te-te la ochii nagualului, mi-a pu Genaro la cealana ureche.


- Impulsul va veni in momentul In care vei vedea tralu irea
in virful acelui munte, a pu don Juan, arlitind pre eel mai malt
virf a) culmii estice,
-

-0

a mai vezi niciodata ochii nagualului, mi-a soptit

Genaro.
- Lastt-te purtat de imbold, indiferent unde

a te duca,

pus don Juan.

- Daca te ginde ti Ia ochii nagualului ili vei da seama ca int


cele doua fete ale unei monede, a munnurat Genaro.
Am vrut A rna gindesc la ce puneau amlndoi, dar ginduriIe nu rna ascultau. MA apasa ceva, imteam ca de resteam. Mi
facuse greata. Am vazut umbrele serii inaintind rapid pe coastele acelor munti estici. Aveam senzatia ca alergam dupa ei.
- Gala, ii dam drurnul, mi-a pu Genaro Ja ureche.
- Uita-te la virful eel mare. uita-te la lralucire. rni-a pu
don Juan la cealana

Era, intr-adevar un punct de trAluci:r:einten a acolo unde


'" .
~ aratase don Juan, pe eel mai malt virf de pe culme, Am privit
~ltJma T3Zti de oare reflectittdu- e a upra a. Am imtit un gol
in tomac, de parca eram inlr-o masinuja pe zidul morni.
Mai mult am imtil dec!t am auzit un bubuit indeparlal de
cutremuT, care m-a urprin bruse. Undele sei mice emu atlt de

TRI

onor ienorme, incit i-au pierdut tot int I ul p ntru mine,


Eram un mi rob lip it de importanta an ram intor irasucit
p roat patti! .
scarea -a potolit treptat, -a rnai produ a zguduitur
inainte
opr a ea. Am inc rcat a rna UiL in JUT. u aveam
ni j un punct d referinta, Parca a fi fo t plantat a un capac.
D a upra ru a ra un dom alb, tn lucitor d neconceput. Prezenta lui imi dadea aripi, AJn zburat pJi el au, mai degraba,
am fo t e rpulzat ca un proiectil. Aveam. nzatia ca int aparat,
protejat; cu cit rna apropiam rnai mult d dom cu a~il~ce te
senzatii
u mai putemice.In cele din urm m-au copl nt 1n-am
mai tiut de mine.
Cind mi ..am J"i venit, rna leg nam in t in aer, ca 0 frunza
care ead . Eram epuizat, Msam imtit atra de 0 forta de ab orbtie. Am trecut printr ..o gaur neagra i apoi anl ajun linga don
Juan i G naro.
A doua zi, m-am du cu don Juan i Genaro la Oaxaca. in

!p~a.

timp
don Juan i cu mine ne plimbam prin piata pri~
a
inceput deod t a /orbea a d pre ce f eu era. cu 0 Z) inamte.
-a intrebat da a intele e m la C referea cind afirma e ca
/echii /izionari d du era.pe te ceva monumental,
f-am spu en da, in. a nu puteam explica in cuvinte.
- i care crezi c a fo t principalul lucru pe are am vrut -1
g e ti pe virful a la de munte? rn-a intrebat el.
- Alinierea, mi-a optit un gla la Uti h exa t in ump ce
pronuntam uvantul in inea mea.
.
M-am intors din reflex si am dat pe te Genaro care era chiar
in patele m u. Ma UJ InaJ"ea. Viteza 1111 ani Inele J-a uimit. A
izhucnit in ri iapoi m-a imbmll at.
e-am a 7,Jit. Don Juan a lj.
nu pulea pune deeit putine
lucTuri de pre Imboldul pe eare-l primi enl d la pamint ca
A.

IUPI torii int intotdeauna inguri in a emenea cazuri iii d u


eama de ce.. inlirnplfi mult mai tirziu, dupa an) de truda,

l-am spu lui don Juan c irni venea greu a inleleg, pentru
ca I iGenaro faceau to ta treaba, Eram un ubiect pa j v e
nu putea d it rea lion ze la manevrele lor. u puteam, p nlru nimi in lume
initiez 0 a tiun p ntru ca nu tiarn ce ar
trebui
fac nici cum -0 initi z.

'I"'D

- Tocmai a ta e te probl rna a pu don Juan. ici nu trebuie a Iii inca. ei fj la at d unul ingur, a reorganizezi p
cant propriu tot ce iii fa m acum, Aceasta e te aroma pe care
trebuie -0 "indeplineas ~ fiecare nagual.
agualul Julian a f cut a la i lucru eu mine mult mai brulid cit noi. tia ce facea; era un nagual inteligent, eapabil a
reorganizeze in citiva ani tot ee-l inv~t e nagualul EUa . A realizat Intr-un (imp foarte curt ceva care noua ne-ar lua 0 viata,
Diferenta a fost c nagualul J uJian nu avea nevoie decit de 0
impla in inuare. Din mornentul acela con tiinta lui prelua totul
ideschidea ingura u a care exi tao
- Ce vrei a pui prin iingur U'" care exista don Juan?
- r au
pun ca, atunci cind punctul d
amblare aJ
ornului deplaseaza dincolo d 0 Iimita cruciala, rezultatele int
intotdeauna aceleasi pentru oricine, TehniciJe care-l fae a se depla eze pot fi cit poate de diverse dar rezutratele sint intotdeanna aceleasi ceea ce 111 amna eli punctul de asamblare
creeaza aile lumi, ajutat de Imboldu! parnintului,
- Imboldul pamintului e Ie acela ipentru loti, don Juan?
- Bineintele . Dif ultatea penlJU omul obisnuil e t dialogul
interior. Doar cind se obtine 0 tare de lini 1 lotala~putem folo
imboldul. Vei fi mai igur de adevar in ziua in care
a fo]o ti ingur imbolduJ.
- u te faruiesc -.a incerci, mi-a pu Genaro u inoeritate.
Dureaza ani de zile
d vii un ]uplAtor inlpecabil. Pentru a

RI
co pantofii

r zi 1 inlpactului provo at de imboldul pamtntului trebuie


fii mai bin p gatit decit e ti a urn.
_ neza imboldului va dizol a tot, a pu don Jllano ub Ul1p tul u, n reducen11a zero. iteza i 0 ul xi tentei individuale nu
patti ' . . . ri, P munte Genaro i eu olin t ..anl
u tinut i am fa. t ancorel tale; altf I, nu te-ai mai fi into . i
fi ca unii oameni care au folo it p cia! imboldul au patron in
necuno cut i mai r tacesc toea intr-o irnen irate
neinteles.
oiam a-mi plice rnai in d taliu, dar a refuzat i a chimbat bTU c ubie LuI.
_ .. t un lucru p

i i-a s utur

an

t ..

arate

ca nici acolo nu ra

nlnll .

nu l-ai int le inca in leg tur cu


faptul ca p nintul te 0 fiinta dotata cu imtu i, a pu 1. Jar
e1
G naro,
t ingrozitor G naro, vrea
tJ forteze pinflint
i,
Au ri amindoi. Genaro m-a tmpin in gluma i mi-a facut
Cafe

cu ochiul In tirnp ce a pu :
- Sint ingrozitor.
_ G naro i i urmareste scopul fara mil , a continuat don
luan. Putin Ii pa de paimele tal si t impinge de la pate ram
mila. Daca n-as fi fost eu ...
Era intnlchiparea gentl manului in i t cum ade iginditor, i-a pl cat privirile i a oftat. Cei doi au izbucnit in ri .
Dupa
- u lim tit, don Juan a pu c G naro .oia -mi
arate ce nu in le e m lllCa. i anume ca uprema con tiinlA a
paminmlui te cea care ne permit at
m in alta 01 banda

Don Juan ridea COPIO . G naro i-a mi at miinile in . u i-n


jo.
i ar a mi- atra imedi t t ntia, Am -illltit ca noi trei
ne- m ridicat ,i am plecat din pial , ei doi venind dupa mine.
In timp c m rgeam mi-am pierdut vederea p rif ric. u
mai di ling am C ele au trazile. u mai vedeam nici munti
nici vegetatie.In momentul a la mi-am dat seama c _. pierdum p don Juan i Genaro: am "azul, in schimb, dou gramajoare luminoa e miscindu- linga mine.
Pe mom nt am intrat in pani a, dar mi-am revenit im dial.
eam
zatia obi uit dar binecunoscuta ca eram si nu eram
eu 'in umi. Dar irni dad am ama d tot din J' urul meu datorita
"
,
unei cara teri tici ciudat i, in
1a i timp, cit poate d familiar. Mi-a revenit imediat vederea, Vede.am prin toti porn fiintei
mel ; eu el car eram in tarea mea de con tiinta norrnala, pe
care 0 putem denumi corp, puteam p rcepe tot, c un ochi uria .
C
ce am detectat mai inUi dupa ce am t'azul cele doua pun te
de lumina a fo to lurne tridenta, -iolet-purpurie, alcatuita din
ce 'a care ernana cu ni t panouri j cuverturi colorate ..P te tot
rau panouri plate, alcatuit din rcuri concentrice neregulat .
Am imtit 0 mare pre run i apoi am auzit un gla la ur ell . Vedeam. Gla ml mi-a pu c pr iunea datora mi carii.
M mi earn impreuna cu don Juan i Genaro. An1 imtit 0
u oara mu itura ca si cind ~ fj rupt 0 bariertt de hirtie, i In-anl
tf zit intr-o IUJne ilunlinata. LUJnina radia de p te tot Cam . fi
in orbitoare. Pare oarele -ar fi preg tit a. apara dupa norii
I i diafani. a uitanl in jo la u a luminii. Era 0 priv Ii le
frunloa a:. u e \fedea paDllntu) doar nom albj, pufo i i
lunlina. er eanl pe nOTl.
Apoi, ceva m-a prill din nou. Mergeam in ac la j ritnl cu
c] dou:l [i re d lunlin c
m~ in adrnu. Au 'inc put tr plat
t

manatii.
_ oi, flint Ie ii, intenl r ceptorii a pu 1. Perc peltl
P Rtro cl\ manatiil din int riorul co onului onlului
liniaza
cu un 1 rnanatii din ext riOT. Prin urmare, alini rea te condom} cr tt iar imboldul pammtului, cheia.
Genaro \T a " unnare ti nlomentul alinierij. Fii tent la I!
G naro -a ridicat c un actor, a facut 0 pi
lune i apoi
n -a aratat ca nu a undea nllllic in nimeci au in pantalonj. i-a

23

. a-

piard tralucir
apoi u d
rut opa
i, in cele din
urma au parut don Juan i naro. 4 rg am
0 trad pu ..
tie, d patte d pia a principal . Pe urm , n -am intor .
- G naro te-a ajutat doar -Ii aliniezi mana iilc cu c )
xt rio r car apartin alt i
pu don Juan. Alini rea tr buie
ie un act pa ni di cr t. u tr bui a. faca
m
caz d a.
1

A pu

a obrietatea n

ar pentru a I a punctul de
asamblar
a ere ze alte lumi e te va ,ear nu poate fi improvizat, obri tatea trebui
maturizeze i a d "ina 0 forta
in in inaint ca lupt torii a poat parge b ri ra per eptiei,
far-a a fie ped pin.
apropiam d piata principala, Genaro nu co
nici un
cu int.lnainta
in lini te, c i cind ar fi fo t ab orbit de ginduri. nainte ajungem in piat , don Juan a pu ca. Genaro voia
sa-mi ate inca ce
i anum ca pozitia pun tului de a ameste totul i ca I umea car n face a p rcepem e t alit d
real incit nu 1 a 10 d it ~ lita ii,
- Genaro 1 i va 1 a punctul de a amblar
cr ze It
lum doar ca
zi cum f .rni-a pu don Juan. Pe urrna i\i
'eI d seama
In limp
0 P rcep forta rcepti 1 ale nu 'a
I a1
ntru nimi alt va,
G naro luat-o in" int no tra i don Juan mi-a ordonat
. a-mi rote 0 hii ill ~ n in er acelor d c a ornie in timp c
m uitam la
naro a nu fiu tra 0 dat u I.L..am a cuItat .. G naro : afla la un m tru jumau te, doi d J11ln Deodat ,
r01'Il1 lui ad'
nil di uza i -a v p rat intr-o lipa,
-am glndir la film 1 tiintifico-fant ti p ali 1 'azuIII im-arn inm b t
ne dam
a de po ibilit tile no tree
- In momentul d f G naro t parat d 1101 prin forta
p r ptiei
pu don Juan inc t. Cind pun tul d a amblar
........
ambleaz 0 IlIIl) lum a
e t totala, A ea ta te miI

TRI

nunea d cop rit d v hii vizionari, far a- idea


ama:
con tiinta pamintului n poa da un imbold, pentru a alinia c 1 lalte b nzr d man til i forta ce tei alinieri fae lumea ~
di para.
.
D fi are data cind /echil izionari f
cr de u c e cufunda era In adincuri
u au tiut niciod ta ca lum di p
ind
ne face p rpm
alta Jum total .

au 0 noua aliniere,
urea r la ceruri.
0 noua aliniere totala

14. FORTA DE ROSTOGOLIRE

Don Juan tocmai e pregatea -mi explice rnaie tria constiintei, fud -a razgindit i -a ridicat, Stateam in camera cea

mare, m lini teo


- Vreau

a incerci

i1 vezi emanatiile Vulturului, a pu el.

Pentru asta trebuie mai intii a-ti d plasezi punctul de asamblare


pina vezi coconul ornului.
Am ie it din ca a. i ne-am du in central ora ului. e-arn
asezat pe 0 banca goala roa a, in fata bi ricii. ETa d vrem
dupa-amiaza; <> zi in orita racorita de adier a intului, cu multi

oameru care rm unau in jur,

A rep tat, ca i cind ar fi incef at a-mi intipare

ca in m -

morie ca alinierea e te 0 forta unic , pentru ca fie ajuta 1a depla ar a punctului de a amblar , fie 11 pa treaza In pozitia sa
obi nuita, Aspectul alinierii care pa tr aza punctul tationar, a
pu et, e te voints; iar p tuI car -1face.
e depla ze e te
intentie. A afirmat c unul dintre cele mai mari mi tere e te felul
in care vointe, forta imper onala a alinierii e tran Iorm in
intentie f011 p r .onalizata care e t in lujba fiecarui individ,
- Cea rnai ciudata parte a ace lui mi ter e t ca chimbare
.A~t foart u or de realizat a continuat el_ In himb, nu e te 1
po ibil. Aici e te cenlur
fel de u or a n con ingem c
A:

it

,...

..

RI

noa tra d iguranta, Tr bui


fim onvin i. i ni j unul din
noi nu r a fie.
jpu atunci ca ram in ea nai marc t tare d contiinta i ca ra po ibil intention z punctul meu d
run..
blare a. d pla eze mal adin in partea m a tinga, intr-o
pozitie de visst. A pu ca Iuptatorii nu ar trebui . a incerce niciodata
vsds, de a nu tnt ajutati d \11 at. All} argum nt t ca nu
ra punctul meu forte a adorm in public. Dar m-a lamurit imediat, e ' plicindu-mi c tr ui
dormi ca ..(1 pot] depla a
punctul de an) lare din pozitia obi nuita i ca a-I tii in noul
au 10 ; prin e ercitiu vizionarii In\fata a adoarm i
cornporte ca i cind nu li -ar intirnpla nimic.
Dupa 0 clipa de pauza a ad ugat ca p ntru a vedes coconul
ornului, trebui ~~ te uiti la oam ni din pate in timp C merg.
E t inutil a-i prive li din fat , pentru ca partea frontala a
coconului in forma d au al ornului are un scut prot ctor, pe care
/izionarii 11 num
pIa a frontala. Ac a ta e t aproape d
netrecut ea Ile protejeaza toa ' vi ata de tacul unei anumit
fort iz -orite chiar din man tii ..
-a pr nit, de ernenea,
nu fiu urprin da
rn corpul t apan, ca 1 cind ar fi inghetat;
pu ca 0 a rna imt
aidorna cuiva care ta in mijlocul unei carnere, uitindu- p
'tr d d la f
..tr . 0 on pre
oamenii tre ex trem de
rep d p JUlg erea tra m vaz to are. li-a pus apoi . a-mi
laxez mu hii -mi ill hid dialogul Interior i a-mi la IJUI} tul de amblar
d pJ
u rraj Iini nii int rioare. indemnat
m 10 e u or dar ~ rm, in partea dr pta, intr
old i PI pt
Am fa ut
. t lu ru d (rei ori i am adOnlll{ bu L . "ra
un
iudat. D i dOl In am faJll p rl lOll ti nt d
,.
tot
a. II auzeam p don Juan vorbindu-nll 1-1
t

in, -

RI

RLO

23

Iirrnatiile, ca i cind as fi fo t treaz de j nu


puteam d 10 a rna mi c.
Don Juan rru-a pu c un om "a tr pe ling fereastra mea
ztlloare i ar trebui a. in rc -I d. AnI incercat, fara ucce
-mi mi c capul i apoi a aparut 0 f0111]a tralucitoare,
aseman toare unui ou. E-ra plendid Am rama uimit, i, pina
a-mi revin, a di parol. -a indepartat plutind in u i-n jo .
Totul . e petrecu e aut de bru
i de rapid, inci m-arn im-

leg am to

tit fro trat, A earn nzatia eft rna treze Don Juan mi-a vorbit
din nou i m-a indemnat a m relaxez, A spu ca nu aveam nici
dreptul, nici timpul ~ fiu nerabdator, Deodata, a aparut 0 alta
fiinta JUJ11IDOa
i -a indepru1at. Par a a fi alcatuita dintr-o
tofa para a alb .fluor centa,
Don Juan mi-a optit la ureche c ,daca doream, ochii mei
erau capabiJi incetinea ca mi carile asupra carora concentrau. Apoi rn-a prevenit ca venea alt om. Mi-am dat eama, in
morn ntul a la, ca erau doua voci. Cea p care tocmai 0 auzisem ra aceea i care rna admone tase a am rabdare. Ii apartinea
lui don Juan. Cealalta, care-mi pu
-mi folo
ochii pentru a inc tini mi carea, ra gl ul vederii.
n dupa-arniaza a eea am vszut zece fiinte luminoa e in
mi are in tinita, Gl ul vederii m-a indrurnat a ob IV la el
tot ce-mi pu e e don Juan de pre lumina constiintei. Era 0
banda verticala, cu 0 tralucir mai puternica, galbuie p partea
dr apta a celor creaturi 1uminoa e in foi ma de ou care avea
VJ'I 0 zece la uta din /olumul total fU coconului,
ocea mi-a pu
ca a a ra banda de con tiinta a omului. 0 a a indicat un
punct p mina omului un punct xtrem de tralucitor.; era 'us
p formele prelungi, aproap in irful lor, p uprafata oconulUI; vocea a pu c era punctul d a am bl are.
Cind am v. zul fi ca
reaturA luminoa
din profil din
punctu) d v d r al orpului, forlna ovoidala emana eu un
t

hopa-miri

inclinat p

2 9

part au cu un va rotund r zemat


pe-o latur cu capa ul pu . Partea care mana cu un capa era
pIa a frontal . j era cam 0 cincirn din grosim a coconului.
A fi continual
v d acele en aturi, dar don Juan a pu c
cum ar trebui a m uit fa oam ni din fala i a nu-mi plec
privirea pina nu sp rgeam ban ra i vedeam emanat OJ]
L-aln a cultat. Aproap in tantan u am vAzut fibre tralucitoare de lumin . Era

-0

priveli

uluitoare care rn-a d zechi-

librat Am azut pe pote d ciment. D acolo, am vszu: fibrele


captivante d lumin D1UI plicindu- . -au de hi i au ie it

din le Ite mil d fire. Dar fir Ie, orioit de c ptivante erau, nu
mi-au tulburat rederea. Zeci d oameni intrau in bi rica Eu nu-i
mai vedesm. Oliva barbati i fern i trinse ra in juruJ bancii,
Voiarn -rni concentrez privirea a upra JOT, dar am ob rvat, in
schimb, cum una dintre acele fibre de umin -a umflat bru c.
S-a tran format intr-o ming d foe, care a lea diametru1 de vreo
doi m tri

un fert. -a ro togolit pf mine. Inainte a-mi olinte m car un mu chi ruing rn-a 10 it, A fo to nzati clara.
ca i lnd mi-ar fi tras ein a un pumn in tomac, nu prea tare.
Dup 0 clip m-a lovit Ita ming de foe d data acea ta 111ai
tar dup car don Juan mi-a tra 0 palma, Am tre ant involuntar in-am m i -azut ni i fibrele d lumin , nici baloan 1
care m lovi era.
Don Juan a pus
indura rn u u
prima m aintilnire
de curt durat cu ernanatiile ulturului, dar ca ace te cit va
10 -iruri imi d ~ hi era in mod p riculo bee a. A adaugat
mingil are rna lovi era
num U forta de ro to olir au
j

ra turnatorul,
d i nu-mi aminte c urn au ind.
i-am p tT ut or in ir intr-o t Ii de runonir . Don JLl n 1
ceilalli \/Jzionari din grupuJ
u nli-au dat . a beau nlu11 p.
fe-am inter la el

ED

RLO

240

M-au bagat, de a menea, intr-o cada cu apa rece ca gheata, penurte perioade de timp.

tru

- Fibrele pe care le-arn vszut erau emanatiile Vulturului?

I-am intrebat pe don Juan.


- Da, dar nu le-ai vszut cu adevarat a r pun el. De indata
ce ai inceput sa vezi, r tumatorul te-a oprit. Daca ai mai fi zabovit inca 0 clipa te-ar fi pulberat
- Ce e te, de Capt rasmmatorul? am intrebat
- E te 0 fort! proven ita din emanatiile Vulturului, a pu el,
o forta neincetata care ne love te in fiecare clipa a vietii noastree E te letala cind e te vssuts, dar, altfel, nu 0 sesizam in v iata
de zi cu zi, pentru ca avem scuturi protectoare. Avem interese
ab: orbante care ne pun in joe tntreaga constiinta, Sintem in permanenta ingrijorati de pose iunile noa tree Dar ace te scuturi nu
re ping rastumatorul: ne impiedicl pur i simplu, sA-I vedem
direct, protejindu-ne in ace t fel de eventuale raniri, provocate
de paima de a ne vedes loviti de mingile de foe. Scuturile sint
un mare ajutor, dar iun impediment pentru noi, e lini tesc si,
in acelasi timp, ne pacalesc, e dau 0 falsa senzatie de siguranta,
M-a prevenit ca va veni un moment in viata mea cind voi
ramine fara cuturi,

e te

ta mila rastumatorului. A pu ca aceasta

etapa obligatorie in viata unui luptator, cunoscuta ca

pierderea formei umane,


I-am cerut a-mi explice

241

pentru totdeauna ce este forma umana j e inseamn~ ..-0 pierzi.


Mi-a raspuns ca vizionarii descriu forma uman ca pe 0 forta
obligatorie d aliniere a emanatiilor aprinse de lumina con tiintei
in punctul exa 1 in care e te fixat in mod obi nuit punctul de
asamblare al omului, E te forta care n face oameni. Astfel pentru a fi om trebuie a fii fortat a te alaturi fortei alinierii i, in
consecint(\, a le alaturi punctului exact de unde provine.
0 data

Datorita activitatilor lOT, la un moment dal punctul de asamblare alluptatorilor se deplaseaza pre tinga, Este 0 miscare
permanenta care are drept rezultat 0 neobisnuita senzatie de indepartare fizica sau emotionala, de control sau chiar de abandon.
Aceasta variatie a punctului de asamblare antreneaza 0 noua aliniere a emanatiilor, Este inceputul unei serii de marl variatii,
Vizionarii au numit, foarte suge tiv, aceasta variatie initiala pierderea formei umane, pentru ca rnarcheaza 0 inexorabila miscare
a punctUlui de asamblare departe de locul sau initial, avind drept
rezultat 0 pierdere ireversibila a afiliatiei noastre la forta care ne
face oameni.
Mi-a cerut apoi sa descriu toare detaliile pe care mi le aminteam despre mingile de foe, I-am spu ca Ie vszusem alit de
putin, meil nu eram igur ca le-as putea descrie in detaliu.
A subliniat faptul ca a vedes e te un eufemism pentru deplasarea punctului de asamblare si ca, daca rni I-as depJasa pe al
meu cu 0 fractiune mai mult pre stinga, as obtine 0 imagine
clara a mingilor de foe, imagine pe care as putea atunci s-o interpretez, pentru ca mi le-as aminti exact.
Am incercat sa obtin 0 imagine clam, dar n-am reusit, 8$8 ca
am descri ce mi-am amintit
M-a ascultat atent si apoi rn-a indemnat sa-rni amintesc dac.A
erau mingi sau cercuri de foe. I-am pu eft nu-mi amintesc.
Mi-a explicat ca acele rningi de foe au 0 importanta cruciala
pentru fiintele umane, deoarece sint expresia unei forte care
apartine tuturor detaliilor vietii i mortii, lucru pe care noii vizionari it numesc forta de rostogolire.
I-am cerut sa larnurea
ce inlelegea prin toate detaliile

vietii

mortii.

- Forta de ro togolire e te mijlocul prin care Vulturul imparte viata icon tiinta pre pa trare, a zi el. Dar ea e te de
asemeoea, Corta care, a spunem, tringe chiria. Faoe ca toate

242

RIJO

fiin; 1 /ii a moara. Ceea e ai vszut azi ra numit d vechii


vizionari r tum torul.
pu C -izionarii il de criu ca p 0 lini et rna de inel
iriz t
u mingi de oc care. e fa to 01 c n incetat pre fiin,I umane. Fiintele organice lurninoa infrunt forta d rotogolir pina in ziua in care
la cople it i s e prabu e c.
hii vizionari au fo t uimiti
vada CUJn ra sturn taro I le rostogol te apoi in ciocul ultnrului, p ntru a fi devorate, Ace. ta
est motivul p ntru care i-au spu r turnatorul.
- Ai pu ca. e te 0 imagine uimitoar . Tu 8.1' vszut- TO to..
golind foote umane? l-am intrebat,
- Bin Intel ca am vszut-o, mi-a ra pun el si, dup 0
pauza, a adaugat; oi doi am vszut- d curind, in xico City.
Afirmatia lui era aut de xagerata melt m-am vazut obligat
. -i pun ca d data acea ta, in lao A ris i mi-a reamintit ca
atun i, in timp ce uateam amindoi pe 0 bane in pareul Alameda
din exico City am fo t martori la moartea unui om. A spu ca
am illregi trat ev nimentul aut in memoria vietii de zi cu zi, cIt
i in manatiile din partea ting .
n timp -mi vo a don Juan av am nzatia ca c va e
limp z a tr plat in un~l meu i puteam v dea clar intreaga
dill pare, rnul ra tntin
iarb , cu tr i politistii InjuruJ
lui car impr tiau rnultimea de gur -ca ea. mi minte c clar
eli don Juan m-a lovit p pate, . rna fa , -mi himb niveluril de con tiinta, Pe urma am v zut. l'ed a m a era imp r...
fecta. u am putut a inl tur im ginea lumii d zi eu zi. In final,
run ob inut un am tee de filarn nte in culori uperbe uprap
cl diri i tra ic. "ilaIllentele tau d fapt linii de lumina colorata are v n au d . u.. A /eau 0 viat proprie: erau tralucitoar i plin d ener ie,
Cind m-am uit t la muribund am v zut f nomenulla car
refere don Juan; C va car
mana eu ni te oercuri d foe au

243

TRI

mult ori de p golul pe are-l are ornul ub buric. u te d


fapt, ub burl
i in cocon, la niv lui buricului. Golul e te mai
mult 0 cobitura un defect in co nul n t d. Acolo ne love te
ra tumatorul n incetat j acolo
fi ureaza co onul.
A xplicat mai departe a, da a produ 0 d pla are minora a punctului d a amblare, fi uta e te foarte mica oconul
e repara ingur i oamenii irnt ea 0 a imtit oricine la un
moment dat: p te de culoare i forme contor ionat .care ramin

chiar daca ochii tnt inchi i.


depla area te con iderabila, fi UTa te, de asemenea,
futirt a i dureaza pina e repara coconul, ca in cazulluptA~orilor
care folo
pecial plantele nergizante pentru a antrena acea
chimbare au oamenii care iau droguri i obtin neinrenuonat
acela i lucru.In a t cazuri, oamenii int amortiti reci; le vine
greu a vorbe ca au chiar a gindea
. parca ar fi inghelati pe
Da

din untrue
Don Juan a pu ca, in cazuril in care punctul de asamblare
. depla eaza radical datorita efectelor unui traurnatn m u bali
1 tale, forta de TO togolire produce 0 fi ur pe toata tungime
co onului: coconul e prabu e te i e incol e te, iar omul

moare.
_ Poate 0 depla are vol un tara a produ
un gol de a menea natura? am intrebat ..
_ Un ori, rni..a. pun el. Sintem fragili. Cind r tumatoru
ne to 'e t fara inc tar , moartea urvin prin a el gol. oart
est forts d rostogolire, Cind g
t un punct lab in golul un
ftint lumino
, 0 fi UJi aza inlediat i0 fa
- i are fiin\A are un gol?
_ Bin :tn\ele , mi-a ra pun 1. Da A nu aT avea n-ar 111U
Dar golurile int diferiu ca In rim j onfigur lie. Golul onl n
e te a d pf iune In foml de as, d lllruiJn unui pUlnn
o confi uralie foart fragila i vuln ral)il . Golurile elorlaJt

245

fiinte organice sint foart


man toare cu cele ale omului; unele
.
.
Int mai puternic ....d it I noa tre iar altele mai ..l be. Golul
fiintelor anorganice e te complet diferit, Seamana mai rnult cu
un fir lung, lumino . in con.. inta, fiintele anorganice int mult
Ina) rezi tente de II noi.
Este ceva uluitor in pri vinta duratei mari de viata a ace tor
reaturi, ivechii /izionari -au 1 t antrenati d
atractie
~

deo

bita,

A afirmat ca aceea i fort poate produce doua efecte diametral opu.


hii vizionari au fo t incorsetati de forta de ro togolire, iar noii vizionari int r platiti pentru tradaniile lor cu
d rul libertatii, Familiarizindu- e eu forta de ro togolire prin
maiestria intentiei, noii vizionari, la un moment dat, iSi deschid
propriii co oni, iar forta ii inunda, in Joe a-i TO togolea ca
aidoma unei plo nile incol cite. Rezultatul [mal e te dezintegrarea lor totala si in tantanee,
f-am pu 0 rnultime de intrebAri d pre upravietuirea contiintei dupa ce fiinta lumina a te rni tuita de focu) J untric.
u mi-a ra pun Ia ele, Doar a chicotit, a ridicat din umeri i a
continuat 3 afirme ca ob ia v chi lor vizionari legata de
r turnator i-a (; cut a nu vada cealalta parte a aeelei forte. oii

nzionan. con tanti in negarea traditiei, au mer in cealalta


extrema. La inceput au ro t cornplet impotnva concentrarii veden} lor a upra ra tumatorului: au argumentat ca trebuia
in~1 ag forta manatiilor exterioare, ca d taros re de viata i
imbold al con tiintei.
- i-au da{ aJ11a ca e te mult m i uyor ;; di tru i c a
decit a con truie ti j m n\ii. a ro togo1esti viata e te ninu
.
In comparatle
u arta d a 0 darui i hran]. Bineinlele
noii
vizionari -au in elat in acea La pri vinl dar j- u 0 tat
re ala la lnomentu) potrivit.
- Cunl -au in ]at don Juan?

".

2 7

..

,..

_ .. tore
ala a izolezi va d ved re. La In eput non
izionari au f ut e ct in f
ala d p d
orii lor. S-au concentral cu a a i tenti
up
, ilalt laturi a r tum torului,
C ce li -a inUmplat a fo t la f 1d cumplit, d a nu chiar mai
r ud 1
au P lit v chii vizionari. A La rnurit pro te t , la fel
ca oam nii ol i nuiti. u rau in trati cu. mi t rul au rautat a
v chilor -izionari i nici nu-i pa: iona c utar a libert tii, ca p
rizjonarii de azi,
A i primi noi vizionari au rvit
to ta lumea. D
i i on
trau vederes upra laturii d t to de iala a
iilor, ei rau plini de iubire i bunatat . Dar a ta nu I-a
dicat I: fi r turnati, Erau la f 1 d vulnerabili ca
e

oarece
manaimprev chii

...

..

vizionari car rau plini d nlO .ditat .


pus 03. noii vizionari moderni nu admit au a. t impotmol ti dup 0 viata di ciplinata plina d truda, la f 1ca oam nil
C~ nu avu
ra nici un ' op In i. tenta lor.
Don Juan a pu ca ace . noi 'izionari i-au dat ama, dupa
ce i- u luat traditia, ca ' chii vizionari nu cuno u ra in prounzim forta d ro togolire; la un mom nt dat, echii vizionari
ajun
la con luzia ca erau d fapt, dou
e dif rite al
1 ia iforte" A p ctul d til tamar
t le at e rclu i de di ..
tru
i moart . Pe d alta.parte, a p tul circular tel care
mentin iata icon Uinta aliza a i opul.Ei au d ci .oricunl, a aiba. de-a face e 'clu iv cu . P ctul d
tum are.
_ ilindu- e in grup noii \,izi nari au reu it '3 vada pararea dintli asp ctul de r' tumar i c 1circular a plicat el.
Au ,/azul ell n1 1 fort int cup at d nu int
1 i. "ona
ciT ul ra vin illl diat dupa rona d ra tumare' int aut d aprot

l'lt"

p' at Ulla d
alaltA inclt par
J i.
nun} t ~ 11 c'r ul r pelltru c in in in Ie, in u 1
filj~OI]11 irizat a foart d Ii at lntr-ad 'fir. i, la fIe
forta d TO togolire, 10\1 te n incetat toat fiint 1 Ijj, dar in all

,J""Op,bin Intel s. Le lov tal


d a putere, orientare cont Oint ; c
I d 'ia\!o
oii 'iz onari au de op rit ca e hilibrul celor doua fort in
fi care fjin\~ vi
t foart d licat a ontinuat I. Daca, la un
n10n1 nt dat, W1om imte ca forta de r tumare loveste mai tar
d cit c a circulara, In eamna c -8 tulburat echilibrul; d aici
inaint .forta d rastumare love t din ce in ce mai tare, pm~cind
fi U aza goJul flint i i 0 fa
a moara,
A adaugat ca din ceea c numi em eu mingi de foe ie e 0
bucla irizata exact d
j marime cu fiintele vii, indif r nt
c int oameni, copaci, microbi au aliati,
- int rcuri d marim dif rita? m-am inte at.
U 0 lua literal, a prot
tat I. Pra tic, nu exista cercuri, ci
o fortA circulara care conf ra izionarilor care 0 vi eazA senzatia
unor inele, ~i
nici nu exi m rimi diferite. Este 0 ingura Iorta
indivizibila care
potri e t tuturor fiintelor /ii, org ni
i

anorgaruce.
- D
' chii .zionari . -au concentrat asupra asoectului d
ro togoJire? am 'intreb at.
- P ntru ca au cr zut . iat lor d pindea de faptul d a-l
vedee mi-a raspun el. TaU iguri ca vederes lor le \'a furniza
aspun uri la intreb ri ve hi d ecole. i-au imaginat
,d a
dezvaluie ecr tele fortei de ro togolire 'or fi invulnerabili i
n nluriton. Din pate, "ntr-ull reI au aItul, au dez\/aluil, illtr-ade\I,
Jietele, i totu i nu au fa t nici in uln rabili, Ilici n Inuritori.
Toij 'izionari au chimbal lotul, dindu- i 'eanla a nu ai
cunl
a piri la nenlurir "tita tinlp cit omul are un co on~
rna, e par:e, ca coconul Ulnan
la ne fi~il ala ului fOIl i d

re ptor i nu po te rez:d~""
ro~togolire. In ciuda tutuTor
Ull

RLO
cuno lin lor acumulat pin la urma ei nu -au dovedit mai
buni fiind poat lli mai rid
it omul obi uit,
- In
rna ura puteau fi mai rai decit omul obi nuit? m-am
int rat.
- Uria a lor cunoa tere i-a obligat
creada C3 optiunile P
care le faceau erau infailibile, a pu. el. A a ca au d i sa t ia a cu orie pret, Don] uan rn-a privit i a zimbit, Prin pauza
a teatrala imi punea ceva ce nu puteam d lusi, Au ale.
traiasca, a rep tat 1. La fel cum au ale a devina copaci, pentru
a ambla lumi eu acele marl benzi, aproap de neatins.
- Ce vrei
pui cu asta, don Juan?

ca au folo it forta de rostogolire p ntru 3depl a punctele d


arnblare in pozitii de vi at de neimaginat,
- Vreau

in loc sa 0 Ja e

fi d vorati.

spun

-i ro togolea

a in ciocul

ulturului, pentru

..,

15. CEI CARE SFIDEAZA MOART,EA

Am ajun ac A la G naro p la 2;00 dup -amiaza, Am di cutat eu don Juan, ap i e ta m ..a f cut rna trail pun in tarea
de con tiinta elevat .

- Iat -n din nou p toti trei, la fel cum eram in ziua 111 car
ne-am du la tinea aceea plata, a spu don Juan. La noapte, vom
fa

inc un drum acolo.


Acum

cu 1 ul

stii de
la

tul ca

a tragi

cone) uzii erioa e in legatur

feet 1 ale a upra con tiintei.


- Ce e te eu 10 ul acela, don Juan?
- La noapte, ei fla lucruri 0 ante, dunate de
hii vizionari, de pre fort a de TO nogolire; si vei vedes ce am vrut a
pun cind ti-am expli t c v chii izionari au vrut a, tr iasca
cu oric pret, Don Juan -a intors pre Genaro care era cit pe ce
a adoarma, i 1-a inghiontil. u-i a at Genaro, c
chii
vizionari erau oam ni in rozitorij l-a intrebat don Juan.
- Bin int Ie a ra pun G naro ioi, apoi -a I at din nou
pr d obo Iii.
j

A inceput
motai -izibil. Intr-o clipa i-a prij in il apul in
pi pt i a inoeput a forai .

Inn v

rid in gura mare, dar apoi am ob


at e
am
se uita fi la min d parca ar fi dormit eu ochii de chi i.

R
-

-4

rau oameni atit d ingrozitori meit fidau pina i moar-

tea a adaugat Genaro printre foraituri.

u e ti euno

afli cum au fidat moartea ace ti oameni

ingrozitori? J11-aintrebat don Juan.


Parca rna indemna
1 r -rni d un e emplu in leg turn eu a ti oam ni oribili. -a opnt i -a uitatIa min cu c ea
"""mi ..-a parut a fi 0 clipir d n r bd in priviri,
- A t pti -li r un x mpJu, nu-i a a1 am pus,
t un morn nt maret, a zi el, batindu-ma pe pate i
rizind. Binefacatorul meu m-a tinut in Dl re 'incordare in clipa
aceasta. I-am cerut a-mi dea un e remplu $I mi l-a dar; acurn 0
a-ti dau oj u unul, indiferent da a-mi ceri au nu.
- Ce ai de gind a. f ci? l-am intrebat eu ant de in paimintat,
in it imteam un nod in
i-mi tremura vocea.
A d urat ceva pina cind don Juan -a potolit din ri . D
-

-4.

iecar data cind inc pavor

ca

izbucnea intr-un hohot

d ris.

- Dupa cum ti-a pu Genaro, -echii vizionari rau oam ni


ingrozitori a spu 1, frecindu- la ochi, Era un lucru pe care au
inc r at -I evite eu orice pr t: nu /oiau a moar . Poti , pun
c nici omul obisnuit nu vrea 1110
dar avantajul pe care l-au
vut rechii izionari f \ d ornul obi nuit a fo t acela c diuficienta con ntrare i di. iplina pentru eintentione
c mo
. i hiar au izgonit-o.
- opnt i -a uitat la min , ridi ind din prin nee punea
c nu-l mai urm re , pentru nu puneamIntr b ri
d obicei. Am pu ca p ntru mine ra cl r
-oia -I Illtreb da a
ve hii ,izonarl f u i r
inl ntioneze izgonirea 1110$ dar I
in u i imi pu..
d ~a
Wl0 tint 1 I car a
ti I av au
d pf rn. tum~tor nu ...j uti r d moan.
puneau d
sa iz on

251

- Au r u it intentionez izgonir a rnortii


spu el, pronuntind cuvint 1 II 0 grija .agerata. Dar tot au fo t nevoiti

moara.
- Cum au intentional izgonirea mortii? am ntrebat,
- i- u tudiat alia ii a pu Lsi, Azind ca erau foote eu
ezi tent mull mai mar 1 fort de ro togolire, vizionarii
. tru rural dup modelul ali tilor lor.

-au

echii vizionari i-au dat ama - mi-a explicat don Juan ca numai fiintele organic au un gol cay, eamana cu un va .
Marimea forma i fragilitatea ace tuia 1l fae 0 configuratie
id ala. pentru a
lera fi urarea iprabu irea carca ei Juminoaub ata utile fortei d ra tumare. Pe de alta parte, aliatii, care
au golul In forma d linie, pr zinta fort i de ro togolire 0
uprafata alit de mi a, mClt nn, practic, nernuritori, Coconii lor
pot rezista la infinit atacurilor rasturnatorului, pentru ca golurile
ub forma de fir d par nu tnt 0 configuratie ideal pentru
fi rare.
- echii izionari au creat cea rnai bizara t hnica pentru
inchiderea 0 hilor, a continuat don Juan. Au avut dreptate, in
e ent
ind au pf upus ca un gol in forma de fir de par e t
mult mai durabil decit unul ub forma d v .
- moo pra tica a ele tehnici? m- m inter at
u nu se rnai practic rni-a pu 1. Dar mai exi La -izionari care 1 - u ra ti t..
Din moti
in plicabil
cea ta afirmatie rn-a facut a rna
cutr mur d groaza,
i -a
elerat bru: re piratia.
- ai trai
i azi, nu-i , Genaro? am intrebat.
- Ab olut, a murmur t G naro, c ..j cind ar fi dormit adin .
L..anl intr bat pe don Juan dac tie d c eram atit d 10pailllintat.
i-a anlintit 0 0 azie ant rioara, clliar in acea c ..
mera, eind nla intr ba er dac ob 'en'a enl creaturile ciudat
C~ intra era in monlentul in care Genaro a de chi u a.

252
- in ziua aceea, punctul t u de asamblare -a depl at foarte
adinc pe partea tinga i a a amblat 0 lume in paimintatoare, a
continuat el. Dar ti-am pu deja asta; ceea ce nu-ti amintesti e te
ca te-ai du direct intr-o lume foarte indepartata si te-al ..peri at
ingrozitor. Don Juan -a inters spre Genaro, care foraia in p e,
ca nu mai putea de frica,
eu picioarele lntinse in fata lui. u-i
Genaro? l-a intrebat el.
- Ba da, a murmurat Genaro, pre hazul lui don Juan.
- Sa stii ca nu te invinuim ca te-ai periat, a continuat don
J uan. ~i
noi intern revoltati de unele fapte ale vechilor vizionari. Sint igur ca ti-ai dat seama pma acum ca ceea ce nu-ti POll
aminti despre noaptea aceea este ca ai vawl vechii vizionari care
mai tJ aiesc inca
Am vrut
prole tez, . punind ca nu-mi dadu m seama de
nimic, dar nu am putut da glas gindurilor mele. A trebuit -mi
dreg glasul la ne firsit, inainte a pol articula un cuvint, Genaro
se ridicase si rna batea u or pe pate ipe gil, ca icind m- fi
inecat
- Ai 0 broa ca in gil a pu el, I-am rnultumit cu un glas
gituit u, cred ca ai Wl pui, a adaugat el i -a asezat sa doarma,
Don Juan a pu ca noii izionari e revoltasera impotriva
unuror aoelor practi ibizar ale vechilor vizionari i Ie declarasera nu numai inutile, ci i adevarata injurie la adresa noastra.
Merse era pina intr-acolo melt interzi era ca acele tehnici sa se
predea noilor luptatori; de generatii nu e mai pomeni e dele
de a menea practici,
Abia la lnceputul ecolului al opt prezecelea nagualul ebastian, un membru al descendentei directe de naguali ai lui don
Juan rede copen exi tenta a elor tehnici.
- CUln le..a rede operit?
- Era un e traordinar talker i datorita de vir irii ale, a
avut an a A lnve\e minuni, mi-a r pun don Juan.

253

A pus ca intr-o zi in timp ce nagualul eba tian se pregatea _. inceap z ua - era paracli r Ja catedrala din orasul unde
locuia - a intJlnit un indian d vir t medie care tatea ne igur
irl u a bi ricii,
agualul eba tian -a du la el j l-a intrebat daca avea nevoie d ajutor.
- Am nevoie de putina en rgi ca a-mi inchid golul, a pu
ornul cu gla tar . Pot] -mi dai din en rgia 181
Don Juan a pu ca, din cite se poveste te, nagualul Seb tian a rama uluit, u tia la c ~ refer a omul, -a oferit a-l
duca pe indian 1apreotul parohiei. Omul i-a pierdut rabdarea si
l-a acuzat furio p nagualul Seba tian ca vrea a-l induca in
eroare.
- Am nevoie de energia ta pentru ca e ti nagual, a pu el.
Sa. mergem in lini teo
agualul eba tian -a upu fortei magnetice a trainului 1
a plecat cu el, a ultator pre munti, A lipsit multe rile. Cind ~-a
Inters, nu numai c avea alta parer de pre vechii vizionari, dar
avea j cunostinte detaliate de pre tehnicile lor. Strainul era un
tr vechi toltee. nul dintre ultimii upravietuitori.
- agualul eb tian a de operit minuni despre vechii "1zionari, a continuat don Juan. El .fo: tel care a tiut primul ce
grote ti i aberanti erau d (apt ..Pentru el, acele euno tinte emu
doar 0 erezie.
lntr-o noapt .binef
torul meu i n gualul Elia mi-au dat
o 1110 tra a a elor a ratii, .-au ar tat-o mi i lui Genaro, a a
c ni e pare normal a-Ii prezentarn a ea i rno tra,
oiam
-orbe
a trag de timp; tr buia a Ina calmez
rna ginde . Dar inaillie a pot ~'pun C V don Juan i
Genaro nl-au tiftt pur i irllplu, afam din ca . -au indreplat
pre a el i d aluri Todat pe care] ,riz'La elll alta datil.
!

FO

254

e-arn oprit 1a poal le unui deal mare, terp, Don Juan a


aratat pre muntii indeparrati,
tre ud i a pu ca intre locul
und tat a i 0 crapatura natural in munte care emana cu 0
gur de chi
r u 1 putin apte locuri in care travechii
vizionari i i con entrasera intreaga orta a con tiintei lor.
Don J uan a pu ca a ei vizioriari nu fu e ern doar indrazneti, ci avu e era i ucces. A adaugat c binefacatorul lui le
arata ,lui ilui Genaro, un loe in car vechii vizionari, minati
de iubirea lor pentru viata, e ingropa er de vii i izgonisera
efectiv, prin ituentie, forta de TO togolire.
- u i nimic care -ti atraga privirea in acele locuri, a
continuat ell echii vizionari au fo t foarte atenti a nu lase
unne. E t doar un pei aj. T buie vesi, ca a tii unde
ana
locurile acelea.
A pu c nu voia a due in 10 uri indepartate, dar 0 :1
rna ia pina undeva, aproape. A...min i tat, tiind ce urmaream. A
pu ca urma
vedem vizionari ingropati ide aceea trebuia tt
tam, pina
innrneca, la adapo tul unor tufi uri verzi, Mi le-a
ararat; erau la vreun kilometru departare, pe 0 carare abrupta.
Am jun I tufi uri si ne-am a ezat cit de confortabil am
putut, Pe unu a inceput -mi e pli pe un ton azut ca pentru a obtine nergie de Ia pamint vechii izionari e ingropau
anumite perioade de timp, in fun lie de c ea c doreau a realizeze. Cu cit arcina lor era mai dificila, cu aut perioada in care
tateau ingropati era mai lunga,
Don Juan -a ridicat i, cu un ge t melodramatic mi-a aratat
un loc, la citiva metri de unde tateam.
hii vizionari sint ingropa\i acolo, a pu el. -au ingropat acum vreo doua mil d ani, a. ap d moarte nu in ideea
de a fugi d eat ci in ide a de 0 rid . Don Juan I-a rugat pe
GenaI'o a-nli araL 10 ul x t in car: erau ingIiopati vechii vizionari. M-anl intors. a rna uilla G naro i mi-am dat eama ca

ling min

2SS

i adormi

pre uimirea mea, a


arit a Iauar ca un cline i a a]erg at in patru labe . pre 10 ul und
rata don Juan. 0 dat ajun
010, l-a inconjurat in fuga,
mimind perfect mi carile unui cline. Mi -a parut caraghio ce
fa ea. Don Juan aproap ell e tavalea d ris. Genaro Ji..a ararat
ceva extraordinar, a pu don Juan dup ce Genaro e intor
e
und eram i adormi la loco Ti-a ar tat ceva in legatura cu
punctul de a amblare i visst. Acum vi eazA, dar poate com ...
porta ca icind ar fi complet treaz j ar auzi tot ce pui. Din acea
pozitie poate face mai mult decit daca ar fi treaz,
A tacut pret de 0 clipa, ca i cind -ar fi gindit ce mai ..puna. Genaro foraia ritmic.
Don Juan a remarcat cit d
in faptele vechilor vizion ari, desi, ca a. fiu cin til, nu incetase
niciodata a puna cit de rninunate erau realizarile lor. A spu ca
ei intelegeau perfect pamintul,
U numai ca au de coperit i
-au folo it de imboldul pamintului, dar au con tatat, de asemenea, ca, daca ramineau ingropati, punct le lor de a amblare
aliniau ernanatii care erau inacc ibile in mod obisnuit si ca 0
asern n a aliniere angaja ciudata i inexpli abila capacitate a
p mintului de a de ia nein etatele 10 ituri ale fortei de ro togolire. in con cinta, ei au reat eel 111m uluitoare icomple e
tehnici p ntru a e ingropa perioade de limp extrern de mdelungate, fara nici un fel de con ecinte n gati vee ill lupta lor
lmpotri mortii, au invatat cum prelungea ca acele perioade,
a in il cuprind milenii.
Era 0 zi noroa
i -a innopu t repede. Intr-o clipa, totul
"- cufund t In bema. Don Juan -a ridi at ine-a du ,pe min
i p omnambulul de Genaro la 0 tin
norma, ovals i plata,
~""41

em n cu tinea pe care

din nou, Dar

vizit._

In nlai inainte, dar era mat

RI~

-am gind it c

mare.

pecial

- E

010.

pu dorl Juan. Ace ta


a fo t
7Ata aici pentru a trag oamenii. In curind
Am irntit ca m cutremur, redeam ca 0 le
exageram j a fi vrut
pun
va, dar don Juan
- Ac

vorbeas

la

lt loc,

in soapta, A I U

ca Genaro

de cind

tinea uriasa

viti de ceo
in. dam ca
continua

vi a avea destul

control
upra punctului
u de a amblar pentru a-l depJa a
pin ajungea la emanatiile p cifice, car aveau a trezeasca lot
c
afla in jurul tincii, Mi -a recomandat
incerc a-mi
d pl z punctul d a amblare i -I urmez p
I a11ui Genaro.
A pu ea a putea 8-0 fac, mai intii propunindu-rni intentional
-1depJa z i, in al doilea rind, 1 and contextul ituatiei a
diet ze und . -1 du .
Dup 0 clipa de gindire mi-a soptit la ureche sa nu rna ingrijorez in privinta procedurilor, pentru ca majoritatea lucrurilor
neobi nuite care li e intimpla vizionarilor, e intimpla pur si
implu, numai eu interventia lntentiei.
A t cut 0 clipa i apoi a d ugat ca pericolul, in cazul meu,
on ta in ac a c izionarii ingrop ti vor incerca ine /itabil a
rna p ri ingrozi tOT. M -a f mit a-mi pa trez calmul i a nu
Ina la prad fricii, ci urm Z mi Mil lui G naro.
Am luptat cu di~p rare nu nlj fae rau, Don Juan m-a
batut p pate i a pu ca imi place
fa pe ob rvatorul moo nt. M-a a..igurat a nu r fuzam in mod con tient -mi mut
pun tul d
arnblare dar c fi
fiin uman 0 fa e in mod
automat
- C a 0 a te p ri ingrozitor, a murmurat I. u t da
b LuI p ntru a, daca 0 fa i vee muri i b trinii ulturi de aici
'or infrupta din nergia t

d a un

a pl am d aici, I-an, ru
emplll d

re aza . mi
cit d gTOt tj put au fi v hii vizionari.
t.

u mint

I..,

TR

257

prea tirziu, a pu G naro compl t treaz a urn alaturi


de mine. Chiar dac am inc rca
pl am, cei doi vizionari i
aliatii lor te 'or cera pe loco Au facut deja un cere in juruJ no te

In mornentul de fata int nu mai putin de ai prezece contiinte atintite a upra noastr .

tru,

- Cine tnt? am murrnurat eu la urechea lui Genaro.


- Cei patru vizionari i curtea lor mi-a ra pun el. e-au izat prezenta de eind am /enit,
imi venea -0 iau la fuga, dar don Juan m-a tinut de brat i
a ararat pre cere Am ob rvat ca e produ e 0 remarcablla
chimbare in privinta vizibilitatii, In locul intunericului predominant,
in talase un amurg
t, Am tabilit repede punetele
cardinale. Cerul era rnult mai lumino

pre

pre iune ciudata in jurul capului, imi tiuiau urechile. Mi-era frig ica1d in acela i limp. Eram mai p riat decit
f:u esem vreodata, dar eel mai mult rna deranja ca rna imteam
un las, Mi-era greata si aveam 0 nzatie cumplita.
Don Juan mi-a murmurat 1a ur che, i-a pu ca trebuia a
fiu in alerta pentru ca atacul vechilor vizionari urma a fie imtit
de toti trei, din clipa in clipa,
Am simtit

- Poti a te agati de mine, daca vr i, a rnurmurat repede


Genaro, ca si cind l-ar fi impun ceva,
Am ezitat 0 lipa. u voiam ca don Juan a creada ca imi
era atit de frica, inclt trebuia s m tin de Genaro.
- Iata-i ca in, a munnurat Genaro.
Pentru min lum

- into

bru

cu u ul in jo ,cind ceva

m-a apucat de glezna tinga, Am simtit in tot corpul raceala mortii. i-am dat ama c am cal t pe un arc de fier, poate 0 capcana de ur . Doar a(11 mi- tre ut prin gind inaint
a ot un
urlet ingrozitOI, la fel de inten ca paima mea.

Don Juan i G naro u Ii in gura mare. Erau la nici un


rnetru d mine, dar erarn atil de ingrozit, incit nici nu i-am

TRI

259

a-mi revin,
cintam din nou, a adaugat el. a cintam un einL c cu miez, nu m i 'reau
1 rouri.
I-am multurnit in gind pentru obrietatea i atitudinea lui.
Am fo t alit de impr ionat ind-am auzit cintind "Valentina"
inert am In put piing.
I

ob ervat.
- Cintal Cinta cit l tine gura! l-am auzit p don Juan

punindu-mi in oapta,
Am incercat a-mi eliberez pi iorul, In momentul cela an}
imtit 0 intepaturA ca i cind pielea mi-ar fi fo t intepata de ace.
Don Juan a in i tat la n firsit a cint, ..) j G naro au inceput a
ctnte un cintec popular. Genaro pronunta cuvintele in tirnp ce
uita la mine, de la nici..doi centimetri departar . Au cintat aut de
fal ,de r gu it, cit ii tinea gum inclt am izbucnit in ris,
- Cinta, dac nu, , i pieri, mi-a pu don Juan.
- Haid ti a faeem un trio a propu Genaro. om cinta un
t

bolero.

M-am alaturat trioului lOT fal . Am cintat un timp, cit ne


tinea gura, ca ni te betivi. Am imtit ell strin oarea de fier din
jurul gl znei incepea treptat sa. ) be ca u indraa learn sa. Ina
uit la glezn ..La un moment dat am f ut-o i mi-am dat ama
atunci c nu cazu em in nici 0 cur a. Ma mu ca un c p
intunec t!
Am r u it a nu ]e in printr-un uprem

fort de ointa, Am

imtit C8 mi e face rau si am incercat


rna. apl dar cineva eu
o fort~ supraum na rn-a apucat blind d coate ide ceafa i nu
m-a III at a rna misc. Am omitat pe haine.
GJi ala mea era til d cumpli t , melt am inceput a rna la
prad 1 inului. Don Juan m-a tropit cu apa pe fa~ dintr-o plo c p car 0 puna intotd auna cind m rg a munte, Apa mi-a
intrat ub guler. R ala rn-a facut -mi r cap t hilibrul fizic
dar nu a afectat forta care m tin a d coate i git.
- r d C rnergi prea departe cu paima La mi -a pu don
Juan cu 0 ace tare i aut de calm in it mi-a impu imedia

u conteszs
cA s-at' putee

$tiu cum

sa fie in

u'" . diavoJuJ.

mOT.

Valentina Valentin .
Mfl srunc in csles tao
Dscs e sA mOTmiine,
,
de ce ~ nu fie szi?
futreaga mea fiinta -a c) tinat ub impactul acelei juxtapuneri de neconceput a /alorilor, iciodata un cintec nu mai
in emn
aUt d mult pentru mine. Cind i-am auzit pronuntind
acele cuvinte, p care le con ider in general, d un
tirnentali m ieftin, mi -a parut ca int leg vaJorile fundamentale ale
luptatorului, Don J llan mi-a in uflat ell luptatorii tI11i
in umbra
mortii i, a tfel, tiind ca moartea este eu ei, au curajul
infrunte orice. Don Juan pu
crt eel m i rau 1ucru care ni e
putea inrimpla era a murim i, deoarece ac a ta era soarta
no tra imuabil
int rn liberi; cei care au pierdut tot nu rnai au
d ce
teama,
-am du la don Juan i G naro ii-am lnlbrati at ca -mi
exprim recuno tinta i admiratia pe care Ie nutream.
Pe urma, mi-arn d t eama ca nu rna mai retinea nimic. Don
uan m-a luat de brat, fara
tau jo p

tinea plata,

pun nici un cuvint, i rn-a du

RLO

- S

tacolul d -abia a urn inc p a pu G naro p un ton

jo flal in tirnp ce lncerca - i ga a ca 0 pozitie on fortabila,


D -a ia ti-ai platit biletul de intrare.
v d P pieptul tau. S-a

uitat la min i au uloepul amindoi a rida, u ta prea aproape


de mine, a continuat Genaro. u-mi plac c i care vornita. Dar
nici nu te indeparta prea mult hii vizionari nu au terminat cu
i pravil lor.
-am apropiat d ei cIt de mult imi p rmit a politetea, Fret
d 0 clipa, am fo t ingrijorat d tarea mea apoi toate temerile
mele mi -au parut absurde, pentru ca am ob ervat ca veneau
ni L oameni pre noi. u-i di tingeam clar, dar /edeam 0 nla A
de figuri umane inaintind spre noi in emiintuneric.
u a eau
lanteme 'au torte desi ar fi avut n voie la ora aceea, IntI-un fel,
detaliul a ta m ..a ingrijorat. u voiam a rna concentrez upra
lui si am inceput in mod deliberat sa ginde c rational. Mi-am
pu ell am atras probabil atentia cu cintecel noa tre i acum
yen au
'ada. ce e teo Don Juan m-a batut p umar, A facut
rnn eu barbia pre barbatii din fat .
- Aceia patru int echii 'izionari, a pu 1. C ilalti tnt
ali tii lor.
nainte a-mi dau eama c erau doar tarani, am auzit un
uierat chiar in pal 1 meu. M-anl intoT rep d , alarmat,
Mi car a m a a fo t atlt de bru ca incit fatul lui don] uan a

,..

venn prea urziu.

u te intoarc ! mi-a trigat el.


orbel lui f c u part din fundal: nu in ernnau nimi pentru Olin C'md m-am moors atll vatut cA cei ~ ibarbati dUollm
grot ti u
rn pe . tin a din pat Ie m u tlrau
-

,,;)1.1

cu guril d chj

a rna prinda.

,intr-o grinla ~ d co rnar, eu bratel intin

RJ

26

Voiam a tip i't m tin a gura dar am 0 doar un cine t


agonizant, ca i ind rni-ar fi ob tru tionat cin va trahe a -am
ro togolit imediat p pamint, d parte d i.
Cind m-am ridicat, don Juan a ..arit linga mine, in a a j
clipa in car 0 multim d oam ni, condu de e i pe car mi..j
indica don Juan, -au n pu tit : upra mea ea ni te vulturi, D
fapt, coteau un t a nlID1 toar liliecilor : au 03.[1 Ilor, Am
urlat ingrozit, D data acea ta, am reu it urlu.
Don Juan, agil ea un ail t in plina f011111\ m-a tras din striaoarea lor, pe tinea, Mi-a pu p un ton ver sa nu rna intore
a rna uit, indiferent cit d p ri t eram. .-a e plical ca aliatii
nu puteau a impinga dar puteau a rna peri i m f ca a
cad. Jar acolo, puteau imobiliza p orieine. Daca as cadea p
pamint, Jinga locuJ und erau Ingropati vizionarii, a fi Ja mila
lor. M-ar fi ia, in timp ce aliatii lor m-ar tine. A ad ugat ca
nu-mi spu se toate a e tea dinaint ,p ntru ca per e ca voi fi
obligat
vsd i mtel g ingur. Hotarirea lui fu ese cn pe ce
a rna coste viata ..
enzatia ca oam nii
i grot Ii aflau in spatele m u ra

aproap de ne uportat, Don Juan mi-a poruncit


-mi p tr z
calrnul si sa-mi concentrez at ntia upra celor patru din fruntea
grupului de zece au doi prez
oam ni. jn momentul in c re
mi-am concentrat priviril a upra lor, au avan at toti p rnarginea 'tincii plate. -au oprit a 0)0 si au in put sa ui re ca ni te
rpi. S-au plirnb t inaint .j in poi. Mi carea lor parea in ronizat . Era atit d ordonat ill It par a mecanica. Pare ar fj
urmat 0 tructura repetiti fa n enit
m hipnotizeze,
eo

- u l uita 1 i, dragul
ar fi orbil W1Uj copil.

n1 U, Ilu-a

'"pu Genaro, ca

Ri ul care a urmat a fo 1 Ja ft ] d i 'terie ca spainla nl


ri atit de tare, inert a avut cou p d a]uri.

ind

. Afn

262

Oamenii -au oprit imediat. Pareau uluiti, Le-am distin


capetele miscindu-se ca icind ar fi di utat intre ei. Apoi unul
.
...
a sant pe unca,
- Atentie! Acela e te un vizionar! a exclamat Genaro.
- Ce ne facem? am trigat eu.
- Am putea lncepe din nou "ll cintam, rni-a ra pun calm
don Juan.
A tun ci frica mea a atin culmea. Am inceput a sar in u i
in jos i sa rag ca un animal. Omul a Mit pe pamint,
- u-i mai baga in seama pe lovnii aia, mi-a spu don Juan.
Hai a di utam ca de obicei.
A spu ca veniseram acolo ca sa rna in truiasca, dar rna purtasem lamentabil. Trebuia a rna reorganizez. Primullucru era
a-mi dau . eama ca punctul meu de a amblare se deplasase i
acum umbrea lumina emanatiilor, A-mi duce sentimentele din
tarea mea obi nuita de constiinta in lumea pe care 0 asamblasem reprezenta intr-adevar un trave ti, pentru ca teama predomina doar emanatiile vietii de zi cu zi.
I-am pus Cat daca punctul meu de asamblare se depl ase
8$8 cwn pune aveam noutati pentru el, Teama mea era infinit
mai mare si mai deva tatoare decit orice traisem vreodata In
viata mea de zi cu zi.
- Te inseli, a spu elf Prima ta atentie e te confuza si nu vrea
sa cedeze controlul, atita tot .. Am enzatia ca ai putea a mergi
pina la acele creaturi i:a le infrunti, fara a ele a-ti faca ceva.
Am in i. tat ca nu puteam in erca un asemenea lucru.
El a ri 1mi-a declarat ca, mai devreme u mai tirziu trebuia rna vind de nebunia mea j ca era mai putin ab urd
iau initiativa 1 a-I infrunt pe oei patru vizionari decit ~ accept
ca-i vedeam. Dupa parerea lui, era 0 nebunie tt te infrunte nj -te
oameni care ingropasera de doua mii de ani i erau Inca in
viata farA a te ginde ti ca acea ta era culmea ab urditAtll.

LL

TRIC

263

Auzeam clar tot ce punea dar nu-i dadeam atentie. Eram


ingrozit de oamenii din jurul tincii, Pareau gala a ara pe noi,
pe mine, de fapt. Erau oncentrati
upra mea. A inceput ...a-mi
tremure bratul drept, de parca a fi avut circei, Dup aceea,
mi-am dat seama ca lumina cerului
himbase. Mai inainte nu
observasern ca ivi ra zorile, eel mai ciudat era ca..mi venea
a rna ridic si a alerg la grupul acela de oameni.
In momentul acela aveam doua senzatii complet diferite in
legatura cu acelasi evenirnent, Cea minora era de groaza
netai murita, Cea majora, de totala indiferenta, Putin irni pasa,
Cind am ajun la grupul aceta, mi-am dat seama ca don Juan
avusese dreptate; nu prea erau oarneni. Doar patru dintre ei
emanau cu oameni, desi nici ei nu erau; erau creaturi ciudate
cu ochi galbeni uriasi, Ceilalti erau doar forme sustinute de cei
patru cu infc\lisare umana,
Am imtit 0 hi tete cumplita fali de acele creaturi cu ochi
galbeni. Am incercat sa-i ating, dar nu i-am gasit, Ii maturase
vintul,

I-am cautat pe don Juan si Genaro. u erau acolo. Se facuse


din nou bema. f-arn trigat la nesfirsit, Timp de citeva minute,
am orbecait prin intuneric. Don Juan a venit alaturi de mine si
m-a speriat. Pe Genaro nu I-am vazut,
- Sa mergem acasa a spu elf e asteapta un drum lung.
Don Juan a rem arc at cit de bine rna comportasem acolo
unde se aflau ingropati vizionarii, rnai ales in ultima parte a intl1nirii noastre cu ei. A pu ca. 0 deplasare a punctului de asam ..
blare este rnarcata de 0 schimbare a luminii. Ziua e intunec!,
iar noaptea e lumineaza. A adaugat ca realizasem doua
deplasari ajutat doar de teama animalica, SingurulJucru pe care
mi I-a reprosat a fost ca m-am lasat prada fricii, mai ale dupa ce
imi dadusem ama ca Iuptatorii nu se temeau de nimic.
- De unde ai Stiut cl mi-am dat seam a? I-am intrebat

26

264

- P ntru
rai li T. Cind di pare fri t te leg turil care
ne incor. teaza dizol 'a. a pu 1.Ai fo t prin d picior d
un aliat, pentru c l-a atlas groaza ta animalica.
f-am . pu c TAu inti par a ca n u reu i m rna tapine .
- u-ti face griji p ntru asta, a TI el. Doar til ca intimpla.
Yn -iata luptatorilor nu mseamna nimic, p ntru ca a menea tucruri int con iderat depla ari ale punctului de amblare.
Genaro i cu mine am vrut ate faeem a-ti deplasezi punctul de a amblare foarte profund. D data
ta, Genaro e afla
acolo ca -i ademen
Ape v hii /izionari. A fa ut-o deja 0
data i te-ai du aut de departe in part
tinga inclt va dura ceva
-ti aminte tie Teama fa din ar a a ta a fo t la fel de inten a
ca prima oara cind vizionarii i aliatii lor te-au urmat chiar pin
in acea ta camera, dar prima 13 atentie nu te-a lasat s -ti dai ama de ea.
- Explica-mi ce -a Intinlplat in locul unde
aflau izionarii, l-am rugal
- Ali Iii u venit
te v d~,mi- r pun I. D oarec au
energie foarte cazuta au intotd auna nevoie de ajutorul oamenilor, Cei patru izionari au adunat doi prezece aliati,
S t 1 din exic, pr urn i anumit ora , int P riculoas .
Ce a ce Ii ..a iruimplat ti e poate intimpla oricarui barbat au
(i nl ie. Daca dau pe t mormintul ac la, e t po ibil ti-i "ada
p vizionari i aliati; lor, daca j j la a. team a led plai ze punctele de a arnblare; dar un igur lu ru e te : igur: pot muri d fric.
- Chiar crezi incer ca a ei lZlonari tolteci tr ie ? I-anl
intreb t.

A ra 1 clatinat din cap Ulnlit


te tlnlpul a-1i depJa ezi I UWl punctu) de a amblar . a
pu el. u pot vorbi cu tine cind te comporti ca un idiot.

M- lovit u palma in tr i punct : p oldul dr pt, In mij10 ul patelui, ub umeri, iin part a uperioara a mu hiului
p toral drept.
Au inceput irnediat a-mi tiuie urechile. Mi -a pr lin. un
fmc 1 ding
din nara dr apt i - liberat
va in untrul
meu. Era ca i cind un flux d nergie ar f Co t bloeat i a
ill eput d odata a e mi te din nou.
- Ce urmareau vizionarii aceia j aliatii lor? anl intrebat.
- imic, mi-a ra pun el. oi ram c i car ii urmaream.
izionarii, bineintele , remarca ra deja cimpul tau de energie
de prima oara cind i-111 vszut. A a ca tunci cind te-ai inter ,
erau preg titi
e infrupte din tine.
- u tii c int vii, don Juan, am zi . Vrei a pui ca . int vii
ea aliatii lor, nu?
- E a t, a pu el. u pot fi la feJ de vii ca noi doi. Ar fi
ab urd.

a-mi expli e ca tJ ama de moarte a v chilor


izionari )-a facut caute c Ie mai bizare po ibilitati. Cei care
u optat p ntru modelul aliatilor -au gindit, fara indoial Ia un
refugiu. i l-au ga it, intr-o pozitie f intr-Wla dintre cele pl
nzi a1 on tiint i anorgani . izionarii au con iderat ca ~""
aflau relati ' in siguranta acolo. La urrna unnei erau eparati d
lumea de zi cu zi printr-o bari r proap in urmontabil , barira p r pti i fixata d pun lui d a amblare.
- Cind eel patru /izionari au ezu: c -li poti d pl a pun lui
d a mblare -au re zit c ni ~ lili i capati din ia
zi 1,
riztnd.

- ~eJ
pui ea n1 a anlblat un dintre eel apt lunli?
I-anl mlli bat.
U, nu ai a anlblat-o. Dar ai fa ut-o inaint
ind t - u
Ull11arit \ izionarii i alialii lOT. Zi ua in care t -ai d
pinn in luA ontinuat

3(;1

RLO

ED

267

afirmat
pe de alt parte imboldul T tumatorului e te
forta rnortii, ub impactul rastumatorului, punctul d
amblar
e depla aza pre noi pozitii, impre izibile. A tfel vechii vizionari au fo .{intotdeauna inguri in c J toriile lOT, de i angaja era irl cornun la irnplinirea copului JOT. Compania altor
vizionari in e I toriil lor ra intirnpl toare . insemna d obicei
lupta pentru uprematie.
l-am m: rturi it lui don Juan ca preocuparile vechilor vizionan, oricare or fi fo r, erau mai rau decit ni te pove ti rnorbide
de groaza pentru mine. pu Ie mele l-au facut ~ rida copio .
Dadea irnpre ia ca di treaza,
cum Int.
A doua zi de dimineata, foarte devreme, aca A 1a Silvio
Manuel, don Juan m-a chemat in camera mare, a discutam
despre evenimentele din noaptea trecuta M-am imtit epuizat i
am vrut a rna odihne c, A dorm dar don Juan era pre at de
timp si i-a inoeput imediat explicatia, A spus ca. vechii vizionari
ga i era un mod de a utiliza forta de ro togolire i de a 1
propul ati de ea. In loe a cedeze ra turnatorului, -au la at
purtati de e] ii-au penni
le deplaseze punctele de asamblare
la limitele po ibilitatilor umane.
Don Juan i-a exprirnat 0 adrniratie fara rezerva falA de
asernenea realizare, A recuno ut ca imboldul dat de r tumator
punctului de a amblare era incomparabil,
L-am intrebat care e te diferenta dintre imbolduJ pamintului
ieel a1r tum torului.
i-a explicat ca irnboldul pamintului
e te forta de aliniere dear a emanatiilor chihlimbarii. E le un
imbold care inalta con tiinta pe culrni de neimaginat, Pentru noii
vizionari, e te 0 explozie de con tiinta nelimitata pe care 0
numesc libertate totala,

- Trebuie a recunosti, oricit de dezgu tat ai fi, ca diavolii


aceia erau foarte indrazneti, a continuat el. ici mie nu mi-au
placut niciodata dupa cum tii dar nu pot a nu-i admire Drago tea lor de vial rna depase te,

- Cum poate fi a ta drago te de viata? E te ce\la gretos, am


pu .

- Ce altceva ar putea imping un om pina la a ele limite


dac nu drago tea d viata? m-a intrebat I. Au iubit viata aut de
mult, meil nu au vrut a renunte la a.In felul ace ta am vszut-.
Bin facatorul meu a vszut alt va, A crezut ca
terneau a
moara C ace nu e te acela i lucru cu faptul ca iubeau viata, As
pune ca : t me au a moara p ntru ca iubeau viata i \'AzlJ era
rninuni nu p ntru c erau mon tri mici j lacomi,
u. zrau
ab urzi, p ntru ca nu-i provoca
nimeni niciodata
i rau
r fatati ca ni te copii dar indrazneaJa JOT era impecabil la el
ca i urajul.
1l -ai aventura In n

uno ut din I- comie? ici VOT


corni functioneazt nurn i in lumea 0 lsnuit . Ca a 1
turezi In infri 0 atoarea inguratate tret uie fii min t d
rnai maret de it lacomia. Iubir ! Tr buie a iube ti 'iat . ecre-

1Io,JU.-

RI

268

lei .rni terele. Trebuie a fii curio si curajo . A a eli nu-mi pu ...
ne ca e ti revolter. Mi pare tinj nitor!
Lui don Juan ii lipeau ochii. De-abia
abtinea din ri . Ma
punea la locul meu, dar a ta it amuza,
Don Juan m-a 1 at aproa o ora ingur in camera. Am \'JUt
-mi pun in ordine gindurile si ntimentele. Dar nu puteam '-0
fac. ~tiam, fara nici 0 indoiala, ca punctul meu de a amblare e
ana intr-o pozitie in care ratiun a nu e te dominanta, de i eram

rninat de preocupari rationale. Don Juan spu ese ca, din punct
de vedere tehnic, de indata ce punct Ie de a amblare e deplaseaza, donnim. M-anl intrebat, de exemplu ce se lntirnpla daca
dormeam adinc din punctul de vedere al unui privitor, a a CUD}
mi e paruse Genaro mie.
L-am intrebat ace t lueru pe don Juan, de indata ce s-a
intors.
- Dormi adinc, fara

a fie nevoie

l te intinzi, mi-a raspun:

el. Daca te-ar vedea aeum oamenii aflati intr-o

tali

normala d

constiinta Je-ai parea putin ametit, chiar beat.


Mi-a explicat ca, in timpul omnului normal, depla area
punctului de a amblare
produce de-a lungul oricarei margini
a benzii ornului. A emenea depJa ari
ociaza intotdeauna cu
ornnul, chimbaril indu prin exercitiu
produc d -a lungul
ectiunii mediane a benzii omului inu int a 0 iate cu omnul
desi un visstor doarm .
- Ace ta t pun tul in are vechii i noii vizionari i-au
eparat conceptiil , a continuat el, Vechii vi zionari doreau 0
copie a corpului lor, dar cu mai multa forta fizi ,pentru aface punctele de ruamblare a alunece d -a lungul laturii drept
a benzii omului. Cu Cil e depla au mai adin de-a lungul marginii drept , cu alit nlai bizar deven a corpuJ din vi . Tu in. u

269

ai Co 1 manor noaptea trecuta 1a r zultatul rnon truo al unei


d pi ari adinci d -a lungul 01 r inii dr pte.
A pu eft noii vizionari erau cornpl t diferiti, fiindca menlin au punctele lor d a amblar d -a lungul ctiunii lor mediane a benzii omului. Daca depl area nu te profunda ca in
cazul celei intr-o tare d con tiinta elevata, vi tow aproape ca
eamana cu un om obi nuit, cu deo birea ca e te mai vulnerabilla emotii, cum ar fi lerona si indoiala. La un anumit grad de
profunzime, vi ~toruJcar e depla eaza de-a lungul ectiunii
mediane devine 0 pat! de lumina, 0 pata de lumina e te corpul
din vis at noilor vizionari.
A pu , de a emenea ca un corp din ~1 imper onal duce
mai mult la intelegere iexaminare, care reprezima baza tuturor
actiunilor noilor vizionari, CorpuJ din vi intens wnanizat al vechilor vizionari i-a determinat a caute ra pun uri care erau personale, urnanizate.
Don Juan a parut deodata ca-si cauta cuvintele,
- Mai exi la incA unul care fideaza moartea, a . pus el, ant
de diferit de cei patru p care i-ai vszut moit nu se dec ebeste
de omul obi nuit de pe trad . ~j-a realizat copul prin faptul ca
e te capabil
- i d chida i inchida golul oricind dore tee A
inceput
- i mi ..te deg tel nervo. Ace ta e te travechiul vi-

zionar ga: it de nagualul ebastian in 1723, a continual el.


Con ideram ziu
ee drept un al doilea inceput. Ace] om care
I

fidat moartea i car a trait ute de ani a chimbat viata tuturor


nagualilor pe care i-a illtJInit, unora mal profund decit altora. i
i-a euno ut p toti na ualii no tri, din a
zi, ill I 723.
Don Juan rn-a privit fix. M-am imtit tinjenit in mod eiudate Am crezur
atitudin a mea ra rezultatul unei dilem .
v am mari Indoieli ill privinta continutului
I

PO\t

til i in ace-

270

LL

la i timp, imteam ca tot ce pune e te adevarat, Mi-am expri-

mat acea ta ne iguranta fata de el.


- Problema neincred rii rationale nu te preocupa numai pe
tine, a pu don Juan. Binefac torul meu a fo t j el chinuit de
ace a i intrebare. Bineintel .mai tirziu i-a amintit tOIU). Dar
i-a luat mult limp s-o fac . Cind I-am intiinjt, i i aminti deja
totul, a a ca nu am fo t niciodata martorul Indoielilor lui. Doar
am auzit despre ele.
Ciudat este ca oamenilor care nu I-au vazut niciodata le vine
mai usor

accepte ca este unul dintre vizionarii originali.

Binefacatorul meu a pu ca nedumerirea lui izvoraste din fapluI ca ocul intilnirii unei asemenea creaturi a adunat un numar
de ernanatii i dureaza pina cind
Don Juan a continuat A explice ca, pe rna ura ce punctul
meu de a amblare continua

deplaseze, va veni

va da pe te combinatia corespunzatoare

0 clipa

cind

de emanatii: in acel

moment, dovada exi tentei acelui om va deveni mai mult decit


evident! pentru mine.

M-am imtit ob1igat a vorbesc din nou de pre ambivalenta


mea.
- Deviem de Ia ubiectul no tru, a pu el, Peate ti e pare
ca incerc a. te conving de exi tenta a elui om; am vrut, de fapt,
a di utam de pre faptul c a I vechi vizionar tie cum manevreze forta de ro ogolire. u e t important daca crezi au nu
ca exi tao Yntr-o zi, vei ti igur ca a reu it a- i inchida golul.
Folo
te energia inlprumutata de la nagualul fiecarei generatii
doar in ace t scop.

- Cum a reu it a-l inchida? am intrebat


- N-ai cum a tii a ta a ra pun el. Am vorbit cu alti do
naguali care au vazut ornul fal -n fata: nagualul Julian si nagualul Elia. ici unul din ei nu stia cum. Omul nu a dezvaluit nici-

271

272

- --.

Don Juan a afirmat, de asemenea, ca bin efacatorul lui era


convin - iar el era perfect de acord cu ace ta - ca in timpul
imprumutului de energie, vechiul vrajitor deplaseaza punctul de
asamblare al nagualului, pentru a oate in evidenta emanatiile
aliatului in coconul nagualului. Apoi foloseste marele aflux de
energie produ de acele emanatii care se aliniaza brusc, dupa ce
au tat foarte inactive.
A pu ca energia inchi a inauntrul no tru in emanatiile
inactive, are 0 forta uriasa si 0 gama incalculabila de perceptii.
Putem evalua doar vag posibilitatea acelei forte uriase, dacl consideram ca energia implicata in perceptie si care action~zA in
viata de zi cu zi este produ ul alinierii a nici zece la suta din
emanatiile aflate in coconul omului.
- In momentul mortii, toata energia se elibereaza deodata, a
continuat el, Atunci, fiintele vii oint inundate de cea mai de
neconceput forta, Nu e te forta de rostogolire, cea care le-a
fisurat deschiderile, pentru ca forta aceea nu intra niciodata in
cocon; il face doar sa se pra
a. Sint inundate de forta tuturor emanatiilor care se aliniaza brusc, dupa ce au stat inactive 0
viata, u poti scapa de acea CortAuriasa decit prin deschidere.
A adaugat ca vechiul vrajitor a g it 0 cale de a capta aces
energie. Aliniind W1 numar limitat de emanatii inactive si de un
anumit pectru in coconul nagualului, vechiul vizionar capteaza
un imbold limitat, dar urias,
- Cum crezi ca-si ia energia in propriul corp? am intrebat
- Pi urind golul naguaiului a raspuns el. Deplaseaza punctul
de a amblare al nagualului pina cind golul se de chide putin

C'md energia emananilor proaspat aliniate se elibereaza prin


deschidere, el 0 preia in propriul au gol.
- De ce face vechiul vizionar ace t lucru?

FOC LL

TRIC

273

- Cred ca e te prin intr-un cere din care nu poate ie it mi-a


raspuns el. Am ajun la 0 intelegere cu el. Face tot ce poate -0
re pecte, i noi la fel. u putem sa-l judecam, dar trebuie sa stim
ca drumul ale de el nu duce la libertate. Stie acest lucru si stie,
de asemenea, ca nu-) poate chimba. E te prins intr-o situatie
fara iesire. Singurullucru pe care poate a-l faca este sa-si pre)ungeasca exi tents sa a ernanatoare celei a unui aliat cit mai
mult po ibil.

275

itate perceptuala,
hii vizion ri u numit ace] morn nt
zidul de cea ,p ntru ca apar ceata ori de cite ori nu e realiz au alini r a man atiil or.
A pus ca int trei moduri d a aborda ace t moment, AI putea fi luat ab tract ca 0 bari r de p r eptie; ar putea fi r imtit
ca un a l de trapungere a unui ecran de hirtie, cu intregul corp;
au ar putea fi vszut ca un zid d c ata.
Pe parcursul uceniciei mel eu don Juan, rna indruma e de
nenumarate ori vsa bariera perc ptiei, La inceput, mi-a plaeut
ideea unui zid de ceata, Don Juan m-a prevenit ca vechii vizionari preferasera . i 0 vad~in ~ lul acesta, pu
ca era usor
&1 0 ~eZ1ca pe un zid de ceata, dar exi ta, de asemenea, marele
pericol
tran formi ceva de neintele in ceva umbru, rau pre ...
op

16. TIPARUL UMAN

Imedi t dupa prinz, don Juan si cu mine am reluat discutiile.


A inceput fara nici un fel d preambul. M-a anuntat ca ajun
la finalul explicatiilor ale. A pu ca discutase cu mine in deta ..
li u toat adevaruril de pre con tiinta d coperita de vechii
vizionari, A subliniat ca acum tiam ordin a in care Ie aranjasera
vechii vizionari, A afirmat ca in ultimele sedinte ale explicatiilor
ale imi f cu 0 relatare detaliata a eel or doua forte care ajuta
puncteJe no tr d asamblare
depla ze: imboldul pamin,..
tului iforta de TO togolire, Imi xplica
de asemen a cele trei
tehnici creat d noii vizionari - lalkingul, intentie i vi stul
i efectele lor upra depla arii punctului de a amblare.
- Acum, ultimullucru per
-I mai ai de facet inainte d
in h i
maie triei con tiintei a continuat el este
pargi ingUT bariera
rc pti i. Trebuie a-ti depla zi punctul de a am ..
blar 11 ajutat de nirneni si .. alini zi alt banda de emanatii.
D
nu f i a e t lucru, tot ce ai in\1 tat j ai facut cu mill

va ) vorbari

goal .

d pla~~ din pozitia a obisnuita ) ajung la 0 anumit profunzim .


el parge 0 bari r care impi dica mornentan ap itatea sa de
linia ernanatii, iar noi il exp rimentam ca pe un moment d
i-a

plical ca atunci cind punctul d asamblare

ve titer; a a se explica recomandar a a de a lasa asa cum int

lucrurile de neintele

in loc A Ie incluzi in inventarul primei

atentii.
Dupa 0 nzatie de u urare de urta durata, la vederee zidului d ceata, a trebuit a-I aprob p don Juan ca era mai bine Q
pa trez p rioada d tranzitie cob
tractie de neintele , dar,
intr tirnp, inti era impo ibil
de tram fixarea COIl tiintei m le,
De fiecare data cind eram pu in pozitia de a di truge bariera
percepti j vedesm zidul d ce tao
o data, in trecut, rna plin e em lui don Juan si Genaro c
de i voiam
0 vsd ca altceva, nu puteam s-o schimb, Don Juan
a pu C fa de intel , pentru
eram morbid j umbru, jar n01
doi eram foarte diferiti in
ua privinta. EI era un om pra tic,
optimist inu pretuia inventarul uman. Eu pe de alta parte nu
eram di pu
-mi arun inv ntarul p fereastra i, drept urmare,
eram greoi inistru j lip it d pirit practic. Am fo ,t ocat j
intri tal d repro utile lui i Ill-am po omorit. Don Juan i
Genaro u ri eu la rirni,

276

277

G naro a daugat ca, p Jiol'lrJll QVe te lucruri eram razbun tOT i pI di pu la ingra are. Au ri cu atita poft inert am fo t
tentat
I urmez xemplul,
Don Juan mi-a pu apoi ca ~ rcitiile amblarii altor lumi
au penni .. punctului de amblare . A ci tige e perient in t hnica
depla rii.
intTeba m intotdeauna cum a obtin imboldul
initial p ntru a di loea punctul meu de a amblar din pozitia a
obisnuita, Cind it intrebasem d pre ta in tr ut preciza ca,
d oare ce alinierea e t forta implicat in tot intentis e te cea
care face a d pta ze forta d
amblare.
L-am intrebat din nou,
- cum poti a-ti punzi ingur la imrebare, mi-a r pun
el, Mai tria con tiintei te cea C~ -i da imbold punctului de
asarnblare. La urma urrnei, noi fiintele umane nu prea putem
face mar lucru: in
nta intern un punct de a amblare fi at
intr-o anumit poziti . Inamicul i,in acelasi timp, prietenul no trU t dialogul interior 'au inventarul no tru. Fii un uptator;
inchid ...li dialogul int rior: fa-ti in ventarul i iarun -1. oii
izionari au realizat inv ntare rninutio e si apoi au ri de ele.
Fara inventar, punctul de a amblare
elibereaza,
Don Juan mi-a reamintit c di cuta rnult de pre unul dinLTeeel mai erio e ..p te ale inv ntarului no tru: ide a de
Dumn zeu, Ac 1 a Jet, a . pu el, era un ad ziv putemic care
1 ga punctul de a.. m lare de pozitia a initiala. Da a era a
asamblez ana lurn ad arata cu alte marl benzi d emanatii, tr buia ne parat
iau rn uri pentru a tAia toat 1 gaturile cu punctul meu d a amblar .
ur oon in a vedes tiparul omului, a spu el. TJi bui
aci: ta azi, de unul ingur.

- Ce

liparul

Wl1an?

am intrebat.

- Te-am ajutat d nlult ori

-I vezi. til d p~

'orbe,;,,-

-am ab inut a pun c nu nam de pre ce


afu 111 t ca vszusem tiparul ornului, prob bil c
nu aveam nici cea mai t g ide ce era.
tia la ce m gin dearn, -a zimbit cu ubint Ie i a cl tinat
incet din cap dintr-o parte intr-alt .
- Tiparul uman e t un ri
iorchine de emanatii in marea
band a ietii organi , a spu 1. e nun} te tiparul uman pentru ca. ciorchinele apare numai in untrul coconului.
Tiparul omului e te ea portiune din emanatiile Vulturului
p caJ1 vizionarii pot -0 v d direct, f
puna'in pericol.
A U1JOat 0 lunga pauza in inte vorbe
din nou, pargerea
bari rei p rceptiei te ultima arcin a mai triei con tiint i, a
pu el. Pentru a-ti depla a punctul de a amblare In cea pozitie
trebuie a aduni uficienta nergie. Poate chiar a intreprinzi 0
calatorie d refacere. Aminte te-ti ce ai facutl
Am incercat, far-a ucces,
-mi aminte c ce era tiparul
uman. Am irntit 0 fro t are d ne uportat care, in curind, -a
trail format in ad varata furie. sram furio pe mine in umi,
don J' uan, pe toti.
Don Juan nu a fo t impr ionat de furia mea, A pu c lm
c minia era 0 reactie normala la ei, la ezitarea punctului de
a ambJare de a d pl a la comand .
- a trece mult timp pin cind a poti aplica principiul potrivit caruia comanda ta e t comanda ulturului a afirmat el.
A a ta te e enta Jl1 ie tri j intentiei. ntre timp, comanda-ti
acum a nu te mai agiti ni i In ar in cele rnai cumplit momente de indoial:t. a dura pin fud a a comanda va fi auzita
ir p tala ca i cind ar 1 mand
ulturului,
pu , de emenea, ra 0 zon incomensurabila de contiint intre pozitia 0 i nuita a pun tului de a nblar i pozitia
in are nu exi t nici un (t I de indoi Ii care . te aproap Jo uJ
Ullde i i fa e aparitia ban fa P f Ptiei. 11 a a ZOlla In 0111 11-

27

urabila luptatorii c d u or prad oric j [apt r I . M-a pr venit


fiu t nt i nu-mi pi rd incr d rea
ntru
voi fi
cuprin , in (nod in /itabil, la un mom nt dat d enzatii copleito
d infring r .
- . oii vizionari all recomandat un ct oarte irnplu clod
urv in n rll
a, di rarea Iuri au tri t lea a con tinuat el.
Au r omandat ca luptatorii
- j mist ochii. U onteaza directia; eu pr f r in directia acelor de oeasomic.
Mi carea hilor f
punctul d
amblar a d pla U!
mom ntan. . carea confera 0 nzatie de usurare, Aceasta te
o adevarata mai trie a intauid.
-am plin ca nu a /ea d lui limp a-mi spuna rnai mult
de. pre intenti .
- 0 -ti amint ti intr-o zi, m-a a igurat 1.Amintirile vor
d urge una din alta. Un cuvint ch ie . cade totul, ca atunci cind
d chizi u unui dulap plin pina la fuz.
Dup
a a relu t di cutia despre tiparul uman, A pu ca,
oentru a-I ved a d unul singur, fara ajutorul nimanui, e un pa
important, p ntru ca noi toti av m anumit id i la ca tr bui
renuntam inainte a ne eliberam. izionarul car c atoreste
In n uno ut ca vede necuno unil, bui
fi intr-o tare
de An tate .mp
bila,
i-a cut cu ochiul i mi-a spu ca a fi intr-o tare impec ila in amna
t Ii r zi d pr zumtii i t In ri rational .
A ad ugat ca alit prezumtiile, cit itenlerile Inele rationale rna
inlpi dica in
] nlonl nl ~~-mi f alini z man tiiI care m-ar
fa
A-nu aminl
c~ am vaml tiparul uman. -a ind mnat a
nla. la ~ez i a..mi fni 0 hii, P nlru a fa pun lui d a amb1af a d pia reo A rep tat la n fi it c e cu ad \farat i.nport an t -mi atlunte c ca am azul tiparul inainte -1 v. d din
nou. i, 0 r
. t d linlp, lr buja . a r nunt la
ohi nuita n1 a in

tineal~.

27

Mi-am mi cat 0 hii a a cum mi-a ugerat, Am uitat aproap in tantaneu de enzatia d di onfort i apoi mi-am mintit
ca prin fannec ca vszu em tiparul uman.
intimpla eu ani in
UJIn cu 0 azie memorabil pentru min pentru ca, dill punctul de vedere at du atiei m Ie catolic don juan comi e eel
mai mar a rilegiu p care-I auzi em /reodat prin d claratiile
sale,
t

Totul incepu e ca 0 con fer atie obi nuita, in timp ce trab team dealurile de rtului onoran.Imi explica implicatiile actiunilor intreprin de el upra m a. e-am oprit n odihnim
in -arn asezat pe ni te bolovani mario A continuat -mi explice
tehnica a de invatare ia t rapt m-a incurajat .inc rc pentru a uta oara -i pove te ce parere am. Era evid nt ca nu-l
intere a. M-a fa ut a-mi chimb nive1uriJe de con tiinta imia pus ca, daca a vedee tiparul uman, a putea intelege tot ce
fa a i, tiel, ne-am . uti amindoi de niste ani de truda ..
Mi-a dat 0 explicatie d taliata a tiparului uman. u a vorbit
In terrnenii ernanatiilor ulturului, ci in i ai unei trucruri de
nergie care erve t la pl area calita ilor umanit tii p 0 rna a
amorfa de materi biologica. Cel pu in, asa am inl I rnai ales
dupa ce mi-a d Tis mai depart tiparul uman folo ind 0 analogie mecanica, A spu ca era ca 0 matrita uria a c 11 form aza la
nesfirsit fiintele umane
i cind ar veni panda.
A rnimat
proce ul impreunlndu- i palmele cu mare forta ca i cind
matrita ar fi mod lat o fiinta uman de fi ar data cind un u
cel douA jumMati al ale.

A pu de a nlen
p i are propriu]
ifi ar indjvid al fi
i P ii lnod lat d aV\J~
7intA caracteri tici propri i p ciei ale.
A inceput apoi 0 )u idar
~ttm d tulburatoar
dv~pre
tiparul unlan. A pu -a chii 'izionari, la fel ca mi ticii Jumii
noa tre, aveau 0 trnsAtura on1unti - puteau
vadtJ tiparuJ lll11an,
f

280

DA

dar nu sa-t iinteleaga. in decursul secolelor, misticii ne-au furnizat relatari miscatoare ale experientelor lor, dar aceste relatari,
orieit de frumoase ar fi, sint ciuntite de greseala de a con idem
tiparul uman un creator omniscient iomnipotent; la eel e te i
mterpretarea vechilor vizionari, care au considerat tiparul uman
un pirit prieteno .protector aI omului,
A spu ca noii vizionari int ingurii care au sobrietatea de a
vedes i intelege tiparul uman. Ei au ajun sa-si deaseama ca
tiparul uman nu e te creator, ci reprezinta tructura fiecarei
insU$iri umane la care De putem gindi si, in uncle cazuri pe care
nici n-o putem concepe. TiparuJ e te Dumnezeul nostru, pentru
ca intern ceea ce am fo t modelati I fun, nu pentru cl ne-a
creat din nimic i ne-a faout dupa chipul si aseman area sa. Don
Juan a spus ca, dupa parerea lui, caderea in genunchi in prezenta
tiparului uman seamana a aroganta si egocentri m uman.
Cind am auzit declaratia lui don Juan, m-a cuprin ingrijorarea. Desi nu m-am considerat niciodata un catolic practicant,
am fost socat de implicatiile sale, care sunau a blasfemie curata,
II ascultasem politico, insa 8$ fi dorit sa faca 0 pauza i sa inceteze cu acrilegiile sale, penbu a himba ubiectul. Dar iidade a
inainte, fara mila. in cele din urma, l-am intrerupt si i-am
declarat ca eu cred in existenta lui Dumnezeu,
Mi-a raspun ca aceasta convingere a mea se baza pe eredroll si, prin urmare, era 0 convingere de rangul doi, lip ita de
valoare; credinta mea in exi tenta lui Dumnezeu se baza ca in
cazul tuturor, pe auzite i nu pe actul de a vedes, a afirrnat el.
M-a asigurat ca, de i puteam sA vM, puteam sa rna insel, la
fel urn facusera mi ticii, Oricine vedc tiparul wnan, pre upune
in mod automat ca e le Dumnezeu.
A nurnit experienta mi tica 0 vedere intimplatoare, lip ita de
senmificatie, pentru ca e Ie rezultatul Wlei mi$CAri intimplaloare
a punctului de asamblare. A pre upu ca noil vjzionari int.,

RI

2-8J

intr-adevar, ingurii care pot emite 0 judecata corecta in aceasta


privinta, pentru ca au eliminat vederil intimplatoare i 'int capahili sA vadA liparuJ uman oricit de de doresc.
In consecinta, au vSZUI ca ceea ce numim Dumnezeu e te un
prototip tatic al umanitatii, lip it de putere. Pentru ca tiparul
uman nu poate, in nici 0 circum tanta, ~A ne ajute, intervenind
in favoarea noa tra a ne pedep ea
fapteJe rele sau a ne
rasplateasca in vreun fel, oi sintem, pur si simplu, produsul matritei ale; 'intern amprenta, TiparuJ uman e te exact ce-i arata
numele, un model 0 forma, un ablon care grupeaza un anumit
rnanunchi de elernente fibroase pe care-l numim om.
Vorbele ale m-au tulburat foarte mult. Dar nu parea sa-i
pese de framintarea mea. A continuat sa rna impunga eu ceea ce
numea el crima de neiertat a vizionarilor intimplatori, care ne
face a ne concentram energia noastra de neinlocuit asupra unui
lucru care nu are nici un fel de putere. Cu cit vorbeam rnai mult,
eu atl') eram mai tulburat, Cind m-am enervat atlt de tare, incit
era cit pe ce sa strig la el, m-a facut a rna mut intr-o tare mai
profunda de constiinta elevata, M-a lovit m partea dreapta, intTe
sold i cutia toracica, Lovitura m-a proiectat intr-o lumina radianta, intr-o sursa diafana de beatitudine pasnica si delicioasa.
Lumina aceea era un raj, 0 03Z.a in bema din jurul meu.
Din punctul meu ubiectiv de vedere, am vazut lumina aceea
o perioada mcomen urabila de limp. Splendoarea ei nu se putea
transpune in cuvinte, i, cu toate ace tea nu-mi dadeam seama
ce 0 facea ant de frumoa a. Pe urma mi-a venit ideea ell feu..
musetea ei izvora din armonie dintr-o senzatie de pace 1
odihna, de a fi 0 it i de a fi in. fir it in iguranta, Ce minunata enzatie de p)enitudine! Am tiut, fam niei 0 UJJlla de indoja1~ a eram fatA-n fatAcu Dunmezeu, ursa tutwor lucruriior.
i am tiut ca Dumnezeu rna iube te. Dumnezeu era jubire i
ieJ1.are. Lumina rna , Aida i rna imteam curat, izbavil. Ima-

282

TRI

gin a acelei lumini plendide m-a facut a rna imt ne rednic,


pacato .
Deodata, am auzit glasullui don Juan la ureche. A pu ca
tr buia
rna due dincolo d tipar, p ntru ca tiparul era doar 0
etapa 0 halta care aducea pace si ninatate temporara celor care
calator c in necuno cut dar era 0 halta t rila, tatica ..Era, in
acelasi timp, 0 imagine plata, reflectata in oglinda si in asi
oglinda, Acea imagine era imaginea omului.
u eram de acord cu ce punea don Juan; m-am revoltat
impotriva bla f millor sale. Voiam a-l reped, dar nu puteam A
mfTing forta vedetii melee Eram prin in ea. Don Juan parea
tie ex t cum rna imteam si ce voiam a-i spun.
- u poti amuti nagualul mi-a pu ella ureche. agualul
este eel care-ti permite
vezi. E te tehnica nagualului, puterea
nagualului. agualul este ghidul,
in momentul aceta, mi-am dat eama d ceva in legatura ell
ocea care-mi soptea, u era a lui don Juan, de! . sernana, ~i
glaul avea dr ptate, In tigatorul ac lei vedeti era nagualul Juan
atu . Tehnica i puterea lui rna faceau sa-l v. d pe Dwnnezeu.
A spu ca nu era Dumnezeu, cl tiparul OR1Ului; tiam ca are dreptate. Dar nu puteam recunoaste, nu din inc patinare, ci din loialitate i drago te fata de divinitate din fata mea.
In timp ce priveam fix lumina cu toat pa iunea de care
eram capabil, lumina a parut
conden eze i am vszu: un
barbat, Un barbat tralucitor care d aja fannec iubire, mtelegere, inceritate, adevar, un b rb t car in urna tot c e te burl.
Emotia inten pe care am simtit-o cind l-am vlizut pe acel om
depa ea tot ce imti em vreodata in viata mea. Am cazut in
g nunchi, Am vrut a-t venerez pe Dumnezeu tntru hipat, dar
interv nit don Juan i m-a lovit in partea linga uperioarn a piepruiui, aproape d clavicula i nu l-an1 nlOO vAzut pe Dunmezeu

28

Am ramas eu 0 agitatie, un am tee de remuscare bucurie,


iguranta i indoiala. Don Juan a rls d mine. M-a facut pio
nep tOT i mi-a spu
fi un de preot; aCUDl as put a chiar
a. tree drept un lider piritual care a a /ut ocazia a-I vada pe

Dumnez u. M-a indemnat, in glum


rna apu a tin predici
i a descriu tuturor ce vszu em.
Foarte deta at, dar intere at, a fa ut 0 declarati care ra
partial intreb~ , partial afirmati .
- i barbatul? a pu I. u poti uita C8 Dumnezeu e te
barbat ..
imensitatea unui lucru nedefinit cind
-am imtit copies
am inceput
intru intr-o tare de mare claritate.
- Foarte comod, nu? a ad ugat don Juan, zimbind. Dumnezeu te barbat, Ce usurarel
Dupa ce i-am pov til c -mi aminti m, I-am mw bat de pre
un lucru care mi e paru deodar teribil de ciudat, Pentru a
vedes tiparul uman, uf ri m vident 0 depl are a punctului
meu de a amblare, Amintir a c lor nzatii era aut de vie
tunci incit rna facea
rna imt inutil. cum, imteam tot c
f U In j irn i m in ac I mom nt, L-am intrebat CUJn era
po ibil fi uitat oompI cind in1 I
m alAt de clar, Parca nu
ar fi cont t nimic din ce mi
intinlpla e pentru ca trebuia
mereu A inc p d la inc put indiferent cit de mult avan
em
"
m

trecut ..

- .. te numai 0 impre i rno i nala, a pu el. 0 intele er


gre it . Tot ce ai facut cu ani in urm co_a intiparit in manatiile
n folo ite, De exemplu, in ziua in care re-am acut vea tiparul
urnan, am pre upu i eu in mod gresit, Am C!1 zut ca, da l-ai
ved a l-ai putea in 1 g . A fo toe timare gresita din partea
Inea.
Don Juan mi-a e plicat
- con iderat intotdeauna un on1
care int I g greu. u a avut nicioda ocazia
- i te ...tez

284

ED

aceasta parere, pentru ca nu a avut un punct de referint . Cind

am aparut eu si a devenit profe or, ceea ce era ceva total nou


pentru el, i-a dat seama ca nu poti grabi intelegerea si ca e le de
ajun
di loci punctul de asamblare. El rem ca era de ajun .
In curind, i-a dat ama ca, deoarece punctul de a amblare e
deplaseaza in mod normal in timpul vi lor, uneori in pozitii
extraordinar de indepartate, ori de cite ori uportam 0 depla are
indusa, stim imediat cum -0 compen am. e reechilibram contant i activitatea merge mai departe, ca si cind nu ni -ar fi
intimplat nirnic.
A remarcat ca. valoarea concluziilor noilor vizionari nu devine evidenta pina cind nu incearca cineva a deplaseze punctul
de asamblare al altcuiva, oii vizionari au pu ca ceea ce conteaza in acea ta privinta e te efortul de a intari tabilitatea punctului de asamblare in noua sa pozitie, Au con iderat ace t )ucru
drept unica procedura de lnvatare care merit
a fie luata in
discutie. ~iau stiut ca este un proces indelungat care trebuie realizat putin cite putin, in ritrnul m lcului,
Don Juan a pus apoi ca. folo. ise plante energizante la inceputul uceniciei mele, conform recomandarii noilor vizionari,
Acestia au stiut din experienta j vtiz1'nd ca plantele energizant
deplaseaza rnult punctul de a amblare fata de pozitia sa obi nui~.
Efectul plantelor energizante asupra punctului de asamblare
e te, in principiu, foarte asemanator cu eel al vi lor, vi. Ie il fa
depla ze; dar plantele en rgizante il fae a se deplaseze pe
o cara mai mare, mai cuprinz toare, Dupa aceea profe oro
folo: e te efectele dezorientant ale unei asemenea depla tlri
pentru a intan notiunea cit perceptia Jumii nu e te niciodat
fin ala.
Mi-am amintit atunci c yaW e.n) tiparu] uman de in"," cin~
ori in decursul anilor. i de fiecare dat~ fu
e n1
pU1in entuzia mat. Cu toal ace tea, nu am putut ni iodata

TRI

285

tree p te faptul c l-am vezu: inlold auna p Dumnezeu ca pe


un barbat, in cele din urma, a incetat mai fie Dumnezeu pentru mine i a devenit tiparul wnan nu datorita pu elor lui don
Juan, ci faptului ca pozitia unui Dumnezeu b rbat a devenit
impo ibil de u tinut. Atunci am putut intelege afirrnatiile lui
don Juan. u fu
r ,in nici un caz, 0 blasfernie au un acrilegiu; nu le facuse in contexrul lumii de 71 cu zi. A avut dreptate
..a puna C8 noii vizionari aveau un atu prin aceea ca puteau ~
vsds tiparul uman oricit de de doreau. Dar pentru mine conta
ca erau de tul de obri examineze ce vedesu.
L-am intrebat de ce vedeem intotdeauna tiparul uman ca pe
un barbat, Mi-a spu ca explicatia era legata de puncuil meu de
a arnblare care nu era atunci d tul de tabil ea sa. mmina. complet fixat in noua a pozitie i a e depJa eze lateral in banda
ornului. A fost acelasi caz cu acela al barierei perceptiei vszute
ca un zid de ceata.

Ceea oe a facut punctul de a amblare


a fo t

dorinta aproape inevitabila

depJaseze lateral

au nece itatea de a reda

neintele uJ in termenii cei mai familiari noua: 0 bariera te un


zid iar tiparul wnan nu poate fi altceva decit un am. S-a gindit
ca daca as fi ferneie, as vedea tiparul ca pe 0 femeie,
Atunci, don Juan -a ridicat i a pu ca era timpul a fa m
o plimbare m ora , ca vsd tiparul uman printre oameni. Am
mer in lini te in piata dar, inainte . a ajungern a 010, J11-a
cuprin 0 energie de ne tavilit i run luat-o la fuga pina la mar ..
ginea or' ului, Ant ajun la un pod i chiar acolo ca i cind m-ar
fi teptat, an} vszut tiparul uman ub forma unei lumini plendide, calde, de cu]oarea chihlimbarului.
Am cazut in genunchi, nu aliI din piet3te, cj ca 0 reactie fizic a uimirn. Jrnaginea tiparuJui Ufllan era mai lliuiloare decil
oricind. Am imtit, far~ nicj un fel de aroganta, ca ly:ecu~-" m
printr-o enOI]n~ himbare in comparatie cu prima oaril clnd iI

- ....,..

286

Cu toate ace tea, toate lucrurile pe care le vszusem i


invatasem rna facu era a apreciez mai profund miracolul pe
care I-am avut in rata ochilor,
Tiparul uman s-a suprapus mai toni pe pod, dupa care
mi-am concentrat din nou privirea i am vAzut ca -a extin in
us si-n jo , la infinite Podul nu era decit un implu invelis, 0
mica schita uprapu ape te etemitate. La fel erau oamenii minusculi care se miscau in jurul meu, privindu-ma cu 0 curiozitate nerusinata, Dar nu puteau sa rna atinga, desi, in momentul
acela, eram cit se poate de vulnerabil. Tiparul uman nu putea sa
rna protejeze sau . a rna crute, dar, cu toate ace tea, it iubeam cu
o pasiune nelimitata,
Atunei, am crezut ca am inteles un lucru pe care don Juan
mi-l pusese in mod repetat: si anume, faptul ca adevarata afectiune nu poate fi 0 inve titie, A fi ramas bueuros slujitorul tiparului uman, nu pentru ceea ce inti putea da, pentru ca nu-mi
putea da nimic, cit pur si implu, pentru afectiunea pe care 0
imteam.
Am avut senzatia ca rna trage ceva si, inainte sa di par, i-am
trigat 0 promisiune tiparului uman, dar am fo t maturat de 0
mare forta inainte sa tennin ce aveam de spu . Am ingenuncheat
deodata pe pod, in timp ce niste tarani se uitau la mine si rideau.
Don Juan a venit linga mine, m-a ajutat sa rna ridic i m-a
dus inapoi, acasa,
- int doua modalitati de a vedes tiparul uman, a inceput
sa-mi puna don J uan de indata ce ne-am asezat, iI poti vedes ca
pe un om au ca pe 0 lumina. Depinde de deplasarea punctului
de asamblare. Daca deplasarea e te laterala, tiparul este 0 fiinta
umana; daca se face pe mediana benzii omului, este 0 lumina
Singurullucru valoro pe care l-ai facut azj este ca punctul tau
de a..amblare -a deplasat pe mediana,
vszu em.

187

A pu ca pozitia in care ven tiparul urnan este foarte apropiata de cea in care apar corpuJ din vi j bariera perceptiei.
Ace 13 a fo t motivul pentru care noii vizionari au recomandat
ca tiparuJ uman sa fie vssut i inlele .
- Esti sigur ca inlelegi cu adevarat ce este tiparul uman? a
intrebat el, zimbind.
- Te asigur, don Juan, ca-mi dau seama perfect ce este
tiparul uman, am raspuns.
- Te-am auzit strigind ineptii tiparului uman, cind am ajuns
la pod, mi..a spu el cu un zimbet rnalitio .
I-am explicat ca rna imtisem ca un nevrednic lujitor care
venera un tapln lip it de valoare, si totusi, afectiunea care rna
mina rna facea sa promit iubire vesnica,
I -3 parut caraghio si a ris pina n-a mai putut,
- Promi iunea unui slujitor fara valoare, facuta unui stapm
rara valoare, este lipsita de valoare, a declarat e) si s...a zguduit
din nou de Ii .
u aveam chef sa-mi apar punctuJ de vedere. Imi ofeream
gratis afectiunea-fata de tiparul uman, fara sa rna gindesc la
recompensa ..Pentru mine nu conta ca promisiunea era lip ita de
valoare,

TRI

....

....

17. CALATORIA

CORPULUI DIN VIS

Don Juan rni-a pu ca noi oi U1Jna mergem ell rna ina


la Oaxaca pentru ultima oara, Mi-a precizat ca nu vom mai fi
niciodata impr un a 010. Poate ca va intoarce acolo cu ufletul, dar niciodata in intregime.
La Oaxaca, don Juan i-a petr cut ore in ir uitindu- e la
lucruri lume ti triviale la zidurile decelerate, la muntii care se
profilau ill zar ,Ja crap turile din ciment, la fetele oamenilor.
Dup aceea II -am du In plata i ne-am a ezat pe banca lui preferata, care era libera ca intotdeauna cind voia el.
in timpul lungi i noa tre plimbari prin ora m-am straduit sa
rna tran pun intr-o tare de tri tete, dar nu am feu it pur i irnplu. Plecarea a avea ce 'a fe tiv. A explicat-o drept forta neinfrinata a liben tii total .
- Lib nat a t ca 0 boala contagioa ,a spu el. e transmite; purtatorul ei e te un nagual im abil. -ar putea ca oamenii
nu apr ci z
e t lucru i a ta pentru c nu vor a fie
liberi, Libert ea e. te in paimin tat 0are nu uita ru ta dar nu p ntru noi, M-aJl1 pr gaut aproape toata viata pentru ~
ta clipa i
la fel ei 1:
i tu.
r p tat Ja n firsit ca, in faza in care rna aflam, in actiunil
mete nu tr buia : intervin nici 0 prezumti ra\ionala. A pu
t

289

c ace t corp din vi i bariera p rceptiei int pozitiile punctului


de a amblare j
cea cunoa t r e. Ie la fel de vitala pentru
vizionari ca cri ul i cititul p ntru ornul modem. Ambele . int
realizari obtinute dupa ani de practi .
- E te foarte important a-Ii aminte ti chiar acum mornentul
in care punctul tau de a amblare a uun in acea pozitie i a creat
corpul din vi. , a in i tat el.
Apoi a zimbit si a remarcat c tirnpul e re extrem de scurt; a
pu ca amintirea principalei calatorii a corpului din vi pune
punctul meu de asamblare intr-o pozitie care ar putea strapunge
bariera perceptiei pentru a ambIa 0 alta Iurne,
- Corpul din vis e te cuno ut ub nume diferite, a afirmat
el dupa 0 lunga pauza, umele care-mi place eel mai mult e te
celalalt, Termenul si (area de pirit apartin vechilor vizionari,
u prea lmi p ~ de tarea lor, dar tr buie a recuno ca-mi place termenul. Celalalt, E te mi terio i inrerzis, Imi da enzatia
de intunerie de umbre, la fel cum le dad a ivechilor vizionari,
Ace tia au pu ca celalalt vine intotdeauna invaluit in vint,
in decur ul anilor, don Juan i alti membri ai grupului u
au incercat a rna rsca a-mi dau eama ca putern fi in doua
locuri in ac lasi timp, eli putem experirnenta un fel de dualism
perceptual.
in limp ce vorbea am 'ino put a-mi aminte c ceva uitat de
atlta vrerne, rnell, la inceput, mi -a parut ca doar auzi em de
ac t lucru. Apoi, pa u pa , mi-am dal earna ca trai em eu insumi aoea experienta,
Fu em in doua locuri in
]8 i timp, -a intimplat 0 data
noaptea pe munte, in nordul e i ului. Aduna m plante toata
ziua eu don J uan, Pe te noapt 11 -, m oprit i aproape adormi em de obo 'eal cind, d odat am imjit 0 rafala de vint i
don Genaro a ti rut din bezn chiar in fata mea si m-a periat de
nloarte.

RLO

290

ED

La inceput, am fo..t u picios. Am rezut ca don Genaro


a cun ese toata ziua in tufi uri, a teptind ta area intuneri ului
lnainte ~-..j raca infrico atoarea aparitie, Cind m-am uitat la el
cum topaia, am obs rvat ceva cu adevarat ciudat 1a el, in noaptea
aceea. Ceva palpabil real, de i nu reuseam sa-l definesc,
A glumit cu mine s-a agitat in jurul meu i a facut lucruri
care fidau ratiunea, Don Juan a ri ca un idiot, spre uimirea
mea. and a con iderat ca era momentul potrivit, rn-a facut a
rna tran pun intr-o tare de constiinta elevata si, pret de 0 clipa,
i-am vtuut pe don Juan si Genaro ca pe doua fere de lumina.
Genaro nu era acel om in came si oase pe care-l tiam in tarea
mea normala de constiinta, ci era doar corpul au din vi . Mi-am
dat i ama de ace t lucru, pentru ca I-an] vszu: ca pe 0 minge de
foe deasupra pamintului, u era tintuit locului, ca don Juan. Era
ca si cind Genaro, fa ciculul de lumina, ar fi fost gala sa decoleze, fiind deja in aer, la citiva metri de pamint, pregatit s-o ia
din loco
Alt lucru pe care-] facusem in noaptea aceea, care mi-a aparut clar, pe rna ura ce-mi aminteam evenimentul, a fo t ca am
stiut imediat ca trebuia a-mi mise ochii, ca sa-mi fae punctul de
asamblare a e deplaseze, Am putut, prin intermediul intemiei
mele, sa-rni aliniez emanatiile care m-au facut sa-l ~~d
pe Genaro ca pe fera de lumin au am putut 'a-mi aliniez ernanatiile
care m-au facut ~~-l
vsd doar ca pe 0 fiinta ciudat .necunoscui
Cind I-an) V8ZLII pe Genaro ca pe 0 persoana ciudata, 0 hii
lui aveau 0 tralucire rauvoitoare ca ochii unui animal in hem
Cu toate ace tea, erau ochii lUI. u i-am veuu ca pe niste puncte
luminoa de culoarea chihlimbarului.
in noaptea aceea don Juan a pus cA Genaro rna va aju
-nIi deplasez pun luI de asamblare foane profWld, ca trebuia ,~~_:
Imil i a urnlru-e' tot ce fticea. Genaro i-a seo fundul in af:

291

i apoi si-a Unpin pelvi ul inainte cu mare forta, A repetat gestulia ne fir it, mi cindu-se in jut ca i cind ar fi dansat.
Don Juan m-a . trin de brat, indemnindu-ma sa-l imit, si
m-am upus. Am topait amindoi, executind miscarea grotesca,
Dupa un timp am avut senzatia ca trupul meu executa miscarea
de unul ingur, fara contributia mea. epararea dintre trupul meu
$i eu eel adevarat a devenit mai pronuntata, apoi, la un moment
dat, m-am trezit uitindu-rna la

cena absurda in care doi

oameni faceau gesturi obscene unulla celalalt,


Am privit fascinat i mi-am dat seama ca eram unul din cei
doi oameni. Din clipa in care mi-am dat seama de acest lucru,
am simtit ceva care rna tragea i m-am trezit din nou impingindu-mi pelvi ul inainte si inapoi, in acelasi timp eu Genaro.
Am observat aproape imediat ell linga don Juan statea un alt
barbat care ne privea. in jurullui sufla vintul. Ii vedeam parol
rava it. Era in pielea goala i parea tmjenit. Vintul se aduna in
jurul lui, ca si cind l-ar fi protejat au, poate, dimpotriva, ca si
cind ar fi incercat -I pulbere.
Mi-am dat greu seama ca eu eram celalalt barbat, Iar cind
am intele ace t lucru, am trait ocul vietii mele. 0 forta fizica
imponderabila m..a mula de parca as fi fo t alcatuit din fibre, $i
rna uitam din nou cu gura cascara la un barbat care eram eu, (0paind cu Genaro. in aceta i limp, rna uitam din nou cu gura
ca cata la un barbat in pielea goala, care eram eu, in timp ce
faceam gesturi ob ene eu Genaro. ocul a fo t alit de puternic,
incit am intrerupt ritrnul miscarilor si am cazut,
Cind mi-am revenit, don Juan rna ajuta sa rna ridic. Genaro
si celalalt, eel in pielea goala di parusera,
Iml aminti em, de a emenea, eft don Juan refuza . a di 'cute de pre acest evenimenl.
u I-a explicat. A spu. doar cA
Genaro era expert in rearea dublurii . ale 'au a celuilalt i c3

TRIC

avu
III lnd lungi int ractiuni cu dublur
lui Genaro in taril
d con loot norm ta, far macar
-rni dau ama.
-In noaptea a
cum a f ut de ut d ori, G naro tid pia' t I)un ul d a amblare foarte arline pe partea tioga miexplicat don Juan dupa ce i-am PO\' tit tot ce mi ..am amintit.
Pliler a lui a 0 t tit de mare, locit ti-a lmt I un lui d
amblare
in pozitia in Cafe apare corpul din vi ." i-si vuzut cotpul din vi
privindu-te. Prin dan ullui _' r aliz tat
true,
L-am rugal -mi explice cum mi ar a ob cen a lui Genaro produ e e un a m nea ef ct d tic.
_ E ti un pudic, mi-a pu 1. Genaro -a folo it de tinjen ala ta d morn nt, trezita d faptul c .ex cut i un g t ob n.
lntTUcit era in corpuJ lui din vi , ve puteret a vsde emanatiile
'ulturului; eea ituati a zantajoasa ii permit a fara problem
srt-ti d pla eze punctul de a amblare.
afirmat ca, indiferent
In" ajuta e Genaro
f c in noaptea eea nu era important, ca inn depla a. e punctul de a amblare i-I facu e de nenumarate ori

a. produ

un corp din \115

dar ca a 1 venimenre nu erau ceea ce dorea el a-mi aminte c.


_ reau -ti r aliniezi ernanatiil COT punz toare i s -\1
amint ti mom ntul in care te-ai trezit intr-adevar iritr-o poziti

de vi at, a pu el.
!Ii -a parut eft 0 ciudata un . de en rgi
plodeazA in COIpul meu i am tiut c anume dor a a-mi aminte C. Cu toate

a e tea, nu am putut a-Illi cone nlrez n1 1110na a upra lntreg


lui venull nt. i-am an1intit doar un fra m nt.
i-anl aluintit ca, intT-O dinlll1 "don Juan, G naro i """..I
nUll t~tu n1 p ceeasi anc in tinlp c rna aflanl Intr-o , l
nom1al d on tjin\a.. 0011 Genaro pu e d od t c i i
fa cOIJ>ul
para eru'
ancat arA
ridi. D larati
nu av (; 1lle! 0 I galurA cu conle tlll di u\ ei noa t[i .
obi (luit ell vorb I i ac\iunil ordonat ,didactic ale Illl
.~=-"

Juan. A a ca m- m intor pr 1 teptind


rna lamurea C
dar arm
irnpa ibil, e uita drept inainte, ca i cind don
Genaro i cu mine nu anl fi fo t a 010.
Don Genaro rn-a inghiontit ca A-mi atraga atentia si apoi
am fo l martorul unei viziuni cumplit de tulburatoare. L-~111
\';lZU1, pra tic, p Gen ro de cealalta parte a pietei, mi facea
emn
merg la el, Dar l-am vazut, de asemenea, tind linga
min ,eu priviril atintite inainte la U 1ca don Juan.
Am rrut a pun ce a, -mi exprim uimirea, dar am constatal ca amuti m, meOT etat d 0 forta din jurul In u care nu
rna IA a A /orb
. -am uitat din nou la Genaro car e afla
vizavi, Era tot acolo si-mi fac a mn eu capul A m due la 1.
TuJburarea m
motionala -a ace 1 t eu fiecare clip . Mi
e deranja tomacul i in cele din urma, ant avut 0 viziune tun 1,
un tunel car ducea direct la Genaro, de cealalta parte a pietei.
Apoi 0 mar curiozitate, au 0 mare reama, care parea a fi
acelasi lueru in clipa ac ea, rn-a ira la locul unde era el. M-a
facut a rna intorc i a ararat spre cei trei oarneni care tateau p
banca intr-o pozitie tatica d parca sear fi oprit timpul in loco
Am imtir c a foart nepla ut, ca un fel de rnincarime intema, ca i cind rni-ar fi luat fa organeJe intern , apoi m-am
Inter pe banca, dar Genaro nu mai era. i-a facut cu mina, in
emn de rama -bun oj a di parut printre oamenii car e duceau
la pialA.
Don Juan a de' nit foart agitat, Continua. a rna priv as .
Dupa aceea -a ridicat .j -a m"irtit in jurul meu, apoi -a asezat
1 loco u putea m priv
A inlpa ibiJ in timp ce-lni \'or 3.
seanla de c e coolpona a a. n(ra m illtr-o
tare d con tiint ele 'ata fnrn 'a fiu ajutat de don Juan. G naro
~eu i. -rni fae punclu) de a aJl1blaJi
depJa eze ingur.
Am ri fam a.
u cind nu-am vAzut cametelul pe cw don
Jllan I-a pu olen1n in buzunarulllii. A pu ca va rolo j tl'l-..o
t

TR

m d con tiinta I t P ntru a-mi ar ta C mi t rul omului


i eel l lumii nu uno limit.
i-am canalizat intreaga eoncentrare a. upra cuvintelor lui.
Cu roat
l a, don Juan . pu. un lucru p can 11U l-am 111tele . Lsam rugat a repete ce spu
. A Inceput
vorbea: ca
foart inc t.. Am eli zut ca ij cobori gla ul ca. a nu fie auzit
de ceilalti oameni, m
ultat cu atentie dar n-am int Ie. nici
un cuvim din ee pun ea: fi vor a in alta limb fie debita
aiureli. Ciud tenia era ca ceva imi capta atentia fie ritmul
gl ului u, fie faptul ca rna fort m inleleg. Aveam nzatia
ca mintea 01 a era altf I decit d obic i d i nu-mi dadeam

pncep
am care era diferenta,
-am gindit mul incercind
p tr cea.
Don Juan mi-a vorbit inc t I ur che, i-a pu ca, deoarece intra em In tarea de con tiinta elevata far-A nici un ajutor din partea lui, punctul meu d a amblar
labi ,a 'a ca
puteam a-l las s
d pl: ze in part
tinga relaxindu-ma au
motaind pe banca ac ea. -a a igurat ca nu a /eam de c a. rna.
t 1 P ntru ca veghea
upra mea. ,f-a indemnat
ma relaxez,
a-mi la punctul de a. amblare
mis teo
All} imtit imediat a greutat .ca atunci cind dormi adinc, La
un 1110mnt dat mi-am dat ama ca vi am. An} ,azut a ca pe
care a mai vazu em.
apropiam d ea ca j cind a fi III pe
trada. Mai erau ialte ca e, dar nu 1 puteam acorda nici 0 at nue, Ceva 'imi capta con tiinta a upra elei ea e P care 0 dan.
-era 0 a. a nlar mod rna cu paji t .
Cilld n-am aproplat de ea, lID -a parot c 0 cuno c, d
IJar a rnai fi ,i. at-o. Anl m r p 0 c~
d pietn I>ina la
u : ra d ctri A i atll llltr tin Ulltru. ~ra un hol intun at j un
alan nlare in d~apta nlobilat cu a canapea rena i fotollJ a Oftat Intr-un coIl. Era clar ca av anl i.ziWli tun 1. 1. d anl nUlllai
ra in fata 0 hilOf 01 i.

29

Olin ra tatea linga can p


a i cind tocrnai -31 f ridicat
cind am intrat. Era upl in It mbr at elegant intr-un taior
verde, Avea in JUT de dou zeci i opt d ani, par c taniu inchi
o 11i caprui arzatori car p r u ~ zim a ca i un na fin,
ascunr, PieJea ii era de hi. la culoare, dar e bronzase up rb.
Mi -a parut rapitor d frumoa: a. Parca era americanca.
lea
fa ut emn cu capul, mi-a zimbit i a intin miinile cu palmele
in jo ca icind m-ar fi ajutat a m ridi .

I-am impreunat rniinil cu 0 mi care stingace. M-arn periat

i am incercat a rna dau inapoi dar m tinea ferrn i blind in


a I timp, Mi-a vomit in paniol cu un accent d -abia simtit,
-a implorat
rna relax z -mi concentrez atentia asupra fetei
i i a-i urmare miscarile urii. Am 'rut -0 intr b cin era
dar nu am putut a ro te c nici un cuvint.
Pe urma am auzit gla ul1ui don Juan la urechea m a. Mi-a
pu : , All, aici e til", ca i cind tocmai rna ga i~
e. Dar am auzit
igla ul tinerei femei Mi-a pus: , 'ino s tai cu min ." M-am
upu i am inceput cea mai incredibila chimbare de punct d
vedere. Eram cind eu don Juan, cind cu tinara femeie.
Don Juan m-a inrrebat dac p g run atragatoare, capabila
a line un om. IU puteam .. /orbe dar am reu it,lntr-un felt
sa-i tran mit ca 0 pl ceam oarte mult, M-am gindit, fro- nici un
motiv anume cera culmea bun t tii, ca don Juan nu putea
lip i de ea in ceea ce-mi fa ea.
0011 Juan mi-a 'orbit din nou la ureche
irni-a pu ca ar
lr bui a rna tr Z
In ca a i, d a 0 pI ceam aut d Illult ca
=>clltiJl1elltele de cAldur~ i a ectiune p care Ie nulTeaJll fa,~ d
ea aT mebui
m ghidez.
u..nli m j ga am a ulllparul.
a
uprin e e 0 agitati
opt ito r . Av am enzatia ca 0 a m~
d zmtegrez.
u-mi p a e 'intim pI u nline. M-am arun at
d bunavoi intr-un mtuneric d n d",.;)vri apoi nl-am lJi zit ill
ca. a lin rei femei. tAteatn eu a p canapea.
41

,
f

RI..,O

297

DUI)ti 0 lip d pura panica animali a mi-am dar ama ~"..


intr-un J, nu ram intreg. Imi lip a c va dar ituatia nu rni ,...
par a arn nintatoare. ti-a trecut prin mint c vi ez i 0 a
m trez c p ban a din Oaxaca cu don Juan unde m aflam,
d f pt und ra 10 ul meu.
Tin ra fern i m-a ajutat
rna ridi i m- du la 0 bai
und era 0 cad a mar ,plin cu apa, Atunci mi-am dat earna ca
eram gol })u . -a gat In cad ell blind te i mi-a [inut
capul in timp ce aproape c pluteam.
Dup un timp, In-a ajutat Lie. din c da, a irnteam 1 bit, Mvam intin . p canapeaua din alon i ea -a apropiat d
mille. Ii auzeam bataile inirnii i-i imteam pre iun a ingelui 1[1
vene. Ochii i radian, dar nu r pind au nici lumin , nici
caldura, ci c va intermediar, Am tiut C vedesm forta vi ii
proiectindu-s 111 afara corpului ei, prin ochi. intregul ei corp era
ca un cuptor viu; IT lucea,
LoII

Am imtit un tremur ciudat care mi- agitat intreaga fiint .


era ea i cind mi -ar fi dezgolit nervii icineva i-ar fi zgindarit,
nzatia ra dureroa . Pe urm fi am le inat, fie am adonnit.
Cind 111-8111 tr zit, ein va U1U pun pro 0 p muiat in p
re p fal i la gil. Am vazut-o pe tinara femeie tind la put
III U" P P luJ 1[1 caJi zaceanl. U
0 gAleatA cu ap p nopti ..
ra Don Juan ""l~ta la picioarele patului cu hain le Ine]e p brat.
AtUI1Ci m ...aln trezit i nl-anl ridicat. M acoperi era CLIO
I) lur .
- C nl 1 fa c] toru1 no lTU? a UltJiebat don Juan 73mbind.
Acurn i-ai f \' flit?
u tot C Ilu-anl nlai amintil. I-anl po e tit epi odul lui don
Jurul it in liJnp
vorbeanl nu-am all1intit alt fragment.
i-at
adu atll1nt c dOll Juan nla la hina ca 0
Illa ga
bO
in patul eJn jj. -au enervat au fi nlarcil lui. 1-anllJllbruv""".
'i fll i it din
fllriO .
4

Don Juan m- ajun p paji t 41'" spus pe un ton Ioi rte


. erio
r d v ni em t el i om oribil I pro t ca d obi er 1
Jl1 imti ell] tinjenit, dov dindu-i prin a ta
important d
.
.. ,..,
II' er n [11 ginu In
]11 priv . Dar a d u at pe un
"
..
.
ton imp untor ca asta nll era imporn nt 111 momentul d ara:
oma f( ptul ca-mi d pia a Jl1 pun tul d a~amblare foane profund p parte tinga it in con: cin] ) "tr batu: em 0 di tsm
nom1 ~
A orbit d rninuni

j mi ter

d r n-am putut

L'~

p ntru
eram prin intI-un fo incruci r, intre team i importanta de ine. D apt clocoteam de furi . Eram igur c don
Juan m hipnotiza in pare i rna du e in ca a acelei femei
und inti f" cu ra arnindoi lucruri cumplit .
Furia mea a fo 1 mU1 rupt . Ceva a 010, pe trad ,er til d
oribil atit d 0 ant in it furia mea -a oprit instantan u. fuaiJlte
a-mi ordon z gindurile, don Juan rn-a lovit p pat j n-r mai
rama nirnic din tot ce intimpla e. Msam t~zit in bin cuvintata In a ban lite te de z cu zi, a cultindu-l fericit p don JUaIl i
f Indu-mi griji d Jll pla ..~ U nu,
n timp ce-i PO\ l am despre noul fragment de car iJl1j
aminti m, mi-am d t eama com roda de a-mi control
ita\ia motiona1 era
de con tiin"""'"
nOJJllala.

- ingllful
curlO cut e t
obi nlliLA!
...
III ziu a
loria . a nu
rlledlat c ai

lu ru are-i alina p cei care c 1 toresc in neuilarea a .._pu el. C It, urare
ea fli lie l.LZat c v

a fli illtr"'o lunl

.
Inll fevellea

zi dele _...upr a e lUI f pt.


in put
llltri inlr-ade\1 r in panic
t -anl f.. cut
~a. te tr n pui ill tare
d on ..li inta nOll11 ) . \i- nl depl at
pun lui de . all1bl r din 010 de pozilia in ar 11U Illai
i1
il1doielj ..... t dOll '. enlenea pozitii p nlru Iu)t lon.111tr-UJla
te la

OJl

rlt~

298

DA

din ele nu mai ai indoieli, pentru ca stii tot. In cealalta care e te


con tiinta normala, nu mai ai indoieli pentru ca nu tii tot.
Atunci era prea devrerne a stii ce se intimplase cu adevarat,
Dar cred ca acum e te rnomentul potrivit, Uitindu-te pe trada,
vei afla unde a fo t positie ta de visst. In ziua aceea, ai trabatut

o distanta enorma.
Don Juan m-a privit eu un arne. tee de bucurie i tristete, Ma
straduiam a-mi stapinesc agitatia ciudata care rna cuprinse e.
Am imtit ca ceva teribil de important pentru mine se pierduse
in memoria mea sau, dupa cum se exprimase don Juan, in ni te
emanatii nefolo ite care fusesera aliniate cindva.
Stradania mea de a-mi pastra calmul -a dovedit 0 greseala
Mi s-au inmuiat brusc genunchii si m-au cuprin pa me nervoase prin sectiunea mediana, Am mormait ceva, nefiind in stare
a pun 0 mtrebare. A trebuit sa inghjt in sec si sa inspir adinc, ca
sa rna. lini tesc.
- Cind ne-am asezat prima oara aici, a di utam, am pus
ca nici un fel de prezumtii rationale nu trebuie a intervina in
actiunile unui vizionar, a continuat el pe un ton serio . Am stiut
ca, pentru a repara ce ai facut, trebuie a te di pensezi de rationalitate, dar ar trebui A faci acest lucrulla nivelul de constiinta
la care te afli acum.
Trebuia A inteleg - mi-a explicat el- ca rationalitatea e te 0
conditie a alinierii, rezultatul pozitiei punctului de asamblare. A
subliniat ca trebuia sa inteleg acest Jucru cind eram intr-o tare de
vulnerabilitate generala, ca in acel momenL Era inutil sa-l inteleg
cind punctul rneu de asamblare ajunse in pozitia 'in care nu mal
exi tau indoieli, pentru ca intelegerea de 'emenea natura e te
obi$lluita in acea pozi~ie. Era la fel de inutil -0 in\elegi intr-o
tare de constiInta norlnala; in area tare, asemenea intelegere
e Ie 0 izbucnire emotionaIa valabila doar atita timp cit tine re pectiva emotie.

o
- Am pu ca ar tr batut

L
0

TRJ

299

mare di uant in ziua aceea a

pu e] calm. ~iam pu a ~t Iu ru pentru ca ..tiu ca a fo t asa,


Eram acolo iIi aminte ti? fran piram din abundenta, pentru ca
eram nervo si agitat .. Ai cal torit pentru ca te-ai trezit intr-o pozitie de VJ at indepartata, a continuat el. and Genaro te-a tra
vizavi de piata chiar de pe banca acea ta, a deschir drum punctului tau de a amblare a e depJa eze din tarea de constiinta
normala pina in pozitia in care apare corpul din vis. CorpuJ tau
din vis a zburat practic 0 mare di stanta cit ai clipi din ochi, Dar
nu asta e te important. Mi t rul con ta in pozitie de VJ at. Daca
e te de tul de putem ica
te traga poti merge pina la capatul
ace tei lumi si dincolo de el asa cum au facut vechii vizionari.
Au di parut din lumea acea ta pentru ca -au trezit intt-o positie
de vi at aflata dincolo de limitele cuno cutului. Pozitie ta de
vissi din ziua aceea a fo t pe )umea aceasta, dar departe de orasul
Oaxaca.
- Cum are loe asemenea calatorie? m-arn interesat ..
u pot] ti cum ..e petre e, a pu el, Emotii putemice au
o atentie intran igenta, au un mare intere pOI rvi drept ghid;

apoi punctul de a amblare e fixeaza puternic in pozitie de vist, un tirnp uficient de indeJungat ca a traga acolo toate emanatiile din interiorul coconului.
Don Juan a pus emf
cu e t1 vsd de nenumarate ori de
cind eram impreun , fie in tarea normala de con Uinta, fie in
ea de constiinta elevata; ,'82:U.reT11 0 rnultime de Jucruri pe care
a urn incepeam
Ie inteleg mai co rent, Ace . ia coerenta nu
era logics sau rational dar clarifica, in orice caz, oricit de ciudal aT Ii f ut-o, tot ce mi
ce i lot e \'azu em in acei ani
cu el. A pu ca acunl a earn n \/oj d 0 ingura cJarificare: it
inteleg ooerenl dar iralional c~ lot ce anl inva\at . a percepern
e te inexorabil legal de pozilia in care
afla punctul de a_am-

ED

300

blare. Daca punctul de asamblare e te depl at din acea pozitie,


lumea va inceta sa mai fie ceea ce e Ie pentru noi.
Don Juan a afirmat ca depla area punctului de a amblare
clincolo de linia mediana a coconului omului face imreaga lume
pe care 0 cunoastem sa di para intr-o clipa, ca si einq ar fi fo t
tearsa - pentru ca stabilitatea, ub tantialitatea care apartin, se
pare, lumii noastre perceptibile com tau doar in forta alinierii,
Anumite ernanatii se aliniaza in mod obisnuit, datorita fixarii
punctului de asamblare intr-un anumit punct; doar in asta consta
lumea noastra,
- Trainicia lumii nu este mirajul, a continuat el. Mirajul
consta in fixarea puncmlui de asamblare intr-LDl anumit loco C'md
vizionarii iSi deplaseaza punctele de asamblare, nu se confrunta
cu 0 iluzie, ci eu alta lume; acea noua lume este la fel de 'reala ca
aceea pe care 0 privim acum, dar noua fixare a punctului de
asamblare, care produce acea DOUa lume, este W1 miraj in aceeasi
masura ca vechea Iocalizare.
Ia-te pe tine drept e emplu; acum te afli intr-o tare de contiinta elevata, Indiferent ce esti capabil sa faci intr-o asemenea
tare nu e te 0 iluzie; e te la fel de reala ca lumea careia ii vei
face fata miine, in viata cotidiana, si totusi, miine, lumea pe care
o vezi acum nu va mai exi ta Exi ta numai cind punctul tau de
asamblare se deplaseaza in acel punct in care te afli acwn.
A adaugat ca arcina pe care 0 au de indeplinit luptatorii
dupa ce termina in truirea, e te una de integrare. Pe parcursul
in truirii, luptarorii, mai ale nagualii, int Iacuti se deplaseze
in toate punctele po ibile. A pus c in caz'll meu, rna deplasam in nenwnarate pozitii pe care va trebui a Ie integrez intr-o
Z1 mtr-un UltJeg coerenl
- De exemplu, daca li-ai deplasa pWlctul de asamblare mtr-o
anumita pozilie, li-ai aminti cine e te acea femeie, a continuat

TRI

301

el, cu un zimbet ciudat. Punctul tau de asamblare a fa tin locul


acela de ute de ori. '[i-ar f foarte u or ~a-l integrezi,
Ca i cind mi -ar fi adincit aducerea aminte 0 data cu uge tia lui am 'inceput sa am amintiri vagi, tot felul de trairi, Se
parea ca eram alJ~ de 0 senzatie de netarmurita afectiune; a dulceata placuta umplea aero}, ca i cind ar fi venit cineva in spatele
meu i ar fi revarsat mirea rna aceea a upra mea Ba chiar m-am
into . Atunci mi-am amintit, Era Carol, femeia nagual! Fusesem
cu ea doar cu 0 zi inainte. Cum am putut -0 uit?
Am trait un moment de nedescri in care cred ca mi-au trecut prin minte toate senzatiile din repertoriul meu psihologic, Era
po ibil m-am intrebat eu, ~a rna fi trezit in casa ei din Tucson.
Arizona, la trei mii de kilometri departare? Oare fiecare dintre
clipele de constiinta elevata sint aut de izolate, incit nu ti Ie poti
. .?
anuntl.
Don Juan a venit Iinga mine i mi-a pu bratul pe umar, A
pu ca tia exact ce imteam. Binefacatorul lui il facu e 1
treaca printr-o experienta . imilara. ~ila fel cum incerca e) sa
faca acurn cu mine, incercase i binefacatorul l ui cu e): 11alinase
prin cuvinte, Apreciase lncercarea binefacatorului stu, dar apoi
se indoise. la fel cum se indoia i a urn ca puteai alina pe cineva
care- j da seama de calatoria corpuJui din vis.
Acum, nu mai exi ta nici 0 indoiala in mintea mea. Ceva
dinauntrul meu trabatuse di tanta dintre orasele Oaxaca, Mexic,
iTue on, Arizona. Am imtit 0 U urare ciudata ca i cind a fi
fo t izbavit, in firsit de vina,
In anii petrecuti cu don Juan avuse m di ontinuitati de
memorie. Faptul ca fu esem cu ella Tucson in ziua aceea era
una dintre ele. ~tiuca n-am putut a-mi aminte cum ajun
m
la Tu n. Dar nu am dat important acestui fapt. Am crezut ca
fenomenul se datora actlvitAtiJoT mele cu don Juan. Avea intotdeauna grija sa nu-mi (Jeze ca u piciuni rationale in . tarea de

TRI

302

303

con riinta normala, dar, daca U piciunile erau inevitabile, Ie


expli a sugerind eft natura activitatilor noa tre genera grave in-

Atunci am tiut ca femeia nagual nu putea fi compatimita ca nu


avea de tul timp de stat pe ace t pamint j nici eu nu rna puteam

advertente de memorie.

bucura ca aveam.

l-am pu lui don Juan ca deoarece amindoi ajunseseram in


acela i loe in ziua aceea m-am intrebat daca era po ibil ca doi
au mai multi oameni sa se trezeasca in aceeasi pozitie de visst.
- Bineinteles, a pu el. Este ingurul mod in care vechii vrajitori tolteci -au avintat in necunoscut, L-au urmat unul pe celalalt, u poti sti cum il urmeaza unul pe celalalt, Asa se
intim pl a pur i implu datorita corpului din vis. Actiunea e te
generata de prezenta altui YJsAtOT. in ziua aceea m-ai trag cu tine.
Jar eu te-am urmat, pentru ca am vrut
fiu cu tine.
Voiam sA-i pun atitea intrebari, dar mi se pareau toate de prisos.
- Cum e te po ibil sa. nu-mi amintesc de femeia nagual? am
murmurat eu im-a cuprin un dor curnplit
Incercam sa nu mai fiu tri t dar tri tetea m-a sagetat brusc,

Don Juan rna citea ca pe 0 carte. M-a lndemnat a-mi termin


proce ul de inteleger i a dau gla motivului pentru care nu-mi
parea rau au pentru care nu rna bucuram. Am imtit pret de 0
clipa ca stiam de ce, dar apoi am pierdut firul.
- Este la fel de palpitant sa ai au a nu ai limp, a pu el.
Este acelasi lucru.
- Sa fii tri t nu e te acela i lucru cu a-Ji para rau, am pus.
lar eu rna simt curnplit de trist.
- Cui ii pa a de tri tete, a pu el. Ginde te-te numai la mistere; doar mi terul conteaza, Sintern foote vii. Trebuie sa murim
i sa renuntam la con tiinta noastra, Dar, daca am putea schimba
macar un pic ace t fapt, ce mi tere ne-ar a lepta! Ce mi. tere!

ca

durere.

- Tot nu-ti amintesti de ea, a spu el. Doar cind se va deplasa


punetul de a amblare, vei putea a-ti amintesti de ea. E te ca 0
fantom a pentru tine si tu esti la fel pentru ea. Ai vazut-o 0 data,
cind erai in starea de con tiinta normala, dar ea nu te-a vazut
niciodata in aceasta tare.
Pentru ea nu esti decit un personaj, la Celcum este si ea pen-

tine. Cu diferenta ca tu pori a te trezesti intr-o zi i sa integrezi totul. Poate vei avea de tul timpsa faci asta, dar ea nu va
tru

avea, Timpul ei in area ta lume este scurt.


Am vrut a protestez impotriva unei asemenea nedreptati.
Am pregatit in gindul meu mai multe obiectii, dar nu Ie-am dat
gla niciodata, Don Juan jubila. Ii straluceau ochii V~ el i maIitio . Am avut senzatia ca astepta a vorbe c, pentru ca tia ce
o a. pun. Dar enzatia aceea m-a oprit sau n-am pu nimic,
pentru ca punctul meu de a amblare e deplasase din nou ingur.

TRIC

18. SPARGEREA BARIEREI PERCEPTIEI

Tlrziu, dupa-amiaza, tot la Oaxaca, don Juan si cu mine


ne-am plimbat prin piata. Cind ne-am apropiat de banca lui preferata, oamenii care stiteall acolo s-au ridicat si au plecat, e-am
grabit sa ne asezam.
- Am ajuns la sf'1I"$itulexplicatiei me Ie despre constiinta, a
afinnat el. Iar ali vei asambla singur alta lume $i vei lasa deoparte pentru lotdeauna toate indoielile.
Nu trebuie sa existe nici 0 greseala in legaturacu ce vei face.
Azi, profitind de avantajul constiintei elevate, iti vei face punclui de asamblare sa se deplaseze i vei alinia intr-o clipa emanatiile altei lumi,
Pe te clteva zile, cind Genaro si cu mine ne vom intilni cu
tine pe un virf de munte, vel face acelasi lucru, de data aceasta
din pozitia dezavantajoa a a con tiintei normale, Va trebui A
aliniezi pe loc emanatiile altei lurni; daca nu, vei mun ca un om
obi nuit care cade intr-o prapastie,
Facea aluzie la faptul ca rna va pune sa execut ultima dintre
tehnicile sale pentru partea dreapta: saltJn prapastie de pe virful
unui munte.
Don Juan a afirmat ca luptatorii i i incheiau in tnlirea cind
erau in tare
parga bariera perceptiei tara ajutor, pomind de

la 0 tare de constiinta normala, agualul conducea luptatoni


pina la acel prag, dar ucce ul depindea de fiecare individ in
parte. agualul ii te ta doar, indemnindu-i a se apere singuri.
- ingura foJ1Acare poate anula temporar alinierea este chiar
alinierea, a continuat el. Va trebui anulezi alinierea care te face
a percepi lumea de zi cu zi, lntentionind 0 noua pozitie pentru
punctul tau de asamblare iimeationind -0 putJezi fixa de tul
timp, vei asambla alta lume i vei scapa de aceasta,
Vechii vizionari fideaza inca moanea, chiar si in ziua de 37.i,
procedind exact asa, Prin forta intenJiei fac ca punctele lor de
asamblare sa raminA fixe pe pozitiile cue Ie
in oricare
dintre cele sapte lwni.

- Ce se va intimpla daca as reusi sa aliniez alta lwne? m-am


interesat,
- Te vei duce 80010, mi-a raspun el, 1$8 cum -a dus Genaro
intr-o seara, chiar in locul unde iii arata misterul alinierii,
- Unde voi fi, don Juan?
- in alta lume, bineinteles, unde in alta parte?
- Dar ce se intimpla cu oamenii din jurul meu, cu cladirile,
cu muntii si toate celelalte?
- Vei fi separat de toate, chiar de bariera pe care ai part-o:
banera perceptiei, ~i
la fel ca vizionarii care s-au ingropat penlrU a fida moartea, nu vei mal fi pe lumea aceasta.
Cind i-am auzit afirmatiile, -a dat 0 mare batalie in ufletul
meu. 0 parte din mine imi punea ca pozitia lui don Juan era
unpo ibil de pastrat, in timp ce all pane stia fara nici 0 umbra
de indoiaJa ca avea dreptate.
L-am inttebat ce s-ar intimpla dac mi-as depJasa punctul de
asamblare cind fut pe trada, in plin trafic, la Lo Angele .
- Lo Angeles-ul va di parea nu-a raspuns el serios. Dar tu

.
'"
vel ramme.

FO

ED

306

Ac ta e te mi terul pe Cafe am incer oat

a ,i-l explic,

L-ai

e perimentat nu l-ai intele inca dar 0 a-I inlelegi 37i.


A pu ccl inca nu puteam folo oj imboldul paminrului pentru
a Ina tran pune in alta banda de ernanatii dar deoarece imteam
nevoia imperioa a a m depla. ez, acea ta nevoie avea a-mi
ervea ell drept rampa de Ian are.
Don Juan -a uitat la eer. ~i-a intln bratele deasupra capului,

ca i cind ar fi intepenit, i i-a impins constiinta fizica afara din


corp. Mi ..a ordonat a-mi mchid dialogul interior i a intru in
tarea de lini te interioar . Fe

UI111A

s-a ridicat a plecat din piata

307

TRI

multitudine de forme, figuri de barbati, Iemei i copii de


toate virstele j aparitii de neintele: care traluceau intr-o lumina

de

alba, orbitoare.

L-am vazut pe don Juan mergind alaturi lie mine uitindu ...se
fi la mine, nu la a ele aparitii dar apoi l ...am vszut ea

de luminozitate sarind 'in u "i-n jo .Ia citiva pa


gea a facut

minge

de mine. Min-

miscare brusca infricosatoare, -a apropiat de mine

si i-am vszut interiorul.

Don Juan lsi lasa e constiinta a tralucea cs pentru mine.


Acea tralucire a luminat brusc patru sau cinci filamente filifor-

si mi-a facut emn sa-l urrnez. A luat-o pe 0 trada laterala


pu tie. Am recuno ut-o. Era aceeasi trada pe care Genaro imi

me in tinga lui i a rarna unde e afla, lnlreaga mea putere de

demon trase alinierea.ln clipa in care mi-am amintit ace t lucru,


m-am trezit mergind cu don Juan intr-un loc care fu e e plna
atunci foarte familiar pentru mine: 0 cimpie pustie, ell dune gal-

tr-un tub si am vszut aliatii - trei figuri intunecare, lunguiete,

bene de ceea ce parea a fi ulf.


Arunci mi-am amintit ca don Juan rna facu e a percep lumea aceea de ute de ori. Mi-am amintit de asemenea, ca dincolo de peis ajul pu tiu aJ dunelor, se ga ea 0 alta lume care
tr lucea intr-o lumina alba uperba, uniforma, pura,
Cind don Juan si cu mine am intrat in ace t limp, am imtit
ca lumina care vene de pe. te tot nu te invigora, dar te alina alit
de rnult, meit imi dadea senzatia ca em acra,
Cind m-a aldat acea lumina acra un gind rational a ex ...
plod at in linist a mea interioar . Mi -a parut po iibil ca mi ticii
i fintii a fj intreprin acea. tA calatorie a pun tului de a sambJare. L-au vazut pe Dumnezeu in tiparul uman. Au vazut iadul
in dunele d ulf. j apoi au vazut gloria raiului ill lumina
dlafana.
Ull

Gindul meu ra\JOJla) a ar aproape in tantaneu ub agre:-..ilucrurjlor pe re le percepeam. Can tiinta Inli era a altat(}

concentrare era concentrata acolo; ceva rna tragea incet, ca prinrigide, agitate de trernur, ca frunzele in bataia vinrului. Erau pe
un fundal roz fosforescent. Din clipa in care mi-am concentrat
privirile a upra lor au venit unde ram, nu mergind, plutind sau
zburind, ci tragindu-se

ingure de-a lungul unor fibre albe care

ieseau din mine. Albeata nu era 0 lumina au 0 stralucire, ci niste


linii Cafe pareau LTa e cu reta. S-au dezintegrat repede, d i nu
de tul de repede. Aliatii au tab ant pe mine inainte ca liniile

di para.

M-au tnghe uit, Mvam ~uparat i aliatii . -au dat imediat la 0


parte, ca i cind i-a fi certat Mi-a parut rau pentru ei si acest sentiment i-a adu. irnediat inapoi. Au venit din nou
e freee de
mine, Atunci an] vszut lin IUCflU p are-l vszusem in oglinda de
la piriu. Aliatii nu aveau LT lu ire interioara nu aveau mobilitate interioara, Erau lip iti de viata, Cu toate ace tea, era evident
ca traiau. Erau fOJJlle cludate, grate t1 care semanau cu ni Ie aci
de dOlJnit cu ielJnOanli tra . Lini
<1 fOIJnelor

lor alungite ii f ce

ubtire din portiunea mediantt

a para cu u\i.

308

ED

u aveau un aspect placut, Senzatia ca imi erau complet


trami rna facea sa rna imt stinjmi~ agitate Am vSzut ca cei trei
aliati se miscau de parca ar fi sarit in u i-n jo ; lnauntrul lor
era 0 stralucire palida, Stralucirea a crescut in inten itate pina
cind, la eel putin unul dintre ei, a devenit destul de putemica,
Din clipa in care am V8Z1II-O, m-am cufundat in bezna, u
era intuneric ca noaptea. Mai curind tot ce se afla in jurul meu
era negro ca smoala M-am uitat in u , la cer, inu am gasit nici
o urma de lumina. Cerul era, de asemenea, negru, acoperit Iiteralmente cu llnii si cercuri neregulate, in diverse grade de intunecime. Cerul semana cu 0 bucata neagra de lemn, la care
textura se vedea in relief.
M-am uitat in jos, la pamint. Era pufo . Parea alcatuit din
fulgi de alge marine gelatinoase; nu erau intunecati, dar nici
tralucitori. Eta ceva intermediar, cum nu mai vazusem in viata
mea: alge negre.
Am auzit apoi glasul vedetii. Mi-a pu ca punctul meu de
asamblare crease 0 lume completa, cu alte marl benzi de emanatii: 0 lume neagra
Voiam l absorb fiecare cuvint pe care-l auzeam; pentru a
face asta, trebuia sa-mi divid concentrarea, Glasul -a oprit;
privirea mi s-a focalizat din nou. Stateam cu don Juan la citeva
b alii de piata,
Am sirntit imediat ca nu aveam timp sa rna odihnesc, ca era
inutiI a rna las $OC8l Mi-am adunat toate puterile il-am intrebat pe don Juan daca facusem ce se asteptase.
- Ai facut exact ce trebuia, m-a asigurat el. Hai a ne intoarcem in piata i a-i dam ocolul pentru ultima oara pe lumea
aceasta.
Am refuzat a rna gindesc 1a plecarea lUI don Juan esa ca
)-am pu intrebari despre lumea nea~ imi aminleam vag ca 0
mai Yclzu em.

- Este lumea eel mai usor de asamblat, mi-a pus el, Dintre
toate experientele tale, doar lumea neagra merita luata in coniderare. Este singura aliniere adevarata a altei marl benzi pe care
ai facut-o vreodata. Re tul a fo to deplasare laterala de-a lunguJ
bealzji umane, dar tot in cadrul aoeleiasi marl bulzi. Zidul de ~a,
cimpia cu dune galbene, lurnea apariUilor- int toate alinieri laterale pe care le fae punctele noastre de a amblare cind se
apropie de 0 pozitie cruciala.
Mi-a explicat, in timp ce ne intorceam in plata, ca una din
calitatile ciudate ale lumii negre este aceea ca nu are aceleasi
emanatii care reprezinta timpul in lumea noastra, S'mt emanatii
diferite care produc un rezultat diferit, Vizionarii care calatoresc
in lumea neagra imt ca sint in ea de eind se stiu, dar, in lumea
noastra, constati ca n-a trecut decit 0 clipa,
- Lumea neagra este 0 lume Ingrozitoare, pentru ca imbltrD1C$le corpul, a spu el pe un ton autoritat.
L-am rug at sa rna lamureasca. A incetinit pasul si m-a privit .. Mi-a reamintit ca Genaro, in maniera lui directa, incercase
o data a..mi ublinieze ace t fapt, cind mi-a pus ca am tat 0
etemitate in iad, in timp ce, in lumea pe care 0 cunoastem, nu a
trecu niei un minut
Don Juan a spus ca, in tineretea lui, fusese obsedat de lumea
neagra Se intrebase, de fata cu binefacatorul lui, ce is-ar intimpia daca s-ar duce acolo i ar 13 un timp. Dar, deoarece binefacatorul lui nu era ornul explicatiilor, l-a trimi pur si simplu, pe
don Juan in lumea neagra,
afle ingur rru pun ul.
- Puterea nagualului Julian a fo t alit de extraordinara, a
continuat don Juan, meit mi-a trebuit zile intregi sa rna. intOtC din
t

lume neagra,
- Vrei sa pui ca ti-a lrebuil zile intregi sa-ti intorci punctul
de asamblare in pozina sa nOJlnala, nu-i asa?
- Oa, uta vreau sa pun a recunoscut el.
t

3]

plical ca in eel ell 'a zil it -a I i rdut in lum a


11 a ra a imb trinit cu el putin ze
ani, d
nu hiar mai mull.
Emanatiile din coconul u au imtit incordar a anilor de lupta

olitara,
ilvio anu I a fo t un caz complet diferit, agualulJulian
J-a aruncat i p e) in necuno ut dar ilvio Manuel a a amblat
alt lume, CU alt et de benzi, 0 lume de a menea f ra emanatiile temporal ,dar ar av a un f l opu a .upra izionarilor,
A di parol timp de apte ani dar a llllUt c a lip it doar 0 clipa,
- a ambl zi alte lumi nu line de r itiu ci de intentie
a continuat el. i nu con t doar intr-un e cercitiu de a ie j din
acele lumi, ca i cind ai fi tra d 0 band la tic . Un /izionar
trebuie S ie indraznet. De indat ce pargi bariera perceptiei,
nu e te necesar a te intorci in a la i 10 din lum . inte1egi ce
vreau
pun?
Treptat, run priceput ce punea. Mi-a venit
Tid de o emenea idee ab urda dar, inainte ca id
a e tran forme in igurant don JUaJl mi-a orbit i mi-a zbur t din mint ce era cit
p c
-mi aminte c.
A pu c p ntru lupt tori, p ricolul a ambl: rii altor lumi
on ta in
a ca c lelalte lW1U intla f 1d po ., ca a noastr . FOJ1a de alini r fa
a de illdal
pun tul d samblar
~~ d prinde d I ozitia a normala, 1 e fixeaz ill alte pozitii,
prin int rm diu} altor alinieri, Iar p luptatori ii pa t ri: ul ~a
impotmclea c Intr-o unicitate de necon put.
Partea nlea rational , ceJi etfiloare, nli-a 'pu a-I \'Azu m
in lume n agrn ca p 0 mlng lunlinoa . Prin Ullllaf ra poibil a fli in a ea lunl cu OaJllenj"
- Do~ r d
0 m nji 1 unneaz
depl Indu- i pun t I lor
d a amblar clnd \i-l depla eZl (11p a1 t u, nli-a ra pun e). Eu
nl} J-anl d pi 1 P I nleu ca. flu u tin " all'fi 1 ai fi fo t ingUT cu aijatii.
-anl opril din Dler i dOll Juall'
pu a ra
lilllpUJ a pi .
evili (oale d pIa rile laternle, a pu el
:\a

TRI

11

i a re duci dire t in urm toarea lume tot 1&.Pe te citeva zil


va trebui
faci ingur
1 i lu rUe u vei a a limp a
zabo 'e tie a trebui -0 f i, a a api cu iata,
firmat ca pargerea bari r j P ~ eptiei este culmea acu\/it tii unui /izionar. Din clipa in care
a bariera e te parta,
omul i oarta lui capat un alt lnl I . pentru Iuptatori. Datorita
importantei tTan endentale a pargerii acelei bariere, noii vizio ..
nari foJo e re pectivul act al parg rii ca pe un te t fina1. Te tul
con t in an din virful unui munte intr-o prapa tie, in tarea
de con tiinta normala. Dac luptatorul care sare in prapa tie nu
terge lumea cotidian si nu a ambleaza alta inainte a ajunga

JO

moare,
- Trebuie

a faci

ac a ra lum a di pam, a continuat el, dar


ei ramine intr-un f 1, tu ill uti. Ace ta e te ultimul bastion a1
con tiintei, eel pe care bazeaza noii vizionari, Ei tiu ca dup
ce ii arde con tiinta ramin Intr-un feI ei in i i. A zimbit i mi-a
ararat 0 trada pe car 0 vedeam din )0 ul in care t team trada unde Genaro lrni amra e mi terele alinierii, Strada aceea
ca oricare alta duce pre ternitat a pu el. u trebuie decit ..,-0
urmezi in cea mai mare lini teo .. timpul. Hai, du-te acum, du-te!
-a into
i -a d partir de mine. G naro II astepta la coli.
i-a f cut cu mina j apoi a ge ticulat, indemnindu-ma a continuu. Don Juan a mer mai depart fara a e intoarca. G naro
i -a laturat, Am in eput -1 unn z, dar am ~tiut ca nu trebuia,
A a ca am luat-o in dir ctia opu a. trada era intunecata, pu. lie,
po omorita, u m-am J~ at prada: ntimentelor d n reu ita au
n polrivire. Anl nl 1n tarea de lini t interioara. Punctul meu
d a anlblwe e nli ca in mave viteza. I-am v~zut pe c i wei
aliali. Linia lor mediana d d a inlpre. ia ca zunbeau pie7i . Anl
aVUl nzatia ca inl n rio. Atunci, 0 forta enlanatoar. unei
rafale de tnt a pulberdt lunlea.

EPILOG

-au
Peste citeva ziIe., intreg grupuJ
adunal in vtrful muntelui de care-mi
Don J,'" a spllS ct
ucenic i$i
deja la revedere
de la toaIl
. ca noi toti eram intr-o stare de COIl$fiinca
excludea
Pentru noi, a
el,
doar ac
Eram
intr-o staJ c de rasboi total.
Toli, cu exceptia lui don Juan, Geaaro, Pablito, estor si cu
mine, -au
putin de virfu) munteiui, ca sa De
pe
Pablito, pe e tor si pe mine
ne transpunem in starea de
COIl$fiinta normala,
lnainte
facem acest )IJCIU, don Juan ne-a luat de brat si am
inconjurat impreuna virful muntelui.
- Intr-o clipa veti intentiona miscarea punctelor voastre de
asamblare, a sptlS el, ~i
0-0 sa va ajute nimeni. Acum sinteti SInguri. Trebuie sa va amintiti ca intends incepe cu 0 comanda,
echii vizionari puneau ca, daca
vor ai un
dialog mtenor, ar trebui
aiba unul 3$8 cum se cuvine. Pentru
vechii vwonari,
lecru insemna un dialqg despre vrljitorie
i accentuarea autoreflectiei lor. Pentru noii vizionari, nu
amna dialog, ci manevrarea dela$8ta aintentiei pnn inter

seno8Se.
mediul Wlor"'''

A repetat la ne f'U"$it ca manevrarea intenliei incepe cu 0


comanda data ue in uti; comanda te apol
pina devine
comanda ulturului, dupa care punctele de asamb1are deplaaU core punzator in clipa in care iuptatorii ating tarea de
lini ie interioara..
Faptul cl 0 asemenea manevra e te po ibila, a spus el, te
ceva deosebit de important pentru vizionarii veehi i noi deopobl a, dar din motive diametral opuse.
ace&tui fapt
le-a pellni vechilor vizionari
$i deplaseze punctul de asamblare in pozilii de visam .
in necunOSCtdil1
urabil; pentru noii vizionari
inseamna refuzul de a fi
brana, inseamna
de Vultur prin miscarea
lor
de asamblare intt-o pozipe de viss: ~iall, nllmita libertate
totala.
El a explicat ca vechii vizionari au descoperit ca e te po .bil miste puncta.1 de asamblare pina la limita
ui $i
-1lase fnat acolo, inlr-O tare de prima
elevata Din
~a P01Jti~ eiau vlDlI posibllitatea de a- . depJasa incet $i permanent punctele de asamblare in alte pozitii, dincolo de acea
limita - 0 rulizare uimitoare, indrllneatA, dar lipsita de sobrielate, pentru ca nu .-au reb as niciodata
punctelor lor
de asambJare sall poate nu au vrut -0 faca.
Don Jll8J1 a pus ca aventurieri care au de ale mire a muri
in lumea obi nuita
in lumi necuno ute, Je vor prefera
inevitabil pe ace tea, iar noii vizionari, dindu-$i seama ca predecesorii Jor alesesera doar - j himbe locul mortii, au aJun
a in\eleaga ce inutil era total. Era inutil a lupti pentru a-tl
donuna proapele, sa asamblezi aile lumi i, mai ale ,
pretuie ti unpo.lanta de sine.
Una dmtre cele mai inspirate decizii luate de noii vizionari,
a afu mat el, a fo t ac.eea ca nu au pel mi niciodata ca punctel
lor de asamblare sa se deplaseze permanent in orice alta pozitie
decit con uinta elevata, De pe acea pozitie au rezolvat practi

31

dilema mutili~ au
alege 0 alta lume in care

ca soiupa nu con

doar in a
mori, Cl in a opta pentru COIl,aiinta .

totaIa.

Don Juan a spus ca, alegind libertatea totala, noii VWOIlari


au continual, fara sa- . dea
b aditia predecesorilor lor $i
au devenit
celor
moaalea.
-- ca,
pune ...
e-a plical ca noli viziOll8Ji au
COIl tant pe tarintUl
tul de asamblare
facut sa se
pentnl a intoarce apoi
J?Ozi Ia Jjmita
ca
QPloscutului,
cind e e
bru ,Ie
fulgerul de-a lungul tntregului COCOII ~
din inteliolul ,.,.

don J

imediat

am ajWl niciodata jo. oi toti, b impactul unui aseallUlC8 act


cumplit, de neintele , ne-am deplasat punctele de asamblare i
am
alte Iwni.
AClDIl $tim ca am fo lasali
ne amintim de am$tiinta elevall si regasim totalitatea eurilor noastre. ~timt de asemenea,
ca, cu cit ne amintim jnai mull, cu atit bucuria $i mirarea noastra
int mai intense, dar $i indoie1ile $i zbaterea int mai marl.
e te ca $i cind am fi fo t luali doar sa fun ademeniti de eele mai cutezatoare inttebari despre natura $i soarta
omului, pint cind vom avea uficieDta energie, nu
ca
verifica'l) tot ce ne-a invatat don Juan, dar si ca sa
noi
in$ine darul Vulturului.

Jr_

de fOlia
a""",
de fo.,. vointei, pe care au transfoiDlat-o In fOJ18

intCJJdei printr-o viall impccabilL Intends


tutt1ror
se

de
ea libatatea

tl In ..
chiblimbarului, qa ca
COIl

con'....
"lnll

veti
voi tod, don J
I-1m tnbebat.
- DB, in mod .gur. daca avem
mi-a Itspuns el,
darul tltcut de Ultur OIIll.lui. Din
foarte putioi oameni inleleg ca DU avem nevoie dech de uticienta 61ergie, penbU a aecepta
dar
.aav.
Daca nu avem nevoie deck de adt, atunci trebuie sa deverum
ni$le harpagoni ai eJlCI'giei.
Dupa aceea, don Juan ne-a facut
ne transpunem intt-o
tare de coD$tiintA normala, Pe
Pablito, e tor $i cu
mine am in piapastie. Don }".I PI'pul
au fo t
mistuiti de foculla"ntric. Au inbat in
de
totala,
accepte rascolitorul dar
penbU ca au avut suficlenta
aI_~ ..., ...

Pablito. estor eu mine nu


murit in
aocea si nici ceilaiU ucenici
au dJit mai devreme - pedtru ca nu