Sunteți pe pagina 1din 7

Hernie de disc

Hernia de disc lombara


Degenerescenta normala a structurilor discului intervertebral (DIV) printr-un
proces de senescenta. Poate avea loc si degenerescenta precoce a DIV care
poate fi genetica( cu structuri de colagen de slaba calitate) sau poate fi
consecinta unor perturbari metabolice generale.
Cel mai frecvent afectate sunt persoanele din decada a-3a si a 4-a de viata,
perioada in care modificarile degenerative au evoluat prin eforturi prea mari
sau mobilizari exagerate.
Profesia se ia in considerare doar la varstele tinere. Sexul este implicat in
egala masura, desi la varsta a 3a , femeile fac mai frecvent hernie de disc
decat barbatii ( raport 2 : 1). Cea mai frecventa localizare este la nivel L4
L5 si L5 - S1.
Simptome:

durere lombara veche , evoluand in crize din ce in ce mai lungi si la


intervale din ce in ce mai mici sau debut brutal cu dureri lombare
atroce. Durerea are de obicei un traiect dermatomal

In functie de stadiu apar si parestezii cu traiect radicular

SCIATICA apare ca o agravare a starii pacientului, fie fara o cauza


evidenta , fie favorizata de un efort modest

Tot in functie de stadiu pot aparea deficite motorii ( scadere de forta


musculara) pe anumite grupe musculare( in functie de radacina
afectata).

La bolnavii cu hernie de disc lombara joasa apare sindrom de coada de


cal cu tulburari sfincteriene si sexuale,

Tratament:

initial tratamentul este simptomatic, presupunand repaus la pat si


medicatie antialgica: analgezice, antiinflamatoare, tratamentul
medicamentos va fi initiat si supravegheat de catre medic.

pacientul trebuie sa faca exercitiile recomandate de medic si de


fizioterapeut pentru a putea relua activitatile uzuale

Obiective:

prevenirea recurentei afectarii coloanei si reducerea dizabilitatii date


de durere

revenirea pacientului la activitatile zilnice

controlul posturii corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului

cresterea/mentinerea fortei musculare

asuplizarea coloanei vertebrale lombare

indepartarea amortelii, cauzate de lezarea anumitor radacini nervoase.

Electroterapie
Un complex de metode ce au la baza folosirea curentului electric in scop
terapeutic si profilactic. Se folosesc doua tipuri de curenti electrici: curent
continuu (galvanic) si curent discontinuu de joasa, medie si inalta frecventa.
Curentii de joasa frecventa sunt curentii diadinamici, TENS, Trabert.
Prin folosirea combinata a curentilor se obtin simultan efecte analgetice,
antialgice, decontracturante, vasculotrofice, de stimulare musculara.
Ultrasunetele se utilizeaza pentru efectele analgetice, vasodilatatorii,
miorelaxante pe care le induc. Cu ajutorul ultrasunetelor sunt introduse in
organism anumite substante, in scop terapeutic ( antiinflamator, analgezic,
decongestiv).
Kinetoterapia
Kinetoterapia ( gimnastica medicala ) este prescrisa de medic in functie de
stadiul in care se afla boala : acut-de inceput ( durere intensa, bolnavul
nu-si poate calma durerile nici culcat, prezinta contractura lombara, cu sau
fara limitarea mobilitatii ),
subacut ( durerile din culcat au disparut, bolnavul se poate misca in pat
fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe un scaun un timp
mai mult sau mai putin limitat, durerea fiind suportabila daca nu-si
mobilizeaza coloana ),
cronic ( permite pacientului sa-si mobilizeze coloana, durerile fiind
moderate, astfel incat nu-l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara ; in
picioare si la mers durerile pot aparea dupa o perioada lunga de timp ; pot
persista contracturi paravertebrale ), de remisiune completa ( intre

perioadele de boala evidentiate clinic )


In perioada acuta se recomanda:
1. reechilibrarea pacientului din punct de vedere reactiv stat pe burta cu o
perna sub abdomen/ pe o parte cu genunchii indoiti, presand pe aceeasi
zona cu perna/patul cu capul usor inclinat in jos/mangaierea blanda a zonei
lombare si caldura neutra in zona lombara
2.relaxarea generala pentru scaderea starii de tensiune psihica determinata
de durere si pentru decontracturare generala, inclusiv a zonei spateluiexercitii de respiratie profunda, cu expiratie prelungita si zgomotoasa
3. scaderea iritatiei nervului ( cand exista ) prin :
A. adoptarea unor pozitii ce atenueaza durerea pe spate, cu capul si umerii
ridicati pe o perna, genunchii indoiti cu un sul sub ei, picioarele sprijininduse pe talpi
- pe o parte, cu genunchii indoiti
- pe spate, cu soldurile si genunchii la 90 grade, cu gambele sprijinite pe un
scaunel
-oricare alta pozitie ce atenueaza durerea
B.tractiuni vertebrale la pat- pentrurelaxarea musculaturii lombare
tensionate ( care creste durerea prin intrarea intr-un cerc vicios pe care il
intretine ).

In perioada subacuta-continuarea exercitiilor de relaxare a


musculaturii lombare, trebuie tinut cont ca aproape toti pacientii cu
dureri lombare recidivante au o lipsa de suplete a musculaturii ( ceea
ce face ca la o aplecare in fata sau la rasucirea coloanei lombare sa
se intinda usor un tendon sau un muschi si sa apara durerea, o
miscare identica la o persoana cu elasticitate normala fiind bine
tolerata si neproducand simptome )

Programul Williams cuprinde 2 faze pentru acest sadiu, care se succed la


interval de 2 saptamani in cazul unei evolutii favorabile.
Program Williams faza 1
Ex 1-intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa cada pe
podea in pozitia intinsa, relaxat ; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea
flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor-musculatura posterioara a
coapsei )
Ex 2-intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii genunchi
deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi spre piept, se
tine aceasta pozitie pana se numara la 10, apoi se revine la pozitia de start
cu picioarele intinse ; se repeta de 3 ori ( pentru promovarea flexibilitatii

lombare si a ischiogambierilor )
Ex 3-intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului,
se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept ; se mentine
pozitia cat se numara pana la 10 ; se revine in pozitia neutra initiala si se
repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de 5 ori ( pentru
elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea
musculaturii abdominale )
Ex 4-intins pe spate cu mainile deasupra capului si cu genunchii indoiti, se
incearca lipirea zonei lombare de podea si in acelasi timp se contracta
musculatura abdominala ; se mentine aceasta pozitie pana la 10 si se repeta
de 5 ori ( pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare si
inferioare )
Ex 5-in sezut pe scaun cu mainile pe langa corp, aplecarea capului intre
genunchi, permitand mainilor sa ajinga pe podea ; se mentine pozitia pana
se numara la 3 ; se aduce corpul in pozitia initiala ; se repeta de 5 ori
( pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta
musculaturii lombare inferioare )
Ex din faza 1 trebuie facute de 2 ori/zip tr o perioada de 4 saptamani ;
daca la sfarsitul acestei perioade pacientul nu a avut dificultati in
performarea exercitiilor, se pot adauga ex de faza 2
Program Williams faza 2
Ex 1-intins pe spate, se indoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea ;
se roteaza bazinul si picioarele spre stanga si apoi spre dreapta ; se repeta
de 5 ori ( pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor )
Ex 2-intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine pana la
10, apoi se revine cu piciorul pe podea ; se repeta de 5 ori ( pentru
cresterea fortei musculaturii abdominale )
Ex 3-in picioare tinand mainile pe un scaun/masa ; genuflexiune cu revenire
in pozitia initiala ( ptr cresterea fortei musculaturii anterioare a coapseicvadriceps )
Ex 4-intins pe spate cu picioarele intinse la maxim, se ridica un membrul
inferior maxim posibil fara sa se produca disconfort ; se revine lent la pozitia
initiala si se ridica apoi MI opus ; se executa de 5 ori cu fiecare picior
( pentru promovarea flexibilitatii lombare, ischiogambieri, iliopsoas )
Ex 5-pe spate cu ambele MI ( membrele inferioare ) intinse , se aduce
piciorul drept pe genunchiul stang ; se roteaza genunchiul flectat spre
dreapta si apoi spre stanga in masura confortului ; se repeta apoi cu MI
opus , de 5 ori de fiecare parte ( pentru elasticitatea rotatoare a soldurilor )
Ex 6-in picioare, relaxat prin inspir si expir amplu, se apleaca in fata usor
trunchiul din solduri, cu genunchii intinsi ; se incearca atingerea podelei cu
degetele mainilor ; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara si IG )
Ex din faza a 2 a trebuie facute de 2 ori/zi timp de 4 luni ; daca la sfarsitul
acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate trece la la faza 3

In perioada cronica se continua cresterea supletii lombare si tonifierea


musculaturii slabe
Cresterea supletii lombare :
-prin exercitii de basculare a bazinului-Faza 3 a programului Williams ( sunt
esentiale ptr pacientii la care se accentueaza durerea la cresterea curburii
lombare-a lordozei, pot agrava simptomatologia in unele cazuri, cand nu se
executa ; cei care beneficiaza sunt urmatoarele categorii : pacientii cu
cresterea marcata a curburii lombare, obezii cu distributie abdominala, cei la
care mersul in pozitie dreapta este inconfortabil, cei care au simptomatologie
cand stau pe spate /burta, dar nu si pe o parte cu soldurile si genunchii
indoiti, cei la care cand testarea flexiei lombare este mai putin dureroasa si
mai liber realizata decat extensia lombara )
Initial ex ercitiile se efectueaza in pat, apoi pe o suprafata ferma si, in final,
in picioare ; de retinut inca o data ca obiectivul principal il reprezinta
aplatizarea curburii-lordozei lombare
Ex 1-intins pe spate cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati,
picioarele pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese ; pacientul
preseaza ferm lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali ;
dupa, este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu
mentinerea contactului lombei aplatizate ; cea mai frecventa eroare este
reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu fesele, crescand
astfel curbura lombara si obtinand efectul contrar-accentuarea durerii ; se
efectueaza de 10 ori de 2 ori/zi, treptat ajungandu-se la 20 de 2 ori/zi la cei
peste 50 ani, respectiv 40 de 2 ori/zi la ceilalti ; gradat dupa o perioada de
timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie intinse
complet ; dupa 4 saptamani se poate trece la ex din picioare.
Ex 2-in picioare, cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta ; se
aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete ; se apropie treptat calcaiele de
perete, mentinind contactul lombei cu acesta
TONIFIEREA MUSCULATURII SLABE ( ABDOMINALE SI EXTENSOARE
LOMBARE )
Scopul este ca trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a bazinului si de
asemenea o presiune de abdominala de preluare a unei parti din presiunea
transmisa discurilor dintre vertebre
Pozitia neutra a bazinului este conditionata de intinderea musculaturii
extensoare ( extensorii paravertebrali si psoasiliacul ), dar si de tonifierea
abdominalilor ( care trag in jos de pubis ) si a fesierilor ( care trag in jos de
fata posterioara a bazinului )-deci muschii care vor realiza bascularea
bazinului cu delordozare
Ex 1-intins pe spate, cu genunchii indoiti la 90 grade si lipiti unul de altul,
talpile pe pat ; se incearca ridicarea lor spre tavan, tot timpul zona lombara
in contact cu patul ( cea mai buna contractie concomitenta a musculaturii
lombare si abdominale ) ; se poate realiza progresiv cu genunchii tot mai

intinsi, dar avand grija ca zona lombara sa ramana in contact cu patul


Ex 2-intins pe pat, cu genunchii la 90 grade, talpile pe pat ; se ridica capulumerii-trunchiul ( bratele intinse ), pana cand palmele ajung la 10 cm, apoi
se revine ( pentru dreptii abdominali ) in continuare, ridicarea trunchiului se
face cu mainile lateral de genunchi ( stanga-dreapta )
Ex 3-in patrupedie, pentru corectarea lordozei lombare-se suge peretele
abdominal, se mentine 5-6 secunde, se repeta-ptr transversul abdominal
IN FAZA DE REMISIUNE COMPLETA, se face un program de prevenire a
recidivelor, asa-zisa scoala a spatelui , cu 3 obiective principale :
1. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si a bazinului
2.inzavorarea ( inlacatarea ) coloanei lombare
3.mentinerea fortei musculare ( musculatura trenului inferior si fesierii )

Se recomanda ca exercitiile sa fie efectuate la indicatia si sub supravegherea


kinetoterapeutului. Cu ajutorul unui program de exercitii bine structurat, bolnavii isi
activeaza circulatia locala, ceea ce ajuta la reducerea inflamatiilor si durerilor, la
eliminarea produselor metabolice si la refacerea articulatiilor afectate. Pare simplu, dar
procesul in sine este extrem de complicat, deoarece fiecare pacient este unic: are o
anumita boala, un sistem imunitar specific, boli asociate etc., de care trebuie sa tinem
cont atunci cand elaboram programul de exercitii.
Exercitii pentru hernia de disc cervicala:
1. Se intoarce incet capul spre stanga, apoi cu ajutorul mainii aplicate pe barbie se mai
mobilizeaza capul cativa centimetri spre stanga. Se mentine in aceasta pozitie 20 de
secunde. Apoi se repeta miscarea identic si spre partea dreapta.
2. Capul se indoaie spre stanga si, prin miscari usoare, se incerca pozitionarea urechii
stangi pe umar. Cu mana stanga se aplica presiune pe tample pentru a forta putin
miscarea. Se mentine aceasta pozitie 20 de secunde, apoi se repeta miscarea identic si
spre partea dreapta.
3. Capul se apleaca inainte si se incearca atingerea pieptului cu barbia. Este necesar ca
umerii sa fie relaxati. Se mentine pozitia 20 de secunde si apoi miscarea se repeta.
4. Bolnavul sta in decubit dorsal (intins pe spate) cu genunchii intinsi si cu o perna sub
cap si gat pentru suport. Se flecteaza capul (se indoaie) si se mentine pozitia timp de 10
secunde, apoi se relaxeaza. Miscarea se repeta de 10 ori.
Exercitii pentru hernia de disc lombara (preluate din programul Williams):
1. Bolnavul sta in decubit dorsal (culcat pe spate) si flecteaza si intinde genunchii.

2. Pacientul sta culcat pe spate si trage un genunchi cu ambele maini, la piept, incercand
sa atinga fruntea. Se procedeaza la fel si cu celalalt genunchi.
3. Pacientul executa miscarile ca la exercitiul precedent, insa cu ambii genunchi
deodata.
4. Bolnavul sta in decubit dorsal, cu mainile sub cap si isi trage un genunchi la piept cat
mai mult, apoi celalalt, apoi ambii deodata.
5. Se sta in decubit dorsal, cu bratele ridicate pe langa cap in sus, genunchii flectati la 90
de grade cu talpile pe podea. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre sol, se
contracta muschii abdominali si se ridica usor zona sacrata de pe podea. Se revine la
pozitia initiala si apoi se repeta exercitiul.
6. Pacientul sta sezand pe scaun, cu genunchii mult departati. Se apleaca mult inainte
astfel incat sa atinga cu mainile solul de sub scaun. Se mentine aceasta pozitie 4-5
secunde, se revine, apoi se repeta. Fiecare exercitiu prezentat mai sus se executa de 3-5
ori, repetandu-se de 2-3 ori pe zi. Dupa 2 saptamani, acestor exercitii li se pot adauga
urmatoarele:
7. Pacientul sta in decubit dorsal, cu genunchii flectati si talpile sprijinindu-se pe podea.
Se apleaca ambii genunchi deodata spre dreapta, apoi spre stanga, pana ating solul.
8. Bolnavul sta in decubit dorsal, calcaiul drept il aseaza pe genunchiul stanga si executa
o abductie cat mai interna a soldului drept, pana se atinge cu genunchiul drept solul,
apoi se inverseaza.
9. Pacientul sta in decubit dorsal si ridica alternativ cat mai sus cate un membru inferior
extins (fara a indoi genunchii).
10. Bolnavul sta in ortostatism (in picioare) si executa genuflexiuni sprijinindu-se cu
mainile de spatarul unui scaun. Spatele trebuie tinut perfect drept, iar calcaiele raman
pe sol in timpul exercitiului.
11. In decubit dorsal, se executa bicicleta cu bazinul mult basculat.
Se pot face si exercitii din pozitia atarnat: cu fata sau spatele la spalier, ridicari de
genunchi la piept, rotare genunchi stanga-dreapta, bascularea membrelor inferioare.