Sunteți pe pagina 1din 11

MASINI SI ECHIPAMENTE

PENTRU PREGATIREA
PATULUI GERMINATIV

FREZE
AGRICOLE

Rotaru Valentin Marian

Grupa 2103 / Anul I


Facultatea de Horticultura
Frezele agricole sunt destinate sa execute diferite lucrari
de maruntire si afnare a solului n vederea pregatirii patului
germinativ, sau lucrari de prasit, la adncimi de 6-25 cm, pentru
culturile de cmp, pomicultura , viticultura , legumicultura , la
prelucrarea terenurilor pentru pasuni si fnete, n terenurile
mlatinoase si turboase.
Organele active ale frezelor sunt montate pe rotoare care n
timpul lucrului se gsesc n micare de rotaie, primind micarea
de la priza de putere a tractorului, ct i n micare de translaie
determinat de deplasarea ntregului agregat.
n prezent, utilizarea frezelor la pregatirea patului
germinativ este extinsa datorita faptului ca acestea asigura o
buna maruntire si afnare a solului si permite folosirea mai
completa a puterii sursei de energie, desi prezinta dezavantajul
unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafata
prelucrata.

Dupa destinatie, frezele agricole se grupeaza astfel:


- freze pentru prelucrarea totala a solului
- freze pentru prasit
Dupa modul de dispunere a organului active (rotorul cu
cutite) frezele pot fi:
- cu rotorul orizontal
- cu rotorul vertical
Cerinte agrotehnice
Procesul de lucru executat de rotorul frezei consta in
urmatoarele faze:

Patrunderea cutitelor in sol, desprinderea feliilor de sol si


antrenarea lor in miscarea de rotatie; lovirea (ciocnirea) acestora
de carcasa frezei, maruntirea suplimentara a lor si nivelarea
stratului de sol maruntit cu ajutorul partii terminabile rabatabile a
carcasei.
Principalele cerinte ce se impun lucrarilor solului executate
cu ajutorul frezelor sunt:
Solul sa fie bine maruntit si afanat;
Freza in procesul de lucru nu trebuie sa contribuie la
pulverizarea si imburuienarea solului ceea ce din punct de
vedere agrotehnic reprezinta o mare deficienta;
Fundul brazdei trebuie sa ramana neted, fara creste;
Suprafata solului lucrat trebuie sa fie neteda si lipsita de
resturi vegetale.
Construcia frezelor i procesul de lucru
Frezele cele mai rspndite sunt cele purtate. O frez
purtat prezint urmtoarele pri componente principale: cadru,
rotor cu cuite i mecanisme.
Cadrul este prevzut cu un dispozitiv de prindere la
ridictorul hidraulic al tractorului i cu un capotaj de protecie
care se continu n partea din spate cu un oblon sau cu o bar cu
coli. Pentru reglarea adncimii de lucru a mainii, cadrul poate s
fie prevzut cu dou roi sau dou patine reglabile ca poziie n
plan vertical.
Rotorul cu cuite este organul principal de lucru al frezelor.
Este montat prin lagre sub capotajul de protecie i este
constituit dintrun arbore dispus orizontal, perpendicular pe
direcia de naintare, pe care sunt montate cuitele prin
intermediul unor discuri. Frezele sunt dotate cu un rotor sau cu
mai multe rotoare .

Mecanismele frezelor servesc pentru transmiterea


micrii la rotorul cu cuite, pentru reglarea adncimii de lucru,
pentru dezaxare n raport cu axa de simetrie a tractorului sau
pentru protejarea pomilor prin ocolirea acestora, n cazul frezelor
pomicole cu palpator.
Mecanismul pentru transmiterea micrii la rotorul cu cuite
trebuie s asigure turaia corespunztoare rotorului, care de
regul este cuprins ntre 200 600 rot/min pentru majoritatea
frezelor. Rotoarele frezelor pentru pajiti au turaia cuprins ntre
1000 1500 rot/min.
n timpul lucrului, datorit micrii de translaie
determinat de deplasarea agregatului i a micrii de rotaie a
rotorului, fiecare cuit va detaa o felie de sol pe care o va
deplasa n partea din spate, izbindo de capotajul de protecie,
realiznd concomitent mrunirea solului i distrugerea
buruienilor.

Construcia frezelor pentru prelucrarea totala a


solului
Frezele pentru prelucrarea totala a solului pot fi prevazute
cu rotor cu cutite dispus orizontal sau cu rotoare cu cutite
verticale.
Frezele cu rotoare orizontale sunt formate dintr-un
cadru pe care este montat rotorul, actionat de la priza de putere a
tractorului prin intermediul unei transmisii cardanice si a unui
reductor conic. Rotorul este acoperit de o aparatoare, prevazuta
n partea posterioara cu o portiune reglabila . Modificarea
adncimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotilor sau patinelor
de sprijin.

1 dispozitiv de prindere
la tractor;
2 rotor cu cuite;
3 disc;
4 cuit;
5 roat de reglare a
adncimii de lucru;
6 carcas;
7 oblon rabatabil;
8 transmisie;
9 mecanism pentru
reglarea adncimii de
lucru.

Construcia general a unei freze cu mai multe rotoare (freza


legumicol):

1 carcas de protecie,
2 cadru frez,
3 dispozitiv de
prindere la tractor;
4 cadru secie;
5 arbore pentru
transmiterea micrii la
rotoare;
6 cuite;
7 patin stabilizatoare.

Cuitele pot fi dispuse simetric sau asimetric fa de axa


longitudinal a mainii. Cuite pentru freze pot avea forme
diferite: cuite drepte (utilizate n construcia frezelor pentru
fnee i pajiti), cuite curbate (pentru majoritatea culturilor) i
cuite dalt (utilizate la frezele pentru lucrrile adnci ale solului).

Cel mai rspndit tip de cuit este cel curbat, n form de


L, cu limea cuprins ntre 10 i 15 cm. Cuitele curbate, de
regul, sunt cuite unilaterale, fiind construite s lucreze pe
partea dreapt sau pe cea stng. Ele se dispun pe rotor n
spiral (elicoidal), astfel nct s ptrund pe rnd n sol,
asigurnd un mers lin i uniform al rotorului.

Tipuri de rotoare de freze:

a
b

a. rotor cu ax orizontal cu cuite dispuse simetric (secie frez


legumicol):
1 cuite; 2 disc; 3 arbore secie; 4 cadru; 5 capotaj de
protecie; 6 patincuit stabilizatoare; 7 butuc;

b. rotor cu ax orizontal cu cuite dispuse asimetric (frez de


cmp):
1 transmisie cardanic; 2 grup conic ; 3 arbore; 4 disc; 5 cuit.

Forme de cuite pentru freze:

Frezele cu rotoare verticale sunt formate din mai


multe rotoare (4-12), dispuse n linie, fiecare rotor 2, fiind
prevazut cu mai multe cutite(2-4) de diferite forme (drepte,
curbate). La aceste freze, actionarea rotoarelor se face prin
intermediul unei transmisii cu roti cilindrice, montate ntr-o
carcasa comuna care formeaza cadrul frezei 1.
Limitarea adncimii de lucru se realizeaza prin intermediul
unui tavalug de tip Packer 4, care are si rolul de maruntire a
stratului superficial de sol. Pentru nivelarea solului freza poate fi
echipata cu o lama de nivelare 3

Construcia frezelor pentru prasit


Frezele pentru prasit sunt prevazute cu mai multe
sectii de lucru. O sectie de lucru este formata dintr-un rotor cu
cutite, o carcasa si transmisie pentru actionare. Rotorul
prelucreaza solul ntre doua rnduri de plante pe o latime b, la
adncimea a si ramn neprelucrate zonele de protectie e.

Pe suprafete mici se utilizeaza motosapele sau motofrezele care


sunt prevazute cu motoare proprii de 2-7 kW.

Constructia frezelor pentru prelucrarea solului pe rndul


de pomi sau vita de vie

Aceste masini sunt prevazute cu sectii de lucru mobile,


deplasate prin intermediul unor mecanisme care asigura
retragerea sectiei de pe rnd si readucerea acesteia n spatiul
dintre pomi sau vita de vie.
Freza este prevazuta cu o instalatie hidraulica formata din:
rezervorul Rz, pompa P, distribuitorul D si cilindrul hidraulic CH.
De cadrul 1 al frezei, se monteaza rotorul 3, prin intermediul unui
paralelogram deformabil 2. n timpul lucrului, agregatul se
deplaseaza printre rnduri si prelucreaza solul pe rnd, pe latimea
b. Cnd palpatorul ntlneste trunchiul unui pom sau buturuga a
unei vite, capata o miscare de rotatie n sens orar si printr-un
sistem de prghii comanda distribuitorul D, pentru retragerea
rotorului cu cutite. Ca urmare, sub actiunea cilindrului hidraulic
CH, mecanismul cu paralelogram deformabil se roteste n sens
orar. Dupa depasirea pomului sau buturugii, palpatorul sub
actiunea arcului 5, revine n pozitie 2 3 initial , deplasnd n sens
invers sertarul distribuitorului pentru comanda deplasarii rotorului
spre rnd.

Pregatirea pentru lucru:

Bibliografie

Toma D. si colab. Tractoare si masini agricole. Editura didactica si pedagogica,


Bucuresti, 1981

Caproiu St. si colab. Masini agricole de lucrat solul, semanat si intretinere a culturilor.
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982;

Sandru A. si colab. Exploatarea utilajelor agricole. Editura didactica si pedagogica,


Bucuresti, 1983;

S-ar putea să vă placă și