Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pancreatic
Cuprins
ANATOMIE
Pancreasul este o glanda cu dubla secretie - externa si interna - anexata duodenului. Prin
structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele salivare, motiv pentru care a mai
fost numit si "glanda salivara abdominala".
Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa, iar portiunea
stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit anterioposterior si este aplicat pe peretele posterior al
abdomeniului.
Directia transversala usor ascendenta de la dreapta spre stanga. De asemenea prezinta o
curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala.
Culoarea roz-cenusie devine rosie in timpul activitatii.
Suprafata are un aspect lobulat.
Consistenta - relativ ferma, dar elastica ceea ce face ca organele din vecinatate sa-si lase
amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune are aspect carnos.
Dimensiuni:
lungimea: 15 - 20 cm
grosime: 2 cm
Pancreasul este ceva mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
pana la 40 ani, pentru ca dupa 50 ani sa drescreasca treptat.
Greutatea este in medie de 80 grame.
Configuratie exterioara
Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Portiunea dreapta
orientata vertical e mai voluminoara si se numeste cap. Portiunea orizonatala, usor oblica in sus
si spre stanga se numeste corp; ea se termina ascutindu-se spre coada.
Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o
circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care
se curbeaza si se indreapta medial si in jos, prin spatele vaselor mezenterice superioare, se
numeste procesul uncinat. Intre cap si procesul unciant se formeaza o scobitura adanca incinzura
pancreatica.
Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fata anterioara prezinta
in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita tuyberozitatea omenala, spre stanga
prezinta o depresiune larga si putin adanca, impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata
inferioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera si vena lineala (splenica). Fata posterioara
priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se formeaza intalnirea fetelor si sunt:
superioare, anterioare si inferioare.
Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate avea forme diferite si poate fi lunga
sau scurta.
Situatie - Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. La
dreapta lui se gaseste duodenul, la stanga splina. El este impartit prin insertia mezocolonului
transvers in doua portiuni: supramezocolica si submezocolica.
Pancreasul raspunde primei vertebre lombare, el poate urca pana la a 12-a vertebra toracala
(situatie inalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situatie joasa), deci pancreasul
ocupa egipastrul, iar prin coada patrunde in hipocondrul stang.
Proiectia la suprafata corpului
Mijloace de fixare - Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care I se deschid
fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni lasate de organe:
flexura duodeno-jejunala, ansele jejunale si colonul transvers;
Uneori cele doua organe vin in contact, alteori raman indepartate, ele sunt legate prin
ligamentul frenico-lineal.
Structura
Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina.
La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care continua in
interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplet
lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa principala
(cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule
dispersate in tesutul exocrin - insulele Langerhans).
Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se varsa
inm ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in canalul
Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Vater, impreuna cu bila. Exista si
un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara invecinata.
Pancreasul endocrin este reprezentat de Insululele lui Langerhans, respandite difuz in tesutul
exocrin. Constitue 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea reticulo-capilara. In structura lor au: celulele A situate predominant in
centrul insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din
totalul celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul
endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la
reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulare A si B. Pancreasul endocrin
contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic: celulele PP.
Canalele excretoare ale pancreasului sunt: cel principal (Wirsung) si cel accesor (Santorini).
Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se deschid in duoden.
Ductul panctreatic - canalul lui Wirsung - strabate pancreasul de la coada spre cap, la egala
distanta intre marginea superioara si cea inferioara (mai aproape de fata posterioara). Ajuns la
nivelul capului, ductul se curbeaza in jos, apoi spre dreapta, se alatura ductului coledoc,
perforeaza impreuna tunica musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a
lui Vater. Aceasta proemina pe suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in varful
careia se afla orificiul de deschidere a ampulei in duoden.
Inainte de deschiderea ampulei ductul pancreatic are un sfincter format dintr-un manson de
fibre musculare netede.
Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden.
Ductul panctreatic accesor - canalul Santorini - ia nastere din ductul principal in locul unde
acesta se curbeaza in jos, de aici se indreapta, strabatand capul pancreasului spre duoden, unde se
deschide le 3 cm deasupra papilei mari, la nivelul papilei duodenale mici. Cand ductul Wirsung
este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului pancreatic in duoden.
Vascularizatie si inervatie
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hapatica si
mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice).
Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi dispozitie. Sangele
de la pancreas se varsa in vana porta.
Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si, in special, retropancreatici.
Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiac si plexul mezenteric
superior si lineal.
FIZIOLOGIE
Pancreasul exocrin - sucul pancreatic
Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid
limbede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. La om se
elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind
bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai
important fiind enzimele).
Componentele anorganice
Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces activ (insotit de cresterea
consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l). El antreneaza osmotic si
apa de-a lungul ductului pancreatic. Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata
in membrana apicala a celulelor epiteliale, care introduce concomitent in celula ioni de clor.
Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului.
PH-ul sucului pancreatic reflecta PH-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescand in alcaloza
metabolica si scazand in acidoza metabolica. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al
duodenului.
2.1. Definitie
Cancerul pancreatic este una dintre afectiunile maligne cele mai dificil de tratat si cu o rata a
mortalitatii extrem de ridicata pentru ca, deseori, este diagnosticat in stadii avansate. Este o
afectiune intalnita mai ales la persoanele varstnice, conform statisticilor varsta medie a
pacientilor diagnosticati cu cancer de pancreas fiind de 72 de ani.
Desi cauza exacta a aparitiei cancerului de pancreas nu este cunoscuta, exista o serie de factori
de risc care cresc sansa de aparitie a acestei boli:
-Fumatul. Sansele de aparitie a cancerului de pancreas la fumatori sunt de 2-3 ori mai mari decat
la nefumatori.
-Varsta. In aproximativ 70% din cazuri, cancerul de pancreas este diagnosticat la persoane cu
varsta peste 60 de ani.
-Alimentatia bogata in grasimi. O alimentatie bogata in grasimi si carne poate creste riscul de
cancer de pancreas.
-Pancreatita cronica. Inflamatia de durata a pancreasului a fost asociata cu cresterea riscului de
aparitie a cancerului de pancreas.
-Diabetul. Atat diabetul de tip 1, (insulino-dependent), cat si cel de tip 2 (insulino-independent, al
adultului) pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer de pancreas.
-Antecendentele in familie. Persoanele care au in familie cazuri de cancer de pancreas prezinta
un risc marit de a dezvolta aceasta boala.
-Expunerea la anumite substante chimice. Expunerea la pesticide, coloranti industriali si alte
substante chimice poate creste sansa de aparitie a cancerului de pancreas.
2.3. Simptomatologie
Majoritatea semnelor si simptomelor cancerului de pancreas nu sunt specifice, adica ele se pot
intalni si in alte boli. De aceea, este deosebit de important ca cei care prezinta urmatoarele
manifestari, sa se prezinte imediat la medic:
-Ingalbenirea pielii;
-Urina inchisa la culoare;
-Scaune deschise la culoare;
-Durere in partea superioara a abdomenului si in spate lui;
-Stari de slabiciune;
-Lipsa poftei de mancare;
-Greata si stari de voma;
-Pierderi inexplicabile in greutate;
-Constipatie.
2.4. Diagnostic
2.5. Tratament
In ultimii 25 de ani, s-au inregistrat putine progrese in ceea ce priveste tratamentul pacientilor cu
cancer de pancreas, insa la ora actuala exista trei abordari terapeutice majore: interventia
chirurgicala, radioterapia si chimioterapia.
Interventia chirurgicala presupune indepartarea tumorii, inainte de a se extinde la organele
invecinate si reprezinta singurul tratament eficient in cancerul de pancreas. Este posibila doar in
stadiile initiale ale bolii cand foarte putini pacienti sunt diagnosticati. Pentru stadiile avansate ale
bolii, care reprezinta majoritatea situatiilor, ramane varianta tratamentului bazat pe chimioterapie
si/sau radioterapie, care are ca scop incetinirea evolutiei bolii si imbunatatirea calitatii vietii.
Chimioterapia este o metoda de tratament bazata pe medicamente care opresc inmultirea
celulelor canceroase, in timp ce radioterapia foloseste energia radiatiilor X in acelasi scop.
In ultimii 10 ani tratamentul standard pentru cancerul de pancreas avansat s-a bazat pe
chimioterapia cu gemcitabina. Chimioterapia, in combinatie sau nu cu radioterapia, reprezinta
tratamentul standard actual pentru cancerul de pancreas avansat si metastazat.
Metastaze
Metastaze pulmonare
Metastaze hepatice
Durere prin invadarea plexurilor nervoase abdominale (este una dintre cele mai
durereroase boli abdominale)
necontrolabile
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sasi recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste
functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului,
rolul asistentei medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale
pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire
care este in functie de starea pacientului, investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile
chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita
o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie
intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de
simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta
medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii
permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului,
explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa),
dar care sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sai alunge teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul
digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile
bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta
trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
In tratamentul cancerelor din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului
digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea
sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a
caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta,
greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general
jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea
cateterului (prin refluxul sangelui in stazm).
La bolnavul cu cancer pancreatic operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile
de dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde,
hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul
(cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din
plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru
a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se
va incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul
patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie
flectata.
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o
aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie
sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi.
Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la
doua ore).
Examene de laborator
a)
Sange
Amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa primele simptome,
dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patagnomonica pentru pancreatita acuta;
Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai prost cu cat
VSH-ul crescut;
colestoza;
Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la bolnavii operati
b)
Urina
iritare renale);
a)
Examenul radiologic
irigigrafia
canalar pancreatic)
b)
tomografia
scintigrafia
EKG
Indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie, prin semne de
infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau
asociat unei pancreatite acute.
PUNCTIA ABDOMINALA
Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa apara lichid clar sau
hemoragic, amicrobian cu continut mare in amilaze.
1. Informatii generale
-Nume/ Prenume: M. C.
-Varsta: 74 ani
-Copii: 2 copii
-Profesie: pensionar
-Localitate: Iasi
-Diagnostic la internare: neoplasm pancreatic
-Data internarii: 15.04.2015
2. Obisnuinte de viata
3.Probleme de sanatate
5.Investigatii
-Eamenul sangelui
-Examenul urinii
-Alte examene de specialitate
6. Tratament
Tratament recomandat: chimioterapie
PLAN DE INGRIJIRE
Ziua Problema de
1.
Obiective
Intervenii
Evaluare
dependen
autonome+
-tulburri ale
-pacientul s
delegate
-i se va explica
somnului
fie linitit i s
(insomnie)
aib un somn
trebuie s
anxietate
cauzate de
adecvat de 8
procedeze
legat de
schimbrile
ore pe noapte
pentru a depi
evoluia bolii
provocate de
mai uor
sale i a
intervenia
modificarile
procesului de
chirurgical
cauzate de
ngrijire
intervenie;
necesar pe
viitor
i ali membri
-pacientul
-diminuarea
ai familiei s
prezint un
participle la
somn adecvat
procesul de
calitativ i
ngrijire;
cantitativ;
-administrarea
-P-72p/min;T-
la indicaia
36,4-36,8C;
medicului a
R-
unui sedativ
18resp/min;
care s ajute
TA:
pacientul n
130/60mmHg
vederea unui
somn
-alterarea strii
-stimularea
nentrerupt
-se va alege cu
de nutriie,
poftei de
atenie locul n
strii de
pierderea poftei
mancare,
care pacientul
nutriie
de mncare
pacientul s se
va mnca;
alimenteze
-meniul va fi
normal
variat i se va
ine cont de
preferinele
pacientului dar
i de restriciile
medicului
curant;
-se vor alege
alimente uor
-ameliorarea
de consumat;
-pacientul nu va
fuma nainte de
mas deoarece
diminueaz
pofta de
2.
-alterarea
-ameliorarea
mncare
-dac
senzorului
modificrii
alimentele par
modificrii
gustativ datorit
senzaiei de
fr gust se vor
senzaiei de
chimioterapiei
gust
consuma
gust;
alimente gtite
-funcii vitale:
cu mirodenii,
T-36,2-
sosuri;
36,8C;
-dac
R-
alimentele par
18resp/min;
-ameliorarea
mmHg;
sos, fructele cu
P-84puls/min
fric;
-dac
alimentele par
prea dulci se
vor alege
deserturi fr
zahr, fructe
proaspete;
-dac
alimentele par a
avea un gust
metalic se vor
prefera produse
lactate, cartofi,
orez
-pentru a
-dificultate de a
-pacientul s
nghii datorit
mucozitei
dificulti de
provocat de
nghiire
consuma
tratamentul
prnzuri
chimioterapic
semilichide (cu
adaos de creme,
lapte, sucuri),
preparate
mrunite sau
mixate;
-pentru a calma
durerea
provocat de
mucozit se vor
propune
alimente reci
sau ngheate
-pentru a
conferi o
-pacientul nu
mai prezint
nghiire
senzaie placut
gustului se vor
prefera sucurile
de lamiae
ndulcite,
acestea vor
diminua saliva
3.
-alterarea
-pacientul s
-pacientul
alimentaiei-
prezinte
lichide 1,5-2l
prezint
constipaia
eliminri n
pe zi;
eliminri n
limite normale
limite
exerciii fizice;
normale;
-alimentaia va
T- 36,4-
conine legume
36,8C;
verzi fierte,
R- 17resp/min
fructe;
-la indicaia
medicului se
administreaz
medicamente
laxative sau se
efectueaz
clism
-deshidratare
-pacientul s
evacuatoare
-se vor evita
cauzat de
fie echilibrat
factorii care
mai prezint
greuri i
hidroelectroliti
declaneaza
vrsturi
vrsturi
vrsturile;
-se
administreaz
antiemetice;
-administrarea
soluiilor
perfuzabile de
electrolii;
-va liniti
pacientul iar
dac este
posibil, va fi
mutat ntr-o
camer separate
-pacientul nu
4.
-durere
-pacinetul s
abdominala
cauzat de
durere
prezena colicilor
-monitorizarea
-pacientul
-gsirea
diminuare a
mpreun cu
durerilor dup
tratamentului;
antalgice;
-T- 36,2-
-administrarea
36,8C; TA-
de calmante la
130/80mmHg
indicaia
medicului;
R-
-asigurarea
18resp/min;
confortului
P- 80p/min
pacientului,
linitirea
acestuia n
vederea
diminurii strii
de anxietate
provocat de
durere;
1. Informatii generale
-Nume/ Prenume: S. I.
-Varsta: 54 ani
-Copii: 4 copii
-Profesie: pensionar
-Localitate: Constanta
-Diagnostic la internare: neoplasm pancreatic
-Data internarii: 15.04.2015
2. Obisnuinte de viata
3.Probleme de sanatate
5.Investigatii
-Eamenul sangelui
-Examenul urinii
-Alte examene de specialitate
6. Tratament
Tratament recomandat: chimioterapie
PLAN DE INGRIJIRE
Ziu
Problema de
a
1.
dependen
-dificultate n
Obiective
-s-i
a dormi i a se exprime
diminuare
odihni.
epuizrii n
cel mai
scurt timp.
- s doarm
6 ore pe
noapte
anxietate
legat de
evoluia bolii
sale i a
procesului
de ngrijire
necesar pe
viitor
-pacientul
prezint un
somn
adecvat
calitativ i
cantitativ;
- refuzul de a
- s nu mai
se alimenta i
prezinte
hidrata.
refuz n a se
alimenta.
-administrarea la
36,4-36,8C;
indicaia medicului a
R-
18resp/min;
ajute pacientul n
TA:
130/60mmH
nentrerupt
- asistenta medical va
avea n vedere
urmatoarele:
- aerisirea salonului;
- pacientul
se
alimenteaz
corespunzto
r
necesitilor
organismului
.
- linitirea pacientului,
Grad de
-observarea cauzei
problemei
- schimbarea lenjeriei
de pat i de corp ori de
ori este nevoie;
- educarea pacientului
importana consulmului
de alimente sntoase si
grupele din care acestea
fac parte
- servec pacientul cu
alimente la o temp
moderat, la ore
regulate, prezentate ct
mai apetisant,las
dependen:
4
pacientul s aleag
alimentele dup
gusturile sale
respactnd
contraindicaiile
regimului
2.
-alterarea
-ameliorarea
senzorului
modificrii
fr gust se vor
modificrii
gustativ
senzaiei de
consuma alimente
senzaiei de
datorit
gust
gtite cu mirodenii,
gust;
sosuri;
-funcii
vitale: T-
acide se prepar
36,2-36,8C;
legumele cu sos,
R-
fructele cu fric;
18resp/min;
TA:120/70
mmHg;
deserturi fr zahr,
P-
fructe proaspete;
84puls/min
chimioterapiei
-dificultate de
-pacientul
-pentru a facilita
-pacientul nu
a nghii
s nu mai
deglutiia se vor
mai prezint
datorit
prezinte
consuma prnzuri
dificulti la
mucozitei
dificulti
nghiire
provocat de
de nghiire
tratamentul
chimioterapic
mixate;
-pentru a calma durerea
provocat de mucozit
se vor propune alimente
reci sau ngheate
-pentru a conferi o
senzaie placut
gustului se vor prefera
sucurile de lamiae
ndulcite, acestea vor
diminua saliva
3.
-alterarea
-pacientul
-pacientul
alimentaiei-
s prezinte
2l pe zi;
prezint
constipaia
eliminri n
eliminri n
limite
fizice;
limite
normale
-alimentaia va conine
normale;
T- 36,4-
fructe;
36,8C;
R-
se administreaz
17resp/min
medicamente laxative
sau se efectueaz
-pacientul nu
cauzat de
clism evacuatoare
- s nu mai -observarea cauzei
prezinte nici problemei
greuri i
un semn de
vrsturi
-deshidratare
vrsturi
- efectuarea zilnic a
deshidratare bilanul hidric msurnd
cucontiinciozitateinges
tia i excreia delichide,
- cntrete zilnic
bolnavul,
corecteazdezechilibrul
hidric prinhidratare
nfuncie de
ionogramaseric i
urinar,
- corecteaza
dezechilibrul acidobazic n funcie de
rezerva alcalin la
indicaia medicului,
- recolteaz snge
iurin pentru examene
chimice i
bacteriologice,
-asigur
igienacorporalriguroas
a,
- schimb lenjeria de
mai prezint
pat i corp.
4.
-durere
-pacinetul
-monitorizarea
-pacientul
abdominala
s nu mai
funciilor vitale;
prezint o
cauzat de
prezinte
-gsirea mpreun cu
diminuare a
prezena
durere
durerilor
antalgice;
dup
-administrarea de
aplicarea
calmante la indicaia
tratamentulu
medicului;
i;
-asigurarea confortului
-T- 36,2-
pacientului, linitirea
36,8C; TA-
acestuia n vederea
130/80mmH
diminurii strii de
g;
anxietate provocat de
R-
durere;
18resp/min;
colicilor
P- 80p/min
1. Informatii generale
-Nume/ Prenume: M. J.
-Varsta: 51 ani
-Copii: 1 copil
-Profesie: pensioner pe caz de boala
-Localitate: Ilfov
-Diagnostic la internare: neoplasm pancreatic
-Data internarii: 15.04.2015
2. Obisnuinte de viata
3.Probleme de sanatate
5.Investigatii
-Eamenul sangelui
-Examenul urinii
-Alte examene de specialitate
6. Tratament
Tratament recomandat: chimioterapie
PLAN DE INGRIJIRE
Ziu
Problema de
a
1.
dependen
-dificultate n
Obiective
-s-i
a dormi i a se exprime
diminuare
odihni.
epuizrii n
cel mai
scurt timp.
- s doarm
6 ore pe
noapte
anxietate
legat de
evoluia bolii
sale i a
procesului
de ngrijire
necesar pe
viitor
-pacientul
prezint un
- nvat pacientul
spractice tehnici de
relaxare,
-se vor ncuraja i ali
membri ai familiei s
participle la procesul de
ngrijire;
-administrarea la
indicaia medicului a
unui sedativ care s
ajute pacientul n
vederea unui somn
- refuzul de a
- s nu mai
se alimenta i
prezinte
hidrata.
refuz n a se
alimenta.
nentrerupt
- asistenta medical va
avea n vedere
urmatoarele:
somn
adecvat
calitativ i
cantitativ;
-P72p/min;T36,4-36,8C;
R18resp/min;
TA:
130/60mmH
g
- aerisirea salonului;
- pacientul
se
alimenteaz
corespunzto
r
necesitilor
organismului
.
- linitirea pacientului,
Grad de
-observarea cauzei
problemei
- schimbarea lenjeriei
de pat i de corp ori de
ori este nevoie;
- educarea pacientului
importana consulmului
de alimente sntoase si
dependen:
4
-alterarea
-ameliorarea
senzorului
modificrii
fr gust se vor
modificrii
gustativ
senzaiei de
consuma alimente
senzaiei de
datorit
gust
gtite cu mirodenii,
gust;
sosuri;
-funcii
vitale: T-
acide se prepar
36,2-36,8C;
legumele cu sos,
R-
fructele cu fric;
18resp/min;
TA:120/70
mmHg;
deserturi fr zahr,
P-
fructe proaspete;
84puls/min
chimioterapiei
-pacientul
a nghii
s nu mai
deglutiia se vor
mai prezint
datorit
prezinte
consuma prnzuri
dificulti la
mucozitei
dificulti
nghiire
provocat de
de nghiire
tratamentul
chimioterapic
mixate;
-pacientul nu
-alterarea
-pacientul
-pacientul
alimentaiei-
s prezinte
2l pe zi;
prezint
constipaia
eliminri n
eliminri n
limite
fizice;
limite
normale
-alimentaia va conine
normale;
T- 36,4-
fructe;
36,8C;
R-
se administreaz
17resp/min
medicamente laxative
sau se efectueaz
-pacientul nu
cauzat de
clism evacuatoare
- s nu mai -observarea cauzei
prezinte nici problemei
greuri i
un semn de
vrsturi
-deshidratare
vrsturi
- efectuarea zilnic a
deshidratare bilanul hidric msurnd
cucontiinciozitateinges
tia i excreia delichide,
- cntrete zilnic
bolnavul,
corecteazdezechilibrul
hidric prinhidratare
nfuncie de
ionogramaseric i
urinar,
- corecteaza
dezechilibrul acidobazic n funcie de
rezerva alcalin la
indicaia medicului,
- recolteaz snge
iurin pentru examene
chimice i
bacteriologice,
-asigur
igienacorporalriguroas
a,
mai prezint
- schimb lenjeria de
pat i corp.
4.
-durere
-pacinetul
-monitorizarea
-pacientul
abdominala
s nu mai
funciilor vitale;
prezint o
prezinte
-gsirea mpreun cu
diminuare a
durerilor
diminueze
antalgice;
dup
in
-administrarea de
aplicarea
urmatoarele
calmante la indicaia
tratamentulu
24 de ore
medicului;
i;
-asigurarea confortului
-T- 36,2-
pacientului, linitirea
36,8C; TA-
acestuia n vederea
130/80mmH
diminurii strii de
g;
anxietate provocat de
R-
durere;
18resp/min;
P- 80p/min
Concluzii
Bibliografie
1.BJENARU O., POPESCU C.D., TIU C., MARINESCU D., IANA GH. Ghid de
diagnostic si tratament pentru avc. RevistaRomn de Neurologie 2004;
2.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele
de simt.