Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
/".
d.
LIELIESTII
fILMIliA171
1885
1901 r,
fammoinge
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BACALBIASA
1.E5T11
DE
LT DAT
1885 1900
VOL. h
.----dg----
ET2C1711F.TYI
buada Drehu:kinu, 11
1928
www.dacoromanica.ro
ANUL 1.885
* * *
0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agitat/ in presh e Chestia Cumulului".
Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca din
initiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa modereze abuzul.
Proectul e..4e votat si devine lege.
tall
/a 1871.
ma-
parerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.
5 ---
puite I
au dreptul sa le atinga t
Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, ti e a
painea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti reprezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracesc
poporul sarac I
'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a utorut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishior
tel.
Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locatenentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de Piatra
Neamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,
directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de explozia
intamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboi
la 1916.
**
tutulor inaltilor oaspeti t pranz de gala, defilari de trupe, reprezentatre festiva la Teatrul National.
* * *
www.dacoromanica.ro
.Bucuregi, 29 Septembrie
111
Octombrid 1889
politj c.
In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indulgenta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna
senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruter
Pub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oaMeni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.
si attn.
Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-
tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cerculu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.
In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mucenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in humete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziarulut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numele
prietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele comerciantilor.
La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garanaziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru
1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasornicarn, cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,
mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redactia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". ambele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipografilor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile cu
steaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase de
pograf
www.dacoromanica.ro
.;;- 10
-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,
La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunitnatul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, si
rnai departe, lummat cu gaz.
.*
zile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a chemat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote din
urrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,
Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ion
Ghica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.
Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialiva
intrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthri
maxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-
tath do ziarele evreiesti din stringlate. Pe tema persecutiilor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea
Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-
www.dacoromanica.ro
11
(35 000
galbeni
2) Crznestii si Flicd$enit.
,
3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.
Banchcrii fralii WeissengrUn.
1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.
2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.
12.000 galbeni.
7)." Buhaia
Lent.
Bancherul Theiler.
1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat
'1506 Mei, 40.000 galbeni.
In Banat.
Manifestul erea semnat:
Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",
Manifestul chema pe Romani la luptri.
Sa se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.
inane".
Vae Victis I..."
www.dacoromanica.ro
12
neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Patut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat In
tot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape
na lor
tie
Dar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director
si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sau
Nicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestuine 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cere
guvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1somania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea lui
Nicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,
George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti ho
rani transilvaneni.
Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0pozitia e in picioare.
Presa protesteaza cea d'intai.
0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,
gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoarea
protestare-
.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, Alexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. Droo
Banciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.
416 Seplemhrie 1885.
Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul
fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".
Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti romnil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura crunta
care-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcera
repede in tar6
1)
Breitionzr
- 13
teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar politia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re an
starutati..
--- 14
Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,
*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.
Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA
tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face feta
evenimentelor.
multurniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, bogatii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bogati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind dela
o intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un alt
evreu.
Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Octombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-
Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colaborator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la Bukarester
Freie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,
Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.
Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,
Rubin si Armand Levy.
Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Ii
s'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protectori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apere
guvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.
Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felul
sau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prin
anul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medic
din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul
[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzat
din tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1
15
les a prirtisit numele 'de Rozentald $r a pk.4t adaMul Coldrul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%
t **
Acurn cateva cuvinte de4re teatru.
*mai reintoarce.
-succesul nul.
10
oaie si fara Joe de sunk nu putu misca publieul. Stefan Itrhan, plin de talent si de verka, nu invatase rolut, St. Mateescui
Normano,
1. Balcnarn
17
ullat ju-
Ce facem cu casele?
Se spunea crt Cogalniceanu ar fi riispuns in surdinti:
Oasele sr. le
garo-rumeliote.
nainta, trupele Austriace vor intra In Serbia In ajutorul trulor sarbe, printul Alexandru de Batenberg ordonrt incetarea Inainttirei si Inceperea lratativelor de pace.
*
www.dacoromanica.ro
-- 1 0
conservator cad de acord S i jibIic programul coalitainei
pentru rasturnare, cele Aloud particle sunt reprezentate prin
ddua conntete:' tinul compus din .Dumitru'.Brtitianu, Mandl
Cbgalniceanu i general haralitnibie[Celatalt prin Lascar Ca-
lost cg, pe cand cupola francezit a rezistat tutulor experientelor, cupola germana s'a dizlocat, s'a desfcut $1 a pleznit sub
cele-.30 lovituri convenite ale tunurilor de 150 atAt Krupp cat
*i de flange.
,
*
*
,
--
20
ANUL 1886
21
- 'Marti 4
22
Narbal, I. Petrescu."
narnilcar, Ionescu.
Malachon, Costescu.
loazar, Lugosanu.
Giscon, T. Petrescu.
Tyrphon, Papadopold.
Topha, D-na A. Manolescu.
Dacia, etc.
23
unui mare grup de moldoveni, combate o conventiune !hateatA de guvern cu Bence Nationalii. Peste cateva zile la Senat,
0;ut BrAtianu sustine un proect de lege pe care it combate Beimdea Mitic pre*edintele Senatului, tar Senatul voteezti cu
preSedintele.
,
Bineinteles guvernul nu a cAzut, dar Ion BrAtianu' smite
EA incepe srt alba prea multi dusmani si rivali. Apoi, ,uirandu-se in jurul sAu vede deodatti. golul, toti vechii lui tovarh*i de lupth din tinerete nu mai stint, Gole*tii au murit, C.
A. Rosetti a murit dupti ce l-epArAsit, fratele sau Dumitru I-a
larea nu se va face.
Minutele de enervare tree Inca.
La biurou secretarii .indeplinese cerintele regulamentukti;
,
cite*te apelul nominal, se citesc cOmunicArile, sumarul *6r.dintei precedente, etc.
In acest moment Mihail Cogilniceanu apare purtand
Se
www.dacoromanica.ro
24
La inceputur hinei. Martie, Curtea cu jurati judecal pro, cesul crimei din strada Soarehrt.
Pe strada Soarelm, astazi strada Teodor Arnan. locuiau sad
tii Miulescu tar ca chiriala aveau. pe a doamna. Maria PopcP.
vs& Intra zi Maria Pcpovici a fost gasita asasinata, iar ndv
made toate au cazut asupra sotilor Miulescu.
N'ae Mnilescu avea o tipografie pe care a exploata, tn acea,
sta tipografie a. aParut mai luta] ziarul 19,rPpfTrrile OnruliA Dar
25
tauza, aceasta.
Din partea apartril an Torbit q.Cadtilli. Barbu Delavran:tea, Gr. Paueeseu i Atanasiade. Partea eivilt, a kat rewezen-
It
D Costa-Foru a luat euvantul ,dupa pronuntarea verdictnIni, spre a lua aparana -condamnafilor vi a le proclama ino-cearta. Presedintele 1-a chemat la Prdine ebemAndu-I vi la resreetril lutrului jurlacat.
j, pentru ea sa nu mai
www.dacoromanica.ro
26
pr i iniiri e.
".
2/
--
Afara lumea ocupa. trotuarele simijlocul stradei. Pub lieu] in numatmare conduce pe Dumitru Bratianu fleas& ut-i
cere A. se puna in cap spre a merge la Camera. Dar Dumitru
Bratianu spune lumei ca ora e prea tame st care sa vie a
doua zt spre a urea Dealul Mitropoliei.
A doua zi la Camera Ion Bratianu cere deputatilor sa amane discutia pana ce vor veni dela B,erlin oarecari lamuriri
pe care le-a cerut ministrului nostru.
Si Camera admite arnanarea iar Conventiunea Consularti
a inmormantata pentru totdeauna.
Adevarul era ca i lon-Bratianu, ca $i majoritatea parlamentului .nu aprobau Conventiunea care fusese ceruta de guvernul german. Gaud Dumitru Bratianu a refuzat sa mearga
la Camera s] a sfatuit lumea sa se potoleasca, el stia ea a douo.
zi seful guvernultn va scoate Conventia dela ordinea zilch
Ion Bratianu avea, insa nevoie sa-si legitimeze actul sn .
sa se apere in fata Berlinului punand inainte revolta opiniei
publice; asi putea spune. chiar ca agitatia era inspirata si in.
curajata de seful.guVernului.
Cat . prive$tedespre, indignarea opiniei publice", nu tre .
bue sa-1 atribunn o prea.mare importanta, opinia publica."
era lumea de agent! electorali $i alti politician] cari, in mare
majoritate, profitau de toate prilejurile spre a rasturna guver.
nul spre api. Iua. locul Ia. binefacerile bugetare.
Opozitia,--4 precum 'au vaztit cititorn
era reprezentata
Mai mutt tle 'atm fiberalii disidenti. Dna grosul fortelor electorate 11 constituiau masa electorala conservatoare, in
schimb sefii partidului conservator, vechii conservatori. cari
an guvernat tara pana la 1876, stateau in. umbra.
Seful opozitiei, in actiune, era Dumitru Bratianu, iar la
toate intrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, 0. D.
Palach, Petre Gradisteanu, iar din partea partidului liberalconservator G D. Vernescu. int uyi liberal clisident Sinalirut
conservator care aparea la tribuna intruninlor publice era
Alexandru Lahovari un conservator mai tanar.
pescu.
La intruntrea dela Mite Eforiei, (Entre vechii conservatori !
2gi
zde bAte".
tad doboare.
29
camera priptului i cu revolverele In mama, 1 au stilt s semneze abdicarea. Apoi a fost scos afar& din ora.$ sub escortS
dinpreund cu fratele sa.u. Dar peste mai putin de o sd.ptdmama o contrarevolutie provocatd de Stambulof Pre$edinteie
Cameral, rdstoarnd guvernul provizortu in cap cu generalui
Gruief, pune in foe un alt guvern sub sefia tut Stambulof tar,
printul Alexandra este rechemat la Sofia.
Duminicd 17 August printul soseste in gars de Nord, insotit de fratii si Ludavic $i Francisc. Pe peron asteptau Ion
Bititianu, Dimitrie Sturza $i Eugen Sttitescu. apoi alte notabilitati, generalul Creteanu agihotant ai regelui si sir W
White (se pronuntd Ua it) ministrul Anghei la Bucuresti.
Prezenta singurrlui acestuia la gaff", d:n tot corpul diplomatic, era clovada cea mai band, eh' in Bulgaria se dedea
lupta intre influenta ruseascd t influenta englezd.
Cd.nd a scoborit din tren, printul a dat mna cu Ion
Brdtianu i ceitalti doi ministrii erica se imbrdtiseazd !ride lung
cu sir W. White. Printul multumea Anghei c. l'a readus pe
tron
nic s'a dus sd fard cura de and la Cdciulata. S'a oprit mai
Inti la Ramnicul Valcei si a descins. fire$te. la Eniccopie.
Episcouul oarabtie, sustinut de subtiori de doi cMugari
www.dacoromanica.ro
r 30
astepta pe mitropolit sus in capul sctirei. Mitropolitul infirm,
sustinut *i el tot la fel,,apare la intrare.
De sus episcopul, cum it fele., ii striga.:
Bineati venit scintitos,, bait prea sfintet
lar Mitropolitul de jos ii raspunde:
Bine v'am gst sntos, Inalt prea sfintet
S'a its mult de acest sehh-rib'de politeta intre ded oameni
cari nu puteau umbla flint sa fie purtati de ate doi oameni.
Printul Alexandru, de indata ce .51-a luat tronul a
Inteles ca nu-I va putea: pastra in potriva vointei Tarului
Alexandru; de aceea i-a trtmis o tele&rama cerandu-i sprijinul. Telegraina sfar*ea cu verbele ",713e Oarece Rusi un-a
dat coroana sunt gata sa o incredintez.' In mainile Suveranului ei."
tar tarul i-a raspuns:
Am primit telegrarna Altetei voastre. Nu pot aproba reIntoarcerea voastra in Bulgaria, prevazand urmarile sinistre
pe care le poate atrage-pentru . Bulgaria deja. atat de ineereala. etc. etc."
ad'ersarii politici. In re.staurantele din Bucuresti apar downno in doliu ai carom barbati cazusera In luptele politica.
In Bucure*ti toata opinia public% este simpatica printului, numai ziarul L'Independance Roumaine, organul ari,totratiei romarm care era rusofila. publica nurnai versiuni ostile
lui Batenberg.
De-abia intrat in Sofia printul Alexandru, in fate. ostAitiitei hotarita a Rusiei, este silit sa abdice. El adreseaza a
proelamatie catre popor finoi institue o regenta compusa din
Stambulof, Karaveloff *i. Multkarof, rniuisterul sub presedintra Jul Radoslavof.
Rusia a triumfat, ceeace la Bucuresti nu place *i nu convine. Dar *i Anglia a fost batuta diplomatice*te.
Anglia era acuzata ca a Impins pe principe In aventura
rutneliota, a l'a readus pe tron dar ca, In urrna, l'a parasit
ru.sinos. Si 'n, adevar, printill. de Batenberg Meuse lovitura
unirei cu. Rurnelia fara sit avizeze Rusia, din ambitie personala si numai dupa sfaturile Angliei.
Rusia a Inteles atonal ca nu .se mai poate bizui pe acest
principe.
31
vgd lumea adunndu-se in poarta Gradinei Episcopiei si in aeelas timp mi se paru ca aud rgsunand strigatele:
Triliasca Epocal
Dan sa deschid fereastra, insg in acelas Limp un zgomot
Ingrozitor izbucneste, geamurile mari ale redactiunei incep,
sa zboare. Si strigatele, lamurite acum: Jos Epoca 1" se aud.
Vreau sa fug, Msit retragerea imi este taiata. Un numar,i
de oameni cart vooifercaza, Injurg i lovesc cu bastoanele
infra ca o furtung.
32
sfdramate, etc.
Geamurile dela ferestre erau tanduri Camera administratiei avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor. aWind geamuri de o grosime neobicinuitd. de cel putin 6-7
centimetri Manifestaritii, neputndu-le sparge cu ba.toanele,
su scos pietre cubice din stradd si le-au repezit dela departare ; numai astfel au lendit.
Duna plecarca bandei un public numeros s'a adunat in
fata redactiei $i comenta intdmplarea.
Precilt irn] mai aduc aminte, in fruntea acestor manifestant]. se aflau urmatoru : Chita Vornicu, fost sluiba$ inferior
revizor Ware a
Ia po*tti.. Nae Clmeanu, fost cdrciurnar
L
accizele con.unale; Manolescu-Luvgu, comerciant; Toboc, TaRase Bilrbieru. Nita Berechet *i attn.
Dupd prdnz pe la orele 3 lianda s:a reintors.
pahhe.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
:
,
35
S4 'win, Ca lati. Siattna, Rosiorii-de-Vecle, Ilusi, Turnu Magurele $i provoadi cateva.balotagii. Avand in vedere moravurde
electorate ale eppcei acest rezultat e consiclerat ea o mare vie-
Episcopul Melhisedec era eel mai cult prelat de pc vreleuri si o figura foarte distinsa; cum fug, ereaa,cunoscut ca
rusofil si adversar al catolicisrnulut n'a putut nici odata ajunge la scaunul metropolitan.
Gheorghe Panu dorea de mult sa aduca ziarul sau
Lupta de la Iasi la Bucuresti. Cu aceasta intentie fiind, Pena
se ravage de la L'independance Boumame.
Erea pe la inceputul lui Septembrie. Intr'o zi Panu vine
Ia redactia Epocei unde ma cauta. Cronicele mele umoristice
s.emnato Radzz Tanc lard cat si articolele pe care le publicasem
tuine.i sale.
Vino diseara sa pranzim impreuna, vine si Caragiale.
-- Uncle ne intalnim ?
La ora 7 Ia Frascati.
Otelul DteteleSeanu sau Frascati erea tinut de dare un
icancez anume Gilet, fost buditar, adus in tarn de cM.re un
oatecare print roman. In mijlocul Curtei erea pc vremba aeeea o cladire cu mai multe camere imprejurul unui hol"
rotund, plus terasa pentru var. Aci erea instalat Restaurant ul Frascati".
ciului elegant.
La ,Abatorul vecl-du de la Colentina erea in Septembrie
petrecere; acolo se mance vestitul ficat de bivol si tot atat de
vestitele frigarui arnestecate cu fleet, rinichi, muschiu, etc.
www.dacoromanica.ro
ce'l avea inainte, declara ea. nu peale rarmine caci i se intoarce stomachul. De weea se urea in birja si perni repede
In ores sprea dejuna la Cav*a sau la otel Bulevard.
4nta douii antece: unul pus pe oare care versuri umoristice ale lui Nae Orilsanu, celalt un vechiu cantec de mahala.
Primul antec descria orghle bandelor electorate orga'izate de Popa Tache sub consen'atori:
q5ntccu1 incepea astfel:
Pe la Zece Mese
Pdrueli mat desr,
Pe la $apte Vuci
Bdtiii cu mdciuci,
`June le 1.14 Rsir
Petre Grddi$teann.
h traoe cu borcanu
Beizadea M712cd
Gdsi oala rflied,
Cd'i stratmtd la curd,
Rea la 'nolatiturd.
Eft. etc
www.dacoromanica.ro
37 -1onicit Prumosu mergea des in easu..aceea $i cazuse ainorezat de stApana casei-. Doamna glumea cu el si-i dedara
c nu-I erede e o mbeste, iar ea -dovada ea nu minte ii cerea
.sa.
Intotdeauna bland si zarnbind, niciociatii suparat sau incruntat,. desi era bolnav, desbracat si sarac lipit, ii intalneai
vara peste tot pe bietul Ionia,. Figura foarte populara a Bucurestilor, iarna era adapostit la manastirea Viforata din.Darnbovita, in primavara i se dedea drumul si pornea spre a-si
castiga hrana.
- 38.
Curtea e prezidatii de A. 13ugdat, mlnisterul public Ii tine
procurorul general Populeanu.
.1nraiii esiti la sorti sunt : As. Popovici, Fair Petrescu, C.
Ehnitzoglu, P. Brbittescu, M. Mrtgurearin, P. Popescu, G.
Beduleseu, M. Gabriel, I. Mazalu, G. Capsa, D. Basianu, G.
Bratianu.
Stoika Alexandrescu e apitrat de C. Bosie.
tin Codas.
Gheorghe Vernescu atacand pe procuror, publicul aplant
dt zgomotos. Presedintele ordong, exkulzarea celor cari au 6,
.
www.dacoromanica.ro
39
Tiindca Maiorescu Meuse comparatie Intre acest atentat i atacul germander la sala Slatineanu la 11 Martie 1871, Ion
'Bratianu spune ca la sato." Slatineanu nu liberaIii au trimis
wie studenti, ci Cesar Bo iliac, Vasile Boerescu, general Tell
urmeaza, Brilianu
'sit all. Rosati si cu mine
am des-
toarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i Iua locut.
Cu aceasta interpelare, junimistii sunt In opozitie.
Ion! Bratianu vazand ca numarul adversarilor siti spo-i
reste in chip consiclerabil, intrebuinteaza una din acele manvre care i-a reusit de mule ori. 0 intruni/S intima a majoqritatilor din Camera si din Senat e convocali in sala d(
`klinte a Senatului. Acolo Ion Briitianu rosteste un discurs plirt
:de ingrijorari patriotice, spuse ca nouri grosi se Ingramadese
aa orizorit, ca un rizboi ameninta si cii loninia poate sa fie
tI priffiejdie. Bratianu lasit sa se Inteleaga cum ca razboiul ag
apptea izbucni Intro Rusid si Austria din cauza Bulgaria!,
066t6tttr trebui sa ne Inclemne ca sa ne strangem randurile.
Face,..;dar, apel la opozitie ca sit uite rivalitatile si sa ajute guYerbul Ed poata thqu!neutralitatea..
Beizadea Mitica Ghica, presedintele Senatului, ia cuvan.
fiI si face acelas apel patriotic.
Desi intrunirea era nuniai a majoritatii, Petra Carp se
afla In said. Majoritatea afland, II chiama sti vorbeasca, dar Petre Carp sta impasibil; atunci Ion Bratianu anal e la tribune
es roaga pe Carp sa-si spun cuvantul.
puie Wei care
-- Petre Carp vorbeste ,care guvernului sit
este situatia externa dar aciaoga : In caz de conflict Romania
hici nl.i Nate, nici nu trebue s ritmaie neutra.
Petra Carp era Inca de atunci partizanul razboiului contra Rusiei, In alianta Austro-lingariei, politica careia i-a Famas consecuent pana a muril
Atunci Anastase Stolojan a propus, In aplauzele Aclunarii,
ca sa se voteze guvernului un credit de 30 milioane lei pentru inartharea titril. Adunarea aplaudit iar a doua zi, dupa o
scurta discutie, Camera voteaza creditul cu 99 voturi contra
al Dar proectul de lege spunea ca creclitul a acordat guvernului spre a Inarma tara i a-i pastra neutralitatea.
Mihail Cogalniceanu declarase, Intocmai' ca si Carp, cum
ica, in caz de razboi intro Austria si Rusia, Romania nu poate
ramane neutra.
Desi situatia externa era cam turbure, totus nu era alit
Ie primejdioasa in cat sa legitimeze alarmarea i masurile
'piceptionale ale Romaniei. Era numai o manopera a lui Brahianu: Bratianu profita, prindea un nou prilej prielme pentrul
Ca sa-si mentina situatia, sa puna nedumerirea tn spirite, sit
tlabeasea actiunea opezitiei, sit impiedice realizarea blocului
adversarileg
&U.
www.dacoromanica.ro
40
zitia hind singurul barbat de stet cu vederi largi i luminoaoe al carui cuvant va trebui ascultat In clipele ingrijitoare pe
care le trecea tara ei Europa.
Iar Pare Carp, gfidilat de vanitete, s'a dus la intrunire pt
a vorbit.
Punerea In scena a lui Ion Bratianu n'a izbutit decal sit
tina deparfe pe Petre Carp de cealalta opozitie i sa-1 pue in
neintelegere chiar ca propriul shit partid.
La Teatrul Dacia" se reprczinta o revista politica scrisa
de doi cumnati : Mk Negruti ei p. R. Rosetti (Max), revista
antituIata Zeftemelde". -Dela Cet C4tedntul i Al cuvdntul, a.
zeasta era tatilia revistii ce se juca in Buceresti.
Violentele din presa tree acum in parlament.
Nicolae Fleva este eroul epozitiei Ia. Camera, tattle interpelarile i cuviintarile liii provoaca, furtuni spaimantateare. LiberaIii snot furiosi contra lui si-I acopera de invective. Din cauza acestor violente un duel cu pistolul se face
intre Mihail Ferikide, ministru de externe i Nicolae Fleva.
Fleva este rilnit la mane dreaptil.
Ferikide era mint dintre Gei mai dibaci tragittori, do ae
ceea toga opozitia tuna cum ca Ferikidi a provocat pe Fleva
ammai en intentia de a-1. ucide.
Duna Fleva tree in opozitie i cei mai multi dintre tinerii
alesi de Ion Bratianu in Camera: GrupuI Take Ionescu, Constantin Disescu si C. C. Anion trece In opozitie. Take Ionescu,
face Intre N. Fleva si Emil Costinescu. Fleva acuza pe Coslinescu ca. a fast samsarul in chestia rascumpararii cailor
terate i ca, cu acel prilej, a castigat sute de mii de lei. Cosnescu raspunde tratnd pe Fleva drept calomniatetr, infam
ei las. Aclevarul era ca nimic nu fusese dovedit contra lui
Costinescu. Zilnic areasta e atmosfera In Camera.
Yiolentelor din Camera rilsound violent ale extraparlawww.dacoromanica.ro
41
prieten
mentare. In seara de 10 Martie Atexandru Bats
trece pe la Cofetaria Capsa fL
iiltun 41 hn Men FiIipescu
eomunica acestuia intentiunea de a pahnui pe Nicola() Xeno.
polu la el acasa.
Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental
Kointa Nationa Id i in acest ziar atacase pe Bai.
Filipescu se asociaz1 en Bals, amilndoi intrii. In casa lui
Xenopolu, Bals 11 palmueste ; Xenopolu ia un revolver si
trage 2 focuri dar gloantele se opresc in bhma lui Bale.
Afacerea se judec4 inaintea judeciitorului ocoluiui 1 care
condamna. pe Bals ca autor principal si pe Filipescu ca coal.
pliee la cafe 6 luni inchisoare, 400 lei amenda si 500 lei daune,
Se fac marl Incercari spre a se realize blocul Intregei
opozitiuni.
tegerile
Brtianu.
www.dacoromanica.ro
42 -,
www.dacoromanica.ro
43
sti
mai era inch' cineva la masti. Peste ateva minute aparo urt
cunescut tip al Bucurestilor; Costache Oprescu, percepforul
culoarei de galben. Oprescu Propune sit prelungim petrecerea
aa,Herdstriiu, dar Panu refuzd obiectand c trebue sit pleee
neaparat la Iasi cu trenul de ora 9 seara.
Pe la ora 7 pleam spre eras ; afard burnita si vrernea
nu .era veseld de loc. La ora 8 jum. Panu pleaa la gall Insotit de administratorul ziarului Alexandru Lefteriu.
A doua zi, la ora 9 dimineata, mti aflam In redactie undo
lucram. Redactia era instalatti in strada Noud, astdzi Edgard Quinet, in doud mici odd*, in fatii redactia, in dos administratia. In aceste doud mizerabile incaperi era redactat
unul din cele mai citite ziare din tard.
Deodatti fac iruptie cu mdinile la car 5 cu fetele aprinse,
C. D. Paladi i Nicolae Nicoreszu amandoi deputati opozitio.
nisti din Barlad.
Cum e cu Putintii ca sti fugd Panu? Cum se poate s3
.
www.dacoromanica.ro
44 -b.
i ft rodea. Am
avea curajul fizic.. nu se pules supune constrfingerii
jz privatiunilor. Numai aceast.1 seaima, care i-a lost in toati
Jviata, marca lui slthiciune, 1-a Indemnat s comitt faptul care
lin punctul de vedere al carierei lui politice, era egal cu o si-
spus-o
Inucidere.
sit
i'1
aptrat de Nicola() Blaremberg, N. Fleva, loan Labovary, Grigore Pilueescu i Dimitrie Poneseu. Penn s'a aptrat ei personaL
_ In Tuna Mai a ars Onera Comict din Paris. La Bumreeti, emotie adduct In lumea aristocratict. Oare un glurnet
n'a spus odatii ea: clacit e guturain la Paris stranutt Bucutretiu1?
Regele se duce la Iasi sit asiste la sfintirea nouei Catedrale dar opozitia fi eregtteete o prirnire semnificativt : pa
parcurs trei fruntaei conservatori Costea Bale, Gheorgthe
*endrea i un profesor de gimnastich Neeruti 11 fluent. Cei
ooi dintitiu sunt arestati, biltuti de polirie i dati iudectteeAceasta marufestatie era rezultatul ei a curentului starnit
Impotriva regelui ei a osandirei lui Perm care era wan.
Astfel de mamfestatiuni ostile impresionnu intotdeauna
pe rege.
da importanta faptelor.
4:5
b.-- La Galati iticandu-se ditgeri comunale se retree scanhaluri marl, lAtai groaznice lar sefii opozitiet.sunt arebtati. La
Bucuresti toate faptele acestea ptodue njare agitatie. Presa do
Opozitie din Bucuresti merge la Galati in rthchet4. Reprezentantii ei sunt : Vintil Rosati, clirectorul Borniinului; G. Em.
LahOvari, threctorul ziarului L'Indpendance Bournaine, G.
D. Palade, membru in eomitetul de redactie al Napunet, Mi-
In acelas timp se duce la Galati i o delegatie a particlelor de opozitie compusa din : Dumitru Briitianu, Ctheorghe
www.dacoromanica.ro
46 --,
La ora 12, fitrii gres, intra in gangul bisericei E.retuteseu,
urea la stanga scarile vechiului imobil i intra in sala de mancare a atelierului easel de croitorie a cl-nei Briol. Cum II zilreau lucratoarele,i1 chemau ca s1-1 hraneaseti. GhiV Berbecu
petrecey4 de lin coas a fetelor.
La ora 2 pre,cis era la Senat. Dad. multi sene.tori venean
la ore neregulate sau faecal! absente, Chita' Berbecu era exactitatea personificatb,' ; la ora 2 era la peronul din Bulevard $i
primea defileul senatorilor.
Mai tarziu era la Cafeneaua Union din strada Regala lilt)
seara se inStala Ingn un rahagiu care, In toate serile isi intirflea taraba cu zaharicale pe calea Victoriei Met vechea poartit a casei uncle era insialat Clubul Tinerimei. Femeile cari'
eirculau isi treceau toate mfdnile prin l'na bogatil a Berbccului, dupil cum multe din ele Ii cumparau cate un raha;
san o alta zabarica. In Me din urma, Chita Berbecu, eve
zuse si la darul furnatului, clevenise un stricat $i jumatate;
Prin tuna lui Noembrie, sub pseudonimole Bacon" 28
Radu TancliirA"; am redactat un ziar umoristic intitulat'
,;Ghitit Berbecu". Succesul acestei foi saptaManale a fast foarto
Iiamental Stefan, Bellu, boer veehiu, cunoscut in cercurile politics cu snpranumele: Conul Fnici i Sufletul maichi.
Stefan Bella
sau Conu Fanicii" cum i se spunea ce7
rent era socrul lui Ion Campineanu, frinitas liberal si omul
pregatit de Ion Briitianu ca 521 mosteneasca la $efia part-dului. Conul Fnic fusese in timPul guvernului Lascar Ca.-
bescu etc.
Conul Frtnic4 Bellu, (sail Bellio cum i se scria nurnele iii
L'lndependance Roumaine) Rini a fi print, erea din protipee.4
'data, fusese ginere de domnitor i erea socrul CilmpineanuIui.
www.dacoromanica.ro
47
-I.-
Suntem in phn Cuptor, dupti obiceiul epocei toti oamend cu dare de manii au plecat din Bucuresti. Claymoor
6pune In Cronicele sale crt Bucurestii s'au golit". Cact pen-11.0 clasa de sus. (and au plecat boerit, n'a mai tilmas nt-
*went.
51 la epoca pe care o fotografiez acum politica erea singura Indeletnicire, singura preocupare, singura Indatorire moralti de stil mare. De aceea alta viaUi publich nu erea Omni
:are vrea s descrie Bucure5tiul de alta data dela 1877 nu poate
xorbi do eat de viata politicei de partid.
48
ciatti
***
Dar vine toamna, toata lumea s'a racorit, s'a plimbat
a calatolit, acum reIncepe camPania politica.
Campania ineepe cu constituirea Ligei de rezistenta", ins.
trurnent de lupta energica si de rasturnare; in capul acestei
sta Nicolae
d'zolvata.
Pates a la Busse
Saunilen du Rhin
Ilure de sanalier
,Tionlard en entailer
www.dacoromanica.ro
49
Jamboh de Gratz
Galantine de dinde
Pates de foise gras de Strashourt,
Chaud frold de perdreaux
Cuissot de NI le de chevreail
A
.
senimbul unor adevarate monede de aur, de argint'san bucati de hartie, le va vinde o apti care transforma In aur orice
alta moneta Un mare nuthar de naivi ati cazut in 'cursti.'
Ancheta a descoperit toate *ireteniile intrebuintate st au
trinits pe Sion Gherei, pe Andronie. *is pe complicii lorin'fata.
justitiei. La timp Nom da dam faple destul de interesante.
M doilea este un scandal izbucnit la Azitul Elena
Doarnna. De mult se zvonea ea in acest Institut se petre6
lapte imorate si ett atat pensiunarele cat si uncle ingitutoare
sau pedagoge se. dedbati la practici contra naturii. Bineinteles, ea intotdeauna cand intunerlcul acopereo
pUL
blicu exagercazit,si cladesto fanteiii nesfarSite. Adevarul, este
4.1pe atunci, Azilul Elena Doamna eyed a`Ceasta'reputat:iant3
rorita asa ca 0 feta esitti din Azil era privita ea o mica: livP.
:
eioasti.
De astadata zvonurile aa lost confirmate de o mtisural. 0ministrul instructiunii Dimtirie Sturza hOtarit
ca 5 eleve sa fie eliininate din -Institut4i trimise la mantislirea Varatecul.
Ci gravil,"cestiune care turburit adanc tonstiinta pa.
blick este aceea a fraudelor cu Jurniturile militare.De astg"data campul Incbmuirii este Inca si mai nettirmurit
Cu cateva luni mai inainte un priete'n, doctorul 0.lkosky
cel care a cladit sanatoriul din calea Calarasi iTi'a pus
an cOntact cu. doi maiori din geniu. Amandoi doreau sa-mi
Sand o destainuire de cea mai mare importanta,:privitoare Ia.
xnaterialul furnizat pentru construirea fortificatiunilor din
)3ucuroti.
Eram prim-redactor al ziarului Lugo. si cram rasp-unEator' de tot cdeacb.publica ziarul la liPsa .lui Panu. OfitoHi
ami cereal' cliseretiunea absoluta, prin urmare trebuis.sa lad
*supra mea si sti, rAspund In fata justitiei daca destainuitile
Wichita,
www.dacoromanica.ro
eta
sesiune pan._
Camera e dizolvata.
legerile vor alunga din parlament pe deputatii can't plictisise mai mult i astfel va putea guverna inert patru ani ce
puti 11.
ri Iosif Oroveanu fuses iiripiket In proeesul lui Stoica A.Thxandrescu, ref care atentase la viata Jul Ion Bratiann in sir.
yAmei.. ,
www.dacoromanica.ro
mash& medteal.
Un medic roman, Maar, care Ince Pea, clevenia foarte cuneseut In Frante: acesta era doctorul George Asaki. Ion BraMann a voit sa-I atraga In tark t.i A,/ nuneasc a. profesor la
'leen lta tea de medicina. din Bucure*ti. Ins doctoral Maki nu
voia sa se supunk cencursulur in fata profesorilor acestei Ia-
francezi de cu totul alta. valoare. Fatk en acest faspuns *1 dorind en orice pre s aiba. pe Asaki in Bucure*h, Ion BrAtia-
Doctorii bucure*teni, profesori la facultatea c/e medicicei mai multi liberali, se revoltark. In fruntea color earl
protestau, cel mai violent, eel mai furtunos, era doctorut Gr.,
flomniceanu.
In parlament doctorii liberali au Ikea proectelor de
lege o inclitrjitrt opozitie, dar Mr% nici un succes- De allfel inrtreage opinie public& aProba mtisura care dote facultatea
Ttoastra de medieinti en trei ilustratiuni.
Gee mai neimplicatrt opozitie a fost Ricuta. impotriva docteridui Asaki. Dela Inceput adversarri Int au impiedicat nu-.
smirea sa la catedra de anatomic care ar fi trebuit sll. fi fast
aL
Ireveni in tart tacmai in anul 1897 cfind fit reintegrat in drepturtiO'sale- 0 battik a soartei 1-a rkpit prematur tarii *i *tiintei
ANUL- 1888
www.dacoromanica.ro
3:1
mintala, ci a fost trimis in casa de santitate de dire prefettul politiei din Paris iiindca suierea de o gravt aiectiune de
:piept ce nu putea fi chutata inteo temnita.
.
Regimul.liberal era batran de 12 ani iar adversarii regimului numerosi si puternici. Disidentele liberate, pe de alta
Iparte, 11 Incovoiase.
negru, rapoartele ce primea din toata tam aratau ca. opozitia e foarte tare si ca. rezultatul alegerilor lasit sit se prevadii:
o primejdie.
Bucurestitd, care astazi este In fruntea oraselor independente si mutt mai pornit catre spiritul .de opozitie cleat ea,
itre cel obedient si guvernamental, pe vremea aceea era zestrea guvernamentala la toate alegerile. In schimb toate celelalte centre maxi erau in opozitie.
Iasii, Severinul. Plaestii, Botosanii, Galatii, Briula, Bar,
ladul, Buzau. i chiar Craiova, erau hotarite ImPotriva guivernului. Radu Mihai scrie lui Dimitrie Sturza o scrisoare'
descurajata, fareia acesta Ii riispunde printr'o scrisoare do
iIncurajare si de indemn la lupta, asigarandu-I ca izbilnda va
$i a partidului liberal. Nu stiu prin ce indiscretiune aceaSta. scrisoare ainno-e In nuillicitatea ziarelor de onozitie cj
glare*, astfel, avntul opozitiel i deprimarea guvernamentala,
Alegerile dau o mare_majorilate numeric& guvernului,
www.dacoromanica.ro
54 Ins& dau 1i opozitici nix oarte mare succes moral, Loti fruntasii opozitiei, fltra nici o excePtie, sunt alei, numdrul lor
este 54. Pentru moravurilo epocei aceasta insemna cdderea
www.dacoromanica.ro
In schimb fratele stiu colonelul era un orn riiu care nu ennostea ertarea.
contcalui, i-a castigat o mare sumd- iar a doll, zi i-a facut inspec.tia cassei. Capitarerd a fost judecat, osandit. degradat si-a
Ineheiat tariera la Inchisoarea,Vacdresti.
;., (And n 1884 am fost arestat pentru rnanifestatia ostiJ
Irteutit. lui Ion Eratianu pe pieta Teatrului, ace] nenorocit
lost cdpitan isi Ricca acolo osancia.
tu.teuria din scrisorile lui Broadwell erttre colonelul Mai.can, arnericanul spunea: .,Cand aceastii afacere va fi terminate.
Noiu pune de Indatil cei 15,000 franci la dispozitia d-tale".
.. Ziarete publica- scrisorile lui Maican cat si rasPunsurtle
Itii,Broaclwell. In fine amandoi fratii Maican sunt trimisi in
Tata consiltului. de rdzboi.
Maiorul Gherghel e cornisar regal. In afacerea colonelu:aului Maican, colonelul Carp e numit raportor i colonelul
lAigiu, comisar regal. In afacerea generalului Maican, generaaul Budisteann este comisar regal iar generalul Berendent
raportor.
Colonelul Maican incearcii sg. se sustragii unel eventuate
ilegradari demisionand din armatd. Bineinteles, demisia
primit. Dar moravurile noastre sunt desttd de jos. Desi poartd, pe umeri o aeuzare atat de rusinoasd, desi e trimis jnain
Itea consilhilui de rkboi, la clan.] Regal e thc membru si
e Ina poftit In partidele de Nicer .5] la cele din sala de man-,
i
care.
Nurnai la Jokey Club 15 membrii eer radierea coloneluaui. Dar hinder]. operdthmea Iniarzie, printul Gheorghe Bi13escu Ii prezinta.' demisia din club. 5i-o ravage, Insa, tAnd
Ii se spune e statutele nu autorizri radierile cleat nurnal eu
xotal Adundrii generale.
ln sfarsit, colonelul Maican e clepus la Vrtearestr.
Consiliul de traboi care-1 va jucleca precum i pe fratele
salt, generalul, e astfel compus
Presedinte generalul Cernat. MeMbrii general& Vietor
reteanu, Hercule Anton, Radovici "si E. Falcoianu.- '
In Camera cea noun furtuna, creste in fiecare zi iar a-,
ler5. opozitia tine dese Intruniri in sala Orfeu, pe care a hid
chiriat-o Dana la Pa0e.
www.dacoromanica.ro
56
inima cea mai bunk unith cu cea ma. mare lips a. de pricepere
a ridicolului In care cadea de cafe ori vorbea In Camera.
Epurescu incepu sh vorbeasca ca api-irator al guvernuluf;
lar un deputat din opozitie 11 intrerupse. Atunci Epurescu
ci Intoarce, Isi Malta bustul, scoate pieptul afar% si cu glasul
.1nOtor si cu tonul declamator, striga :
Nu ml intrerupeti, fiindca sunt teribil in apostrofX I
,
cu Pake
Protopopescu, Constantin Boerescu, Alexandru Lahovary.,
Niel aceasta incercare nu avu soart5. mai buna.
Duna ce Beizadeaua depuse mandatul se filtu incercarea
tu un minister prezidat de Mihail Cogalniceanu, clan condi4
tia pusa de toti opozantii era : dizolvarea Camerelor.
Ion Bratianu pleca dela putere dar nu voia s can' i pat-.
www.dacoromanica.ro
-- 57
tidul, el se ternea -de excesele celor cari veneau din opozitio
tndiirjiti st exasperati. Operatia era grea.
Fiindcii nu cadea numat un guvern sau un partid, ca-
in4
de
rea curagiul sIt se supunrt sacrificiului, fiinda nici nu intetegea pretul sacrificiului.
Cilteva zile inainte de sosirea lui Panu la bucure.5ti ()PO-
58
'
unmet .42.
*.
.*
.
%11.-c
merelor. .
Toate combinatiile de colaborare cu opozitia clizand, Ion
www.dacoromanica.ro
- 59
Gel dintaiu a vorbit Nicolae Neva care Mara cu violentte
boui cabinet
Ion Bratianli a raspuns amintind ea printul Dimitrie
Mika a volt sa faca Un guvern de conciliatiune, iar clansul
(Ion Bratianu) a voit sa atraga pe liberalii disidenti in partici,
Troate incercarile si silintele au dat zres.
Lascar Catargiu roste$te o cuvantare in care irnputa regelui
cii n'a voit sit satisfaca nici una din cererile opozitiei. Pe
poi, spune Catargiu, ne-a trirnis aci desnadejclea Laren
Petro Carp a spas c printul Dimitrie Ghica i s'a adresat ca sit intre in minister, insa. presedintele Senatului i'a
oferit portofolii, tar nu guvernuL
.,Regelui i-am spus, urmeaza Petre Carp, ca, dna e
vorba ca noul minister sa fie urmarea ministerului Bratianu,
Iortul rneu nu este acolo".
se duel". la Berlin.
www.dacoromanica.ro
tr0
nenta.
En ziva de 13 Martie opozitia tinu o Intrunire in Sala Orfeu.
Coltei in fate casei lui Ien Bratianu pe care n'o pdzea nici
0 fortd politieneascrt. Aci multimea stationeazd vre-o zeee
minute insultnd, vocferand si provocand. Multimea conduce
apoi pc Fleva emit.
A doua zi la 74 Martie altd intrunire la gala Orfeu. De
muire
Regele, de la o fereastra, priveste spectacolul. Pe stradd,
Cater gin, Dumitru Bratianu i Gheorghe Vernescu ereau delegati sd, mearga la Palat si sit ceard regelui schimbarea guvernului ins% delegatia nu e primitit. Multimea afliemd acest
iefuz se frivenuneazd, mai tare si vrea sg, intre in Palat. Nicolae Filipesceit este pe peron, gearnurile de la usa de intrare
cad cu zgomot, sala tronului e plind de soldati cu baionetele
la arm5..
www.dacoromanica.ro
61
Ian a lui Take lonescu. In aceastbi 410 se aude un zgomot de voci de afara, tar Nicolae Fleva. Gheorghe Vernescir
0 alti deputati din opozitie Mira ag:lati.
Fleva striga.:
IS
culmel
Fleva ripostkaza.
Poporul e acis 1..Atunci Alexandra Marghiloman se scoala.
lxiaeelului L..
Lomerciantii Capita lei vor da un banchet Ia 14;20 Martie in sala Teatrului, Sunteti rugati cu onoare de a lua parte
la acest banchet.
Presedintele Comitetului
.Stancu R Reelteapu
www.dacoromanica.ro
CETATEN1,
C. Ciocazan, C. Cogalniceanu, I. Di.metrad, I. Fatu, N Fillpese,u, N. Fleva, Dr. Frurnueeanu, Petra Griclieteanu, C. T.
Grigorescu, Dr. N. Garoflid. C. Eneseu. Ilariu Isvoranu, Take
lonescu, Ioan Lahovary. Caton Lecca, lean Marghiloman,
, cater clowi,
ont:
tr
fai.rst"ti figurau.
www.dacoromanica.ro
Verneseu sa fie trimis in delegatie la rege $1 sa'i cearti sehimbarea guvernulut. S'a mai hotardt ea a doua zi, toti deputatu !
'
i:ebrtleli01`.e- Spark
'
'de mine vtid pe Nicu Filipeseu care lupta en un soldat trn.'gaud fiecare de pusent Lumea alerga in toate piirtile, apoi urt
anaee numnr de vanntori ese din Corptil de gardti si vaultloarea .dupti eivili incepe prin curte.
Dar.un foe de pusen rnsurn Tatj lumea din curte se repede entre u$a de intrare a Carnereil Fac ea toatn lurnea ii
alerg.-In drum aud un zvon sinistru.
t'au omordt pe Fleval
t
Ma apropii de intrarea Camerei $i vtid un om intins, dat
.
,rm erea Fleva. Dunn figurn mi s'a parut cii erea depdtatul
ral din Giurgiu, Vasile Epurescu. In realitate erea un u$ier..
Nenoroeitul enzuse victima unei erori.
Auzind zgomot mare in curte s'a repezit 'Si el sn vadil ce,
Se petrece. Tocmat atunci Nicolae Fleva urea treptele intrtiref",4
tsi poenetul de pusen rnsunti. 1J$ierul cnzu triznit end-glom`tul II lovise in cap.
Versiunea ce a circulat atunci erea irtnIXtearel,i trebUim
64
eestiunea fortificatiior.
1favorabild. Rusiei.
burt de cartus.'
Alt secretar de legatie anume Lwoff, a fast lovit de sol,
aati en paturi/e puscilor fiindcd intrase in Curtea Mitropoliei
65
opozitia prunise Wn partea regelui asigurarea ca se va ciesparti de Ion Bratianu. Dar regele intelegea sa treaca. puterea
nu vechilor conservatori, mei macar partidului liberal-conser-
nu'l voia din cauza politicei din afara. Cum am spus, daca
ar fi izbucnit razboiul austro-rus, regele dorea s alba un gu-
toata, politica sa si a sfarsit prevestind c ziva caderei regimului liberal este apropiata.
www.dacoromanica.ro
66
Marghiloman, Angelina C. Deshu, Caton Leca, Maria Blaremberg, Maria N. Filipescu, Maria L. Bogdan, Caterina G.
Robescu, Caterina Butculescu, Elena Lascar Catargi, Ana M.
Des liu, Marina G. Alexandrescu, Pauline G. Otetelesanu, Elise
rarti violenta. Un discurs al lui Eugeniu Statescu foarte agresiv la adrese opozitiei, provoaea dese furtuni.
In sedinta de la 19 Martie este un debut in Camera. vorbeste printul Nicolae Bibescu, al doilea fiu al fostului Dom-
vatorii batrani cat si toti liberalii disidenti din coalitie gascan actiunea si tovarisia printului prea cornpromitatome.
Printul Nicolae Bibescu din potrivti, erea liberal,..iar ir
sedinta de la 19 Martie a fticut o profesie de credinti foarte
liberala.
Cuvantarea sa a fost nepartinitoare, a aratat c'd si. guver-
caldtt care contribuie ca la sfarsit, sii fie aplaudat ctk.,entuziasm de intreaga Camera.
Printul Nicolae Bibescu era un bun- orator, el. luptase
In timpul razboiului france-german in randurile ..asmatei
franceze, acurn pentru intaia oarti intrase In parlament.
_ Dar ministerul Bratianu cade si cu el regimul de.12 ani.
Regele n'a voit sa dea guvernul nici unuia din birbatii
politici ai opozitiunei i nici macar lui Petre Carp ; regele
se adreseaza lui Theodor Rosetti, presedinte la Gurtea de
Casatie, care partiseste magistrature.
Ministerul e format repede numai din junimisti.
Teodor Rosetti presedinte si internele, Petre Carp extere
hole, Titu Maiorescu culteIe i instructia, Menelas Ghermani
finantele, printul, Alexanclru Stirbey lucririle publice, generalul Barozzi ritzboiul.
Portofoliul domeniilor nu este ocupat. In cercurile politie
ce se vorbea cii acest portofoliu era tinut vacant spre a fi oferit lui Nicolae Fleva.
La Camera noul minister se prezintl in ziva de 23 Martie. dar declaratia ministerialg e primita cu 0 rgceala de ciliaI
www.dacoromanica.ro
0/ ;
tg. Toata lumea este nemultumitg, intreaga opozipe spumegh In potriva acestui chiul" al regelui
Prefect de politie e numit colonelul Sergiu Voinescu until
dintre cei 12 coloneli cari au determinat darea In judecatli
a colonelulul Maican.
Presa intreagg, afarg de Romdnia Liberif- nu recunoas.
te nest guvern.
Romdnia, organul oficial al partidului liberal-conservaA
tor, spune : Acest minister e un minister personal al M. SRegelui in care opozitia-unitg n'are mei un reprezentant"
Panu in Lupta se ridicti linrotriva acestui minister spunand ca, spre a-I combate, nu e Devoe sd.-1 vezi la lucru. Acast minister este un instrument servil in mainile regeluif
slugi plecate in fata Germaniei, reprezentand despotizmul
cleghizat. $i sfarseste strigand : Jos ministerul palatului".
Nagunea lui Dumitru Bratianu scrie cIt ministerul Teodor Rosati n'a venit pe &dile constatutionale.
Singura Epoca povIttueste rilbdare si asteptarea cu Mere.
dere.
IBA
68
'
69
tuatia. Spre a diviza opozitia, $eful guvernului intra in tratative cu unii din fruntasii ei.
In timpul acesta, prevazand alegerile generale, liberal-1i
Isi strang randurile. Un comitet de actiune e constituit, acosta e compus din : Printul Dimitrie Ghica, Ion C. Bratianu,
general D. Leca, G. Kitu, a Sturza, Eugen Stateseu, P. S Aurelian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Ciani, C. Nacu, Coco
Demetrescu, $tefan Sendrea i Gogu Cantacuzino.
Dar rascoalele taranesti, in ciuda afirmatiunilor oniciale, 0 a iluziilor naive, se Intind. Ele s'au latit si au cuprins judetele Prahova, R.-Sarat, Buzau, Dambovita, Muscel,
Arges. Spre a potoli miKarea $efii armatei tree hotarit
la represiuni sangeroase. Ziarele Lupta $i Noliunea organul
lui Dumitru Bratianu, incep sa atace guvernul si spun di In
special colonelul Iacob Lahovary a silvarsit mari cruzimi,
cad a dat ordin sa se traga in taranl fr sa se fi facut somatiile legale.
Ziarele conservatoare sunt furioase i lovesc pe Dumitru
Briitianu $i pe Panu.
Dar in ceeace privW,e Lupta, Panu nu era de loc vinovat, vinovatul eram cu. Politica lui Panu era sa menajeze pe
conservatori In veclerea alegerilor, de aceea nu admitea ea
st, fie atacati; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam
calea corectitudinei democratice si blamam represiunea sangeroasa". De aci conflictul. Intre Panu si mine au urmat scene
violente, care eau sfarsit cu declaratia mea cii m. retrag dela
ziar. In aceea$ seara. Panu a venit acasa la mine si a implicat
lucrurile.
www.dacoromanica.ro
70
pionul tutulor libertatilor, acum cere politiei sa supraegheze pe eful partidului liberal.
Tot In acelas ziar un dornn din elita conservatoare aflame Al. St. Catargi publica o scrisoare prin care core guvernului sa I tezinte up piocct cte lege prin care sa impute
ziarului Lupta" sil fie vandut cu o 'J2 centima si sa conting
-atata materie, si calitativ sr cantitativ, cat ziarul engtes
Times.
In plus la degradare.
Un atentat contra regelui Carol. A lost intiul atentat
Indreptat In potriva acestuf suveran.
71
'daturi.
www.dacoromanica.ro
12 1401 voturi, lista liberal& 720, lista Fleva 262 si o alta list& in,.
dependent& 109.
Bratianu se largeate.
Io
majoritate.
Pe la mijlocul lui Iunie F .L. Caragiale este numit direr.
tor general al Teatrului National, iar membril in aomitet: V. A.
Ureche, Piltraacu, Dimitrie Rosetti (Max) ai Wachman.
-
cele mai miportante este scandalul de la Eforia Spitalelor ciNile in care este inintleat. dirertorul Fforiei Simeon Miluiilescu, un fost rosetist. fost secretar general al Ministerului de
interne cand Rosetti era titular la acest departament fost prefect de politie in noaptea istorica a lui 11 Martie 1871. and
studentirnea a atacat banchelul Ternianilor ,de la sala SIAtineanu. Simeon Mihailescu dovedit cd furase sume insemnate
a fost depus la Vgriiiesli Roo, osandit cle lustitie
In acelas timp partidul liberal mai suPorta o Perdere
insemnara generalul Dimitrie Leca, presedintele Cameral liberale moare subit la Bacan. Generalul n'avea decal 60 de ani.
Generalul avea o ipsemnati influent& in Moldova.
Generalul Dimitrie Leca comanda batalionul de vaniltori de garda la Palat cnd a fost detronat Voda-Cuza la 11
Februarie 1866. In rizboiul independentei a comandat en
bravura pe cairnpul de badlie.
In 1889 va fi 0 Expozitiune Universal& la Paris, Ronania
participa. Comisar al Romaniei i preaedinte al Comitatulut
*Ate numit printul George Bibescu Un mare comitet urmeaza.
fin fruntea acestui comitet sunt cameni de man. int&i a tarei
ifirecum: Lascar Catargiu, general 1. Ern.. Florescu, George Ver.
..4ec
www.dacoromanica.ro
; 73
nescu, Nic,olae Blaramberg, Em. Protopopescu-Pake, etc., etc.
aceasta spusese $i regelui. De atatea ori repetase : Dati-mi puterea si m. prind ca la cele dinti alegeri am majoritatea". Dar,
ca de atatea ori, Carp exagera.
are in.
Nicu Filipescu In Epoca a scris un articol agresiv in pptriva lui Nicolae Fleva si Gheorghe Panu, articol intitulat :
In contra oamenilor populari".
Fiindca oamenii cei mai populari din blocul opozitionist
erau liberalii, conservatorii intreprind sa-i anihileze, unul
dup altul.
La Bucuresti Pleva fusese redus la alegerile comunale.
La Iasi marele elector Gbeorghe Marzescu, liberal disident
$i omul popular al Ia$ilor, este si el invins in alegerile de
la Comuna.
cu guvernul.
Cnd guvernul junirnist a socotit cu relatiile dintre con-
74
nistrii si mult idintre deputati vin in frac la Camera. Decretul de dizolvare este foarte scurt iar formalitatea citirel
Gogui
Am onoare a v5. comunica cu., in sedinta sa de la 12 Septembrie, Comitetul executiv al partidului liberal-conservator,
cu majoritate, a fost de parere ca, In urma caderei guvernului
Bratianu, scopul coalitiei a fost atins si c, prin urmare, trebuie ca la viitoarele alegeri partidul liberal-conservator sa se
prezinte singur In lupta.
In sedinta sa de la 13 Septembrie, Comitetul central al
partidului, fiind consultat, a confirmat iari, cu majoritate
de yoturi, hotararea Comitetului executiv.
. Primiti, va rog, d-le Bratianu, Incredintarea consideraVei mele clistinse si a stimei mole
L. CATARGI
75
ceata de tigani fubanuita; ceata fu arestata si adusa la pre4ectura politiei, insa fiindca toti tiganii au tagaduit cu in-
daratnicie participarea ler la talharie, au fost biltuti si schingiuji intrtin mod ingroiitor.
Vestea spaimantatoarelor torturi a zguduit tot ormul,
parchetul a intervenit si rezultatul a fast trimiterea calor
trei functionari In fata justitiei.
,
Curtea a osandit pe Dimancea si pe Alexandru Davila
,
fiecare la cte 2000 lei amenda si solidar la 100 lei daune, iar
pe procurorul Paraschivescu l'a achitat.
moralitate.
Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit in, fata sectiei a 2-a a tribunalului l',orectional. Sion Gherei i Andronic
au lost ostmditi la cate 2 ani inchisoare si la ate 1000 lei a.menda. Ceilalti acuzati la pedepse mai mici. Un fost comisar
'de politic Theodorini a fost osOndit la 6 luni.
Andronic si Sion Gherei au mai lost ksOndi(i si la 59.400
lei despagubiri catre cei escrocati constituiti Parte civila.
Prefect al politiei Capita lei e numit colonelul Algiu.
Alegerile dau, se intelege, o mare rnajoritate partidului
'
liberal-conservator hist). guvernul nu poate fi Incontat fiindca
partizanii sai sunt foarte pujini.
Caracteristicele acestor alegeri stint :
1) Colectivistii (adica pal tidul liberal condus de Ion Bra-
www.dacoromanica.ro
76
Imediat dung, sfarsitul alegerilor, conservatorii ridica capul si sfideaza guvernul, In conciliabule se hotardste rasturnarea cabinetului care nu se poate rezerna pe rnajoritati nici
In Camera nici in Senat
In fata acestei situatiuni cabinetul e hotarit sa puna
chestiunea de incredere la Senat cu prilejul alegerei presedin-
www.dacoromanica.ro
77
78
La 1876 and partidul conservator, pierduse puterea, alegerile generale n'au adus in Caniera decat un singur Membru al acestui Partid, pe printul Alexandru Stirbey la Craiova; acum cel putin 10 liberali putura intra in Camera Si in
Senat; iar in foarte multe colegii condidatii liberali au cazut
pentru foarte putine voturi.
Daca Ion Bratianu n'ar Ii murit poste 2 ani $i jumatate
si daca si-ar fi pastrat vigoarea mintala, nici odata partidul
liberal n'ar fi stat 8 ani in opozitie.
Un succes al liberalilor era $i alegerea senatoridor universitari : Universitatea din Bucure$ti a ales pe Alexandru 0.
rascu cu 27 voturi contra lui Alexandru Odobescu, candidatul
conseravator care a intrunit 1.7, iar la Ia$i a lost ales iarasi
candidatul liberal Gheorghiu cu 17 voturi contra candidatth,
Dui junimist Culiano care a avut 16.
In mile de 1 Decenibre se Prezinta inaintea Curtei de
Casatie procesul generalului Alexandru Anghelescu, lost mfmistru de razboiu. Dat In judecata dc catre Senat, conform
Degei do responsabilitate ministenala.
acuzatia e sustinutry
de catre comitetul acuzator compus din urmatorii senatori
, din dizolvatul Senat liberal: Polizu-Mic$une$ti,
pre$edinte,
' 'Arapu, Nanu, Grigore
*tefanescu, Budi$teanu, Vergati $i
.
NIeitani membri.
Matei.
167.000. Avocatii ministerului sunt d-nii Vasile Misir $i Vasite Bratianu. Prezideaza prirnul-presedinte C. Skina iar instante e compusa din sectiunile unite ale Casatiei.
Dupd trei zile de dezbateri, Curtea de Casatie, constitui.
1.4 in inalta Curte de justitie, a condamnat pe generaluI AI.
tAnghelescu, la 3 luni inchisoare, 15.000 lei amencla $i 40.000
Del despagubiri civile catre ministerul de razboi, care a fast
ifrustrat cu prilejul rind furnituri de cositor. Mai e condamgiaL la incapacitatea de a primi vreo functiune publica, IaJ
:perderea clrepturilor sale civile, exceptie pentru dreptul de
pensiune. Intaia oara, in Romania, un ministru era osandit
Pentru hotie $i abuzurf.
La 4 Decembrie a murit Elena Otetele$anu nasclitii FiJipescu, marea matroana a Bucurestilor.
Elena Otetelesanu era cea dintai doamna primitoare; generoasZi. miloasa $i memo. Capitalei. Primirile ei. balurile ei.
www.dacoromanica.ro
79
-
putat..
Era aproape de Criteiun. Lascar
www.dacoromanica.ro
80
insemtati.
sau Dru-
Tace leoarcg, dar eu, care sunt langg tine, nu primesc cativa
stropi pe haine ? Numai cativa stropi din mostenirea ta cer
g,i eu, Iancule.
a adriogat rgutgcios:
Asta e spirit bulgriresc.
www.dacoromanica.ro
81
omaniei.
Lui i se datore$te sistematizarea multor cartiere, daram area unui numar de biserici, printre care $i biserica Saxindar.
El a deschis piete. a aliniat strade, a amenajat Ci$megiul,
kinde a introdus fantanele luminoase,a instalat lumina electrier). pe marele bulevarde, la Saseaua Kiseleff, la abator, etc,
El a pus la punct cestiunea filtrelor dela Arcuda. El a daramat Turnul Collei, ceea ce a produs o puternica protestare
din partea arhitectilor. Dar opera lui capitala este prelungirea marelor bulevarde, dintr'o parte dela strada Brezoianu
isana. la Cotroceni, din alt a. parte, dela strada Coltei pana la
obor.
www.dacoromanica.ro
82
cu cai linia dela Op ler, linia dela bertiria Luter, caka Dorabantilor, strada Romana, grddina Ateneului, etc.
Pake Protopopescu a fost un mare reformator din acest
punct de vedre, ceea ce, n'a impiedicat Partidul liberal ca stt-I
combatil cu Indfirjire. Dar acest partid avea o scuz : pe vrerni a aceea prirntiria era agentie electorala.
Pake avea In proiect ruulte lueruri Insemnate intre allele
desfiintarea accizelor comunale i Inlocuirea lor cu o altfel de
laxatie. Dar atat politica cal si moartea 1-au silit sti ptirriseascti
adn inistratia comunalit prematur.
Bukvardul dela strada Coltei la Obor 1-a deschis intr'o
ta:'1888 turnul nu mai era cel dela 1742 and fusese ri-
'Cheat fiindc puternieul cutrernur dela 1818 Ii surpase o insemnatZi. nortiune a varfului.
si I nwia.
Intr'o dimineata, ativa copii veninci ta scoalg pentru Inscriere, au gasit In curte Intins pa jos fara simtire un om tad
par: era tefan Venescu, nepotul directoruluj, fost sergent Iri
armata, liberat de curand.
www.dacoromanica.ro
83
rneaza Venescu, am vazut doi ungureni cari asasinau pe seryitori. La aceasta vedere am scos un strigat de groaza, strigat
care a atras atentiunea asasmilor asupra mea. Cand am vazuf,
ca ucigash se reped dupa mine, am fugrt dealungul odailor
liana ce am gasit o fereastra deschisa si am sant afara...Dar,
sarind rail am cazut pe spate si dupa aceea nu mai stiu ce s'a
Intamplat.
www.dacoromanica.ro
84
Pr ;vire
rezumativ inanoi
vectillor boeri.
Lupta pe care o &idea opozitia liberald Impotriva regimu-
mului nu era lupta intro cloud particle amandoud eonstitutionale care se deosibesc numai prin idei si metode, dar era
lupta intre cloud epoci, intre doud clase, lntre doud lumt
deosebite.
Lasedr Catargiu nu era reactionar dupa cum mci Ion Bratianu nu era revolutionar. Lasciir Catargiu era burghezul Mira:
era si prin fantul profesiei sale, mai mult pornit ciltre tea-
tralicmul politic.
Tutocmai ca i Lasrhr Catargiu, nu s'ar fi codit ca sX
mentina ordinea cu nujloace violente; tiled cu o deosebire3
www.dacoromanica.ro
85
ralul a rostit o cuvitntare in care a spus celor de fat5 c5 opozitia conspirti, si pregdtest4 o revolutie,
ca
aceastri opo-
mai mult reprezentativ si fdr.d convingeri politice. Conservator prin nastere. Prin traditie, prin educatie avea, Insrt,
si 1icniri liberale, ceeace dovedea cd, nu era cu totul neaccesibil noilor idei ale epocei.
spus
Foarte vanitos. foarte DIM de per,oana lui".cum
odatd, in Senat, Eufeniu Stritescu , era castigat in totdeauna
de cdtre cei cari ii adulau- A tost in tot timpul guvernului, de patru ani al lui Lascrir Catargiu, presedinte al Camere!. apol and a simtit c regimul conservator se duce,
si-a Pregritit trecerea alre partidul liberal. Dupd oare:Arf
sovdeli si manevre, a ,i,ntrat in partidul liberal, iar Limp de
aproape 8 ani a fost presedintele Senatului Jiberal.
www.dacoromanica.ro
86
Deodatg. trupele otomane, facand o repede miscare, ne Inchisel% Intr'un cerc de baionete si intinserrt catre noi chiar
cateva tunuri.
87
pele
Din fericire Intelepciunea comandantului otoman nu intarzie sa puna capat unei lupte care n'a fost decal o neintelegere, lupta in care bravii nostri pompieri gasira prilejul sa
faca astfel ea eurajul tor 0' flp arlrnirat rle Nitre dusmanii lor
thiar. El probara, o datil mai mult, cit Romanii n'au degenerat.
A doua zi mi se oferi prefectura politiei pe care o refuza-
89
neavand nici destula incredere in curentele nom care il atrageau de-atatea on ca sa-1 cucereasca, dar si de multe ori
ca sa-1 sperie, a stat pe loc tocmat atunci dud trebuia sa
se misce. Apoi sa nu uitilm, c5, viata politica' st mai ales vitua
vietii reale. Natura cornplet onesta, omul care nu facea con-cesiuni de idei, Putea face Inca st mat putin concestuni din
capitalul convingerilor sale morale. Este destul sa spun ca
Manolache Costache a prezidat uncle din cele mai libere
alegeri din Romania. Dar cu astfel de apucaturi nu puteaz
fi sef de partid in Romania, mai ales la anul 1870.
A fost una din cele mai inter:esante st mat demne figeri
ale politAciarnsmului roman, de aceea n'a lost popular cat a
trait, de aceea nu a Minas popular mci dupa moarte. Istoria
nu inregistreaza nici sentimentele, nici virtutile sufletesti ci
numai faptele.
Ceilalti conservatort: Gheorghe Cantacuzino, generalul
90
cela car] vedeau in zare viitorul de aur cat si cei cari jeleau
trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea hatraneasca, cx
moravurile austere, cu orclinea social& serioasti $i a$ezatil. Aceasta diversitate a componentilor curentului care a rastuTnat
regimul conservator, explicit repedea dezagregare a coalitiei,
o tuna sau douit dupa venirea la carma a cabinetului Ion
Bratianu. Dar, afara do asta, trebuia sa ramare biruitor sufletul chiar al coalitiei, aceea ce era mai puternic $i neperitor,
Partidul liberal, Trig, era cu totul in alta categoric. In afart de talentul de organizatie al sefilor sili, avea la fundament o idee, $i din aceasta idee niiscuse entuziasmul popular.
$i sperantele In acest partid. Ion Bratianu, in special era o
mare sperantl nationala; partizanii, nu numai ca '1 urrnau cu
Incredere, dar II i iubeau. Acest om reprezenta si inspira: inIncrederea, speranta $i devotamentul.
Liberalii intraln scent, cu cativa fruntasi cunoscuti, pre-
www.dacoromanica.ro
91
razleti : Gheorghd Vernescu, Constantin Bosianu, Pake Protopoi.escu, Nicolae Blaramberg. Acestia, insa,
exceptie Wand
pentru Constantin Bosignu, eminentill jurisconsult s'au des-
controversele si problemele politica, Ion Bedlam.' era un psiholog ; el cunostea natUra orneneasca, deci cuno5tea slabiciunile
umului : cupiditatea si vanitatea.
ce/orlalti barbati .popIitici din tara, totusi el nu se simtea sigur pe putere atat timp cat multe inteligente superioare Ii erau protivn ice $i se oragnizau spre a-1 combate.
Una din grijile lui de capetenie era aceea de all dezorganiza adversarii si de a le lua ce aveau mai bun ca material amenese. Cu acest sistem a izbutit sit paralizeze partidul conservator timp de 12 ani i sit impiedic.e defectiunile din pro,
priul sau partid. Numai dare sfarsitul guvernarei sale, pg.,
teri/e fizice slabindu-i a pierdut darul de a fi sirenic.
Inceputul l'a filcut cu Mihail Cogalniceanu In ajunul razboiului din 1877
A doua izbandit a avut-o, dupa.' razboi, cand a cucerit partido/ Centrului, pus sub presidentia lui Beizade Mitica (Dimitrie Ghica) si al crtruia suflet era Vasile Boerescu.
Disidenta conservatoare grupata In jurul acestor doi barbat' devenea primejdioasa, multi conservatcri, se Inscriag
In acest partid si multi liberali nemultumiti Ii Indreptau pri-
92
oua
i_.a Iasi, conul Ghita. Marzescu, injgheba un partid liberal
clisident, compus din 9 profesori univelsitari i secundari. In a-
Bratianu, dimpreuna cu C. A. Rosetti Isi dadura mari silinte spre a-si atrage si pe Alexandru Lahovary, insa cu acesta
nu izbutira.
Incercarea fu facuta cu prilejul proclamarei regatului.
Bratianu propuse lui Lahovari sa intre in guvernul sau pentru ca proclamarea si serbarea incoronarei sa se facti sub un
guvern care sa nu fie numai al unui singur partid. Lahovari,
Intelegand importanta politica a actului, era foarte dispus sa
primeasca, insa intrigile din partidul sau si ambitiunile celor
cari ar fi voit sa fie ei ministri, zadarnicira incercarea.
Regele Carol sfatui pe Bratianu ca sa ftjungl la o astfel de
realizare, dar interesele de partid hothrira intr'altfel.
In fine, eel din urma succes al lui Brarianu fu acela and
rupse pe junimisti din partidul conservator si 'I dethrmina sit
primeasca situatiuni de la guvernul sau.
Cu junimistii incercarea reusi. Petre Carp fu numit ministru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maiorescu fu numit membru al Acaderniei. plus ca i se crea o Catedra la facultatea de litere, Theodor Rosetti primi locul de
consilier la Curtea de Casatie. Mai tarziu, la alegerile din 1884
un numr de junimisti, fura alcsi in parlamentEste de observat. c in tot timpul guvernarei sale de 12
ani, Bratianu a urmat o linie de purtare uniforma; s'a silit
sa. atraga In partidul sau toate valorile active care se manilestau; i cu aceasta facea o Indoita lovitura: pe de o parte
Isi imbogatea partidul cu oamenii cei mai insemnati, pe de
alta parte ii dezorganiza sistematic adve,* rii.
Acesta a fost secretul lUngei sale guvernitri.
Chiar i Incercarile de mai mica importanta le-a fratat la
fel. Asa de exemplu partidul democrat-national al lui Beizade
Grigore Sturza. In scurt Limp partidul fu lichidat, beizadeaoa
tfu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul sau
kle politie, fu reintegrat In armata cu kradul de colonel, avocatul Petre Bors, alt intim al beizadelei, fu ales deputat.
Numai dire starsitul guvernarei, Ion Bratianu pierdu clarul atractiunei, precum am spus si a cazut prin ceea ce 1-a.
Scut s trthasa : a cazirt din cauza necredintei oamenilor.
www.dacoromanica.ro
93
94
Jreilea StAtescu, pe al patrulea Camnineanu I Pe mile O. numese ? Pe care sti-1 satisfac ? Si atunci m'am gandit la tine.
Jpe toti ceilalti. liar cand voiu numi pe Politirnos Lott Isi von
pleca capetele.
Pohtimos era zdpricit. Pe vrernea aceea directia inthisorilor era una din cele mai Inalte functii in stat, de anea Politimos era incantat de ceea ce i se inta.mpla. Si fireste primi.
Cu chiPul acesta toed lumea fu multumitd: politicianii
de la Tarc,oviste ed. au sctipat de Politimos, Politirno, r'
primit o st'lujbti asa de inaltL iar Brtitianu cd a rezolvat asa
de fericit o chestie care putca sa-s provoace nepldceri polihce
Inteun judet.
Aceasta era maniere lui Ion Brtilianu cle a manu oa-
tnei
www.dacoromanica.ro
95
ministru. Rosetti se multurnea cu directiva partidului, el carmuia Partidul din coloanele Rornanului", tar ca pre*edinte
al Camerei, avea o mare autoritate, asa cum n'a mai avut'o
un alt pre*edinte de parlament in Romania.
Atilt de mare era prietenia care lega pe Bratianu Ion de
Rosetti C. A., In cat, la 1877, cand a trebuit sa fie ales pre*edintele Cameral. Ion Bratianu n`a stat la indoialil intro Rosetti si fratele sat) Durnitru.
Durnitru Bratianu a avut o actiune mai *tears& in
parti d.
In alte tAri mai coapte, oamenii sunt numiti iriMPid departamentelor riumai duPa ce au invatat In deAttli tiftt,C, dinainte si au dobandit reputatia specialitttei: L nbt-politicianii sunt adusi la ministere pentru, ca st invete. St itnittits a-
.;
in
tara aDar Ion Campineanu care nia avut vremea
reasta ca st fact nici bine. nici au. n'a putut realiza visul
Slajint tart
www.dacoromanica.ro
90
geniu Statescu".
97
oameni insemnati ai Orli, am vorbit cu Alexandru LahoNary. cu Titu Maiorescu, am vorbit chiar cu regele Carol, dar
Inchee :
Opozitia ne cere ca s. intr6.m in legalitate. Acestei cerinW raspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse
Karr isi ternmn S. unul din romanele sale: .,Domnii asasini ad
Inceapit r.
Opezitia a perdut dreptul la protectia legilor I Opozitia
este o Nina de asasini! Camera se 7gudue sub clamoarea strigtelor. a protestarilor, a amenintarilor I
Acesta era Eugeniu Sttescu : Un vulcan de patimi clocotind sub o mascd de ghiat'al
La 1876, cnd a intrat pentru intga oar's: in cabinetul lui
ilon BrStianu s'a manifestat ca un liberal convins $i tolerant.
mai aresteze preventiv Pe ziaristi, Ii crease reputatia unui spirit larg. DMA doisprezece ani era autoritarul care cerea resitrictiuni pentru press, iar opozansilor le ridica protectia legilor.
Eugeniu StAtescu a fost una din personalitatile cele mai
Insemnate can au caracterizat regimul liberal dela 1876 la
4888. Dupa cum am spus, dac g. ar fi fost scinSios, nimeni nix
1-ar fi Putut disputa sefia dupa disparita lui Ion BrStianuAni de zile, multi ani in sir, buourestenii vedeau la *osea
7
www.dacoromanica.ro
93
In totdeauna, elnar si in.totul verei invelit cu Mr tartan pe picioare i infasurat cu un fular la gat. Acesta era Eug. State. scu care, In fiecare zi, cand era vremea bung, Venea la Sosea
ca sg. petreaca Maya ore in aerul curat i liber.
Si multumita faPtului ca se ingejea cu stgruinta, a putut
trgi panIt la varsta de 69 ani. A murit in 1906.
Cel d'al doilea liberal care, esit din guvernarea si din
regimul lui Ion ErUianu, a jueat un rol insemnat In tot timpul
acestui regim, a fost Dimitrie Sturza. Mai tarziu, a devenit eful partidului liberal. La timp voi vorbi despre apogeul. carierei acestui om.
Dimitrie Sturza avea, si el, o fire. inchisg. Foarte putin comunicativ, foarte putin simpatic se deosebea, insg, de Eugeniu
Statescu prin o mare putere de munca. 51,.pe lngIt aceasta ayea cultura barbatului de Stat Mutt mai eauiPlecta.
Acest om politic avea orizontal stramt. Fara sa fie o mare
inteligeiAlt, a putut juca, un rol Preponderant in targ prig cultura lui serioasa i prin staruinta la munca.
A debutat in viata publicg ca elev al lui Ion Ghica si al luf
Petra Mavrogheni. Solidele lui cunostinte financiare le avea
'dela acesta din uring.
Ca toti oamenii prea severi sl hotariti in credintele lor.
Sturza trecea drept un habotnic, un inchis la minte si un om
Tau. Mediul nostru flusturatec nu Intelegea calitatile serioase
cari sunt atat de apreciate in tgri precum Anglia, Germania,
Suedia, Olanda, etc. De aceea Sturza n'a fost niciodatg iubit.
Dupg rastunarea lui Lascar Catargiu In 1876, Dumithe
Sturza a fost ales In comisia parlamentara Pentru anchetarea
gestiunii fostilor ministri conservatori. Sturza s'a facut observat ca un propgvaduitor al calor mai mari economii, incat a;
Inspirat repulziune in toate biurourile pe unde a trecut. Intro
altele a flicut un cap de acuzatie sefilor de Servicii fiindel a ggsit multe registre din anii expirati cu numeroase file
alba ramase neintrebuintate. Aceasta insemna ca, din spirit de
risipg, registrele aveau mai multe file decat era nevoie.
De altfel, Dimitrie Sturza nu era un necunascut in lumea
Moliticg;
www.dacoromanica.ro
99
popular.
fi
ct timp a trait-
Acest om a ritmas pita. la sfarsitul zilelor sale revolutionare sectar din vechea scoalti care a dat pe carbonari si pa
www.dacoromanica.ro
100
urma sa:
1) Tara independenta In urma unui razboi victorios si
Inaltata Ia rangul de regat.
2) Armata simtitor maritii.
3) Bucurestiul transfarmat In cetate cat si linia FocsaniGalati Intarita, ambele de pe planunle generalului belgian
Brialmont
4) A infiintat I3anca Nationaln ca bancil de emisiune si
Banca pentru ajutarea comertului.
5) A rascumprat catle ferate dela actionarii In majoritate
germani.
6) Regia tutunurilor a transformat-o In Regia Monopolurilor statului, luand-o din maim actionarilar particular!.
www.dacoromanica.ro
101
Intaiul cabinet conservator, care a urmat lui Ion Brtianu, a fost, Precum am spus. acel prezidat de atre Teodor
Inlet) sedin% precedenta ministrul Al. Marghiloman spusese ca proiectului i so pregilteste o inmormntare de clasa I.
Lascar Catargiu ia amenintarea pentru el ,si adaoga cii o ziegtoare romaneascg. spune: Cine mpg, groa.pa altuia, cade el
intr'insa. Sa lgsgm dar pe ciocli si sii venim la chestiunea portului franc".
Lui Lascar Catargiu raspund: Petre Carp, Gheorghe Verd
nescu i Alexandru_Lahovari; toti atacg pe Catargiu.
Alexandru Lahovary are un cuvant care starneste furtu
'de imp2r_tantst
www.dacoromanica.ro
' 103
1.1 C6 a lost contra rupturei cu Dumitrii Brittianu, 'dam
majoritatea n'a lost cu ekc.
2) C. a lost contra intrKrii d-lor Vernescu, general Menu
4i Alexandru Lahovary in cabinetul Theodor Roeetti, Insal
majoritatea comitetului iargs nu 1-a aprobat.
3) Cti. nu este exact c6, a recomaadat regelui s Insitrcineze
pe d. Theodor Rosetti cu formarea cabinetului, acest sfat 1-a;
dat regelui numai generalul Florescu, presedintele Senatului.
Aceste declaratiuni dovedeau :
1) C6. Lascar Catargiu Intelegea cg. ruptura cu liberalli
lui Dumitru Brtianu 11 16.sau la discretia junimistilor.
2) C6, generalul Florescu nu mai sustinea pe Laster Catargiu din cauza a el insusi dorea s5. fie *ef de guvern.
,
Viitorul va arMa c asa era.
Demisia lui Lascar Catargiu a fost respinel de Camera,'
Ing Catargiu si-a mentinnt=o.
A doua zi Lascar Catargiu este reales presedinte cu 99
voturi contra 37 albe.
Dar a treia zi Ii reinoeste demisiunea care, de astAdath",
e primitg. de Camera cu regret" ??. Ruperea In douN. a par,
tidului liberal-conservator este acum definitivX si ani de zile
In Or framantgrile din partidul conservator vor urma.
La 18 Ianuarie telegraful anuntil o veste care. produce
mare emotiune la Bucure*ti, arhiducele Rudolf al Austriei,
fiul Impiiratului Frantz Iosef *i mostenitor al tronului a murit de apoplexie la Meierling MAIO, Baden.
Intile telegrame astfel au anuntat moarLea. Numai dup6)
catava vrerne a fost cunoscut adevtirul.
De altfel drama dela Meierling este *i astAzi ina acoperi,
to; de mister.
Arhiducele In afar% de motivele die ordin politic, era un.
om care stia sn-si astige toate simpatiile de aceea In Bucuresti a fost o sincera parere d rtiu exprimatI de toate cercurile.
104
Frdmntkile in partidul dela guvern cresc in intensitate ; pre*edmte al Carnerei e ales Constantin Gadisteanu.
Dar aceste fra'intintari incep s5, alba' repercusiune in tarI
si s5. influenteze corpul electoral. La Dmbovita fiind o alegere partial& la colegiul I de Senat este ales Dimitrie Giani, (lib..
,bratienist) cu 75 voturi contra 51 date printului D. *tirbey,
lfratele ministrului de interne. Dar alte dou5. alegeri partiale,
Sire,
Brdtianu *i a mini*trilor din ultimul cabinet liberal. Aceast5 propunere e semnatg, de urmtorii 22 deputati : N.
Blaramberg, Emil Mavrocordat Burghelea, T. Calimaki, I. Gin.;
cu, dr. Sake Stefanescu, Laztir Niculeseu, Gabunea, B. Vlado,
ianu, dr. Atanasescu, G. Sturza, doctor Severeanu, Moise Pa,
cu, Pavlic5. lar5t4anu, George Panu, C. Dobrescu-Arge*, Iacob
Fatu, T. Silion, V. Poenaru, C. Ce*ianu *i G. Em. Lahovary.
In sedinta dela 30 Ianuarie vine in discutia Camerei
aceast5 prepunere. Cel dintai vorbe*te Gheorghe Panu, sustinncl darea in judecatii. Gel de al doilea vorbe*te Titu Maiorescu, ministrul instructiunei, care declar5. c vorbe*te in nu-,
mete san personal. Aceast iritant 5. chestiune provaael mcidente parlamentare menite s. dizolve iarK*i majoritatea si s5L
aducrt pe banes ministeria15, alta. formatiune.
Pe dind vorbea Maiorescu combatncl darea 1i judecattil
se poduce incidentele de care amintim,
www.dacoromanica.ro
105
Dtmie.
Nicolae Blaremberg.
Daed, acest cuvnt mi se adre
seaza. mie, te invit s. Ii retragi imediat.
Titu Maiorescu.
Nu 1-am adresat d-tale.
Dar WA c. Gheorghe Vernescu, ministrul de justitie
tervine violent:
Atunci se adreseaza mie, fiindc i eu am facut parte
din acea comisiune...
Toti adversarii guvernului aplauda frenetic, vazand ca
106
sedinta Camerei dela 16 Februarie, c. fiind la Roman in an'theta, a constatat ca alegerea lui Lascar Veniamin a Lost inIfecta, ari V. G. Mortun s'a slujit de bancle de ungureni beti,
Gheorghe Panu cleclara si el, tot pe onoare, ca fiind la
Roman In ziva alegerii, a constatat ea, totul s'a petrecut in
goerfecta legalitate. Dar Camera conservatoare, speriata de avantul socialistilor, invalideaza alegerea cu 108 voturi contra 34.
Atunci V. G. MOrtun ii prezinta demisiunea din mancla-
www.dacoromanica.ro
-107-Toate aceste obiecte au trecut numai Iz mainile amatorilor din Inalta societate.
Complicatiile In politica interna se succed eu mare re\
peziciune.
dul liberal.
108
scu public& in capul Epocei declaratia ca se retrage dela directia acestei foi fiindea, pe de o parte are admiratie pentru
Alexandru Lahovary iar pe de alta Gheorghe Vernescu nu-i
inspira. decal dispretul.
binet.
www.dacoromanica.ro
109
giu si Alexandru Lahovary declartind, primul ca va urrna politica neutralitatii, cel de al doilea cA va urrna politica de burA
intelegere cu Puterile care au fost pd.n& acum prietenele Romdniei. Apoi adaogA a politica c,abinetului Bratianu n'a fosV
rea in toate privintele.
Aceste declaratiuni insemneazA a regele nu daduse pute.
rea lui Lascar Catargiu p&n& ce nu primise asigurarea c& va
urma politica respectatd. de Ion Brdlianu si d ministerul
Teodor Rosetti-Carp.
opera. cabinetului Teodor Rosetti, in special legea v&rizttrei p&m&nturilor in loturi mici la %rani.
www.dacoromanica.ro
I AO
Proeetul este cu pasiune combritut de dire printul Nieolae Bibescu, Nicolae Blaremberg, Gheorghe Panu ei
Mihail Cogglniceanu. Cogglniceanu intr'un moment Incepe
sg plangg, si conjurg pe deputati sg nu voteze creditul elici
mescu, care, pe vremea aceea, era un cglduros apgrator aI politicei filo-germane. Creditul a fost votat cu HO voturi contra, 51.
La Teatrul Eforiei joaeli in timpul acesta celebra artistg francezg Judie. Truna ei este foarte bung. deoarece nu
are numai actori de umpluturg, ei si multi actori de mana
www.dacoromanica.ro
111
TV-a a scris:
www.dacoromanica.ro
112
destul de mare se ridica pe trapez uncle facea mai multe figuri foarte .primejdioase. Lumea alerga din bate unghiurilO
Capita. lei ca s vada aceasta minune
113
'Acest
iernele, Mane las Ghermani finantele, Alexandra Marghiloman lucrarile publice, Grigore Paucescu, agricultura $i indu,
regelu%
www.dacoromanica.ro
114
Eiffel, 9.017.000.
Cail, 11.765.000.
Anglais, 17.630.000.
I(Partidul- Lascar Catargiu, general Florescu, Gheorghe \Terinescu). Bine Inteles si de liberali.
I. Generalul Manu este zeflemisit pentru c. a.prezentat 10 procte de lege de reform administrativa. Acosta 10 proiecte stint
botezate: decalogul generalului Manu" t asupra lor s'au fa"'put nelncetat tot felul de glume.
Dar cestiunea cea importanta, la ordinea zilei care pasiopeaa toata Jumeposioliti.ca este cesti-unea drei in judecata a
115
Cel
dintAi a combatut raportul Grigore Buicliu junimist, jurisconsuit distins, mai tgrziu consilier la Curtea de Casatie. Apni auj
vorbit urmnorti deputati pentru darea in judecatg : Gheorghe
Panu, Gheorghe Apostoleanu, A. Pesacov, Nicolae Blaram'berg raportorul i Lascar Catargiu. Contra darei in judecatg-:.
(rake Ionescu, Grigore CriQenghi. Petre Carp si Mihail Cogtilniceanu.
Primul ministru general Manu a citit o declaratie din
partea guvernului, cer&nd Camerei sg nu voteze concluziile
raportului.
Dupg 8 zile de discutiune Camera, in sedinta dela 30 Ia-
"dicote,
116
Enef, Strada lenei etc. Nici odatl aceste nume n'au fost de-
tretate si aplicate.
In millocul lunei lui Februarie s'a dat la Mile Eforiei,
balul Societritei Obolul, balul public cel mai autat din Bucuxasti. Cu interes docurnentar dau aci ,,suPeul" pentru care s'a
platit JO lei" de persoand.
MENUUL
Stridii de Ostenda
Gana Pe de icre si sardele a l'anglaise"
Surma de Vestfalia
Limbg 5i una. de Praga
Galantind de pasSre
Salad& de homard cu sos de remuladg
Pateu de vanat
Pateu de foie gras"
Intocmai c
www.dacoromanica.ro
-. 117
rus de orign i acesta, pusese stgpanire pe judetul Tulcea. Numeroase t&lhrii i chiar omoruri erau sgviirsite dar admintstratia era neputincioasa ea sa-1 prInda.
In totd'auna inarmat cu o carabing de precizie i eu mai
multe revolvere, Licinski care era un ioarte bun tintas, spatintintase Dobregea si facea ca seselele sa fie foarte nesigure. In
iarna anului 1890 Dungrea hind Inghetatg, Licinski a 1m Pins
Tie ghiata Dungrei. Mai multi comercianti cari au avut imprudenta sg. treacg Dungrea crezand c Licmski nu va cuteza sg
se aventureze ziva si pe aceastg. cale, au fost victimele Increderei lor.
Alexanclru Davila fast inspector de politic), mai titrziu lost
'director general al Teatrelor, a cerut sg, fie numit subprefeet
In judetul Tulcea fggliduind cg, cel mull intr'o lung, va aduce
legat pe Licinski. Davila a fost numit In postul cerut, dar pe
Licinski nu l'a Prins. Licinski a fost 1mpuscat mat tgrziu de o
Patera.
www.dacoromanica.ro
118
polemicd, violenth. urrneazd, intre zest ziar si ziarul Conservator L'Independance Rournaine, polemica in urma cAreea Take
119
lui care a hotarit fuziunea este respinsa cu 36 voturi contra 14. Panu i Vint.i1 Rosetti demisioneaza din club, dar iiberalii proclama unirea la o 1ntrunire tinuta pe la sfarsitul lui
IVIartie in sato, Ateneului.
acum 71 de ani, iar steltda din fata actualul bulevard al Academiei, *mergea-numai din strada Coltei pang, In strada
'Ikea clemiei.
care o lac doub, laturi ale arterei. Apoi din ceatalta parte buflevardul a ajuns Warta in soseaua Mihai-Bravul, trecand paste
istrada Iancului pe care o absoarbe in intregime.
www.dacoromanica.ro
'
120
'or s'a faiat o pktd wide se anti acum statuia lui C. A. Itosettf.
Apoi latii-ne in tiganie'"; acest cartier in intregime a disIpArut, tot la fel si casa Ulieruui, acela de uncle that& lumea:
cumpara uleiul de in. A dispdr* si biserica Caimata-si alte
lanulte case pima la hotel Atena prin mijlocul caruia a trecut
bulevardul, impartindu-1 In douA. Si de aci a desfiintat toate
sciaarele insalubre din strada Noptei, o strada lunga de 4
anetri, una din cele mai murdare. Dela rondul al doilea, builevardul a bifurcat, o parte spre Obor, cealalta Parte spre bulevardul Iancului.
Inaugurarea s'a facut cateva luni mai tarziu.
Camera a votat, duPd. mune sedinte i lungi discutiuni
legea de organizare a magistraturat, cea dintdi lege care a instituit inamovibilitatea judecdtorilor la Curti le de apel si a
presedintilor de tribunale cu titlul de licentiati sau doctor in
drept.
La art. 101, glumetul deputat de la Mehedinti, Nucsorea .
nu, a cerut ca sa se pund in lege Masuri disciplinare impotriya magistratilor jucateri de cArti. Amendamentul a lost
combalut de ministrul justitiei Teodor Rosetti ca inutil, totusi Camera cu 55 vaturi contra 48 1-a admis cu urmatoarea
redactie: Sant supusi la pedePse disciplinare magistratii care
joaca jocuri de noroc".
Legea a fost votata In total de Camera i apoi de Senat
Tiindca rasPundea la o cerere aproape unanima a opiniei publics pe care o revoltase magistratura obedienta care, fiind
amovibil, statea slugarnica la dispozitia
Pe la sffIrsitul lunei Mai, a murit la mosia sa Mop).
soaia, printul Nicolae Bibescu, cel d'al doilea fiu al Domnitorului George Bibescu, prim efor al Brncovenesei.
Printul Nicolae fusese ofiter In armata franceza, Meuse
campania din Algeria, iar In timpul razboiului franco-german
a fost aghiotant al generalului Troc4u.
Orator de mare putere, cum am mai spus, s'a semnalat in
tamer% prin dau discursuri care i-au atras aprobari generale.
Unul din aceste discursuri a lost rostit sPre a combate fortitficatiile.
Intregirea partidului liberal n'a dat rezultatele asteptate, unirea partidului Ion Bratianu cu acela al lui Dumitru
03ratianu, In lac sa. aducli consecinte, de forta, a provocat in o.Pinia publica un sentiment de nemultumire, de aceea in toate
alegerile partiale liberalii sunt batuti; In special Eugeniu Sta.:4
121
campus din Eugeniu Statescu, Petra Grklisteanu, C. T. Lingorescu si Al. Orascu, *tefan Sihleanu Casier, N. Vabiescu,
13arbu G6,nescu, Ion Bianu.si loan Leca secretari.
Mihail Cogalniceanu, presedintele clubului.
Ziarele pubbca o dare de seam& a situatiunei Teatrului
National in urma stagiunei 1889-4890.
Sub a doua chrectiune a d-lui Grigore Cantacuzino, stagiunea a produs 181.790 lei, de i prevederea bugetar g. era de
118.500. Deci un supra venit de 63.290 lei.
Partea societarilor in buget era de lei 42.000, dar le-a revenit
86.267. In sfarsit fondul de rezerva, s'a urcat de la 19.618 lei, la
34.937 lei.
Piesele jucate au lost : Familia Rantau, Demi-Monde, Tartufe, Vicleniile lui Scapin, Macbeth, Hamlet, Othello, Kean.
Marion Delorme, Petrie, Maitre de Forges, Oedip-rege, Melle
de Belle-Isle, Roger la Honte, Mesalina, Femeile Noastre, Manevrele de Toamn, Stela de Cotnar, Marcela, Ftintana Blauduziei, Prima Scanteie, Cismulita, Noaptea Furtunoas1 NApasta, Pygmalion, Feta mamei Angot, Mascota, Bocacio, Lucia
de Lamermoor, Faust, Marta, Voevodul Tiganilor.
Originar dinteo familie elvetianX, spun unii, dinteo famihe basaraheanh spun altii, Alecsandri a lost cel mai mare
poet uric al Ftoraniei, iar gloria lui cea mai mare este a ti
www.dacoromanica.ro
122
niei. Unii au voit sg.-1 conteste valoarea, altii 1-au asezat, sub
Eminescu, dar nici cei dintl, nici ceilalti nu au dreptate, ciic
Intre eei doi mari poeti ai. neamului nu poate fi comparatie.
Dae6. Eminescu a fost un geniu, nu insemnbazti. ea' Alec-
Tegala.
www.dacoromanica.ro
123
lluj romanesc.
Alegerile comunale au adus frigurile politice in Buou,
reqti ; lupta este foarte crancen5..
ce,
votului i'a artat c'd in alegeri sunt alte elemente care pre-
"domina.
mai buna. Singura patk a lgi Peke. Protopopescu, mai bine zis
www.dacoromanica.ro
Ele
motive.
De si conservatoril s'au prezentat uniti la alegerile coInunale din Bucuresti, situatia lor nu era de loc bunK. In tar6.
Iliberalii au esit Invingatori, In multe orase, iar pc unde au atilt au fnst btnji anroape de limita.
La Bucuresti hartuiala urmeazit fitrit preget, guvernul e
126
ANUL 1891
Anul 1891 incepe riiu pentru guvern i pentru conservatori. La Ploesti sunt alegeri judetone, dar liberalii sunt a-
rivalitgti si de ambitiuni.
Partidul Catargiu-Vernescu propune candidatura lui Dimitrie Cezianu dar guvernul. nu primaste pe acest candidat ci
sustine pe Andrei Popovici, care erea candidatul primarului
Pake Protopopescu. Pake Protopopescu care, pang aci era socotit ca un aghiotant al lui Gheorghe Vernescu este solicitat
,de acesta sh demisioneze din capul comunei si s susting candidatura lui Cezianu, dar primarul refuz4. De aci ruptura doflnitiv intre Vernescu si Protopopescu.
a7m
putine voturi numai multumitl fraudei electorale, numi*/ umplutura, liberalii uniti se afirmau ca o fortg electoraPt considerabilh, iar partidul liberal-conservator; lipsit de
puterea guvernamentala si de concursul puternicului sUu elector Pake Protopopewth grea silit s4 ias4 din luptti.
www.dacoromanica.ro
127
rdurile guvernamentalilor.
Titu Maiorescu, care fusese introdus In minister la departamentul instructiunei publice, prezinta un protect de lege
128
aceea 60 deputati in opozitie erea pentru guvern o grea inTrangere si semnul sigur al vietei scurte.
Gel mar maltratati in alegeri au fost junimistii cari n'au
Ghermani.
Din aceasta Camera nu mai faceau parte Gheorghe Panu,
Take loneseu. Alexanclru Marghiloman sr mci I. C. Bratianu.
Inmormantarea prernatura pe care i'o oficiau acum colegiile electorate i numerosii lui fosti si actuali detractori, nu:
erea meritata. Adversarii politici nu trebuie sa se scoboare mci
()data pan& la adversitate. Micimea, prigonirei nu a putut pune
umbra uitarei pe figura cea mai luminoasa din epoca redesteptarei nationale.
Ion Bratianu, cum am spus, se stingea sub durerile pricinuite de loviturile ingratitudinei, sub loviturile tuturor razbunttrilor coalizate impotriva unei marin cazute, caci miesorimea este nelertatoare pentru cel care este jos dupa ce a fost
multa vreme foarte sus.
Omul care dictase vointa sa. atilt de lunga vreme corpului
electoral, acum nu gasea un colegiu care sa-1 aleaga, nu
gasia nici macar refugiul in acele colegii ale oligarhiei pe
care o proteguise In ultimele vremuri ale domniei sale:
Dar omul eadea, fiindca fiziceste nu mai era vulturul de
alta data. Ne mai fiind soarele zilei de maine, admiratorii si
adoratorii tuturor ras4rituri1or faceau loc gol in jurul sgu,
www.dacoromanica.ro
s - 129 -
Fiindca printul schimbae Inca odata partidul, ii regasirn dn nou alaturi de conseivatori, tot atilt de senin si tot
att de incredintat clt lucreaza pentru binele tarii.
www.dacoromanica.ro
130
az1 pentru Ion Bratianu. Oarnenii zilei, mari sau mici, pot fi in-
Guvernul voind sa facil lui Ion Bratianu funeralii nationale a pus la dispozitia farniliei sums. de 40.000 lei, dar familia a refuzat banii.
131
'
D"'"ni"'"K 12 Mai.
www.dacoromanica.ro
--
132
dmi In Bucure$ti.
Ordinul era ca toata lumea sa astepte sosirea regelui pentru ca sit dea semnalul ospatului. Dar un glumet dote e] sem-
major al partidului liberal s'a intrunit si a ales sef pe Durnitru Brtitianu. Ziva lui Durnitru Sturza txebuia at vie repede.
www.dacoromanica.ro
133
dru Lahorary .nu .erea agreat de majoritate. Alexandru Lain)vary n'a putut patrunde nici macar in Comisia, bugetara, caci
fu batut cu 77 voturi de Dimitrie Cezianu, care a intrunit 79.
.$1 luptele intestine urmeazil.
Liberalii aleg un comitet pentru ridicaraa unei capele la
Florica pe mormantul lui Ion Bratianu si a unei statui la Bucure$ti. Comitetul e pus sub pre-Rdintia lui Mihail Cogalniceanu. Indata dupa publicarea apelului acestui comitet, regale
a h inns o scrisoare lui Cogalniceanu aratand c subscrie sume
tie 25.000 lei.
La Camera, opozitia fiind foarte numeroasa, se produe zilnic frecaturi. Intr'una din $edinte deputatul guvernamental
Cong. Popovici supranurnit Racaciune, love$te pe deputatul liberal Iuniu Leca. In urma protestarilor violente ale opozitiei
Camera a votat o motiune prin care dezaproba faptul.
Porecla Racaciune" iata de uncle venea. Constantin Popevici fusese mai demult $ef al garei Racaciuni din Moldova ;
Inteo zi casa cu bani ii fost pradat $i acuzatia a cazut asupra *efului de gara. Liberalii cunoscand cazul, i'au pus supranumele de Racaciune" care i'a ramas toata k iata.
o nou stire foarte trista vine din Paris, rnarele Mihail
Cogalniceanu a murit in capitala Frantei, uncle se dusese ca sal
fie operat de o peatra Ia ba$ica.
Mihail Cogalniceanu suferea de peatra, mai fusese supus
operatiunilor pe care le infruntase cu succes, de data aceasta
insa, varsta si slabiciunea inimei ingra*ata, nu l'au mai ajutat. Cogalniceanu a murit in tirnpul operatiunei sub clorofoirn.
Cu Coglilniceanu clisparea cel d'al doilea mare barbat de
Stat al Romaniei.
Cogalniceanu a lost cel mai ager, mai inteligent si mai
stralucit orator parlamentar $i orn de guver al Rornaniei. Mai
cult si mai talentat de cat Ion Brabanu, toate cuvantarile si
toate paginile scrise de el pot fi luate si astazi ca model de eloeinta, de factura. Iiterara impecabila, de energie in expresie
si de valoare substantiala.
Nici odata Kogalniceanu, fie in vorba, fie in saris. n'a fost
banal. Mintea lui agera patrundea toate problemele, in vorba
lui la tribuna era In totdeauna ceva eroic *i impunator.
Nurnai aratarea lw Mihail Cogalniceanu la o tribuna par .
lamentara sau la o intrunire publica, area un motiv de entuziasm.si de incredere. Gaud Cogalniceanu infra In actiune
toate sperantele in victoria rena$teau si energiile deveneau
active.
134
Jul Carol 1, tot la fel Cogalniceanu a lost cel mai mare mi.nistru al lui Voda-Cuza.
Lui Cogrdniceanu i se iertau, mai bine zis i se treceau,
figuri oratonce care astazi ar prea ridloole in gura unui.om
politic. A0 de pilda, dac ti. se afla la tribuna Camerel..on In
Intrunirile publice, dupa una din acele operatiuni, chirurgicale de care am vorbit, intrebuinta de obied, o fraza declamatone de elect, precurn
Credeti-ma, donmilce, fiindc a. va vorbe$te un om care
alaltaeri a vazut moartea cu othii.
Sau
Sau :
www.dacoromanica.ro
.135
.
curtenii si doamneie de onoare au fost in eursiune in jude1,u1 Mustel. Au vizitat Rucarul, defileul Dantboricioarei, au
intrat in pestera si au iesit la Pajura. Dar in aceasta callitorie
Aroba casittoria.
www.dacoromanica.ro
136
137
138
alb ea zapada.
Cu moartea Irinei Sutu a disparut si o viziune bucurestea.
nd. A pierit .cea din urma aratare dinteo lume care nu mai
poate rena,..te.
Toata vara intricrile i conspiratiile au sapat ministerul
care la Ineeputul lundNoembrie, a trebuit sa fie din nou rernantat.Dar toga lupta era data inpotriva elementului ver,
nescan pe Care purii conservatori se sileau sa-I excluda
din guvern..Cabinetul a luptat ca s poatA atrage pe Alexandru Laboviri, dar incercarea n'a izbutit; in schimb la ince-,
putul lui Noembrie cabinetul se remaniaza prin intrarea In
minister a lui Nicolae Blarenberg si a lui Alexandru Veri-4
ccanu.
Todd, pre.gd; -chiar ziarele guvernamentale, primeste
a-
www.dacoromanica.ro
130
s& ia presedinpa canmetului. Concentratii striga pretutindeni:
Un $ef, o dilectie, un program !"
In cercurile conservatoare se seunea c generalul 1 10rescu se angajase ca, indata clupa ategeri, sa se retraga dela
presedintia consiliului spre a lasa locul lui Lascar Catargiu ;
acum, Irma, legat cu George Vernegru, nu mai voia sit paraseasca postul.
Cabinetul era remaniat dela I Noembrie, cand in ziva
de 18 plezne$te o bombd: Lascar Catargiu, colonelul Lahovary
si d. Const. Oldnescu demisioneaza din guvern.
Aceste demisiuni fusesera precedate de o serie de intrigi
si operatiuni la alegerea biurourilor. La Senat vernescanii fao
sit cada la vice-presedintie candidatul catargist Budisteanu,
jar drept razbunare la Camera, catargi$tii $i toti conservatorii
provoacd, tot la vicepresedintie, caderea lui Ilariu Isvoranu,
Pake Protopopescu si Corjescu, toti vernescani.
Criza isbucneste. Cand la Camera generalul Florescu anunta demisiunea celor trei mini$Lri conservatori si intrarea
In criza, Nicolae Blaremberg a fost cuprins de o furie mare, s'a
sigatat de banea ministeriala aratand ca nu va pleca de acolo.
Nicolae Blaremberg era .exasperat de faptul ea, dupa ce
luptase timp de 30 de ani ca it aiba un portofoliu, acum trebuia sa cada dupd doudzeci de zile de ministeriat.
Fara indoiala situatia era ridicolii.
Generalul Florescu nu fusebe la inaltimea situatiei. Pe
cand se conspira, se teseau toate intrigile, $i se facea pe feta
planurile pentru rasturnarea guvernului, generalul petrecea.
Pe vrthnea aceea era in Bucuresti o trupa de opera Italianti in care era o stea, primadona Brambila. Generalul Florescu era inamorat de Brainbila iar in camera ei dela hotelul
Boulevard i petrecea zilele. Atunci s'a spus cd, in ziva in
care a izbucnit criza, prin demisiunea color trei ministri conzervatori, generalul a fost cautat in toate partile pentru ca tt
fie pus in curentul evenimentelor. D'abia spre seara s'a aflat
ea se afla la doamna Brambila.
Cand demisiunea color trei rniniE,Ari a lost comunicata
cabinet, fiindert el declarase regelui cit ia raspunderea situatiei. Uzi generalul Florescu nu-si dedea seama de gravitatea
situatiei, nu vedea nirnic. De aceea a batut la toate ui1
a
propus portofolii in dreapta $i in stanga.
La un moment a crezut ca va putea completa cabinetul cu
cativo, vernescani, Intre altii cu Peke Protopopescu, Lepaclatescu $1 altii. Generalul s'a dus cu lista la Berge iar nouii miNustri imbracati in frac si cu toate decoratiile, asteptau Intr`o
9.bind.dela restaurantul Enescu ca srt fie chemati sa depuna
diurapantul. Dar dupa o ora de asteptare, un trimis al generalului le duse vorba ea se pot intoarce,acasa ca salt scoata fra"
curile. Cornbinatia nu reusise.
La 27 Noembrie Lascar Cltargir co prezintii Camerei cu
i
www.dacoromanica.ro
--
'140 --
L.
:valor.
141
Take Ionescu era liberal disiOent. In partidul liberal intelegea c -nu mai poate avea viitor. Cu inteligenta lui patrunziltaare a svt,zut ca sefia este rezervata fiului lut Ion Bratianu,
iar Gegu-Gantacuzino, unul dintre principalii mebrii ai ..oculler, nu-I tubea.
Oculta" era o expresie pusit Ia mocla de Nicolae Fleva pe
niu Carada, Gegu Cantacuzino, Take Protopopescu, insa personagiut reprezentativ al acestei puteri invizibile, .seful. era
Eugeniu Carada.
Apot Take lonescu vrea sa fie ministry.
fle ..si eand venise in tard se afisase ca un om cu idei Inaintate
dovacia faptul ea Mouse campania pentru eligibilicand Alexandru Lahovary i-a propus
tatea magistratilor,
un portofoliu in cabinetul lui Lascar Catargiu, n'a stat mult
timp pe ganduri.
Gaucl sa declarat criza, iar generalul Florescu a fost silit
sa demisioneze, Iiheralii erau siguri ra vor fi chemati sit guverneze. Liberatii fruntasi din toate judetele au alergat la
Bucuresti. Tunp de patru zile cat a durat criza, liberalii au
theme -pe liberal/ si sit pastreze pe conservatori: Intaiul considerent era -moartea lui Ion Bratianu, al doilea reintregirea.
partidului conservator cu elementul junimist.
Rica. ar fi trait Ion Bratianu, nrarele minister al lui Las-
142
tinut c)izolvarea.
ANUL 1892
Finante.
C. Vernescu-Pake.
A. Lahovary-Cantacuzino.
Justitia.
T. Ionescu-Vernestu-C. Boerescu.
Culte.
POny, Holban, T. lonescu.
Razboi.
1. Lahovary, A. Anghelescu.
L. Publice,
Olanescu.
Domenii.
Djuvara.
Externe..
pe rate unul.
Alexandru Djuvara a ajuns mai tarziu ministru al partidului liberal, atunci insa, la 1892, s'a ras destul de-faimoasa
Iui lista.
La inceputul sedintei Camerei dela 22 Mai, primul ministru Lascar Catargiu se scoala si face urmatoarea declara-
tune :
144
Comitetul a fost astfel compus: profesorul Alexandru Orascu, presedinte de onoare, membrii: Gr. T. Bratianu, C. Davidescu, G. Popa, I. Lupulescu, N. R. Davidescu, I. Nenitescu,
oa-
meni ai trii, unul din generatia cea puternia dela 1848, Dumitru Beitianu.'Marele roman avea 74 ani cand a incetat din
yiatd.
Dumitru Bratianu, 16.r5, stt aib. calitAtile combative ale
fratelui Mu mai mic Ion, erea totusi un luptator convins, falcuse studii regulate, iar la 1857 cand s'a reintors in tar& din!
stedindtate unde luptase cu pana pentru ap'grarea drepturilor
Romaniei, a figurat ca deputat in clivanul ad-hoc, uncle a lost
redactorul celor patru puncte pe care s'au intemeiat toate reyendic5irile politice ale Romanilor dup5. aceea.
Bulevardul Academiei, in fata Universitatii si a statuei lui Mihai Viteazul. Lumea se aduna in numar mare. Studentii yin'deau un ziar ocazional portancl titlul : Turda.
La sala Orfeu afluenta erea considerabilk o mare parte a
studentilor a trehuit s. fdmaie in strad 5. din cauza prea marei
multimi din sal5..
Intrunirea s'a deschis sub presedintia lui Alexandru 0rifscu, rectorul Universitatii din Bucuresti care a rostit prima
cuvantare.
Rectorul si-a sfarsit discursul cu aceste vorbe profetice adi esate studentilor :
..Cat despre voi, merge(i pe calea pe care ati intrat, exci
www.dacoromanica.ro
145
la vremea lui.
In aceeasi zi, Duminicg. 14 Iunie, a lost inmormantat
Dumitru Briltianu.
Acasg a vorbit Dimitrie Sturza, in numele partidului H.
beral, iar la cimitir Nicolae Fleva, Nicolae Ionescu In numele
Academiei Romane, George Paladi si doi studenti- Fiindca." suntem In vacanta iar agitatia si framantgrile
'du High-Life.
pschutt !, vlan ! high-life etc. acum are vorbe noui, acum zioal
sic a lumei elegante i aristocrate este: le jour becarre',
www.dacoromanica.ro
146
Mina a 5-a la Grddina cit cat, gradina de peireceri ce a clispa;rut de mult, apoil s'a: angajat sdfler, in trupa Fany Tarclini si
,mai tarziu suflor la Teatrill National din Bucuroti. Intr'o seait un actor neputand Tani la reprczentatie, Iuhan ii luit lOcut
de si nu repetase rola Iata CUM a povestit el Insus acest debut;
la.
Una din ullimele lui scrieri a fost o satira intitulata: In(luenfa morald, indreptata, Impotriva felului in care liberalii
ub Ion Bratianu, au facut alegerile legislative in 1867.
Avem.0 afacbre diplomatica cu Grecia, este litigiul cu o
emostenire a unui supus grecnumit Vanghele Zappa. Guvernul
roman erea de parere ca diferendul se.' fie judecat de tribunaIele romane, iar guvernul grec cerea ca sa fie lichidat pe cale
diplomatica.
Guvernul grec, care .tinea cu orice pret sa intre in posesi-i
Ainea averei defunctului, rupe relatiile diplomatice cu Romania
ta inceputul lui Octombrie i Incredinteaza ministrului Rugiei, d. Fonton, apArarea intereselor supusilor grad,
Care erea fonclul chestiunel Zappa?
Vanghelie Zappa a murit.interzis si a llsat prin testament
alzufructul enormei sale averi {20 milioane) unui nepot, Contstantin Zappa, cu sarcina ca, la .moartea,Sa, sit transmita toata
exerea unei societati grecesti Olympia care avea misiunea de
1,4). Incuraja industria i comertul grec, La moartea lui Consitatin Zappa
de oarece averea erea In pamanturi
guver-
diul roman a socotit cit societatea Olympia, ne fiind recunoscuta In Romania, nu poate mosteni averea. Apoi erea Slcestd*
amea capacitglii streimlor de a poseda Olmant In Romtinia...A,
ceasta nu mite, fi rezolvat4 &cat de care tribunale. uvernulwww.dacoromanica.ro
147
sarbatoriti, dimpreuna cu ei se afla i advoeatul care aparise pe puternicii luptatori romani, Coroianu.
Gheorghe Vernescu le dete un mare banchet de 60 ta,
ei muri la cari au luat parte numerosi fruntasi din toate partidele.
rIngen, sosirea perechei princiare este asteptata in tara. Guvernul numeste o comisiune care sa se ocupe eu organizareat
serbarilor. Aceasta comisiune e compusa din ministrul AL
Marghiloman si Grigore Triandafil prirnarul Capitalei.
Mari serbari fur% proiectate.
biserici din Bucuresti. Prin tragere la sorti cea de-a 32-a digt,
tone s'a celebrat de cake Mitropolitul Primat In biserica Sf..
Sniridon de fata fiind regele i perechea nrinciara. Regina
Elisabeta era tot in strginatate
www.dacoromanica.ro
148
celelatte htserici.
www.dacoromanica.ro
149
fericitir
Toate- doamnele au primit in dar Cate un evantaliu-carnet de 'tildes alb cu portretul regelui, reginei si a perechei
princiare. Qrdinea danturilor era gravate pe una din ramuri.
Primarul a oferit printesei Maria un evantaliu-carnet garnisit cu un inel de aur incrustat cu briliante. Un evantaliu la
fel a fast remis regelui spre a'l trimite reginei in amintirea.
acelei sarbatoriri.
Pentru acest bal primaria a trimis 3000 de invilatiuni.
La jumatatea lunei Februarie a murit la varsta de 73
ani, Maria C. A. Rosetti, vaduva Int C. A. Rosett.
La inceputul lunei Martie a murit de'e boala de inima
Grigore Bratianu presedintele Ligii Culturale.
Defunctul era un bun roman, plin de con vingere pentru
cauza nationala, Intotdeauna dispus pentru jertfe; de aceea
i se incredintase presedintia Ligei pe care o conducea spre
multumirea tuturor.
Intr.%) seara a intrat acasti. la hotelul Bulevard in camera
pe care o ocupa la etajul al 3-lea. Peste noapte pe la ora 4 locataruI de sub camera sa de la etajul al 2-lea, a auzit un zgomot ce s'a prelungit aproape o ora. A doua zi Bratianu a fast
gasit cazut jos din pat, tot astfel si mesuta dc noapte rasturmtg. Ceea ce era o dovacla ca Bratianu a Mout mart sfortari
ca sa ajunga pana la nasturele soneriei spre a cere ajutor. Dar
puterile l-au parasit. Grigore Bratianu n'avea nici 50 de ani.
La Teatrul National joaca ; marea Sarah Bernardt. In
toate serile sala teatrului e plina de toata aristocratia bucuresteena si aihi Iiime ce se Licata de lumea Malta Se spunea
7 st an era ca au fost femei care si-au inotecat casele ca
www.dacoromanica.ro
150
reasta" sefie Incepe opozitia dared, violent& opozitia din sistema Impotriva tuturor proectelor de legi ale guverintlui.
Legi foarte bune, legi necesare consolidarei,statuhii si or'dinei in stat sunt combatute cu inversunare; mai mult, liberalii ameninta, de Cate ori o lege este votata, cum ca la vemrea lor la carma o vor desfiinta. Tote legile sunt astfel lovite
de discredit mai nainte cbiar de a fi votate
plata, in toatri luniea comereiala i muncitoare. Luni de dimineata carutasti, macelarii, precupetii sunt in grev& hale este
Inehisti, In acela$ timp mit de oameni ocupau piata, strada
Bibescu-Voda si curtea Mitropoliei, guvernul nu tuase Mei o
masura pentru ca sit mentie ordinea.
Generalul Manu, presedintele Camerei soseste, multimea
II saint& iar presedintele delegatiei, precum si un delegat din
Ploesti Ii prezinta cate o petitie de protestare; generalul Menu figadueste ca Adunarea deputatilor ti va face datoria ci
va cauta sit nu apese asupra industriei romane.
Dar Imbulzeala In curtea Camerei creste ca $i fierberea,
astfel crt peste putin toate tribunele Camerei sunt tixite de lume, tar usa de intrare este Ca si baricadata deputatii abia
mai puteau strabate.
Dela o fereastra a Camerei Petre Carp. vitzand agitatia
www.dacoromanica.ro
151'
-delegatilor in curte Ii indreapta monoclul, se uit a. la ei razanct si le face cu mane, nasul, mare", Atunci intarjirea rncape sa fie .si Mai tare. Din Camera yin stiri c deputatii au
Inceput diacutia legei.
Fierberea hind in crestere in eurte si Camera ea si bari-f
cadata, fortele politienesti evaCuiaza curtea; in acest moment
incepe o ploaie de pietre asupta detapmentelor de politie si
asupra deputatilor din majontate care soseau la sedinta.
Pe la orele 2-2 jum. sosesc si eu pe cheiul Dambovitei,
Ctici in ora$ se raspandise zvonul ca la Camera e revolutie",
In vremea aceea eram prim redactor al ziarului Likipta".
In fata poduim care duce astazi la b-dul Maria, vad pe V.
G. Mortun,'deriutatfil socialist, 'in picioare intr'o trasura vor'bind multimei. Pe pod caluI mort al unui jandarm, iar din.
tale si din restul pietei pietrele plouau asupra podului si faceau functiuriea until tir d baraj asupra intrarei Dealului
Mitropoliet.
bombardati'si'raniti, trei ofiteri au fost mai mutt sau mai putin foarte seriCks contuzionati.
Fortele 'de politie intervin. Janclarmi calari, sarjeaz a. de
cateva ori spre a curata piata, dar reusesc cu mare greutate.
Multimea se rctrage spre hale, unde se barizadeaza si faa sti..
de pietre asupra stradei Bibescu-Voda, cheiul
cada o
Darnbovitei, dte.
Inconjurat de cativa devotati, de ministrii Alex. Marghtloman si C. Olanescu, aparat la cap de palariile catorva, presedintele corisiliulth si grupul din jurul sau, inainteaza, prin
ploaia de pietre care, aruncate din hale, ajung pang, la biserica. Domnita 'Masa. Una din aceste pietre a gaunt palaria lui
Marghiloman.
anare intrunire de protestare pentru sangele vrrsat la Mitropolie." Dar politia a interzis proprietarilor salilor Dacia"
si Orfeu" Sa le inchirieze din care cauza intrunirea s'a tinuf
an stracla Glernentei 1.5, In curtea caselor Barcanescu uncle
152
153
Dar flagelul inundatiilor a lost general in toga tara, pagubele au lost de multe i multe milioane, poduri intregi au
fost luate, linii ferate distruse si zecimi de ma de oameni
saraciti.
itata ar fi esit din pamant. Un concurs pentru construirea acestei gari pe marele bulevard, In dreptul fostei gradini Zdrafcu e nublicat iar rezultatul e urmatorul
Din 38 concumnti 22 au fost inlaturati fiindca nu ereau Iii
www.dacoromanica.ro
154
el din Paris.
Premiul II, architectului L. Farge al companiei FivesLille.
Krauss secretari; d-nii Balariolu, Fiala, Zdtreand, Luter, Boemales si Leautey membrii asesori.
.
_ 0 telegrama din Paris anunta c generalul Ion Em. Florescu a murit in acel oras in noaptea de Sdrnbata 8 spre Duminica 9 Mai In vdrstd de 75 ani.
Generalul Floreseu fost de mai multe ori ministru, lost
prim ministru, erea la vremea lui un militar de valoare, un
bun organizator si mai pre sus un patriot a cdruia nobild patina a lost intotdea.una intarirea armatei pentru siguranta
(drei.
In sedinta Camerei de la 17
1/Iai
In ziva de 18 Mai Marele COlegiu. a ales rnitropolit primat pe episcopul de Arges Ghenadie Petrescu cu 168 voturi
contra 46 date Mitroplitului.Moldovei
Peste 5 ani Ghenadie petrescu trebuia', s, fieglestituit si
Caterisit in urma unor marl scandaluri de care yorn vorbi Ia
.
timp.
hem
www.dacoromanica.ro
:155
vedere technic.
Chiar astazi, dupt trecere de aproape 40 de ani, duit deschidem, vechea colectie vedem cit ar putea figura alaturi de
cele mai bine technizate ziare bucurestene.
Liberali, desi au Inregistrat o Infrangere cu legea maximului, fac totusz, opozitie drza tutulor proiectelor de legii
prezentate de guvern si votate de parlament. Legea clerului
prelentatt de Take Ionescu i admist de Camere e dezaprobatil cu aeeiasi crncent Impotrivire de Dimitrie Sturdza.
Noul Mitropolit-Primat Ghenadie Petrescu, spre a sarbttort restaurarea Mntstirei dela Curtea de Ages, a oferit tin
mare banchet ministrilor si persoarielor de distinctie fart osehire de partid Intre altii, la acest banchet de 140 tactimuri, a
fast invitat i Dimitrie Sturdza.
Dar seful partidului liberal a refuzat trimitnd Mitropolitului urmittozirea scrisoare:
Biserica ortodoxii mu-Ant fiind In doliu de pe urma loriturei ce i s'a dat de legea care'i dezorganizeazt vechea ei asezare. subsemnatul are onoarea a rtsnunde sit nu poate luat
parte la banchetul la. care a fast poftit de cttre S. S. Mitropob
littil primat, aceastt sarbgtoare fiirul CII totul In dezacord cd
triska situatie creatt bisericer
www.dacoromanica.ro
156
La Sibiu Comitetul partidului national roman tine o intrunire in care se hotardste esirea din pasivitate si inceputul
luptei inpotriva guvernului unguresc. La aceasta luptd aderd
si celelalte na4tazialitati.
Conservaterii sunt, insa, bitnuitori, ei brinuese cum cd. Ro
manii transilviineni inclind catre partidul liberal din Romania; adevarul este ca Dimitrie Sturdza intrd in legaturi foarte
stranse cu ROmanii arcleleni si se prezinta ca si cand dansul ar
conduce attiunea partidului national. Bine inteles doctorul
Ratiu, intervievat de ziarele conservatoare, tagadueste cum
ca ar avea preferinte pentru vre-unul din partidele din Romania.
mani pretutindeni. La. Turda casa doctorului Ratm a fost cornplet devastata, Protopopul Lugosanu gray rdnit, avocatul Vld-
me -- in acela4 timp prezinta publieului un aparat de tiniehea brevetat in care sti se colecteze apa i sit se batd cu alun.
www.dacoromanica.ro
157
Octombrie.
www.dacoromanica.ro
458
Rusi a.
Peles.
Mitropolitul Primat a oficiat singur avand pe el un vesttnant de ceremonie din catifea, aur si diamante de o mare bogritie. In dreapta si In stanga Mitropolitului stau staretii moraistirilor Sinaia si Cernica.
Nasa : Ducesa de Coburg, care a dat rAspunsurile Mitrepolitului. Nasii si nasele principelui mai erau Regele si Regina Romaniei, ducele si ducesa de Saxa Coburg Gotha, Alteta
RegalA principesa mamA de Hohenzollern, marea ducesa* Xenia a Rusiel, fiica mai mare a Tarului, Altetele lor regale
Printul i Printesa Leopold de Hohenzollern.
La Bucuresti reprezentatii teatrale gratuite la Teatrul Nry_.
tional si la Teatrul Liric si iluminatiuni po strade.
Stagiun.ea de iarnA a Teatrului Liric fncepe cu o truprt:
tfranceza de comedii si opereth. Cateva ilitstratiuni pariziene
viitoare fac parte din trupg, dotiA debutante de mare talent'
ilestinate ert oeupe locuri de onoare pe scenele Parisului. suns
anuntate, acestea sunt dornnisoarele Mealy si Monbazon,
tApoi prMtre barbati aVem pe Tauffenberger si pe Chalmin.
www.dacoromanica.ro
1.59
a-
Deschiderea parlamentului este interesanta prin cuvantarea rostita in Senat la Mesagiu de cdtre Dumitru Sturza, o.
'
ful partidului liberal.
Pentru intaia data seful partidului liberal ia pozitie in
chestiunea romanilor de peste Munti : El cere guvernului ca
Sd'intervie dincolo in favoarea acestor Romani si sd spundi
ungurilor cd, daca' Vor urma sa persecute pe romani, regatul
va putea veni cu greu in ajutorul ungurilor cand ar suna
ceasul hotdritor. Sturdza este foarte hotarit, discursul sdu face o aclancd imrpesiune.
maghiar.
Aceasta noud loviturd' data lopOtOrilor rOmarn,din Ungaria sgita iaras spiritele in. BuCureti` iar ,partidul. liberal se
foloseste spre a duce, pe aceasta cestiune, campania de rasturnare impotriva guvernului.
0 mare si veche banqa din Bucure*ti dispare, d. Christofi Zerlenti, directorul bancii cu acest nume, anunta lichi-,
darea.
La sfarsitul lunei Decembre Teatrul National reprezinta pentru prima card, Saul tragedie in 5 acte de Al. Macedenski si Pavelescu. piesa e jucatd de C. Notara, in,rolul titu.
Demetriadi, L Livescu; d-,nele'Aristita Itonlanescu, Ciu.
pagea, etc.
In politcd, avem o sparturd In partidul conservator,
Grigore Paucescu, fruntas al acestui partid, pe care-1 desparte
ostilitatea fdrd crutare de junimisti, a esit din partid si a trecut oficial in disidentd.. Aceastd hotarire a anuntat-o dela tris
buna Camerei.
.
www.dacoromanica.ro
160
Paucescu isi pusese candiclatura la vice-presedintia Camerei, pentru el a votat toti conservatorii anti-junimisti si.
Oat a. opozitia liberala, dar n'a putut Intruni decat 62 voturi
'din 138 votanti.
Anul 1894 va merca Inceputul frecaturilor inauntrul guyernului $i al partidului dela Carina.
ANUL 1894
mare al guvernului.
Junimistii stiu ca. partidul conservator nu va merge mai
&parte cleat legislatura; apoi vor veni la caring liberalii,
klar junimistii nu inteleg sa sufere si $efia unui alt conservator dupa Lascar Catargiu. Petre Carp e hotarit sa puna cu einergie cestiunea sefiei sale. Vom vedea cum, Incepand din
4894, Alexandru Marghiloman va lucre In cele mai multe ju-
cadre noui junimiste. De altfel Alexandru Marghiloman lu;era pentru situatia sa personala cad stia ca, dupa $efia lut
Carp, va veni ziva sefiei sale.
Pe and conservatorii Incepeau sa se mannce sub
ifocul atacurilor liberale, Alexandru Beldiman atacti pe rege si
ldinastia de ate ori avea ocazia. lath' o proba in Adeverul" de
Ra inceputul lunei lanuarie
Balul dat la Curte In seara de una Ianuarie, a Mout un
Easco formidabil. Afara de corpul diplomatic si de lumea ofi-.
ciala, nu era niment, absolut nimeni. Aceasta abstentiune este
ifoarte semnificativa.
161'
rie o Infrunire e couvocafti la sala npacia" :pro a se disenta &supra : Votaila unzversat. Beitaza In armatif of Partedree puiiLLce..
document al vremurifor:
-In'Wsedinta
Cainerei dela 22 fanuarie
deputatul liberal
Constantin Stoicescu interpeleazil pe ministrui de razbot
geueralul Jak. Lanuvary asupra relei start a arinater Ci i asupra agresiunii maioruhn Come si a ofiterilor sat impotnva
hi& Beldirnan, directorui ziarului ,,Adeverut`.
Waspunsui unnistruful a fast atilt de elnie in 61 merit&
ea fie inreenstral pentra ca viitorimea sEr nu piardn- prileja/ Ue
a sti ce felt'de dectaratii putea face un mintstru la anal 1394. *4
cum un parlament le putea aproba.
lal& cuvintele, ministrului:
A. mai varbil d. Staicescu de Un atac al ofiferilor inteo
redactie el ca acesti ofiteir ar ft maltratat pe redactorn si clirectorul ziarului. Ofiterii au avut dreptate cci. acel ziar sfra
perrnis s. insulte pe sefut batationului care e printul moqteMtor.
Acest ziar necontenit insult& armata st pe eefii ei ei regret
cL asemanea scene nu. se produc mai des, cad numai asa vor
fj rnfranti insuitatorii armater.
Aceett ofiteri. departe cte a merita dezaprobarea, merit&
teat& tau& eti au tiut sa apere onoarea armatei si a eetului
ion M mir chiar cEL nu_ eau gdsit sf alti ofiteri sa imiteze
exempla/. acestore.
Au trend de atu.nci at. de ant qi totust mt se pare a aceste vorbe yin din alta lume.
Cuyantarea ministrului a ridicat indignarea publica. frt
toate cereurile nu era &calf a unanima dezaprobare. Tar agitatia pesfe tot *i In cereurite civililor ei in cercurite mihtaritorIn ziarulLupta de sub directia lui Cheorghe Panu, am
seris et semnat urmatarul articol. In cahtatea rnea de prim-re.
s
actor :
De pe banca ministerial& eau spus alaItaert atatea nerozit si atAtea vorbe zmintite in eat e cazul sl intrebarn dac&
tolerarea in fruntea taxa a unor asemenea Gament nu dege*.
nereaza Intenn pericol public.
Ministrul nu s'a marginit.sa ia apararea maiorulut COCea
si a forarasitor ski. ministrut a inOtat afentatul la demni(atea
'de teorie, sustinnd e6 o infamie este singurul mijIcie a/ Ga.
mentlor (mesh de a captita safisfactie in tara noastra.
Discursul d-rut general Lahoyari a filcut G penibila impreie Datoria d-sale era s intervie pentru stingerea iritatiunitor
d-sa trebuia stt faeN ape) Ia judeeata rcee a tuturor. a spunk
www.dacoromanica.ro
11
lfq
cuvinte de Iniratire, sg,desaprobe toate violentele, lie ele-ve4
'
Sfidarea erea neiertatd; in alt tard ar fi avut urrntinIn noaptea in care se danta la palatul regal o sena de
a. 4.
evastat case $i toate acestea timp de vteo 7 ore far& ca autonlatea,sa fi putut interveni. Atacul a inceput la orele 9 seara.
163' --
Dealul Spirei.
La orele 5 din noapte politia se puse in miscare. Prefectul
de politie colonelul Rasty, inspectorii de polite Cretu si Filipache Protopopescu i a:Viva agenti si soldati se dusera drept
la locuinta lui Ionescu Dascalul care se afla acasa. Somat sb
se predea talharul trase cateva focuri de revolver asupra celor,
doi inspectori, apoi sari un gard si se facu nevazut. In urma
sa alerga prefectul de politie cu sabia sdbasa, dar aceasta urmarire, mai mult corniea, ramase fara rezultat.
Aceasta erea banda comandga de talharii Zdrelea, Maruntelul i Dascalul.
Luptele intro poter si politie de o parte si talhari de OM
parte, au urmat mai multe zile imprejurul Capita lei, la Chitilay in padurea apropiata, etc.
Dupla lungi urrnariri i lupte a putut fi prins banditul Ion
Constantin, ins& Gheorghe Maruntelu si Dumitru Zdrelea,
arnbii olteni au scapat.
unii otiteri de valoare din artilerie si din geniu. Masura aceasta a nemulturnit adanc pe tot ofiterii de cavalerie cari
s'au socotit ofensati.
Seful statului major, generalul Falcoianu, a inspirat
www.dacoromanica.ro
164
Aoi ca inspector al ravalenei, in loc sa lie numit no ,enter Um actesia armai, a lost natant generalal Cantili, ofiter din
infanterie, ostas cunoseut pentru severitatea sa, dar i pentru
excentricitatile sale maniere.
Cate lapte reprobabde na .an lost strvarsite de acest ofiter,
energic i capabil de altfel. OdatA, pe rand inspects un betalien de infanterie Ia Tulrea darn nu rea insel i
pnrui
ca un capitan mi e destul de curat- i, spre a se wnvinge, a soon
pe tapitan in feta frontulai si a sad sa-si -Kean cizmele el!
ctorapii.
Fartidul liberal. de indall ce a runoseut nemultumiret
ofitenkr cavaleristi, a rantat si prefite din linieres
15
Jack Lahovary a Toot silit sa demisioneze de la departameinut
razeeiului. Interimatul acestui departament 1-a luat seful. gu.
vernului, Lascar Catargiu.
nator cane invoca marturia unui certificat fals ficut, un Ministru care cere Senatului o. valideze pe nn ales pe temeiul
unui certificat fals pe care-1 marturiseste ca un fapt onorabil,
www.dacoromanica.ro
166,
In sfarsit, In urma tradarei. banditii Zdrelea i Cimpoieru sunut prin*i de-abinelea de ast5. data. Mai intai a lost
prins Zdrelea in satul Scheiu, dupe: aceea, si In urma denuntarei lui Zdrelea, a fost prins Cimpoieru In satul Valea Marp
la o amant5 a lui.
Dela Cluj vine rezultatul procesului Mout mernbrilor din
toti aNizatii a fail de : Vasfliu Ratiu, Vicarul din Fagitras, Nicolae Munteanu, Duma *i Nicolae Roman.
Au fost osanditi: dr. Ratiu 2 ani, dr. Lucaci 5 ani, G. Pop
de Baseei 2 ani, Comsa 3 ani, Bgreeanu 2 ani si jumrdate. Cristi-1 3 luni. Goroianu 2 ani si 3 luni, Barbu 2 luni, dr. Mihail
2 ani $i 6 luni. A. Suciu 1 an si 8 lnui, M. Veliciu 2 ani, Patita
2 ani 6luni, Domide 2 ani, D Roman 8 luni. Apoi solidar au
fost osanditi la 3238 florini cheituelile procesului.
In Bucure*ti, *Urea sandal produce o mare fierbere. Stu'tlentit se agitti si tin o intrunire de nrotestare Duminic5, 15 Mai.,
Pe cand un mare numar de studenti se aflau la Lig% vine
stiree cum ca. oare care membri ai unor societal uncniroa;
www.dacoromanica.ro
167.
a!
portn.
cand faptele, (land dreptate ungurilor $i ridiculizand pe studenti. Aceasta dare de searna antiromaneasca si falsificata in
aeelas timp, a exasperat pe studenti cari, venind a doua zi fa
numax mare la redactia ziarului care era instalat in Pasagiul
Vilacros, s'au cledat la o manifestatie violenta. Cu acest prilej
parte a atelierului tipografic a fost devastat.
In fata atator agitatii si scandaluri de strada% In fata slitbiciunei dovedith a politiei cand cu atacul bandei Zdrelea si
Maruntelu, prefectul de politie colonelul Rasty a lost inlocuit
cu Mihail 'Des liu, secretarul general al mihisterului de interne si omill de incredere al lui Lasear Catargiu.
In ziva de 5 Tunic a lost prins Ia Craiova banditul Miruhtelu, dimpreunthi en alti bahditi anume Gheorghe Popa,
Tumbuluc, NiG11 dela Mischiu $i Mihai Schiopu:
Gheorghe Popa era cel mai voinie dintre banditi, Malt,
masiv,sptitos, el impilrtea celor dinband6 rolurile. Maruntelul era numai un sub-set Au mai fost prinsi cu acest prifej,
Nieu Stan ParVu, eel mai inteligent din bona.% foarte tanar,
si foarte vioiu. 4poi Ilie Dragota, gazda i Ion M54raligg,
bandit eu o figura' hidoasl.
"
Vielenta unora dintre ziarele le 'opozitie nu mai cunoasfe margint, cand citim acum pe unele din ele am putea erede
ea Romania se afla In ajunul unei reVolutii, dar nu era ab.
solut nimic.
In adevgr in uncle ludete titranif instigati se agitati in
eat interventia armatei si a gloantelor fusese necesare, iar
thestiunea demision4rei ofiterilor de cavalerie nu era lila
"
rezolvata.
www.dacoromanica.ro
los
'va incepe lupta craneena inipotiriva ministerului. Ltd Ver.
'nescu se alipise sc. unii corkservatort nemultumiti, precum
Grigore Paucescu, Constantin Boerescu i alti fruntaat a.k
yietci politice, insa Vernescu era belnav si perduse puterea de
aupta pe care o a.vusese pana atunci.
bulevardului Maria si cladirea tnae-baziilor antrepozitelor, bulevardul Coltei i regularea definitiva a alimentarei orasului
cu apa potabilit.
Bulevardul Coltei. care poarta astazi numele Nicolae Filipescu' cat si parte& ce poarta nurnele Lascar Catargiu, este
opera lui Filipescu. Deasemnea i bulevardul Maria si ma-
Alexanlru Baicoianu, Constantin Arlon, Andrei 130130vid, Ateecandru Gr. Ionescu; censori : Petre Mato, Scarlet Varney, AL
,L. Marcovici ; cenzori suplinitori N. Procopiu, Rodrig Manu,
',C. Ghita Ion.
1-69
ronitin".
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
se refugiase.
A doua zi Lascar Catargiu chemA pe Stefknescu-Goang
-preeedintele congresului studentese si-i comunic5 cum cA
slabiciune.
171
Vazilnd ca opinia public& e castigata cauzei, si c partiClul liberal are acum destula "popularitate, Dimitrie Sturza
ataezi guvernul conservator pe ("Ostia nationala.
Pe la sfarsitul lui Septemble partidul liberal convoa.ca
publicul la o intrunire in sale Orfeu, in aceasta reuniune Dimitrie Sturza vorbeste numai de chestia nationala si face
'declaratiuni care produc, in adevar, mare senzatie.
Sturza era cunoscut ca un filo-german de teata convingerea ca si un hotArit anti-rus. Cu toate acestea la sala Orfeu el
a spus :
Rericolul unguresc e mai mare decat cel rusese; impotriva tendintelor rusesti se ridica toattt lumea, pe dad intpotriva planurilor de desnationalizare unguresti nu ne ajutti .
nimeni in Europa".
Si apoi :
Intrarea In Bucursti a Lost solemn I ca1cI fiindcri regina era simpaticrt. 0 multime mare t-a iesit inainte, sIrOsde
erau ticsite. femeile-, mai ales. au aclaniat-o si i'au aruncat
lIori
www.dacoromanica.ro
171
.
lei s'au dat serbtiri can au dust 2 site, s'air prezentat daruri,
an fost iluminatiuni i defilarea trupelar din garnizoana
Rucuresti.
1\15.runtelu.
La aceas% earnpane s'au asocial toti liberalii chiar si gruTut lui Gheorghe Vernescu. Cu acest prifej a intrat in partiVial liberal
scu, etc.
Legea minetor e considaratI cIa liberali a ar ft neconallturienal5 deoareee cola azt 7 din Gondar:4e care ordeal
www.dacoromanica.ro
174
c4 propnetatea e inviolabilL Apoi legea prevedea si mimerea de colonisti sau lucatori streini.
Gheorghe Paladi striga la tribuna : Aceasta nu e o lege
ci o far& de lege. A fost un nebun Carp and a Intocmit aceastit lege, ad s'a transformat Intr'un samsar mizerabil al
streinilor".
Iar Nicolae Fleva adaoga Fac apel la tineri ea pang.
In acelas timp, Alexandru Bddiman, ataca pe regele Carol In ziarul s'au Adeverul cu cea mai nepomenitit vio1entrt.
In Adeverul dela 2 Februarie pe pagina I-a era un titlu mare
In manseta astfel libelat: ,,JOS CAROL I, RUSINEA TRONULUI ROMANIEI".
Dar chestiunea ce se discutg, adica legea minelor, aduce
turburare si In sanul partidului dela carma. Presedintii Senatului si Camerei, Gheorghe Cantacuzinb si general Gheo44.1
ghe Manu, amenintA cu demisiunea data legea nu va fi modificata. Carp, sub staruintele lui Lascar Catargiu, Alexandra
Lahovari i alti fruntasi, consimte s aduca oarecare modifir
egri proectului.
Dar in partidul liberal incep frictiuni ; vechea antipatie
Intre Nicolae Fleva si oculta, adica Intre Fleva si Eugen Carada se redesteapta. Impotriva vointei directiunei partidului,
Fleva lsi pune candidatura la cenzoratul Bancei Nationale,
1I.Alegerea fiind la ordinea zilei, se face in Februarie. Fleva,
lose, combatut de liberali si sustinut de guvern si de conser.
Yatori nu intruneste decat 819 voturi contra 1150 date adversarului sau A. Vericeanu.
Fleva era acuzat, Inch de atunci, cum c6, este In buni termem cu Nicu Filipescu, pnmarul, si c serveste interesele gu-.
yarrnflui Imnotriva intereselor nartidului liberal.
www.dacoromanica.ro
=Tit.
schimb candidatii liberali s'au ales tot cu voturile conservatoare. In adevar pentru candidatii liberali au votat bancherd
conservatori Cerlenti, Halfon si Crisoveloni, cat si Misu Sutu
tumnatul lui Petre Carp.
Argumentul conservatorilor cari au dat toate voturile lor
1ibera1ilor, era acesta : Banca mergand foarte bine sub Carada:
ei ceilalti ar fi a greseala sa li se ia directia din mana.
Uniree.,
Aceasta Societate, infiintata prin staruintele unui politician liberal anume Pana Buescu, era In cele din urma exploatata. cam fara nici un control. pentru profitul personal al catorva. De aci Societatea a devenit o minge care era aruncata.
din mana In mana, dela conservatori la liberali $1 viceversa,
dupe cum erau la putere unii sau ceilalti.
Acum erau la putere conservatorii. deci Societatea ..Untrea" era In stapanirea iui 13oldur Voinescu un avocat si deputat conservator. Cand erau la putere liberalii directar al Societatii era Pana Buescu.
La inceputul lui Martie era Adunarea generala la Uni-.
rea". Dar un mare scandal izbucneste. Cu caleva zile mai
Inainte Boldur-Voinescu irdocuise pe subsecretarul Mielescu
pe care il acuza de incorectitudine. Acest Miclescu a fost implicat mai tarziu in cliestia falsului testament al printului
Grigore- Sturza (Beizadea V:tel) de care voiu vorbi la timp.
Miclescu. vazanduse inlaturat, s'a pus pe lucru, a dobandit concursul unui numar de denutati conservatori. a adunat
un numar de tarani din cateva judete, s'a ocupat curtea societatci dis de dimineata. Cand a .venit directorul Boldur-Voinescu cu ai sai a gasit curtea ocupata si usa de intrare blocata:
asa ca nu a putut intra In local.
Luiduia.
Boldur-Voinescu, vazandu-se, pus in minoritate, s'a dus Ia
vechiul sau adversar Pana Buescu si-i ceru alianta ; dupe oare
care tratative targul fu Incheiat ; Pang Buescu 1st aduna devo.atii liberali, iar coalizatii revenira la sediul Societatei unde
Inc,erc,ara un nou aslat, care insa, fu zadarnic.
Afara In strada lumea petrecea.
Numai dupe interventia politiei si-a parclietulul lumea fu
1745
el Alexandru )(pope].
studenteasea.
Studentii, agitati, fireste, de adversari po1itici, s'au intru-e
nit si au hotarit sa nu asiste la inaugurate sub cuvant caregu.41
www.dacoromanica.ro
177
'
ide and parte regele Carol socoate ch dupd 8 ani de opozitia, '
partidul liberal este in drept sd vin. iardsi la caring.
Eugen Statescu, care a stat neincetat retras din luptele pod
/3itice, este trimis in audientd la rege pentru ca srt-i ceard: pe
de o parte sa nu sanctioneze legea minelor, pe de altit parte
1Indepartarea conservatorilor dela putere.
Regele cere liberalilor ca, mai int"di, s'a renunte la lupta viod
Jena i extralegald, apoi ragrtdueste cit va educe pe liberali li
putere spre iarnd.
Indatrt dupd aceastd audientit partidul liberal nu mai Ind
Irebuinteaza mijloaeele exagerate. nici violenta de limbagiu
In presd nici strada, guvernul apropiat era fagnduit.
Pe and intre cele doug partide de guvernhrndnt se da'
eceastrt lupta surdd, C. Dobrescu-Arges, invatatorul din comuna Musetesti pune la cale infiintarea partidului tro4nese.
Partidul tardnese isi are originea la acea epac6,, iar omuf
care i'a pus bazele este acel invdtdtor:
Dar este interesant de stiut cd acei cari s'au ridicat mai in,
tiu si mai energic in potriva acestui nou partid au fost (oe,.
pnai democratii cei mai inainteti. Tall de exemplu cra.mpee)
rdintr'un articol publicat in ziarul Adeverul cu data de 6 Mai;
In acel ziar, care atunci era aproape cu totul socialist
Articolul era intitulat: Partidul Tdreinese.
/- Tata o chestie a momentului cum am zice, Ia ordinea
lei , dar pe care o cunoaste clesigur puling lume. Da. avern un
goartid tdrdnesc, fundat nd stim and, arganizat stim foarte
bine de eine, si cu niste scopurt pe care le btnuim.
Acest partid a fost inaugurat do atre d. Dobrescu)
rArges etc.
www.dacoromanica.ro
4. 178
6arua nu are nimic de a face. Para &cum euno%eam , particle
Intemeiate pe baze politice, religioase, economice, sau nationale, dar sa avern partide a caror unica diferentiare $5., fie
costumuf sau locuinta, este ceva care se apropie de fenomenaL
Gazeta Tranilor face Inca $i o propaganda reprobabila
'din toate punctele de vedere, ea baga in capul locuitorilor dela
rupt relatiile personale cu Goluchovschy. pe de alta parte a inceput o carnpanie violenta prin Vointa Nationalli impotriva sa.
Toloase politica din aceasta situatie, a legat cele mai stranse raporturi eu Sturza care a inceput sa figureze ostentativ la pran7.urile oficiale dela legatia ruseasca. In acele mornente Sturza a
.179
Inteo afacere necinstiti de bani si daci 'far fi murit prematun partidul tirtinesc ar fi devenit, Inca dela 1895, o mare
putere politica.
La 4 Iulie o $tite el& mare senzatie vine din Bulgaria:
Stambulof, fostul prim-milniStru, mart (le tier a BtOgariei St
quasi-dictator la un Moment, a foot siqasinat nrin lovituri de
hangiar pe stradele Sofiei.
Dobrescu-Arge5 luase pe chitan(5., oare care suz-ori spre a
Xi mijlocitor. tie aci vorecla .,Chitantii",
www.dacoromanica.ro
I 80
sp use :
tirnpul lui. Tribunalul a condamnat pe Bozianu la 5 ani inchisoare si 5 ani interdictie, Stefan iSutu a lost osnclit la o
lunh inchisoare si 100 lei arnencl. Au mai fost condamnati evreii Lindenberg. Herscovici 5i Zeilicovici la 6 luni inchisoare
si 500 lei amendh. Bozianu a mai fost condamnat la 18.802 lei
desphgubiri civile si ceilalti patru solidar la 15.530 lei desphgubiri.
Fapt demn de notat: tefan Sutu erea acela care la 1887
*i 1888 a dus cea mai cranceng campanie Impotriva fratilor,
Maican si a generalului Al. Anglielescu, pe chestia fraudelor,
la ministerul de rrtzboi.
populace.
181
Servichil vapoarelor romane incepe din a.ceastii zi, regale *i regina au asis-tat la sarbatorirea de pe vaporul Meteor,
In partidul conservator, ultimile convulQ.uni se mutfesta : Ura lui Filipescu in contra lui Marghiloman este ma-.
re. La manevrele arrnatei, atilt Marghiloman cat sz Filipeseu
asista calrtri. Cnd Filipescrizari pe Marghiloman dete pinteni calului si se repezi asupra lui cu biciusca riclicata ca sa-1
loveasca. Cineva i-a taiat drumul i 1-a oprit pentru ca un
mare scandal srt nu se petreaca aproape sub ocbii regPlui
In consiliul de ministri re a urmat Lasc-ar Catargiu a nits
chestiunea dizoharei Corpurilor legiuitoare si fecerp.a notiiom
www.dacoromanica.ro
=me
tiz
pe cei trei ministri junimisti cu Gheorghe CantacuzinO, presedintele Senatului, general Manu, presedintele Camerei, si
Grigore Pducescu, conservator desident. Dar cnd generaluli
lui guvern, caci cabinetul nu s'ar putea complecta cu elerneate care sd-i dea viatd.
Lascar Catargiu a 'Times ca si trdznit sub loviturd. Gene,
ralul Manu nu uita ca pierduse presedintia consiliului sub in.
trigile de attinci ale lui Lascar Catargiu si a partizanilor siii
'Apoi tinea minte ca fusese scos din acest guvern spre, a lasa
locul junimi$tilor.
In fine, deoarece si Constantin Olanescu, ministrul de lucrari publice comunicil sefului hotdrirea sa de a demisiona, a-.
cesta intelese, de abia acum, cum cd partida este pierduta pen,
tru el.
Gheorghe Cantacuzino, presedintele Senatului, a dat rege,
lui un rdspuns identic cu al generalului Manu.
In timpul acesta batrdnii censervatori primesc si o grea
loviturd moralrt, tribunalul din Galati a osfindit in afacerea
Brening, pe C. Ressu la 6 luni inchisoare i pe G. Robescu la
3 luni.
Inclata dupa intoarcerea regelui de la manevre, acesta a
convocat Consiliul de ministrii; intre timp Catargiu Meuse incercdri supreme pe ldrigil Carp spre a-1 hotb.'ri sit ramdie in guguvern, i-a oferit un al patrulea portofoliu pentru Const. Arion
dela caderea lui lon Bratianu, conservatorii, de toate nuanWele, au guvernat tara. Piindca, dupe eum liberahi venind la
putere in 1876, au inaugurat o mutt epoca in lstoria politic&
a Wei, tot la fel conservatorii, mai ales din cauza influentei
au dat Wei un nou Capitol istoric.
junimistilor
Apoi sa punem o prime retrospectiva asupra Bucurestiloc
pana la 1895, din toate celelatte puncte de privire.
Regimul conservator vine la carma spre a da tarii o alta
Indrumare care s'o apere de regimul absolutist ce au Insemnat cei din urma ani ai guvernarii liberate, s'o apere de agie, de
necinstea care se incuibase la unele administratiuni, in special
la ministerul de razboi. Tara cerea alegeri libere, onestitate la,
carma si libertati publice fiii restrictiuni.
Dar regimul conservator, in ceeace priveste libertatea alegerilor, nu s'a deosebit de regimul liberal ; alegerile s'au facut
dupa acela$ model, tot de care administratiune, tot co tendin.
la de a da guvernului, nu numai majoritati, ci unanimitati.
Para sa fi degenerat in orgii electorate, este cert ca, si sub
conservatori, alegerile au fost tot atat de putin libere ca si sub
liberali.
1E4
Sergentii deghizati votau de mai multe ori in $ir schimbind la fiecare data haina san cdciula. S'a fricut mutt haz pe
yremuri de incidentul. de la $,coala Clemente. Prezicta magistratul Pompilin Florian, fiul lut Aron Florian.. Un sergent de,
gbizat vine $1 voteaz& en o art& strain.1. Peste ateva minute
'de toate partidele si, tot sub- acest govern, 1ntre and 1892 ai
185
fi la inaltimea vremurilor, tolusi a putut prezida cel mai Insemnat, eel uaai modernist i cel mai fecund minister coraservator.
Sub acest guvern al sgu.s'a intEimplat i incidentul rasenator dela Palatul regal datorit pasiunei printului mestenitor
regele Ferdinand dupa aceea
pentru clioara Elena VL
carescu.
ferneie inteligenta
$i
culla'
www.dacoromanica.ro
1815--
1ST.
Pe cat de categoric, de series $i de rigid era Lattovary, pe
etat de inegal $i de zeflemist era Pare Carp.
Petre Carp era un fantezist. Cuvintele lui de spirit nu se
and
mai pot numkra. Aproape in fiecare sedinta a Camerei
inveselea cu ripostele lui duhlii.
era cleputat, fire$te
Cate deg, era ins& prea crud.
Gand era prim-ministru, mai tarziu, In 1901. $i cand parti,
aul conservator era divizat pe chestia nouilor impozite propu,
se de el insu$i in calitate de ministru al finantelor patentele $i
impozitul comphmentar, fu o sedintO furtunoasO aceea cand
.
cilzu de la putere.
Vorbea Take Ionescu. Cand se scoalg, de odatk, deputatul
Grigore Triandafil $i spune :
Numai in cel din urma' ani ai carierei sale s'a aratat oni
politic cu vointa.
Dar atunci era prea tarziu. Totusi ca titular la domenii in
marele minister al lui Lascar Catargiu s'a distins prin aetivitatea, priceperea si roadele sale.
Menelas Ghermani s'a distins ca ministru de finante. Fr
art alb& o cultura superioara in s aterie, era totusi un specie..
list de valoare fiind bancher. Om practic si inteligent a fost un ul dintre cei mai buni ministri de finante ai
Titu Maiorescu n'a fost in ministerul lui Lascar Catargiu
5i n'a avut nici un rol politic, in acest timp. In partidul conservator a fost ins, un fruntas deosebit, om cu o culturA superioark si orator Mit. pereche.
Constantin Olnescu a ocupat portofoliul lucekrilor publice. S'a distins la acest departament prin competenta si lude-
3ucat roluri active in eel din uring guvern al lui Lascar Ca-
targiu.
Generalul Iacob Lahovary a fost ministrul de rOzboi care a
dotat infanteria cu pu$ca Manlicher. De si trecea drept un orn
foarte inteligent, era Insa, departe de fratele su Alexandru..
In multe chestiuni privitoare la specialitatea sa a vOzut gresit.
www.dacoromanica.ro
Numit, primar avea inaintea sa pilda lui Pak& Protopopescu; de aceea se puse cut ravna la luau si Lisa in urma
numele.
www.dacoromanica.ro
Sub
patina: pa-
-r 189
in iouo inkraln agitau mereu i faceau sange rau guvernului. Li cursui veret au anuntat o _mare intrunire public:a la
Circul Sidoli. Spre a le zadarnici succesul i ca sk atraga cat
mai multa lume, Filipescu a organizat la obor marl lupte giecoromane cu premii. Pentru acest scop a adus doi luptatori
francezi.
Alta data. a Merit una si mai lath. Primkria se afla in Iitigiu pentru un teren cu comandantul regimentului de artileria, colonelul Baranga. Artileristii luaserk Park nici un drept
terenul care era al comunei, si se asezase pe el. Vazand ek
toate interventnle sunt de prisos, Fiipescu hotarste sal scoatk
pe artileristi cu forta ea uzurpatori.
Intfo dimineata, in caPul a vreo 150 de guarzi comtInali,
polilieti ai comunei, sacagii i mkturatori, apare la proprietatea comunei i expulzeaza. pe militari. Acestia se retiag, fireste, in fala numarului, dar paste un sfert de ork cownelul
Baranga apare in fruntea unui ?Aare numar de soldati inarmati si inconjoarti pe Filipescu i armata sa de maturatori.
Nicu Filipescu a trebuit sit capituleze.
Acest om intotdeauna neastamparat, nu putea trai lark
agitatiune. actiune si intriga politick. Despre el a spus odatk
Lascar Catargiu:
Copilul aista are sk ne lack multe boclucuri in partid,
In anul 1892 pkrintele Lucaci so afla in Bucuresta unde lupta pentru marea cauzg nationald. Era in luna Mai. In
190
191-
politici erau numai lumini care pgleau. Forte oarnenilor palitici nu sta. atat in valogea reala a putmtei lor de a crea. cat
In Veloarea pe care oamenii le-o atribue.
Tata de ce oamenil cei mai Populari in domeniul politic
nu sunt acei cari au trecut pe la carmg, ci acei cari aspir g. sa.
ajunga la ea. Oamenii nu rasplgtesc nici odata cu Increderea,
cu iubirea i cu entusiazmul lor pe brirbatii Politici cari au
stivarsit fapte marl, dar acorda toate acestea acelora despre
cari cred cg. le pot savarsi. 5i aceasta fiindcg. o realizare materiala oricat de mgreat g. hu se poate ridica nici odata pantiola
InItimea inchipuiri.
Dacg mai adaogam toate celelalteneajunsurirallivieteiO4-t
cisitudinile politice, greutgtile omului de guverfilasilit.sa
.zeze, nu numai faptele folositoare de ordig germlabWarkanai 3.4
les dorintele fie caruia in parte, dacg tinem seartfa." cl pofteki
individuate,
care sunt subiective deci Mrg caracterul preci.1
ziunei si stabilitatei sunt mai greu de multumit de cat interesele obstesti reprezentate prin formula inchegate, ne putem!
da-seama de ce in general toti barbatii politici ies nepopularil
din guvern, chiar dacg. au fost adusi acold de cea mai entuSia,
stg noniriarifsaa.
www.dacoromanica.ro
192
Sperantele aduc popularitatea contemporanilor, faptele realizate nu aduc decat aprobarea Istoriet. Cauza este pentru cd
Istoria Ware dead judecata, pe cand oamenu au numai sentemente.
Dupa cum Intr`o mare camera luminatd cu electricitate
micsorata, tot astfel s'au stins cele cloud mari genii nationale(
lard ca ochii natiunei si. ft simtit disparitia lor.
Dar sa ma reintorc la evenimentele politico.
Dimitrie Sturza venea la guvern cu o piatra grea de
gat ; era atitudinea sa in chestiunea nationala, era si declarasiile contra Ungariei pe care le Mouse prin Intrunirile publice.
Inainte chiar de a lua puterea regele 1-a instiintat ca. nu
ya putea lua franele de cat cu conditia ca sa facti, declaratiuni
'de retractare multumitoare pentru Budapest& Dimitrie Sturza, spre a nu pierde puterea, s'a plecat.
Adevarul este ca, fiind cunoscute afectiunile sale germs.*
nice, mai multa convingere a pus and a retractat decat and
a atacat.
Duna cum a dezvaluit in urma ziarele conservatoare, retractarile dela Iasi au fost libelate la ministerul de externe din.
Miens. Un secretar, numit Dumba, este acela care a scris textul
scuzelor si le-a trimis lui Sturza la Bucuresti.
Pentru ca retractarea sa fie mai putin observata si sa poatil trace fara a fi relevata Sturza s'a dus la Iasi pentru ca sa;
vorbeasca la o intrunire publica. Ziarele liberate au anuntat ca seful Partidului liberal-national se va duce la Iasi pentru ca s comunice care este prograrnul noului guvern, in rea.
litate se ducea pentru ca s. strecoare, cat mai clandestin, scuzele reclamate de Budapesta.
Sturza a spus la intrunire ca Austnanii partidului liberal
au raspandit stirea ca acest partid ar fi iredentist i ca ar incuraja miscarea Romanilor din Austro-Ungaria, acesta e un.
neadevr ; partidul liberal este in contra unor asemenea miscari
Romania are tot interesul sa stea in bune raporturi cu
monarhia, Homanii si Ungurii trebuie sa traiasca in buna in;etagere ca niste frati iar statul Austro-Ungar, az,a cum este alcatuit, e o necesitate imperioasil caci apara si intresele noastre
care sunt In joc".
Bine Inteles, de indata ce aceste retractari au fost cunoscute, la Bucuresti, Sturza a fost atacat cu mare vehernenta de
opozitie. De altfel atacurile ereau foarte indreptatite, caci a-
www.dacoromanica.ro
193
C.
Dobrescu-Arges
la.
13
www.dacoromanica.ro
194
AWL 1896
Anul 1896 incepe cu o $tire trista, a munt Costica I3obeica frunta$ junimist, fost deputat de Boto$ani. A murit la
'
www.dacoromanica.ro
Olt, cativa tarani sunt batuti *i arestati abuziv de catre autoriUtile locale. taranii se adreseaza cu plangere catre ministrul de
interne care e popular peste tot. Fleva nu trimite dupa obi.
cern, un functionar ca s. ancheteze, ci se duce In persaard
86. cerceteze la fate, locului. Dovedind vinovatia functionarilor
'Playa 1i pedepsote si 1i destitue.
In particlul liberal aceasta procedare neobicinuita revoluAioneaza *i mai mult. pang i *eful guvernului e de parere cd
Fleva a devenit prea personal *i trebue inlaturat.
Deputatul Epurescu dela Giurgiu este indemnat sa fael e
interpelare ministrului de interne. Se prevedea furtuna. In.
, ziva cand interpelarea trebuia dezvoltata Camera gemea de
aume, iar pe dealul Mitropoliei, In curtea Mitropoliei, pe strada
Bibescu Veda multimea in ferbere foia. Marea majoPitatea erea
aimpatica. lui Fleva.
Ioirea lui Fleva din guvern erea acum fapt sigur. Peste
prefectul politiei primise din dun ordin dela primul ministru ca sa nu mai clued raportul ministrului de interne ci
numai sie.
La Camera, *edinta foarte agitata. Inainte ca Iepuresctf
sa-*i desvolte interpelarea un alt deputat Intreaba pe primul
ministru daca, e adevarat zvonul ce circula cum ca. Fleva va
fi scos din guvern ? Vurza raspunde acuzand pe Fleva, cum ca.
aucreaza in valerea 'personalitatii sale aceasta este o stare anarhica., spune Sturza, care nu poate dainui.
196
rusteriala.
Sfar5indu-i cuvantarea Fleva I5i ia ghiozdanul, declara c
se retrage din guvern i trace pe banca deputatilor.
Fire 5te in Camera emotiunea a fost mare.
si.-1
cult, pe care l'am gasit mai toata viata in opozitie, cand control
Riberalilor cand contra conservatorilor. Numai in cabinetuli
generalului Florescu a fost cateva zile ministru.
Indata dupa e5irea lui Fleva din guvern se redeschide
afacerea fraudelor de la primarie de pe vremea primariatuluil
flui N. Filipescu. Andrei Popovici un mare industria5 este ares,
tat dimpreuna cu mai multi functionari.
Dar toaig afacerea area numai o InsceRare nedemna. AiTa
rkirei Popovici, om de o mare onorabilitate, erea mai presils do
astfel de acuzatiuni. De aceea afacerea a fost clasata.
www.dacoromanica.ro
197
aiatele ziare invita pe cetatenii Capitalei sa. ia parte la o intrunire de protestare ce se va tine Duminica 25 Februarie
Ia orele 2 dupa amiaza".
Dar aceasta Intrunire a fost apoi contramandata sub cu,
arant ca masurile de expulzare fusesera retrase.
Dar la Camera a fast o sedinta furtunoasa cand Fleva a
icerut dosarele colilor.din Macedonia.
Barbu Delavrancea insulta pe Fleva spunandu-i ea a. vorbit ca la usa cortului.
Anastase Stolojan ministrul de interne acuza pe c,ei lo
macedoneni ca au cerut prefectului de politie sa le dea cate
www.dacoromanica.ro
198
etrada Alexandri No.10, urmatoarea drama: In aceasta cash locuia o doamna Olga Latescu, tanara, frumoasa i dintr'o
buba familia din Moldova. Din cauza frumusetei ei a naturei
aventuroase a alunecat de timpuriu, apci a venit in Bucuresti.
199
Dungre.
Aceast g. proastg, glumg a Romaniei, push In raport cu obi-
Zgomotul continua.
D. Delavrancea se repede la d. Fleva *i ii strigg: Contsa.
bandistule, ai luat parale pe and ereai ministru
In acest moment scandalul creek la culme.
apostrofeazg.
D. Apostol Ii strigg: ,,Esti un samsar ordinarr.
D. Aurelian (pre*edintele) sung In zadar clopotelul.
Etc., etc.!"
In timpul accsta batranii conservatorl se adunau la clubul
www.dacoromanica.ro
200
mai elegante si frumoase orizontale din Paris, sosita in Bucuteesti in tovarasia unui tanar roman d. C. P. care cheltuia en
ilansa nebuneste si... rernneste.
Principesa Maria, vz'and st6rultoarele priviri ale Prin.,
itului, ceru informatiuni, voia sa stie cine e doamna.
Cand adevarul fu cunoscut, ministrul de interne ii. NJ'
inastase Stolojan fu Insarcinat sa ia masuri pentru expulzareai
iloamnei.
Dupa lungi parlamentari si dup 5. aducerea foitei publice
,Frefectul de polite Paul Sthitescu, izbutete s'a" conving a. pc)
kloamna Irma de Montigny ca sa Place.
D. C. P. a facut, Ina., o impotrivire omerica, a amenintat,
'eu spacla si cu pistolul, 'clan.. a doua zi toata lumea s'a linistie
-' e-i ,0_,dire care intristeaza cercurile intelectuale vine din:
www.dacoromanica.ro
201
pulmonara.
A fast inmormantat la Craiova dar mai tarziu admiratoril
a-au ridicat un bust in gradina Ateneului.
Lupta impotriva lui Dumitru Sturza pe chestia nationa.4
au, urmeaza si se Inteteste.
Dup g. cele petrecute la Congresul Ligii unde comitetul Ii-
,Ligii.
Lupta Impotriva lui Sturza erea dusk mai ales din caual
cL Impotriva dorintei partidului national ardelean i Impoitriva sentimentului public din regale hotarise ca Romania sg!
Tarticipe oficial la serbKriIe Mileniului dela Budapest& Acest mileniu erea serbarea de 1000 de ani dela fondarea stah,tului maghiar.
,.e-.
202
nda: Ferdinand, din lipsa de alta ocupatie, se Indeletniguei slujnicilor 1" Iar pests paging. I
era titlul : Traiasca Republica!".
Procesul de presa pe care il cauta A. V. Beldiman nu a
Geste cu cercetarea
natori cu garnizoana In Bucure$ti. A alum cel dintai la Pitesti Duminica noaptea la ora I $i 35, a plecat din nou la ora
i $1. 45 $i s'a lnapoiat la Bucuresti la ora 1 $i 46, Luni di-,
rnineata.
$f
Ilie Gheorghe.
Iata impresiile lui Ilia Gheorghe:
La Pite$ti i-a venit ram atat din oboseala cat $1 din Ingra.madeala publicului care vrea sa-1 vada.
La intoarcere Marin i-a luat lnainte 10 kilometri. Intro
Carcinov si. Gaeiti somnul f I toropea cu totul. Ca sa se desme.
ticeasca Isi tragea pa!me peste obraz $i la fiecare put isi turna
In 42 ore.
203
bine zis reporterul Insarcinat cu afacerea, neputind gasi fotografia lui *abechi, a inbrebuintat fotografia lui Mircea care,
In adevarr, semana cu acuzatul.
In ziva de 5 Aprilie, s'a judecat procesul.
Autorul substitutiei era reporterul Gabriel Urzica care, In
fata Curtei cu jurati $i-a luat raspunderea. Avocatul sail era
Constantin Mille. Avocatul lui Mircea era Petra Sfetescu.
Mille a cerut suspendarea procesului pan& ce d. Mircea
1$i va prezenta registrele, fiindca se va putea dovedi ca dini
ziva publicarei fotografiei, d. Mircea a vandut mai multe bu4
toae de bare ca mai inainte; deci fotografia, cleparte de a-i fi!
pricinuit daune, i-a adus dinpotriva ca$tig.
Curtea a respins oererea iar Gabriel Urzica a fost achitat,
Un eveniment artistic, la 15 si 18 Martie d douk con-1
cerbe la Ateneu, un mare violonist al viitorului: Bronislawl
Huberman. Evenimentul era marit prin faptul c. Huberman!
n'avea atunci decat 13 ani.
Bucurestenii l'au mai auzit dupa aceea Inca de aouit orl sf
I-au sarrbatorit.
nu colonelul,
acuza si el pe Ghenadie.
cest efor.
www.dacoromanica.ro
204
Valve din presit ajunge, se intelege, pAn A. la palatul regal, iar eforul Nicolae Bibescu ii intetea acuzdrile in contra
lui Ghenadie. Cad, pe ng. chestia cristelnitei, Mitropolitul
era acuzat si de multe alte fapte incorecte.
In ceeace privea cristelnita vina Mitropolitului nu era
prea mare; cdci, deed era exact ca el daduse regelui un object
de arta. pe care-I Inlocuise cu o copie rard, valoare, erea evid
dent cd frustrase biserica, insa nu in folosul sau; el, din pod
triva cheltuise din punga proprie pentru cristelnita de a doua
Mai vinovat in fata Istoriei poate fi regele Carol care n'a restituit obiectul ce apartinea bisericeiDimitrie Sturza, In urma cercetdrilor facute si a sugestii,
br primite dela rege, face struitoare presiuni asupra rnitro
politului spre a-I hotari sd se demit, de bund voe, dar Ghed
nadie nu primeste. 0 luptd surdd si de fiecare zi incepe.
Spre a face si mai mare sila asupra lui Ghenadie, guverd
nul castiga majoritatea Sinoclului. Informat de cele ea s'an
plAmddit, pus in curent cum a majoritatea Sinodului Ii este
ostild, si-i pregateste un vot de blam, Ghenadie refuza a se
prezinte la sedintd. Dar majoritatea veniso hotaritd ca s-1
judece.
ce i se imputd.
205
ceara semnatura.
fin
s.
206
Art. II.
I. P. S. Mitropolit al Moidovei si Sucevei ii
Prea Sfintii episcopi ai Dunarei de Jos si al Argesului sunt
A doua zi Sinodul se Intruneste spre a judeca pe Ghenadie. El este judedat numai pentru delicte canonide, caci pentru cele de drept comun va fi trimis la Casatie.
Patru advocati se prezinta ca sa apere pe mitropolitul pri-mat, acestia sunt : N. Fleva, C. Disescu, D. Nenitescu si Petre
Sfetescu. Dar acesti domni, In urma hotarirei Sinodului de a nu
admite advodati, se retrag somati fiind de directorul politiei.
Procesul Inceput la ora 9 dimineata e terminat peste o
ord.. Sinodul, In majoritate, a condamnat pe mitropolitul pri-
'
-- 207
,Slcintut &nod, cu puterea ce-i este dalli de Domrful nostru
lsus Christos intru duhul sfdnt,
A judecat $i a hotdri t;
Ohe.4.
208
publia
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
initropolit.
In sfarsit se face perelinajul la Caldarusani dar in lini$te
$i fara. mare afluenta. Au plecat din Bucure$ti vreo sutti. de
/4trasuri cu manifestanti, dar taranii n'au participat mai de loc.
lexagerari.
ha itropol itan.
tente.
* Ghena-die, Ing, s'a ImOcat repede cu situatia lui ; acei cart
;ad fost In pelerinaj la Caldarusani l'au gasit vesel, bine dispug
ti rizand cu mare poftli. Acest cinism 11 judecX.
i Fostul mitropolit, fiind un om cu avere destul Cle mare, a
-- 211
coke Playa a cdutat s-1 acapareze atat spre a avea o chestie
tie agitat cat ,si spre 8, se, impune in, viitoarele combinatiuni
guyernamentale. Dar toate silintele sale au fost zadarnice, dupd
cum se va vedea mai departe. Ghenadie erea un mare sirev.,
edata, iar pe Fleva II judecase ca e lipsit de autoritate politica, ori cat de mare Ii era popularitatea fata de strada.
Femeile, ca mai intotdeauna, s'au aratat bisericoase a
gbenadiste. Doamnele din inalta societate au iscalit protesturt
catre rege. Fapt de necrezut, doamna Zoe Sturza, sotia pri-+
.mului ministru, la o nunta din Ina lta societate, a ridicat uri
toast pentru Glienadie. Faptul a facut senzatie enormd.
r5spuns :
'domnisoara nu voia sa, fie a lui sa. nu nai fie a nimnuia. In,
tro zi se Inarmeaza cu o sticld de vitriol si se duce la Sosed
unde $tia cd d-soara se plimba aproape zilnic. In adevdr trasura;
cu doamna $i dloara Stelorian se opreste In fata bufetului. De()data Georgescu sare in trasura $i unge obrazul stang al iubitef
cu un tampon de vatd imbibat cu vitriol.
D-soara Stetorian primind repezi ingrijiri scapil ntmutilatd.
compense :
si!
212
localul Ligei.
in sala
ceta in targ.
In fruntea Petitiunii doamnelor romane, prin care se cero
reintronarea fostului mitropolit, se vede iseglitura doamnei Ion
Ghica, sotia fostului pre*edinte de Consiliu, care, acum, fiind
batran *i bolnav, nu mai pgrgseste mosia sa Ghergani. Mirarea e mare, caci este cunoscut cum ca Dimitrie Sturdza e
elevul politic al lui Ion Ghica. Ion Ghica a explicat unui orn
politica, care s'a dus sa-1 vada si sa cearg, Igmurire, cum cg
Sturdza a sgvar*it. In chestia mitropolitului, o mare gresalg.
care trebuie reparatg.
Din alta parte se zvone*te ca Ghenadie are oarecari documente cu cari tin in mang pe unii barbati politici carom:
le-a dat sume insemnate rand a fost ales mitropolit primat.
Regele, care incepe sg fie acuzat in paturile popularein
urma pitpagandei facuta de politiciani,
acuzat anume ca,
hind catolic, vrea sg compromitg, clerul i biserica ortodoxg,
San straduinti ca scandalul sa ineeteze, dandu-se lui Ghenadie o oarecare satisfactie.
Scancialul dela Liga ia proportii. D. Perieteanu-Buzau,
casierul fostului comitet liberal, chiamg in judecata, la judeeatoria de ocol, pe noul comitet, pentru ca acesta sg evacueze
flocalul Ligii. Acest scandal face cea mai nrata impresiune in.
public. Opinia publica este agitata de o alta chestiune ; Ungurii, in urma congresului interparlamentar dela Bruxelles. hotargsc si On un congres similar i la I3udapesta. Romania
este invitatg, dar V. A. Urechig, presedintele Ligh atunci, a
protestat, declarand ca nu merge la Pesta. Baronul Banffy a cerut, msg., lui Dimitrie Sturza ca Romania ed participe negre*it. Sturza fagadue*te verbal, dar ungurii cer o declaratie
categorica *i un angaiament scris.
Deputatul maghiar Pazmandy este insarcinat sii vie la Bucuresti spre a lua nremierului roman aceasta declaratie. Dar
Sturza se duce la Pesta *i da acolo declaratia.
*i in acelas timp se anunta in chip oficial vizita impgratului Franz Iosef in Romania..
www.dacoromanica.ro
213
vremuri si a pricinuit scandaluri. Unul dintre camatari, numit Jean Avramescu, a fost arestat cu althu, ziva in amiazg
mare, in fata cofetAriei Capsa, de care insusi procurorul Hamangiu.
traub, Zentler i Ciurcu. Locotenentul Sturdza declard a acesti camdtari i-au luat dobanzi de o mie la sutd. Dela I Martie
pang la I Iunie, cand a devenit major, a dat polite de 320.000
lei, pentru cari n'a primit decat 30 de mii lei.
Chestia se complied $i amplificg.
In linie HATA exploatarea. tndrului Radu Vdcdrescu. Aci se
llustreazd cd.rndtarn/ Guttmann.
Guttmann pentru vreo 2-000 de Iei, a luat d-lui Radu Vc
Oneratia cu d_ Radu Vdcdrescu s'a %cut In modul urmdtor D. Vdcdrescu a primit 2.000 lei, pentru cari a dat o polia
rut retinea $i nolita de 20 000 lei. Dung alto trei luni. eimg-
214
ii
215
Irnphratul este Insotit de ciltre baronul de Beck, seful stafului major si maresal. Contele Paar este adjutnntul general al
'0Impgratu1ui.
contelui Goluchowsky.
,
,polonel de rosiori.
www.dacoromanica.ro
216
Wiener Tageblatt, Neues Wiener Journal, Daily Chronicle,Extrablatt, Rotterdam (Airier, Varsavsky Curler, Neue Freie
Presse, Pesti Nap lo, Neues Politisches Volksbatt, Peste Lloyd,'
Neues Peste Journal, Egyeterts, Volkszeitung, De ly Maghia.-.1
rorsag Kosevny, Die Presse, Berliner Tageblatt. Plus un publi,
ciSt francez si Bella Iesensky publicist din Pesta.
tAlexandrescu.
Brigada 2-a cu regimentele 3, 4, -10 calZirasi romandate 'de
.
www.dacoromanica.ro
217
Simultan cu venirea imparatului au venit la Varciorova si un numar de parlamentari italieni, in cap cu deputatul Pandolfi. Guvernul a luat, Insa, masuri, ea acesti parlaentari sn nu !neap/ pe m'ana opozitiei, mai ales cit pant a-
www.dacoromanica.ro
218
mai prind..
Guardul, buimacit 1$i ia pozitia $i strigg: triliti I Iar Vitriol ese linistit din inchisoare.
La ora 12, pe cand la Curtea cu juri se ficeau preggtiri
pentru 1nceperea judeciitei, Georgescu apare in sala $i se a$ea,
zg intr'o bancii. Presedintele 11 vede $i da ordin O. fie arestat,
tAcuzatul rgspunde cg. n'a evadat din inchisoare ci a ie$it nu-1
mai ca sii se prezinte liber Inaintea Curtii.
Cu apropierea deschiderei parlamentului i Inceperei,
sezonului politic activ, chestia Ghenadie muted in faza critica/
$i decisivti.
de 300 care n'a existat nici odatg, $i, In numele acestui comiteti
nadie,,
www.dacoromanica.ro
219
obtine dela Ghenadie deat oarecari subsidii pentru Intretinerea agitatiei. Dar nici attea pante cat a dorit, n'a putut stoar .
ce si nici demisiunea n'a putut-o obtine.
Fleva a fost 1ntotdeauna eel mai ahtiat om politic ca s alungil la un portofoliu. Cand unii 11 povatuiau ca sit pung. mai
-multd moderatie in asalturile sale si s mai astepte, Fleva
-rtispundea :
dit i ile.
Gaud i s'a fdggcluit acestea, Ghenadie si-a fnc-reclintat demisiunea In mginile lui Lased!. Catargiu. S'a pretins pe acea
vreme crt Lascar Catargiu ar fi prornis lui Ghenadie ceva mai
mutt: ca la venirea sa la putere ii va readuce In scaunul miropol Han.
www.dacoromanica.ro
220
221
yarn Aurelian.
Tratativele .Incepurk Prima conditie imperativ 5. a lui Stun,
a si a ocultei fu Inlaturarea definitiv6 a lui Fleva. Cu nici un1
(prat Fleva in guvernul cel nou. Cum caracterul prea personal
al lui Fleva, nu convenea la nimeni $i de teama. ca acesta s5.
mu joace, in noua formatie, rolul de dictator paste capul primu-,
lui ministru, conditia fu primit5. far'a multa greutate. Tribu*
iriul fu sacrifcat definitiv. Toat5. munca si toat5. agitatia i-au
ifost zadarnice. A muncit pentru altii.
A doua conditie a fest ca din noua formatie s5. faca parte
fi unii ministri ai cabinetului Sturza. De altfel chiar Aurelian:
klorea o astfel de combinatie pentru a numai astfel ar fi putut
:avea majoritatea In parlament.
Ministerul eel nou fu compus In mijlocul celei mai marl
Cele cateva luni de guvern Aurelian au Insemnat o parioada de linists In tarn. Desi ministrul de interne Vasile Las.,
ckr era un om foarte energic, totusi sturzistii au spus a doua:
ei dup5. retragerea lui Aurelian c,{5. regale. ar fi zis :
www.dacoromanica.ro
222
ANUL 1897
.1
www.dacoromanica.ro
223
combativa era Emanoil Porumbaru. Acesta, din cauza aparentei lui blajine si cum era mic sk bnbracat dupa ultimul fawn,
purta porecla de ,,pleosnita".
In tar& se constitue Uniunea votului universal. Uniunea tine o serie de intruniri publice prin tard la care vorbese
d-nii Paul Gorgos, V. Cogalniceanu, V. G. Mortun, Ion N6^
dejde, C. Mille, Vintild C. A. Rosati.
Gheorghe Panu isi intruneste partizanii la domiciliul
-sau din str. Romand si propune intrarea gruparei radicale in.
partidul conservator. I. L. Caragiale membru al gruparei sus3ine fuziunea. Dar cum Panu fusese solicitat si de juniMisti
ca sit intre in partidul lui Petre Carp, hotarirea lui Panu decide sciziunea din partidul conservator. Junimistii inceteaza
orice colaborare cu vechii conservatori sub cuvantul ca partidul acestora a abdicat dela ideile conservatoare de vreme ce
s'a putut coaliza cu radicalii lui Panu.
In Bucuresti lupta intre oculta liberala si sturzistii im.,
potriva cabinetului Aurelian-Lascar, e din zi in zi, mai cramAnna, caderea cabinetului Aurelian e chestie numai de sap,
tdmani.
In Orient focul incepe sa se vadd. In Creta rascoala greeilor ia proportii, razboiul turco-grec se apropie.
Cantareata Elena Teoclorini da la Teatrul National in
seara de 31 Ianuarie o reprezentatie cu opera ,,Gioconda" in
Intregul ei. Pentru intaia card aceasta opera era reprezentatd
In Bucuresti intreaga.
Societatea Presei se intruneste in adunare generala.
A Este interesant a se cunoaste proportiile acestei societ4 si ve.1titurile ei pe vremuri. Venitul balului mascat dat la 18 Iaizmarie la Teatrul National este cle 5000 lei, suma insemnatd
;
pc vremea aceea.
Au lost admisi noui membri : pictorul N. Vermout si publicistii: Pepin Mirto, I. Elian, Alexandrescu-Dorna, Emill
.Conduratu Grigore Conduratu si A. Obedenaru, poetul.
Razboiul turco-grec a izbucnit la inceputul 10, Febtuarid
,1897. Armata greaca primeste decretul de mabilitdrei Intailq
contigente se imbarca la Pireu spre a ocuptI.Creta. Aeeste gra.
ive evenimente decid clespre caderea cabirietillial Aurelian
'Si
224
225
I si II erau goale.
Imparatul Wilhelm anuntase clorinta de a vizita Romania de 10 Mai, dar in fata gravelor evenimente din Orient
De ce?!...
Pe cand agitatiile pe clic-stia Chenadie urmau de o pc,trivit cu luptele inclarjite intre cele douii particle de guvernaTiara, evreit, profita de prilej spre a incepe o agitatie pe chesttia lor cunascutti
mai ales aceia cari faceau
In luna Noembrie 1897 evreii
pornesc agitatia In poparte din grupul evreilot ptimanteni
itriva unui proect de lege depus de catre ministrul de .rrtzboiu
iyiciul militar.
www.dacoromanica.ro
226
yoni spune mai mult ceva mai departe cand procesul, in lung
11artie 1898, a veni in fata Curtii cu jun.
Fiindca aceste turburari,
precurn e uor de inteles 0
,rfau izuuenit lam provocare pornita dela lumea political.
Ministru de interne era atunci Mihail Ferikidi ale carui
sentimerte anti-evree*ti erau cunoscute, iar in opozitie erea
Nicelae Filipescu care impartasea acelea*i simtiri. Miscarea a,
fost atunci organizatil de Filipescu cu agentii sai *i ai partidului conservator. Deci Filipescu a organizat manifestatia iai
,ministrul de interne, care *tia c. manifestatia se va produce, af,
lasat sa se faca, pentru ca. apoi sa o reprime molatec si ma6
P.rzi u.
QScU
www.dacoromanica.ro
-- 427
Tribunalul era coirpus din : P. Florian, pre$euinte, Ale4
xandrescu i Skina, iudecatori. Procuror Hamangiu.
Advoatii aptutrii sunt : Mihail Corium., C. Dissescu, Gheor-,
ghe Panu, Barbu Delavrancea, Gil. Mortun si Gernescu. Partea
Icivila are mocati pe Vasile Misir, G. Danielopol $1 Petra Gra.klisteanu.
228
Constantin Caireti facea parte din generatia celor dintai eleu macedo ruinfini adu*i ca sa studieze la Bueure$ti.
Camarad admu abil, om plm de inima si foarte bun roman.
Caireti desi nu avea un volum prea mare al vocei, lotus, avandi
un simt muzical deusebit $i o mare patima artistica, a figurat
cu mull succes ea bariton la reprezentatiile Operei romane de,
curand infiintata.
Caireti a murit de tuberculoza pulmonara la Viena
liT
luni Inchisoare.
La Paris cu prilejul dcsbaterdor acestui proces s'au produs
numeroase dezordini $i fierberea a fost foarte mare in tob
timpul.
220
nu erea ait
Funded Gogu Cantacuzino in caleulele oeunei
ceva decat omul destinat ca si pregateasca terenul pentru sefia
lui Ionel Bratianu,
Ceea ce se petrecea in partidul liberal se petrecea sub o alta
Infatisare si in partidul conservator. Impartirea conservatoridor in vechi conservatori i junimisti, pe langti ambitiunea lui
Petre Carp de a lua $efia Intregului partid era, insa, i celalt
motiv : grija pentru sefia viitoare.
0 lung& perioada din viata noastra publica in care s ar fi
putut face multa lucrare folositoare pentru tarii, a fost cheltuita in luptele sterile pentru intaietati : portofoliile si. $efia partidului.
partidul conservator multi tineri au luptat in potriva Iui Petre Carp, de si ii recunosteau superioritatea asupra celorlaltf
fruntasi. Teama nu le era de Petre Carp, dar de urmasul sau
care era Alexandru Marghiloman.
Cat timp a trait Alexandru Lahovari aeeasta teanalt era mai
cuzino care vedea cu ingrijorare cum atatea elemente de valoare parasesc partidul.
In adeva'r, dela 1887 pana la 1898, limp de 11 ani, partidut
liberal $i gruparea ocultei pierluse un puternic manunchiu de
oamern de valoare ; Take lonescu, C. G. Dissescu, C. C. Anion, Barbu Delavrancea, Vasile Lasar, Emil Costinescu, P.
S. Aurelian, Em. Porumbaru, Mihail Cornea, Coco Demetrescu-Iasi, N. Fleva, G. D. Paladi, Gheorghe Marzescu, etc. eto,
In fata acestei situatii intunente culla eugeta sa aduca inilreptare situatiei atragand alte elemente razlete.
In aceste imprejurari se nascu icleea atragerei in partidul
iiberal a corifeilor fosti socialisti cari purtau numele de tineri
generosf
Tinerii socialisti, cari au intrat in partidul liberal se nu4
meau : Ion Nadejde, V. G. Mortun, Al. Radovici, dr. G. Rack),
:mi. G. Diamandi,_4-rul L Cantacuzino $i in& cativa de prin
oraseIe din tail.
.
www.dacoromanica.ro
2(.1
In scurt timp acestia au Putut atrage In partidul conservaotor un numar insemnat de valori: Nicrilae Fleva, Gh. Panu,
C. G. Dissescu, Barbu Delavrancea, desi celelalte trei partide
au pus In actiune totul spre a-i avea. Este drept s adaog cum
cit toate aceste cuceriri nu s'au datorit numai talentului iii
simpatiei recrutorilor, dar foarte mutt convingerii recrutatiloc
cum ca : pe de o parte ministerul Sturza nu inai avea decat
putine luni de trait, pe de OM parte certitudinea c& dupa ministerul Sturza, nu va pulea veni nici gruparea drapelista,
nici gruparea junimistri. Lasear Catargiu era omul indicat,
Ina de pe timpul chestiel Ghenadie, ca art ia succesiunea lui
Dimitrie Sturza.
Viitorul a argtat corn c. afara" de Gheorghe Panu, care
a lost pacalit
celIali trei au fost rasplatiti Playa $i Dissescu
au primit cate un portofoliu in cabinetul Ch. Cantacuzino,
iar Barbu Delavrancea a fost numit prirnar al Capitalei.
Primariatul acesta a fost cel mai sters moment din cartea
publica a strrtlucitului scriitor.
In luna Martie 1898 lncepe Inaintea Curtii cu jurati,
juclecarea procesului unui numar de inculpati, flindeil in
www.dacoromanica.ro
231
Noembrie anul din urnitt s'au dedat la mandestattunt anti:Ben-Ate si vioiene impotriva populatiei evree, fapt despre care
Arn vorbit.
www.dacoromanica.ro
232
,,In nuniele tau personal poti face tot ce-ti place, dar nsf
dreptul sa faci solidar particlul cu tine.
Pant acum nu-mi esti Inca sef pentru ca sa fiu obligat st
nit supui la thi cc faci".
Adevarul este ca masele au spart atunci intunirea evre-
iasca.
www.dacoromanica.ro
233
Chestia evreiasca vine in discutia Camerei printeo interpelare adresata guvernului de Care deputatul.C. Politimos
la care se asociaz i deputatul C. Popovici.
de la autoritati, guvernul va lua masuri spre a se pune staviii raului, cad evreii suet in adevar, un pericol national.
gtr. Cogglniceanu, Const. Esarcu, G. Dem. Teoclorescu, N. FleMincu arhitectul, Perieteanu-Buzau, Sefendache, C. Gri,
gorescu-Ploesti, etc. etc.
234
bucnirea ostilitatilor.
Inaintea tribunalului a venit, in fine, procksul camatacilcir despre care am vorbit mai de mult.
In acest proces a pleclat multi dintre avocatii de valoare,
.
ri
,.
2.35
0* teIegramb: din Budapesta anunta. c Rota spantoia se am la o departare de cinci ore de New-Arork si cti se asteaptA.
bombardarea acestui ora$.
Congresul american voteaza in ziva de 14 Aprilie declara.,
rea formala de razboiu care, pana aci, se Mem fara. Indeplinirea acestei formalitati.
In ziva de 15 Aprilie se descopera adevarul asupra unei grave erori judiciare faptuita in anul 1892.
In 1892 carciumarul Gherciu si sotia sa Anica din str. Foior 50, au fost uci$i noaptea $i jefuiti. Dupa cercetarile facute
asa dupa cum se fac multe cereetari au fost osancliti Gheorghe Croitoru, omul de.incredere al lui Gherciu, Ion Vaca siY
theorghe Radea. Toti la Cate 6 ani de munca silnica, desi nui
erau impotriva lor decal presumtiuni.
De inima rea, $tiindu-se nevinovat, Croitoru a murit in
Ocria. Dar tocmai cand se apropia star$itul calor 6 ani de sil.,',
nicie, o femeie anume Maria, din razbunare pe amantul ei
Mihai Gheorghe care a parasit-o, a denuntat cum ca acestal
impreuna cu alti doi sunt autorii ctrimei din Foisor.
Inspectorul de politie theorghe Otuescu luand chestiuneal
In mana, puse la punct intreaga afacere, aresta pe cei doi com-'
plici ai lui Mihai Gheorghe ca si pe acesta, $i astfel bietul Ions
Vaca, fu liberat cand mai avea cdteva luni do facut pana
.terminarea osandei. Gaud a fost liberat era numai o ruina.1
afar de tnult ii zdrunginase si pe el suferinta osandei nedrepte.
Tot astfel si Gheorghe Badea.
11.6zboiul spano-american a produs scumpirea grului'
pe.piata mondiaIa, de aceet. brutarii din Bucuresti au cerut.
Prirnariat sa le perrnita urcarca p'retului caci altfel se vor pune In greva. Primaria a luat masuri ca, in cazul acesta sa fa .
price painea I rnanutanta comunalti.
Stirikeneadevarralz cu privire la razboiul, spano-ameritan se ingiultesc, Viena $i I3udapesta sunt oficine de astfel de
tiri de cele mai multe on tenctentioase.
Q telegrama din Viena anunta ca Rusia si Franta isi vorl
manifesta nemultumirea in contra Angliei pentru purtarea ei
neleala fata de Spania. i telegrama auEtriaca declara ca o conIlagratie europeana arnminta. Diplornatia austro-germana ur
Tharea racirea raporturilor intre Anglia de o parte Franta sit
fRusia de alta parte.
Spre a se vedea ce proportie, avea razboiul de atunci fatal
Alta :
www.dacoromanica.ro
236
eerios. Fabrici de pulbere care sar, ia1r guvernul anuntd. ca, din
la 1914 !...
Telegramele alarrnante erau multe. 0 telegrame din Viena anunta vestea copilgreascri cum ci o canoniera austriacri.
plecand din Fhime pentru Manila, a conflagratie europeamrt
este de temut.
Dar rizhoitil acesta nu era serios din nici un punct de ve-,
dere. Nurnai concluzia a fost serioasd, fiinded Spania a pierclut Cuba si Havana.
In Adeviirul dela 23 Aprilie am scris sub titlul : RasLoral Naval, urmaoarele randuri :
Oamenii ipestesugtdui asteptau cu mare nerdbdare riizboiul naval dintre americani si spanioli.
Curiozitatea era legitimil. Cad, de cand cu inventarea
rasei, de cand cu inventarea vaselor si a tunurilor colosale, d
cnd cu invntia torpilelor i a tuturor celorlalte instrumento
237
Piali$ti va fi inselata Inca odata. Precum razboiul.naval dinfltre China si ,Japonia n'a putut furmza oestule inchcii concluWatoare, gratie sIbbiciunei militare a chinezilor, de asemenea
1i de astg data neputinta spaniolilor face imposibilh o judecala
In lupta dela Manila, americani au pus in liMe vapoarele lor moderne, enormele cuirasate cat $j crucisetoarele cu
wad de otel Irma spanielii reau adus in lupta. decat tot vechile
or plutitoare din lemn, care reamintesc, de sigur, un alt de,
'zastru maritim al spaniolilor, lupta dela Trafalgar.
Bataba dela Manila n'a Putut lumina problema decat boarle slab. S'a putut dovedi cat de man i fulgeratoare puteri locuesc in pantecile uriasilor imbracati in otel, dar inch nu s'a
klemonstrat ce este si ce ar putea fi o lupta crancena intro
-- 238
biserica.
www.dacoromanica.ro
239
,
tru ca sa raspunda.
Dupd cum ii era obiceiul Sturza rilspunde scurt dar ntt
eispunde la intrebare. El declara c. patriotisrnul KM este cu-
www.dacoromanica.ro
240
VLASICI
UN ORDIN ANTERIOR
www.dacoromanica.ro
241
2;16,
ce e mai mult, in contra art, din lege XXX din 4833 para-i
'graf 72, Il primesc la el $i chiar urgenteazd. Din cauza acea
'sta s'a vaut necesitat a interveni la guvernul regesc romdrit
pe cale diplomaticii in chestia subventiei, o nold afirmativd
cu indicarea sumei".
In urma publiarei acestor acte citite in Camera'. de care
www.dacoromanica.ro
16:
242:
tor la drepturi (Facultatea de drept) ; tare crezand a lupt6totrii cu arma legei vor putea scoate drepturile natiunii mele",
Campeni, U Dcceintrie ;CA
Gum te chiamg?
Dar m5. Intrebati zadarnic, fiindci eu n'am copii.
Cum te chiamg ? repetil institutorul rtistit.
Grigorescu.
I Si mai cum ?
-,-
Nicolae Grigorescu,
Ce meserie ai?
Nicolae ririgorescu. picto
Zi mai bine, Nicolae Grigoresaf nebunuir
243
www.dacoromanica.ro
244
bin voturite canuidatului batran conservator, 35 .au (recut la candidatul liberal si 30 la candidatul junimist.
Este documentar acest rezultat atat In ce se atinge despre
puterea de inriurire a guvernului asupra sufragiului restrams,
cat i despre soliditatea, principiilor alegatorilor.
SI mai spun cateva cuvinte despre razboiul spano-american.
Daca deschizi ziarele din 1898 al credo ca spaniolii bateau zilnic Pe americani.
Titlurile, deasupra telegramelor tiparite cu Mere grase,
eran de acestea : Atac american respins. Mare victorie spaplea. Ofensiva americana a dat gre$, etc., etc.
Care era cauza acestei falsificari a adevarului ? Cauza era:
c. tooate depealle publicate In ziarele noastre soseau de la
Wiena si dela Budapesta, iar ungurii i austriacii tineau cly
'spaniolii contra americanilor. Aceasta era nu o politica de
imPatie cordiala ci o politica de interes.
In adevar, alianta austro-germana recruta pe continent
Wftea.
continental ?
Ce departe erau austro-germanii de a banui cu egg. putere
economico-militara se vor arunca Statele-Unite In balanta
-unui viitor razboiu L..
Toata ferberea pe chestia tradarei nationale inceteazt
ca prin farmec. Venind tuna Iunie. oarnenii politici se gandesc
ca prin farmec. Venind luna lunie, oamenii politici se gfindesc
mai mult la petrecerile vacantei decat la marile interese natio-
www.dacoromanica.ro
245
puterniciei sale.
Ion Bratianu era argesean, asa ca jucletul acesta 11 consiclera ca un tier' electoral propriu.
Dobrescu-Arges, impotriva vointei sale exprese, a lost totusi ales deputat al colegiului al 3-lea de Arges. In Camera,
'Ion Bratiann insusi, de pe banca ministeriala, in calitate de
prim ministru, a cerut Carnerei invalidarea, ceeace, bine inteles, a obtinut foarte usor.
Dar la a doua alegere .i cu toate presiunile administrative,
Dobrescu fu ales din nou. *i tot la fel a lost ales desi cornbatut de toate guvernelein auroaoe toate Camerele, Dana la
anul 1898.
www.dacoromanica.ro
246.
siT
47
toatd poiitia comunald i a Statului, plus cordoane i deta$amente puternice de sergenti de ora*, janclarmi cdldri si jandarmi pede*tri, flevitii third repecte pu*i pe goand. Nicotae
Vleva incoltit sari in trdsura veteranilor pompieri, apoi fir
iilit s sard jos. Agentii guvernamentati II urmdrird i amemintard secios, tribunui i*i gdsi scaparca in trdsura inspectorului de politic Mi*u Cantoniari si a ctipitanului de jandarmi
pecte*tri Maioricd Brezoianu.
as48.
Aci au vorbit mai multi oficiali, insd discursul care a starnit mai multd, emotie *i mare alarrnd in tabdra guvernului, a!
248
yari, Menelas Ghenuani, Take Ionescu, AL Marghiloman, Nicu Filipesch, etc. etc.
Lupta scrutinului de 1 Noembrie a lost foarte darzit. Au
Sost btittii, au fost capete sparte, a lost o adevarata. teroare desiftisurata. Dace; alegerile ar Ti fost libere, lista conservatoare
trecea cu mare majoritate la colegiul I.
Rezultatul votului dovedeste mai bine de cat 'nate. vor-.
bele acest adevtir. Iatd cifrele :
La sectia i la Primarie culoarea de Rosus.
Lista conservatoare 206 voturi.
Lista guvernamentald 158 voturi.
La seetia H Clemente., galben.
Lista conservatoare 248 voturi.
Lista guvernamentalO 153 voturi.
La sectia III Tunari, galben.
Lista conservatoare -197 voturi.
Lsita guvernamentala 252 voturi.
www.dacoromanica.ro
249
randurl:
www.dacoromanica.ro
250
COROANELE FUNERARE
hologic.?
www.dacoromanica.ro
----
251
Rusiei ca sa-i lamureasca. D. de Fonton, stiind ca la defilaTea dela 10 Mai fusese invitat personalul agentiei bulgare in
ioja diplomatilor, le-a ra'spuns ca pot figura cu acestia. Ins
lin incident izbucneste.
Putin inainte de aparitia regelui un aghiotant regal col.
nelul Georgescu ia de o parte pe d. Fonton, si-i face o comur
inicare. Acesta, dupa ce se invarteste putin prin sea, se aproi
pie de secretaruii bulgari, si, avand aerul c glumeste cu ei
The comunica cum ca trebue sa, schimbe grupul. Bulgarii,
(vexati, parasesc imediat balul.
Acum motivul acestui procedeu.
Dupa sarbatoarea dela 10 Mai, ministrul Turciei a pro,
tiestat pe langa guvernul roman pentru situatia data. bulgari[Ion Bulgaria fiind un stat tributar al Turciei,
astfel a argumentat reprezentantul ei
nu poate fi reprezentatrt decat
prin Ttircia. In fata acestui protest guvernul roman a trebukt
schimbe atitudinea.
Dar Bulgaria s'a simtit ofensata si un incident gray era.
pe punctul de a se produce.
A treia zi, regele Carol a trimis pe un aghiotant la Agenutia bulgara spre a-si exprima regretele, iar seful guvernului
a telegrafiat d-lui Ghica-Brigadieru, consulul Romaniei la Sospre a exprima printului Ferdinand si guvernului bulgar aceleasi regEete.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA
Romdnilor,
25,1
trgiasch" Romania!
Consiliul ministrillor
Moldova:
Dimitrie Ghica, Al. Plagino, lancu Gr. Ghica, M. adleanu, C. Niculescu, Scarlat Falcoianu.
Acelora care se vor fi mirand c documentul proclamdrii
254
In cele din urma trei luni au fost puse la cale tot felul de
Combinatiuni, cea mai serioasa fiind alcatuirea unui cabinet
In frunte cu Eugeniu Statescu ; dar nici aceasta nu izbuti.
and orice speranta de refacere a partidului liberal fu.
pierduta, cand o parte dintre liberali se hotarara, pentru rasturnarea regimului, o lupta Inelarjita incepu.
Agitatia In contra guvernului reincepe cu chestia nationa-.
la, Lucian Bolca$, studentul roman din Oradea-Mare, cel per.
ItsLcutat de unguri i scos din $cojil soseste In Capita% si este
www.dacoromanica.ro
255
pe toatd lumea se rdspandeste in Capita lg. Se anuntd, cd accebleratul de Iasi a deraiat intre statiile Ciurea si Barnova, c. sunt
35 de morti, eh' printre gray rdniti e and, si Teoc lor Rosetti,
4runtas junimist sifost Prim-ministru etc. etc. Adevdrul e cunoscut peste doug zile. Au fost 15 rgniti. Doi morti un doma
Kanner si un fochist. Riinitii Teodor Rosetti, P. Poni fost mlnistru, Doctorul Pilescu, mai tarziu deputat de Constanta, e
mai serios rdnit avand fracturi la ambele picioare.
Fapt sethnificativ 'din domeniul presimtirilor, Inainte ca
D. Teodor Rosetti s'a" piece sotia sa a avut ciudata presimtire
a, unei nenorociri, si a rugat pe sotul d-sale sd-si amane plecat
rea, dar Teodor Rosetti a filcut mare haz si a plgcat. Coincidenta, aceastd bung prieten& a ocultismului, a dat dreptate
d-nei Rosetti.
Lupta politic& impotriva cabinetului Sturza intrg in fazg clecisivd. Si tot chestia nationald e la bazA.
0 loviturd se produce. La Budapesta apare o brosurd a baronului Banffy, fostul sef al guvernului Ungar, prin care lau-
.3n8 Mei"
www.dacoromanica.ro
256
*i mai departe :
,,Decorarea lui Ieszensky a intampinat multa vreme dificultati dar baronul Banffy persistand in cererea sa, regele Ca.
rol a dat dovada. de o inaltg Intelepciune si a decorat pe Ieszensky, dand astfel a intelege ca agitaturii transilvaneni n'au
sa astepte nici un ajutordela Romania oficiala".
Et., etc.
'Aceasta demisiune produce o imediata destindere a situa' Tiunei. Ins'a alte complicatiuni intervin chiar de a doua zi.Una
din aceste complicatiuni este moartea lui Lascar Catargiu, seul partidului conservator.
Pe cand In Partidul liberal frb.'mant5,rile erau duse la a.:
ipogeuk In familia -conservatoare se faceau tratative de !rad
Olicare Intre vechii conservatori $1 junimisti.
Convingerea c5. regimul liberal va trebui s caila cat de
turand lndemna pe conservatori s5 ia pozitie si sa. se pre-
257
Petre Carp sfarsise prin a recunoaste $efia lui Lasar Catargin cat si intaetatea lui de aceea primea sa figureze inteun,
www.dacoromanica.ro
258-
259
yatoare.
Speranta unei impacari cu junimistii nu era Inca pierduta, ba unii conservatori mai intelepti o doreau fiindca
ereau incredintati ca vechiul partid conservator nu va pu-
tea guverna singur. Pentru acest motiv Gheorghe Cantacuzino n'a fost ales .$ef" ci nurnai piezident al comitetului executiv. Locul de sef al partidului ramases vacant spre a adement.
aSlat clespre alegerea de la clubul conservator a incetat tratarile cu conservatorii $i s'a simtit jicnit. Razboiul cu conservatorii era declarat.
A doua zi dupa moartea lui Lascar Gatargiu atilt Gheorghe
Cantacuzino cat si Petre Carp fura chemati de regele Carol,
care starui pentru impacare. Cu toate silintele regelui irnpacarea nu fu facuta.
Atunci s'au propus mai multe solutii, printre acestea $1 solutia ca unul din sefi sit ia sefia partidului lar celalt sefia gu-.
vernului ; insa nici o staruinta nu izbuti. Petre Carp era boarte darz in cererile sale.
Cr iza se prelungi 13 zile, aceasta a fost cea mai lunga cria
de guvern din Gate tin minte.
Vazand ca nu e cu putinta sa impace pe conservatori care
sd-i dea un guvern tare, regele se intoarse catre liberali spas
consti-
www.dacoromanica.ro
260
eu !
261
262
www.dacoromanica.ro
h-
263
www.dacoromanica.ro
264
mita
De altfel miscarea antisemita incepe sa se intincla, turbu.rani antisemite izbucnesc la Galati, Braila, etc., etc.
Alegerile pentru parlament se fac in aceeas atmosfera.
ca in totdeauna. Guvernul este aliat cu junimistii in cateva
tiudete, dar in cea mai mare Parte lupta singur. Rezultatul
yictoria stralucita a guvernului.
Doua vesti deosebite, una trista, alta vesell.
Vestea trista este aceea a batranul profesor Stefan Miall'ilescu, a fost gitsit mort In gradina Cismegiului. Stefan
Mihaileseu, unul dintre cei mai eminenti profesori secunbald, scriitor i conferentiar distins, a fondat, dimpreuna cu
D. Aug. Laurian ziarul Romania Liberli. In ultimul timp
Ifrumoasa lui inteligenta cazuse. Intr`o burial dimineata din
luna Iunie 1899 si-a tras un glonte in cap.
Vestea vesela a prinderea lui Ion Pipa vestitul asasin al
parciumarilor. -Ion Pipa a fost prins dupa ce a fast ranit de
catre soldatul frunta* Mogosanu, care, facand parte dinteo
patruld, l'a recunoscut pe strada. Totusi la operatie s'a constatat ca glontele era de revolver nu de arma Manlicher. Areasta ar fi dovada cum ca i sergentii de oras au tras in el
pe cand ii goneau.
Ion Pipa era de fel din satul Corbeanca de langa Tecuci:
rA mrturisit el a ueis 3 carciumari.
In Slatina izbucnise o gravl raseoala Viraneasel. Primele stiri area ca armata adusa din Craiova a trebuit sg.
Eustie o lupta erancenl cu taranii infuriati. Mai 11101 a lost
lupta. cu baionetele dintr'o parte si cu ciomerele din alta .
ttpoi s'au tras salve care au omorit mai multa lume.
Adevarul asupra acestei misclri este urmaturul:
Candidat la colegiul al III-lea de Camera, ca indepen-,
bent, era tin domn Bogdan-Pitesti, om inteligent dar lipsit
le ork2 scrupul. Foarte activ a facut o puternica propaganda,
juznd de toate miiloecele dernagogice si necrutand nici o
inanoperl. Dandu-se drept fiul natural al lui \Todd Cuza, a
Sug_egtiouat pe tarani pang a-i pune in stare de revoltii.
www.dacoromanica.ro
- 265
La Bucuregi e "agitatie mare. Dar, ca in totoeauna brdiq
266
sal
--- 201
educe in tail d-nii Asachi $i Babes, si altul prin care expuneam lucrarile a doi chimisti romani.
Nu am lost in redactia d-voastra decal o singura data penthi a protesta contra unor murdarii ce ati publicat pe socoteala
mea luand ca tema spiritismul, care nu poate fi inteles de
oameni fS.rS. cinste si Third. Dumnezeu.
In oras mare haz. Doctorul Istrati, adeptul lui B. P. ilasera cunoscut ca spiritist. Faptul ca a luat apararea spiritismului In calitate de ministru si ca a trimis o telegram's'.
in asemenea termeni unui ziar, a fost desanrobat hi cercurile
politico uncle s'a facut mare haz.
ir
,deu
www.dacoromanica.ro
268
amici.
aux Came lies, dar a apgrut in fata dnei sgli aproape goala.
Ne aflam intr'un an de mare crizti, si preturile erau mari. Dar,
ce puternicg, impresie a produs asupra pirtinilor sPectatori.
Jocul ei, cu totul deosebit de al Sarei Bernhardt, era natura insgsi. Iu final, dupg ce a cetit scrisoarea lui Armand, $i
arid apare Armand, nici o vorbg. Cade in bratele lui mutt
pierduta incat toata Bala e sguduit de emotiune, de durere
gi de min.'.
Eleonora Duse a fost o mare artista a Italiei.
Noul guvern conservator are de luptat, dela inceput cii
rnari greuttiti. Mai intai are de luptat cu toate celblalte partide
nuante cari au combiltut pe Dimtrie Sturza, in plus partiClul sturzist. Conservatorii singuri, ajutati de tribunul Nico'ae
Fleva. nu sunt destul de puternici ca sa ting piept tuturor. Cu
itotul altll tgrie ar fi avut guvernul dad i junimi$tii ar fi fos,
lasociati.
-
e$it o porecla. Opozitia Pa botezat Kindergarten" si asa, a rg.,__As pang' $i-a dat sufletul.
www.dacoromanica.ro
ua. 269 -aituatIa fina'nclara este foarte grea, liugefuf anunta clY
un mare deficit ler seceta ne mai pomenit de grea, amenintli/
sa devie o catastrofa. In cercurile guvernamentale se vorbeste
de un lmprumut In strainatate, Mudd, alt mijloc de echilibrat
bugetul nu era,
Apoi Inc.p intrigile si frecaturiIe,chiar_fn sAnnl partial
www.dacoromanica.ro
270
Omu Zvi, Natiunea, Adeverul, Lumea Nova, Democratia Soeiald, Munca, Timpul. Tara, Epoca, Moftul Romdn, si director
Cand la criderea liberalilor, au venit conservatorii la putere, el a fost unul din staruitorii cei mai puternici pe lama
Nicol le Fleva spre a-I hotari sa intre In guvern. Intrand FIev
In guvern, Toni BacalLasa a fost admis pe lista candidatilor
www.dacoromanica.ro
271
Lumea politic . este in fierbere ; Intre ulversete rracTiuni liberale au inceput tratative de impacare. Mama regelui
Carol este aci.
Vazand ca guvernul conservator este incapabil de a resolva sau macar de a educe usurare crizei ce bantuie tare.
,regele a chemat pe Dimitrie Sturza si Ia instiintat ca trebuie
sa fie gate pentru oriee imprejurare. Insa, spre a lua puterea.
c'd west ziar este opera lui Nicolae Filiposcu care incepe a trage
isforile in culise pentru o anropiere de junimisti.
In sfarsit guvernul da..o satisfactie lui Gheorghe Panu,
ll numeste presedinte al consiliului de administratie al cailot
nferate In locul lui Falcoianu.
Guvernul roman In urma cererei regelui Carol, a hoNi.rit s trimita o misiune militara in Transvaal, care s ur-,
ranareasca operatiile militare pe campul englez.
Dar guvernul engkz a refuzat s admita misiunea, Th terImeni plini de politeta englezii au aratat motivele. Totusi re.
gele Carol, cel care avusese ideea, s'a aratat foarte mahnit.
Guvernul. destul de Impovarat degriiii nevoi. nrimeste
o poua lovitur4 in crqtet : este afacerea 'Rather,
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
--- 273
seama
ANUL 1900
www.dacoromanica.ro
274
dusmania !litre acesti doi cpameni. Ziarul Adevrul" ia apararea lui Take Ionescu si de acuma devine un adversar permanent al lui Filipescu pe care Ii atacA zilnic.
Chestiunea scoalelor din Brasov, chestie care a pa-
Un eveniment politic se petrece : aproape Intreg stat'-pmajorul partidului socialist compus din : V. G. Mortun, IonT1
Nadejde, Al. Radovici, G. Diamandi 5i altii au trecut in par._
itidul liberal.
.
La sate o taranime nestiutoare -de drepturile 5i libertatile?
ce le are, in stare Inca de vasalitate fata de proprietari 5i de'
anaratul aclministrativ. Lipsa unui proletariat inteleetual.
www.dacoromanica.ro
275
,
tase
www.dacoromanica.ro
; 276 0
P.76ti-plillid -da-glivernarnant care sx-re (Tree TRIM/ nap per
,csonale.
1.
Will prezumptiv.
i Mai Intaiu s'a pus la cale hanchetul dela sala Edison despre
Ceara am mai vorbit.
i
Initiativa acestui banchet, dat spre a slgvi pe Dimitrie
laturza a doua 21. dupg ce fusese rgsturnat sub acuzatia del
litdare, a luat o un fast socialist. doctorul Radovici in frunteid
ryk-4:
i
Dimitrie Sturza a Wales si a fost convins. Astfel tinerifl
..
.generasi." au intrat in partidul liberal.
,1
Pe cand partidul liberal se democratiza Ia suprafaci Iry
' hipul acesta, in partidul conservator se producea o miscue inli
ens invers : Gheorghe Panu jertfit, lug. atitudine ostilg fat& de
artid si anuntg hotarerea sa de a se retrage.
Mai ales faptul cg i s'a preferit cl. Gradisteamr, un Vann*
arg suprafatg politicg atunci. l'a Incredintat crt in partidut
onservator nu mai are nici o simpatie. De altfel, drept consotie guvernul li oferea, doar. locul de avocat al statului in'
procesul Hallier, adicg, 15 mii lei.
:
Insg, in actiunea sa Panu nu mai era urmat "de cgtre In-,
it,reg partidul radical. Alexandru Bgdgrgir, seful real al raKlicalilor dela Iasi, recunostea Ina, de formg $i din condescenrdentg, sefia lui Panu, de rapt insa, era inteles cu Take Ionescit
esi stgruia pentru ca seful radicalilor sg nu facg ruptura:
Etuptura nu s'a tricut. Panu a prirnit insarcinarea de avocat
th1 statului in procesul Hallier. dar acest act de sllibiciune a:
tontribuit ca sg nu facg parte nici din viitorul guvern censeriyator, preziclat de catre Petre Carp.
Dacri ar fi avut curajul mIcar atunci, sg refuze oferta conrvatorilor britrni, dacg, ar fi esit din partid si ar fi trecut
I
273
din Anglia cu atht fortele bure se topesc si nu mai pot fi Inlocuite cu alta rezerve.
Burii pierd puternica pozitiune de la Colenso, iar cetatea
Ladysmith, asediata de la Inceputul campaniei, este despresu-,
rata. Numirea mare$alului Roberts In fruntea armatelor engleze a contribuit mult la aeest rezultat.
La 15 Februarie generalul bur Cronye, unul dintre ce
mai valoro$i comandanti bud, capituleaza fara conditiuni cu
,Intreaga sa armata in numar de 4 mii oameni, 4 tunuri de
'calibru mare, 9 tunuri de calibru mai mic si doua tunuri
Maxim.
279
-r
yernul convoaca muele colegiu prin surprindere spre a impiedeca campania lui Ghenaclie'tare ar. fi dorit sa candideze.
In ziva votului o altereatie violenta se produce in Camera!
'intro Nieu Filipescu *i ion Lahovary, ministrul de externe dire
cauza convuegrei atat de grabite a colegiului. Filipescu ester
do altfel, foarte needjit fiindcg guvernul4,1combate fati* candic1aura lui Ca list care este candidatul agreat de el personal. Fid
aipeseu cere ea guvernul sa nu se amestece, O. nu faca presiuni *i sa lase alegerea liber5.
In Camera fierberea e mare. Amicii Iui Filipescu strigg
Calist I Calist I Calist! Iar amieii lui Take Ionescu raspund
afiri m I Safirim 1 Safirim 1
nul holgar a trimis celui roman o notg prin care acuza Roj
mania c, In loc sa. se a*tepte solutia de la tratativele diplomatice, a procedat necivilizat, intrebuintand forta brutala cu
care au fost goniti soldatu bulgari.
Bulgarii someara Romania ea s. evacueze insula *i dupg
aceea si so trateze diferendul.
Din Paris vine *Urea ca Theatre Francais "(Comedia
franceei), a eazut prada flacarilor. Arhsta Dudley a lost scoas,
jumatate asfixiatbi. Artista lienriot a lost carbonizaat
www.dacoromanica.ro
ZBO
www.dacoromanica.ro
281
:cuvintele.
d.
,troman sa dea Iui Hallier, drept clespalgubiri, suma de 6 milioane 223 mii lei.
Duna pronuntarea hotgrirei, toga agitatia politica cade de
*) Faso.cla localitate in Rept, pe care francezii au fast siliti
s'a paraseasca' in 1883 sub injonetitunea Angliei.
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
va
284
285
,etc.
,
tar 5inilord
ijmoresas,ree dun=
www.dacoromanica.ro
286
nationalista a chmez.ilor.
Ernigrarea evreilor reincepe. Din to-ate ora$ele tarei e,
.migreaza evreii in masa. Se anunta c guvernul roman aorda evreilor calatoria RTatuita papa la Rotterdam; evreii yin
3n mase mari la ministerul de lucrari publice cerand sa ii
be acorde bilete.
tul lunei Iunie, de o data cu inloarcerea regelui din strainatate. 1ste acum afara do orice indoiala cum ca cabinetul Cantacuzino na mai poate merge inainte. Dar nu se $tie Inca co
ya urma.
Impacarea sturzistilor cu drapelistii da de gandit conservatorilor cari Incep tratative pentru impacarea cu junimi$tii.
Gheorghe Cantacuzino nu este ostil retragerei dela guvern cu
conditia ca sa ramate $ef al partidului. Pe aceasta baza se trateaza. Insa unul dintre frunta$ii batranilor conservatori, ge,
neralul Manu, se Impotriveste hotarit impacarei, deoarece Intelege ca sub noul guvern nu va avea nici o situatie.
Este sigur ca Petre Carp va veni la putere, Insa nu cu partidul junImist pur ci In urma unei combinatiuni cu conservatorii batrani.
Take Ionescu este foarte necajit si anunta ca. va combate
viitorul guvern, deoarece combinatia a fost pusa la cale de c.re Nicu Filipescu, prin manopere ascunse, fara ca sa-1 puie
in curent cu intriga urzita.
Tratativele au fost duse de Nicu Filipescu cu Titu Maioreseu. Cand acesti doi fruntasi s'au inteles, au fost oarecari greutati spre a fi co4vins si Oheorghe Cantacuzino, seful guvernului,
www.dacoromanica.ro
287
de
mai multe ori ministru, era un barbat cult cu idei consen a.toare. ln timpul rdzboiulut dela 1877-78 a fost singurul om
politic care a avut curajul s scrie public, cum cit este in ink,-
In adev6r de indatlt ce formarea cabinetului CarP fu anuntatA, generalul Manu trimise lui Ghporghe Cantacuzino urmatoarea demisiune dela presidentia clubului :
vator, dorind a-mi pristra absoluta mea libertate de actiune po,Ilitica, am onoare a depune mandatul meu de presedinte at
Clubului Conservator.
Voiu observa si judeca cu impartialitate desvoltarea ulte,
rioari a evenimentelor politice in stInul partidului.
V6. rog sA exprimati multumirile mele domnilor membri
General Manu
www.dacoromanica.ro
288
,care se serbeaza fuziunea. Gheorghe Cantacuzino da un manifest catre partizani prin care li invita sa recunoasca actull
ifuziunei.
t.
Dupa ce vorbesc Gh. Cantacuzino $1 Carp, sala cere sa vorbe asca si Take Ionescu. Acksta spune ca se bucura de arnan-
rganic In sufletul fruntasilor, ambitiunile tuturor erau neasurate, asa ca nimic trainic nu se putea cladi cu generatia
aeeasta.
289
www.dacoromanica.ro
290 -fl
gele Carol se ImpAcase cu fostul sef al raUicalilor. i iat5, elfin;
Problema arzatoare de actualitate era'criza financiarg. Dad, in tot timpul dela venirea conservatorilor la canna s'ar fi
consacrat studiului acestei probleme i da d. ar fi kasit, prim
Mound i geniu, aceea ce nimeni nu gasise pang atunti, omull
is'ar fi impus, fie conservatorilor, fie lui Petre Carp. Dar Panul
sa marginit a se retrage intr`o supgrare pashik lara actiune
politick asteptand mereu ca s5. i se ofere o situatie pe care, in-,
teligenta lui patrunzatoare ar fi trebuit sa.' Inteleaga, c'd nimenii1
flU i-o va oferi.
"
'Intrebau ce va c4i din acel cap pc care mufti il credeau genial. Dar guvernul Carp a fost atunci o mare deceptie.
Petre Carp, care lasase sa se creada cum ca, numai- s5. i se
dea puterea si va face minuni, n'a fost in stare sa' fad. nici tutcar atat cat cabinetut precedent.
Dusmanii sag din partid : general .Manu, si mai ales, Take
Tonescu, TI pandeau pentru ca la cel dinti serun de slabiciune
sa-1 atace.
291
Cea dintai dovadd cum cd Take Ionescu nu spunea adevdirul, e faptul c. refuzase s. intre in guvern. Take lonescu nu
lorittascu.
tol
dup5, el.
Am lntrebat pe rege dac5 m5, autoriz5, s coinunic lui Take Ionescu aceste euvinte-
Am luat imediat trenul si am venit la Bucuresti. Cea dinVal grijd. mi-a fost s md due direct acasd la Take Ionescu.
Minded a* fi fost fericit sa pot contribui. In grava criz 5. prin
292 .
IMarghiloman niciodata.
Vrea sa zica" reclami panasul acum imediat ?
vrea t
Da, te autorizez I
Am pIecat intelegan:d ca. Take este furios din cauza
293
imPune ca sef al partidului. Aceasta notita pornita dela 13uciapeRta din cercurile lui Take lonescu, facea parte dintr'o se,
rie de alto incereari menite sa pregateasca opinia public& 0.
partidul conservator cu lovitura ce se punea la cale
Cand Take Ionescu a spus ,,omului politic" cum ca cu
Carp ar primi sa lucreze, dar nu si cu Margbiloman, el nu ayet. In vedere &cat sefia partidului conservator. Take Ionescui
stia cum ca Marghiloman este desemnat de Petra Carp ea
ed-1 urmeze la sefie ; deci Intarirea gmernului 5i a partidului
sub sefia lui Carp insemna sefia de maine a d-lui Marghilo,
man; deci ruinarea sperantelor sale.
Take Ionescu intelegea cum cb," un alt moment mai bun
'decal eel actual nu ar mai fi putut gasi pentru realizarea pla.nurilor sale ; In adevar, din cauza absentei junimistilor din
guvern i din partid el ramanea personajul eel mai lnsemnat
cel mai activ. cel mai muncitor ; afar& de asta se bucura de(
lncrederea marei majoritali din Camera. si din Senat. 0 ase-i
menea situatie unica nu trebuia pierduta.
Pentru atingerea scopului sail, Take Ionescu a trebuit s5
sondeze Palatul. Trebuia stiut data regele vede cu ochi buni
Inaltarea sa in fruntea partidului. Prin persoane din jurul regelui castigate cauzei sale, cat i prin eoncursul oarecaroil
membri ai corpulu/ diplomatic, chestia a fost adusa la curios,
tinta regelui. Asa se explica de ce regele a spus barbatului
Politic de care vorbim mai sus:
Stiu care e supairarea d-lui Take Ionescu, e suparat ea
nu-1 Insarcinez Pe d-sa cu formarea guvernului.
Dar aceasta Incercare a lui Take Ionescu a fost o arma
cu dou 5. taisuri, fiinda. a grabit venirea lui Petre Carp la;
putere. $i iatli cum:
Din cercurile palatiste s'au fkut indiscretiuni pan'a ce Nicu
Filipescu a fost pus In curent. Imecliat a Inceput actiunew
pentru castigarea lui Gheorghe Cantacuzino In favoarea unuii
guvern Carp.
Maya saptarnani c1up. constituirea cabinetului Carp, in5.1
aflam masa la Nicu Filipescu. Din una in alta i-am cerut
Ilimpezeasea o nedumerire : Cum s'a putut obtine cu atata usu,
lint& renuntarea lui Iorgu Cantacuzino la sefia guvernului sil
cum s'a facut ca. Iorgu Cantacuzino a lasat sa, se fad, o
tura Para ea macar sa spuna o singura vorba lui Take Ionescue
cu care era in cele mai bune raporturi ?
Tata lamuririle pe care mi le-a dat Filipescu.
Cantacuzino nu a lost castigat deloc cu usurinta pentru,
solutia adoptata. Iti poti Inchipui ca nu era usor sa-1 hotarsti'
sa renunte la Presi den tia consiliului, (Wick' la puterea reala. Dall
tat 5. ce s a Intampiat : intr.() zi am aflat din c.ercuri de-ale Pala-,
294
trealizat.
strainittate.
295
13opoare.
www.dacoromanica.ro
296
macedonean.
Ziarele aduc stiri ce maresc agitatia. Se anunta ca la SOfia
revolutionarii macedoneni au avut un banchet la careSarafoff, inchinand in clubul Grajdanski, a preamarit pe ucigasul
lui Mihaileanu. Vin *Uri ca Romanii can locuesc in Sofia nu
mai au curajul s iasa din casa, fiind zilnio terorizati. tir
sigure spun ca Romanii sunt supu$1 $i la contributiuni bnesti de catre comitetele revolutionare bulgare. Se cifreaza la
OO mii lei sumele sustrase Romanilor pe aceastA cale.
297
Apoi afacerea se cowlick' prin descoperirile filcute de instnictla cum cA revolutionarii bulgari corhplotau sa ucid si po
regale Carol.
1-alurne. Defunctul
detuI Dorohoi.
- t
0.877-78, copilul rb,sfAtat al Butureatilor. Avitnd intreprindeirea grAdinei de yarn Union Suisse', astnzi ,,Hotel Simplon";
-atragea atata lume in cat sute de persoane se intorceau in fiel
care seara, fiinden nu mai gaseau nici un scaun.
Mai econom, mai putin om de petrecere, mai putin boem
i generos, ar fi fncut avere.
1,
deliciile bucureatenilor.
298
Situatia noastr nu e buns. din punct de vedere militer, Imi spuse generalul Lahovary.
Bulgarii cari, prin spionii lor, sunt foarte bine informati,
ptiu cA n'avem de loc munitiuni ; n'avem munitiuni nij
rnkar pentru o saPtilm'ana.
Dad. ar trebui s intram in rSzhoi am fi siliti s luptani
numai cu baioneta.
Afar& de aceasta artileria noastrg, nu este In stare s6. figureze intr'o lupta. Mai toate gurile de tun au ghiventurile
stricate astfel crt, nici In cazul In care am poseda munitiuni
pu am avea ce face cu ele.
Avem pusti bune dar nu avem cartme. Am dat ordine
urgent, ca pirotechnia s fabrice, zi 1 noapte, en mai multe
cartuse spre a pustea salve macar aparentele.
Vinovatul eel mai mare in aceasta privint este Sturza
J
299
itudentesc.
www.dacoromanica.ro
300
exerciviuue mot. in Dobrogea soseau zilnic regimente -de inianterie si artilerie, se transportau munitiuni si provizium.
ciuk, generalul Drandarevsky, comandantul diviziei locale, tinea trupelor discursuri razboinice i spunea in public a.., in
(lona sap-Omani va bea caleaua la cofethria Capsa. Numele
q ui Drandarevsky devenise popular la Bucuresti si obiectul
icelor mai multe zeflemele. Un glumet a trimis generalului
In adevhr in protoco1l-11 celui din urmh Imprumut contractat de Romania pe pietele strhine, se spunea ch. pang la:
etingerea acestuia, Romania nu se va mai putea Imprumuta
Idecat pentru trebuintele aphrhrei nationale si in caz de ralzA
boi. Or Roania avand mare nevoie de bani, profith de comi
Elictul cu Bulgaria spre a sustine c statul bulgar vrea sh aLace Romania. Era un prilej bine venit spre a putea obtine
din afarh banii de care avea nevoie.
Ceeace este exact e ch asa9inatul lui Mihhileanu servea
Ie minune guvernului atat in tarh cat si in strinatate. In)
Lard. toath atentiunea fiind indreptath asupra zonflicutului col
Bulgaria nimeni nu se mai ocupa de guvern si de situatia
In afarti, un guvern pe care opinia public Ii sustinea cui
atata thrie In fata principatului vecin, nu putea fi ru vhzut.
Apoi, agitatia pe chestia antisemitismului Incetase ca
prin farmer:.
De unde panii in ziva asasinattlui o Parte a presei preLenta Romania in ajun de a fi teatrul unor milceluri antie-
Vreiesi, de unde se annunta precis a la zi i orh hothrith populatia evree va fi atacath in togta tara, de odath, thcere absoLull. Chestia emigrarei si a pogromurilor a fost
cu totul
www.dacoromanica.ro
301
voalue conflictul. Conchtiile fuziondrei au fost nepractice 11inded crease in capul partidului cloud torte : seful partidului
*i aldturi pe sefu' guvernulm.
sci.
de
impozitul complimentar
4) Un impozit asupra tuicei;
5) Economii In buget de mai multe milioane.
De indatd. ce conflictul cu Bulgaria s'a calmat si a esit del&
ordinea zilei, rnultumitd mai ales. intervenliei energice a
Germaniei guvernul s'a vilzut fat Ir fatit Cu greutiitile in-
Nicu Filipescu fu insdrcinat s lucreze in campul acestora din urrnd spre a dejuf a intrigile lor. tiar succesul sdu
Tu
cii
3Q2
Doiciu era foarte vizitat. Apoi doua orchestre de lautari una condusk' de Matache Padureanu i alta de Christac.he Gioia% a-
trageau admiratori. Din anul acela lautarii romani dobandira popularitate la Paris si era tiganilor muzicanti incepu.
www.dacoromanica.ro
- 303
In comuna Buda, se face o Inclerare, jandarmii trag CU
riloantele si trei tarani sunt omoriti. Subprefectul Dumitriu
Moare, In Invalmaseala, hind cardiac.
Agitatia tuicarilor si celorlalti tarani din judetele de
anunte creste si se Intinde. Din judetul 11..-Sarat agitatia trace
rot] iva lcgei este viui
!.n judetul Buzau, uncle propaganth.
pondusa. In comuna Pascov din judetul Buzau izbucnestal
eascoala sangeroasa. Colonelul Cocea trimis cu armata ca sal,
ff.estabileasca ordinea este gray lovit. Trupa trage si un Walk
*ads mort, iar alti doi sunt gray raniti.
Agitatia nu Poate fi potolita usor. Dar iata si un inci-.
vilent hazliu:
Un perceptor venit la Pascov ca sa uranareasca, este
tprins de tarani. Vazand primejdia de moarte eel ameninta.,
,el striga taranilor :
Dar ce vreti cu mine, oameni buni ? fiindca eu sunt
it iarist 1 ? Am venit aci numai ca sa va ascult plangerile 0.
,
4.
www.dacoromanica.ro
304
de-,1
www.dacoromanica.ro
305
la guvern
Istatului
www.dacoromanica.ro
20?
306
Dar Eugeniu
fdatoririle sale ca
cu drept cuvlint
tid, cA e datoare
piedice intrarea
Ilara de aceasta,
sut5 la 30 la sutd, ;
3) Emisiunea sti fie facut5, pe 1850 lei.
APOi s'a hotarit ca, intro trate, s5. figureze $1 cele din
14.800.000 lei.
Gheorghe Cantacuzino.
Aceste proiecte prevedeau impozite noui $1 urctiri de impozite, precurn : 1) Funciarul, 2) Patentele, 3) impozitul asu-
ai
307
d. Vasile Misir.
Cu toata criza ce bantuia nemilos, doi mari artisti In4
vista hebdomadara.
Carp li spune ca a venit la Berlin numai In chestii familiare ; cat despre conflictul cu Bulgaria adaugIt cIt acesta nut
e Inca rezolvat, i ca. Romania va inchide granitele dinspre
(Bulgaria &ea aceasta nu va lua masuri suficiente spre al
epri omorurile pe teritoriul Romaniei.
Calatoria lui Carp la Berlin este comentata in cercurile
308
se afla in ajun 1e a reinoi conventiunea comercialt cu Germania. Afara de aceasta diplomatia ruseasca isi dedea acurn
silinta ca sg. raceascg. raporturile Romaniei cu imperiul german, fapt pentru care cauta st." castige simpatrile oamenilor,
politici dela noi.
Tocmai carrel Carp era la Viena, d. Fonton, ministrul
rumbaru
Vintila Bratianu,
ANUL 1901
Frnntei.
309
sat
310
cAn
farg. temeiu.
311
A doua zi la Camera este o mare de capete. Stanklu-se ca. in aceasta sedinta se va holari soarta guvernului,
aoate tribunele gem de lume. In incinta Camerei, nu mai in-,
cape om. Sunt 149 deputati prezenti, plus atitti inalti dem-
'
nitari, ziari*ti etc.
'din vechiul local al Camerei--4
In sala pasilor pierduti
corifeii liberali discuta In palcuri. Vad aci pe Take ProtopoVescu, Manolache Culoglu si atiiti altii cu figuri vesele.
Nicu Filipescu, foarte ablitutu se apropie de mine si 'mi
spune:
si se urea la fotoliul prezidential spre a deschide $edinta. Eperrarea in Camera este foarte mare.
Seful guvernului are cuvantul.
'In mijlocul taceret mormantale el sPune:
-- ,,Stiti bine cit. In urma demisiunei cabinetului acurn
zece zile M. S. Regele a invitat guvernul de a-si retrage de4
inisia, in speranta ca o intelegere se va stabili cu comitetul delegatilor. Aceasta speranta a lost iluzorie. Aa, dar, am onoa*.
Pei a ruga Camera sa puie, cu o ora mai curand, cepat nouei
'situatiuni daunatoare partidului si intereselor celor mai vi.1
tale ale tarei".
Irnediat ia cuvlintul d. C. Motu, actual ministru al palaA
lulu; regal $i prieten personal al lui Filipescu care, dupa ate*
tsva cuvinte de larnurire, depune o motiune de Incredere In
guvern.
www.dacoromanica.ro
312
tiune prin care Camera ruga guvernul $i comitetul delegatilor ea sa aduca cat mai curand legile in dezbatere.
Nien Filipescu e atat de enervat si de iraseibil di tine cel
mai dezordonat diseurs din intreaga-i cariera.
Aplauzele numeroase eu care a fost aeoperit discursul luI
Wake lonescu. i-a desvaluit situatia Camerei, a Inteles ea gu.
vernul e perdut. Si acest adevar l'a facut sii piarda
Filipescu respinge motiunea hu Paltineanu $i face apel la
majoritate ea sa voteze motiunea d-lui Motu.
nici o tranzactre.
--- 313
,tuti, pe and liberalii es inbiland. A doua zi la Camera, setiful guvernului face urmatoarea declaratie:
Dimitrie Sturza pre$edinte, ministru de externe si ad-interim la ra.'zboi ;. P. S. Aurelian la interne ; Vasile Missir la
domenii ; C. Stoicescu la justitie ; G. Palade la finance; Spiru
.Haret la instructie si Ionel Bratianu la lucrari publice.
Consiliul comunal al Capitalei este dizolvat $i inlocuit
cu o comisie interimara compusa, din corifei ai -partidului.
1PreSedinte Emil Costinescu, vicepreseclinte I. G Bibicescu,
imembri Vasile Lascr, Alecu Constantinescu, Gh. Assan,
4.Anton Vanicu si Epaminonda Ciocanelli.
Am aratat, cat mai amanuntit, fazele luptei din sanul
tpartidului conservator. cat si fizionom'a sedintei, In adevar
tistorice dela 12 Fbruarie 1901, In care ministerul Carp a fost
4zius In minoritate. Dar cateva lamuriri sunt acum necesare.
Cititorul a r'dmas, fireste, sub impresia a prabusirea
iregimului conservator a fost datorita Incapatanarei lui Carp,
`ta., pe cand adversarii sai i-au Mout toate concesiunile $i i-au
kpropus too:Le solutille impaciuitoare, el a names intransigent
*voind sa cedeze nici o iota din ceeace hotarise. lug aceasta impresie fireasca este datorita dibaciei cu care partida
,Gantacuziuo-Take Ionescu prezentase dezbaterea.
Sa vedem, Insa, ce era in culls& A$a atitudinea lui Carp
va fi desavarsit explicata.
Cateva zile mai Inainte 'de sedinta -dela 12 Februaria
batranii conservatori Cilieorghe Cantkuainch genera Manu.
I
www.dacoromanica.ro
314 -;
Ion Lahovary, Take Tonescu, etc., hotarfse ca sa dea vet de
blarn guvernului. Dar, pentru ca votul acesta sa poata fi dat,
trebua ca mai inainte reprezentantii partidului conservator zi
315
ii dorea caderea.
Dar cum sa-1 rastoarne fdra, nici un moldy constitutional Z.
regimului liberal.
www.dacoromanica.ro
TABLA OE MATERIE
Chestia Cumulului functiilor publice.
Partidul socia
list se infiinteaza in Romania.
Ziarul Drepturile Omului.
Agitarea cestiunei evree.
Moartea lui C. A. Rosetti.
Ex
Anul 1885
Razboiul Sarbo-Bulgar,
www.dacoromanica.ro
Arestarea 1111
318
Rscoalele trAnesti.
ConPrimul si singurul atentat inpotriva
damnarea fratilor Maican.
Regelui Carol.
Gresul kti Fleva la alegerile Comunale din Budescompune.
Conservatorii
Moartea Generalului Dimitrie Leca.
ruresti.
Teodor Rosetti.
bokt Generalul A. Anghelescu.
Menelas Gherman introduce etelonul de aur.
Teatrului National.
Caragiali diFio-
Capita lei.
Anul 1889.
dentia Camerei.
Moartea Vioristului Ludovic Wiest.
Lahovary.
i Alexandru
Darea in juCaderea Cabi-
--
mitet.
- poate intra In parlament. - Moartea lui Ion Brtianu. datiunea Carol I. - Serb Arlie gubiliare pentru 25 ani de domnie ai regelui Carol. Dumitru Brtianu, sef al partidului liberal.
- Moartea
- Itti- Mihail Coaniceanu. -- Idila Princepelui FerLascar CatargiuCarp.
Anul 1892. - Congresul Sectiilor
Dumitru Brtianu. - Agitatiile pe chestia national5. - Moartea
artistilor dramatici Grigore Manolescu si Stefan Iulian. Plecarea reginei ElisaD-soara Elena VacArescu.
dinand.
beta din tarN.
Congresul studentilor universitari la Bucuresti.
Caderea abinetului General Florescu.
Marcie Minister
Ligei Culturale.
- Parintele
Moartea liii
www.dacoromanica.ro
319
Printul mostenitor si printesa Maria casltoriti infra in
Sarah Bernard in Bucuresti. Dumitru Sturza seful partidului liberal. Agitatia pe Legea MaxiMica rgscoal din plata halelor.
inului.
Inundatiile din.
Moartea lui Pake Protopopescu.
MoarteasGeneBucuresti.
neralului Ion Em. Florescu.
Ghenadie Petrescu ales MitroAtentatul contra lui Al. Beldiman directorul
polit Primat.
Dumitru
Cresterea flotei romane.
gAdeveruluh.
Holera.
Sturza i Romnii de peste munti.
Agitatea politica cu
Anul 1894.
Banda Zdrelea si Mdruntelu.
Agitatia nationalistg.
demisiunea ofiterilor de Cavalerie.
Osndirea la Cluj a PSrintelui Lucaci, Dr. Ratiu, Pop de Basesfx
Anul 1893.
tart
Serbarile csStoriei.
Apa potabila in
Nicolae Filipescu primar al Capita lei.
Expozitia Cooperatorilor. Corr
Partidul liberal si
gresul studentilor si agitatia din Capitals.
Intoarcerea Reginei Elisabeta in'
opozitia in chestia nationalS.
Campania liberarilor contra Legei Mine for.
farL
Liberalii se retrag din
Celebra Societate Unirea".
Anul 1895.
Dumitru Sturza rusofil.
parlament.
Partidul tirnesc.
Inangurarea
Lupta lui Filipescu contra lui Al. Marghiloman.
OttCaderea Cabinetului Catargiu.
podului peste Dunre.
etc.
BucurestiBanca Agricoll
Scuzele
vernul liberal cu D. Sturza in cap, 0 privire inapoi.
lui Sturm.
Doi oameni de spirit : Costia BobeicI i Misu Cornea.
Anul 1896.
Sciziunea
Nicolae Fleva scos din ministerul lui Sturza.
Aventura Olga Lgescu.
P5rintele Lucaci.
Dr. Ratiu
Politica de partid la Liga Cut/
Rusia ataca Romnia.
SerbSrite Mile.
Scandalul de la balul Obolului.
turaig.
Manifestatii anti-ungare la Bucucuresti
niului unguresc.
Marea Chestie Ghenadie. Caterisirea i scoaterea cu forta
arinata a lui Ghenadie Petrescu din Palatul Mitropolitan.
Fleva conduce agitatia. Scandalurile de la Liga Culturali
Sosirea Impratului Franz Iosef in
Afacerea Camtarilor.
Caderea Cabinetului Sturza pe chestia Ghenadie
Bucuresti.
Noul Cabinet P. S. Aurelian.
Desfiintarea partidului radical, Pann cu majoritatea par.
Anul 1897.
Caderea cabinetului.
tidului trece. in partidul conservator.
Aurelian si revenirea lui Sturza ii runtea guvernului. Un scan-
Magul Sar
Un
Peladan in Bucuresti.
Luptele din partidul liberal.
RSzboiul Spano-American.
proces al antisemitilor la jurati.
Dumitrie
Campania Drapelistilor contra lui Dumitrie Sturza.
Sturza cauzat de tradare nationalg.
Ofensarea marelui pictor
www.dacoromanica.ro
din 1900.
Rascoala tuicarilor.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro