Sunteți pe pagina 1din 60

Matematică , clasa a IX – a

AL – IX. 050 Se pun condiţiile

INDICAŢII

a

> 0

,

f

()

10≥−

,

b

2 a

1.

AL – IX. 054 Se pun condiţiile ca ecuaţia obţinută prin transformarea x = y + 3 să aibă rădăcinile reale negative.

AL – IX. 070 Se elimină z între cele două ecuaţii şi se ţine seama de faptul că o sumă de pătrate de numere reale este zero dacă şi numai dacă termenii ei sunt egali cu zero.

AL – IX. 073 Se pun condiţiile

Δ> 0, a f 1 <

(

)

0

şi a f

1

2

⎟ <

0 .

AL – IX. 076 Se pun condiţiile

f

(

R ⊂− 3,5

)

[

] şi [

3,5

]

f

(

R

)

.

AL – IX. 080 Notând a 2bcm+

=

şi eliminând c din aceasta şi egalitatea dată ,

în ecuaţia obţinută se pun succesiv condiţii ca a , b R .

AL – IX. 105

Se scrie x + 2

ţ ii ca a , b ∈ R . AL – IX. 105 Se scrie x

x 1 sub forma

xx−+12 −+=11 x −+11 2 . ( )
xx−+12 −+=11 x −+11 2 .
(
)

Analog se procedează cu x 2

x −+11 2 . ( ) Analog se procedeaz ă cu x − 2 x −

x 1 .

Matematică , clasa a X – a

AL – X. 002 Se observă că dacă notăm (

3 +

x 2 22 )
x
2
22
)

= y >

0

, atunci

(

3

2

2

y

x 2 22 ) = − 3 y −= 2
x
2
22
)
=
− 3 y −= 2

1

> 0 şi astfel se obţine ecuaţia de gradul doi în y,

y

0 .

354

Culegere de probleme

AL – X. 003 Dacă notăm 1 +

Culegere de probleme AL – X. 003 Dac ă not ă m 1 + 2 =

2 = u , atunci 3

tuţia u

x =

t

> 0 se obţine ecuaţia t

1 22 2 = u
1
22
2
= u

şi în acest fel cu substi-

3

2

t

2

+ 1= 0 .

AL – X. 020 Se foloseşte inegalitatea evidentă: ()

1

u > ⇒ u +≥ 2 .

0

u

AL – X. 043

Cu substituţia

x

()

log

2

x

2

=

uy

,

()

log

2

y

2

care este un sistem simetric.

= v

, sistemul devine:

u

+

v

= 258

uv = 2 9

AL – X. 052 Ecuaţia dată se poate scrie:

(

3

n

2

)

!

(

2

n

)(

22

!

n

1

)

!

= 1 .

Notând membrul stâng cu a deducem că

n

(

a

n

)

n

2

este un şir strict descrescător.

a 1 = 1 şi pentru n 2 ,

În plus, aa = ,

2

23

=

7

,
4

AL – X. 074 În binomul lui Newton (

a

4

a

+

=

b

1 şi a n < 1 pentru n 5 .

)

n , în cazul nostru avem:

T

k + 2

=

n

k b

100 k

=

T

k + 1

k + 1 a

10

(

k +

1

)

1 . Se constată apoi că pentru k 8

avem

T

k

+

2

T

k

+ 1

1

, iar pentru k 9 avem

T

k

+

T

k

+ 1

2

1

.

AL – X. 119 Din identitatea:

1 + x + x + + x = x (x 1

2

n

) (x )+

2

C

ax + bx + c ()x R

2

,

,

pentru x = 0 obţinem c = 1, iar pentru x = 1 obţinem

Derivând identitatea considerată şi apoi luând x = 1 se obţine

a + b = n

2 a + b =

1

2

(

n n +

1)

.

.

,

AL – X. 129 Folosind condiţia dată se deduce că:

P (x ) = (x 1)(x 2 )(x 3)(x 4 ) T (x ) cu T (x ) = const.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

355

AL – X. 134

∀∈ab, R , x = 0

nu este rădăcină a ecuaţiei. Se observă că ecuaţia

ce are ca rădăcini inversele rădăcinilor ecuaţiei date nu poate avea toate rădăcinile reale.

AL – X. 163 Fie

()

Px

=

ax

n

n

+

a

n 1

x

n 1

++

ax

1

+

a

0 ; prin identificarea gradelor

polinoamelor din cei doi membrii ai identităţii se obţine că grad P (x ) este 2.

AL – X. 168 Se descompune membrul stâng al ecuaţiei într-un produs de două polinoame de grad 2 în raport cu x şi se cere ca fiecare să aibă rădăcini reale.

AL – X. 173 Deoarece a R * , fie

ecuaţiei. Deoarece

x

1

x

1,2 = cos

ti

±

sin t

+ x =

2

2 cos

not

t =− a

rădăcinile de modul 1 ale

şi

x x

1

2

= 1, cerem ca

membrul stâng al ecuaţiei să se dividă cu x 2 + ax + 1 .
membrul stâng al ecuaţiei să se dividă cu
x
2 + ax + 1 .
AL – X. 188 Se foloseşte inegalitatea
zz
−≥−
z
z
.
12
1
2

Matematică , clasa a XI – a Algebră superioară

AL – XI. 026 Din proprietăţile enunţate rezultă comutativitatea înmulţirii matricilor

. Astfel se poate scrie:

etc. Folosind aceste identităţi în relaţia:

prin identificare rezultă valoarea lui m.

ABC M

,

,

n

()

C

AB + BC = B A +=C ABC ,

(

)

2

(

)

A ++B C = AB + BC + CA ,

AL – XI. 027 Folosind metoda inducţiei complete pentru determinarea lui

prin identificare din

n

A =

r

n

1

A

rezultă valoarea lui r.

AL – XI. 029 Folosind metoda inducţiei complete pentru determinarea lui

calculând

()

PA = A

100

I

rezultă şi det

()

P A

.

A n

, apoi

A n

, apoi

AL – XI. 036 Se foloseşte metoda inducţiei complete pentru determinarea lui

formula binomului lui Newton, observând

A

n

=

(

I +

B

)

n

,

A n

sau

356

Culegere de probleme

iar B 3 va fi matricea nulă.

AL – XI. 063 Folosind descompunerea A = D + X , unde

D =

0

0 1

2

se va calcula

2

AA ,

3

,

,

A

În continuare se obţin uşor

n

.

4

k

= 0

A

k

şi det

4

0

k =

A k

.

şi

X =

0

0

1

0

,

AL – XI. 079 Folosind definiţia matricei A se obţine uşor următoarea formă:

A =

123

1

1

3456

234

345

2

.Determinând

A t

, se calculează ulterior det

(

A

t

A

)

.

AL – XI. 106 Primele patru ecuaţii din sistemul dat formează un sistem liniar omogen în raport cu necunoscutele x, y şi z. Acest sistem nu poate să admită soluţie banală, fiindcă sistemul enunţat trebuie să admită soluţii. Din condiţia ca matricea de bază a sistemului liniar omogen să aibă rang doi, rezultă valorile parametrilor m şi n . Pentru valorile parametrilor obţinuţi se rezolvă sistemul enunţat.

Geometrie analitică

GA – XI. 079 Se aplică relaţia care dă puterea punctului O faţă de cerc.

GA – XI. 110 Punctul curent M (

)

α,β satisface ecuaţia elipsei date , iar punctele P

2

3

şi N vor avea coordonatele P ( α,0 ) , N α, β . Punctul Q fiind pe

3

2

axa mică a elipsei va avea coordonatele Q (

)

0,2β , etc.

GA – XI. 113 Dreptele suport ale razelor focale trec prin M şi prin câte unul dintre cele două focare F şi F’ ale elipsei .

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

357

GA – XI. 140 Într-un punct M 0 (

x 0

, y

0

)

pe hiperbola dată se scrie ecuaţia tangentei ,

apoi din condiţia de paralelism dintre două drepte se obţin coordonatele punctelor de tangenţă. În cele două puncte de tangenţă se scriu ecuaţiile tangentelor la hiperbola dată.

GA – XI. 145 Se scrie ecuaţia cercului cu centrul în C( 0,2 ) şi cu rază variabilă.

Condiţia de tangenţă (de contact) între cercul costruit şi hiperbola dată este ca sistemul format de cele două ecuaţii de gradul doi să admită

soluţiile (,)x y

şi

(,)x

2

y

2

cu

x

1

=−

x

2

şi y

1

1

1

=

y .

2

GA – XI. 166 Considerând punctele mobile M (0,α) şi N (0, α + 2) , coeficienţii unghiulari ai dreptelor (AM) şi (AN) vor fi : m AM =−αşi m AN =−α− 2

.

Scriind perpendicularele pe (AM) şi (AN) , se găsesc uşor coordonatele punctului de intersecţie dintre perpendiculare în funcţie de parametrul α. Eliminând parametrul α între coordonatele punctului de intersecţie, rezultă ecuaţia locului geometric.

Elemente de analiză matematică

AM – XI. 009 Dacă

x

x

 

x

 
   

2

cos

2

2

⋅⋅ cos

2

n

,

lim

2

x

n

1

=

ln

n

→+∞

x

n

a

n

= cos

se calculează

2 , dacă

lim x

n →+∞

AM – XI. 011 Se foloseşte relaţia

n

2

n

sin

= 0 .

x

2

n

AM – XI. 023 Folosim relaţia

sin

2

πα =−πα π n , unde α ∈R n Z .

sin

,

2

(

)

AM – XI. 030 Utilizăm identitatea

 

2

k

+ 1

=

1

1

 

.

k

2

(

k

+ (

1

)

k

2

2

k

+

1

)

2

AM – XI. 035 Se ţine seama de relaţia :

arctg

x

1

+

(

kk

+

1

)

x

2

=

arctg

(

)

kx

1

+−

arctg

k x .

a

n

.

358

Culegere de probleme

AM – XI. 038 Se utilizează teorema ,, cleştelui ”.

AM – XI. 039 Se utilizează teorema ,, cleştelui ”.

e

t

1

t

'

AM – XI. 057 Se foloseşte formula

lim

t 0

= 1.

Altfel: utilizăm regula lui L Hospital .

AM – XI. 065 Se utilizează relaţia

lim sin

t

t

0 t

AM – XI. 081 Folosim relaţia

(

lim 1

t

0

+

t

)

1

t

=

=

e

.

1.

AM – XI. 162 Se foloseşte definiţia derivatei.

AM – XI. 170

Se utilizează regula lui Lagrange.)

'

L Hospital

. (Se poate folosi şi teorema lui

'

AM – XI. 171 Se utilizează regula lui L Hospital .

AM – XI. 180 Se foloseşte inducţia matematică.

AM – XI. 207 Se impune condiţia:

f

'

(x )0, x R

.

AM – XI. 211 Se calculează derivata lui f .

 

'

'

AM – XI. 212

Se arată că

f

=

g .

AM – XI. 238 Se foloseşte şirul lui Rolle sau metoda grafică.

AM – XI. 247 Se utilizează teorema lui Fermat.

Matematică , clasa a XII – a Algebră superioară

AL – XII. 065 Se va utiliza faptul că f este bijecţie dacă şi numai dacă A este matri- ce inversabilă.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

359

AL – XII. 073 Se va utiliza faptul că 1 + 1 = 0 implică x + x = 0 .

AL – XII. 084

X =

a

b

Z

=

β ⎞

k β α ⎠

XY =

0

0

0

0

a , b Z

şi

Fie

kb a ⎠ ⎟ ∈

α

M k

şi Y

⎟ ∈

M k

. Ecuaţia

se reduce la un sistem omogen de ecuaţii în necunoscutele

respectiv α , β

respectiv α β soluţii nenule.

. Se va cere ca acesta să aibă în raport cu a , b şi

,

AL – XII. 086 Se va utiliza faptul că dacă ar exista n

1

, n

2

N

*

cu 1 < nn,

1

2

< n

astfel ca n = n n

1

2

, atunci relaţia dată s-ar putea scrie

(

n

1

ceea ce, fiindcă K nu are divizori ai lui zero, ar implica n

1

1 1= 0

)(

)

⋅=1 0

n

2

,

n

2 1= 0

, absurd.

AL – XII. 106 Se vor studia cazurile λ ∈Z 4 pentru care determinantul sistemului este un element neinversabil.

Elemente de analiză matematică

AM – XII. 008 Avem

()

f x =

⎪ ⎪

2

xx −+

1 ,

x

2

xx ++ 1 ,

x

1

2 1 >
2
1
>

2

.

AM – XII. 016 În urma integrării se obţine o funcţie raţională şi un logaritm. Se impune apoi condiţia ca expresia de sub logaritm să fie egală cu 1.

AM – XII. 032 Se constată că polinomul P trebuie să fie de gradul I.

AM – XII. 036 Se provoacă la numărător derivata numitorului.

AM – XII. 037 Se provoacă la numărător derivata numitorului.

AM – XII. 054 Se observă că termenul general al şirului este o sumă integrală

corespunzătoare punctelor diviziunii x k =

2 k , k ∈ 1, n . 2
2
k
,
k
1,
n
.
2

n

360

Culegere de probleme

AM – XII. 061 Se foloseşte proprietatea de aditivitate

b

a

()

f x dx

=

c

a

()

f x dx

+

b

c

()

f x dx

.

AM – XII. 070 Dacă ε este o rădăcină a ecuaţiei x

2 +

x + 1 = 0 , atunci

ε

2

+ +=1 0 şi ε 3 = 1

ε

. Se impune condiţia ca polinomul de la

numărător să se dividă cu cel de la numitor.

AM – XII. 074 Se face substituţia x

AM – XII. 078 Se face substituţia x

2

1

x

= t

.

+ + 1= .

x

t

AM – XII. 099 Derivata integrantului este zero.

AM – XII. 100

 

2 ⋅⋅

x

 

2

n

sin 2

n

x

sin

cos

xx

cos

cos

 

x

=

2

n

.

AM – XII. 108 Se face schimbarea de variabilă x =

π

t

.

3

AM – XII. 132 Se face schimbarea de variabilă x = b + a t .

AM – XII. 137 –146 Se foloseşte formula de derivare a funcţiei compuse

()

F x

=

()

u x

a

()

f t dt

.

AM – XII. 186 Se utilizează procedeul folosit la deducerea volumului unui corp de rotaţie.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

361

PROBLEME MODEL CU REZOLVĂRI ŞI INDICAŢII

MATEMATICĂ, clasa a IX – a (simbol AL – IX)

AL - IX. 001

Adică

⎢ ⎣

Notăm 5a -1 = K

3

6K + 7

10

⎥ ⎦

= K . Dar

Răspuns corect b.

, deci K . Avem 5a - 1=3K,

K

6K + 7

10

<K +1 deci

a

a =

1

4

5

,

5

3K +1

5

AL - IX. 004

Avem:

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

5x

5x

2

x -1 < [x] x, ∀∈x

x

-3x -3[x] < -3x + 2

5x

2

-1< x

2

- 5 < 5 x

2

22

x

, ∀∈x

. Se înmulţeşte (1) cu -3 şi (2) cu 5 şi

5x

2 ; adunând (3) şi (4)

-3 x +2=0

22 - 3x - 3 < 5

x

[]

- 3

5x

2

[

x

]

+ 2 < 5x

, (5) devine

2

- 3x + 5 . Deoarece

- 3x - 3 < 0 < 5x

2

- 3x + 5

x

⎛ 3 - 69 3 + 69 ⎞ ⎜ , ⎜ 10 10 ⎝ ⎟
3 -
69
3 +
69
,
10
10
⎟ ⎟ ⎠

rezultă:

[x] = -1 sau [x] =0 sau [x] = 1 . Pentru primele 2 valori nu se verifică ecuaţia

iniţială. Deci [x] =1

x

2

=3

x [1, 2)

2

x

[

1, 4

)

Rezultă

x

2

=1

sau

x

2

=2

sau

Pentru nici una din aceste valori nu este verificată soluţia. Răspuns corect e.

362

Culegere de probleme

AL - IX. 009

2 2 x + 1 2 x + mx −+x 1 12 1 = k
2
2
x
+
1
2
x + mx −+x
1
12
1
=
k
şi
<
+
1
5
525
5
k
1
7
1 7
x
=
şi
x
<
2
2
2
54
m
54
m
7
5
k −
1
17
<
2
2
5425
m
m
− 4
2
2
5
m
+
10
5
m
+
30
(∗)
k <
2
)
2
)
55 (
m
4
55 (
m
4

Deoarece membrul stâng este pozitiv, pentru a avea soluţii trebuie ca

2

m +

5

30

m

2

<

5

(

55

2

m

4

)

2

>⇔

1

=

2 ,5 .

Singurele numere întregi 0 care verifică sunt m = ±1. Pentru m = ±1, () devine:

3 ≤<k

7

k {3, 4,5, 6}

Avem 4 soluţii. Răspuns corect c.

AL - IX. 015

Se pun condiţiile:

2

m 1 < 0, Δ= mm+ 1 4 ( 1 ) m < 1

(

)

2

şi

mm+ 2 2

+−14 m 2 + 4 0 m < 1

2

şi 3m + 25m +≤

Deci m < 1 şi

m

1,2

5

3

m ∈ −∞ ,1 − ∪

(

]

−± + 1 1 15 −± 1 4 = = − 3 − 3 ,
−± +
1
1
15
−±
1
4
=
=
3
3
,
+∞
⎞ ⎠ ⎟

0

m (−∞, 1].

Răspuns corect c.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

363

AL - IX. 024

Se scriu relaţiile lui Vieto:

⎪ ⎨

2

m + 1

x x

x 1 x 2

12 + =−

=

3

m

+

m

3

m

1

21

3

1

3

m

x x

x 1 x 2

12 + =− 3

1

=+ 3

m

Răspuns corect d.

x + x + xx =−

1

2

12

1

3

AL - IX. 032

+ ⇒

2 f () x = mx − m − (2 1) x + m −
2
f
()
x = mx − m −
(2
1)
x + m −
1
(m ≠ 0)
m
b 2
m −
1
Răspuns
corect
x
=−
x
=
v
v
2
a
2
m
f.
2
Δ
()
21
m
4
mm
(
1
)
y
=− ⇒ =−
y
v
v
4
a
4
m
21 m −
1
8 m
2 −
4
mm
+
2
=
0
V
∈ I bis
=
y
=−
x v
v
2
m
4
m
2
8 m
20 =
m
1
m = 0
m =
4
nu convine
Răspuns corect a.
AL - IX. 045
2
Notând
x
− 4 x + 5 = t
obţinem
t ∈ −
[
1,0
) ∪
4 ⎠ , de unde
5
,
+∞
⎢ ⎣
2
4
−1 ≤ x − 45x +< 0 sau
x
2 − 4 x + 5 ≥
x ∈

Răspuns corect d.

5

364

Culegere de probleme

AL - IX. 053

Se pun condiţiile:

(1)

f (2) f (4) 0

şi (2) Δ ≥ 0

(1)

(4 mm−+2 7)(16 mm−+4 7) ≤⇔0

(

5

9

)(

mm

17

0

− ≤⇔ m

11

)

⎣ ⎢

11

9

17

,

5

⎥ ⎦ =

(2)

Δ= 14m ( m 7) 0

adică:

4 m

2

+ 28 m +=1

deci

Δ ≥ 0 pentru

m

m trebuie să aparţină lui

Răspuns corect e.

⎡ 7 − 527 + 52 ⎢ , 2 2 ⎣ II= ∩ I 2
7
527
+
52
,
2
2
II= ∩ I 2
adică
1

=

I

2

m

⎢ ⎣

11

9

17

,

5

⎥ ⎦

0

AL - IX. 062

I

1

m

1,2

=

7 ± 52
7
±
52

2

Ridicând prima ecuaţie la puterea a treia rezultă

t

2

xy 3 ⎛ x y ⎞ x ++ y 33 3 ⎜ + 3 ⎟
xy 3
x
y
x ++ y
33
3
+
3
y x
yx
y
x
x
⎧ ⎞
2
+= x y
a a
− 3
⎪ ⎝
y
⎟ ⎠
de unde
⎪ ⎨ x + yb =
2
b
bt
+
= 0 ⇒
2
(
a
1
)(
a
+
2
)
= a 3 se obţine sistemul ⎧ ⎪ ⎪ x + yb = ⎨ ⎪
= a
3 se obţine sistemul
x + yb =
2
b
xy =
2
(
a
1
)(
a
+
2
)
+
1
a
2
=± ba
1
t 1,2
2
a
1
a
+
2
⎟ ⎟ ⎠

Soluţiile sistemului sunt întregi dacă b = 2 kk,

Z

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

365

a + 1 a − 2 şi 1 ± ∈ Z sau a − 1
a +
1 a
2
şi
1 ±
∈ Z
sau
a −
1 a
+
2
a
+
12
a
2
a
2
1
±
=± +
1
1
aa
−+
12
⎝ ⎜
a
1
⎠ ⎟
a
+
2
a − 2
=
n
2 ∈⇒=
, n
Z
a
2,
b
=
2
kk
,

a + 2

a + 1 a − 2 b ∈ Z şi 1 ± = 2 k
a +
1 a
2
b ∈ Z şi
1 ±
=
2
k
,
a −
1 a
+
2
∈ Z
dacă
a −∈−1 { 2, −1,1, 2} şi
a +
1 a
2
∈ Z
1 ±
1
a −
1 a
+
2
⎞ ⎟ ⎟ ⎠ =

pentru a=2 , deci rămâne doar cazul întâi ). Răspuns corect c.

AL - IX. 083

Se pune condiţia

4 x

2

[

0 x ∈−2, 2

]

Cazul I 1 −≤⇒x 0 [1, )

Soluţia (1)

Cazul II 10x > x (−∞,1)

În acest caz se ridică inegalitatea la pătrat

[2, 2] [1, ∞=) [1, 2]

4

x

2

12

>− +

xx

2

x

1 − 71 + 7 ⎞ ∈ ⎛ ⎜ ⎝ , ⎟ 2 2 ⎠
1
71
+
7
∈ ⎛ ⎜
,
2
2

k

Z

⎛ 1 −+ 71 7 ⎞⎛ 1 − 7 ⎞ Soluţia 2 [ − 2,
1
−+
71
7
⎞⎛
1
7
Soluţia 2
[
− 2, 2
]
∩ −∞ ∩
(
,1
)
,
⎟⎜
=
,1
22
2
⎠⎝
17
⎞⎛
17
Soluţia finală = Sol (1) ∪Sol (2) = [
1, 2
] ∪
,1
⎟⎜
=
, 2
⎤ ⎥
2
2
⎠⎝
Răspuns corect f.
AL - IX. 085
x
Adăugăm în ambii membrii
2 x
⎜ ⎝
x − 1
⎠ ⎟

366

Culegere de probleme

x

2

+

⎛⎞

⎜⎟

⎝⎠

2

⎛⎞

⎜⎟

⎝⎠

⎛⎞

⎜⎟ ⎝⎠

xx

+

2

x

x

1

xx

12

=+

xx

−−

11

⎠ ⎟

Notăm

x

2

x 1

2 ⎛ 2 ⎞ ⎛ 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ x ⎞ 2 x ⎜
2
2
2
x
2
x
xx 22 2
x +
=+
1
= 1
⎜⎜ ⎜
⎜ ⎝
x
1
⎟ ⎠
x
1
xx
−−
11
(
2
)
y
=+
1
2
= ⇔
y
yy
− −= ⇔
2
10
y
=−
1
2
2
x
( x
2
)
= +
1
2
x
(
1
+
2
)
+ +
1
20
= ⇒ ∈∅
x
x
− 1
⎟ ⎟ ⎠

+ + 1 20 = ⇒ ∈∅ x ⎜ x − 1 ⎝ ⎟ ⎟ ⎠

( x

⇒∈x

1

2

( 1

Răspuns corect f.

2

) − x ( 1 − 2 ) +− = ⇒ 1 20 ) ⎫
)
x
(
1
2
)
+− = ⇒
1
20
)
2
±
22
1

MATEMATICĂ , clasa a X - a (simbol AL - X)

AL - X. 009

Se scrie

(

x − 1 = 1 xm −− 12 ) (
x − 1
= 1
xm
−− 12
)
(

+

xm

)(

2

+

xm

)

x − 1
x − 1

= 0

x − 1 − 1 ⎛ x − m − 1 ⎞ sau = 1
x − 1
− 1
x − m
− 1
sau
= 1
pentru
2 x + m ≠ 0
⎝ ⎜
2 x m
+
⎠ ⎟
de unde rezultă
x −−=110 deci
x
= 0
x
= 2
1
2
x m
− 1
şi
= 1
, deci
=− m −
2
1 . Condiţia cu x − m −1 > 0 conduce la
x 3
2 x m
+

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii

367

3m −>2 0 deci m <

2

, iar 2 m 1 0 şi 2 m 1 2

3

2 ⎞⎧ ⎫ ⇒ ⎛ ⎜ 3 m ∈ −∞ − ,\ ⎟ ⎨ −
2
⎞⎧ ⎫
3
m ∈ −∞ −
,\
,
x = 0 ⇒ > 0 rezultă m ∈ ∅
m
1
3
⎠⎩ ⎭
2
Răspuns corect a.
AL - X. 031
Se pun condiţiile
x >≠xy =
0,
1
log
2 x ⇒
2
2
Ey
=
(
1
)
+
(
y
+
1
)
=
y −+
1
y + 1,
(
∀ )
y ∈ \
{}
0
2,
y
y
∈ −∞ −
(
,1
)
E
=
[
]
2,
y
∈−
1,1
2
y
,
y ∈
(
1,
)
1
⇒ Ey= ⇔ ∈−
2
[ ]{}
1,1
\
0
⇔ x ∈ ⎡
, 2 ⎦ \
{}
1
⎢ ⎣
2
Răspuns corect
d.
AL - X. 044
Not.
lg x = u , lg y ==v , lg z
t ;
xyz, , > 0 ⇒
⎧ uv ut vt
++= 1
3
2
⎪ ⎨ uvt
=
1
w
s 1 w
+ s w s
23 − =⇔ 3 − 2 +− 1 = 0
0
w
w
w
⎩ ⎪ uvt
++= 1
(
) (
2
)
w −1 w +=10 ⇒ Sistemul nu are soluţii în
Răspuns corect e.
AL - X. 051

x

2

+

k

n

C

10, 7 xx, 5

nk

;,

+

4, x

, n

k

2

+ −∈

3 x

4

, x

368

Culegere de probleme

⎪ ⎨

7

5

x

x

x

2

+

10

+≥ 2 + −

4

3

xx

4

Răspuns corect b.

⎪⎪

⎨⎨

2

x

2

−+≤

x

7

2

10

0

2,5

⇔⇔ ∈

[

]

]

x

[

x

− −≤

x ∈− 2, 4

xx

80

AL - X. 058

Pentru n k +1 avem

k

m + 1

+

1

C

=

k

+

1

k