Sunteți pe pagina 1din 37

CUPRINS

CUPRINS

CUPRINS...........................................................................................................

1. ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR......................

1.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

1.2. ...METODA CERNERII.................................................................................


1.2.1.

Principiul metodei

1.2.2.

Pregatirea probelor

1.2.3.

Aparatura, materiale si reactivi

1.2.4.

Mod de lucru

1.2.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

4
4

1.3. ...METODA SEDIMENTARII.........................................................................


1.3.1.

Principiul metodei

1.3.2.

Pregatirea probelor

1.3.3.

Aparatura, materiale si reactivi

1.3.4.

Mod de lucru

1.3.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

4
4

1.4. ...ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI

GRANULOMETRICE PRIN METODA CERNERII ...................................................


1.5. ...ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN
METODA SEDIMENTARII................................................................
1.6. ...ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE ................................

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.7. ...ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA

CURBELOR GRANULOMETRICE............................................................................

1.8. ...ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA ................................................


1.9. ...ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA
PENTRU IDENTIFICAREA PAMNTURILOR N FUNCTIE DE
GRANULOMETRIE SI INDICELE DE PLASTICITATE IP ................................
2. DETERMINAREA UMIDITATII PAMNTULUI................................

2.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

2.2. ...PRINCIPIUL METODEI .............................................................................

2.3. ...APARATURA ..........................................................................................

2.4. ...MODUL DE LUCRU .................................................................................


2.5. ...PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE ................................
2.6. ...ANEXA 2.1 DETERMINAREA UMIDITATII................................
3. DETERMINAREA DENSITATII SCHELETULUI

PAMNTURILOR .........................................................................................................

3.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

3.2. ...PRINCIPIUL METODEI .............................................................................


3.3. ...PREGATIREA MATERIALULUI ................................................................

3.4. ...APARATURA SI MATERIALE NECESARE ..................................................


3.5. ...PREGATIREA APARATURII ................................................................

3.6. ...MOD DE LUCRU......................................................................................


3.7. ...PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE ................................
3.8. ...ANEXA 3.1 DETERMINAREA DENSITATII
SCHELETULUI SOLID PENTRU PAMNTURI (DENSITATEA

SPECIFICA) .............................................................................................
2

CUPRINS

4. DETERMINAREA DENSITATII PAMNTURILOR ...........................

4.1. ...INTRODUCERE........................................................................................

4.2. ...METODA CU STANTA .............................................................................


4.2.1.

Principiul metodei

Error! Bookmark not

4.2.2.

Pregatirea epruvetelor

Error! Bookmark not

4.2.3.

Aparatura necesara

Error! Bookmark not

4.2.4.

Mod de lucru

4.2.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

defined.

defined.

defined.
Error! Bookmark not defined.

Error! Bookmark not defined.


4.3. ...ANEXA 4.1 - DETERMINAREA DENSITATII
PAMNTURILOR, N STARE NATURALA, PRIN

METODA CU STANTA .......................................................................................

5. DETERMINAREA LIMITELOR DE PLASTICITATE ........................

5.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

5.2. ...DETERMINAREA LIMITEI INFERIOARE DE PLASTICITATE.........................


5.2.1.

Metoda cilindrilor de pamnt

Error!

Bookmark not defined.


5.2.1.1.

Principiul metodei Error! Bookmark not defined.

5.2.1.2.

Aparatura si materiale necesare

Error!

Bookmark not defined.


5.2.1.3.

Mod de lucru

5.2.1.4.

Exprimarea rezultatelor

defined.

Error! Bookmark not defined.


Error! Bookmark not

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

5.2.2.

Metoda mediilor absorbante

Error!

Bookmark not defined.


5.2.2.1.

5.2.3.

Principiul metodei Error! Bookmark not defined.

Aparatura si materiale necesare

Error!

Bookmark not defined.


5.2.3.1.

Mod de lucru

Error! Bookmark not defined.

5.2.3.2.

Exprimarea rezultatelor

Error! Bookmark not

defined.

5.3. ...DETERMINAREA LIMITEI SUPERIOARE DE PLASTICITATE ........................


5.3.1.

Metoda cu cupa Error! Bookmark not defined.

5.3.1.1.

Principiul metodei Error! Bookmark not defined.

5.3.1.2.

Aparatura si materiale necesare

Error!

Bookmark not defined.


5.3.1.3.

Mod de lucru

Error! Bookmark not defined.

5.3.1.4.

Exprimarea rezultatelor

Error! Bookmark not

defined.

5.3.2.

Metoda cu conul Error! Bookmark not defined.

5.3.2.1.

Principiul metodei Error! Bookmark not defined.

5.3.2.2.

Aparatura si materiale necesare

Error!

Bookmark not defined.


5.3.2.3.

Mod de lucru

Error! Bookmark not defined.

5.3.2.4.

Exprimarea rezultatelor

Error! Bookmark not

defined.

5.4. ...DETERMINAREA INDICELUI DE PLASTICITATE, A INDICELUI


DE CONSISTENTA SI A INDICELUI DE LICHIDITATE

..........................................................

5.5. ...ANEXA 5-1 - LIMITE DE PLASTICITATE................................


6. DETERMINAREA PERMEABILITATII N

LABORATOR.................................................................................................................
4

CUPRINS

6.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................


6.2. ...METODA PERMEAMETRULUI CU GRADIENT CONSTANT

FARA SUCTIUNE..............................................................................................................

6.2.1.

Principiul metodei

Error! Bookmark not

6.2.2.

Pregatirea epruvetelor

Error! Bookmark not

6.2.3.

Aparatura necesara

Error! Bookmark not

6.2.4.

Mod de lucru

6.2.5.

Calculul coeficientului de permeabilitate

defined.

defined.

defined.
Error! Bookmark not defined.

Error! Bookmark not defined.


6.3. ...METODA PERMEAMETRULUI CU GRADIENT VARIABIL FARA
SUCTIUNE .. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

6.3.1.

Principiul Metodei

Error! Bookmark not

6.3.2.

Pregatirea probelor

Error! Bookmark not

6.3.3.

Aparatura necesara

Error! Bookmark not

6.3.4.

Mod de lucru

6.3.5.

Calculul coeficientului de permeabilitate

defined.

defined.

defined.
Error! Bookmark not defined.

Error! Bookmark not defined.


6.4. ...ANEXA 6.1 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE
PERMEABILITATE PRIN METODA GRADIENTULUI CONSTANT
FARA SUCTIUNE ................................................................................................

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

6.5. ...ANEXA 6.2 - DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE

PERMEABILITATE PRIN METODA GRADIENTULUI VARIABIL.......................


7. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII
PAMNTURILOR PRIN NCERCAREA N EDOMETRU................................

7.1. ...SCOPUL NCERCARII. DEFINITII ..............................................................

7.2. ...PRINCIPIUL METODEI .............................................................................

7.3. ...APARATURA SI MATERIALE NECESARE ..................................................

7.4. ...PREGATIREA PROBELOR .........................................................................

7.5. ...MOD DE LUCRU......................................................................................


7.5.1.

Pregatirea aparaturii

Error! Bookmark not

7.5.2.

Efectuarea ncercarilor n edometru

defined.

Error! Bookmark not defined.


7.5.2.1.

ncercarea de compresiune - tasare

Error!

Bookmark not defined.


7.5.2.2.

ncercarea de consolidare

Error! Bookmark not

7.5.2.3.

ncercarea de compresiune prin umezire

defined.

Error! Bookmark not defined.

7.6. ...REPREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR ...........................


7.6.1.

Reprezentarea si interpretarea rezultatelor n

cazul
ncercarii de compresiune tasare. Parametrii de
compresibilitate
7.6.1.1.

Error! Bookmark not defined.

Curba de compresiune - tasare

Bookmark not defined.

Error!

CUPRINS

7.6.1.2.

Curba compresiune porozitate

Error!

Bookmark not defined.


7.6.1.3.

Indicele de compresiune Cc si indicele de


recompresiune Cr

7.6.1.4.

Error! Bookmark not defined.

Modulul de deformatie edometric M

Error!

Bookmark not defined.


7.6.1.5.

Coeficientul de compresibilitate volumica mv si

coeficientul de compresibilitate av
7.6.1.6.

Error! Bookmark not defined.

Presiunea de preconsolidare ? p

Error!

Bookmark not defined.


7.6.1.7.

Tasarea specifica prin umezire imp

Error!

Bookmark not defined.

7.6.2.

Reprezentarea si interpretarea rezultatelor n

cazul ncercarii de consolidare


7.6.2.1.

Coeficientul de consolidare cv si timpul de consolidare


primara

7.6.2.2.

Error! Bookmark not defined.

Error! Bookmark not defined.

Coeficientul de consolidare secundara Error!

Bookmark not defined.

7.7. ...ANEXA 7.1 - COMPRESIBILITATEA


PAMNTURILOR. CARACTERISTICILE FIZICE ALE PROBELOR

ANALIZATE.....................................................................................
7.8. ...ANEXA 7.2 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE N
EDOMETRU .ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
7.9. ...ANEXA 7.3 - NCERCAREA DE COMPRESIUNE N
EDOMETRU .ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

7.10. .ANEXA 7.4 - CURBA DE COMPRESIUNE TASARE ....................


7.11. .ANEXA 7.5 - CURBA DE

COMPRESIUNE POROZITATE ................................................................


7

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7.12. .ANEXA 7.6 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE N


EDOMETRU .ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
7.13. .ANEXA 7.7 - NCERCAREA DE CONSOLIDARE N
EDOMETRU. CARACTERISTICILE PROBELOR

ANALIZATE.....................................................................................
7.14. .ANEXA 7.8 - CURBA DE CONSOLIDARE

EDOMETRICA.........................................................................................
8. DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE

PAMNTURILOR .........................................................................................................
8.1. ...SCOPUL NCERCARII. DEFINITII SI CLASIFICARI ................................

8.2. ...FORFECAREA DIRECTA ...........................................................................


8.2.1.

Principiul metodei

Error! Bookmark not

8.2.2.

Pregatirea epruvetelor

Error! Bookmark not

8.2.3.

Aparatura si materiale necesare

defined.

defined.
Error!

Bookmark not defined.


8.2.4.

Mod de lucru

Error! Bookmark not defined.

8.2.4.1.

Pregatirea aparatului

Error! Bookmark not

8.2.4.2.

Efectuarea ncercarii

Error! Bookmark not

defined.

defined.
8.2.4.2.1 ncercarea de forfecare consolidata drenata (CD)
Error! Bookmark not defined.
8.2.4.2.2 ncercarea de forfecare consolidata nedrenata

CUPRINS

(C.U.)
.Er
ror! Bookmark not defined.
8.2.4.2.3 ncercarea de forfecare neconsolidata nedrenata
(U.U.)
..Er
ror! Bookmark not defined.

8.2.5.

Interpretarea rezultatelor Error! Bookmark not

defined.
8.3. ... RELATIA EFORT DEFORMATIE CORESPUNZATOARE
PAMNTULUI (ANEXA 8.5 DIAGRAMA DEFORMATIILOR DE

ALUNECARE LA FORFECARE DIRECTA) .........................................


8.4. ...ANEXA 8.1 - DATE PRIVITOARE LA

IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA FIZICA A EPRUVETELOR .................


8.5. ...ANEXA 8.2 - CARACTERISTICILE EPRUVETELOR

DUPA CONSOLIDARE ...............................................................................................


8.6. ...ANEXA 8.3 - DATE PRIVIND REZISTENTA LA

FORFECARE ....................................................................................
8.7. ...ANEXA 8.4 - DATE PRIVITOARE LA NCERCAREA

DE FORFECARE .........................................................................................................
8.8. ...ANEXA 8.5 DIAGRAMA DEFORMATIILOR DE

ALUNECARE LA FORFECARE DIRECTA...........................................


8.9. ...ANEXA 8.6 - NCERCAREA DE FORFECARE
DIRECTA ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

8.10. .NCERCAREA DE COMPRESIUNE TRIAXIALA ...........................................


8.10.1.

Introducere. Definitii

8.10.2.

Mod de lucru

Error! Bookmark not

defined.
9

Error! Bookmark not defined.

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

8.10.3.

Interpretarea rezultatelor Error! Bookmark not

defined.
8.11. .ANEXA 8.7 - NCERCAREA DE FORFECARE PRIN
COMPRESIUNE TRIAXIALA. FORMULARE PENTRU

NREGISTRAREA DATELOR SI CALCULE ............................................................

8.12. .ANEXA 8.8 DIAGRAMA EFORTULUI DEVIATOR ........................

8.13. .ANEXA 8.9 DIAGRAMA PRESIUNII APEI DIN PORI.....................

8.14. .ANEXA 8.10 DIAGRAMA DRUMULUI DE EFORT ........................


8.15. .ANEXA 8.11 DIAGRAMA EFORTURILOR UNITARE

LA COMPRESIUNEA TRIAXIALA ...........................................................................

9. BIBLIOGRAFIE .........................................................................................

10

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1. ANALIZA GRANULOMETRICA A
PAMNTURILOR

1.1. Scopul determinarii. Definitii

Pamnturile sunt medii poroase trifazice alcatuite, n general, din schelet


solid, apa si aer. Scheletul solid este alcatuit din fragmente de diverse forme
si dimensiuni.
Fractiunea granulometrica este o categorie de fragmente solide avnd
dimensiunea caracteristica, d, cuprinsa ntr-un anume interval. Standardul
romnesc n vigoare care trateaza aceasta problema defineste urmatoarele
fractiuni granulometrice:
Tabelul 1-1 - Fractiuni granulometrice
Dimensiune

Denumirea

fractiunii

Argila

? 5?

Praf

5? ? 50?

Nisip

50? ? 2 mm
2 mm ? 20

Pietris
mm

20 mm ?

Bolovanis
11

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

200mm
? 200 mm

Blocuri

Compozitia granulometrica a unui pamnt cuantifica procentual contributia


fiecarei fractiuni granulometrice n alcatuirea unei mase date de pamnt.
Cunoasterea compozitiei granulometrice este foarte utila mai ales pentru
identificarea pamnturilor nu numai din punct de vedere al caracteristicilor
fizice dar si din punct de vedere al comportarii sub solicitari mecanice (de
exemplu pot fi identificate loessurile, argilele cu umflari si contractii mari
dar si pamnturile lichefiabile sub actiunea seismica).
Analiza granulometrica este operatia de laborator prin care se determina
compozitia granulometrica. Aceasta analiza poate fi efectuata prin
urmatoarele metode:
- prin masuratori directe cu ajutorul sablonului pentru pamnturi
cu fragmente solide avnd d >125 mm;
- metoda cernerii:
- folosind ciururi, pentru pamnturi necoezive cu
fragmente solide avnd d >2 mm;
- folosind ciururi si site, pentru pamnturi cu fragmente
solide avnd d >0,063 mm;
- metoda sedimentarii, pentru pamnturi cu fragmente solide
avnd d < 0,063 mm;
- metoda combinata (cernere si sedimentare) pentru pamnturi
ca: nisip argilos, praf nisipos, etc.
ncercarile de laborator de mai sus, se fac pe esantioane de pamnt
reprezentative din probele prelevate din gropi de observare, puturi, foraje
geotehnice, etc.
n cazul terenurilor neuniforme, avnd coeficientul de neuniformitate
Un>15, cu neomogenitati evidente, pentru fiecare intercalatie distincta,
trebuie prelevate si studiate n laborator esantioane caracteristice de pamnt.

12

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.2. Metoda cernerii

1.2.1.

Principiul metodei

Separarea fragmentelor solide din pamnturile necoezive dupa


marimea lor (n fractiuni granulometrice) se face prin cernere pe ciururi si
site. Conventional, diametrul fragmentului solid se considera egal cu
marimea ochiului ultimei site sau al ultimului ciur prin care acesta nu trece
prin cernere.

1.2.2.

Pregatirea probelor

Compozitia granulometrica se determina pentru cantitati de material


dependente de tipul fractiunii granulometrice dominante, dupa cum
urmeaza:
- pentru bolovanis, minimum 5 kg;
- pentru pietris, minimum 2 kg;
- pentru pietris cu nisip, minimum 1 kg;
- pentru nisip mare si mijlociu, 0,4 .... 0,5 kg;
- pentru nisip fin, 0,1 .... 0,2 kg;
- pentru nisip argilos. 0,07 .... 0,1 kg;
- pentru argila nisipoasa, maxim 0,07 kg.
Proba de pamnt se introduce ntr-o capsula (cutie) tarata (tara),
dupa care se usuca n etuva la temperatura de 105? C, pna la masa
constanta. Dupa uscare, capsula cu proba de pamnt se lasa sa se raceasca,
dupa care se determina masa totala a acestora, notata cu m, cu urmatoarea
relatie:
m ? m d ? mc
( 1-1)
n care:
md masa probei de pamnt uscat, n grame;
mc masa capsulei, n grame.
Valoarea m se nregistreaza.
Daca pamntul analizat prezinta coeziune, proba uscata pusa n
capsula se acopera cu apa potabila la care se adauga 0,2 g carbonat de litiu,
13

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

pastrndu-se 24h. Dupa aceasta perioada pamntul din capsula se spala cu


apa pe o sita de srma cu ochiuri de 0,063 mm si se separa liantul cu un
curent de apa potabila pna la ndepartarea sa. Pamntul ramas pe sita se
antreneaza cu apa ntr-o capsula, se usuca n etuva la temperatura de 105 ?
2?C pna la masa constanta, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se
cntareste mpreuna cu capsula. Daca masa liantului rezultat din spalare
depaseste 10% din masa probei de analizat md, acesta se analizeaza, n
continuare din punct de vedere granulometric prin metoda sedimentarii, caz
n care volumul de apa de spalare a liantului, trebuie sa nu fie mai mare de
1000 cm3.

1.2.3.

Aparatura, materiale si reactivi

Pentru efectuarea unei analize granulometrice prin metoda cernerii


sunt necesare:
- set de ciururi (cu cutie si capac) cu ochiuri patrate sau rotunde de 5; 10;
20 mm;
- set de site (cu cutie si capac) din srma cu ochiuri patrate de 0,05, 0,08,
0,1, 0,25, 0,5, 1, 2 mm, dimensiunile ciururilor si sitelor din
componenta seturilor, se aleg astfel nct, n timpul cernerii, pamntul
sa se separe pe diametrele urmarite; se recomanda ca valoarea
dimensiunii ochiurilor la ciururi si site sa creasca n progresie
geometrica cu ratia 2.
- masina de cernut adaptata sitelor si ciururilor;
- subler sau sabloane cu ochiuri rotunde;
- balanta tehnica cu precizia de cntarire de 0,01 g;
- cntar comercial cu precizia de cntarire de 0,5 g;
- etuva termoreglabila, cu posibilitatea de reglare a temperaturii la 105 ?
2?C, cu dispozitiv de aerisire liber;
- capsule din portelan sau din metal inoxidabil sau emailat cu diametrul
de 120 ... 300 mm;
- perii de srma si pensule pentru curatatul sitelor;
- cutite, linguri, spatule pentru luat probe;
- carbonat de litiu pur (c.p.) sau pentru analiza (p.a.);
- exsicatoare cu CaCl2.

14

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.2.4.

Mod de lucru

Capsulele (cutiile) se numeroteaza, se usuca la 105 ? 2?C, se racesc si apoi


se tareaza. Masa fiecareia, mc, se nregistreaza si se verifica periodic.
Seturile de site si ciururi se monteaza astfel: se aseaza mai nti cutia, apoi
peste ea se pune sita cu ochiuri de dimensiuni minime, dupa aceea se pun
sitele si ciururile cu ochiuri de dimensiuni din ce n ce mai mari, dupa care
se aseaza capacul. Proba uscata si cntarita se toarna pe ciurul sau sita cu
ochiurile cele mai mari din setul utilizat. Cernerea se executa manual sau cu
ajutorul unei masini de cernut. n timpul cernerii se verifica daca nu se
depaseste capacitatea de ncarcare a sitelor si ciururilor, pentru ca sa se
obtina eficienta necesara.
Cernerea se face pna la separarea fractiunilor granulare: orientativ, timp de
15 min. daca se face manual sau 10 min. daca aceasta se face cu ajutorul
unei masini de cernut. Operatia se considera terminata daca scuturnd
fiecare sita sau ciur deasupra unei hrtii, ceea ce mai trece timp de 1 minut
reprezinta mai putin de 1% din materialul de pe ciurul sau sita respectiva.
Ceea ce, eventual, trece se adauga la sita sau ciurul urmator cu diametrul
mai mic. Resturile de material ramase dupa cernere pe fiecare sita, ciur sau
cutie, se trec n capsule tarate si se determina masa fiecareia. Datele
obtinute se nregistreaza.
Daca suma maselor fractiunilor granulare (inclusiv restul din cutie) difera
cu mai mult de 1 % fata de masa probei de pamnt determinarea se repeta.
Daca restul din cutie depaseste 10 % din masa probei de analizat md, acest
rest se analizeaza, n continuare, prin metoda sedimentarii. n cazul n care
restul din cutie, dupa separarea liantului, este mai mic dect 1% din masa
initiala de pamnt md, ncercarea este valabila si se prelucreaza rezultatele
ei. n cazul n care dupa cernere, rezulta fragmente solide cu dimensiuni
caracteristice mai mari de 20 mm, separarea lor n continuare pe fractiuni se
poate face utiliznd ciururi corespunzatoare sau prin masurari cu sublerul
sau cu sabloane.

1.2.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

Rezultatele analizei granulometrice efectuate prin metoda cernerii se


organizeaza ntr-un tabel de tipul tabelului 1 din ANEXA 1.1. n masa totala
se include si restul din cutie precum si masa liantului. n ultima coloana a
tabelului se nscriu procentele aferente resturilor de material cu dimensiuni
15

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

mai mici dect dimensiunea ochiurilor sitei sau ciurului respectiv, calculate
n raport cu masa probei de analizat md.
n coloana (3) a tabelului 1 (ANEXA 1.1) se calculeaza pentru fiecare
dimensiune a fragmentelor solide, n procente din masa totala md, cantitatea
de material cu fragmente solide avnd dimensiuni mai mici dect
dimensiunea d, considerata. Acest calcul se face n modul urmator: se scade
din 100, procentul cantitatii ramase pe sita cu ochiurile cele mai mari (trecut
n coloana (2) linia (1)) si se trece valoarea obtinuta pe linia
corespunzatoare din coloana (3). Din aceasta valoare se scade procentul
trecut pe linia urmatoare din coloana (2) si rezultatul se trece pe aceeasi
linie n coloana (3). Procednd n acest mod se completeaza toata coloana
(3) a tabelului.
Rezultatele analizei granulometrice prin metoda cernerii pot fi folosite
pentru reprezentari grafice de tipul curbei de frecventa, histogramei, curbei
granulometrice (formularul 1, ANEXA 1.1) si respectiv de tipul diagramei
ternare (formularul 2, ANEXA 1.1).

1.3.

Metoda sedimentarii

1.3.1.

Principiul metodei

Metoda sedimentarii se bazeaza, din punct de vedere practic, pe masurarea


densitatii suspensiei de fragmente solide din apa (n timpul sedimentarii), cu
ajutorul areometrului.
Din punct de vedere teoretic metoda se bazeaza pe aplicarea legii lui Stokes.
Pe cale teoretica, Stokes, a stabilit urmatoarea relatie ntre viteza de
depunere ntr-un lichid a unor fragmente solide, de forma sferica, si
diametrul acestora:

v?

2 ?s ? ?w
?
9
?

?d ?
?? ?
?2?

( 1-2 )

unde:
v este viteza de sedimentare, n cm/s,
16

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

?s este greutatea specifica a fragmentelor solide, n gf/cm3,


?w este greutatea volumica a apei; ?w = 1 gf/cm3,
d este diametrul sferelor cu care sunt asimilate fragmentele
solide,
? - este coeficientul de vscozitate a lichidului n care se realizeaza
suspensia, n gf?s/cm (poise)
n aplicarea practica, legea lui Stokes este valabila numai pentru diametre
ale particulelor sferice mai mici dect un anumit diametru limita. De fapt
sferele care modeleaza fragmentele solide trebuie sa aiba un diametru
suficient de mare pentru a nu fi influentate n timpul sedimentarii de
miscarea browniana a apei si suficient de mic pentru a nu apare o
interconditionare n timpul caderii libere n suspensie. Prin ncercari s-a
stabilit ca valoarea acestui diametru limita este de 0,2 mm pentru
fragmentele solide care au o forma rotunjita.
De asemenea aplicarea legii lui Stokes la analiza granulometrica a
pamnturilor presupune si ndeplinirea urmatoarelor conditii:
- legea lui Stokes este valabila pentru toate fragmentele solide
ce se depun din suspensia aflata ntr-un cilindru
- la nceputul sedimentarii, n cilindru, suspensia de fragmente
solide n apa este uniforma, adica fragmentele solide de
diferite marimi sunt uniform repartizate n masa lichidului.
Presupunnd ndeplinite conditiile de mai sus, aplicarea metodei pentru
analiza granulometrica prin sedimentare poate fi ilustrata prin schema din
Figura 1-1. La nceputul operatiei experimentale fragmentele solide sunt
raspndite uniform n masa lichidului. Daca fixam un plan orizontal de
separatie n cilindru la o adncime H de la nivelul liber lichidului, se poate
stabili, aplicnd legea lui Stokes, diametrul maxim al fragmentelor solide ce
se mai afla nca n suspensie, n lichidul aflat deasupra planului de separatie,
dupa trecerea unui timp t de la nceperea sedimentarii. De fapt spatiul
parcurs de un fragment solid aflat la suprafata suspensiei din cilindru este
H, iar valoarea vitezei de sedimentare este data de relatia:

v?

H
t

(1-3)

17

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR


Cilindru de sticla
cu volumul de
1000 cm3

Areometru

Corectia de
menisc ? R

H
Plan de referinta

Metacentru
Alice de plumb

Figura 1-1 Schema ncercarii cu metoda sedimentarii


Pe de alta parte, viteza de sedimentare este o functie de diametrul
fragmentului solid, d, conform relatiei (1-2) corespunzatoare legii lui
Stokes. Aceasta relatie mai poate fi scrisa condensat:

v ? A ?d 2

(1-4)

cu

A?

?s ? ?w
18 ??

(1-5)

Rezulta ca dupa trecerea unui timp t de la nceperea sedimentarii n


portiunea de suspensie aflata deasupra planului de separatie de la adncimea
H, nu se vor mai afla fragmente solide cu diametrul mai mare de,

d?

H
A ?t

(1-6)

Dupa trecerea timpului t de la nceputul sedimentarii repartizarea


fragmentelor solide avnd masa mt, ramase n suspensie n apa din cilindru,
este uniforma deoarece fragmentele de diametre egale au parcurs drumuri
egale. Ca urmare greutatea volumica a suspensiei de material solid n
lichidul din cilindru aflata deasupra planului de separatie de la adncimea
H, este o masura a cantitatii de material care are dimensiuni d ale
fragmentelor solide mai mici dect d. n cele ce urmeaza se fac urmatoarele
notatii suplimentare:
t este timpul pentru care deasupra planului de referinta situat la
cota H se afla n suspensie masa mt de fragmente solide
18

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

R este citirea de pe tija areometrului la timpul t, corectata n functie


de temperatura (ct) si de meniscul format la contactul cu tija
areometrului (? R), (vezi ANEXA 1.2)
? este densitatea suspensiei la timpul t redata de relatia:

? ? 1?

R
[g/cm3]
1000

( 1-7)

md este masa totala de pamnt folosit la realizarea suspensiei


Vt este volumul total al suspensiei pe care l vom considera (1000
cm3)
Folosind aceste notatii pentru timpul t se poate scrie urmatoarea relatie de
echivalenta masica:

m
R ?
?
Vt ??1 ?
? ? 1000 ?? w ? mt ? t ?? w
?s
? 1000 ?
masa totala

masa apei

( 1-8)

masa de apa dislocuita de fragmentele solide

Din relatia (1-8) rezulta expresia de calcul pentru masa fragmentelor solide
aflate n suspensie la timpul t:

mt ?

?s
?R
?s ?1

( 1-9)

Pentru a vedea ct reprezinta mt din masa totala md n procente se poate


utiliza relatia:

m p (%) ?

? s 100
mt
?100 ?
?
?R
md
? s ? 1 md

( 1-10)

Rezulta ca la timpul t deasupra planului de referinta considerat de la


adncimea H se afla masa mt de material ce reprezinta mp n procente din
masa totala md cu diametrul mai mic dect d obtinut cu relatia (1-6).
Prin urmare pentru determinarea compozitiei granulometrice prin metoda
sedimentarii este suficienta determinarea la diversi timpi a densitatii
suspensiei realizate cu materialul analizat.

19

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

1.3.2.

Pregatirea probelor

Analiza granulometrica se face utiliznd 50 . 100 g de pamnt. Proba de


pamnt se introduce ntr-o capsula, dupa care se usuca n etuva la
temperatura de 105 ? 2?C, pna la masa constanta. Dupa uscare, capsula cu
proba de pamnt se lasa sa se raceasca la temperatura mediului ambiant.
Din materialul uscat se ia o cantitate de material care se cntareste cu
precizia de 0,01 g. Aceasta masa constituie masa initiala a probei md.
n cazul pamnturilor cu un continut de materii organice mai mare de 5%,
proba trebuie mai nti oxidata chimic, punnd-o ntr-un pahar Berzelius de
500 ml si turnnd peste ea 150 cm3 apa oxigenata. Se agita continutul cu o
bagheta de sticla cteva minute, dupa care paharul se ncalzeste pna la
temperatura de 50 ... 60?C. Dupa ce amestecul atinge aceasta temperatura,
se agita puternic pna la ncetarea reactiei de degajare a oxigenului. Reactia
se considera terminata cnd proba se coloreaza intens. Proba astfel obtinuta
se fierbe pna cnd volumul ei se reduce la aproximativ 50 ml, dupa care se
toarna ntr-o capsula de portelan si se usuca n etuva la temperatura de 105
? 2?C, pna la masa constanta.

1.3.3.

Aparatura, materiale si reactivi

Pentru efectuarea ncercarii se utilizeaza urmatoarele:


- areometru tip Cassagrande, etalonat la 20?C, cu intervalul de
citiri 0,995 .... 1,030, cu precizia 0,0005;
- termometru cu interval de citiri 0 .... 40?C si precizie 0,5?C.
- cilindrii de sticla gradati cu capacitatea 1000 cm3 si diametrul
interior aproximativ de 60 mm;
- cilindru gradat cu capacitatea de 250 cm3;
- cronometru;

20

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Figura 1-2 Areometru Cassagrande


-

capsule de portelan cu diametrul de 120 mm;


etuva termoreglabila, cu posibilitatea de reglare a temperaturii
la 105 ? 2?C, cu dispozitiv de aerisire liber;
- balanta tehnica cu precizia de cntarire de 0,01 g;
- sita din tesatura de srma cu ochiuri patrate cu latura ochiului
de 0,063 mm;
- capsula de portelan sau metalica cu diametrul adecvat ramei
sitei metalice;
- agitator manual, electric sau orice alt sistem care sa agite
suspensia care se ncearca (Figura 1-3) ;
- spatula, cutit, razatoare, pensula;
- pahar Berzelius cu capacitatea de 500 cm3;
- pipeta gradata cu capacitatea de 20cm3;
- plnie cu coada scurta;
- apa oxigenata solutie 6%;
- carbonat de litiu anhidru;
- solutie diluata de silicat de sodiu 4,4 %, densitatea 1,04 g/cm3;
- solutie de hexametafosfat de sodiu: 40 g hexametafosfat de
sodiu dizolvat n 1000 cm3 apa distilata;
- nomograma pentru calculul diametrelor granulelor.
OBSERVATIE: ntruct solutia de hexametafosfat de sodiu poate fi
utilizata maximum o luna de la data prepararii, este necesar ca pe sticla cu
solutie sa se precizeze data prepararii.
21

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

n cazul materialelor cu indice de plasticitate redus Ip ? 10%


(nisip, nisip prafos, nisip argilos, praf nisipos), dispersarea se realizeaza
folosind ca agent dispersant carbonatul de litiu anhidru si ca agent
antifloculant solutie diluata de silicat de sodiu. Pentru o proba se utilizeaza
0,5 g carbonat de litiu anhidru.
n cazul materialelor cu indice de plasticitate Ip ? 10% (argila
grasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa, praf argilos) determinarea
se efectueaza folosind ca agent antifloculant solutie de hexametafosfat de
sodiu. Pentru o proba se utilizeaza 100 cm3 solutie de hexametafosfat de
sodiu.

22

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Figura 1-3 - Agitator manual si mecanic

23

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

1.3.4.

Mod de lucru

Materialul care se supune analizei se pune ntr-o capsula. Peste material se


pun reactivii corespunzatori, se adauga apa potabila, dupa care se lasa 8 ....
24 h pna se obtine nmuierea completa a materialului.
Acest amestec se toarna n cupa agitatorului si se supune unei agitari
viguroase timp de 1 .... 15 min., care se recomanda sa se faca cu un agitator
mecanic, pneumatic sau ultrasonic. Aceasta operatie se executa n vederea
evitarii formarii de agregate minerale prin asocierea particulelor fine, n
timpul determinarii. Suspensia astfel obtinuta se toarna pe o sita din tesatura
de srma cu ochiuri patrate cu latura de 0,063 mm asezata pe o capsula
metalica sau de portelan cu diametrul cel putin egal cu cel al sitei. Folosind
apa potabila si prin pensulare, se retine pe sita numai fractiunea mai mare de
0,063 mm.
La spalare trebuie sa se evite utilizarea de cantitati excesive de apa, pentru
ca volumul final de suspensie n capsula sa nu depaseasca 700 .... 800 cm3.
Materialul continut pe sita se colecteaza ntr-o capsula si se usuca la
temperatura de 105 ? 2?C pna la masa constanta, dupa care se cntareste.
Daca aceasta masa este mai mica dect 10 % din masa initiala a probei md,
aceasta se nregistreaza ca atare si se considera global; daca masa
materialului retinut este mai mare de 10% din masa initiala a probei md,
materialul uscat se analizeaza granulometric prin metoda cernerii.
Materialul ce trece prin sita de 0,063 mm si este colectat n capsula sub sita,
se trece cu atentie ntr-un cilindru gradat cu capacitatea de 1000 cm3,
evitndu-se orice pierderi. n cazul folosirii carbonatului de litiu ca
dispersant, n suspensie se adauga 5 cm3 solutie diluata de silicat de sodiu ca
agent stabilizator al sistemului dispers. n cazul folosirii hexametafosfatului
de sodiu, nu este necesar sa se adauge agent stabilizator.
Volumul suspensiei din cilindrul gradat se completeaza cu apa potabila pna
la 1000 cm3. Daca n timpul spalarii apa folosita a depasit acest volum, se
elimina excesul prin fierbere astfel nct sa se ajunga la un volum de
suspensie de 1000 cm3. Se lasa cilindrul n repaus pna la atingerea
temperaturii camerei.
Suspensia obtinuta se agita timp de 15 .... 30 sec prin efectuarea de miscari
verticale a unui agitator manual.
Dupa terminarea agitarii, cilindrul nu se mai misca si se ncepe
cronometrarea sedimentarii.
Se introduce areometrul n cilindru, cu multa atentie pentru a nu produce
tulburarea accidentala a suspensiei; se efectueaza citirea pe areometru la

24

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

partea inferioara a meniscului, dupa care acesta se scoate cu aceeasi atentie


cu care se introduce.
n intervalul dintre citiri, areometrul se pastreaza ntr-un cilindru cu apa
potabila, care se schimba ori de cte ori este necesar pentru a fi mereu
curata.
Se efectueaza citiri pe areometru la urmatoarele intervale de timp cumulat
de la nceperea determinarii: 0,5 min., 1 min., 2 min., 4 min., 8 min., 15
min., 30 min., 1 h, 2 h, 4h si 12 ... 16 h.
Dupa fiecare citire pe areometru se masoara temperatura suspensiei; se
recomanda ca ncercarea sa se efectueze ntr-un mediu ambiant n care se
pastreaza temperatura de 20? 3?C, caz n care corectiile de temperatura sunt
neglijabile.
OBSERVATIE: n cazul n care n timpul determinarii suspensia
floculeaza sau precipita, aceasta se reagita din nou cu agitatorul manual
timp de 3 ... 5 ori mai mare dect cel de la nceputul determinarii si se
repeta citirile. La o noua floculare rezultatele obtinute nu se mai iau n
considerare, iar determinarea granulozitatii se face prin metoda pipetarii.

1.3.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

Conform principiului metodei sedimentarii (vezi paragraful 1.3) pentru


timpii deja mentionati se efectueaza citirile brute pe tija areometrului. Dupa
aplicarea corectiilor de menisc si temperatura (a se vedea plansa cu
nomograma Cassagrande) se obtin valorile corectate R cu care se poate
determina densitatea suspensiei pe parcursul sedimentarii cu relatia (1-7).
Pentru un timp dat, t, se pot determina dimensiunea caracteristica a
fragmentelor solide aflate n suspensie si procentul mp corespunzator. A.
Cassagrande tinnd seama de acest algoritm de calcul a ntocmit o
nomograma redata n plansa 1. Cu ajutorul acestei nomograme folosind
cheia de lucru din plansa mentionata plecnd de la citirile corectate R ca
date de intrare, mpreuna cu temperatura, densitatea specifica si timpul se
poate determina diametrul d corespunzator. Astfel nomograma nlocuieste
calculul cu relatia (1-6) si ofera si posibilitatea determinarii vitezei de
sedimentare.
Pentru fiecare timp de sedimentare se determina diametrul caracteristic d si
procentul mp foarte utile interpretarii rezultatelor experimentale.
Pe baza rezultatelor experimentale se poate construi curba granulometrica a
pamntului analizat.
25

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

1.4. ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI


GRANULOMETRICE PRIN METODA CERNERII

Dimensiunile
ochiurilor sitelor sau
ciururilor
(diametrul
granulelor d)*
[mm]

Cantitate
a ramasa pe sita

Fractiuni cu
diametrul mai mic
( dect d, (%) din
g %) din cantitatea totala
md

n cutie
Suma
*Diametrele ciururilor si ale sitelor se nscriu n ordine descrescatoare.
REPARTITIA MATERIALULUI
Material spalat (? ? 0,063mm)
Proba uscata + tara ............................ g
tara ........................... g
Cantitate spalata ................................g
Material cernut (? > 0,063mm)
Proba uscata + tara ............................ g
tara ........................... g
Cantitate cernuta ................................g
26

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Cantitate totala md cernuta si spalata ............................... g


Felul materialului ..............................................................

1.5. ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN


METODA SEDIMENTARII

/2

27

R + Ct

Diametrul
granulelor d
[mm]
Corectia de
temperatura Ct

Citiri corectate
R = R + ? R

Medie
?C

Citita
?C

Ora citirii
Timpul de
sedimentare
minute

Data

Temperatura

Citiri reduse
pe areometru
R

AREOMETRUL ...................... ? R ................................ md ........................


Densitatea scheletului ? s =
g/cm3; m ? ? s ?100 ??R '? C ? ?
%
p
t
? s ? 1 md

mp

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

20

40

OBSERVATIE: Corectia de menisc ? R poate fi considerata acoperitor


+0,5, iar corectia ct se determina n functie de temperatura la care are loc
procesul de sedimentare conform graficului de mai jos.

28

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.6. ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE

29

1.7. ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA CURBELOR GRANULOMETRICE

mp(%)

mp(%)

Proba

Proba nr.

nr.

d<0,0002
mm

argila

(coloidala)
0,0002

<d<0,005mm
0,005
<d<0,05mm

Pr
oba nr.

0,25
<d<0,50 mm

% argila

% praf

% nisip
mijlociu

0,5
<d<2 mm

<d<200mm
% nisip

mare
2

<d<20 mm

70
bolovanis

d>
200 mm

%
pietris mic

blocuri
Un

= d60 / d10

0,05
<d<0,25mm

%
fin

nisip

20<d<
70 mm

%
pietris mare

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.8. ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA

PROBA A
Fractiunea nisip
Fractiunea praf .
Fractiunea argila ..

PROBA C
Fractiunea nisip
Fractiunea praf .
Fractiunea argila ..

PROBA B
Fractiunea nisip
Fractiunea praf .
Fractiunea argila ..

PROBA D
Fractiunea nisip
Fractiunea praf .
Fractiunea argila ..
33

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

34

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

1.9. ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA


PENTRU IDENTIFICAREA PAMNTURILOR N
FUNCTIE DE GRANULOMETRIE SI INDICELE
DE PLASTICITATE IP

(vezi capitolul 5)

35

ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR

36

CUPRINS
CUPRINS 1
1.
ANALIZA

GRANULOMETRICA A PAMNTURILOR
6
1.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII ..................................................................................................6

1.2. ...METODA CERNERII ..........................................................................................................................7


1.2.1.

Principiul metodei

1.2.2.

Pregatirea probelor

1.2.3.

Aparatura, materiale si reactivi

1.2.4.

Mod de lucru

1.2.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

9
9

1.3. ...METODA SEDIMENTARII ..................................................................................................................10


1.3.1.

Principiul metodei

10

1.3.2.

Pregatirea probelor

13

1.3.3.

Aparatura, materiale si reactivi

1.3.4.

Mod de lucru

1.3.5.

Prelucrarea rezultatelor experimentale

14

16
17

1.4. ...ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI GRANULOMETRICE PRIN METODA


CERNERII18
1.5. ...ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN
METODA SEDIMENTARII..............................................................................................................19
1.6. ...ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE ............................................................................20
1.7. ...ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA CURBELOR
GRANULOMETRICE...........................................................................................................................................21
1.8. ...ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA..........................................................................................22
1.9. ...ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA PENTRU IDENTIFICAREA