Sunteți pe pagina 1din 4

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

4. DETERMINAREA DENSITATII PAMNTURILOR


4.1.

Introducere

Determinarea densitatii pamnturilor n stare naturala, notata cu ?, se face n functie de


natura, umiditatea si consistenta acestuia, prin una din metodele urmatoare:
metoda cu stanta,
metoda prin imersare n mercur,
metoda prin cntarire hidrostatica, dupa parafinare.
Metoda prin stantare se utilizeaza la pamnturile cu coeziune, de consistenta plasticconsistent-vrtos, ce nu contin fragmente solide mai mari de 2 mm (exemplu: argile,
prafuri argiloase, nisipuri prafoase argiloase, nisipuri slab cimentate ori cu coeziune
aparenta).
Metoda prin imersare n mercur si cea prin cntarire hidrostatica, dupa parafinare, se
utilizeaza n cazul acelorasi pamnturi argiloase care au o consistenta plastic-vrtos-tare
ori o cimentare mai puternica, n cazul pamnturilor nisipoase, din care cauze sunt
sfarmicioase si se rup n bucati (bulgari) de forma neregulata.
Pentru calculele ingineresti referitoare la terenul de fundare se foloseste notiunea de
greutate volumica n stare naturala a pamntului, notata cu ?. Aceasta se obtine cu
ajutorul relatiei urmatoare:
? ? 10 ?? [kN/m3]
(4-1)
unde 10 m/s2 reprezinta valoarea aproximativa a acceleratiei gravitationale.
Metodele pentru determinarea densitatii pamnturilor, enumerate mai sus, se aplica
pamnturilor care nu contin materii organice. n cazul n care pamnturile contin materii
organice (turba, humus, etc.,) ce depasesc 5%, determinate conform normativelor n
vigoare, valorile sunt orientative si se vor specifica n buletinul de analiza.

4.2.

Metoda cu stanta
4.2.1.
Principiul metodei
Metoda descrisa n continuare consta n determinarea masei pamntului si
volumul unei epruvete de pamnt n stare uscata, umeda sau saturata si
calcularea densitatii cu ajutorul relatiei:

? ?

M
[g/cm3]
V

(4-2)

unde
M este masa probei de pamnt n grame
V este volumul probei n cm3.
4.2.2.
Pregatirea epruvetelor
Stanta, prevazuta cu guler si cutit, se nfige n proba netulburata (monolit, stut,
start in situ, cu structura si umiditatea nemodificate) a carei suprafata
superioara a fost n prealabil netezita. Pentru netezire se poate folosi baza
pistonului stantei care se aseaza peste aceasta si care se apasa n mod egal, cu
mna sau la presa. Daca pamntul este vrtos-tare se usureaza naintarea stantei
razuind pamntul naintea cutitului pna la un diametru apropiat de al acesteia.
4.2.3.
Aparatura necesara
Pentru determinarea greutatii volumice n stare naturala cu ajutorul metodei cu
stanta sunt necesare urmatoarele:
stante cilindrice din material inoxidabil avnd urmatoarele dimensiuni
(Figura 4-1):
diametrul interior Di:
mai mare de 40 mm, pentru pamnturi coezive,
mai mare de 70 mm, pentru pamnturi semi-coezive,
mai mare de 100 mm, pentru pamnturi fara coeziune si pentru
determinari in situ.
naltimea hi= 0,5Di? 1,3Di,
grosimea peretelui 1,5? 3mm.

23

DETERMINAREA DENSITATII PAMNTURILOR

Pentru fiecare stanta folosita se vor determina n prealabil volumul V si masa m2


ale inelului propriu-zis. Nu se vor folosi stante cu inel avnd volumul mai mic
de 50 cm3. Stantele, pe lnga inelul propriu-zis, trebuiesc prevazute cu un cutit
la partea inferioara si cu un inel prelungitor la partea superioara, ambele
demontabile. De asemeni stanta trebuie prevazuta si cu un piston din lemn de
esenta tare sau din metal, pentru scoaterea epruvetei de pamnt din stanta.
cutite cu muchii drepte,
mistrie mica,
placi de sticla patrate, toate de dimensiuni putin mai mari dect
diametrul stantei,
balanta tehnica cu precizia de cntarire de 0,01 g si cu capacitatea de
cntarire de 2000g.
4.2.4.
Mod de lucru
Stanta umpluta cu pamnt se desprinde din proba cu grija si fara a forta. Se
scoate pe rnd cutitul stantei si apoi inelul prelungitor. Dupa aceasta stanta se
aseaza pe o placa de sticla si se niveleaza cele doua fete de baza. Epruveta astfel
fasonata se cntareste, fara a o scoate din inel, obtinndu-se masa m1.
Pentru aflarea densitatii n stare uscata ? d, dupa cntarire se scoate epruveta din
inel, cu ajutorul pistonului si se pune la uscat n etuva. Dupa uscare si racire n
exsicator, epruveta se cntareste din nou obtinndu-se masa neta a epruvetei de
pamnt uscat md. Umiditatea pamntului nu trebuie sa varieze n timpul
cntaririlor care trebuie facute cu precizia de 0,01 g.
4.2.5.
Prelucrarea rezultatelor experimentale
Densitatea pamntului se calculeaza cu relatia:

? ?

M m1 ? m2
?
V
V

[g/cm 3 ]

(4-3)

n care:
m2 este masa inelului, n grame,
m1 este masa inelului cu pamnt, n grame,
V este volumul interior al inelului stantei, n cm3, egal cu volumul probei de
pamnt.
Densitatea n stare uscata se calculeaza cu relatia:

? ?

md
V

[g/cm 3 ]

(4-4)

n care:
md este masa pamntului n stare uscata, adica dupa uscare n etuva conform
metodologiei descrise la determinarea umiditatii.
Din fiecare proba de pamnt se fac cel putin trei determinari. Valorile extreme
ale acestora nu trebuie sa difere cu mai mult de 1% din valoarea cea mai mica;
n caz contrar, se face si o a patra determinare. Se considera grupul de trei valori
din cele patru efectuate, care satisfac conditia de mai sus si li se fac media
aritmetica.
Pentru nregistrarea datelor experimentale si calculul densitatii pamntului n
stare naturala se foloseste tabelul din ANEXA 4.1.

24

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Figura 4-1 Stanta cilindrica


a) 1 guler de prelungire; 2 inel; 3 cutit;
b) piston pentru scos epruveta de pamnt din stanta

25

DETERMINAREA DENSITATII PAMNTURILOR

4.3.
ANEXA 4.1 - DETERMINAREA DENSITATII
PAMNTURILOR, N STARE NATURALA, PRIN METODA CU
STANTA

Elemente de calcul

U.M.

Masa inelului
m2
Masa inelului + epruveta
de pamnt
m1
Volumul interior al
inelului (respectiv
volumul epruvetei)
V
Densitatea pamntului

? ?

g/cm3

M m1 ? m 2
?
V
V

Densitatea medie

? med

Epruveta nr.
1
2
3

g
cm3

g/cm3

26

Observatii