Sunteți pe pagina 1din 48

e (%)

Timp

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

8. DETERMINAREA REZISTENTEI LA
FORFECARE A PAMNTURILOR

8.1. Scopul ncercarii. Definitii si clasificari

Prin rezistenta la forfecare a pamnturilor se ntelege efortul tangential


maxim ce poate fi preluat de acestea. Conform teoriei lui Coulomb depinde
de efortul unitar normal pe planul de forfecare si de parametrii rezistentei la
forfecare care sunt: unghiul de frecare interna si coeziunea.
n eforturi efective rezistenta la forfecare se calculeaza cu relatia:
? f ? ? '?tg? '? c'
(8-1)
unde
? este efortul unitar normal pe planul de forfecare calculat cu
relatia:
? '? ? ? u
(8-2)
? este efortul unitar total normal pe planul de forfecare
u este presiunea apei n porii epruvetei de pamnt
? este unghiul de frecare interna corespunzator exprimarii n
eforturi efective
c este coeziunea n eforturi efective
n eforturi totale rezistenta la forfecare se calculeaza cu relatia

? f ? ? ?tg? ? c

(8-3)

? este efortul unitar total normal pe planul de forfecare


? este unghiul de frecare interna corespunzator exprimarii n
eforturi totale
c este coeziunea n eforturi totale

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Determinarea parametrilor rezistentei la forfecare n laboratorul geotehnic


se face pe epruvete de pamnt de mici dimensiuni care sunt supuse la o
solicitare compusa de compresiune cu forfecare, pna la rupere.
Variatia eforturilor unitare n proba pna la cedare poate fi facuta fie prin
ncercari cu eforturi impuse fie prin ncercari cu deformatie impusa. n
primul caz metodologia de ncercare permite aplicarea pe proba a unor
eforturi unitare controlate si masurarea deformatiilor corespunzatoare
stabilizate pna la rupere. n al doilea caz se impun deformatii de forfecare
pe directie orizontala sau de compresiune pe directie verticala corelate cu
eforturi unitare controlate pe celelalte directii.
Din punct de vedere al consolidarii probelor sub starea de eforturi din teren
si al conditiilor de drenaj pe parcursul forfecarii ncercarile de laborator pot
fi:
- ncercari neconsolidat nedrenate (U.U.);
- ncercari consolidat nedrenate (C.U.);
- ncercari consolidat drenate (C.D.).
Daca consolidarea se face izotrop atunci ncercarile consolidat nedrenate
se noteaza C.I.U., iar cele drenate C.I.D. Daca consolidarea se face
anizotrop cu eforturi unitare efective corespunzatoare starii de repaus (adica
legate prin coeficientul mpingerii n stare de repaus K0) atunci ncercarile
consolidat nedrenate se noteaza C.K0.U. iar cele drenate C.K0.D.
n prezent parametrii rezistentei la forfecare ai pamnturilor se determina
prin doua metode care sunt descrise n continuare.

8.2. Forfecarea directa

8.2.1.

Principiul metodei

Epruveta de pamnt de forma prismatica avnd de regula o sectiune patrata


cu latura de 6 cm si o naltime de 2 cm este supusa unei solicitari de
compresiune cu forfecare (vezi Figura 8-1).
Epruveta de pamnt este obligata sa se foarfece dupa planul orizontal
median ca urmare a actiunii fortei taietoare F. Eforturile unitare tangentiale
care apar pe planul de forfecare impus se calculeaza cu relatia:
4

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

?f ?

F
A

(8-4)

n care A este sectiunea probei dupa directia solicitarii.


Pentru o valoare anumita, maxima, a efortului unitar tangential, epruveta de
pamnt se rupe dupa planul a a, portiunea inferioara alunecnd de-a
lungul acestui plan (vezi Figura 8-1).
Tinnd seama de metodologia de ncercare, forfecarea directa este o
ncercare cu deplasare impusa si efort masurat.
n timpul consolidarii epruvetelor de pamnt se masoara deformatia
verticala iar n timpul forfecarii de regula se masoara la diverse intervale de
timp de plasarea ? n planul de forfecare, deformatia pe verticala si
respectiv forta taietoare corespunzatoare ce actioneaza asupra epruvetei.

Figura 8-1 Sectiune prin epruveta de pamnt

8.2.2.

Pregatirea epruvetelor

Din fiecare proba de pamnt se supun ncercarii de forfecare minimum trei


epruvete.
n cazuri speciale, cnd se cere o mai mare precizie n determinarea
parametrilor rezistentei la forfecare, numarul de epruvete supuse ncercarii
se va marii, ncercarile suplimentare efectundu-se sub presiuni normale cu
valori intermediare.
Epruvetele cu structura naturala se obtin numai din pamnturi coezive,
recoltate din tuburi carotiere sau din monoliti.
n acest caz epruvetele ce vor fi supuse ncercarii de forfecare se vor preleva
astfel:
- direct din stante de sectiune patrata cu latura egala cu cea a
casetei aparatului de forfecare, atunci cnd prin prelevare nu
se produce o deranjare a structurii pamntului. n acest caz
epruveta se va introduce n caseta aparatului de forfecare prin
mpingere cu pistonul de alama, sprijinind stanta de rama
superioara a casetei;
5

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

folosind o stanta cilindrica, cu diametrul cel putin egal cu


diagonala stantei patrate, atunci cnd prin prelevare directa se
produce deranjarea structurii pamntului. n acest caz se
extrage mai nti proba n stanta suplimentara cilindrica, dupa
care se decupeaza epruveta de ncercat prin taiere cu un cutit
bine ascutit.
Se cntareste epruveta, iar din materialul din care aceasta a fost preparata se
extrage o proba pentru determinarea umiditatii.
Probele cu structura deranjata pot fi preparate att din pamnturi coezive ct
si din cele necoezive.
n cazul pamnturilor coezive epruvetele pot fi confectionate n doua
moduri:
1. se prepara mai nti, dupa metodologia si cu aparatura de
compactare recomandate n lucrarea referitoare la ncercarea
PROCTOR, probe cu umiditatea si densitatea dorita dupa care
se decupeaza epruvete cu sectiunea patrata;
2. se prepara epruvetele direct din stante cu sectiunea patrata, sau
chiar n caseta aparatului de forfecare, prin presarea cantitatii
necesare de pamnt pna la obtinerea unor epruvete de
densitatea si umiditatea dorita.
n cazul pamnturilor necoezive epruvetele se prepara direct n caseta
aparatului de taiere, prin compactare la densitatea si umiditatea la care
urmeaza sa se faca ncercarea.
Si ntr-un caz si n altul epruvetele se cntaresc, iar din materialul folosit la
confectionarea acestora se extrage o proba pentru determinarea umiditatii.
8.2.3.

Aparatura si materiale necesare

Aparatura de laborator necesara efectuarii ncercarii de forfecare directa


este constituita din:
a) aparat de forfecare directa, alcatuit, conform figurii, din:
- caseta de alama (1), de regula de sectiune patrata cu latura de
6 cm si naltimea de 4 cm, compusa din 2 rame, superioara si
inferioara, ce pot fi solidarizate ntre ele prin doua suruburi
(2);
- cutie paralelipipedica de alama (3), n care se fixeaza rama
inferioara a casetei;
- piston de alama (4), de ncarcare, avnd sectiunea patrata cu
latura de 6 cm si naltimea de minimum 2 cm;
6

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

b)

c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)

doua placi poroase patrate (5), cu grosimea de 8 mm si latura


de 6 cm;
doua placi striate (6), de alama, cu latura de 6 cm. Striurile vor
avea adncimea de 1,5 mm si profilul conform figurii;
doua placi striate perforate (7), identice, ca dimensiuni si
material, celor de mai sus;
dispozitiv de aplicare a ncarcarii normale de epruveta (8);
dispozitiv (9) pentru realizarea deplasarii ramei inferioare a
casetei cu vitezele constante indicate mai jos;
inele dinamometrice (10), cu o precizie de 3 N, pentru forte
pna la 800 N si de 7 N pentru forte ntre 800 N si 3000 N;
comparator (11) pentru urmarirea si masurarea deformatiei
epruvetei, cu precizia de 0,01 mm/minut.
stante pentru prelevarea epruvetelor de pamnt: cilindrice cu
diametrul de 9 cm si patrate cu sectiunea de 6 x 6 cm,
prevazute cu cutit si guler prelungitor;
set de greutati care sa permita aplicarea ncarcarilor verticale;
balanta farmaceutica cu precizie de 0,01 g;
balanta analitica cu precizie de 0,01 g;
etuva termoreglabila n intervalul 105 ... 110?C;
presa pentru scos probe din stuturi;
exsicatoare;
ceas de laborator;
geamuri de ceas;
cutite de laborator.

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

12

Figura 8-2 Aparatul de forfecare directa


1 caseta de alama; 2 suruburi; 3 cutie de alama; 4 piston de alama; 5 placi
poroase; 6, 7 placi striate de alama perforate; 8 dispozitiv de aplicare a ncarcarii
normale; 9 dispozitiv pentru realizarea deplasarii ramei inferioare a casetei (1); 10
inele dinamometrice; 11 micrometru comparator; 12 epruveta de pamnt.

8.2.4.

Mod de lucru

Aparatul de forfecare se instaleaza n pozitie orizontala, ntr-o ncapere n


care nu lucreaza utilaje producatoare de vibratii sau trepidatii.
La instalarea aparatului se vor lua urmatoarele masuri:
- dispozitivul de actionare sa nu produca vibratii sau trepidatii
ale casetei de taiere;
- jugul de ncarcare sa permita ncarcarea epruvetei fara socuri;
- rama inferioara a casetei sa se deplaseze usor cu viteza
constanta necesara.
8.2.4.1.

Pregatirea aparatului

n vederea efectuarii ncercarii se vor verifica:


- cursa libera a dispozitivului de actionare a casetei;

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

functionarea normala a comparatorului de masurare a


deformatiei verticale a epruvetei precum si a celui de
nregistrare a fortei de forfecare;
- suruburile de solidarizare a ramelor casetei sa poata fi scoase
cu usurinta din locasurile lor.
Se asambleaza cele doua rame ale casetei de forfecare prin introducerea
suruburilor de solidarizare n locasurile lor, dupa care se introduce caseta n
cutia paralelipipedica a aparatului.
Se regleaza viteza de forfecare corespunzator tipului de ncercare ce
urmeaza a se efectua.
8.2.4.2.

Efectuarea ncercarii

Executarea ncercarii de forfecare directa consta din:


- introducerea epruvetei n aparat;
- aplicarea ncarcarii verticale;
- inundarea epruvetei n cazul ncercarii de forfecare
consolidate;
- consolidarea epruvetei sub aceasta ncarcare, n cazul
ncercarii de forfecare consolidate;
- ncercarea de forfecare propriu zisa.
8.2.4.2.1

ncercarea de forfecare consolidata drenata (CD)

Se parcurg urmatoarele etape de lucru:


a) Introducerea epruvetei n aparat:
- n caseta (1) montata n cutia paralelipipedica se introduce mai
nti placa poroasa (5) si placa striata perforata inferioara (6)
cu striurile orientate n sus transversal pe directia de taiere si
cu nclinarea orientata n directia deplasarii casetei;
- se introduce epruveta n caseta prin mpingerea pistonului de
alama (4) n cazul epruvetelor prelevate n stante cu sectiunea
patrata, sau direct n cazul epruvetelor obtinute prin decupare;
- se aseaza cea de-a doua placa striata perforata (6) cu striurile
orientate n jos, transversal pe directia de taiere si nclinate n
directia opusa deplasarii casetei;
- se introduce placa poroasa superioara (5) si pistonul de alama
pentru aplicarea ncarcarii verticale, apasndu-se usor pentru
ca striurile placilor striate sa patrunda n epruveta;
- se nchide rostul dintre cele doua rame ale casetei si spatiul
dintre rama superioara si pistonul de ncarcare, cu mastic de
9

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

bitum cauciuc, n vederea prevenirii uscarii epruvetei n


timpul ncercarii;
- se aseaza cutia paralelipipedica mpreuna cu caseta, continnd
epruveta, pe sasiul aparatului de taiere, sub dispozitivul de
ncarcare cu sarcina verticala;
- se aduce n contact dispozitivul de taiere cu cutia
paralelipipedica, dupa care se scot suruburile de asamblare a
casetei.
b) Aplicarea ncarcarii verticale
ncarcarea verticala se aplica prin intermediul dispozitivului de ncarcare
perpendicular pe planul de forfecare, fara socuri, pentru ca apa din pori sa
aiba posibilitatea sa se dreneze pe toata durata ncercarii.
Aceste ncarcari vor avea urmatoarele marimi:
- 50 kPa, 100 kPa, 150 kPa, pentru pamnturi argiloase n stare
de consistenta plastic moale si pentru nisipuri n stare afnata;
- 100 kPa, 200 kPa, 300 kPa, pentru pamnturi argiloase n stare
plastic-consistenta si plastic vrtoasa, precum si pentru
nisipuri n stare de ndesare medie;
- 200 kPa, 300 kPa, 400 kPa, pentru pamnturi argiloase n stare
tare si pentru nisipuri n stare ndesata.
c) Inundarea epruvetei
Inundarea epruvetei se face turnnd apa (de preferinta distilata) n cutia
paralelipipedica n jurul casetei, pna la un nivel ce corespunde aproximativ
fetei superioare a epruvetei.
Inundarea se face numai atunci cnd probele sunt prelevate de sub nivelul
hidrostatic sau cnd este de asteptat o ridicare a nivelului apelor subterane
n timpul exploatarii constructiilor.
d) Consolidarea epruvetei
Consolidarea epruvetei sub ncarcarea verticala aplicata se urmareste prin
nregistrarea deformatiilor verticale a epruvetei n formularul din buletinul
de ncercare. Epruveta se considera consolidata n momentul n care trei
citiri succesive facute la intervale de 20 minute nu difera cu mai mult de
0,01 mm.
e) Forfecarea
Forfecarea propriu-zisa se ncepe, dupa terminarea consolidarii sub
ncarcarea verticala aplicata, prin punerea n functiune a dispozitivului de
taiere reglat n prealabil cu o viteza de:
- 1... 1,5 mm/min pentru nisipuri mari si mijlocii;
- 0,5 mm/min pentru nisipuri fine;
- 0,1 mm/min pentru prafuri;
- 0,05 mm/min pentru pamnturi argiloase;
10

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

- 0,01 mm/min pentru argile grase.


Indicatia comparatorului inelului dinamometric (forta de forfecare),
deformatia orizontala si deformatia verticala a epruvetei se nregistreaza n
formularul din buletinul de ncercare dupa cum urmeaza:
- pentru nisipuri mari, mijlocii, fine si prafuri la: 1, 2, 3, 4, 6, 8,
10, 15, 20, 25, 30, 40, 50 ... min., pna n momentul forfecarii
epruvetei;
- pentru pamnturi argiloase la: 10, 20, 30, ... min. pna la
momentul forfecarii epruvetei;
- pentru argile grase la: h, 1h, 1 h, ... pna n momentul
forfecarii epruvetei.
Forfecarea epruvetei se considera realizata n momentul cnd are loc o
scadere evidenta a fortei de forfecare sau cnd aceasta ramne constanta la o
deplasare a casetei, de circa 5 mm.
Dupa ncercare, epruveta este scoasa din caseta si examinata din punct de
vedere al eventualilor macropori sau granule cu diametrul mai mare de 2
mm ce ar fi putut influenta rezistenta la forfecare. Constatarile se
nregistreaza n buletinul de ncercare.
Din planul de forfecare se recolteaza o proba pentru a determina umiditatea
finala a epruvetei.
8.2.4.2.2

ncercarea de forfecare consolidata nedrenata (C.U.)

Operatiile a ? d, de introducere a epruvetei n aparat, de aplicare a ncarcarii


verticale, de inundare a epruvetei si de consolidare a acesteia se executa
conform celor relatate anterior.
e) Forfecarea
Forfecarea propriu zisa se ncepe dupa consolidarea sub ncarcarea verticala
perpendiculara pe planul de forfecare, prin punerea n functiune a
dispozitivului de taiere, reglat n prealabil pentru o viteza de 1,0 ... 1,5
mm/min.
Operatiunea de forfecare se efectueaza rapid, fara a da posibilitatea drenarii
apei din pori.
ncercarea se executa n continuare conform celor expuse anterior cu
singura deosebire ca indicatiile comparatorului inelului dinamometric ca si
deformarile orizontala si verticala a epruvetei se nregistreaza n formularul
din buletinul de ncercare, la intervale de 15 s.

11

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

8.2.4.2.3

ncercarea de forfecare neconsolidata nedrenata (U.U.)

Operatiile a ? d, de introducere a epruvetei n aparat, de aplicare a ncarcarii


verticale, de inundare a epruvetei si de consolidare a acesteia se executa
conform celor relatate anterior.
e) Forfecarea
Forfecarea propriu-zisa se executa imediat dupa aplicarea ncarcarii
verticale perpendiculare pe planul de forfecare iar operatiunea de forfecare
se efectueaza rapid, prin punerea n functiunea a dispozitivului de forfecare
reglat n prealabil pentru o viteza de 1 ... 1,5 mm/min pentru a nu da
posibilitatea apei din pori sa se dreneze n timpul ncercarii. n continuare
ncercarea se executa conform celor relatate anterior cu urmatoarele
deosebiri:
- n locul placilor striate perforate se vor monta placi striate
neperforate;
- nu se executa operatii de inundare si de consolidare, trecnduse la executarea ncercarii de forfecare propriu-zisa imediat
dupa aplicarea ncarcarii verticale.
Indicatiile comparatorului inelului dinamometric se nregistreaza n
buletinul de ncercare la intervale de 15 s.
8.2.5.

Interpretarea rezultatelor

Pe baza rezultatelor ncercarilor de forfecare directa se stabilesc parametrii


rezistentei la forfecare ai pamnturilor si se obtine relatia efort - deformatie
corespunzatoare n sistemul de axe ?? ? (? este deplasarea n planul obligat
de forfecare).
Ecuatia dreptei intrinsece (9-1) este functie de modul de ncercare si anume:
- n cazul ncercarii de forfecare consolidata-drenata, ecuatia
este data de relatiile:
pentru pamnturi argiloase
? f ? ? '?tg? `? c`
(8-5)
pentru pamnturi fara coeziune (nisipuri)

? f ? ? '?tg? `

(8-6)

n care:
-

?f efortul de forfecare pe planul de forfecare;


? - efortul total normal;
12

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

? si c parametrii rezistentei la forfecare (unghiul de frecare


interna efectiv si respectiv coeziunea efectiva) ai pamntului
ncercat n cazul ncercarii (CD).
n cazul ncercarii de forfecare consolidata - nedrenata, ecuatia este data de
relatia:
? f ? ? ?tg? ? c
(8-7)
-

n care:
? si c parametrii rezistentei la forfecare ai pamntului n eforturi
totale
n cazul ncercarii de forfecare neconsolidata - nedrenata, ecuatia este data
de relatia:
? f ? ? ?tg? u ? c u
(8-8)
n care:
? u si cu parametrii rezistentei la forfecare ai pamntului ncercat
n cazul ncercarii UU.
Masuratorile efectuate n timpul ncercarii la forfecare directa se vor
nregistra n buletinul de ncercare n felul urmator:
- date privitoare la identificarea si caracterizarea fizica a epruvetei
(ANEXA 8.1);
- date privitoare la caracteristicile epruvetelor dupa consolidare (ANEXA
8.2);
- date privitoare la ncercarea de forfecare (ANEXA 8.3);
- rezultatele ncercarilor la forfecare executate sub diferite ncarcari
verticale (ANEXA 8.4);
- relatia efort deformatie corespunzatoare pamntului (ANEXA 8.5).
- diagrama ncercarii la forfecare (dreapta intrinseca a pamntului)
(ANEXA 8.6).
Calculele legate de completarea buletinului de ncercare se refera la:
- efortul unitar de compresiune, n kPa;
- efortul unitar de forfecare, n kPa;
- caracteristicile fizice ale epruvetei ncercate.

13

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Nr. stanta
Masa epruveta
umeda + masa
stanta
Masa stanta
Masa epruveta
umeda

w% ?

md

mc

mu-md
md-mc

g
g

mu ? md
?100
md ? mc

Mu

Mc

Mu- Mc

14

final

3
initial

mu

final

cm2
cm
cm3

final

A
h
V

initial

Simbol

U.M.

Sectiune
naltime
Volum
Nr. geam de
ceas
Masa umeda +
masa geam
ceas
Masa uscata +
masa geam de
ceas
Masa geam de
ceas
Masa apa
Masa uscata
Umiditate

Epruveta Nr.
2

initial

Caracteristicile
initiale ale
epruvetelor

8.3. ANEXA 8.1 - DATE PRIVITOARE LA


IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA FIZICA
A EPRUVETELOR

Densitatea
pamntului
Densitatea
uscata

Porozitatea
Indicele
porilor
Grad de
saturatie

? ?

Mu ? Mc
V

?d ?

final

3
initial

final

initial

U.M.

Simbol

final

Epruveta Nr.
2

initial

Caracteristicile
initiale ale
epruvetelor

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

g/cm3

1?

n% ? 1 ?

g/cm3

w
100

?d
?100
?s

n
1? n
? s ?w
Sr ?
e ?? w ?100
e?

Observatii asupra aspectului si naturii epruvetelor

..
15

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

8.4. ANEXA 8.2 - CARACTERISTICILE


EPRUVETELOR DUPA CONSOLIDARE

Caracteristicile
epruvetelor dupa
consolidare
Deformatia epruvetei
naltimea epruvetei
hf = h - ? h
Volumul epruvetei
Vf = ? h f
Densitatea uscata
Porozitate

Epruveta (caseta) Nr.


Simbol

U.M.

?h

cm

hf

cm

Vf

cm3

? df
nf

g/cm3
%

Citire pe comparator pentru efortul de forfecare


P
Constanta inelului dinamometric

16

3
? = ...kPa

Efortul vertical perpendicular pe planul de


forfecare (presiune normala)
?

? = ...kPa

Epruveta Nr.

? = ...kPa

8.5. ANEXA 8.3 - DATE PRIVIND REZISTENTA LA


FORFECARE

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

C
Solicitarea maxima de forfecare
F = P?C
Efortul de forfecare maxim
?f = F / A

17

18

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Epruveta (caseta) Nr.


2

Citire microcomparator pentru deformatie


verticala a epruvetei ? h 1/100 mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Citire microcomparator pentru deformatie


verticala a epruvetei ? h 1/100 mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Citire microcomparator pentru deformatie


verticala a epruvetei ? h 1/100mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

8.6. ANEXA 8.4 - DATE PRIVITOARE LA


NCERCAREA DE FORFECARE

19

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Epruveta (caseta) Nr.


2
Citire microcomparator pentru deformatie
verticala a epruvetei ? h 1/100 mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Citire microcomparator pentru deformatie


verticala a epruvetei ? h 1/100 mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

Deformatia orizontala ? mm

Deformatia verticala h-? h mm

Citire microcomparator pentru deformatie


verticala a epruvetei ? h 1/100mm

Citire microcomparator pentru efortul de


forfecare F

Timp n minute

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

8.7. ANEXA 8.5 DIAGRAMA DEFORMATIILOR DE ALUNECARE LA FORFECARE


DIRECTA

Aparat nr. . Inel dinamometric nr. Suprafata epruveta A = cm2

?f ?

1 T
?
100 A

?3?

[Mpa]

Deformatia de alunecare d (mm)

P3
?
A
T
[N]

MPa

Efort unitar de forfecare t (Mpa)

[Mpa]

P2
?
A

n [mm]

1 T
?
100 A

t
[min]
d
[mm]

?f ?

?2?

T
[N]

MPa

n [mm]

P1
?
A

t
[min]
d
[mm]

t
[min]
d
[mm]
n
[mm]
T
[N]

?1 ?

MPa
?f ?

1 T
?
100 A

[Mpa]

8.8. ANEXA 8.6 - NCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA

Tulburat / Netulburat
Consolidat-drenat
(CD)
c' = [kPa]
?' = .[grade]

Consolidat-nedrenat
(CU)
c = .[kPa]
? = .. [grade]

Neconsolidat-nedrenat
(UU)
cu = [kPa]
? u = .[grade]

? (kPa)

? (kPa)

Caracteristicile
Simbolul
Unitate de masura
epruvetelor
Porozitate initiala
ni
%
Porozitate finala
nf
%
Umiditate initiala
wi
%
Umiditate finala
wf
%
Observatii asupra aspectului si naturii epruvetelor
Efort unitar normal
kPa
?
Efort de taiere
kPa
?f
Viteza de forfecare
mm/min.

? = . .[grade]
? = . ...[grade]
? u = . ..[grade]
c = [kPa]
c = .[kPa]
cu = [kPa]

Epruveta (caseta Nr.)


2

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

8.9.

8.9.1.

ncercarea de compresiune triaxiala

Introducere. Definitii

ncercare de compresiune triaxiala prezinta, n comparatie cu ncercarea de


forfecare directa, avantajul ca permite o modelare mai corecta a starii de
eforturi din terenul de fundare, sau din constructiile de pamnt, inclusiv a
efectului presiunii apei din porii pamntului, u.
Metoda de determinare a caracteristicilor rezistentei la forfecare prin
compresiune triaxiala se aplica probelor cilindrice din pamnt avnt
structura naturala sau fiind compactate, la o stare de ndesare si umiditate
impusa. Dimensiunea maxima a fractiunilor care alcatuiesc epruveta ce
urmeaza a fi ncercata nu trebuie sa depaseasca 1/6 din diametrul acesteia,
fiind conditionata de dimensiunea aparatului folosit. Dimensiunile uzuale
ale epruvetelor cilindrice de pamnt, functie de marimea fractiunilor
componente sunt date n Tabelul 8-1. De regula, raportul dimensiunilor
epruvetelor trebuie sa fie H/d = 2? 2,5.
Tabelul 8-1
Nr.
crt.

Dimensiunea fractiunii maxime


(mm)

1.
2.
3.

5
10
15

Dimensiunile epruvetelor
(mm)
Diametrul
naltimea
d
H
80
35? 40
100
200
150
300

Epruveta de pamnt, nvelita ntr-o membrana de cauciuc, este introdusa


ntr-o celula triaxiala (vezi Figura 8-4), cu pereti transparenti. Proba este
fixata ntre postamentul celulei si pistonul, ce culiseaza prin orificiul de la
partea superioara a celulei.
22

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

n fluidul (apa, glicerina, aer) ce umple celula, se creeaza o presiune


hidrostatica ? 3, iar prin intermediul pistonului poate fi aplicata, la partea
superioara a epruvetei, o presiune suplimentara ? ? .
n ncercarile curente se folosesc aparate de compresiune triaxiala la care
starea de eforturi este axial simetrica (? 2 =? 3, vezi Figura 8-5).
Starea de eforturi aplicata poate fi considerata ca rezultanta a unui:
- tensor sferic: efortul hidrostatic ? 2 =? 3, si a unui
- tensor deviator: ? ? ? ? 1 ? ? 3 (vezi Figura 8-5)
n general, ncercarea triaxiala se desfasoara n urmatoarele etape posibile:
- consolidare n care se aplica eforturile unitare initiale
efective, corespunzatoare starii de eforturi din teren;
- saturare n care proba este saturata prin aplicare de back
pressure;
- forfecare n care proba este condusa la rupere drenat sau
nedrenat pe un drum de efort care cauta sa muleze ct mai
fidel schimbarile induse de lucrarea inginereasca asupra starii
de eforturi initiale din teren.
Pentru ca rezultatele obtinute sunt influentate n mod hotartor de presiunea
apei n pori, ncercarea triaxiala trebuie condusa n asa fel nct sa modeleze
ct mai fidel nu numai starea de eforturi, dar si conditiile de drenare a apei
din pori, din terenul de fundare sau din cuprinsul constructiei de pamnt.
Din punct de vedere al conditiilor de drenare, ncercarile triaxiale curente se
grupeaza conform cu Tabelul 8-2 n trei categorii.
n ncercarea de tip UU, la care lipsesc etapele de consolidare si saturare,
drenajul probei nu este permis n stadiul de forfecare.
n ncercarea de tip CU eforturile unitare de consolidare se aplica, n trepte
si dupa fiecare treapta se asteapta un interval de timp suficient pentru ca apa
din pori sa fie drenata, iar eforturile aplicate sa devina eforturi efective;
dupa aplicare eforturilor de consolidare drenajul probei este nchis si
forfecarea are loc n conditii nedrenate, cu masurarea presiunii apei din pori.

23

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

Figura 8-3 Aparat triaxial folosit pentru ncercarile cu deformatie impusa si efort
masurat

Figura 8-4 Aparat triaxial folosit pentru ncercarile cu efort impus si deformatie
masurata

24

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Figura 8-5 Starea de eforturi pe o proba solicitata n aparatul de compresiune


triaxiala

25

Figura 8-6 Instalatia de compresiune triaxiala cu deformatie impusa

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

Tabelul 8-2
Nr.
crt.

Tip ncercare

Notatie

Parametrii
obtinuti pentru
rezistenta la
forfecare

Neconsolidat
nedrenat

UU

? u = 0;

Consolidat
nedrenat

CU

? u; cu
? = ?; c

Consolidat
drenat

CD

?; c

Corespondenta practica
Executia rapida a unei
constructii sau lucrari de
pamnt pe un teren
neconsolidat putin
permeabil
Supraetajarea unei cladiri
sau supranaltarea unei
lucrari de pamnt.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor
Stabilitatea n timp a
taluzurilor si versantilor.
Realizarea n timp lent a
unor constructii sau lucrari
de pamnt pe terenuri
permeabile

Notatii:
- ? u unghi de frecare interna aparenta,
- cu coeziune aparenta,
- ? unghi de frecare interna efectiv,
- c coeziune efectiva,
- ?- unghi de frecare interna
- c coeziune
n ncercare de tip CD drenajul apei din pori este permis att n timpul
stadiului de consolidare, ct si n timpul forfecarii.
n ncercarile uzuale ncarcarea probei pna la rupere se poate face n doua
feluri:
- cu efort impus (vezi Figura 8-4)
- cu deformatie impusa (vezi Figura 8-3).
De obicei n stadiul de consolidare ncarcarea probei se face n tehnica cu
efort impus (? 3 ca presiune n celula si ? 1 aplicat cu ajutorul unui cadru
metalic pe care sunt plasate greutati si care reazema pe piston, sau, n cazul
unui aparat de compresiune triaxiala hidraulic, cu ajutorul unui dispozitiv
autocompensator Bishop (vezi Figura 8-4 si Figura 8-6), n timp ce, n
28

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

stadiul de forfecare ncarcarea probei se poate face fie cu deformatie


impusa, fie cu efort impus, n functie de drumul de efort impus pentru a
conduce proba de pamnt la rupere.
n stadiul de forfecare proba este supusa forfecarii pe diferite drumuri de
efort (vezi Figura 8-7).
n cazul ncercarilor cu deformatie impusa si efort masurat, aplicarea
efortului unitar vertical ? 1 se face cu ajutorul motorului presei triaxialului,
prin intermediul inelului dinamometric (vezi Figura 8-3) n timp ce efortul
unitar lateral ? 3 ramne constant pna la rupere. Ca urmare drumul de efort
parcurs de proba pna la cedare poate fi numai de tipul 1 (vezi Figura 8-7)
si face cu orizontala un unghi de 45?.
n cazul ncercarilor cu efort impus si deformatie masurata pot fi folosite
toate cele trei tipuri de drumuri de efort. Alegerea modificarilor ? ? 3 si ? ? 1
pentru a urmari drumurile de efort alese se poate face pe baza urmatoarei
scheme de calcul:
- se alege o panta a drumului de efort 1:n unde

n?

?t
?s

(8-9)
-

daca eforturile unitare ? 3 si ? 1sunt modificate cu ? ? 3 si,


respectiv, ? ? 1, atunci componenta sferica ? S si deviatorica
? T se modifica corespunzator:

?s ?

?? 1 ? ?? 3
2

(8-10)

?t ?

?? 1 ? ?? 3
2

(8-11)

folosind relatia (9.9), legatura cautata dintre ? ? 1 si ? ? 3 este :

?? 1 ? ?? 3 ?

n?1
n?1

(8-12)

29

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

t ?

? ?
2

s ?

? ?
2

Figura 8-7

De remarcat ca relatia (9-12) nu poate fi folosita pentru drumurile de efort


de tip 3, iar pentru drumurile de efort de tip 2 trebuie avut n vedere faptul
ca panta n este negativa.

Figura 8-8

8.9.2.

Mod de lucru

n cazul ncercarilor de tip CU si CD, prima etapa la care este supusa


epruveta de pamnt este etapa de consolidare.
Aceasta consta n aplicarea asupra probei de pamnt a unor eforturi
? `1c ? p`0 si ? `3c ? k 0 ?? `1c unde p0 este efortul vertical efectiv la care
30

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

epruveta de pamnt a fost supusa n teren, iar k0 este coeficientul mpingerii


laterale n stare de repaus. Efortul vertical efectiv, p0, este calculat ca suma
a produselor dintre greutatea unitara si grosimea fiecarui strat de la
suprafata terenului, pna la cota de recoltare a probei. Pentru straturile
situate deasupra nivelului apei subterane, greutatea unitara va fi egala cu
greutatea volumica la umiditatea naturala:
? ? ? s ?(1 ? n) ?(1 ? w)
(8-13)
n timp ce pentru straturile situate sub nivelul apei subterane, greutatea
unitara va fi egala cu greutatea volumica n stare imersata, cu subpresiune:
? `? (? s ? ? w ) ?(1 ? n)
(8-14)
n relatiile de mai sus s-au facut notatiile:
- n porozitatea pamntului;
- ?s greutatea specifica a scheletului solid;
- ?w greutatea specifica a apei;
- w umiditatea pamntului.
ncarcarea verticala va fi mentinuta cel putin 24 ore sau pna la stingerea
tasarii din consolidare primara. Timpul corespunzator ncheierii procesului
de consolidare primara, t100, se determina prin constructia Cassagrande.
n timpul fazei de consolidare vor fi nregistrate:
- variatia naltimii probei, ? h, masurata cu microcomparatorul, pentru
miscarea verticala a pistonului;
- variatia volumului probei, ? V, masurata cu un dispozitiv alcatuit din
doua biurete, care permite nregistrarea separata a volumelor de aer si
apa, expulzate din proba; dispozitivul va fi atasat la drenajul de la
partea superioara a probei.
Stadiul de saturare prin aplicare de back pressure, existent numai n
cazul ncercarilor de tip CU consta n nchiderea drenajului probei catre
dispozitivul cu doua biurete si conectarea probei la un dispozitiv de
presiune constanta, prin legatura de la baza probei. Dispozitivul aplica
concomitent o presiune n apa din porii probei, uBp, si o crestere egala a
presiunii exterioare din celula, ? `3c ? u Bp , astfel nct efortul efectiv pe
proba,

? `3 ? ? 3 ? u ? ? `3c ? u Bp ? u Bp ? ? `3c ? p`0 ?k 0

(8-15)

sa ramna constant.
Valoarea presiunii back pressure se ridica n trepte de cte un daN/cm2, la
fiecare treapta fiind nregistrate:
- variatia naltimii probei, ? h;
- cantitatea de apa intrata n porii probei, ? V;
31

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

Fiecare treapta trebuie mentinuta cel putin 5 ore, la fiecare jumatate de ora
fiind efectuate citiri pentru ? h si ? V. La sfrsitul fiecarei trepte de aplicare
de back pressure se testeaza parametrul Skempton, B, dupa cum urmeaza:
- se nchid toate caile de drenaj ale probei;
- se ridica presiunea din celula cu ? ? 3 (cca 0,2 daN/cm2);
- se asteapta cca 10 min.;
- se masoara presiunea apei din pori, de preferinta la capatul de sus al
probei, ? u;
- se determina parametrul B;

B?

?u
?? 3

(8-16)

daca parametru B are o valoare mai mare de 0,9 stadiul de aplicare de


back pressure poate fi considerat ncheiat; daca B ? 0,9 se aplica nca o
treapta de 1 daN/cm2 back pressure.
n cazul tuturor tipurilor de ncercari n aparatul triaxial exista stadiul de
forfecare. Epruveta de pamnt este supusa forfecarii nedrenate, cu
masurarea presiunii apei din pori, u, (ncercari CU si UU) sau forfecari
drenate, cu masurarea variatiei volumului ? V (ncercari CD), pe drumuri de
efort specifice lucrarii pentru analiza careia se efectueaza ncercarile de
laborator n aparatul triaxial.
n toate ncercarile triaxiale, pe parcursul stadiului de forfecare se masoara,
pe lnga elementele specifice precizate anterior, si variatia naltimii probei
? h.
Plecnd de la parametrii ? si a (vezi Figura 8-8), corespunzatori liniei kf
redata n sistemul de axe S? T, n care se pot reprezenta drumurile de efort,
si folosind relatiile din Figura 8-7, se determina parametrii rezistentei la
forfecare (unghiul de frecare interna, ? si coeziunea, c), specifici fiecarui tip
de ncercare.
n cadrul Laboratorului de Geotehnica si Fundatii pentru realizarea
ncercarilor triaxiale conform modului de lucru descris mai sus, se folosesc
aparate cu efort impus (Figura 8-4) respectiv cu deformatie impusa (Figura
8-3), incluse ntr-un montaj ca cel din Figura 8-6.
n Tabelul 8-3 se prezinta sintetic modul de utilizare al montajului
prezentat n Figura 8-6, n vederea realizarii tipurilor uzuale de ncercari
triaxiale.

32

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Consolidare

Saturare

Forfecare

UU

CU

2, 3, 5, 9,
10, 14

2, 3, 5, 9,
11, 12

2, 3, 5, 9,
12

CD

2, 3, 5, 9,
10, 14

2, 3, 5, 9,
10, 14

ncercari cu efort impus


(Figura 8-4 si Figura 8-6)
Robinete deschise n etapa de:

Forfecare

Saturare

ncercari cu deformatie impusa


(Figura 8-3 si Figura 8-6)
Robinete deschise n etapa de:
Consolidare

Tip de ncercare

Tabelul 8-3

2, 3, 5, 9,
12

2, 3, 5,
9, 11*,
12, 15

2, 3, 5,
9, 10,
14, 11*,
15
2, 3, 5,
9, 10,
11*, 14,
15

2, 3, 5,
9, 10,
11*, 12,
13, 15

2, 3, 5,
9, 11*,
12, 15

2, 3, 5,
9, 10,
11*, 14,
15

Notatii:
- - - lipseste etapa respectiva
- *- n cazul ncercarilor cu efort impus se fac urmatoarele precizari:
- cu dispozitivul autocompensator I (Figura 8-6) se aplica
presiunea corespunzatoare efortului unitar ? 1, iar cu
dispozitivul autocompensator III efortul unitar ? 3 (vezi Figura
8-6)
- n timpul etapei de saturare, cresterea presiunii apei din porii
probei se aplica simultan cu cresterea efortului unitar ? 3,
utiliznd dispozitivul autocompensator III (vezi Figura 8-6).
8.9.3.

Interpretarea rezultatelor

Indiferent de tipul de ncercare si metodologia experimentala folosita n


continuare se propune o tehnica de determinare a parametrilor rezistentei la
forfecare.
Se determina mai nti valorile eforturilor unitare principale n eforturi
totale si / sau efective pe parcursul drumului de efort solicitat.
33

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

n cazul ncercarii cu deformatie impusa si efort masurat se determina


urmatoarele:

??

deformatia specifica:

aria sectiunii transversale:

?H
H

(8-17)

A?

(8-18)

V ? ?V
H ? ?H
N?K
? a?
efortul unitar vertical: ? 1 ?
? ? 3 ??1 ? ?
A
? A?

(8-19)

n care:
N este forta verticala care se obtine cu relatia:

N ? P ?ci

(8-20)

n care
P este citirea pe microcomparatorul inelului dinamometric
ci este constanta de deformare a inelului dinamometric
K este masa totala a pieselor asezate pe epruveta, n kg
a este aria sectiunii transversale a pistonului, n cm2
-

deviatorul eforturilor n plan:

efortul sferic plan:

s?

t?

?1??
2

?1??
2

sau s`?

sau t `?
? `1 ? ? `3
2

? `1 ? ? `3
2

n care:

? `1 ? ? 1 ? u
? `3 ? ? 3 ? u

(8-21)
(8-22)

Cu valorile calculate si nregistrate n ANEXA 8.7, se traseaza functie de


deformatia specifica axiala ?, urmatoarele diagrame:
- efortul deviator
- raportul eforturilor principale efective
- presiunea apei din pori u indicndu-se valoarea presiunii
laterale ? 3, folosite la ruperea fiecarei epruvete
Cu ajutorul acestor diagrame se stabileste pentru fiecare epruveta momentul
cedarii, care corespunde efortului deviator maxim, sau raportului eforturilor
principale efective maxime.
Cu aceste valori se construieste cercul lui Mohr pentru fiecare proba, centru
si raza cercului lui Mohr stabilindu-se cu urmatoarele relatii:
- centrele cercurilor pentru reprezentarea n eforturi totale:
34

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

C0 ?
-

?1??
2

(8-23)

centrele cercurilor pentru reprezentarea n eforturi efective:

C `0 ?

?1??
2

? uf

(8-24)

raza cercului pentru reprezentarea n eforturi totale si efective:

r?

?1??
2

(8-25)

8.10. ANEXA 8.7 - NCERCAREA DE FORFECARE


PRIN COMPRESIUNE TRIAXIALA.
35

DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR

FORMULARE PENTRU NREGISTRAREA


DATELOR SI CALCULE

Diametrul epruvetei, cm

naltimea epruvetei H, cm

Aria transversala a
epruvetei S0 cm2

Volumul epruvetei V, cm3

Sticla de ceas nr.

Masa epruvetei umede A, g

Masa epruvetei uscate B, g

Masa sticlei de ceas C, g

10
11

A-B
Diferenta

BC
AC

Umiditatea
12

w?

A? B
?100 [%]
B?c
36

final

Epruveta 3
initial

final

initial

Denumire

final

Nr.
crt.

initial

Caracteristicile epruvetei
Epruveta 1
Epruveta 2

GEOTEHNICA MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

initial

Porozitatea
15

16

? B?C?
?? ?100 [%]
n ? ??1 ?
? ? s ?V ?
Indicele porilor e
Gradul de umiditate

17

Sr ?

? s ?w
[%]
100 ?e ??

37

final

Epruveta 3

final

Epruveta 2
initial

Denumire

Epruveta 1
final

Nr.
crt.

initial

Caracteristicile epruvetei

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

Date nregistrate n timpul determinarii


Epruveta 2
?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

Epruveta 1
Epruveta 3

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

Date nregistrate n timpul determinarii


Epruveta 2
?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

?3
[MPa]

?V
[cm3]

u
[MPa]

?H
[mm]

P[mm]

t
[min]

Epruveta 1
Epruveta 3

Capacitatea inelului dinamometric, N


Constanta inelului dinamometric, k
Aria pistonului, s
Masa pieselor pe epruveta, K .
Epruveta nr.
Date pentru exprimarea rezultatelor

N ? k ?P
[N]

? ?

?H
?100
H
[%]

?V
V
[%]

S?

V ? ?V
H ? ?H

[cm2]

?1 ?

N?K
s?
?
? ? 3 ??1 ? ?
S
? S?

Date pentru exprimarea rezultatelor

[MPa]

?1??
2
[MPa]

? `1
? `3

N ? k ?P
[N]

? ?

?H
?100
H
[%]

?V
V
[%]

S?

V ? ?V
H ? ?H

[cm2]

?1 ?

N?K
s?
?
? ? 3 ??1 ? ?
S
? S?
[MPa]

?1??
2
[MPa]

? `1
? `3

8.11. ANEXA 8.8 DIAGRAMA EFORTULUI DEVIATOR

?1??
2

MPa

? (%)

8.12. ANEXA 8.9 DIAGRAMA PRESIUNII APEI DIN PORI

u (Mpa)

? (%)

t=

8.13. ANEXA 8.10 DIAGRAMA DRUMULUI DE EFORT

8.14. ANEXA 8.11 DIAGRAMA EFORTURILOR UNITARE LA COMPRESIUNEA


TRIAXIALA

60