Sunteți pe pagina 1din 28

Malformatii cardiace congenitale

Malformatiile cardiace congenitale sunt defecte


structurale si functionale prezente la nastere, datorita
unor opriri sau anomalii in dezvoltarea embrilogica a
aparatului cardiovascular. Se accepta insa, o multitudine
de factori favorizanti, care intervin in anumite etape ale
sarcinii, izolati, sau in asociere cu determinari genetice
(in cadrul anumitor sindroame genetice: Down,
Williams, etc.):
Factorii:
1.

toxici (alcool, droguri, mediu)

2.

fizici, stress

3.

medicamentosi

4.

infectiosi (virusul rubeolei)

5.

boli ale mamei


Statistica:
-25% din totalul malformatiilor
-Incidenta: 5-10/1000 la nou nascutii vii
-Reprezinta 30-40% din totalul internarilor in unitatile
TINN

-50% din cazuri necesita corectie chirurgicala in primul


an de viata.
Clasificare:

Exista un numar mare si o varietate considerabila de


boli cardiovasculare congenitale, de complexitate si
severitate extrema. Acestea pot fi izolate, sau asociate
altor malformatii cardiace, sau extracardiace. Schematic
se impart in 4 mari categorii (care sunt expuse in detaliu
in partea speciala):
leziuni cardiace obstrctive pure
necianogene cu sunt stang-drept
cianogene cu sunt drept-stang
cianogene complexe.
Clasificarea malformatiilor cardiace congenitale:
I.

OBSTRUCTIVE PURE

1.
2.

Stenoza valvulara pulmonara


Stenoza valvulara mitrala

3.
4.
5.

Stenozele aortice (supra, sub si valvulare)


Coarctatia de aorta
Arc aortic intrerupt

II. NECIANOGENE CU SUNT STANG-DREPT


1.
2.
3.
4.
5.

Canal arterial permeabil


Defect septal atrial
Defect septal ventricular
Canal atrioventricular comun partial (ostium primum-op)
Canal atrioventricular comun complet (cavc-c)
III. CIANOGENE CU SUNT DREPT-STANG

1.
2.

Boala Fallot
Atrezie pulmonara cu DSV

3.

Atrezie pulmonara cu sept intact

4.

Atrezie tricuspidiana

5.

Boala Ebstein
IV. CIANOGENE COMPLEXE

1.

Ventricul drept cu dubla cale de ejectie

2.

Ventricul unic

3.

Transpozitie de vase mari

4.

Drenaj venos pulmonar aberant partial

5.

Drenaj venos pulmonar aberant total

6.

Trunchi arterial comun

I.OBSTRUCTIVE PURE
1.Stenoza valvulara pulmonara (SP):
Definitie: stenoza este localizata la nivel valvular; poate fi izolata (SP
simpla) sau asociata cu o varietate de anomalii cardiace complexe. SP
critica la nou nascut apare de regula pe valva pulmonara (VP) bicuspa
(doua foite in loc de trei aspectul normal).

Simptomatologie si Evolutie (neoperat):

SP critica evolueaza cu cianoza severa (albastreala), hipoxie


importanta, tahipnee, tahicardie si insuficienta cardiaca severa si
reprezinta de obicei urgenta chirurgicala

SP mai putin severa va dezvolta treptat:


hipertrofie ventriculara dreapta (cresterea in dimensiuni a
ventriculului drept (VD)

insuficienta ventriculara dreapta (decompensarea VD), in


functie de gradul si severitatea stenozei

endocardita bacteriana infecioasa, calcificari valvulare


secundare (adolescent, adult)

Indicatia si Momentul operator

Urgenta: in cazul SP critice (in momentul depistarii)

In regim cronic: incepand cu varsta de 6 luni, in functie de gradul


SP si aparitia simptomatologiei

Tratament chirurgical

Comisurotomia valvulara pulmonara in circulatie extracorporeala


(CEC), se realizeaza in conditii optime si cu risc operator scazut.

Plastie de largire a trunchiului principal al arterei pulmonare (TAP),


cu petec din material biologic, in cazurile in care SP se asociaza cu o
stenoza (ingustare) a segmentului arterei pulmonare localizata imediat
deasupra valvei pulmonare.

3.Stenozele aortice (SA)


Definitie: poate fi situata la niveluri diferite:
1.
Stenoza valvulara aortica (SVA) este determinata de sudarea
comisurilor valvulare de regula a unei valve aortice (VAo) bicuspa (cu
doua foite), dar si tricuspa; poate coexista cu diferite grade de stenoza
(hipoplazie) a inelului aortic.
2.

Stenoza supravalvulara aortica (SSA) este cauzata de o ingustare


izolata (localizata) deasupra VAo, sau de o ingustare difuza, extinsa,
tubulara a aortei ascendente.

3.

Stenoza subvalvulara aortica (SsA) este consecinta dezvoltarii


(aparitiei) unui inel fibro-muscular stenozant localizat sau a unei stenoze
difuze, exteinse (tubulare), sub VAo. Se poate asocia cu sindromul
Shone (se adauga valva mitrala in parasuta)

Simptomatologie si Evolutie (neoperata):


1.
Stenoza valvulara aortica:

SVA critica la copilul mic poate determina reducerea


semnificativa a debitului cardiac si reprezinta de regula urgenta
chirurgicala

la copilul mai mare apar o serie de simptome importante care


recomanda interventia chirurgicala: dispnee, angina, insificienta

cardiaca, sincope, moarte subita, reducerea capacitatii de adaptare la


efort, hipertrofie ventriculara stanga - VS (marirea VS)

la adolescent si adultul tanar se pate complica cu calcificari


ale valvei si inelului aortic

2.

Stenoza supravalvulara aortica: se manifesta clinic la capilul mai


mare, simptomele fiind similare cu cele prezentate la SVA, cu mentiunea
ca angina la efort este mai frecvent intalnita, datorita debutului precoce
al aterosclerozei coronariene. Se asociaza cu sindromul Williams.

3.

Stenoza subvalvulara aortica: simptomatologia este asemanatoare


cu celalalte forme de SA descriesa. In schimb evolutia stenozei si
aparitia simptomelor si a complicatiilor (insuficienta aortica, endocardita
bacteriana infecioasa, moarte subita), par sa progreseze mai rapid fata
de SVA.
Indicatia si Momentul operator
1. Stenoza valvulara aortica:
- SVA critica la nou nascut si copilul mic, constituie urgenta
chirurgicala, in momentul stabilirii diagnosticului
- la copilul mai mare cu SVA severa (gradient presional > 75
mmHg), se indica interventia chirurgicala, cu atat mai mult in prezenta
simptomatologiei si a complicatiilor
2. Stenoza supravalvulara aortica: la gradient presional maxim 50
mmHg, indiferent de varsta pacientului
3. Stenoza subvalvulara aortica:
- SsV severa: gradient presional > 100 mmHg, operatia se indica
fara intarziere
- SsV medie: gradient presional > 55 mmHg, interventia
chirurgicala se recomanda pentru a preveni dezvoltarea simptomelor si a
complicatiilor (moarte subita)
- 25 % din pacientii cu SsA semnificativa pot fi fara simptome si cu
toate acestea sa necesite operatie

Tratament chirurgical
1.

Stenoza valvulara aortica:


la copilul mic se indica comisurotomia valvulara aortica in
circulatie extracorporeala (CEC).

la copilul mare, adolescent poate intra in discutie inlocuirea


valvei native cu o proteza valvulara mecanica, sau o homogrefa.

2.

Stenoza supravalvulara aortica: se practica indepartarea inelulei


stenozant aortic si aortopalastie de largire cu petec sintetic (refacerea
diametrului normal al aortei deasupra VAo folosind un petec din materil
sintetic).

Stenoza subvalvulara aortica prin membrana concentrica


stenozanta localizata, se rezolva prin indepartarea chirurgicala a inelului
fibros, simultan cu a unei portiuni musculare din septul interventricular
ingrosat

4. Coarctatia de aorta

Definitie: coarctatia de aorta (CA) este o stenozare (ingustare), a


lumenului aortic, localizata deobicei la nivel istmic, imediat sub originea
arterei subclavie stangi. In cazuri mai rare poate fi localizata oriunde intra
toracic sau abdominal.

Se poate asocia cu sindromul Turner sau Shone (valve mitrala in


parasuta, inel mitral supravalvular, stenoza subaortica si CA)
Clasificare: la fel ca alte defecte poate aparea izolata, (ca leziune
singulara), sau (si nu de putine ori) asociata cu o varietate de anomalii
cardiace:
1. grupa I: canal arterial permeabil
2. grupa II: defect de sept atrial, sau ventricular
3. grupa III: alte anomalii cardiace complexe (ventricul unic, obstructia
caii
de iesire din ventriculul stang)
Fiziopatologie. Simptomatologie. Complicatii: CA va genera
cresterea presiunii in ventriculul stang, cu urmatoarele consecinte,
precoce si tardive:

La nou nascut si copilul mic:


1. insuficieneta cardiaca congestiva (ICC)
2. dezechilibru electrolitic
3. acidoza metabolica
4. hipertensiune arteriala secundara (HTA)
5. insuficienta respiratorie (IR)
6. insuficienta renala
7. tulburari de ritm mergand pana la fibrilatie ventriculara
8. enterocolita necrotica
Copilul mare poate fi initial asimptomatic, dar in timp dezvolta:
1. HTA in extremitatea superioara a corpului
2. claudicatie (durere in musculatura gambelor la mers) la nivelul
membrelor inferioare
3. circulatie colaterala importanta (la nivelul arterelor intercostale,
mamara,

spinale)
4. anevrism al arterelor intercostale dilatate
5. predispozitie pentru accidente vasculare cerebrale
6. endocardita bacteriana infectioasa
7. insuficienta ventriculara stanga, in stadii avansate
8. reducerea sperantei de viata pana in 35 de ani, in urma complicatiilor
descrise

Momentul operator:
1. Urgenta: la nou nascut (cu atat mai mult la prematur) si copilul mic,
care
dezvolta precoce ICC si IR (imediat dupa stabilizarea rapida a
pacientului
in terapie intensiva)
2. Electiv (in regim cronic), la copilul mai mare: in jurul varstei de 3 5
ani,
pentru a preveni aparitia simpotomatologiei si a complicatiilor

3. La momentul prezentari: la pacientul simptomatic, cu sau fara


complicatii
Indicatia chirurgicala:
1. prezenta semnelor de ICC
2. HTA semnificativa
3. o diferenta intre tensiunea arteriala masurata la membrele superioare
respectiv inferioare mai mare de 25 mm Hg
4. gradient presional sistolic peak-to-peak peste 20 mm Hg
5. aparitia complicatiilor sau a secheleor secundare
Tehnici chirurgicale:

La nou nascut si copilul mic: rezectiea (indepartarea) zonei de


coarctatie si refacerea continuitatii aortei toracice prin anastomoza
termino-terminala, (cap-la-cap), de obicei prin sutura cu fir rezorbabil

1.
2.

La copilul mai mare si adolescent se practica:


rezectia diafragmului stenozant intraluminal, urmata de
istmoplastie de largire (largirea zonei stenozante) cu petec
din material sinteteic
La adultul tanar si varsnic, datorita unor particularitati anatomice
evolutive (calcificari, anevrism de perete), intra in discutie tehnici
chirurgicale particulare cu sau fara suport circulator asistat (CEC):

1.

rezectia zonei de coarctatie si interpozitia (interpunere) unui


conduct (tub) din material sinteteic

2.

bypass (scurtcircuitarea) segmentului stenozant, prin


intermediul unei proteze (tub) sintetic

corectia lezunilor cardiace asociate (daca acestea sunt prezente)...

II. NECIANOGENE CU SUNT STANG-DREPT


1.Canal arterial permeabil
Definitie: canalul (ductul) arterial permeabil (CAP) reprezinta un
rudiment (vestigiu) din timpul vietii intrauterine, realizand o comunicare
intre artera pulmonara si aorta (sunt orientat drepta-stanga), care
scurtcircuiteaza in acest fel plamanii fatului, inca neaerati. La majoritatea
nou nascutiilor se inchide spontan in decurs de cateva ore, pana la zile
dupa nastere (cresterea CO2 determina contractia musculaturii netede
din peretele canalului arterial si inchiderea consecutive a acestuia)
Generalitati:
Poate fi intalnit fie izolat, (ca leziune unica), sau (si nu de putine ori)
asociat cu o varietate de anomalii cardiace complexe.
La nou nascut, se impune uneori, mentinerea unui canal arterial
permeabil in asa numitele malformatii congenitale complexe, duct
dependente, pentru temporizarea controlata a interventiei chirurgicale
ulterioare, in scopul scaderi semnificative a complicatiilor si a mortalitatii
postoperatorii. Acest obiectiv se realizeaza:

medicamentos: prin administrarea de Prostaglandine


vasodilatatoare

interventional: prin stentare


Fiziopatologie: in cazurile in care ramane patent, la scurt timp dupa
nastere rezistentele vasculare pulmonare scad si in consecinta suntul
prin CAP va creste si totodata se inverseaza (devine stang-drept)

Simptomatologie: persistenta suntului stang-drept determina in timp:

insuficieneta cardiaca congestiva (ICC)

insuficienta respiratore (IR), cu atat mai exprimata la prematur,


unde plamanii sunt nedezvoltati suficient (imaturi)

Complicatii (neoperat): in evolutie poate predispune la:

dezvoltarea unui anevrism de perete modificat

calcificari parietale

boala vasculara pulmonara obstructiva

endocardita bacteriana infectioasa

Momentul operator:
1.
Urgenta: la nou nascut (cu atat mai mult la prematur) si copilul mic,
care dezvolta precoce ICC si IR (dupa o prelabila stabilizare rapida in
terapie intensiva)
2.

Electiv (in regim cronic): in jurul varstei de 1an, pentru a preveni


aparitia simpotomatologiei si a complicatiilor (intru-cat un canal arterial

care este in continuare permeabil dupa varsta de 1 an, este putin


probabil sa se inchida spontan ulterior)
Conduita terapeutica:
La nou nascut si copilul mic:
1. inchiderea medicamentoasa: se administreaza Indometacin 0,1 0,2
mg/kg corp, intravenos in trei doze. Tratamentul se contraindica in
insuficienta hepatica si renala
2. inchiderea chirurgicala: daca tratamentul cu Indometacin a fost
ineficient, sau prezinta contraindicatii
La copilul mai mare cu ICC: interventia chirurgicala se impune cat mai
repede
posibil, la monentul perezentarii si depistarii in spital (imediat dupa
stabilizarea pacientului)
La adulu: CAP poate fi extrem de friabil (moale) si cu pereti calcificati, in
consecinta este dificil si riscant de inchis prin tehnici clasice (vezi mai
jos)
Tehnici chirurgicale:

la nou nascut pana la varsta adolescentului se descriu tehnici


clasice:
1.

sectiune si sutura celor doua extremitati ale ductului

2.

dubla ligatura

3.Defect septal ventricular (DSV)


Definitie: prezenta unei comunicari intre cavitatiile stangi si drepte, la
nivelul septului dintre cele doua camere inferioare ale inimii numite
ventriculi
Simptomatologie: prezenta suntului stang-drept important va determina
cresterea fluxului (debitului) de sange in plamani, avand ca si consecinta
aparitia congestiei vasculare pulmonare si a infectiilor respiratorii
frecvente si rezistente la tratament si hipertensiune arteriala pulmonara
in evolutie (HTP)
Neoperat: pot aparea o serie de complicatii importante:
1. cardiomegalie (cresterea inimii in dimensiuni)
2. aritmii atriale (tulburari de ritm)
3. embolie sistemica paradoxala (formarea si migrarea in circulatie a
unor
cheguri cu consecinte severe in functie de zona afectata)
4. endocardita bacteriana infectioasa
5. HTP semnificativa, in timp

Momentul operator: in DSV cu sunt semnificativ se recomanda


inchidere chirurgicala pana la varsta de 1 an.
Indicatia operatorie:
1. cand debitul de sunt devine semnificativ hemodinamic (Qp:Qs >
1,5:1)
2. aparitia simptomatologiei
3. prezenta complicatiilor: HTP importanta
Tratament chirurgical:
1. bandaj de artera pulmonara se practica ocazional la pacientii cu:
- simptomatologie severa
- DSV-uri multiple musculare (swiss cheese)
- complicatii (HTP semnificativa)
2. inchidere directa (prin sutura): DSV mic restrictive
3. inchidere cu petec din material sintetic, prin atriul drept (majoritatea
cazurilor)
4. corectia lezunilor cardiace asociate (daca acestea sunt prezente)

4.Canal atrioventricular comun partial (ostium


primum-op)

Definitie: reprezinta o asociere intre un DSA situat in portiunea inferioara


a septului interatrial si a despicatura in foita anterioara a valvei mitrale,
numita cleft, avand ca rezultat diferite grde de insuficienta mitrala. Se
poate asocia si cu forma completa a canalului atrioventricular (vezi mai
departe)
Fiziopatologie. Simptomatologia se manifesta mai tarziu in copilarie,
dar poate debuta si mai repede, in functie de asocierea si severitatea
insuficientei mitrale (IM)
Neoperat la timp pot aparea o serie de consecinte si complicatii:
1. cardiomegalie (cresterea cavitatiilor drepte)
2. deficit (intarziere) de crestere si dezvoltare
3. insuficienta cardiaca congestiva
4. congestie vasculara pulmonara
5. infectii respiratorii frecvente si repetate (recurente)
Momentul operator: in jurul varstei de 1-2 ani

Indicatia si tehnici chirurgicale


Corectia totala presupune:
- inchiderea cleftului VM
- repararea eventualelor insuficiente (regurgitari) valvulare mitrale
(comisuro, anuloplastie)
- inchiderea DSA tip OP cu petec din material biologic
- corectia lezunilor cardiace asociate (daca acestea sunt prezente)

5.

Canal atrioventricular comun complet (cavc-c)

Definitie: reprezinta o malformatie cardiaca complexa si consta in


prezenta unui DSV mare nerestrictiv, asociat cu un DSA tip OP, care
impreuna determina o comunicare (un defect confluent) larga in zona
inferioara a septului interatrial si lo valva atrio-ventriculara unica, cu

grade diferite de insuficenta (regurgitare) la nivelul componentei


valvulare drepte sau stangi. Se asociaza frecvent cu trisomia 21
(sindrom Down).
Clasificare: ecocardiografic se descriu doua forme importante cu
abordare chirurgicala diferite:
1. CAVC-C foma balansata: valva A-V comuna este centrata (situata)
in mod egal deasupra celor doua ventricule, care sunt la randul lor de
dimensuni comparabile
2. CAVC-C forma nebalansata: valva A-V comuna este situata
preferential deasupra unui ventricul de regula cel drept, in timp ce VS
contralateral este de obicei hipoplazic (nedezvoltat)
Fiziopatologie. Simptomatologie:
1. cardiomegalie (cresterea cavitatiilor drepte)
2. insuficienta cardiaca congestiva
3. congestie vasculara pulmonara importanta
4. hipertensiune arterial pulmonara importanta, precoce
5. dezvoltarea rapida a bolii vasculare pulmonare obstructive cu
toate
consecintele ulterioare (in jurul varstei de 1 an)
La pacienti cu sindrom Down, se pot asocial obstructii la nivelul cailor
aeriene superioare si sau hipoplazie pulmonara, factori de risc care
determina printre altele cresterea rezistentelor vasculare pulmonare.
Aceste particularitati modifica indicatia si momentul operator (intre 3-6
luni) si determina in acelasi timp aparitia unor particularitatii evolutive,
riscuri si complicatii suplimentare intra, dar mai ales postoperator si
prelungirea duratei de spitalizare in terepie intensiva

Momentul operator: 5-6 luni, (3-6 luni in asociere cu sindrom Down)


Indicatia si tehnici chirurgicale
1. Corectia totala este complexa, se adreseaza formei balansate si
consta in:
- inchiderea cleftului VM
- inchiderea DSV cu petec din material sinteteic
- crearea a doua inele, respectiv a doua valve (mitrala si
tricuspida) separate
- repararea eventualelor insuficiente (regurgitari) la nivelul
componentei valvulare drepte sau stangi
- inchiderea DSA tip OP cu petec din material biologic (vezi
anterior)
- corectia lezunilor cardiace asociate (daca acestea sunt
prezente)

2. Paliative (operatii intermediare, partiale):


- bandajul arterei pulmonare: indicatie rara in cazurile severe, la
care corectia totala este contraindicata (VD hipoplazic); se contraindica
la pacientii cu insuficienta mitrala
- operatia Fontan in CAVC-C forma nebalansata (vezi operatia
Fontan)

III. CIANOGENE CU SUNT DREPT-STANG


1.Boala Fallot
Definitie: Tetralogia Fallot (TF), are la baza o deplasare anterioara a
septului infundibular, care determina hipoplazia (ingustare) caii de iesire
(ejectie) din ventriculul drept (CEVD), in grade diferite, mergand de la
usoara/moderata, pana la severa, sau atrezie (lipsa) totala. Se poate
asocia cu alte anomalii cardiace:
1. defect septal ventricular (DSV)
2. defect septal atrial
3. canal arterial permeabil (CAP)
4. absenta valvei pulmonare
5. canal atrioventricular comun complet
6. anomalii de origine si traiect ale arterelor coronare

Fiziopatologie: presiunea in ventriculul drept (VD), prin DSV-ul mare,


este egala cu cea din ventriculul stang (cu alte cuvinte este sistemica). In
functie de gradul stenozei CEVD se descriu:
1.
Fallot roz (tegumente normal colorate, la care CEVD este
usor/moderat ingustata, care poate evolua asemanator cu un DSV, cu
incarcare variabila a circulatiei pulmonare si simptomatologie de
insuficienta cardiaca congestiva (ICC)
2.

Fallot cianotic (albastru), cu stenoza semnificativa a CEVD si sunt


drept-stang important, care se manifesta cu hipoxemie (desaturare)
severa (Sat. O2=70 80%)

Simptomatologie. Complicatii: ca urmare se descriu o serie de


simptome si complicatii in diferite etape de crestere ale copilului, in

functie de severitatea si gradului de stenozare (ingustare) a CEVD, de


permeabilitatii canalului arterial (CAP), sau de aparitia in timp a unor
colaterale aorto-polmonare (CA) compensatorii:
La nou nascut si copilul mic, simptomatologia apare precoce o data cu
inchiderea spontana a CAP:
1. hipoxie, la repaus, accentuata la efort
2. cianoza (albastrala) accentuata, a buzelor si extremitatilor
3. insuficienta respiratorie acuta severa
4. insuficienta ventriculara dreapta (IVD)
La copilul mai mare, siptomele sunt asemanatoare; se adauga in plus
asa
numitele crize hipoxice, care reprezinta un indicator de severitate si de
agravare a bolii:
1. crize hipoxice (de albastreala) evolueaza cu:
- agitatie, iritabilitate
- hiperpnee
- cianoza (albastreala) exprimata
- sincope
- decompensare severa, pot duce la deces
2. hipoxie, la repaus, accentuata la efort
3. insuficienta VD
4. hipocratism digital
5. policitemie (cu cresterea hematocritului) compensatorie importanta,
care
poate predispune la complicatii trombotice.

Momentul operator. Indicatia chirurgicala:


1. Urgenta: la nou nascut (cu atat mai mult la prematur) si copilul
mic, care
dezvolta precoce IVD si IR (imediat dupa stabilizarea rapida a
pacientului
in terapie intensiva)
2. Electiv (in regim cronic), la copilul mai mare, se practica corectia
totala
incepand cu varsta de 5 6 luni; aparitia crizelor hipoxice vor urgenta
indicatia si decizia chirurgicala
Tehnici chirurgicale: se urmareste indepartarea stenozei din CEVD si
imbunatatirea oxigenarii sangelui
La nou nascut si copilul mic (pana in 3 luni) se indica o interventie
paliativa temporare si anume sunt sistemico-pulmonar tip BlalockTaussig (B-T)modificat, in vederea pregatirii corectiei totale ulterioare:

La copilul mai mare peste 5 6 luni se practica corectia chirurgicala:


1. rezectia modelanta musculara infundibulara (se indeparteaza o parte
din
musculatura ingrosata a VD), fig. B
2. inchidere DSV cu petec sintetic, fig. C
3. largirea CEVD se realizeaza prin mai multe tehnici in functie de
aspectul
anatomic:

infundibuloplastie de largire prelungita transanular (cu sacrificarea


inelului si a valvei pulmonare -VP), si pe trunchiul arterial pulmonar (TAP)
cu petec biologic, fig. D

infundibuloplastie de largire, comisurotomie VP, plastie de


largire a TAP (cu pastrarea VP functionale)

in unele cazuri (copil peste 4 - 5 ani), se poate opta pentru un


conduct valvulat de tip xenogrefa, sau homogrefa (de preferat), montat
intre VD si bifurcatia AP
corectia lezunilor cardiace asociate (daca acestea sunt prezente)

Indicatia momentul operator si conduita terapeutica

Unele afectiuni impun abordare chirurgicala imediata in primele ore, sau


zile de viata si sunt considerate urgente chirurgicale, in timp ce altele
necesita urmarire de specialitate si interventie opertorie in regim cronic,
la momentul considerat optim pentru pacient.

Exista doua categorii principale de interventii chirurgicale:


1. In primul rand corectia completa, totala (anatomica, fiziologica), care
se adreseaza majoritatii MCC. Aceasta efectuata la timp si corect, cu
indicatii precise aduce beneficii maxime. In consecinta pacientul este
considerat complet vindecat chirurgical, cu evolutie ulerioara precoce si
la distanta normala, asemantoare cu a unui copil sanatos de aceeasi
varsta, perfect reancorat intru-un regim de viata obisnuit.
2. A doua categorie este reprezentata de interventiile palliative
(intermediare, provizorii, de etapa, solutii de moment), care la randul lor
pot fi etape pregatitoare pentru o viitoare corectie totala (situatia optima).
Pentru un numar relative mic de CC, dar de complexitate mare, ele
reprezinta din pacate singura optiune chirurgicala. La acesti pacienti,
leziunile anatomice cardiace sunt atat de severe, incat nu vor beneficia
vreodata de o corectie fiziologica. Scopul lor este de a amliora si de a
imbunatati vremelnic conditia generala a copilului.
Fiecare MCC trebuie considerate ca o entitate aparte. Momentul
operator este specific, precis si indicatia chirurgicala este stabilita de
echipa formata din chirurg, anestezist, pe baza diagnosticului sustinut de
cardiologul pediatru. Complexitatea afectiunii, varsta, sau greutatea mica
nu reprezinta contraindicatii operatorii.
De aceea recomandarea noastra ar fi ca in momentul suspiciunii, sau a
diagnosticului de CC, pacientul sa fie indrumat spre un centru de
chirurgie cardiaca pediatrica de specialitate, cu scopul de a evitat riscul
temporizarii nejustificate si inutile, care sa duca in final la pierderea
momentului potrivit pentru operatie. In acest scop s-ar impune un
program riguros, unitar multidisciplinar si coordonat, de preventie,
depistare, diagnostic, tratament chirurgical si/sau interventional si
dispensarizare a pacientiilor cu MCC. Astfel se preconizeaza ca pe
termen mediu, lung sa asistam la o reducere a incidentei CC, raportat la
numarul de nasteri.