Universitatea Tehnica de Constructii

Bucuresti
Inginerie Structurala

Executia cosurilor de fum

Student: Chera Simona Liliana

Anul II M Gr 2

Notiuni generale:
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de
caramida, beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera
la mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata
tirajul necesar arderii.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul
secolului trecut. Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton
simplu, carora le-au luat locul incetul cu incetul, datorita avantajelor pe
care le prezentau fata de acestea. Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida,
fiind tinuta in loc de lipsa unui sistem unitar de calcul a modului nesigur
de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita dificultatilor de
executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg
pentru cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general
tronconica a continuat sa constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale
larga a executarii cosurilor de fum in acest sistem.
Printre constructorii care au adus elemente originale in realizarea
unui schelet potrivt pentru cosurile de fum monolite si prefabricate,
trebuie mentionati inginerii Lupescu si Soru, ale caror tipuri aparute au
fost apreciate in literatura tehnica si se gasesc in primele carti tiparite
despre cosuri de beton armat si in revistele europene de specialitate.
In diferite tari, au fost alcatuite norme tehnologice pentru
executarea pe scara industriala a cosurilor de fum din beton armat, pana
la inaltimi care depasesc 100 m.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate
din beton armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton turnat la
fata locului, armate si ele, care completeaza scheletul de rezistenta,
pentru a rezista la eforturile care apar. Aceste cosuri prezinta avantajul
unei executii facile, care duce la o scadere a costului manoperei si o
sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar un utilaj costisitor.
In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele
de zidarie de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de
zidarie cer grosimi mari de pereti, devin prea grele si necesita fundatii
costisitoare, care incarca foarte puternic terenul de fundatie. Un
dezavantaj suplimentar al cosurilor de caramida este ca dau fisuri si din
aceasta cauza trebuie prevazute legaturi suplimentare metalice orizontale
si uneori verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune
rezistente la toate solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in
consecinta au greutati totale mai mici decat cosurile de caramida, si cer
fundatii mai usoare. In schimb ele sunt constructii delicate, care cer o
atentie sporita, atat in proiectare cat si in executie. Cosurile din beton
armat se racesc mai repede decat cele din caramida sau beton nearmat,
care au grosimi mult mai mari.

Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie

mai mare, ceea ce impune la executie anumite precautii suplimentare.

Alcatuirea cosurilor de fum:

a. Cosuri monolite:
Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente peretii cu
grosimea de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund
canalele de fum. Ele se armeaza atat orizontal, cat si vertical. Cosurile se
armeaza in general dublu: o serie de armaturi exterioare si o serie de
armaturi interioare. Se utilizeaza armaturi de 8 16 mm diametru cu
distante de 10 20 cm. Numai la cosurile foarte inalte, la partea inferioara
sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm.
Armaturile cele mai solicitate sunt cele orizontale asezate in
exterior; acestea au rolul de a rezista tendintei de fisurare, ce apare din
cauza dilatarii termice. (Fig. 1)
Armaturile verticale au o importanta redusa, jucand rolul unor
armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau momente
incovoietoare care sa provoace intinderi in beton.
La cosurile inalte, la partea inferioara apar eforturi de intindere
importante din cauza momentului incovoietor provocat de vant si
cutremure. La aceste cosuri, armaturile joaca un rol important; ele preiau
toate eforturile verticale de intindere. Din aceasta cauza la cosurile mai
inalte de 60 m, armaturile verticale devin importante si se da o mare
atentie dimensionarii, asezarii lor si in special innadirilor de armaturi, care
nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat pe inaltimea cosului.
Betonul se executa de clase ridicate, peste C16/20 cu o
granulometrie ingrijita, cu granule de maxim 30 mm. Executarea
betonului se face prin vibrarem utilizand un beton vartos, vibrat, sau un
beton plastic, cu o raspandire medie de 48 50, in cazul in care nu se
dispune de instalatie de vibratie.

Fig 1. Cos de fum turnat monolit;

b. Cosuri prefabricate
Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea
cosuri. In cele ce urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite.
In figura 2 sunt reprezentate unele dintre cele mai vechi tipuri.
Piesele prefabricate sunt astfel create, incat sa prinda intre ele samburi de
beton armat turnat la montarea prefabricatelor si care asigura stabilitatea
necesara la sarcinile verticale si orizontale. Acest sistem este
recomandabil pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m.
Diferitele sisteme intrebuintate in trecut sunt indicate in figura 2,
a,b,c,d,e. Sistemul din figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de
beton turnat odata cu montarea:

Fig 2. Elemente prefabricate pentru cosurile de fum;

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri si pana la

60 m, deoarece elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea
prefabricatului, nu poate capata dimensiuni prea mari. Avantajul mare pe
care il prezinta este ca dau in exterior o forma perfect circulara sau
poligonala, ceea ce da imbunatatiri in comportarea la actiunea vantului.
Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig.
3 si Fig. 4. Tipul din figura 3 reprezinta un sistem care a fost mult folosit in
trecut. Elementul principal de rezistenta este un cadru spatial alcatuit din
stalpi vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se aseaza boltarii
prefabricati ai cosului. Sistemul este parasit si inlocuit cu boltari care prin
alcatuirea lor formeaza insasi cofrajul portiunii care urmeaza a fi turnata,
fara a o obliga in acelasi timp sa aiba numai grosimea boltarilor. Se ajunge
astfel la cosurile in clavouri.

Fig 3 Elemente prefabricate cu

fum
stalpi turnati monolit

Fig 4. Clavouri la cosuri de

Asemenea tipuri sunt cele din figura 4 cu care s-au realizat cosuri de
peste 100 m inaltime, dand rezultate foarte bune si care realizeaza acelasi
sistem de rezistenta ca cel din figura 3. Pentru reducerea greutatii pieselor
prefabricate de la partea de jos a cosului, care
sunt mai grele decat restul, poate fi folosit un sistem in care piesele
prefabricate sa aiba lungimea pe jumatate cat distanta intre doi stalpi. Un
capat al fiecarei piese formeaza o nervura de rezistenta, iar celalalt capat
realizeaza legatura intre boltari.

Fig 5. Cos de fum in clavouri;

Executia cosurilor de fum:

Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este
foarte costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct ececutia cofrajelor
alunecatoare, dezvoltarea cosurilor de beton armat turnat monolit a fost
tinuta in loc, fiind preferate cosurile de zidarie, care folosesc schele
interioare.
Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor
apropiindu-se mult de cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea
singura, cel mai simplu prefabricat.
In umtimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor
alunecatoare, care nu reazema pe schela, ci pe partea de cos executata in
prealabil, suprimandu-se astfel complet schela exterioara si reducandu-se
instalatia interioara la un bob pentru transportul betonului si a diferitelor
materiale.
Dezvoltarea cofrajelor glisante a fost mult impiedicata de fructul care
se da cosurilor. Desi folosirea lor a fost posibila la inceput, numai la cosuri
cilindrice, astazi exista cofraje refolosibile metalice, similare celor glisante si
care pot realiza fructul dorit.

a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice

Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ 1,00 1,20 m
inaltime, intre care se toarna peretii de beton. Cei 2 cilindri sunt
suspendati de o serie de cadre de lemn prin care trec niste vinciuri de o
forma speciala. Aceste vinciuri reazema pe betonul peretilor, prin
intermediul unei armaturi verticale, alcatuita din vergele groase de 25
30 mm, care iese din beton in sus. Platforma de lucru reazema tot pe
cilindri de cofraje. (Fig. 6) :

Fig 6. Cofraje alunecatoare pentru executarea cosurilor;

Piesele principale sunt vinciurile amintite. Acestea sunt tevi filetate

la exterior prin care sunt trecute armaturile verticale care se numesc
djecuri si se lasa cam din metru in metru. La partea lor de jos, se
monteaza o piesa independenta, care se fixeaza strans de djecuri, astfel
incat formeaza un opritor pentru teava filetata. Peste teava se aseaza o
piulita puternica de care este legatcadrul care sustine tot cofrajul si
platforma, iar la partea superioara, de teava, se fixeaza o parghie care o
poate roti. Prin rotire, teava filetata capata o miscare de inaintare, care
insa nu este permisa de piesa de fixare. Asa fiind, ea ramane pe loc si
ceea ce avanseaza este piulita cu tot cadrul agatat de ea.
In acest mod cofrajul se ridica. Lucratorii rotesc pe rand fiecare vinci
un sfert de tura, astfel incat platforma se ridica uniform. Pentru ca, prin
rotirea in acelasi sens a vinciurilor, cofrajul sa nu sufere o torsiune,
jumatate din vinciuri au rotirea la stanga si jumatate la dreapta. Dupa ce
piulita a parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in sens invers pana ce
piulita ajunge din nou la partea inferioara a filetului. Cum aceasta operatie
se face pe rand la fiecare vinci in momentul respectiv platforma si
cofrajul reazema pe celelalte vinciuri si nu se da jos. Apoi presa de fixare
se muta mai sus, se fixeaza pe djec, teava este invartita in continuare in
piulita sa si astfel cofrajul iniainteaza, intrucat teava nu poate avansa fiind
oprita de presa de fixare. Viteza unui asemenea cofraj poate atinge 2 3
m pe zi, in functie de viteza de intarire a betonului si modul de organizare
al lucrului.
b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice :
In interiorul cosului se face o schel din panouri prefabricate. Cofrajul
cosului este de data aceasta metalic. Se foloseste o camasa exterioara si
una interioara, intre care se toarna peretii de beton. Cele doua camasi
inalte cam de 2,5 m sunt formate din panouri dreptunghiulare si panouri
trapezoidale, care dau forma tronconica dorita cosului si sunt atarnate de
schela interioara prin palane care le pot trage in sus.
Panourile care formeaza camasa, au joantele intarite prin corniere
care permit legarea lor intre ele prin buloane. Panourile de capat nu
asemenea corniere la joanta comuna si prin aceasta permit un joc al
diametrului camasii, obtinut prin suprapunerea celor doua capete de tabla
ale panourilor. Pe masura ce, odata cu inaltimea, diametrul cosului scade,
cele doua capete se suprapun tot mai mult si apoi, incet, incet, se elimina
cate un panou dreptunghiular. Daca trebuie modificata pe drum
conicitatea cosului, se elimina un panou trapezoidal sau se introduce un
panou de tip special.
Dupa ce se toarna un tronson de cos intr-un astfel de cofraj,
buloanele acestuia se slabesc si camasa este trasa in sus tot cu ajutorul
palanelor, agatate de schela interioara, care se inalta odata cu cosul si
inaintea lui. Apoi se strang din nou buloanele si se fac petrecerile cerute
de fructul cosului. (Fig.7)

Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv platforma respectiva se imbraca intr-o

baraca, astfel incat operatia de betonare poate continua si iarna.
Principala preocupare in timpul executiei cosurilor trebuie sa fie
mentinerea verticalitatii cosului. Aceasta verticalitate se controleaza
mereu atat cu firul cu plumb cat si cu ajutorul aparatelor topografice de
precizie.
Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de la axul teoretic al
cosului se observa imediat, iar aspectul cosului lasa de dorit.

Fig 7. Cofraje reutilizabile pentru cosuri tronconice;

Axul cosului se materializeaza printr-un reper metalic, care se
aseaza in centrul fundatiei cosului de fum. Din acest punct se verifica
incontinuu verticalitatea cosului si circumferinta respectiva. Pentru ca
schela interioara sa poata rezema in conditii bune se recomanda ca
eventualele plansee sau pereti despartitoride la baza cosului sa se
execute dupa terminarea cosului intreg. Cum s-a aratat, tronconicitatea
cosului se realizeaza punand alaturi de panouri dreptunghiulare, panouri
trapezoidale, iar micsorarea diametrului cosului se realizeaza scotand

rand pe rand panourile dreptunghiulare. Acest lucru trebuie prevazut in

proiect, aratandu-se exact panoul ce se scoate si in ce punct anume.
Proiectul unui cos de fum de beton armat are ca piesa obligatorie si
proiectul procedeului de constructie cu detaliile necesare, fara de care
construirea lui nu este posibila.
Consolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica,
se executa facand camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in
timp ce camasa exterioara se face dintr-un singur tronson de circa 2,5 m
inaltime. Printr-o inclinare favorabila a tronsonului superior, se pot realiza
consolele dorite (Fig. 8) In figura 8 este aratat modul de turnare al varfului
cosului.

Fig 8. Console si varfuri de cosuri;

Pentru realizarea golurilor cerute de canalul de fum, vizitare, etc.
se introduc cofrajele care marcheaza golul intre cele doua camasi ale
peretilor.
In sfarsit pentru introducerea scarii exterioare de vizitare, se lasa
goluri sau se prevad piese metalice adecvate in peretii de beton.
Trebuie adaugat ca, atat in cazul cofrajelor glisante cilindrice, cat si
in cazul cofrajelor tronconice, de platforma de lucru atarna la exteriorul si
interiorul cosului niste schele, care permit sa se finiseze peretii atat in
interior cat si in exterior.
Trebuie evitata tencuirea exterioara a cosului. Din cofraje metalice
sau de lemn, date cu rindea si bine incheiate la rosturi, betonul are un
aspect mai placut decat o tencuiala superficiala si este mult mai rezistent.

Toata atentia trebuie data ca betonul sa fie realizat cat mai uniform si
omogen si sa nu apara vizibile rosturile de lucru.
c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate:
Din elemente prefabricate se executa cosuri care au faza vazuta
gata finisata din prefabricate si cer cel mult o rostuire in exteriorul cosului.
Prefabricatele se executa de preferinta in cofraje metalice, pe mese
vibrante. Executia in cofraje de lemn, fara vibrare, nu aduce economii
insemnate si in schimb se realizeaza o calitate de beton mult mai
inferioara. Se va utiliza un beton B200 B300.
Grosimea pieselor prefabricate se face de obicei in functie de
calitatea ce poate fi asigurata in executie; la cofraje metalice, cel putin 4
cm, iar la cele din lemn, cel putin 6 cm.
Piesele prefabricate se fac cu greutatea in functie de utilajul
disponibil; este recomandabil insa ca aceste piese sa fie mai usoare de
200 kg ceea ce permite executia cu un utilaj putin costisitor.
Cand lucrarile se fac cu clavouri, inaltimea acestora se ia de 20 30
cm.
Mortarul de inzidire al prefabricatelor se va face puternic, va avea
cel putin rezistenta de 200 kg/cm2 si o granulometrie studiata, nisipul fiin
gruntos si asortat cu granule pana la 7 mm dimensiune maxima.
Cantitatea de ciment prevazuta este de 500 600 kg la metru cub de
nisip.
Pentru mortare se instaleaza in centrul cosului un bob de ridicare.
Montarea este rapida. La un cos de 3 4 m diametru o echipa alcatuita
din sef montor, un fierar si 5 muncitori, la o inaltime de 60 80 m de la teren,
poate monta pe zi 1,20 2,00 m de cos, lucrand la montaj 6 ore pe zi.

BIBLIOGRAFIE
1.Constructii Industriale Speciale din Beton Armat;
Autori: O. Mirsu;
R.Friedrich;
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti;
2.Betonul Armat-Constructii Industriale;
Autori: Mihail D. Hangan;
Editura Tehnica Bucuresti(1958);
3.Constructii din Beton Armat;
Autori:A. Mihul;
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti;