Coreea de Sud este o tara dezvoltata ce a cunoscut una dintre cele mai rapide

cresteri economice in perioada 1960-1990.

Povestea Coreei de Sud este precum cea a psrii Phoenix. n anii 50, ntr-un raport
naintat Casei Albe de generalii americani reiese ca, din ceea ce devenise atunci
Coreea de Sud, la ncheierea rzboiului din peninsul, va fi nevoie de 100 de ani
pentru ca sudul s i revin economic. Se pare ca s-au nelat deoarece Sudcoreenilor le-a trebuit doar cteva decenii pentru a-si redresa economia. Dintr-o ar
n ruine, una din cele mai srace din statele nscrise la Naiunile Unite n acea vreme,
Coreea de Sud a ajuns a 13-a putere economic a lumii i o ar cu un cuvnt tot mai
greu n jocurile mondiale. Seulul, capitala rii, s-a transformat dintr-un ora aproape
ters de pe faa Pamntului de armata comunist n a doua aglomeraie urban i al
aselea ora ca pondere economic din lume. El este mereu plasat intre primele 10
orase comerciale si financiare de catre Forbes si Mastercard, depasind la acest
capitol, orase precum Paris sau L.A. In Seul, pn i o banal toalet dispune de
comenzi electronice, spre suprinderea strinilor, iar totul funcioneaz dup o
punctualitate i organizare riguroas.
Aceasta crestere economica a fost un rezultat al economie orietate spre export si al
unui extem de bine pregatite forte de munca, Coreea de Sud devenind cunoscut in
timp sub pseudonimul de tigrul sau dragonul Asiei, alturi de ceilali tigri/dragoni
asiatici: Taiwan, Singapore i Hong-Kong. Cu o populaie activ de 24,2 milioane de
locuitori i un PIB de peste 1.000 de miliarde de dolari n 2014, economia
Republicii Coreea ocup poziia a patra n Asia (dup China, Japonia i India) i locul
13 n lume. De asemenea, se stie ca un sud-coreean lucreaz, n medie, 2.200 de
ore pe an, cu 50% mai mult dect nemii sau olandezii. Reacia lor la criza din 2008 a
fost pur i simplu s munceasc i mai mult. n timpul perioadei de revenire din 20092010, Coreea de Sud a nregistrat a doua cea mai mare cretere a orelor de munc,
dup Taiwan.
Boom-ul Coreei de Sud a nceput odat cu terminarea rzboiului coreean (1953), sub
conducerea unor leaderi, care dei se opuneau vehement comunismului, au condus
ara i au generat cretere economic, urmnd un model autoritar, cu puternice
influene dictatoriale. Mai precis caracterul democratic al economiei are la baz o
dictatur de dezvoltare, a crei putere rezid n uniunea afacerilor de familie ce
controleaz piaa i economia Coreei.
Cheia succesului Coreei de Sud este comerul exterior, care a crescut enorm ncepnd
din
anii 60. Cresterea exporturilor Republicii Coreea a dus la suferin a statelor vecine,
cauz
a
crizei economice de la sfritul anului 1997. n decembrie,acela i an, F.M.I. a fost de
acord
s
ofere 57 miliarde Coreei de Sud pentru restructurarea economiei. Multiplele ajutoare

de miliarde de dolari primite din partea SUA, ct i implicarea F.M.I. n politica de

reformare a statului n 1998 (n timpul Crizei asiatice), i-au permis Coreei de Sud,
care in 1960 era una dintre cele mai srace tari din lume, la acelai nivel cu rile din
Africa, ca la sfritul lui 2013, sa fie aproape la fel de bogata precum media UE: PIB
pe cap de locuitor se ridica la 32.700 de dolari, comparativ cu cel de 35,849 de dolari
la nivelul UE. De asemenea, Venitul National Brut a crescut de la 8.600$ pe cap de
locuitor in 1990 la 33.440$ in 2013.
In 2009, Coreea de Sud a depasit Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
Rusia si Canada in ceea ce priveste exporturile. Aceasta tara reprez. Principalul
parterner economic al Chinei si Japoniei, al saptelea al SUA si al optulea al UE.
Totodata, Fiind o ar srac n resurse, liderii Coreei i-au dat seama c singura
cale de cretere economic o reprezint tehnologia de vrf. Din anul 2000, inovaia a
fost un domeniu strategic pentru coreeni. Astzi, Coreea de Sud este principalul
productor de ecrane LCD sau display plasma i semiconductoare pentru memorii,
este a doua ar constructoare de nave maritime din lume i al 5-a ca producie de
telefoane mobile, automobile i oel.
?Marile companii sunt conduse de chaebol, care nseamn n limaba coreean un
grup mare cu muli bani, ele sunt structura de rezisten a economiei sud coreene.
Dei sunt privii ca salvatorii Coreei de Sud, de ctre Occident i guvernul coreean
datorit evitrii recesiunii crizei din 2007 coreeni de rnd, vd n companiile
chaebol-ului un megaimperiu de familie i dumanul public numrul unu. Din
categoria chaebol-urilor fac parte i companiile Samsung i LG Electronics.
Fondatorul companiei Samsung, Byung-Chull Lee a nceput n anul 1938 de la
producerea mncrii din pete, mai trziu produse cosmetice i textile, iar n ani 70
se bazeaz pe producia de electrocasnice i tehnologie, astfel reuind s se impun
puternic n faa multor companii, ba chiar s depeasc prin tehnologia nalt pe ali
competitori pe piaa mondial.
Guvernul investeste insa s in industria roboticii si are in plan sa dezvolte si alte
sectoare, precum serviciile financiare, biotehnologia si industria aerospatiala.
Recentele cercetari in genetica si clonare au atras atentia prin primul caine clonat
Snuppy- si prin clonarea a doua femele apartinand unei specii pe cale de disparitie
de lupi, la Universitatea Nationala din Seul in 2007.
In ceea ce priveste structura locurilor de munca, in Coreea de Sud s-au petrecut
schimbari remarcabile de la inceputul industrializarii, in anii 1960. Atunci, muncitorii
din sectorul agricol, forestier, pisicicol reprezentau 63% din totalul fortei de munca.
Remarcabil este faptul ca pana in 2008 acest sector, primar a scazut la 7.2%. La
polul opus, sectorul serviciilor a crescut de la 28.3% in 1960, la 75.4% in acelasi an2008. n jur de 21% este teren arabil; agricultura aducnd 10% din venitul na ional.
Orezul
este

principala plant cultivat vara. Grul, orzul, porumbul, cartofii i cartofii dulci se
planteaz
n sezonul uscat. Producia de orez a Coreei de Sud, printre cele mai mari din lume
este
obinut datorit fertilizrii intensive, a irigaiilor, a mecanizrii plus nc un sistem
puternic
de cooperative. Alimentele, incluznd carnea, sunt importate n cantit i mari. Se mai
cultiv:
soia, bumbac, tutun, ginseng i se cresc porcine, caprine i viermi de mtase. Pe tele,
o
parte
tradiional din dieta coreean, se pescuiete cel mai mult n Marea Japoniei. Din
anii
50
producia de pete a crescut semnificativ, Coreea de Sud fiind pe locul III (dup
Japonia
i
China) n Asia la producia de pete. Pdurile ocup n jur de 66% din suprafa a
total
trii.
Defriri intensive au nceput de curnd.
In concluzie, Coreea de Sud este o tara care a reusit sa isi revitalizeze
economia intr-un timp foarte scurt, datorita politicilor guvernamentale,
ajutoarelor oferite de SUA si FMI, dar si a cresterii duratei medii de munca la
nivel de locuitori. Exporturile si axarea pe producerea tehnologiilor de varf au
avut un alt rol benefic, ce au condus la ceea ce muli numesc astazi Miracolul de
pe Fluviul Han sau unul din misterele economice ale scolului trecut.

http://www.digi24.ro/Emisiuni/Digi24/Pasaport+Diplomatic/Secvente+emisiune/Ta
ra+diminetilor+linistite Publicat 20:11 23.06.12 10.03.2015
http://geopolitics.ro/coreea-de-sud-pendulul-dintre-democratie-si-plutocratie/
10.03.2015
http://www.scribd.com/doc/25235166/Coreea-de-Sud#scribd 10.03.2015
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/coreea-sud-sablon-succes1_50ba036f7c42d5a663afdba2/index.html. 10.03.2015
Paul Ciobanu, http://www.evz.ro/coreea-de-sud-miracolul-orientului-indepartat1035722.html 10.03.2015
http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union 10.03.2015
http://en.wikipedia.org/wiki/South_Korea, 10.03.2015
http://www.kccro.ro/ro/date-importante-despre-coreea, 14.03.2015