Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. GENUL EPIC
Etapa formativ-ameliorativă:
În această etapă , la clasa de control lecţiile ce aveau ca subiect
un text epic s-au desfăşurat în mod obişnuit, iar la clasa experimentală
s-a lucrat intens textul epic, s-a folosit în mod creator lectura
explicativă şi alte metode activ-participative, jocuri didactice, metode
moderne, interactive care să asigure o învăţare eficientă şi un progres
real al nivelului cunoştinţelor.
La lecţiile de literatură în care se studia un text epic, indiferent
de specia căreia îi aparţinea, am aplicat teste de evaluare formativă în
mod periodic, la majoritatea textelor studiate şi la alte texte epice, din
afara manualului, pe care le studiasem anterior cu elevii, folosind în
mod creator lectura explicativă şi alte metode activ-participative.
Aceste texte şi rezultatele lor mi-au permis cunoaşterea imediată
a greşelilor, a dificultăţilor de învăţare ale elevilor, îndreptarea şi
eliminarea lor din mers prin îmbunătăţirea demersului metodic şi a
calităţii metodologiei aplicate.
Etapa finală:
În această etapă am propus celor două eşantioane (clasa de
control şi clasa experimentală) acelaşi test de evaluare sumativă aplicat
în condiţii similare; am înregistrat şi prelucrat rezultatele obţinute în
vederea confirmării sau infirmării progresului prin raportarea la testul
iniţial şi la obiectivele stabilite în desfăşurarea cercetării.
Concluzii:
În etapa de evaluare finală a nivelului de dezvoltare a
capacităţilor elevilor de receptare a textului epic, de lucru individual în
analiza acestui tip de text, rezultatele au indicat o creştere
semnificativă la clasa experimentală.
Dacă rezultatele iniţiale evidenţiau doar un procent de 72,72%
pentru clasa experimentală şi 74,48% pentru clasa de control de
realizare a sarcinilor de lucru pentru receptarea optimă a textului epic,
rezultatele finale indică o creştere la 82,72% pentru eşantionul
experimental şi, respectiv, 80,00% pentru eşantionul de control.
Comparând rezultatele la probele date, se constată că
performanţele elevilor clasei experimentale sunt superioare celor ale
elevilor clasei de control, care la începutul perioadei aveau aproximativ
acelaşi nivel de pregătire în ceea ce priveşte receptarea textului epic.
Lucrul acesta dovedeşte faptul că aplicând în activitatea
instructiv-educativă un demers metodic bazat pe folosirea în mod
creator a lecturii explicative în ceea ce priveşte receptarea textului
epic în şcoala primară, folosirea unui complex de metode activ-
participative şi interactive precum şi aplicarea intensivă a unui set de
teste formative specifice fiecărei specii a genului epic, se vor obţine
progrese reale în ceea ce priveşte capacitatea micilor şcolari de a
recepta eficient şi corect mesajul fiecărui text în parte şi le va fi un
real ajutor în munca viitoare cu textul, la ciclul gimnazial şi liceal.
Dramatizarea
Compoziţii proprii pe baza textelor studiate: rezumat, povestire,
schimbarea finalului, apariţia de noi personaje, caracterizare de
personaje
Surprinderea în desene a evenimentelor şi a personajelor din
texte
Crearea de situaţii-problemă
Ghidul de învăţare
Ghidul de învăţare este un procedeu de învăţare
semidirijată / pe grupe mici, având la bază un set de întrebări/cerinţe
care conduc la înţelegerea şi valorificarea ideilor unui text literar.
Ghidul de învăţare trebuie conceput în aşa fel încât formularea
răspunsurilor/rezolvarea cerinţelor să determine studierea atentă a
textului, să conducă la efectuarea unor operaţii de analiză, sinteză,
comparare, evaluare, să solicite activităţi de reflecţie individuală/în grup
asupra faptelor prezentate.
Etape ale aplicării ghidului de învăţare:
Prezentarea titlului textului şi a sarcinilor de rezolvat: se comunică
titlul textului (Boierul şi Păcală - poveste populară) şi solicită elevilor
să lectureze setul de cerinţe de pe fişa de muncă independentă.
Citirea textului şi rezolvarea sarcinilor de pe fişa de muncă
independentă – activitate pe grupe de 3-4 elevi.
Boierul şi Păcală –ghid de învăţare (clasa a III-a)
1) Explicaţi sensul cuvintelor: boier, a păcăli, trunchi,
cucoana.
2) Selectaţi cuvintele care se referă la momentul şi la
locul acţiunii.
3) Identificaţi personajul principal şi personajele
secundare.
4) Împărţiţi textul în fragmente logice.
5) Întocmiţi planul simplu de idei al textului.
6) Alegeţi din lista de mai jos însuşirile care i se
potrivesc lui Păcală: naiv, credul, glumeţ, isteţ,
spontan, pus pe şotii, şiret, zeflemitor, mincinos,
inteligent, batjocoritor, îngâmfat.
7) Scrieţi un singur cuvânt prin care să surprindeţi
Păcală, a păcăli.
9) Povestiţi ultimul fragment al textului.
Întrebări suplimentare:
a) Cum explicaţi dorinţa boierului de a fi păcălit
de Păcală?
b) Ce reprezintă, de fapt, păcălitorul?
c) De ce boierul, deşi pregătit să fie păcălit, cade
- A plecat Iliuţă. Era trist că îşi necăjise părinţii. S-a apucat de muncă.
Pe la sfârşitul lunii se întoarce acasă.
- Te uită, tată! zice Iliuţă, şi îi întinde un galben cu zimţii noi.
Tata îl cântăreşte în palmă şi îl azvârle în foc.
- Nu, tată, începu să strige Iliuţă, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mâinile în flăcări, se frige, dar scoate galbenul. Se
luminează faţa tatălui.
- Vezi, Iliuţă? Aşa e banul muncit. Îl preţuieşti cu adevărat!”
Metoda cadranelor: este o modalitate de rezumare şi
sintetizare a unui conţinut solicitând participarea activă a
elevilor. Presupune trasarea a două axe perpendiculare şi
obţinerea astfel, a patru cadrane: în cadranul I se vor trece
ideile principale ale textului, în cadranul II se trec
sentimentele pe care le-a trezit conţinutul povestirii/ a textului,
în cadranul III se stabilesc legături logice între conţinut şi
cunoştinţele anterioare ale elevilor, iar în cadranul IV se
cuprinde „morala” sau „învăţătura” ce se desprinde din conţinutul
de idei al textului studiat.
II
Banul este mijlocul prin
I
care ne putem procura
Comentează înţelesul
majoritatea lucrurilor.
titlului acestei
Există totuşi lucruri care
lecturi.
nu se pot cumpăra cu bani.
Numeşte câteva.
IV
III
Relatează o întâmplare din
Caută proverbe sau
viaţa ta sau a unor
zicale în care să
persoane apropiate în care
apară gânduri despre
ai/au simţit bucuria banului
muncă sau bani.
muncit, preţuind efortul
depus pentru obţinerea lui.
ETAPELE METODEI:
• Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele:
DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ,
ARGUMENTEAZĂ ( altele, în funcţie de resurse, nu neapărat
pe toate feţele cubului).
• Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie.
• Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup
rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului.
• Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
• Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe
pe foi albe A3.
AVANTAJE:
• Determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea
maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor.
• Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare.
• Formează deprinderi de muncă intelectuală.
• Stimulează gândirea logică a elevilor.
• Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar
şi faţă de grup
• Sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii
• Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.
DEZAVANTAJE:
• Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp
• Se creează un zgomot oarecare
• Facilitează erori în învăţare
• Nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii
cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.
Exemplu: “ AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, de Ion Creangă
DESCRIE COMPARĂ
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în Compară comportamentul tău cu
grădina mătuşii Mărioara. cel al lui Nică. Ce ai fi făcut într-o
- Ce personaje vedeţi? asemenea situaţie?
- Ce culori vedeţi?
- Ce sunete auziţi?
ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Găsiţi însuşiri următoarelor Analizaţi pericolele situaţiilor în
cuvinte: care este pus Nică. Ce ar fi putut păţi
cireşe…………… băiatul?
vară……………..
creangă………….
cânepă…………..
nuia……………..
mătuşă………….
ARGUMENTEAZĂ APLICĂ
Este sau nu vinovat Nică pentru Dramatizaţi textul „Amintiri din
stricarea plantaţiei de cânepă? copilărie”.
De ce?
Pălăria albă:
• Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor.
• Este neutră.
• Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare.
• Stă sub semnul gândirii obiective.
Pălărie roşie:
• Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor.
• Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor.
• Roşu poate însemna şi supărarea sau furia.
• Descătuşează stările afective.
Pălăria neagră:
• Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata.
• Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei
în discuţie.
• Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă:
• Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei.
• Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea,
optimismul.
• Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
Pălăria verde:
• Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
• Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei.
• Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi,
inovatoare.
Pălăria albastră:
• Exprimă controlul procesului de gândire .
• Albastru e rece – este culoarea cerului care este deasupra
tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător.
• Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
• Este preocuparea de a controla şi de a organiza.
Exemplu:
METODA R.A.I.
Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor
elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au
învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –
Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei
secvenţe de lecţie, institutorul împreună cu elevii săi, printr-un joc de
aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul. Cel care aruncă
mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel
care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui
coleg, punând o nouă întrebare.
Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate.
Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni
din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă
o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care
interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare,
este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea
celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns,
conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau
la începutul activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii
noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către institutorul ce asistă
la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor
– ancoră.
Exemplu:
„Moş Ion Roată şi Cuza vodă”, de Ion Creangă- Clasa a IV-a – Limba
şi literatura română.
După predarea acestei lecţii, elevii şi-au adresat întrebări de tipul:
Etapele metodei:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2.Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi
concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde,
fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-
problemă conturate.
Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua,
completa sau transforma ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice. Se
suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative.
În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi
recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe
categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru
dezbatere.
Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă
are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea şi contraargumentarea ideilor
emise anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii
fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile
şi contradicţiile care apar.
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate
şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol,
pentru a fi cunoscute de ceilalţi. Învăţătorul trebuie să fie un autentic
catalizator al activităţii, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită
intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
În desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele
mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind
acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei
proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în
grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi
atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple.
Dintre acestea:
- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
- costurile reduse necesare folosirii metodei;
- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
- dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul
evaluării amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Explozia stelară – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii,
CINE?
CE?
CUM?
UNDE CÂND?
Jocuri didactice, jocuri de imaginaţie, jocuri de rol;
1
- Jean Piaget ,Psihologia copilului, Editura: Cartier ,2005
Trăistuţa cu poveşti :
Ce lipseşte?
Ghicitorul:
Moșul cu pălărie:
De-a cuvintele:
Jocul literelor:
Săculețul fermecat:
Cursa cu obstacole:
Saculeţii cu obiecte:
Cine sunt
Timp: 5 minute
Materiale: foi mici (4x8cm), marker
Scopul: recapitularea personajelor într-un mod distractive
Indicatii: Scrie pe bileţele nume ale personajelor învăţate apoi lipeşte-le
copiilor pe spate fără ca aceştia să vadă ce scrie pe bileţel. Fiecare copil îşi
va alege un coleg pe care să-l întrebe Cine sunt iar acesta va trebui să
mimeze personajul respectiv.
“Continuă tu !”