Traian i Dochia

de Gh.ASACHI

Studiu de caz

Componena grupei:

Isail Bogdan
Ungureanu Manuel
Greu Cristian
Tiulimeanu Ionu
Greab Marius

Motto
Istoria e cea dinti carte a unui popor
Nicolae Blcescu

Cuprins
1.Date despre poporul dac
2.Traian i Dochia de Gh.Asachi
3.Simboluri
4.Concluzii
Bibliografie:Istoria literaturii romne-studiiIstoria Literaturii Romne de la origini pn n
prezent de George Clinescu
Dicionar mitologic i de simboluri
Webografie:www.scribd.com
www.studenie.ro
www.educativ.ro

Date despre poporul dac

Limba dac:
Limba dac este o limba indo-european vorbit n antichitate de daci.
Este considerat de unii savani ca fiind nrudit cu limba trac. Nu exist practic
nici un text n limba dac a crui autenticitate sau a crui apartenen la aceast
limb s fie unanim certificat de specialiti. Exist implicit ipoteze i speculaii,
uneori contradictorii.
Se pare c dacii foloseau alfabetul grecesc n mod curent, astfel c s-au
gsit anumite inscripii, mare parte din ele fiind pe obiecte de uz casnic sau
monede.
Cea mai lung i totodat cunoscut inscripie este DECEBALUS PER
SCORILO. A fost interpretat divers de specialitii care o consider in limb
dac, n general ca "Decebal, fiul lui Scorilo". Exist i ipoteza c inscripia ar fi
pur i simplu n latin i deci s-ar traduce "Decebalus prin Scorilo".
Religia dacilor:
Religia geto-dacilor pare s fi fost henoteist sau monoteist, centrat in
jurul zeului suprem Zalmoxis. Din cele 160 de nume sacre ale tracilor atestate de
greci si latini, numai unul este specific tracilor nordici (geto-dacii) . Exist i
opinia c religia lor ar fi fost politeist fiindc izvoarele se refer la mai multe
nume de diviniti.
Zalmoxis / Zamolxis
Zalmoxis (numit de ctre unii dintre ei si Gebeleizis) era zeul suprem. El a
fost numit de diferite surse de-a lungul timpului: reformator mitic, profet,
mare pontif, rege, medic, zeu Grecii l-au numit chiar i arlatan, sclav al
lui Pitagora. ntruct Zalmoxis a trit cu mult naintea lui Pitagora, potrivit
lui Herodotus , ntlnirea lui Zalmoxis cu Pitagora nu pare s fi fost
posibil.
Potrivit surselor din antichitate i Zalmoxis i Deceneu au cltorit in
Egypt de unde au primit nvturile religioase . Pitagora a primit i el
nvturi de la preoii egipteni iar similaritatea doctrinelor i-a fcut pe
grecii antici s susin o apropiere Zalmoxis-Pitagora
Religia geto-dacilor se caracterizeaz prin urmatoarele
credina in Zalmoxis
aniconism (include si interdicia scrisului religios)
rolul important al muzicii
resurectia ciclica a zeului suprem
ritualuri privind "imortalizarea"
initierea
Arhitectura dacic:

Aezrile dacilor se mpart n 3 categorii importante: stnile, locuinele

i aezrile fortificate.
Primele, cele mai simple aezari sunt uor de descris, ele semnnd pn

la identificare cu stnile din zilele noastre ntalnite in zona de munte, mai

ales din masivele izolate si mai greu accesibile.
Celelalte tipuri de aezari, cele civile si cetaile fortificate se mpart in dou
categorii distincte: cele getice (de cmpie) si cele dacice (de munte).
In Cmpia Munteniei, geii foloseau ca locuine bordeiele sau casele de
suprafa. Bordeiele erau de form rombic, neregulat, oval,
rectangular, patrulateric cu coluri rotunjite. Dimensiunile bordeielor
atingeau in general 1 m adancime, 5m lungime si 3m latime. Pmntul de
umplutura aflat in interiorul bordeielor conine adeseori cenussa, ceea ce
a putea atesta folosirea in connstrucie a trestiei sau ppuriului.
Casele dacilor de la munte spre deosebire de cele de la cmpie au avantajul
prezenei pietrei. La aceste altitudini casele au fundaia din blocuri de piatr mai
mult sau mai putin ngrijit lucrate in funcie de averea proprietarului. n acest fel
lemnul nu putrezea n contact cu pmntul. S-au descoperit case din brne de
lemn mbinate prin sistemul de scobituri in forma de coada de rndunica, case la
care nu se foloseau nici un cui. Cele mai impozante locuine, descoperite n
numr mare sunt cele de tipul turnurilor locuina. Acestea aveau fundaie de
piatr, parterul alctuit dintr-un zid de blocuri de piatr de acelai fel ca i cele
din zid. Peste acest zid de piatr era inalat un zid din caramizi de lut superficial
arse. La turnurile locuinta de la Costeti att zidul de piatr ct i cel din caramizi
aveau laimea de 3m. Etajul era construit din brne de lemn aezate orizontal. La
acest nivel se putea ajunge att printr-o scar exterioar aezata pe lespezi de
piatr ct i printr-una interioar. Tocmai acest etaj reprezenta spaiul de locuit,
parterul fiind folosit ca depozit. In nivelul inferior accesul se facea printr-o poarta
(la Costesti larga de 1,8m).

Traian i Dochia
Traian i Dochia este un mit din mitologia romaneasc formulat ntr-o poveste de
ctre Gh.Asachi.Aceasta legend este considerat de ctre marele George
Clinescu drept mitul etnogenezei poporului romn.Asachi ne spune c Dochia
era fata lui Decebal i ea se afla pe Ceahlu cu turma sa.Ea era urmarit de
ctre Traian care se ndrgostise de ea.Fata nu dorea s ajung in minile
romanilor si mai ales sa i apare turma,l implora pe printele su Zamolxis s o
ajute.Acesta o preface pe fata si turma ei in stnca.
George Clinescu ne spune n opera sa
ISTORIA LITERATURII DE LA ORGINI PN IN PREZENT faptul c:Pe
nlimea Ceahlului aproape de vrf se afl i astzi o stnnc eit n mijlocul
unei mici pajiti si avnd n jurul ei cteva bulbucturi pietrose;pe acea stnc o
nchipuiete tradiiunea de Dochia,iar prin bulbucturi nchipuiete oiele.De n-ar
fi aceasta form dect a basmului dect un rsunet al legendei lui Asachi i totui
mitul a luat consisten i stpnete continele.

Simboluri
Dochia:
Personaj legendar din mitologia poporului romn
Gh.Asachi ,fcnd o analogie cu numele de Dacia a compus o legend n
care Dochia este fiica regelui Daciei,Decebal,fiind urmarit de mpratul
Traian,este preschimbat de zeul Zamolxe intr-o stnc.Mai multe stnci
din ar poart numle de Dochia ,ca exemplu:stnci din Raru,pe Ceahlu
i Bucegi
Muntele:
Bogatul simbolism al muntelui ine de ideiile de nalime i de centru.Toate
arile ,toate popoarele au propriul lor munte sfnt.
Muntele exprim i noiunile de stabilitate,de imuabiliate,uneori chiar de
puritate
Stnca
Simbolistica stncii prezint aspecte diferite,dintre care cel mai evident
este acela al nemiscrii.Stnca o face pe Dochia i turma sa s devin
nemicat ,practic invizibil pentru romani.
Pstor:
ntr-o civilizaie de nomanzi cresctorii de animale,imaginea pstorului
capt un simbolism religios.
Simbolismul pstorului cuprinde i un sens de nelepciune intuitiv i
experimental.Fa de turma sa,pstorul exercit o protrcie legat de o
cunoatere.n cazul de fa Dochia implor ajutorul divin al zeului Zamolxe
pentru a scpa ea dar i propria turm din minile romanilor.