Sunteți pe pagina 1din 98

STUDIU DE FEZABILITATE

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-

Beneficiar : S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L

Sediu social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, Judeţul SUCEAVA Cod Unic de Înregistrare RO 6630609 Nr. de ordine în Registrul Comerţului J33/2066/13.12.1994 Locatia de realizare a investitiei: sat Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava

Titlu proiect :

Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina, judetul Suceava

1.0. Foaie de capăt

Fişă de responsabilităţi

I. Partile scrise

1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia Denumirea solicitantului: S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. Sediul social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava Cod Unic de Înregistrare: RO 6630609 Nr. de ordine în Registrul Comerţului: J33/2066/13.12.1994

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost infiintata in decembrie 1994, avand ca principal obiect de activitate codul CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului. Societatea are un capital social subscris si varsat in intregime de asociati, in valoare totala de 48.000 lei, divizat in 4.800 de parti sociale a cate 10 lei fiecare, cu urmatorul aport al asociatilor:

- CHIRIAC Dumitru 41.760 lei 4.176 parti sociale a 10 lei fiecare

- CHIRIAC Gheorghe 3.840 lei 384 parti sociale a 10 lei fiecare

- CHIRIAC Victor-Stefan 2.400 lei 240 parti sociale a 10 lei fiecare.

De la infiintare si pana in anul 2009, activitatea de debitare si prelucrare primara a lemnului a constituit principalul obiect de activitatate al societatii, locatia desfasurarii acestei activitati fiind la sediul social al

societatii, in sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava.

Activitatea agricola a societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL a demarat in anul 2003, cand societatea a incheiat cu Agentia Domeniilor Statului contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, pe o perioada de 49 ani; conform actului aditional nr. 1 din 16.08.2004 la contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, societatea are drept de exploatare (folosinta) a terenului cu destinatie agricola in suprafata totala de 249,9512 ha, aflat in perimetrul localitatilor Balcauti si Dornesti (ferma Negostina), judetul Suceava, cu destinatiile arabil, fanete, pasuni, teren amenajat pentru piscicultura. In anul 2002, societatea a achizitionat ferma Negostina, in incinta careia este amplasata si investitia FEADR de fata, situata in partea de vest a localitatii Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava conform contractului de vanzare-cumparare nr. 772 din 24.05.2002, compusa dintr-o incinta in suprafata totala de 102.943 mp.

In prezent, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL detine in folosinta prin contract de concesiune mentionat mai sus si prin contracte de arenda o exploatatie agricola vegetala in suprafata totala de 258,35 ha

teren agricol, cu destinatia de teren arabil si pajisti permanente, situata pe raza localitatii Balcauti, judetul Suceava, si inregistrata in evidentele APIA pentru anul 2012, astfel:

- Rapita 67,12 ha

- Grau comun 69,56 ha

- Cartofi tarzii 52,12 ha

- Floarea soarelui 21,58 ha

- Plante de nutret 39,75 ha

- Pajisti permanente utilizate individual - 8,22 ha.

Total ha teren arabil care va fi luat in considerare in analiza financiara a proiectului FEADR de infiintare sectie de conditionare, depozitare cereale, incepand cu anul I de implementare al proiectului, avand in vedere ca solicitantul este si producator de materie prima cereale pentru investitia noua de conditionare-depozitare cereale realizata: 218,35 ha (cultivate cu cereale si cartofi), diferenta pana la 258,35 ha fiind reprezentata si in anii ulteriori de cultura plantelor de nutret.

In anul 2011 societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost inregistrata in evidentele APIA cu suprafata

totala de 258,35 ha teren agricol, din care 230,33 ha teren arabil cultivat cu cartofi, cereale si plante tehnice, astfel:

- Grau 127,04 ha

- Cartofi 83 ha

- Porumb 20,29 ha

- Fanete naturale 19,80 ha

- Pasuni 8,22 ha.

Conform adeverintei nr. 5665 din data de 23.07.2012 emisa de DADR Suceava, SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL figureaza in evidentele DADR Suceava in ceea ce priveste cerealele obtinute din productie proprie in anul 2011, cu suprafata cultivata in 2011 cu grau 127,01 ha si cu porumb 20,3 ha, obtinand o productie totala de 573,5 tone grau si 112,6 tone porumb, in total 686,10 tone grau si porumb, reprezentand un procent de 24,6112% din capacitatea totala a investitiei sectiei de depozitare, conditionare, uscare cereale realizata prin investitia FEADR.

Obiectiv de viitor: societatea doreste sa isi mentina si dezvolte activitatea agricola, in principal cea de cultivare a cerealelor (grau, porumb, soia) si prin integrarea in aval doreste sa infiinteze o sectie moderna de receptie, conditionare - selectare, uscare, insilozare (depozitare) cereale. Astfel, prin proiectul de finantare FEADR, societatea doreste sa infiinteze in intravilanul satului Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava, o sectie moderna, cu linie tehnologica performanta, de conditionare, uscare, depozitare (pastrare) cereale si plante tehnice, cu capacitatea de 2.787,75 tone, dotata cu atmosfera si temperatura controlota prin sistem de aerare a silozurilor, cu linie de cantarire, analiza si sortare-precuratare-uscare a produselor agricole, care sa vina in intampinarea cererii existente si nesatisfacute pentru capacitati de depozitare a cerealelor in judetul Suceava. In sectia de depozitare-conditionare cereale ce se doreste a fi realizata prin proiectul FEADR, solicitantul intentioneaza sa colecteze si sa depoziteze-conditioneze atat intreaga productie de cereale grau, porumb, soia obtinuta anual din exploatatia agricola proprie (reprezentand cel putin 24,61% si pana la peste 31% in anii urmatori din capacitatea depozitului), cat si cereale si plante tehnice produse in judetul Suceava de alti producatori agricoli, prin preluarea materiei prime cereale de la terti producatori agricoli din judetul Suceava si realizarea managementului activitatii de depozitare. In anul anterior depunerii proiectului (anul 2011) societatea a obtinut productii de cereale si plante tehnice totale (grau, porumb) de 686,1 tone, reprezentand 24,6112 % din capacitatea de depozitare a sectiei de conditionare, uscare, depozitare cereale propusa prin investitia FEADR de 2.787,75 tone. Prin aceasta investitie, solicitantul doreste sa vina in intampinarea cererii acute existente pentru capacitati de depozitare cereale in judetul Suceava, unde exista materie prima disponibila excedentara si nu exista capacitati acoperitoare de depozitare.

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)

Societatea are urmatoarele obiecte de activitate:

- cod CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului activitate care o desfasoara la sediul social al societatii in comuna Frumosu nr. 511 B, judetul Suceava

- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase care constituie si activitatea principala a societatii -cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare

- cod CAEN 5210 Depozitari.

Aferente proiectului de finantare FEADR de fata sunt urmatoarele coduri CAEN ale societatii:

- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de

seminte oleaginoase care constituie si activitatea principala a societatii Intrucat societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL este si producatoare de materie prima (cereale si plante tehnice) detinand propria exploatatie agricola si in investitia FEADR va colecta/depozita atat materie prima din productia proprie cat si materie prima achizitionata de la terti. -cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare Intrucat prin investitia FEADR societatea va realiza activitatea de pregatire a cerealelelor pentru pietele primare:

conditionare, selectare/sortare precuratire, uscare - cod CAEN 5210 Depozitari intrucat ultima etapa din procesul tehnologic o constituie depozitarea cerealelor uscate si sortate in silozuri, in conditii de temperatura si umiditate controlate, in vederea prelungirii perioadei de pastrare a acestora si mentinere a calitatii si caracteristicilor organoleptice initiale ale produselor.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix

Data achizitiei

Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant

Bucati

-Lei-

1.CLADIRI TOTAL

 

493.983,18

 

1.1. CONSTRUCTIE REGIE PROPRIE

01.10.1994

0,00

1

1.2. FUNDATIE GATER

01.10.1994

0,00

1

1.3. BARACA METALICA

01.06.1994

0,00

1

1.4. ATELIER MECANIC

01.10.1994

0,00

1

1.5. BAR CU SPATII COMUNE 60MP

01.06.1998

0,00

1

1.6. LOC.PROT.STR.LIC

23.01.1998

27.697,58

1

1.7. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA

01.10.1994

0,00

1

1.8. PUT APA

01.10.1994

392,03

1

1.9. IMOBIL AP. 3 CAM CU BUCATARIE

14.11.2000

6.934,95

1

1.10. CLADIRE STR. CALEA BUCOVINEI 44

05.11.2001

7.201,08

1

1.11. IMPREJMUIRE DIN LEMN

10.10.1994

0,00

1

1.12. CLADIRI FERMA NEGOSTINA

04.06.2002

111.270,43

1

1.13. APARTAMENT SUCEAVA

06.02.2006

82.985,34

1

1.14. BAZIN PSI - 154MP

16.06.2003

0,00

1

1.15. SOPRON METALIC 189 MP

16.06.2003

0,00

1

1.16. USCATOR 374 MP

16.06.2003

3.256,70

1

1.17. USCATOR 49 MP

16.06.2003

1.086,78

1

1.18. REMIZA PSI 65 MP

16.06.2003

0,00

1

1.19. HALA FABRICATIE 2850 MP

16.06.2003

41.480,44

1

1.20. HALA CENTRALA TERMICA

16.06.2003

13.187,42

1

1.21. MAGAZIE 904 MP

16.06.2003

7.920,00

1

1.22. HALA 319 MP

16.06.2003

8.654,68

1

1.23. INSTALATII ELECTRICE SI FORTA

16.06.2003

1.350,00

1

1.24. INSTALATIE DE POMPARE

16.06.2003

0,00

1

1.25. CLADIRI GATER FRUMOSU

01.10.1994

0,00

1

1.26. APART SUCEAVA

06.02.2006

82.985,34

1

1.27. CLADIRE DEPOZIT CEREALE

31.12.2011

97.580,41

1

2.UTILAJE TOTAL

 

26.554,42

 

2.1. USCATOR

16.06.2003

0,00

1

2.2. MASINA GAURIT VERTICALA

25.02.1999

0,00

1

2.3. STRUNG SNA 400X750

25.02.1999

0,00

1

2.4. FREZA

25.02.1999

0,00

1

2.5. POLIZOR SIMPLU

03.01.1999

0,00

1

2.6. GRUP GENERATOR SUDURA

25.02.1999

0,00

1

2.7. MASINA DE ASCUTIT PANZE GATER

06.01.1997

0,00

1

2.8. CARUCIOR INTRARE-IESIRE

01.10.1995

0,00

1

2.9. FIERASTRAU CIRCULAR MULTIPLU

01.10.1995

0,00

1

2.10. FIERASTRAU CIRCULAR SIMPLU

01.10.1995

0,00

1

2.11. FIERASTRAU. PAMB PENDULA

01.10.1995

0,00

1

2.12. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.13. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.14. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.15. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.16. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.17. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.18. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.19. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.20. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.21. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.22. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.23. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.24. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.25. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.26. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.27. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.28. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.29. FIERASTRAU HUSVANA

15.01.1998

0,00

1

2.30. FIERASTRAU HUSVANA

02.10.1999

0,00

1

2.31. DRUJBA HUZGVARNA

19.01.1999

0,00

1

2.32. BANZIC PANGLICA PENTRU DEBITAT

01.01.2000

0,00

1

2.33. DRUJBA HUZGVARNA

28.02.2000

0,00

1

2.34. DISPOZ. ACTIONARE AVANS CIRCULAR

13.11.2000

0,00

1

2.35. INSTALATIE USCARE LEMN

30.09.2001

0,00

1

2.36. INSTALATIE USCARE LEMN

30.09.2001

0,00

1

2.37. INSTALATII DE AB. SI USCARE

30.09.2001

0,00

1

2.38. GENERATOR VAP. CENTRAL. T.

15.11.2001

0,00

1

2.39. RETELE EXTERIOARE APA CANAL ABATOR

09.01.2002

4.541,48

1

2.40. RETELE ELECTRICE EXTERIOARE ABATOR

09.01.2002

4.426,64

1

2.41. CAZAN ABUR CU ANEXE AB

09.01.2002

15.887,90

1

2.42. TRANSPALETA HIDRAULIC

13.05.2002

41,72

1

2.43. GATER VERTICAL

30.08.2002

556,68

1

2.44. MASINA ADMINISTRAT AMENDAMENTE

18.03.2004

0,00

1

2.45. CULTIVATOR PORUMB

30.04.2004

0,00

1

2.46. PRESA BALOTAT FAN

30.10.2004

0,00

1

2.47. MASINA RECOLTAT CARTOFI

30.10.2004

0,00

1

2.48. MASINA INTORS FAN

31.10.2004

0,00

1

2.49. CONTOR ELECTRIC ENERGIE AIR-L

30.12.2004

0,00

1

2.50. CAZAN GAZEIFICARE CU EX DE FUM

30.12.2004

0,00

1

2.51. MASINA DE SORTAT CARTOFI

13.09.2005

0,00

1

2.52. MOTOFIERASTRAU H 55

03.11.2005

0,00

1

2.53. MOTOFIERASTRAU MS 361

20.12.2005

0,00

1

2.54. USCATOR

16.06.2003

0,00

1

2.55. NAVOD PESTE

18.11.2006

0,00

1

2.56. CENTRALA TERMICA

16.06.2003

0,00

1

2.57. MASINI PREL LEMN

16.06.2003

0,00

1

2.58. MASINA ERBICIDE 400 L

01.10.2009

1.100,00

1

2.59. SITR. HUZGV

02.10.1999

0,00

 

3.ANIMALE

-

-

-

3.1 detaliati……………

     

3.n detaliati………………

     

4.ALTELE - detaliati

 

129.911,10

 

4.1. AUTOTURISM DAEWOO CIELO

21.11.1996

0,00

1

4.2. AUTOTURISM DACIA 1300

04.03.1998

0,00

1

4.3. FORD MONDEO

14.12.1998

0,00

1

4.4. TRACTOR UG 50

02.12.1995

0,00

1

4.5. TRACTOR IFRON 204D

31.01.1996

0,00

1

4.6. TRACTOR IFRON 204

06.08.1995

0,00

1

4.7. AUTOINC HIDRAULIC

22.02.1995

0,00

1

4.8. TRACTOR TAF

02.09.1998

0,00

1

4.9. REMORCA

22.02.1995

0,00

1

4.10. REMORCA

08.05.1997

0,00

1

4.11. SEMIREMORCA PR PTRANSPORT BUSTENI

05.07.1996

0,00

1

4.12. AUTOCAMION ROMAN

03.06.1996

0,00

1

4.13. AUTOCAMION 12215

05.07.1996

0,00

1

4.14. MACARA TIP HIAB AK 3006

29.02.2000

0,00

1

4.15. DACIA BREAK 1124271

28.03.2000

0,00

1

4.16. TRACTOR TAF

30.11.2000

0,00

1

4.17. AUTOTURISM HYUNDAI GALLOPER

25.04.2001

0,00

1

4.18. TIR IVECO

07.06.2001

0,00

1

4.19. TRACTOR TAF

22.02.2002

0,00

1

4.20. AUTOTRACTOR FOREST

08.04.2002

0,00

1

4.21. SEMIREMORCA

09.04.2002

0,00

1

4.22. MACARA TELEMAC

05.07.2002

0,00

1

4.23. TRACTOR UNIVERSAL

05.07.2002

0,00

1

4.24. TRACTOR 650

25.05.2002

0,00

1

4.25. COMBINA AUTO P

25.05.2002

0,00

1

4.26.

COMBINA RECOLTAT CARTOFI

 

25.02.2002

 

0,00

 

1

4.27.

COMBINA CM2 CU ACCESORII

 

25.02.2002

 

0,00

 

1

4.28.

COMBINA CLAS DOMINATOR

 

25.05.2002

 

0,00

 

1

4.29.

COMBINA AUTOPROPULSANTA

 

25.05.2002

 

0,00

 

1

4.30.

TRACTOR U650

   

25.05.2002

 

0,00

 

1

4.31.

TRACTOR U650

   

25.05.2002

 

2.008,12

 

1

4.32.

AUTOBASCULANTA HUMORFOREST

 

24.06.2003

 

2.200,00

 

1

4.33.

GRAPA CU DISCURI

   

11.11.2003

 

0,00

 

1

4.34.

AUTOSPECIALIZATA MAN

   

07.11.2003

 

0,00

 

1

4.35.

AUTOTURISM

   

20.09.2006

 

0,00

 

1

4.36.

DACIA

   

27.04.2004

 

0,00

 

1

4.37.

COMBINA RECOLTAT 8070

   

25.06.2004

 

0,00

 

1

4.38.

TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC

 

18.08.2004

 

0,00

 

1

4.39.

MASINA RECOLTAT CARTOFI

 

07.10.2004

 

0,00

 

1

4.40.

SEMANATOARE SUP L29

   

14.10.2004

 

0,00

 

1

4.41.

TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC

 

07.10.2005

 

0,00

 

1

4.42.

MASINA REBILIONAT CARTOFI

 

04.06.2005

 

0,00

 

1

4.43.

MASINA REBILIONAT CARTOFI

 

04.06.2005

 

0,00

 

1

4.44.

MASINA DE COSIT VREJURI

   

04.06.2005

 

0,00

 

1

4.45.

TRANSPALETI CU ROLE 156B

 

16.06.2003

 

0,00

 

1

4.46.

AUTOTURISM AUDI CHIRIAC DUMITRU

 

31.07.2008

 

10.939,58

 

1

4.47.

AUTOTURISM AUDI CHIRIAC GHEORGHE

 

31.07.2008

 

9.480,97

 

1

4.48.

TRACTOR JOHN DEERE

   

01.02.2009

 

83.520,95

 

1

4.49.

AMENAJARE TEREN DIGURI

 

20.12.2007

 

21.761,48

 

1

4.50.

STATIE EMISIE RECEPTIE

   

23.01.2008

 

0,00

 

1

 

TOTAL

   

650.448,70

 
 

TERENURI

 

Nr.

Amplasare

Suprafata totala (mp) / Categoria de folosinta

 

Valoarea

Regim juridic

 

crt.

Judet/Localitate

contabila

 

- Lei-

1

Judet

Suceava,

25.919 mp

 

172.500

Aflat in proprietatea societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL conform contract de vanzare- cumparare nr. 772/24.05.2002

 

localitatea Balcauti, -

intravilan

sat

Negostina

Curti constructii

   
 

2.

Descrierea proiectului

 
 

2.1 Denumirea

investiţiei:

Construire

 

sectie

depozitare,

conditionare,

uscare

cereale

cu

bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina, judetul Suceava

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Proiectare intocmire Studiu de Fezabilitate:

S.C. ARTPROIECT S.R.L., RADAUTI

- numar de inregistrare in Registrul Comertului J33/640/2005

- cod unic de inregistrare 17542456, atribut fiscal RO

- cod CAEN 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

- sef proiect: arh. Ter Olga

- proiectanti pe specialitati: arh. Ter Olga, ing. Olinschi Tiberiu, ing. Isepciuc Anca, ing. Costiuc Elena.

Consultanta intocmire cerere de finantare:

S.C CONSOLVO S.R.L.

- numar de inregistrare in Registrul Comertului J22/869/2006

- cod unic de inregistrare 18561715, atribut fiscal RO

- Iaşi, Strada Niciman nr. 6, etaj 2, judeţul Iaşi

- Cod CAEN 7022 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management

- Persoana de contact: Irina Botezatu, e-mail irina.botezatu@consolvo.ro, tel/fax 0740. 986.511, 0332. 425.374

2.3 Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv,

crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor

comunitare etc.

Prin proiectul de finantare FEADR se doreste realizarea unei noi unitati (sectii) de conditionare, selectare, uscare, depozitare cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita), eficienta, moderna si competitiva, cu capacitatea de 2.787,75 tone cereale si plante oleaginoase depozitate (in continuare denumite generic „cereale), adaptata la standardele nationale si europene in vigoare. Prin investitia propusa:

se va creste perioada de pastrare a cerealelor,nationale si europene in vigoare. Prin investitia propusa: se va imbunatati calitatea produselor, se va creste

se va imbunatati calitatea produselor,propusa: se va creste perioada de pastrare a cerealelor, se va creste valoarea adaugata a produselor

se va creste valoarea adaugata a produselor agro-alimentare,a cerealelor, se va imbunatati calitatea produselor, se va asigura o mai buna utilizare si valorificare

se va asigura o mai buna utilizare si valorificare a resurselor existente,se va creste valoarea adaugata a produselor agro-alimentare, se va obtine o productivitate sporita a muncii.

se va obtine o productivitate sporita a muncii.o mai buna utilizare si valorificare a resurselor existente, Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:

Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a standardelor nationale cat si pe cele comunitare.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:

la realizarea obiectivului general al masurii prin: cresterea standardelor si nivelului de performanta a

cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing- depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului; mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie; realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne, performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice ale unor produse corespunzatoare calitativ. Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va:

de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va: - optimiza consumul de factori de productie, - crea
de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va: - optimiza consumul de factori de productie, - crea

- optimiza consumul de factori de productie,

- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta

in dotari, tehnologie si standarde european,

- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,

- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),

- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

performanta pentru intreprinderile din zona. Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:

Tehnic:

-

Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,

conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si gradului de valorificare al produselor agricole cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;

- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si

subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing prin crearea unei investitii automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.

Economico-financiar:

- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie acest obiectiv se va realiza prin cresterea gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;

- Cresterea viabilitatii economice obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a

investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari

- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii acest obiectiv se va realiza prin adaugarea

de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune

conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata; De mediu si siguranta alimentara:

- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie obiectiv

realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a

standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate, cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.

- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila acest obiectiv se va realiza

prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde. Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la

cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.

Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.

Precizari privind capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:

Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de conditionare, uscare si depozitare cereale. Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei este de cca 2.787,75 tone. Din aceasta:

- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa

24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii

de finantare anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava. MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual

suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30% cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;

- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la

producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin asigurarea managementului de depozitare.

Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie prima disponibila.

Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr. 5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea productiei agricole a judetului.

Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea sesiunii de depunere proiecte pentru care aplica, respectiv din luna iunie 2011, al unei asociatii din componenta unei OIPA in domeniul

proiectului (depozitarea-conditionarea de produse agricole cereale din productia proprie si preluate de la terti

Organizatiei

producatori)

Interprofesionale Nationale pe Produs “Cereale si produse Derivate” din Romania O.I.P.C.P.D.R. Aceasta din urma este o Organizatie Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare (OIPA).

si

anume

Asociatia

Fermierilor

din

Romania,

care

este

membru

in

cadrul

Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are printre obiectele sale de activitate reprezentarea intereselor membrilor sai din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole activitate comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului ca principiu director si in activitatea OIPA. Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului.

Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:

- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul

stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului

acordat de catre membrii asociatiei

- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii

- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta membrii asociatiei

- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din

domeniu - promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele

centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a

- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic

- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul

de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si

desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale

- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii

- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in

asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole

- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a

membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati

- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei

- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si

membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,

instruire si asistenta de specialitate agricola.

Membrii acesteia pot fi atat persoane fizice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru depozitarea productiei agricole.

Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate” din Romania urmareste promovarea,

reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor organizatiei in relatiile cu organele administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale obiecte de activitate urmatoarele:

- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct

de vedere cantitativ si calitativ; - Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si comercializarea produselor membrilor producatori;

- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;

- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata, urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;

- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la evolutia pietei;

- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din

sectorul pe care il reprezinta; - Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor de productie si procesare;

- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea

intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat

- Legatura si conlucrarea cu organismele finantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,

Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR) desfasoara urmatoarele activitati principale:

a) propune masuri si politici … pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor derivate din cereale b) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din domeniul

producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre autoritatea de stat

c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate

din cereale, referitor la:

1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei pentru

obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si protectia consumatorilor;

2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea

acestora;

3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor finite;

4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de

protective a acestuia;

5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;

6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.

e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:

1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii de calitate superioara

2.

stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor

3.

norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora

s.a

In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse derivate” din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.

Pe de alta parte, prin toate obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe Produs „Cereale si produse derivate” din Romania, aceasta sprijina activitatea de management depozitare cereale a solicitantului S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri, asa cum se va arata la sectiunea 2.7.

Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie

moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole de la terti producatori agricoli in principal (peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din alte judete de pe teritoriul Romaniei. Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse agricole cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea OIPA din sectorul cerealelor din Romania.

IN CONCLUZIE, MENŢIONAM CA:

1. Proiectul vizeaza realizarea unei investitii intr-un sector prioritar, cel al conditionarii-

depozitarii CEREALELOR

2. Proiectul prevede si investitii in energie regenerabila panouri solare in valoare de 1,33%

din valoarea eligibila a proiectului

3. Solicitantul este un IMM din zona judetului Suceava unde exista materie prima disponibila

si nu exista capacitanti suficiente de depozitare-colectare

4. Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inaintea lansarii prezentei sesiuni pentru

care aplica, al Asociatiei Fermierilor din Romania, din componenta unei Organizatii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) O.I.P.C.P.D.R, iar activitatea

propusa prin proiect comuna este sustinuta atat de catre Asociatia Fermierilor din Romania, cat si de catre activitatile OIPA.

5. Solicitantul NU a mai beneficiat de sprijin financiar nerambursabil SAPARD/FEADR pentru

acelasi tip de activitate

6. Solicitantul este un IMM atat producator de materie prima cat si colectator de materie

prima: detine propria exploatatie agricola si va colecta si depozita in investitia FEADR atat materie prima CEREALE din productia proprie (24,6112%) din total capacitate de depozitare in anul 2011) cat si va achizitiona-colecta materie prima de la terti, din judetul Suceava

2.4 Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va

preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de produse finite obtinute si consumul specific pentru fiecare produs. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. NU ESTE CAZUL Proiectul nu prevede

modernizarea, interventii, desfiintarea partiala etc a unor constructii existente In cazul activitatilor de depozitare, capacitatea de depozitare trebuie sa fie mai mare decat capacitatea de productie a exploatatiei agricole a solicitantului (cantitate materie primă din producţie proprie) pentru a se asigura demarcarea intre activitatea de depozitare de pe Masura 123 si cea de pe Masura 121. Activitatea de depozitare in cadrul Masurii 123 prevede si operatiuni catre terti prin asigurarea managementului de depozitare.

Solicitantul trebuie sa proceseze/ sa colecteze in cazul depozitarii cel putin 50% din materia prima aferenta investitiei din judetul in care este amplasata investitia sau judetele limitrofe in care exista materie prima disponibila.

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:

Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a standardelor nationale cat si pe cele comunitare. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:

cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing- depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului; mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie; realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne, performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice ale unor produse corespunzatoare calitativ. Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va:

de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va: - optimiza consumul de factori de productie, - crea
de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va: - optimiza consumul de factori de productie, - crea
de pastrare si conditionarea cerealelor, societatea va: - optimiza consumul de factori de productie, - crea

- optimiza consumul de factori de productie,

- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta

in dotari, tehnologie si standarde european,

- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,

- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),

- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

performanta pentru intreprinderile din zona. Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se

va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:

Tehnic:

-

Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,

conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si

gradului de valorificare al produselor agricole cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;

- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si

subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing prin crearea unei investitii automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la

receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate. Economico-financiar:

- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie acest obiectiv se va realiza prin cresterea gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;

- Cresterea viabilitatii economice obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a

investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari

- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii acest obiectiv se va realiza prin adaugarea

de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si

pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune

conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata; De mediu si siguranta alimentara:

- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie obiectiv

realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate, cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.

- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila acest obiectiv se va realiza

prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde. Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la

cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.

Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.

Proiectul contribuie si la realizarea urmatoarelor obiective specifice ale masurii:

Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in cea de distributie a produselor obtinute – prin faptul ca societatea propune o investitie noua, moderna, performanta realizata conform standardelor comunitare prin faptul ca societatea propune o investitie noua, moderna, performanta realizata conform standardelor comunitare si conform ultimelor cuceriri ale progresului tehnic si cercetarilor in domeniul conditionarii, depozitarii pe perioada mai indelungata si pastrarii calitatii cerealelor;

Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor agricole – prin investitia propusa se va adauga valoare produselor agricole colectate, acestea putandu-si mentine prin investitia propusa se va adauga valoare produselor agricole colectate, acestea putandu-si mentine caracteristicile organoleptice initiale timp indelungat si in conditii de atmosfera si temperatura controlate putand fi pastrate pe o perioada mult mai lunga decat in conditiile unui depozit obisnuit, fata de varianta comercializarii in perioada imediat ulterioara recoltarii - astfel se va adauga plus-valoare acestora, in beneficiul direct al cresterii veniturilor colectatorilor si indirect al unei mai bune satisfaceri a cererii si a conditiilor de piata conform standardelor europene.

Precizări privind capacitatea existentă şi capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investitiei:

Proiectul de investitie FEADR este unul de investitie noua. În urma implementarii proiectului, solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. intenţionează să îşi creeze o capacitate/sectie performanta de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale pentru productia proprie obtinuta din ferma vegetala exploatata, la care se vor adauga importante (intre70%-80%) cantitati de cereale si plante oleaginoase achizitionate/coletate/preluate de la terti. Astfel, după implementarea proiectului, solicitantul intenţionează să îşi creeze propria linie tehnologica de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale.

- Linia tehnologica care se va achizitiona va fi de ultima generatie, va avea o eficienta si productivitate

foarte ridicata de lucru, in comparatie cu investitiile similare care exista in prezent si care sunt in cea mai mare parte vechi si uzate moral. Tehnologia avansata de care va beneficia aceasta linie tehnologica va duce la marirea productivitatii muncii in cadrul societatii, va optimiza profitul prin vanzarea la un pret ridicat al cerealelor in perioade din an cand pretul acestora este mai ridicat, intructa oferta este redusa spre inexistenta si cererea ridicata. Totodata va permite adaugarea de pus-valoare produselor, va asigura mentinerea caracteristicilor organoleptice ale cerealelor, in conditii de atmosfera, umiditate, temperatura controlate, diminuarea pierderilor si consumurilor suplimentare pe flux.

- Utilajele noi vor permite aplicarea unor tehnologii moderne şi performante care vor conduce la costuri mai reduse de stocare-conditionare in conditii de productivitate sporita.

Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de conditionare, uscare si depozitare cereale. Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei este de cca 2.787,75 tone. Din aceasta:

- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa

24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii

de finantare anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava. MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30% cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;

- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la

producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin

asigurarea managementului de depozitare. Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie prima disponibila si nu exista pe masura suficiente capacitati de depozitare.

Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr. 5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea productiei agricole a judetului.

2.5

Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,

sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).

Pentru sesiunea de depunere 2012, vor fi punctate numai proiectele care implementeaza standardele privind prelucrarea laptelui crud, in conformitate cu Anexa la Decizia 2011/898/UE:

a) Standarde generale pentru igiena produselor alimentare (Regulamentul nr.852/2004/CE) cu perioada de gratie 31.12.2013; b) Standarde specifice de igiena pentru alimentele de origine animala (Regulamentul nr.882/2004/CE) cu perioada de gratie 31.12.2013 Sunt punctate numai unitatile care regasesc in cu Anexa la Decizia 2011/898/UE, au desfasurat activitate anterioara similara celei sustinute prin proiect si au program de restructurare avizat de ANSVSA. Se vor prezenta cheltuielile referitoare la realizarea conditiilor impuse de programul de restructurare avizat de ANSVSA, respectiv de adaptare la standarde si vor fi incluse in Bugetul indicativ al proiectului. Investitiilor propuse trebuie sa se regaseasca in tipurile de investitii descrise in Anexa la fisa masurii 123. Se va preciza data la care se va realiza implementarea standardelor.

NU ESTE CAZUL prin proiectul de finatare de fata nu se vizeaza adaptarii unitatii la standardele specifice de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene. La finalizare, investitia va corespunde standardelor, exigentelor si cerintelor de mediu, sanitare si sanitar- veterinare si de siguranta alimentelor nationale si comunitare in vigoare.

2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Scurtă analiză a sectorului agricol – cultura cerealelor si a plantelor oleaginoase – la nivel naţional:

Cu o suprafaţă totală de 238 mii km 2 şi o populaţie de circa 19 milioane locuitori, România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din sectorul agricol din România constituie in continuare aspecte care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE. Zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie (la 1 iulie 2007, conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică), şi anume 8.531.000 locuitori. Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km 2 ). Având o suprafaţă agricolă de 14.705 mii ha (sau 61,4% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est. Astfel, Romania se gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata. Repartitia fondului functiar dupa modul de folosinta denota faptul ca terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, o treime din suprafata respectiv 4,8 ha este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%. Suprafaţa agricolă a României este de 14.684,9 mii ha. Din totalul suprafeţei agricole, la nivelul anului

mii ha. Din totalul suprafeţei agricole, la nivelul anului 2009:  terenurile arabile ocupă 9422,5 mii

2009:

terenurile arabile ocupă 9422,5 mii ha

Păşunile ocupă 3313,8 mii ha

Fâneţele ocupă 1528 mii ha

Viile si pepinierele viticole ocupă 215,4 mii ha

Livezile şi pepinierele viticole ocupă 205,2 mii ha

Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC).

Aderarea la UE a constituit un puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală europeană. Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezari rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC). Suprafaţa agricolă medie utilizată este de 3,5 ha/exploataţie, 2,3 ha/fermă fiind exploatate în medie de către fermele individuale şi 270,4 ha/fermă de către unităţile cu personalitate juridică. Există mari diferenţe între suprafaţa medie a exploataţiei individuale în România şi cea a fermelor din UE, de cca. 19 ha/fermă. Din graficul de mai sus se observa ca din totalul suprafetei arabile dupa modul de folosinta, ponderea cea mai importanta, de 56,8% o au suprafetele cultivate cu cereale pentru boabe urmate de plantele oleaginoase.

cu cereale pentru boabe urmate de plantele oleaginoase. Context european Excluzând Cipru şi Portugalia, ţări cu

Context european Excluzând Cipru şi Portugalia, ţări cu sol şi climă mai puţin propice, România se găseşte pe ultimul loc din UE la producţia la hectar de grâu, cu o medie a anului 2010 de 2.688 kilograme. Bulgaria are o medie de 3.200 de kg/ha, în timp ce state precum Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, obţin producţii duble faţă de România. Pentru anul 2011, datorita conditiilor meteo favorabile, productia medie a beneficiat de o usoara crestere, ajungand la 3.637 kg/ha, situandu-se insa tot intre ultimele state ale UE ca nivel al productiei. Majoritatea ţărilor mediteraneene au producţii sub media UE, dar peste cea obţinută în România. Ca suprafaţă cultivată cu grâu, România ocupă poziţia a patra, cu 8,5% din total, dar realizează doar 3,7% din producţia europeană, ceea ce o plasează pe locul 7. România însămânţează a doua suprafaţă din UE cu floarea soarelui, acoperind o cincime din terenurile destinate acestor culturi, dar realizează doar a patra producţie, cu o cotă de 16,1%. România are o producţie medie de floarea soarelui de 1.634 de kg/ha in 2010, ceea ce o plasează înaintea Spaniei - 1.029 kg/ha, dar după Bulgaria - 1.800 kg/ha, Polonia - 1.780 kg/ha, Cehia - 2.250 kg/ha şi Ungaria - 2.248 kg/ha. Franţa, Bulgaria, Ungaria, România şi Spania acoperă 91,0% din producţia europeană. Având a şaptea producţie de rapiţă din UE, cu o cotă de piaţă de 2,8%, România cultivă 6,8% din suprafaţa alocată la nivelul UE, a cincea ca mărime. Producţia la hectar este una dintre cele mai scăzute, cu o

medie de 1.614 de kilograme. Germania realizează o producţie medie de 4.287 kg/ha, Marea Britanie - 3.299 kg/ha, Cehia 3.180 kg/ha, Polonia - 2.730 kg/ha şi Bulgaria 2.640 kg/ha.

România, Germania, Franţa, Polonia, Marea Britanie, Cehia şi Danemarca produc 90% din rapiţa europeană. Distribuţia regională a terenurilor agricole după modul de folosinţă este diferenţiată în raport cu condiţiile de relief, cu caracteristicile pedo-climatice şi de pretabilitate la culturi. În ansamblu, numai 25% din totalul terenurilor agricole au o calitate superioară, având un potenţial productiv bun şi foarte bun.

INSSE,

creşterea înregistrându-se pentru toate

favorabile.

cereale în mod special datorită stării meteorologice

Evoluţia

producţiei

principalelor cereale

a cunoscut

un

trend

ascendent potrivit

studiilor

tipurile de

Grau 14000 12000 Porumb 10000 8000 Floarea 6000 soarelui Soia 4000 2000 Rapita 0 2004
Grau
14000
12000
Porumb
10000
8000
Floarea
6000
soarelui
Soia
4000
2000
Rapita
0
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Valorile sunt exprimate in mii tone

Principalele probleme în domeniul agriculturii în contextul crizei economice În România agricultura joacă un rol mult mai important decât în Europa de Vest, deoarece 40% din populaţia ţării lucrează în domeniu, iar 20% din PIB provine din acest sector. Nici o altă ţară membră UE nu se confruntă cu această situaţie, pentru că în UE doar 4,3% din populaţie lucrează în acest domeniu. Deşi au loc unele restructurări semnificative ale sectorului agricol (în special în sectorul producţiei de cereale şi oleaginoase din zona de câmpie din S-E României), în general producţia de fermă înregistrează încă un grad înalt de fragmentare. Fermele vegetale vin în întâmpinarea acestui proces de fragmentare. Luarea în arendă a terenurilor de la populaţie are drept scop omogenizarea culturilor pe suprafeţe cât mai mari de teren. În toate regiunile ţării, valoarea adăugată brută a sectorului primar (agricultură plus silvicultură şi piscicultură) este inferioară celei din sectorul secundar (industrie plus construcţii). Nivelurile superioare ale consumului producţiei în fermă, precum şi comercializarea unei ponderi mici din producţia totală a fermei pe pieţe comerciale formale limitează capacitatea sectorului alimentar de a obţine cantităţi suficiente de materie primă pentru a fi competitiv. Creşterea productivităţii lucrarilor agricole în urma investiţiei efectuate prin proiect, va avea ca efect direct o creştere a ponderii materiei prime pe piaţa sectorului alimentar. Astfel, cel puţin la nivel zonal/regional, sectorul alimentar va deveni mai competitiv prin faptul că societatea va furniza materii prime conditionate pentru industria alimentară (floarea soarelui, porumbgrau) de o calitate superioară, calitate rezultată din investiţia în sectia de procesare cu silozuri.

Situat în partea de nord-est a României, JUDEŢUL SUCEAVA are o suprafata de 8.553 kmp (3,6% din suprafaţa ţării) fiind al doilea ca mărime din ţară. Industria este reprezentată în judet în principal de:

- industria alimentară - bazata în principal pe productia de carne şi

lapte; in judetul Suceava se cultiva în principal porumb, grâu - secara,

cartofi, sfecla furajera, sfecla de zahar.

- industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata în

exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata în corelatie directa cu suprafata mare a fondului forestier; -

corelatie directa cu suprafata mare a fondului forestier;

- industria constructoare de masini, industria materialelor de constructii, industria textila si a pielariei,

industria miniera. Judetul Suceava se bucură de conditii naturale variate, care pot asigura dezvoltarea unei agriculturi complexe, care să dobândească o pondere si o importandeosebită în economia judetului. Relieful variat permite o evolutie diversificată a ramurilor agriculturii, cu activităti tipice zonelor de munte, deal si podis. Astfel, zona de munte asigură dezvoltarea cresterii animalelor, iar zonele colinare a pomiculturii, cultivării cerealelor, cartofilor, plantelor tehnice.

Importanta cerealelor in alimentatia umana si in economie Denumirea de cereale se atribuie plantelor intregi, anuale, cultivate din familia Graminaceae: graul, secara, triticale, orzul, ovazul, orezul, porumbul, sorgul si meiul, boabelor acestora si produselor rezultate din ele. Din aceeasi familie fac parte meiul italian, meiul perlat, meiul indian, etc. Numele cerealelor se trage de la CERES, ERIS fiica lui Saturnus zeita agriculturii la romani. Sarbatorile organizate in cinstea zeitei se numeau “CEREALIA”. Impreuna cu aceste plante se trateaza si hrisca din familia Polygonaceae a carei compozitie chimica si tehnologie nu difera prea mult de a cerealelor, iar pe de alta parte, ea nu prezinta importanta prea mare pentru a fi tratata separat. Boabele cerealelor macinate si preparate sub forma de paine, gris, paste fainoase, mamaliga etc sau fierte ca atare, se utilizeaza pe scara larga in alimentatia umana, formand grana de baza aproape pentru intreaga lume. Sub forma de boabe intregi, macinate grosier si tarate se folosesc in alimentatia animalelor. Pe langa aceste utilizari, boabele cerealelor servesc ca materie prima in industria spirtului, alcoolului, berii, amidonului, dextrinei, glucozei, etc. Valoarea alimentara a boabelor cerealelor este determinata de raportul dintre protide si hodratii de carbon, raport ale carui valori oscileaza in jur de 1 : 6, el fiind foarte favorabil organismului uman, comparativ cu raportului de 1 : 3 la leguminoasele pentru boabe sau 1 : 12 16 la cartof. La nevoie, omul se poate hrani un timp destul de indelungat numai cu paine si apa, fara ca organismul sa sufere. Boabele cerealelor au un continut ridicat de substanta uscata (85-90%), fapt care favorizeaza pastrarea lor indelungata si transportarea cu usurinta la distante mari. Cerealele prezinta importanta deosebita din punct de vedere agricol. Avand radacini fasciculate care se raspandesc in partea superficiala a solului, extrag elementele nutritive din straturile mai putin profunde ale acestuia si se pot introduce in rotatii cu leguminoasele pentru boabe si plantele tehnice care-si procura hrana din straturile mai adanci ale pamantului. Fiind plante anuale unele au perioada scurta de vegetatie, cerealele produc intr-un timp relativ scurt o cantitate mare de substanta uscata, iar in conditi de irigare, dupa recoltare pot urma culturi succesive (porumb, fasole, soia, etc).

Multiplele intrebuintari si insusirile lor valoaroase au determinat extinderea cerealelor pe suprafete mult mai mari decat toate celelalte plante la un loc.

La nivel mondial, din datele estimative ale FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura), suprafata cultivata cu cereale a scazut de la 718 milioane de ha in perioada 1979 1981 la 682 milioane ha in 2005 iar productia medie a crescut de la 2212 kg / ha la 3262 kg / ha in aceeasi perioada. Circa 42% din productia de boabe ale cerealelor se utilizeaza in grana omului direct (graul si orezul), restul in alimentatia animalelor sau pentru prelucrari industriale. Graul Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care este semanat, precum si atentia de care se bucura se datoreaza:

continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste substante, corespunzator cerintelor organismului uman;

conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate;

faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri foarte diferite;

posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.

Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei, destinata fabricarii painii aliment de baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35 - 40% din populatia globului) si furnizeaza circa 20% din totalul caloriilor consumate de om. De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten, alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant). Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare. Taratele reziduuri de la industria de morarit sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in proteine, lipide si saruri minerale. Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin raspandita in Romania, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.

Pe de alta parte, s-a demonstrat in urma mai multor studii ca persoanele care consumă în mod regulat seminţe de cereale integrale, printre care se numără şi grâul, au un risc mai mic de a face boli de inimă, diabet sau de a suferi de obezitate.

a. Conţine fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul vitaminic B (B1, B2, B3, B5, B6) şi vitaminele E si K.

vitaminic B (B1, B2, B3, B5, B6) şi vitaminele E si K. b. a semenea fructelor

b. asemenea fructelor şi legumelor, seminţele de grâu contribuie

semnificativ la aportul zilnic de antioxidanţi, compuşii care ne protejează celulele de acţiunea negativă a radicalilor liberi.

c. Grâul şi produsele pe bază de grâu sunt o importantă sursă de fibre

alimentare. Grâul conţine, în principal, fibre insolubile, esenţiale pentru buna funcţionare a tranzitului intestinal. Se ştie că, în general, o dietă bogată în fibre

poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, la controlul diabetului de tip 2 şi diminuează riscul de cancer la colon.

d. Potrivit studiilor, germenii de grâu ar ocupa poziţia a doua în rândul vegetalelor cu cel mai mare conţinut

de fitosteroli, compuşi cu o structură asemănătoare cu cea a colesterolului. Astfel, 2 grame pe zi din aceşti compuşi reduc colesterolul cu aproximativ 10%, în doar două săptămâni.

e. Datorită conţinutului ridicat în antioxidanţi, germenii de grâu protejează pielea împotriva îmbătrânirii premature.

Porumbul Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta, intre plantele cultivate pe glob. Aceasta pozitie, din punct de vedere agricol, este motivata printr-o serie de particularitati, astfel:

prezinta o mare capacitate de productie, cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale;

Are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de raspandire, dand recolte mari si relativ constante, mai putin influentate de abaterile climatice;

Este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor;

Suporta monocultura mai multi ani;

Are un coeficient mare de inmultire (150 400);

Avand o insamantare mai tarzie in primavara, permite o mai buna esalonare a lucrarilor agricole;

Cultura este mecanizabila 100%;

Recoltarea se face fara pericol de scuturare;

Valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie;

Posibilitatile de valorificare a productiei sunt foarte variate.

In alimentatia omului din boabele “degerminate” prin macinare uscata, se obtin: faina de malai, fulgi de porumb, alimente pentru copii, lapte artificial, etc. Prin macinare umeda (bobul cu embrion) se obtin pe langa produsele enumerate mai sus si un sirop bogat in fructoza (pentru diabetici), bere, indulcitori pentru cafea, paste pentru glasat drajeuri, etc. Prin diferite tratamente, dupa macinatul umed se obtin: amidon, glucoza, dextroza,

gazohol, medicamente, etc. In furajare porumbul are o valoare nutritiva, de 1,17 1,30 unitati nutritive la 1 kg de boabe. Planta intreaga verde se poate utiliza pentru obtinerea unor combustibili (metanol, etanol) sau se insilozeaza in faza la lapte-ceara a boabelor, cand asigura un furaj deosebit de valoros. Romania are o pondere insemnata intre tarile cultivatoare de porumb. In anul 2001 s-a cultivat pe

3.100.000

hectare, obtinandu-se un randament mediu scazut de numai 2.419 kg/ha, iar in 2005 s-au cultivat

2.662.000

hectare cu o productie medie de 3743 kg/ha. Anul 2010 a adus o suprafata cultivata de 2.277.400

hectare, si o productie medie la hectar de 4029 kg. Specialistii in nutritie sustin ca porumbul reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului bogat de vitamina E - antioxidant care protejeaza inima. In plus, aceasta cereala contine din belsug un carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta substanta se mai gaseste in legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau piersicile. Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid pantothenic, vitamina B5. Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza, care alimenteaza energia organismului. Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu permit depunerea grasimii.

Floarea soarelui Floarea soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob (13% din productia mondiala de ulei la nivelul anului 2006) si cea mai importanta plante uleioasa pentru Romania. Uleiul extras din achenele de floarea soarelui este semnisicativ si se caracterizeaza prin culoare, gust si miros placute, continut ridicat in vitamine (A, D, E, K) si substante aromatice; in plus uleiul de floarea soarelui se conserva foarte bine pe perioade indelungate.

Uleiul se extrage usor prin presare, randamentul normal la extractie fiind de circa 45%. La un hectar cultivat cu floarea-soarelui se pot obtine, la nivelul productiilor actuale, intre 900 si 950 kg ulei, planta fiind astfel foarte economica; ca urmare, floarea soarelui poate asigura necesitatile tarii in ulei alimentar (si, partial industrial), realizandu-se anual si disponibilitati importante pentru export.

anual si disponibilitati importante pentru export. In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de

In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea soarelui este intrebuintat in industria conservelor si a margarinei. Uleiul mai foate fi folosit pentru obtinerea acidului oleic necesar in industria lanii, a sapunurilor, ca adjuvant in fabricarea pesticidelor si ca ulei pentru fiert vopseluri. Desi pretul sau este destul de ridicat, prin comparatie cu uleiul de soia, ceea ce limiteaza utilizarea ca ulei industrial, proprietatile sale in fac apt pentru o gama larga de aplicatii tehnologice (industriale). Prin prelucrarea miezului de floarea soarelui se pot obtine faina, concentrate si izolate proteice. Incorporarea a 8-15% faina de floarea soarelui in faina de grau sporeste densitatea aluatului si reduce volumul acestuia. In industria mezelurilor, concentratele de floarea soarelui pot fi incluse in carne in proportie de pana la

25%.

Semintele de floarea soarelui pot fi consumate direct (seminte prajite) si beneficiaza de o intensa popularitate in SUA, tarile scandinave, unele tari mediteraneene si in Europa de Est. Soiurile destinate consumului direct prezinta seminte mai sarace in grasimi (in jur de 30%), coji mai groase si mai putin aderente la miez. Pe langa aminoacizi esentiali, soiurile destinate consumului direct contin mai mult fier, glucide, saruri minerale, vitamine (A, E, riboflavine si tiamine) si asigura in jur de 550 calorii/100g seminte consumate. Numeroase studii au dovedit consumul uman de seminte de floarea soarelui ca fiind benefic pentru organism. Vitmaina E are un rol esential in neutralizarea radicalilor liberi din organism, ceea ce face ca semintele de floarea soarelui sa prezinte numeroase efecte antiinflamatorii, si prevenirea a numeroase tipuri de cancer. Pe de alta parte, astmul, artrita reumatoida, arteroscleroza si osteoartrita sunt doar cateva dintre afectiunile ale caror efecte sunt aplanate prin intermediul acestor produse naturale. Uleiul de floarea soarelui presat la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afectiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii. Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar de floarea-soarelui se pot obtine 30 - 130 kg miere sau, dupa alte studii, 15 40 kg miere/familia de albine. Din punct de vedere agricol, este important ca floarea soarelui elibereaza devreme terenul (sfarsit de august inceput de septembrie), permitand o buna pregatire a terenului pentru graul care urmeaza; nu este la fel de favorabila ca soia, dar starea sa structurala si de fertilitate a solului dupa floarea soarelui este in general benefica, ceea ce face ca floarea soarelui sa fie o premergatoare buna pentru grau. Cheltuielile cu floarea soarelui nu sunt foarte ridicate: ingrasare cu azot si cu fosfor moderata, cerinte mari fata de potasiu, dar restituiri abundente; costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb. Floarea soarelui se acomodeaza adesea mai bine decat porumbul, pe terenuri cu soluri de calitate medie si suporta mai bine stress-ul hidric. De asemenea, prezinta avantajul ca toate lucrarile agricole precum pregatirea terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile destinate celorlalte culturi agricole.

CONSUMUL 1) MEDIU ANUAL, LA CEREALE PE LOCUITOR

Produse

   

de

origine

199 0

1991

199

199

199

199

199

199

199

199

200

200

200 2

200 3

200 4

200 5

200 6

200 7

2008

vegetală

2

3

4

5

6

7

8

9

0

1

 

kg

   

Cereale

   

şi

produse

din

cereale

-

în

213, 6

 

194,

1

211,

5

210,

5

215,

8

213,

1

225,

0

221,

1

220,

1

219,

7

221,

2

225, 0

215, 0

219, 8

214, 8

207, 9

206, 9

 

echivalen

t boabe

192,6

204,0

- în

echivalen

152, 5

145,3

146,

5

159,

6

158,

6

162,

4

160,

6

169,

8

166,

7

166,

2

165,

8

166,

9

169, 8

162, 2

166, 2

162, 6

157, 3

156, 0

154,1

t

făină

   

Notă: Pentru perioada 2002 - 2008, datele nu sunt comparabile cu cele din perioada precedentă, deoarece datele privind populaţia s-au stabilit pentru anii 1990 şi 1991 pe baza statisticii demografice curente, pentru perioada 1992 - 2001, pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 7 ianuarie 1992 şi a statisticii demografice curente, iar pentru perioada 2002 - 2008 pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 18 martie 2002 şi a statisticii demografice curente.

1) Disponibilul de consum.

EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN

1990 250 1991 225 225 219,8 215,8 213,6 206,9 1992 204 1993 200 1994 169,8
1990
250
1991
225
225
219,8
215,8
213,6
206,9
1992
204
1993
200
1994
169,8
169,8
1995
166,2
156
162,4
154,1
152,5
1996
150
1997
1998
1999
2000
100
2001
2002
2003
50
2004
2005
2006
0
2007
2008
In echivalent boabe - kg
In echivalent faina - kg

ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 2008

In concluzie, cerealele constituie un factor cheie deosebit de important in alimentatia umana si furajera, prin variatele calitati si intrebuintari si in industrie, iar asigurarea unei infrastructuri propice de obtinere, conditionare si pastrare prelungire a duratei de pastrare si mentinere a calitatii cerealelor,

valorificare constituie necesitati de ordin strategic in economia nationala si mondiala. Din aceasta deriva exploatarea si valorificarea eficienta a factorilor de productie si a resurselor naturale si asigurarea cresterii valorii adaugate a produselor.

Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava productia de cereale statistici:

Exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată şi suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploataţie agricolă pentru judetul Suceava:

 

TOTAL

Exploatatii

Suprafata

Suprafata agricola utilizata ce revine in medie (ha)

exploatatii

agricole care

agricola

Judetul

agricole

utilizeaza

utilizata (ha)

Pe o exploatatie agricola

Pe o exploatatie agricola care utilizeaza suprafata agricola

SUCEAVA

(numar)

suprafata agricola

(numar)

 

167.816

166.850

356.601,26

2,12

2,14

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei agricole neutilizate si alte suprafete pentru judetul Suceava:

 

Suprafata agricola utilizata (numar exploatatii agricole)

Suprafata agricola neutilizata (numar exploatatii agricole)

Alte

Total

suprafete

Teren

Gradini

Pasuni

Culturi

TOTAL

Suprafata

Alte

TOTAL

Alte

TOTAL

arabil

faminiale

si

permanente

agricola

suprafete

suprafete*

Judetul

SUCEAVA

fanete

naturale

folosita

pentru

agricole

neutilizate

activitati

recreative

148.584

120.722

76.909

5.317

166.850

20

3.039

3.057

158.709

167.738

*indicatorul “alte suprafete” cuprinde suprafetele ocupate cu cladiri, curti etc

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei agricole neutilizate si alte suprafete, pentru judetul Suceava:

   

Suprafata agricola utilizata (ha)

 

Suprafata agricola neutilizata (ha)

Alte

Total

 

suprafete

Teren

Gradini

Pasuni si

Culturi

TOTAL

Suprafata

Alte

TOTAL

Alte

TOTAL

arabil

faminiale

fanete

permanente

agricola

suprafete

suprafete*

Judetul

SUCEAVA

naturale

folosita

pentru

agricole

neutilizate

activitati

recreative

175.374,46

6.445,97

171.432,64

3.348,19

356.601,26

24,92

3.031,18

3.056,10

9.358,24

369.015,60

Sursa: INSSE, Ancheta structurala in agricultura in 2007, vol 2

Suprafaţa cultivată in judetul Suceava, cu principalele culture (ha):

   

Cereale

           

Suprafaţa cultivată

Grâu şi

Orz şi

Plante

Floarea

Judeţul Suceava

pentru

Porumb

Cartofi

- total

secară

orzoaică

uleioase

soarelui

 

boabe

   
         

2000

175908

80825

23297

7513

37692

1568

1568

31142

2001

178296

82967

26421

7075

37444

1758

1756

30813

2002

179842

73302

26615

7714

26310

1541

1541

31244

2003

179859

71268

24111

6156

29521

1674

1460

27697

2004

152815

86620

35970

3037

37864

1995

1740

31257

2005

169971

83558

32754

6700

32369

2655

2308

33485

2006

165848

81974

27021

5448

37155

2143

1864

30759

2007

160424

81780

24026

5932

38606

2342

1895

31105

2008

162343

83704

<