Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E. obezitatea
10. CS Algodismenoreea este o dereglare a ciclului menstrual care se manifesta prin:
A. hiperpolimenoree;
B. disfunctii anovulatorii;
C. dureri n timpul menstruatiei;
D. menometroragii;
E. hemoragii disfunctionale ovulatorii.
11. CS Care este cauza algodismenoreei primare?
A. endometrioza;
B. anomalii de dezvoltare ale organelor genitale externe;
C. procese inflamatori cronice ale organelor genitale;
D. hipeproductia de prostaglandine
E. ganglioneurita pelviana.
12. CS La cauzele algodismenoreei secundare nu se refera:
A. endometrioza;
B. nivelul nalt a estrogenilor
C. fibromiomil uterin
D. sinehiile cervico-istmice
E. procesele inflamatorii ale organelor genitale.
13.
CS La baza patogeniei algodismenoreei sta:
A. hiperestrogenemia;
B. hipoprostaglandinemia;
C. hipoandrogenimia;
D. hiperprostaglandinemia;
E. hiperglicemia.
14. CS Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, perioada pubertara cuprinde etapa ntre:
A. 9-16 ani;
B. 10-20 ani;
C. 10-25 ani;
D. 10-18 ani;
E. 6-10 ani;
15. CS Perioada neonatala de dezvoltare a sistemului reproductiv cuprinde intervalul de la
nastere pna la vrsta de:
A. 7 zile;
B. 10 zile;
C. 12 zile;
D. 28 zile;
E. 14 zile
16. CS Eficacitatea contraceptiva este apreciata dupa indicele:
A. Soloviov;
B. ovianov;
C. Pearl;
D. Abuladze;
E. Genter;
17.
CS Pe fundalul steriletului sunt posibile urmatoarele accidente, cu exceptia:
A. dereglarilor menstruale;
B. expulziei steriletului;
C. afectiunilor inflamatorii;
D. survenirii sarcinii;
E. hiperprolactinemiei;
18.
CS La tumorile epiteliale ovariene seroase benigne se refera:
A. chistadenomul
B. lipomul;
C. teratomul;
D. fibromul;
E. chistul pseudomucinos;
19.
CS Mai frecvent se malignizeaza:
A. tumora mucinoasa ovariana;
B. chistadenomul cilioepitelial
C. fibromul ovarian
D. tumora Brenner
E. chistadenomul papilifer
20.
CS Selectati carateristicele teratomului:
A. apartine tumorilor metastatice;
B. se trateaza chimioterapic;
C. apartine tumorilor germinale
D. se trateaza radioterapic;
E. se malignizeaza frecvent
21.
CS Trompele uterine si uterul se formeaza din:
A. ducturile mezonefrotice (Wolf);
B. ducturile paramezonefrotice (Muller);
C. bulbii sinovaginali;
D. canaliculele metanefrotice;
E. pronefros;
22.
CS Lipsa uterului si lipsa partiala sau totala a vaginului corespunde sindromului:
A. Rokitansky-Kustner-Hauser;
B. Morris;
C. Klinefelter;
D. Turner;
E. Sheehan
23.
CS Forma tipica a disgeneziei gonadice corespunde sindromului:
A. Rokitansky-Kustner-Hauser;
B. Morris;
C. Klinefelter;
D. Turner;
E. Sheehan
24.
CS Cariotipul 47YXX este caracteristic pentru sindromul:
A. Rokitansky-Kuster-Hauser;
B. Morris;
C. Klinefelter;
D. Turner;
E. Sheehan
25.
CS Care din urmatoarele metode nu este informativa pentru diagnosticul factorului
uterin al sterilitatii?
A. biopsia endometrului;
B. histeroscopia;
C. metrosalpingografia
D. laparoscopia;
E. examenul bacterioscopic al continutului vaginal
26.
CS La complicatiile maladiilor sexual transmisibile nu se refera:
A. Sterilitatea
B. cancerul de col;
C. endometrioza
D. sarcina ectopica
E. boala inflamatorie pelvina
27.
CS Tratamentul specific al gonoreei se face cu:
A. Peniciline;
B. metronidazol;
C. nizoral;
D. valtrex;
E. aciclovir
28.
CS Sarcina tubara n evolutie se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia :
A. semnelor sarcinii ;
B. amenoreei ;
C. dimensiunile uterului mai mici dect termenul presupus al sarcinii ;
D. palparii unei formatiuni n regiunea anexelor;
E. hemoragiei uterine masive
29.
CS Care din metodele enumerate nu este utila pentru diagnosticul sarcinii tubare n
evolutie?
A. testul de sarcina;
B. ultrasonografia ;
C. chiuretajul uterin;
D. laparoscopia ;
E. punctia fornixului posterior ;
30.
CS La formele clinice ale sarcinii extrauterine se refera :
A. pseudosalpingeana ;
B. intestinala;
C. abdominala ;
D. gastrala
E. netrala
31.
CS Tratamentul sarcinii tubare consta n :
A. inlaturararea trompei prin laparoscopie sau laparotomie ;
B. chiuretaj uterin;
C. administrarea antibioticelor;
D. administrarea preparatelor estrogen-gestagene;
E. fizioterapie
32.
CS Apoplexia ovariana mai des se dezvolta :
A. la nceputul ciclului menstrual ;
B. la sfrsitul ciclului menstrual ;
C. n timpul ovulatiei;
D. n timpul menstruatiei;
E. n premenopauza;
33.
CS Simptomatologia apoplexiei ovariene include urmatoareale, cu exceptia:
A. durerilor hipogastrice;
B. semnelor de hemoragie intraabdominala ;
C. semnelor pozitive de sarcina ;
D. anemiei ;
E. semnelor de iritatie peritoneala ;
34.
CS Cu ce scop se administreaza componenta progestogenica din preparatele hormonale
la femeile postmenopauzale:
A. pentru prevenirea osteoporozei;
B. pentru controlul bufeelor si a transpiratiilor nocturne;
C. pentru controlul simptomelor atrofiei vaginale ;
D. cu scopul protectiei anti-cancer de colon
E. cu scopul protectiei anti-cancer de endometru
35.
CS n care faza de dezvoltare a corpului galben ncepe secretia progesteronului:
A. proliferare si vascularizare;
B. metamorfoza glandulara;
C. nflorirea
D. involutia
E. preovulator
36.
CS La baza sintezei steroizilor sexuali sta:
45.
CS Miomul uterin este o tumora:
A. benigna
B. maligna
C. limitrofa
D. feminizanta
E. masculinizanta
46.
CS Manifestarile clinice ale miomului uterin nu depind de:
A. localizare
B. dimensiuni
C. numarul de avorturi n antecedente
D. numarul de noduli
E. ritmul de crestere
47.
CS Pentru miomul uterin submucos semnul sugestiv la histerosalpingografie este:
A. defectul de umplere
B. umbre dupa contur
C. conturul regulat al cavitatii uterului
D. substanta de contrast nu patrunde in trompe
E. substanta de contrast nu patrunde in cavitatea abdominala
48.
CS Care din metodele de examinare enumerate nu se refera la cele endoscopice:
A. colposcopia
B. cervicoscopia;
C. laparoscopia;
D. ultrasonografia;
E. histeroscopia;
49.
CS Laparoscopia si culdoscopia sunt contraindicate n caz de:
A. suspectie la tumora anexiala uterina;
B. endometrioza ovariana;
C. sterilitate de geneza tubara;
D. proces aderential pronuntat n bazinul mic;
E. sindromul ovarelor polichistice;
50.
CS n care zi a ciclului menstrual trebuie efectuat chiuretajul uterin pentru a obtine date
histologice cu informativitate optima?
A. 10-12 zile pna la menstruatie;
B. 1-2 zile pna la menstruatie;
C. 5-6 zile dupa de menstruatie;
D. imediat dupa menstruatie
E. la a 14-a zi a ciclului menstrual;
51.
CS Care este termenul optimal pentru efectuarea metrosalpingografiei n caz de
adenomioza:
A. faza foliculara tardiva a ciclului menstrual
B. faza luteinica a ciclului menstrual;
C. n timpul menstruatiei;
D. nu mai trziu de a 5-7-a zi a ciclului menstrual
E. n ajunul menstruatiei;
52.
CS Care maladii nu pot fi diagnosticate prin histerosalpingografie:
A. tuberculoza anexelor uterine;
B. hipoplazia uterului;
C. corioepiteliomul
D. adenomioza;
E. uterul bicorn;
53.
CS Ce patologie nu serveste drept contraindicatie pentru efectuarea
histerosalpingografiei:
A. metroragia;
B. sarcina
B. 5-9 zile;
C. 3-9 zile;
D. 1-2 zile;
E. 9-15 zile;
72.
CS Durata de viata a corpul galben menstrual este de:
A. 12-14 zile;
B. 14-20 zile;
C. 5-7 zile;
D. 1-8 zile;
E. 21-30 zile;
73.
CS Cantitatea de snge pierduta n timpul unei menstruatii normale constituie:
A. 30-150 ml;
B. 5-10 ml;
C. 100-180 ml;
D. 10-20 ml;
E. 180-200 ml;
74.
CS Diagnosticul apoplexiei ovariene se bazeaza pe urmatoarele, cu exceptia :
A. semne de hemoragie intraabdominala ;
B. legatura cu ciclul menstrual
C. febra
D. punctia pozitiva a fornixului posterior ;
E. dereglarea integritatii ovarului la laparascopie
75.
CS Pedicolul chirurgical al tumorii ovariene torsionate include urmatoarele componente,
cu exceptia :
A. ligamentul suspensor ovarian;
B. trompa uterina;
C. ligamentul propriu ovarian;
D. ligamentul rotund;
E. o parte din ligamentul lat ;
76.
CS Tratamentul tomorii ovariene torsionate consta n:
A. anexectomie ;
B. detorsionarea tumorii si supraveghere;
C. drenarea cavitatii abdominale ;
D. chimioterapie
E. administrarea preparatelor estrogen-gestagene;
77.
CS Necroza nodulului miomatos se asociaza cu urmatoarele simptome, in afara de :
A. dureri abdominale acute;
B. defans muscular;
C. febra;
D. leucocitoza ;
E. hemoragie uterina ;
78.
CS Tratamentul necrozei nodulului miomatos consta in :
A. miomectomie conservativa;
B. tratament hormonal;
C. histerectomie cu inlaturararea trompelor uterine ;
D. histerectomie fara tubectomie ;
E. enuclearea nodulului miomatos ;
79.
CS Diagnosticul diferential al abdomenului acut ginecologic nu se face cu:
A. apendicita ;
B. pancreatita ;
C. colica renala ;
D. hepatita cronica ;
E. ulcer gastric ;
80.
CS Ce simptom nu este relevant pentru diagnosticul diferential al apendicitei cu
sarcina
tubara intrerupta ?
A. ntrzierea menstruatiei;
B. febra;
C. durerile hipogastrice;
D. prezenta semnelor sarcinii ;
E. leucocitoza ;
81.
CS Care din patologiice enumerate nu favorizeaza dezvoltarea sarcinii ectopice?
A. endometrioza trompelor
B. salpingitele cronice ;
C. adenomioza
D. procesul aderential peritubar
E. tuberculoza trompelor
82.
CS Care muschi formeaza stratul profund al diafragmului urogenital?
A. transvers superficial;
B. transvers profund;
C. bulbo-cavernosus;
D. ischio-cavernos;
E. levator anal extern
83.
CS Pentru sindromul feminizarii testiculare este caracteristic cariotipul:
A. 46XY
B. 46XX
C. 45XO
D. 47YXX
E. 47XXX
84.
CS Pentru sindromul Turner este caracteristic cariotipul:
A. 46XY
B. 46XX
C. 45XO
D. 47YXX
E. 47XXX
85.
CS Pentru sindromul Klinefelter este caracteristic cariotipul:
A. 46XY
B. 46XX
C. 45XO
D. 47YXX
E. 47XXX
86.
CS Tratamentul sindromului Rokitansky-Kuster-Hauser presupune:
A. terapie de substitutie cu estrogeni
B. ablatia chirurgicala a gonadelor
C. ablatia chirurgicala a trompelor
D. ablatia chirurgicala a clitorisului
E. administrarea Dexametazonei
87.
CS Tratamentul formei tipice a disgeneziei gonadelor consta n:
A. terapie de substitutie cu estrogeni
B. ablatia chirurgicala a gonadelor
C. ablatia chirurgicala a clitorisului
D. plastia vaginului
E. administrarea Dexametazonei
88.
CS Care metoda nu se foloseste pentru diagnosticul patologiei glandei mamare?
A. mamografia;
B. ductografia;
C. examenul colpocitologic;
D. examenul citologic;
E. examenul ecografic
89.
CS Cum se numeste metoda de contrastare artificiala a canalelor galactofore a glandei
mamare?
A. canaliculografie;
B. ductografie;
C. mamografie;
D. ultrasonografie;
E. sinusografie.
90.
CS La ce vrsta a femeii se ntlneste mai frecvent mastopatia ?
A. 15-25 ani;
B. 30-50 ani;
C. 50-60 ani;
D. dupa 60-65 ani;
E. dupa 75 ani.
91.
CS n ce zile ale ciclului menstrual se efectueaza investigatia hormonala la pacientele
cu sterilitate endocrina?
A. a 2-a si a15-a zi;
B. a 7-a , a 14-a zi si a 21-a zi
C. a 14-a si a 28-a zi;
D. a 17-a si a 25-a zi;
E. a 5-a si a 25-a zi.
92.
CS Tratamentul formei medii de hiperstimulare ovariana presupune:
A. micsorarea dozei preparatului
B. marirea dozei preparatului
C. schimbarea schemei de tratament;
D. administrarea progesteronului;
E. anularea preparatului
93.
CS Din ductele Muller se dezvolta urmatoarele organe genitale cu exceptia:
A. uterul;
B. ovarele;
C. trompele uterine;
D. vaginul;
E. labiile mari si labiile mici;
94.
CS n cazul atreziei himenului se efectueaza:
A. incizie transversala;
B. incizie longitudinala;
C. incizie n "cruce";
D. incizie semilunara;
E. incizie n forma de stea;
95.
CS Unghiul de versiune se formeaza ntre axa:
A. uterului si a vaginului;
B. uterului si a bazinului;
C. corpului uterului si colul uterin;
D. colului uterin si axa bazinului;
E. colului uterin si rect;
96.
CS La cauzele posibile ale prolapsului genital nu se refera:
A. pluriparitatea;
B. traumatismul muschilor de sustinere;
C. efortul fizic sporit;
D. infantilismul genital;
E. obezitatea
97.
CS Care este raportul dintre colul si corpul uterin la fetitele nou-nascute:
A. 3 : 1;
B. 2 : 1;
C. 4 : 1;
D. 5 : 1;
E. 1 : 1
98.
CS Care hormoni se indica pentru tratamentul sindromului adrenogenital?
A. gonadotropi;
B. androgeni;
C. glucocorticoizi;
D. tiroidieni;
E. progestine sintetice
99.
CS n cazul sindromului adrenogenital, dereglarile primare sunt la nivelul:
A. hipofizei;
B. suprarenalelor;
C. ovarelor;
D. hipotalamusului;
E. uterului
100. CS Care dereglari duc la virilizare n cazul sindromului Stein-Leventhal?
A. hiperandrogenia ovariana;
B. hiperandrogenia suprarenaliana;
C. hipoestrogenia;
D. hiperestrogenia;
E. hipercorticismul;
101.
CS Care este metoda de baza n tratamentul endometriozei?
A. chirurgicala ;
B. tratament hormonal ;
C. fizioterapia ;
D. chimioterapia ;
E. radioterapia
102. CS Histerosalpingografia n adenomioza trebuie efectuate:
A. nemijlocit naintea menstruatiei ;
B. nu mai trziu de ziua a 7-10- a a ciclului menstrual
C. n zilele 19-20 a ciclului menstrual
D. n zilele 24-28 a ciclului menstrual
E. n timpul menstruatiei
103.
CS Care este cea mai frecventa forma a cancerului de corp uterin?
A. adenomul malign
B. adenocarcinomul
C. adenocanceroidul
D. cancerul pavimentos
E. carcinosarcomul
104. CS Conform clasificarii clinice FIGO a cancerului de endometriu, stadiului I i
corespunde:
A. cancer n situ
B. cancer n limitele corpului uterin
C. lungimea cavitatii uterine 10 cm
D. lungimea cavitatii uterine mai mult de 10 cm
E. cancerul afecteaza corpul si colul uterin dar nu depaseste limitele uterului.
105. CS Chiuretajul uterin n caz de sarcina tubara releva:
A. modificari deciduale ale mucoasei uterine
B. modificari proliferative ale endometrului
C. modificari secretorii ale endometrului
D. prezenta de resturi ovulare
E. modificari atrofice endometriale
106. CS Avortul este ntreruperea sarcinii n termen de:
A. pna la 32 saptamni
B. pna la 22 saptamni
C. numai pna la 30 saptamni
D. pna la 34 saptamni
E. pna la 28 saptamni
107. CS Polipoza endometriala apare mai frecvent n:
A. perioada juvenila
B. perioada de lauzie
C. perioada preclimacterica
D. n timpul tratamentului cu gestagene pure
E. n timpul administrarii contraceptivelor orale combinate
108.
CS Pe ce se bazeaza cresterea temperaturii bazale?
A. efectul hipertermic al estrogenilor
B. hipersecretia de serotonina
C. efectul hipertermic al testosteronului
D. efectul hipertermic al progesteronului
E. efectul hipertermic al cortizolului
109. CS Notiunea de metroragie defineste:
A. menstruatii de lunga durata
B. hemoragii uterine aciclice
C. menstruatii cu durata mai putin de 3 zile
D. menstruatii abundente
E. lipsa menstruatiei timp de 6 luni
110. CS Rolul declansator n reglarea ciclului menstrual i revine:
A. hipotalamusului
B. hipofizei
C. ovarelor
D. uterului
E. suprarenalelor
111. CS Proba combinata cu estrogeni-progesteron negativa indica amenoree:
A. hipotalamo-hipofizara
B. hipofizara
C. ovariana
D. uterina
E. hipotalamica
112. CS Cuplul se considera steril n caz de lipsa sarcinii timp de:
A. 1 an de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei
B. 3 luni de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei
C. 6 luni de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei
D. cel putin 3 ani de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei
E. cel putin 5 ani de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei
113. CS Cea mai sigura metoda pentru diagnosticul cancerului de col uterin este:
A. examinarea colului uterin cu valvele
B. colposcopia simpla
C. colposcopia largita
D. biopsia de col
E. sondajul canalului cervical
114. CS Testul Lahm-Schiller presupune badijonarea colului uterin cu:
A. acid acetic
B. solutie Lugol
C. fluoresceina
D. albastru de metilen
E. alcool etilic
115. CS Care dintre localizarile miomului provoaca cel mai frecvent menometroragii?
A. subseros
B. submucos
C. intramural
D. cervical
E. intraligamentar
116. CS Care este capacitatea de volum a cavitatii uterine?
A. 2-5 ml
B. 7-8 ml
C. 15-20 ml
D. 1 ml
E. 50 ml
117. CS Rezultatele tratamentului cancerului ovarian depind de urmatoarele aspecte, cu
exceptia:
A. natura histologica a tumorii
B. gradul de agresivitate al tumorii
C. stadialitatea tumorala
D. paritatea femeii
E. metoda terapeutica aplicata
118.
CS Hipomenoreea reprezinta:
A. menstruatie n cantitate mica
B. menstruatia care dureaza mai putin de 3 zile
C. scurtarea ciclului menstrual
D. menstruatie mai mult de 6 zile
E. menstruatie abundenta
119. CS Amenoreea reprezinta lipsa menstruatiei cel putin:
A. 2 luni
B. 3 luni
C. 4 luni
D. 6 luni
E. 8 luni
120.
CS Anovulatia pe fundalul hiperestrogeniei apare n caz de:
A. persistenta a foliculului matur
B. atrezia folicului
C. persistenta corpului galben
D. scurtarea fazei luteinice
E. scurtarea fazei foliculare
121. CS Care din cele enumerate reprezinta o indicatie pentru fecundarea extracorporala?
A. sterilitatea masculina
B. sterilitatea tubara
C. sterilitatea uterina
D. sterilitatea de origine endocrina
E. sterilitatea cauzata de factorii genetici
122. CS Cresterea rapida a tumorii, concresterea cu organele din vecinatate, bilateralitatea,
ascita, casexia sunt caracteristice pentru:
A. torsiunea tumorii
B. dezvotarea fibromului ovarian
C. dezvoltarea pseudomixomului ovarian
D. malignizarea tumorii
E. regresia tumorii
123. CS Proba cu dexametazona se efectueaza pentru:
A. diagnosticul amenoreei hipofizare
B. diagnosticul amenoreei hipotalamice
C. diagnosticul ovarelor polichistice
D. stabilirea originii hiperandrogeniei
E. diagnosticul amenoreei uterine
D. cavitatea uterina
E. ovarele
133.
CS Care este cea mai frecventa forma a infectiei gonococice?
A. vaginita
B. salpingita
C. endocervicita
D. uretrita
E. parametrita
134.
CS Metroragiile pubertare sunt legate cel mai frecvent cu:
A. infectii
B. dereglari de henostaza
C. anovulatia
D. corpi straini
E. traumatisme
135. CS Telarha prematura este definita ca:
A. dezvoltarea precoce si izolata a snilor
B. accelerarea brutala a vitezei de crestere
C. o avansare brutala a maturarii osoase
D. dezvoltarea precoce si izolata a pilozotatii pubiene
E. metroragii izolate
136. CS Pubarha prematura este definita ca:
A. dezvoltarea precoce si izolata a snilor
B. accelerarea brutala a vitezei de crestere
C. o avansare brutala a maturarii osoase
D. dezvoltarea precoce si izolata a pilozotatii pubiene
E. metroragii izolate
137. CS n ce consta functia mecanica a trompelor uterine?
A. transportul ovulului spre cavitatea uterina
B. sinteza de estrogeni
C. sinteza de progesteron
D. transportul spermatozoizilor spre portiunea fimbrilara
E. implantarea blastocistului
138. CS Testul postcoital are drept scop aprecierea:
A. permeabilitatii trompelor uterine
B. capacitatii spermatozoizilor de a penetra glera cervicala
C. prezenta ovulatiei
D. sursa hiperandrogeniei
E. reactivitatea endometrului
139. CS Care din preparatele enumerate reprezinta o alternativa a terapiei hormonale de
substitutie pentru controlul bufeelor si transpiratiilor nocturne la femeile
postmenopauzale?
A. clonidina
B. cofeina;
C. clomifenul;
D. nifedipina,
E. progestinele sintetice
140. CS Numiti afectiunile ginecologice cele mai frecvente la fetite:
A. vulvitele
B. vaginitele
C. anexitele
D. bartolinitele
E. endometritele
141. CS Perioada optimala pentru efectuarea operatiilor ginecologice este:
A. prima faza a ciclului
150.
CS Numiti punctul de reper n biomecanismul nasterii n prezentatie occipitala
varietate posterioara:
A. fontanela mare;
B. fontanela mica;
C. partea piloasa a fruntii;
D. glabella;
E. mijlocul distantei dintre fontanela mare si mica.
151.
CS Numiti punctul de sprijin n biomecanismul nasterii n prezentatie occipitala
varietate anterioara:
A. partea piloasa a fruntii;
B. glabella;
C. fosa suboccipitala;
D. protuberante occipitale;
E.
fontanela mare.
152.
CS Numiti punctul de sprijin n biomecanismul nasterii n prezentatie occipitala
varietate posterioara:
A. partea piloasa a fruntii;
B. glabella;
C. mandibula;
D. protuberanta occipitala;
E.
fontanela mare.
153.
CS Cu care diametru se angajeaza capusorul n prezentatie occipitala varietate
anterioara?
A. 9,5-32 cm;
B. 10-33 cm;
C. 12-34 cm;
D. 13-38 cm;
E.
11-35 cm.
154.
CS Cu care diametru se angajeaza capusorul n prezentatie occipitala varietate
posterioara?
A. 9,5-32 cm;
B. 10-33 cm;
C. 12-34 cm;
D. 13-38 cm;
E. 11-35 cm.
155.
CS Unde se localizeaza bosa serosanguina n prezentatie occipitala varietate
posterioara?
A. mare;
B. pe frunte;
C. pe fese. pe fontanela mica;
D. pe mijlocul suturii sagitale;
E.
pe fontanela.
156.
CS Definitia angajarii sinclitice a capusorului este:
A. sutura sagitala angajata mai aproape de simfiza;
B. sutura sagitala angajata mai aproape de promontoriu;
C. sutura sagitala nu coincide cu axul longitudinal al bazinului;
D. sutura sagitala angajata la mijlocul distantei ntre simfiza si promontoriu;
E. sutura sagitala coincide cu axul longitudinal al bazinului.
157. CS Prin care diametru al bazinului mic trece sutura sagitala efectund rotatia interna n
prezentatia occipitala varietate anterioara, I pozitie?
A. diametrul antero-posterior;
B. diametrul transversal;
C. diametrul oblic stng;
D. diametrul longitudinal;
E. tocografia.
191. CS Indicele lichidului amniotic reprezinta:
A. suma pungilor verticale maxime ale fiecarui din cele 4 cadrane ale uterului;
B. suma spatiilor ecolibere din cavitatea amniotica;
C. raportul dintre spatiul ecoliber relativ si spatiul ocupat de catre fat;
D. raportul dintre spatiul ecoliber relativ si spatiul ocupat de placenta;
E.
suma pungilor profunde nentrerupte ale lichidului amniotic din doua sectoare ale cavitatii
amniotice.
192. CS n caz de polihidramnios indicele lichidului amniotic este mai mare de:
A. 24 cm;
B. 25 cm;
C. 26 cm;
D. 27 cm;
E.
28 cm.
193. CS Mecanismele producerii excesive a lichidului amniotic sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. cresterii diurezei fetale;
B. dereglarii procesului de deglutitie;
C. alterarii integritatii tegumentelor;
D. anomaliilor de dezvoltare ale SNC;
E.
dereglarii tranzitului digestiv.
194. CS Complicatiile mai frecvente la gravidele cu polihidramnios sunt:
A. hipertensiunea indusa de sarcina;
B. infectii ale tractului uro-genital;
C. nasteri premature;
D. ruperea prematura a pungii amniotice;
E.
hipoplazie pulmonara.
195. CS Termenul optimal pentru efectuarea amniocintezei diagnostice este (saptamni
amenoree):
A. 6-8 s.a;
B. 12-14 s.a.;
C. 32-36 s.a.;
D. 15-18 s.a.;
E.
22-24 s.a.
196. CS Cea mai sigura si utila metoda de diagnostic n termenii precoce de sarcina este:
A. determinarea gonadotropinei corionice n urina;
B. determinarea concentratiei de estrogeni n snge;
C. efectuarea probei biologice Galli-Mainini;
D. testul imunologic de hemaglutinare;
E.
testul cu oxitocina
197. CS La examenul ultrasonografic la 34 saptamni de sarcina nu este obligatorie aprecierea:
A. corelatiei dintre dimensiunile fetale si termenul de gestatie;
B. prezentatia si atitudinea fatului;
C. localizarea si structura placentei;
D. sexul fatului;
E.
volumul de lichid amniotic.
198. CS Fundul uterului la nivelul marginii superioare a simfizei pubiene corespunde
termenului de sarcina:
A. 6 saptamni;
B. 8 saptamni;
C. 10 saptamni;
D. 12 saptamni;
E.
16 saptamni.
199. CS Fundul uterului la termenul de 32 saptamni de sarcina este situat:
A. la nivelul ombilicului;
208.
A.
B.
C.
D.
E.
209.
A.
B.
C.
D.
E.
210.
A.
B.
C.
D.
E.
211.
A.
B.
C.
D.
E.
212.
A.
B.
C.
D.
E.
213.
A.
B.
C.
D.
E.
214.
A.
B.
C.
D.
E.
215.
A.
B.
C.
D.
E.
216.
A.
B.
C.
D.
E.
D. pielonefrita cronica;
E. anemie.
259. CS Greutatea uterului la sfrsitul sarcinii constituie:
A. 600 gr;
B. 650 gr;
C. 700 gr;
D. 850 gr;
E.
1000 gr.
260. CS Oxitocina se depoziteaza n:
A. lobul anterior al hipofizei;
B. lobul posterior al hipofizei;
C. lobul intermediar al hipofizei;
D. ovare;
E.
suprarenale.
261. CS Glanda paratiroida n sarcina influenteaza preponderent metabolismului:
A. natriului;
B. calciului;
C. kaliului;
D. magneziulu;
E.
fosforului.
262. CS Corpul galben n sarcina produce preponderent urmatorii hormoni:
A. estrogeni;
B. progesteron;
C. glucocorticoizi;
D. tireoidieni;
E.
hipofizari.
263. CS Hormonul somatotrop se produce n:
A. lobul anterior al hipofizei;
B. lobul intermediar al hipofizei;
C. lobul posterior al hipofizei;
D. corticosuprarenala;
E.
medulosuprarenala.
264. CS Statutul imun n timpul sarcinii sufera urmatoarele modificari:
A. creste;
B. nu se modifica;
C. scade;
D. creste periodic;
E.
scade periodic.
265. CS Mecanismul declansator n patogeneza sindromului CID obstetrical este:
A. activizarea coagulantilor;
B. activizarea anticoagulantilor;
C. leucocitoza;
D. anemia;
E.
hipoxia.
266. CS Forma fulminanta a sindromului CID obstetrical se dezvolta n caz de:
A. preeclampsie severa;
B. embolie cu lichid amniotic;
C. insuficienta placentara cronica;
D. anemie feripriva;
E.
obezitate.
267. CS Cauzele hemoragiei n lauzia precoce sunt urmatoarele, cu exeptia:
A. resturi placentare;
B. hipotonie uterina;
C. coagulopatie;
D. ruptura uterina;
E.
placenta praevia.
268. CS Originea hemoragiei n placenta praevia poate fi din partea:
A. fetala;
B. materna;
C. mixta;
D. paterna;
E.
extragenitala.
269. CS La mecanismele compensatorii n cazul unei hemoragii nu se refera:
A. vasodilatarea periferica;
B. centralizarea circulatiei sangvine;
C. scaderea reflexa a tonusului vascular;
D. autohemodilutia;
E.
eliberarea sngelui din depouri.
270. CS Indicele de soc Allgower reprezinta raportul:
A. dintre puls si TA sistolica;
B. dintre TA sistolica si puls;
C. puls si TA diastolica;
D. TA diastolica si puls;
E. TA sistolica si TA diastolica.
271. CS Valoarea normala al indecelui de soc Allgower constituie:
A. 0,5;
B. 1,1;
C. 0,9;
D. 0,1;
E.
2,0.
272. CS Volumul de snge pierdut n cazul indicelui de soc 1,5 reprezinta:
A. 40-50%;
B. 20-30%;
C. 30-40%;
D. 50-60%;
E.
100%;
273. CS La o pacienta, peste 6 saptamni dupa nlaturarea molei hidatiforme au aparut
eliminari sangvinolente, au devenit pozitive semnele sarcinii, a crescut nivelul de gonadotropina
corionica. Care e diagnosticul?
A. sarcina 4-5 saptamni;
B. corioepiteliom;
C. mola hidatiforma distructiva;
D. avort spontan incipient;
E.
perforatia uterului.
274. CS Corioepiteliomul este:
A. forma metastatica a cancerului pulmonar;
B. forma distructiva a molei veziculare;
C. tumora maligna, ce se dezvolta din elementele oului fetal;
D. forma metastatica a cancerului de ovar,
E.
recidiva a molei veziculare.
275. CS Cea mai periculoasa complicatie a molei hidatiforme este:
A. hemoragia uterina;
B. sterilitatea;
C. hipofunctia ovarelor;
D. corioepiteliomul;
E.
amenoreea.
276. CS Ruptura perineului de gradul II include farmatiunile urmatoare,cu exceptia:
A. pielea perineului;
B. comisura posterioara;
C. sfincterul anal extern;
D. peretii vaginului;
E.
muschii planseului perineal.
277. CS La examinarea n valve a fost evidentiata ruptura colului uterin de 4 cm, care nu atinge
fornixul. Numiti gradul rupturii:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. V.
278. CS Aparitia scremetelor cnd capul fatului se afla la ntrarea n bazinul mic indica:
A. nceputul perioadei de expulzie;
B. insuficienta fortelor de contractie;
C. hipertonia uterina;
D. travaliul discoordonat;
E.
ruptura uterului.
279. CS n cazul rupturii uterului nasterea se finiseaza prin:
A. aplicarea forcepsului;
B. versiunea obstetricala;
C. embriotomia;
D. laparotomia de urgenta;
E.
extractia fatului de extremitatea pelvina
280. CS n clasificarea rupturilor de uter nu se foloseste criteriul:
A. momentul rupturii;
B. tabloul clinic al rupturii;
C. patogenia rupturii;
D. intensitatea rupturii;
E.
caracterul rupturii.
281. CS Examenul USG efectuat la 30 saptamni de gestatie ofera urmatoarele informatii, cu
exceptia:
A. masa fatului;
B. volumul lichidului amniotic;
C. termenul de gestatie;
D. localizarea placentei;
E.
profilului biofizic.
282. CS Al III-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:
A. 16-17 saptamni;
B. 18-20 saptamni ;
C. 22-24 saptamni;
D. 25-26 saptamni;
E.
28-30 saptamni.
283. CS Al IV-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:
A. 18-20 saptamni ;
B. 22-24 saptamni;
C. 25-26 saptamni;
D. 28-30 saptamni;
E.
32-34 saptamni.
284. CS Al V-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:
A. 28-29 saptamni;
B. 30-32 saptamni ;
C. 33-34 saptamni;
D. 35-36 saptamni;
E.
37-38 saptamni.
293. CS Care din urmatoarele investigatii nu este efectuata la toate vizitele antenatale?
A. determinarea masei corpului;
B. examinarea la sifilis;
C. examen general de urina;
D. examen general de snge / hemoglobina;
E.
masurarea TA.
294. CS Algodismenoreea este o dereglare a ciclului menstrual ce se manifesta prin:
A. hiperpolimenoree;
B. disfunctii anovulatorii;
C. dureri n timpul menstruatiei;
D. menometroragii;
E.
hemoragii disfunctionale ovulatorii.
295. CS La aparitia sarcinii extrauterine nu participa factorii:
A. ovulari ;
B. tubari ;
C. hormonali ;
D. anamneza ginecologica complicata ;
E. sociali.
296. CS Pentru sarcina tubara n evolutie sunt caracteristice simptomele enumerate, cu
exceptia :
A. semnelor sarcinii ;
B. amenoreei ;
C. discordanta ntre dimensiunile uterului si termenul presupus al sarcinii ;
D. palparea unei formatiuni n regiunea anexelor;
E. hemoragie uterine nesemnificativa.
297. CS Diagnosticul sarcinii tubare n evolutie se poate stabili pe baza simptomelor
enumerate, cu exceptia :
A. testul de sarcina pozitiv ;
B. ultrasonografiei ;
C. chiuretajului diagnostic ;
D. laparascopiei ;
E. punctiei fornixului posterior.
298. CS Diagnosticul de sarcina tubara intrerupta se stabileste pe baza simptomelor
enumerate, cu exceptia :
A. socului dolor ;
B. semnelor de hemoragie interna ;
C. durerilor in epigastru;
D. febra ;
E. eliminari sangvinolente din vagin.
299. CS Diagnosticul de sarcina tubara ntrerupta nu poate fi stabilit pe baza urmatoarelor
criterii:
A. palparea abdomenului cu evaluarea semnelor de excitatie peritoneala ;
B. evaluarea semnelor clinice de hemoragie intraabdominala;
C. semne de impermeabilitate tubara la metrosalpingografie ;
D. obtinerea de sange necoagulabil la punctia fornixului posterior;
E. depistarea a trompei rupte si a hemoragiei intraabdominale la laparascopie.
300. CS La forme clinice ale sarcinii tubare se refera cele enumerate, cu exceptia :
A. pseudosalpingeana ;
B. pseudoavortiva ;
C. abdominala ;
D. pseudoapendiculara ;
E. pseudoperitoneala.
301. CS Tratamentul sarcinii tubare consta n :
A. inlaturararea trompei prin laparascopie sau laparatomie ;
E.
forceps obstetrical.
310. CM Selectati formele de bazin anatomic strmtat frecvent ntlnite:
A. spondilolistic;
B. strmtat transversal;
C. strmtat n forma de plnie;
D. strmtat plat;
E.
general si uniform strmtat.
311. CM Numiti n ordinea succesiva elemente care apar n fanta genitala n momentul
deflexiei capusorului n prezentatia occipitala a fatului, varietatea anterioara:
A. fruntea;
B. barbia;
C. capul n ntregime;
D. regiunile temporale;
E.
regiunile parietale.
312. CM Numiti n ordinea succesiva momentele biomecanismului nasterii n prezentatie
cefalica, varietate posterioara:
A. flexia capului;
B. rotatia interna a capului;
C. deflexia capului;
D. flexiunea suplimentara;
E.
rotatia interna a trunchiului sii externa a capului.
313. CM Definitia corecta n caz de angajarea asinclitica este:
A. angajarea capului cu sutura sagitala aproape de simfiza;
B. angajarea capului cu sutura sagitala aproape de promontoriu;
C. angajarea capului cu sutura sagitala la mijlocul simfizei si promontoriu;
D. sutura sagitala coincide cu axul longitudinal al bazinului;
E.
sutura sagitala situata transversal.
314. CM Numiti n ordine succesiva momentele biomecanismului nasterii n prezentatie
cefalica, varietate anterioara:
A. flexia capului;
B. deflexia capului;
C. deflexia adaugatoare a capului;
D. rotatia externa a capului si interna a trunchiului;
E.
rotatia interna a capului.
315. CM Numiti formele rare de gestoze cu afectare hepatica, caracteristice sarcinii:
A. icterul idiopatic al gravidelor;
B. icterul familial recidivant al gravidelor;
C. distrofie adipoasa hepatica acuta a gravidelor;
D. maladii hepatice cronice;
E. hepatita virala acuta.
316. CM Indicati afectiunile hepatice independente de sarcina:
A. icterul idiopatic al gravidelor;
B. icterul familiar recidivant al gravidelor;
C. distrofie hepatica adipoasa acuta a gravidelor;
D. maladii hepatice cronice;
E.
hepatita virala acuta.
317. CM Care din semnele clinice si paraclinice enumerate se refera la colestaza intrahepatica
n sarcina:
A. prurit de lunga durata;
B. probele hepatice n limitele normei;
C. cresterea usoara a fosfatazei alcaline;
D. intoxicatia organismului cu dereglarea probelor functionale hepatice;
E.
icter nepronuntat.
318. CM Conduita obstetricala a gravidelor cu hepatita virala acuta n termeni precoce de
sarcina prevede:
A. tratamentul simptomatic;
B. ntreruperea sarcinii dupa efectuarea tratamentului;
C. tratamentul antibacterian;
D. tratamentul orientat spre ameliorarea circulatiei feto-placentare;
E.
nu se permite administrarea medicamentelor.
319. CM Conduita gravidelor cu patologie cardio-vasculara presupune:
A. consultul cardiologului;
B. evitarea excesului ponderal;
C. prevenirea infectiilor;
D. evitarea efortului fizic, stresului;
E.
prevenirea si tratarea hepatitei.
320. CM Numiti termenele de gestatie, la care este obligatorie internarea gravidelor cu
patologie cardiaca:
A. 7-12 saptamni;
B. 13-14 saptamni;
C. 28-32 saptamni;
D. 20-24 saptamni;
E.
37-38 saptamni.
321. CM Nasterea per vias naturalis la gravidele cu reumatism se admite n caz de:
A. reumatism n faza inactiva;
B.
sistemu cardiovascular compensat;
C. insuficienta nepronuntata a valvei mitrale;
D. stenoza izolata de grad 1 a orificiului aortic;
E.
reumatism subacut.
322. CM Scurtarea perioadei de expulzie prin aplicarea forcepsului se indica n caz de:
A. insuficienta grava a valvei mitrale;
B. viciu aortic cu hipertrofia ventriculului stng;
C. viciu aortic cu dilatarea ventriculului stng;
D. vicii combinate;
E.
stenoza mica izolata a orificiului aortic.
323. CM Pronosticul matern n cazul viciilor cardiace congenitale este determinat de:
A. tipul viciului;
B. prezenta cianozei;
C. rezerva cardiaca functionala;
D. tratamentul chirurgical al viciului cardiac anterior sarcinii;
E.
gradul de maturizare a placentei.
324. CM Selectati contraindicatiile pentru pastrarea sarcinii n cazul viciilor cardiace
congenitale:
A. viciu cu cianoza primara;
B. viciile de tip palid care se nsotesc de hipertensiune pulmonara;
C. viciile de tip palid cu cianoza secundara;
D. viciu cardiac congenital combinat cu viciu reumatismal;
E.
stenoza arterei pulmonare fara hipertrofia ventriculului drept.
325. CM Selectati contraindicatiile pentru pastrarea sarcinii la pacientele cu comisurotomie:
A. restenoza;
B. prezenta viciilor concomitente necorijate;
C. cardita reumatismala;
D. vicii concomitente corijate;
E.
insuficienta cardiovasculara grava.
326. CM Excluderea scremetelor la parturientele cu comisurotomie mitrala este indicata n:
A. restenoza gradul II;
B. insuficienta mitrala evidenta;
C. viciu aortal concomitent;
335. CM Catre indicatiile relative pentru operatia cezariana se refera cele enumerate, cu
exceptia:
A. prezentatiei pelviene;
B. hipoxia progresanta a fatului;
C. placentei praevia centrala;
D. preeclampsiei severe;
E.
bazinului anatomic strmtat gradul III.
336. CM Numiti prioritatile inciziei joase transversale n operatia cezariana:
A. micsorarea complicatiilorpostoperatorii la nivelul plagii;
B. micsorarea hemoragiei;
C.
efect cosmetic;
D.
externare mai precoce;
E.
externare tardiva.
337. CM Enumerati tipurile de incizie a uterului n operatia cezariana :
A. transversala n segmentul inferior, sub forma de semiluna;
B. corporala;
C. sigmoida;
D. n forma de "U";
E.
pe rebordul uterului.
338. CM Enumerati contraindicatiile operatiei cezariene:
A. iminenta de ruptura a uterului;
B. prezentatia pelviana a fatului;
C. varice pronuntate n segmentul inferior al uterului;
D. perioada alichidiana peste 72 ore;
E.
deschiderea completa a colului uterin, fat mort.
339. CM Enumerati indicatiile absolute pentru operatia cezariana:
A. prezentatia pelviana;
B. placenta praevia centrala;
C. bazin anatomic strmtat gradul III;
D. dezlipirea totala a placentei normal inserate n sarcina;
E.
angajarea transversala neglijata a fatului.
340. CM Enumerati indicatiile relative pentru operatia cezariana n mod planic:
A. sterilitatea n anamneza;
B. hipoxie cronica intrauterina a fatului;
C. fat macrosom n prezentatie pelviana;
D. vrsta gravidei mai mare de 30 ani;
E.
duplex (I fat prezentatie pelvina, II fat prezentatie craniana).
341. CM Enumerati indicatiile pentru operatia cezariana corporala :
A. operatia cezariana corporala n anamneza;
B. semestrul II al sarcinii;
C. prezentatia pelviana;
D. dilatarea varicoasa pronuntata a venelor n regiunea segmentului inferior al uterului;
E.
placenta praevia centrala complicata cu hemoragie.
342. CM Starea cicatricei pe uter dupa operatia cezariana depinde de:
A. tehnica suturarii plagii;
B. conduita postoperatorie;
C. vrsta pacientei;
D. calitatea utilajului;
E.
metoda de anestezie folosita.
343. CM Pentru diagnosticul precoce al complicatiilor septico-purulente dupa operatia
cezariana se monitorizeaza:
A. dinamica Ps ;
B. prezenta factorilor de risc;
C. dinamica involutiei uterului;
D. lactatia;
E.
starea copilului.
344. CM Micsorarea glicemiei la gravidele cu diabet zaharat se produce:
A. de la nceputul sarcinii pna la 12 saptamni de gestatie;
B. de la 10 saptamni pna la 2-3 luni;
C. de la 24-28 saptamni pna la 34 saptamni;
D. de la 35-36 saptamni pna la nastere;
E.
n nastere si lactatie.
345. CM Sarcina la femeile cu diabet zaharat se complica mai frecvent cu:
A. preeclampsie;
B. polihidramnios;
C. pielonefrita, cistita;
D. insuficienta cardio-vasculara;
E.
anemie.
346. CM La femeile cu diabet zaharat n perioada post-partum pot sa apara urmatoarele
complicatii:
A. infectii septico-purulente;
B. sindromul CID;
C. hipertensiune arteriala;
D. hipogalactie;
E.
anemie.
347. CM Enumerati indicatiile pentru operatie cezariana la o femeie cu diabet zaharat:
A. chetoacidoza;
B. progresia angiopatiei diabetice;
C. bazin clinic strmtat;
D.
insuficienta istmico-cervicala;
E.
prezentatia pelviana a fatului.
348. CM Care sunt termenele de gestatie pentru internarea pacientelor cu diabet zaharat:
A. de la survenirea sarcinii pna la 12 saptamni;
B. de la 20 pna la 24 saptamni;
C. la 34-36 saptamni de gestatie;
D. pe parcursul sarcinii n ntregime;
E.
la 38-39 saptamni.
349. CM Diabetul zaharat reprezinta:
A. insuficienta insulinica absoluta sau relativa;
B. dereglarea metabolismului glucidic;
C. dereglarea metabolismului n ntregime;
D. modificari patologice n toate organele;
E.
modificari patologice n pancreas.
350. CM Complicatiile caracteristice la gravidele cu tireoidita includ:
A. avorturi spontane;
B. nasteri premature;
C. gestoze precoce;
D. anemii;
E.
sarcini oprite n evolutie.
351. CM Indicati semnele prezumptive ale sarcinii:
A. greata, voma;
B. pigmentatia liniei albe si a organelor genitale externe;
C. modificari olfactive;
D. modificari ale libidoului;
E.
variatii ale tensiunii arteriale.
352. CM Enumerati modificarile caracteristice care se produc la nivelul glandelor mamare n
timpul sarcinii:
A. hiperpigmentarea areolelor mamare si a mameloanelor;
D. administrarea spasmoliticelor ;
E. tocoliza cu beta-mimetice.
370. CM Cauzele activitatii uterine discoordonate pot fi :
A. prolabarea cordonului ombilical ;
B. analgezia n nastere ;
C. rigiditatea colului uterin ;
D. stimularea travaliului cu ocitocina pe col uterin imatur ;
E. anomalii de dezvoltare a uterului.
371. CM Complicatiile contractiilor uterine discoordonate pot fi urmatoarele :
A. viteza de dilatare a colului uterin mai mult de 2,5 cm ora;
B. hipoxia intrauterina a fatului;
C. dereglarea circulatiei feto-placentare;
D. ruperea prematura a pungii amniotice;
E. nastere rapida.
372. CM Pentru tratamentul contractiilor uterine discoordonate se recomanda :
A. administrarea spasmoliticelor ;
B. Administrarea -mimeticelor ;
C. supraveghere timp de 6 ore ;
D. administrarea ocitocinei intravenos ;
E. prostaglandine intravenos.
373. CM n cazul insuficientei secundare a scremetelor se recomanda:
A. stimularea travaliului cu oxitocina ;
B. forceps obstetrical ;
C. operatie cezariana n segmentul inferior ;
D. operatie cezariana vaginala ;
E. embriotomie.
374. CM Perioadele travaliului sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. preliminara;
B. de dilatare a colului uterin;
C. postnatala precoce;
D. de delivrenta;
E.
perioada de expulzie a fatului.
375. CM Numiti fazele I perioade a nasterii:
A. latenta;
B. expulziva;
C. de accelerare lenta;
D. activa;
E.
discoordonata.
376. CM Enumerati modificarile n muschii uterului n timpul contractiilor?
A. nivelare,
B. contractie;
C. retractie;
D. distractie;
E. scurtarea.
377. CM Hemoragia fiziologica n timpul nasterii constituie:
A.
0.5% din masa corpului mamei;
B.
0,6%-0,8% din masa corpului mamei;
C. 400 ml;
D. 250 ml;
E. 500 ml.
378. CM Prima perioada a nasterii fiziologice se caracterizeaza prin:
A. stergerea si dilatarea colului uterin;
B. cresterea frecventei si duratei contractiilor uterine;
C. coborrea capusorului;
A. preparate analgezice;
B. antibiotice;
C. beta-adrenomimetice;
D. ocitocina;
E. tocoferol acetat.
388. CM Selectati corect caile de oxigenare a fatului n uter:
A. pe cale placentara;
B. pe cale paraplacentara;
C. pe cale hematogena;
D. metabolism anaerob;
E. pe cale limfatica.
389. CM Tipurile de hipotrofie fetala sunt cele enumerate, cu exceptia:
A. simetric;
B. asimetric;
C. hipotrof;
D. mixt;
E. intermediar.
390. CM Diagnosticul de hipotrofie fetala se stabileste pe baza investigatiilor:
A. determinarea naltimii fundului uterin si a circumferintei abdomenului n dinamica;
B. fetometria ecografica ;
C. greutatea gravidei n dinamica;
D. fetobiometria ecografica;
E. pelvimetria n dinamica.
391. CM Portiunea fetala a placentei este alcatuita din:
A. amnios;
B. corion;
C. stratul Nitabuch;
D. vilozitati coriale;
E. cordon ombilical.
392. CM Diagnosticul de hipoxie intrauterina a fatului se stabileste pe baza rezultatelor
urmatoarelor investigatii:
A. cardiotocografia fetala;
B. amnioscopie;
C. testul non-stres
D. profilul biofizic fetal;
E. dozarea alfa-fetoproteinei.
393. CM Insuficienta feto-placentara se poate dezvolta pe fond de:
A. anemie;
B. patologie cardio-vasculara la mama;
C. anomalii congenitale la fat;
D. patologie renala la mama;
E. fat macrosom.
394. CM Selectati metodele contemporane de diagnostic a hipoxiei fetale:
A. auscultatia BCF cu stetoscopul obstetrical;
B. ECG fetala;
C. masurarea IFU si CA;
D. Dopplerometria;
E. estimarea profilului biofizic fetal.
395. CM Selectati metodele contemporane de tratament a hipoxiei intrauterine a fatului:
A. tratamentul patologiei extragenitale materne si a complicatiilor sarcinii;
B. ocitocina, enzaprost;
C. glucoza, esentiale, riboxin;
D. ritodrin
E. trental.
D. preeclampsie severa ,
E. hipertensiune tranzitorie.
405. CM La gravidele cu preeclampsie se pot determina urmatoarele particularitati ale evolutiei
sarcinii, cu exceptia:
A. hipotrofie fetala;
B. anomalii de dezvoltare a fatului,
C. decolare prematura a placentei normal nserate;
D. nastere prematura;
E. moarte antenatala a fatului.
406. CM Factori de risc pentru dezvoltarea preeclampsiei sunt:
A. sarcina gemelara;
B. multiparitatea;
C. antecedente familiale de preeclampsie / eclampsie;
D. hipertensiune arteriala cronica;
E. anemie.
407. CM La complicatiile preeclampsiei/eclampsiei nu se refera:
A. dezlipirea de retina;
B. hemoragii intracraniene;
C. hipotrofia fetala;
D. polihidramniosul;
E. anomaliile de dezvoltare a fatului.
408. CM Enumerati consecintele posibile ale eclampsiei:
A. moartea antenatala a fatului;
B. hemoragia coagulopatica (sdr. CID);
C. nastere prematura;
D. dezlipirea de retina;
E. placenta praevia.
409. CM Care remedii hipotensive sunt contraindicate gravidelor cu preeclampsie?
A. blocante ale canalelor de calciu;
B. - blocante;
C. diuretice;
D. metildopa;
E. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
410. CM La o gravida n a II jumatate a sarcinii, la termenul de 32 de saptamni se determina
TA 180/120 mm Hg, cefalee, greturi, varsaturi, edeme. Care este conduita?
A. terapia antihipertensiva;
B. evaluarea starii intrauterine a fatului;
C. administrarea diureticelor;
D. administrarea dexametazonei;
E. finalizarea sarcinii dupa stabilizarea starii generale a gravidei.
411. CM Indicati agentii patogeni mai frecvent implicati n dezvoltarea infectiilor puerperale:
A. stafilococul aureus;
B. streptococul epidermal;
C. esherihia colli;
D. proteus vulgaris;
E.
peptostreptococii anaerobi.
412. CM Indicati agentii patogeni mai frecvent implicati n dezvoltarea infectiilor puerperale:
A. gram-pozitivi;
B. gram-negativi patogeni;
C. gram-negativi facultativ patogeni;
D. anaerobi;
E. asociatii aerobi-anaerobi.
413. CM Numiti afectiunile care se refera la etapa I de raspndire a infectiilor puerperale:
A. parametrita;
B. anexita;
C. endometrita;
D. ulcerul puerperal;
E. pelviperitonita.
414. CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a II-a de raspndire a infectiilor puerperale:
A. parametrita;
B. anexita;
C. endometrita;
D. tromboflebita pelviana;
E. pelvioperitonita.
415. CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a III-a de raspndire a infectiilor puerperale:
A. parametrita;
B. pelviperitonita;
C. socul septic;
D. peritonita difuza;
E. tromboflebita progresiva.
416. CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a IV-a de raspndire a infectiilor puerperale:
A. septicemia;
B. socul septic;
C. peritonita difuza;
D. septicopiemia;
E. pelviperitonita.
417. CM Tabloul clinic al endometritei include semne enumerate, cu exceptia:
A. diaree;
B. febra;
C. frisoane;
D. cresterea tensiunii arteriale;
E. tahicardie.
418. CM Formele endometritei diagnosticate la histeroscopie sunt cele enumerate, cu exceptia:
A. forma pura ,
B. necroza membranei deciduale;
C. resturi placentare;
D. asocierea cu miom uterin;
E.
asocierea cu polip placentar.
419. CM La factorii de risc pentru dezvoltarea endometritei puerperale se refera:
A. durata nasterii mai mult de 18 ore;
B. durata nasterii ntre 12 si 18 ore;
C. durata nasterii ntre 6 si 12 ore;
D. durata perioadei alichidiene 12-18 ore;
E.
durata perioadei alichidiene 6-12 ore.
420. CM Mecanismele patogenetice n dezvoltarea peritonitei dupa operatia cezariana sunt cele
enumerate, cu exceptia:
A. infectarea peritoneului n timpul operatiei cezariene;
B. infectarea peritoneului pna la operatie;
C. pareza intestinala ndelungata;
D. dehiscenta suturilor pe uter;
E.
lohiometra.
421. CM Tratamentul chirurgical al peritonitei puerperale prevede:
A. histerectomia totala cu anexe;
B. histerectomia totala cu trompe;
C. histerectomia supravaginala cu anexe;
D. histerectomia supravaginala cu trompe;
E. drenarea cavitatii abdominale.
422. CM Selectati functiile lichidului amniotic n timpul sarcinii:
A. testele imunologice;
B. reactiile biologice;
C. radiografia;
D. ecografia;
E.
dopplerometria.
432. CM Numiti dimensiunile bazinului osos care pot fi apreciate prin pelvimetrie externa?
A. distanta bispinarum;
B. conjugata diagonala;
C. distanta bitrohanterica;
D. distanta bicristarum;
E.
conjugata externa.
433. CM Pentru determinarea masei probabile a fatului sunt utile urmatoarele criterii:
A. naltimea fundului uterin;
A. distanta bicristarum;
B. circumferinta abdomenului;
C. indicele Soloviov;
D. masa gravidei.
434. CM Colostrul contine:
A. corpi colostrici;
B. leucocite;
C. celule pentagonale;
D. celule epiteliale;
E.
aminoacizi.
435. CM n perioada de lauzie se determina clinic urmatorii parametri uterini:
A. naltimea fundului uterin;
B. diametrul antero-posterior;
C. diametrul transversal;
D. consistenta;
E.
sensibilitatea.
436. CM Contaminarea fatului si nou-nascutului cu virusul HIV are loc prin urmatoarele cai,
cu exceptia:
A. transplacentara;
B. prin caile de nastere;
C. fecalo-orala;
D. aeriana;
E.
prin lactatie.
437. CM Profilaxia infectarii fatului si nou-nascutului cu virusul HIV prevede urmatoarele
momente, cu exceptia:
A. excluderea lactatiei;
B. nastere prin operatie cezariana;
C. efectuarea perineo- si epiziotomiei;
D. nastere per vias naturalis;
E.
administrarea Zidovudinei n timpul sarcinii si pe parcursul travaliului.
438. CM Manifestarile clinice ale chlamidiozei n sarcina sunt:
A. cervicite, uretrite, colpite;
B. sterilitate;
C. sarcina ectopica;
D. ruperea prematura a pungii amniotice;
E.
sarcina oprita n evolutie.
439. CM Tratamentul chlamidiozei la gravide include:
A. tetraciclina;
B. sumamed;
C. eritromicina;
D. doxaciclina;
E.
spiramicina.
440. CM Infectia virala n termene tardive de sarcina se poate manifesta prin:
A. hipertermie;
B. intoxicatie;
C. perturbarea circulatiei feto-placentare;
D. efect teratogen;
E.
anemie grava.
441. CM Nou-nascutii din mame, care au suportat infectii acute n timpul sarcinii pot avea:
A. piodermie;
B. omfalita;
C. conjunctivita;
D. pneumonie;
E.
anemie.
442. CM Actiunea infectiilor bacteriene asupra sarcinii se poate manifesta prin:
A. sarcina oprita n evolutie;
B. avort spontan;
C. nastere prematura;
D. hipotrofie fetala,
E.
patologii de insertie a placentei (increta, acreta, percreta, transcreta).
443. CM Semnele de debut ale pielonefritei acute n sarcina sunt :
A. febra de 39-400C ;
B. cefalee;
C. greturi ;
D. alterarea starii generale;
E. cetonurie.
444. CM Numiti infectiile urinare ce pot provoca soc toxico-septic:
A. cistita acuta;
B. pielonefrita acuta purulenta;
C. abcese renale;
D. abcese perirenale;
E. bacteriuria asimptomatica.
445. CM Pentru pielonefrita gestationala sunt caracteristice urmatoarele semne:
A. anemie hipocroma, nivelul hemoglobinei mai jos de 100g/l;
B. leucocitoza, mai mult de 11,3 x103 cel/ml;
C. piurie, bacteriurie ;
D. proteinurie sub 1,0g/l;
E. cetonurie.
446. CM Masurile profilactice ale infectiilor tractului urinar la gravide includ:
A. regimul igienic si dietetic ;
B. asanarea focarelor de infectie;
C. sporirea rezistentei nespecifice a organismului;
D. depistarea precoce a gravidelor cu risc de dezvoltare a infectiilor urinare;
E. regim la pat.
447. CM Pentru tratamentul gravidelor cu pielonefrita se folosesc:
A. peniciline semisintetice;
B. cefalosporine;
C. aminoglicozide;
D. macrolide;
E. tetracicline.
448. CM Ce preparate antibacteriene nu sunt contraindicate n timpul sarcinii?
A. oxacilina;
B. tetraciclina;
C. ampicilina;
D. gentamicina;
E. cefalexina.
449. CM Numiti indicatiile pentru spitalizarea gravidelor cu pielonefrita cronica:
A. iminenta de nastere prematura;
B. anemie n termenii pna la 12 saptamni;
C. anemie si iminenta de ntrerupere a sarcinii n termenii 22-28 saptamni;
D. bacteriurie asimptomatica;
E. acutizarea pielonefritei.
450. CM Excitabilitatea cortexului cerebral n sarcina sufera urmatoarele modificari:
A. nu se schimba;
B. creste;
C. scade;
D. scade pna la 13-16 saptamni;
E.
creste de la 13-16 saptamni pna la 40 saptamni.
451. CM Glanda tiroida n sarcina contribuie preponderent la:
A. cresterea continutului de Iod n snge;
B. mentinerea metabolismului hidric;
C. mentinerea metabolismului bazal;
D. mentinerea metabolismului glucidelor;
E.
mentinerea statusului hormonal.
452. CM n timpul sarcinii n glandele suprarenale se produc urmatoarele schimbari:
A. se ngroasa cortexul;
B. se multiplica celulele cortexului;
C. se acumuleaza lipide;
D. se acumuleaza lichide;
E.
nu se produc schimbari.
453. CM n timpul sarcinii se produc urmatoarele schimbari n articulatii:
A. ramolirea fibrocartilajelor;
B. ramolirea ligamentelor bazinului;
C. ramolirea membranelor sinoviale;
D. ramolirea nu se produce;
E.
ramolirea si relaxarea tuturor articulatiilor.
454. CM Efectuarea tuseului vaginal n cazul placentei praevia este indicat cnd sunt respectate
urmatoarele conditii:
A. lipsa hemoragiei abundente;
B. sala de operatii pregatita pentru interventie chirurgicala urgenta;
C. echipa de reanimatologi pregatita ;
D. dilatarea completa a colului;
E.
prezentatie craniana.
455. CM Numiti simptomele caracteristice pentru placenta praevia:
A. hemoragii uterine repetate;
B. hipoxie cronica intrauterina a fatului;
C. anomalii de dezvoltare ale fatului;
D. prezentatii vicioase ale fatului;
E.
mobilitate sporita a partii prezentate.
456. CM Diagnosticul de placenta praevia poate fi stabilit prin:
A. pelvimetria externa;
B. examenul n valve;
C. tuseul vaginal;
D. ultrasonografia;
E.
radiografia.
457. CM Placenta praevia n sarcina se diferentiaza de urmatoarele patologii :
A. avortul spontan;
B. mola hidatiforma;
C. sarcina extrauterina;
C. histopatologica;
D. combinata mecanica-idiopatica;
E.
combinata mecanico-histopatologica.
467. CM Care din simptomele urmatoare apartin tabloului clinic al iminentei rupturii uterului:
A. travaliul foarte intens;
B. hemoragie abundenta;
C. ridicarea inelului de contractie la nivelul ombilicului;
D. edemarea colului uterin;
E.
scaderea tensiunii arteriale.
468. CM Tratamentul iminentei de ruptura a uterului include urmatoarele, cu exceptia:
A. stimularea travaliului cu Ocitocina;
B. aplicarea forcepsului;
C. suprimarea travaliului;
D. embriotomia,
E.
operatia cezariana de urgenta.
469. CM Tabloul clinic al rupturii uterine constituite include:
A. agravarea progresiva a starii generale;
B. cresterea brusca a tensiunii arteriale;
C. disparitia batailor cordului fetal;
D. febra;
E.
durere abdominala violenta.
470. CM Diagnosticul rupturii uterine n travaliu se bazeaza pe urmatoarele criterii clinice:
A. stare de soc;
B. hemoragie externa;
C. modificari ale formei uterului;
D. atenuarea batailor cordului fetal;
E.
caderea brusca a tensiunii arteriale.
471. CM La factorii de risc pentru ruptura uterului se refera cei mentionati, cu exceptia:
A. bazin anatomic strmtat;
B. fat macrosom;
C. preeclampsie;
D. multiparitate;
E.
vicii cardiace.
472. CM Cauzele cele mai frecvente ale decesului matern n caz de ruptura uterina sunt:
A. anemia acuta;
B. socul hemoragic;
C. encefalopatia;
D. afectiuni septico-purulente;
E.
socul algic.
473. CM Scopul examenului ultrasonografic efectuat la 18-20 saptamni de gestatie prevede
determinarea:
A. masei fatului;
B. volumul lichidului amniotic;
C. localizarii placentei;
D. profilului biofizic al fatului ;
E.
anomaliilor congenitale ale fatului.
474. CM La indicatiile pentru examen ultrasonografic suplimentar, dupa 21 saptamni de
gestatie se refera:
A. diabetul zaharat;
B. placenta praevia;
C. hipotrofia fetala suspectata;
D. hemoragii vaginale;
E.
decurgerea fiziologica a sarcinii.
475. CM n cadrul ngrijirii antenatale a gravidelor este obligator screening-ul:
A. sifilisului;
B. infectiei HIV/SIDA;
C. hepatitei B;
D. gonoreei;
E.
infectiei cu Ch. Trachomatis.
476. CM Numiti metodele de diagnostic prenatal al anomaliilor congenitale:
A. examenul USG;
B. biopsia corionului;
C. testul la -fetoproteina;
D. amniocenteza;
E.
amnioscopia.
477. CM Numiti investigatiile de laborator obligatorii la a III-a vizita antenatala (22-24
saptamni):
A. examenul serologic la sifilis;
B. determinarea hemoglobinei;
C. determinarea glicemiei;
D. analiza generala a urinii;
E.
frotiu vaginal.
478. CM Prin intermediul gravidogramei se protocoleaza:
A. dinamica masei corporale;
B. dinamica valorilor TA;
C. batai cordului fetale (BCF);
D. naltimea fundului uterin;
E.
tonusul uterin.
479. CM Termenul de gestatie poate fi determinat conform:
A. datei ultimei menstruatii;
B. datei coitusului fecundant;
C. datei primelor miscari fetale;
D. examenului USG efectuat la 30-32 saptamni;
E.
dupa prima vizita la medic (pna la 12 saptamni).
480. CM Examinarea glandelor mamare n postpartum include:
A. inspectia formei glandelor;
B. starea mameloanelor;
C. prezenta fisurilor mameloanelor;
D. prezenta sau absenta tumefierii;
E.
concretizarea numarului alaptarilor.
481. CM Involutia uterina n postpartum se datoreaza:
A. contractiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos simpatic;
B.
contractiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos parasimpatic;
C.
sub influenta ocitocinei;
D. sub influenta foliculinei;
E.
sub influenta prostaglandinelor.
482. CM Numiti complicatiile sarcinii n caz de patologii pulmonare:
A. nasteri premature;
B. moarte antenatala a fatului;
C. ruptura de uter;
D. acutizari frecvente ale afectiunilor pulmonare;
E.
hipotrofie fetala.
483. CM Enumerati contraindicatiile pentru sarcina n caz de patologii pulmonare:
A. stari terminale n astm bronsic si status astmaticus;
B. bronsita cronica;
C. insuficienta cardio-pulmonara "cord pulmonar";
D. acutizarea bronsectaziei n primele 3 luni de gestatie;
E.
pneumonie.
D. coitus ntrerupt;
E. spermicide
501. CM Steriletul poate fi aplicat:
A. n timpul menstrei;
B. imediat dupa menstruatie;
C. imediat dupa un avort medical
D. n orice zi a ciclului daca se exclude sarcina
E. la mijlocul ciclului menstrual;
502. CM
Selectati contraindicatiile pentru aplicarea steriletului:
A. Sarcina;
B. procese inflamatorii acute ale organelor genitale;
C. eroziunea colului uterin;
D. eliminari vaginale purulente;
E. vrsta reproductiva;
503. CM
Selectati metodele contraceptiei masculine:
A. coitus ntrerupt;
B. prezervativul;
C. vasectomia;
D. steriletul;
E. tubectomia
504. CM La tumorile ovariene hormonal active se refera:
A. tumorile cu celule granuloase
B. fibromul ovarian
C. ginandroblastomul;
D. tumora Brenner;
E. teratomul
505. CM Tumorile ovariene feminizante provin din celule:
A. Sertoli si Leidhig
B. granuloase;
C. epiteliale;
D. tecale
E. conjunctive
506. CM Hormonii androgeni se sintetizeaza n:
A. Suprarenale;
B. Ovare;
C. glanda mamara
D. Tiroida;
E. foliculi pilosi
507. CM Numiti efectele androgenelor asupra organismului feminin:
A. efect anabolic;
B. intensificarea libidoului;
C. hipertrofia glandelor mamare;
D. anovulatie;
E. alopecie
508. CM La virilismul suprarenal se refera:
A. sindromul adrenogenital;
B. sindromul Stein-Leventhal;
C. androsteromul
D. corticosteromul
E. sindromul Chiarri-Fromeli;
509. CM La virilismul ovarian se refera urmatoarele, cu exceptia:
A. sindromului adrenogenital;
B. sindromului Stein-Leventhal;
C. sindromului Chiarri-Fromeli;
D. androblastomului
E. sindromului Itenco-Cushing;
510. CM Care sunt manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital nnascut?
A. Pseudohermafroditism;
B. aplazia vaginului;
C. uter, ovare, trompe normale;
D. transpozitia vaselor mari
E. osteoporoza pronuntata;
511. CM Care sunt manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital prepubertar?
A. maturizare sexuala prematura;
B. aparitia timpurie a punctelor de osificare;
C. hipertrofia glandelor mamare;
D. hipertrofia clitorisului;
E. caderea parului
512. CM Manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital n perioada reproductiva sunt:
A. caractere sexuale secundare masculine;
B. hipertrofia glandelor mamare;
C. hipertrofia muschilor corpului;
D. hipertrofia clitorisului;
E. alopecie
513. CM La pacientele cu sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser se determina:
A. genotip feminin;
B. caractere sexuale secundare feminine bine dezvoltate;
C. cariotip 45XO;
D. ovare sub forma de siret de tesut conjunctiv;
E. lipsa uterului si a vaginului
514. CM La pacientele cu sindrom Turner se determina:
A. lipsa uterului si a vaginului;
B. organe genitale externe de tip feminin;
C. ovare sub forma de siret de tesut conjunctiv;
D. cariotip 47YXX;
E. cariotip 45XO
515. CM Numiti factorii ce contribue la aparitia sarcinii:
A. spermatogeneza normala;
B. ovulatia;
C. permeabilitatea trompelor;
D. polipoza endometrului;
E. azoospermia
516)
CM Pentru aprecierea factorului masculin al sterilitatii sunt utile urmatoarele
investigatii, cu exceptia:
A. spermogramei;
B. testului postcoital;
C. examenului ecografic al cavitatii abdominale;
D. hemoleucogramei
E. testului de penetratie.
517. CM Criteriile unei spermograme normale sunt:
A. mobilitatea a 25% din numarul spermatozoizilor peste 60 minute dupa ejaculare;
B. volumul ejaculatului 2-5 ml;
C. PH 7,2-7,8;
D. Morfologia normala 20%;
E. Granule de lecitina n cantitati mari.
518. CM Urmatorii factori indica ovulatie, cu exceptia:
A. fenomenul de cristalizare a glerei cervicale ++++
B. ridicarea T bazale cu 0,6- 0,8 timp de 12 zile.
C. preparatelor estrogen-gestagene;
D. androgenilor ;
E. prostaglandinelor
528. CM Se disting urmatoarele forme ale apoplexiei ovariene:
A. anemica;
B. acuta;
C. dolora;
D. cronica;
E. mixta;
529. CM Enumerati factorii medicali de risc ai osteoporozei la femeile postmenopauzale:
A.
medicatie cu heparina;
B.
medicatie cu corticosteroizi;
C. medicatie cu paratiroidiene;
D.
mono-terapie hormonala de substitutie cu estrogeni;
E.
terapie hormonala de substitutie combinata
530. CM Enumerati factorii generali de risc ai osteoporozei la femeile postmenopauzale:
A.
antecedente familiale de miom uterin
B. imobilizare ndelungata;
C.
exercitii fizice regulate
D.
alimentatie saraca n calciu;
E.
abuz de tutun si/sau alcool;
531. CM Volumul de examinare obligator anterior instituirii terapiei hormonale de substitutie la
femeile postmenopauzale include:
A. examen clinic general;
B.
examen ginecologic;
C.
examen clinic al glandelor mamare;
D.
mamografia;
E.
frotiul citologic Papanicolau
532. CM La organele-tinta a hormonilor estrogeni se refera:
A. uterul, vaginul;
B. glanda mamara;
C. foliculul pilos;
D. tesutul osos;
E. clitorisul
533. CM Endometrul este format din urmatoarele straturi:
A. bazal;
B. functional;
C. parabazal;
D. intermediar;
E. superficial;
534. CM Vascularizarea glandei mamare este realizata de arterele:
A. toracica externa
B. toracica interna
C. toracica laterala
D. toracica comuna
E. hipogastrica
535. CM Cele mai caracteristice semne ale endometriozei genitale sunt:
A. dismenoree dobndita;
B. sterilitate;
C. menstre neregulate;
D. avorturi spontane habituale;
E. obezitate
536. CM Enumerati metode informative pentru diagnosticul adenomiozei :
A. chiuretajul uterin;
B. histerosalpingografia;
C. pneumoradiopelvimetria;
D. testul Papanicolau
E. laparosopia;
537. CM La hemoragiile uterine disfunctionale ovulatorii se refera:
A. persistenta ndelungata a foliculului;
B. atrezia foliculului;
C. scurtarea fazei luteinice;
D. scurtarea fazei foliculare
E. hemoragiile intermenstruale
538. CM Enumerati care sunt actiunile hemostatice nespecifice si specifice ale estrogenilor:
A. stimularea proliferarii endometrului;
B. redresarea brusca a titrului hormonal estrogenic si mentinerea acestuia n platou;
C. remedierea fragilitatii capilare;
D. echilibrarea si ridicarea tonusului vascular;
E. transformare secretorie a endometrului;
539. CM Pentru diagnosticul tumorilor ovariene se utilizeaza urmatoarele metode
complementare:
A. examen bacterioscopic;
B. laparoscopia;
C. ultrasonografia;
D. examen histologic;
E. metrosalpingografia
540. CM Sindromul doler n caz de miom uterin poate fi de:
A. dereglarea troficitatii nodulului
B. dereglarea circulatiei limfatice de drenaj
C. localizarea submucoasa a nodulului
D. cresterea rapida a tumorii
E. miom subseros de dimensiuni mari
541. CM Sindromul ovarelor polichistice se carecterizaza prin:
A. hiperestrogenie;
B. hiperandrogenie;
C. dereglarea foliculogenezei;
D. sinteza excesiva de progesteron;
E. sinteza excesiva de cortizol
542. CM Tabloul clinic al sindromului ovarelor polichistice include:
A. hirsutism;
B. obezitate
C. meteorism
D. sterilitate
E. menometroragii
543. CM Tratamentul chirurgical al sindromului ovarelor polichistice consta n:
A. ovarectomie;
B. rezectia cuneiforma a ovarelor;
C. histerectomie cu ovarectomie,
D. decorticare ovariana partiala
E. diatermopunctia ovarelor:
544. CM Hemostaza hormonala este ineficienta n caz de:
A. transformare secretorie insuficienta a endometrului;
B. resturi de tesut embrionar n cavitatea uterina;
C. hiperplazie glandulara a endometrului;
D. miom uterin submucos pediculat
E. dereglari de coagulare
545. CM Ce se refera la barierele fiziologice ale organelor genitale?
A. clitorisul
B. PH acid al continutului vaginal;
C. activitatea proteolitica si bactericida a glerei cervicale;
D. himenul;
E. descuamarea stratului functional ale endometrului n timpul menstruatiei
546. CM Tabloul clinic al vulvitei acute include:
A. prurit vulvar
B. edemul organelor genitale externe;
C. febra;
D. hiperemie vulvara;
E. hiperpolimenoree
547. CM Numiti modificarile colposcopice n colpita cronica n perioada reproductiva:
A. hemoragii punctiforme;
B. edemul mucoasei;
C. atipia vasculara;
D. hiperemia mucoasei;
E. atrofia mucoasei
548. CM Enumerati semnele caracteristice pentru cervicita cronica
A. induratia colului uterin;
B. hiperemia regiunii orificiului extern;
C. eliminari sero-purulente;
D. hemoragii de contact;
E. pseuderoziune
549. CM Numiti semnele caracteristice pentru endometrita acuta:
A. dureri hipogastrice;
B. febra;
C. cianoza orificiului extern al colului uterin;
D. leucocitoza cu devierea formulei leucocitare la stnga
E. eliminari sero-purulente
550. CM Enumerati manifestarile clinice posibile ale miomului uterin:
A. menoragii
B. metroragii
C. amenoree
D. durere
E. dereglarea functiei organelor adiacente
551. CM Enumerati complicatiile posibile ale miomului uterin:
A. nasterea nodulului miomatos
B. malignizarea nodulului
C. regresia tumorii
D. necroza nodulului
E. torsionarea pedicolului nodulului miomatos
552. CM Care metode complementare sunt utile pentru diagnosticul miomului uterin:
A. histerometria
B. culdocenteza
C. frotiul colpocitologic
D. cistoscopia
E. USG
553. CM Care metode endoscopice nu se folosesc pentru diagnosticul miomului uterin:
A. histeroscopia
B. laparoscopia
C. culdoscopia
D. bronhoscopia
E. cistoscopia
554. CM Selectati contraindicatiile pentru biopsia de col uterin:
A. lat al uterului;
B. rotund;
C. propriu ovarian;
D. cardinal
E. sacro-uterin
564. CM Pentru examenul bacterioscopic (frotiu) se colecteaza materialul din:
A. fornixul vaginal anterior;
B. canalul cervical;
C. fornixul vaginal posterior;
D. fornixul vaginal lateral drept;
E. vestibulul uretral;
565. CM Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin:
A. hiposecretia progesteronului;
B. hipersecretia de FSH si ACTH;
C. hipersecretia estrogenilor;
D. hipersecretia bradichininei;
E. hiposecretia adrenalinei;
566. CM Tabloul clinic al adenomiozei include:
A. algodismenoree
B. hiperpolimenoree
C. edem cutanat
D. dispareunie
E. eliminari brune "ciocolatii" postmenstruale
567. CM Numiti formele clinice ale sindromului premenstrual:
A. Usoara;
B. Medie;
C. Grava;
D. Acuta;
E. Cronica;
568. CM Sindromul postcastrational include un complex de simptome:
A. cardio-vasculare;
B. vegetativ-vasculare;
C. metabolice;
D. endocrinmetabolice;
E. neuropsihice
569. CM Sindromul postcastrational se dezvolta ca urmare a:
A. ovarectomiei totale;
B. ovarectomiei subtotale;
C. iradierii masive;
D. infectiilor ;
E. hemoragiilor masive n nastere
570. CM Care sunt cele mai active fractii androgene?
A. testosteronul;
B. androsteronul;
C. androstendionul
D. dehidroepiandrosteronul;
E. pregnandiolul
571. CM Care din criteriile citate nu constituie o indicatie pentru tratamentul chirurgical al
miomului uterin?
A. localizarea submucoasa a tumorii
B. durata ndelungata a maladiei
C. dimensiunile miomului de 9-10 saptamni de sarcina
D. dereglarea pasajului intestinal
E. dereglarea functiei vezicii urinare
A.
estrogeni;
B.
prolactina;
C.
progesteron;
D. cortizon;
E. hormonul adrenocorticotrop
581. CM La fractiile estrogenilor nu se refera:
A.
estrona;
B.
estradiolul;
C.
estriolul;
D.
17-CS - cetosteroizii;
E.
dihidroepiandrosteronul;
582. CM Tratamentul apoplexiei ovariene consta in :
A. histerectomie cu anexectomie
B. laparatomie cu suturarea ovarului;
C. anexectomie unilaterala;
D. diatermocoagularea laparascopica a ovarului;
E. anexectomie bilaterala
583. CM In componenta pedicolului anatomic al tumorii ovariene intra :
A. ligamentul suspensor ovarian;
B. ligamentul rotund;
C. ligamentul propriu ovarian;
D. omentul;
E. o parte din ligamentul lat
584. CM Vaginul se refera la organele:
A.
genitale externe;
B.
genitale interne;
C.
pare;
D.
impare;
E. endocrine
585. CM Uterul este un organ:
A.
cavitar;
B.
muscular;
C.
impar;
D.
par;
E.
mobil.
586. CM Stratul functional al endometrului are urmatoarele zone:
A.
compacta;
B.
spongioasa;
C.
intermediara
D.
bazala
E.
parabazala
587. CM Numiti portiunile anatomice ale trompei uterine:
A.
interstitiala;
B.
mijlocie;
C.
istmica;
D.
ampulara;
E.
pavilionul.
588. CM Din punct de vedere histologic n structura ovarului se distinge:
A.
epiteliu germinativ;
B.
zona corticala;
C.
zona medulara;
D.
epiteliu pavimentos;
E.
epiteliu cubic.
589. CM Vascularizatia ovarului este realizata de arterele:
A.
ovariana;
B.
uterina;
C.
iliaca comuna;
D.
femurala;
E.
pudenda.
590. CM Care muschi formeaza stratul superficial al perineului:
A.
sfincter anal extern
B.
transvers superficial
C.
transvers profund
D.
bulbo-cavernos;
E.
ischio-cavernos.
591. CM Uterul este vascularizat de catre artera:
A.
uterina
B. ovariana
C.
vezicala
D. rectala
E.
femurala
592. CM Tumorile ovariene beningne se pot complica cu:
A. torsiune;
B. perforare;
C. malignizare;
D. hemoragii uterine masive;
E. prurit vulvar
593. CM Care din preparatele hormonale enumerate se folosesc pentru hemostaza n cazul
hemoragiilor uterine disfunctionale din perioada reproductiva:
A.
estrogenii;
B.
contraceptivele orale combinate;
C.
androgenii;
D.
agonistii gonadotropini Rilizing hormoni
E.
norsteroizi
594. CM Diagnosticul diferential al hemoragiilor disfunctionale din perioada reproductiva se
face cu:
A.
polipul placentar sau endometrial;
B.
miomul uterin submucos;
C.
adenomioza
D. adenocarcinomul endometrial;
E. cancerul pulmonar cu metastaze
595. CM Selectati cauzele hemoragiilor juvenile:
A.
imaturitatea hipotalamo-hipofizara;
B.
actiunea nefavorabila toxico-infectioasa;
C.
hipovitaminoza;
D.
miomul uterin;
E.
stresul psiho-emotional
596. CM Sindromul feminizarii testiculare se caracterizeaza prin:
A. cariotip 46XY
B. cariotip 45XO
C. organe genitale externe de tip feminin
D. organe genitale externe de tip masculin
E. gonade feminine
597. CM Tratamentul sindromului feminizarii testiculare prevede:
A. terapie de substitutie cu estrogeni
B. nlaturarea chirurgicala a gonadelor
C. nlaturarea chirurgicala a clitorisului
D. restabilirea vaginului artificial
E. administrarea Dexametazonei
598. CM Tratamentul formei mixte a disgeneziei gonadelor prevede:
A. terapie de substitutie cu estrogeni
B. nlaturarea rudimentelor gonadice
C. nlaturarea chirurgicala a clitorisului
D. restabilirea vaginului artificial
E. administrarea Dexametazonei
599. CM Care din patologiile enumerate reprezinta anomalii mulleriene:
A. uterul bicorn
B. sindromul feminizarii testiculare
C. uterul didelf
D. sindromul Rokitansky-Kustner-Hauser
E. aplazia treimii inferioare a vaginului
600. CM Care din patologiile enumerate sunt determinate de anomalii cromozomiale:
A. sindromul Turner
B. sindromul feminizarii testiculare
C. uterul didelf
D. sindromul Rokitansky-Kustner-Hauser
E. sindromul Klinefelter
601. CM Inervatia glandei mamare este realizata de:
A. ramurile anterioare ale nervilor intercostali 2-7;
B. ramurile posterioare ale nervilor intercostali 2-7;
C. nervii supraclaviculari;
D. nervii subclaviculari;
E. nervul intercostal 1.
602. CM Selectati modificarile morfologice n caz de mastopatie:
A. atrofice;
B. distrofice;
C. proliferative;
D. necrotice;
E. Supurative.
603. CM Mastopatia se asociaza mai frecvent cu:
A. tumora suprarenaliana;
B. tumora hipofizara;
C. miomul uterin;
D. algodismenoree;
E. disfunctie ovariana.
604. CM Mastopatia se asociaza mai frecvent cu urmatoarele patologii extragenitale:
A.
diabetul zaharat;
B.
boala varice;
C. miocardita;
D.
tireotoxicoza;
E.
afectiuni hepatice.
605. CM Care din metodele enumerate mai jos sunt eficiente pentru profilaxia mastopatiei:
A.
contraceptia hormonala;
B.
contraceptia cu dispozitiv intrauterin;
C.
vitaminoterapia sistematica;
D.
alaptarea ndelungata;
E.
condomterapia.
606. CM Enumerati cauzele dereglarilor ovulatorii:
A.
insuficienta hipotalamo-hipofizara;
B.
maladiile glandei tiroide;
C.
insuficienta cardiaca;
D.
micsorarea nivelului de progesteron;
E.
maladiile cronice ale aparatului digestiv.
607. CM Selectati metodele de tratament folosite n cazul sterilitatii imunologice:
A.
folosirea spermicidelor
B.
tratament antiinflamator;
C.
inseminarea artificiala cu sperma sotului sau donatorului;
D. nsamntarea artificiala cu sperma donatorului
E.
hidrotubarea.
608. CM n cazul sterilitatii determinate de situatia incorecta s-au anomalia dezvoltarii uterului
se recurge la:
A.
tratament antiinflamator;
B. masaj ginecologic;
C.
terapie hormonala;
D.
corectie chirurgicala
E.
chimioterapie
609. CM Enumerati investigatiile care se recomanda n hiperprolactinemie:
A.
evaluarea nivelului de estrogeni;
B.
radiografie craniana
C.
proba cu estrogeni
D.
proba cu bromcriptin;
E.
tomografia seii turcesti
610. CM Sterilitatea este considerata secundara atunci cnd n anamneza exista:
A.
nasteri;
B.
avorturi spontane;
C.
avorturi medicale;
D.
sarcina extrauterina;
E.
amenoree secundara
611. CM
Selectati contraindicatiile pentru contraceptia hormonala:
A.
sarcina;
B.
tumori maligne ale sistemului reproductiv;
C.
artrita reumatoida;
D.
hipertensiune arteriala severa
E. proteze valvulare
612. CM Selectati simptomele care servesc ca motiv de adresare urgenta la medic n cazul
utilizarii contraceptivelor orale combinate:
A.
cefalee ;
B. dureri retrosternale;
C.
amenoree;
D.
dispnee;
E.
dereglari vizuale acute;
613. CM Care din preparatele enumerate se refera la contraceptivele injectabile:
A.
Noresterat;
B.
Logest;
C.
Femoden;
D.
Depo-provera
E.
Duphaston;
614. CM
Sterilizarea feminina poate fi aplicata ca metoda contraceptiva pacientelor:
A.
peste 35 ani, care au cel putin 3 copii
B.
cu probleme de sanatate si caror le este contraindicata sarcina;
C.
cu multiple avorturi n antecedente;
D.
cu colecistita cronica
E.
cu reactii adverse la contraceptie hormonala
615. CM Simptomele clinice ale atreziei himenului sunt:
A.
amenoree;
B.
dureri epigastrice
C.
laparoscopia
D.
colposcopia;
E.
biopsia colului uterin
625. CM
Menopauza fiziologica este cauzata de :
A.
micsorarea nivelului de progesteron;
B.
producerea n exces de prostaglandine;
C.
majorarea productiei de hormoni steroizi;
D.
mbatrnirea centrelor hipotalamice;
E.
mbatrnirea organelor genitale externe
626. CM Diagnosticul diferential al sindromului ovarelor polichistice se face cu:
A.
sindromul Itenco-Cushing;
B.
hermafroditismul androgenoid;
C. distrofia adipozo-genitala;
D.
tumorile androgen-producatoare ale ovarelor;
E.
tumorile suprarenaliene;
627. CM
La virilismul suprarenalian se refera:
A.
sindromul adrenogenital;
B.
sindromul Stein-Leventhal;
C.
hiperplazia corticosuprarenaliana;
D. corticosteromul;
E.
sindromul Chiarri-Frommeli;
628. CM
La virilismul ovarian nu se refera:
A.
sindromul adrenogenital;
B.
sindromul Stein-Leventhal;
C.
sindromul Chiarri-Frommeli;
D.
adrenoblastomul;
E.
sindromul Itenco-Cushing;
629. CM
Tabloul clinic al androsteromului include urmatoarele:
A.
Addissonism;
B.
virilism;
C.
sterilitate;
D.
amenoree;
E.
hipotensiune arteriala;
630. CM Tabloul clinic n boala Itenco-Cushing include urmatoarele cu exceptia:
A.
Polimenoree;
B.
Vergeturi;
C.
Hirsutism;
D.
avorturi habituale;
E.
osteoporoza;
631. CM
Care sunt simptomele cancerului de corp uterin:
A. hemoragiile uterine
B.
sindromul algic
C.
leucoreea apoasa
D.
febra
E.
casexia
632. CM La starile precanceroase ale endometriului se refera:
A.
hiperplazia glandulara
B.
hiperplazia adenomatoasa
C.
polipii endometriali
D.
mola hidatiforma
E.
hiperplazia glandulara atipica
633. CM Selectati localizarile cele mai frecvente ale cancerului de corp uterin:
A.
segmentul inferior al uterului
B.
fundul uterin
C.
unghiurile uterine
D.
regiunea istmusului
E.
peretele posterior al uterului
634. CM Selectati semnele care sugereaza malignizarea tumorii ovariene:
A. cresterea rapida
B.
imobilitatea tumorii
C.
aparitia ascitei
D.
torsiunea tumorii
E.
consistenta chistica (la examen ecografic)
635. CM Tumori provenite din cordoanele sexuale sunt:
A.
tumora Brenner
B.
chistul dermoid
C.
ginandroblastomul
D.
tumorile cu celule granuloase
E.
androblastomul
636. CM Selectati caracteristicele chistului dermoid:
A.
nu este o tumora veridica
B.
este un teratom matur
C.
este un chist ovarian functional
D.
are incidenta maxima n perioada climacterica
E.
frecvent se torsioneaza
637. CM n caz de cancer al colului uterin, stadiul B, se recomanda:
A.
conizarea
B.
amputarea colului uterin
C.
operatia Werthaim
D.
radioterapia
E.
tratament hormonal.
638. CM Localizarile predilecte ale metastazelor cancerului de col uterin sunt:
A.
peritoneul
B.
omentul
C.
ganglionii limfatici regionali
D. ficatul
E.
pancreasul.
639. CM Specificati care din investigatiile urmatoare permit stabilirea diagnosticului de
sarcina extrauterina n evolutie:
A.
dozarea fractiunii beta a gonadotropinei corionice
B.
colposcopia largita
C.
ecografia
D.
chiuretajul diagnostic al cavitatii uterine
E.
laparascopia
640. CM Care din maladiile enumerate duc la sterilitate tubara.
A.
amenoreea
B.
salpingita de etiologie nespecifica
C.
salpingita tuberculoasa
D.
sinechiile uterine
E.
hlamidioza urogenitala
641. CM Care sunt semnele cele mai frecvente ale adenomiozei:
A.
dispariunia
B.
hemoragii aciclice
C.
algodismenoreea
D. durerile pelviene
E.
bufeele de caldura
642. CM Tratamentul specific al chlamidiozei include urmatoarele, cu exceptia:
A.
penicilinei;
B.
tetraciclinei;
C. sumamedului;
D.
ciprobaiului;
E.
eritromicinei
643. CM Selectati consecintele ginecologice posibile ale maladiilor sexual transmisibile :
A.
sarcina ectopica
B.
sterilitatea
C.
avorturi habituale
D.
sarcina stagnata
E. hiperplazia endometrului
644. CM Pentru tabloul clinic al pelviperitonitei de etiologie specifica este caracteristic:
A.
dureri epigastrice acute
B.
dureri hipogastrice acute
C.
lipsa iritatiei peritoneale
D.
semnul Bloomberg pozitiv
E.
febra 39-40C
645. CM Tratamentul pelviperitonitei de etiologie specifica prevede:
A.
interventie chirurgicala de urgenta (laparotomie)
B.
tratament antibacterian specific
C.
laparascopie chirurgicala de urgenta
D.
terapie infuzionala de detoxicare
E.
tratament fizioterapeutic
646. CM Care din starile patologice enumerate mai jos se refera la starile de fond ale colului
uterin:
A. polipul
B.
displazia
C.
ectropionul
D.
papilomul
E. adenomioza
647. CM
Care din starile patologice enumerate mai jos se refera la starile precanceroase ale
colului uterin
A. leucoplazia simpla
B. displazia
C. leucoplazia cu atipie celulara
D. eritroplazia
E. adenomatoza
648. CM. Diagnosticul diferential al miomului uterin se face cu:
A.
tumorile ovariene
B.
rinichiul pelvin
C. tumora de sigmoid
D.
apoplexia ovariana
E.
sarcomul uterin
649. CM Efectele specifice ale estrogenilor constau n :
A. maturizarea si mentinerea tractului genital feminin;
B. regenerarea si proliferarea endometrului;
C. dezvoltarea corpului galben;
D. modificari secretorii ale endometrului;
E. mentinerea sarcinii
650. CM Efectele specifice ale progesteronului constau n :
A. actiune hipertermica asupra centrului de termoreglare;
B.
regenerarea si proliferarea endometrului;
C.
maturizarea somatica ;
D. modificari secretorii ale endometriului;
E.
mentinerea sarcinii;
E. statutul imunita