Sunteți pe pagina 1din 239
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI suport de curs pentru studentii programului de studii Drept, anul If - invataméant Ia distanta - 2013-2014 Conf. univ. dr. llioara GENOIU Titul I Consideratii generale privind materia mostenir Capitolul I Notiunea si felurile mostenirii Sectiunea 1. Sinteze §1. Preciziri terminologice LL. Mostenire, succesinne Codul civil in vigoare foloseste cu regularitate nofiunea de ,mostenire”. Este folosita cu aceeagi semnificatie, ins mai rar, notiunea de ,,succesiune” Termenul ,succesiune” are un infeles larg si unul restréns, dup cum urmeazd ~ Lato sensu, .,succesiunea” desemneaza orice fel de transmisiune de drepturi, atat intre vii, cat pi pentru cauza de moarte, Exemple: transmisiunea realizata prin efectul mostenisii Legale, prin testament, prin contractele translative de proprietate (precum: contractul de vanzare, contractul de schimb, contractul de donatie, contractul de imprumut de consumatie etz.), esiunea” reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizi ~ Stricto sensu, .s decedate catre una sau mai multe persoane in finta Precizcim cd, numat in acceptiunea ei restréinsd, notiunea de ., succesiune” este sinonima cu cea de ,, mostenire Prin ,succesiune” se poate desemna si obiectul transmisiunii succesorale, adicé bunurile mobile si imobile, transmise cétre succesori, patrimoniul succesoral transmis mostenitorilor. 1.2. Defunct, de cuius, autor, testator Deffinct sau autor= cel despre a cérui mostenire este vorba (in materia mostenisii Legale) Testator = cel care las un testament. De cuius = intrucét este impropriu a se vorbi despre ,moartea defunctului” sau despre omorul defunct rului”, este preferabil a se folosi expresia de cuius 1.3. Mostenitor, succesor, urmas, legatar Mostenitor, succesor sau urmas = cel care dobandeste patrimoniul defunctului (in materia mosteniriilegale) Precizém ca actualul Cod civil foloseste, cu titlu de regula termenul de ,mostenitor” Legatar = cel nominalizat in testament, ca beneficiar al unui leget 1.4. Patrimoniu succesoral, masi succesorala = patrimoniul transmis succesorilor. §2. Notiunea de mostenire wMostenirea represinté transmiterea patrimoniului unei persoane fisice decedate céitre A una sau mai multe persoane in fiintd’ (art. 953 C.civ.). Rezulté asadar - mostenirea reprezint transmiterea unui patrimoniu; - obiectul transmisiunii este reprezentat de un patrimoniu, asadar de o universalitate de dreptusi si obligati, si nu de bunuri individual determinate, - subiectele raportului juridic de mostenire sunt reprezentate de persoana fizicé decedata in calitate de transmifator gi de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, in calitate de dobanditori, - poate avea calitatea de transmitétor numai persoana fizicé, nu si persoana juridic&, = persoana fizicd al cérei patrimoniu se transmite trebuie sf fle decedatd, intrucat mostenirea este 0 transmisiune pentru cauza de moarte (mortis causa), - dobanditor al unei mostenisi poate fi atat persoana fizicd cat si persoana juridica, inclusiv statul, - persoana fizicd sau persoana juridica, pentru a dobandi o mostenire, trebuie sd existe. §3. Reglementarea legali a mostenirii Contin dispozitii referitoare la mostenire, urmmatoarele acte normative - Constitutia Roméniei, art. 42: ,Dreptul la mostentre este garantat - Cod civil, Cartea a IV-a,,Despre mostenire si liberalitati", - Legea nr 36/1995 privind notarii publict si activitatea notarial precum si Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 §4. Felurile mostenirii Art, 955 alin. (1) C.civ.: ,Patrimoniul defunctulut se transmite prin mostenire legal in méisura in care cel care las mostenirea nu a dispus altfél prin testament” Agadar, mostenirea poate fi = legala, - testamentard. 4.1. Mostenirea legals sau succesiunea ab intestat Mostenirea legala reprezinté regula si este guvematé de dispozitii legale, relativ la persoanele care au vocatie la mostenire, la ordinea in care acestea culeg mostenirea si la cotele ele revin acestora din mostenire. Mostenirea este legal in urmatoarele situatii: - defunctul nu a lasat testament, - defunctul a lésat testament, ins acesta este nul, - defunctul a Lasat testament, ins& acesta nu cuprinde legate, nu face referire la patrimoniul séu, ci cuprinde alte dispozitii. Zxemplu testamentul cuprinde dispozitii referitoare la funeralii, la numirea unui executor testamentar, la recunoasterea filiatiei fata de un copil rezultat din afara - defunctul a lasat testament, insd a nesocotit rezerva succesorala, dezmostenind mostenitorii rezervatari, astfel incét, in limita acesteia, sunt aplicabile dispozitile legale la intregul patrimoniu succesoral, chiar daca, in fapt, in ipoteza pluralitatii de mostenitori, culeg numai 0 Precizdm c& mostenitorii legali sunt succesori universali, intrucat au vo fractiune de patrimoniu. Mostenitorul rezervatar este un mostenitor cu titlu universal, intrucat lege din mostenire cota stabilita de lege Culeg mostenirea, in temeiul Legit - mostenitorit legitimi (sau regulati), chemati de lege s& culeaga mostenirea, ca umare a legaturi lor de sénge cu defunctul, - mostenitorii neregulati (sau iregulari), reprezentati de soful defunctului, de comund, orag sau municipiu gi stat, care vin la mostenire in puterea legii, nefiind rude cu defunctul 4.2. Mostenirea testamentara este deferiti potrivit vointei testatorului, materializatd in testament. Mostenirea poate fi exclusiv testamentard sau poate coexista cu cea legald Mostenirea este exclusiv testamentara, excluzénd-o pe cea legal numai dacé sunt intrunite cumulativ ummatoarele conditii - nu exist mogtenitori legali sau, dacd exist cestia au fost dezmosteniti si nu fac parte din categoria rezervetarilor, - defunctul a instituit, fe unul sau mai mulfi legatari universali, fie doi sau mai multi legatari cu titlu universal, cu vocatie la intreaga mostenire 43. Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara expres de art. 955 alin. (2) Coexistenta celor doua tipuri de mostenire este consacrata C.civ. potrivit céruia: ,O parte a patrimoniulut definctulut se poate transmite prin mostenire testamentarét iar cealaltd parte prin mostenire legald” Constituie, cu titty de exemplu, uri de coexistent a celor doua feluri de mostenire ummatoarele: ~ defunctul instituie numai legatari cu titlu particular, caz in care patrimoniul sau joral se transmite potrivit legit mostenitorilor legali, acestora din urmé revenindule obligatia de a executa, fata de cei dintai, legatele, - defunctul nu epuizeaza prin legatele cu titlu universal instituite, intregul séu patrimoniu succesoral, astfel incét restul masei su esorale va fi deferita mostenitorilor legeli potrivit dispozitiilor legate, - defunctul, prin legatele instituite, a adus atingere rezervei succesorale a mostenitorilor rezervatari, caz in care mostenirea va fi testamentara, in limitele legatelor si legal in limitele rezervei 44, Coexistenta calititii de mostenitor legal cu cea de legatar sau vocatia multipla la mostenire in temeiul art. 1102 C.civ., 0 persoand poate cumula atét calitatea de mostenitor legal, cat si pe cea de mostenitor testamentar, cea ce inseamna c aceasta beneficiaza de dubla vocatie la mostenire Exemplu: o persoand este instituita de catre defi in calitate de legatar si este, in acelasi timp, muda cu acesta. O astfel de persoand poate opta, in principiu, diferit cu privire la mostenire, repudiind mostenirea legala si acceptand-o pe cea testamentard, sau invers. Totusi, persoana cu vocatie dublé sau multipla la mostenire nu poate renunta la legatul a cérui valoare este mai mica rezerva su decét cota legala dar care ins& resp! soralé a acestuia, pentru a accepta mostenirea legala, dac& din testament rezultd c& defunctul a urmérit 0 dezmostenire partial a acestuia §5. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare - foloseste un limbaj de specislitate actualizat, ceea ce permite o mai usoard infelegere a problematicii mostenisii, Astfel, noul Cod civil foloseste notiuni precum: mostenire, defunct, mostenitor, dezmostenire, partaj, patrimoniu succesoral, - consacra expres coexistenta mostenirii legale cu cea testamentard si v mostenire Sectiunea a 2-a. Probleme practice §1. Teme dereflectie 1, Identificati céteva dintre ratiunile care 1-au determinat pe legiuitor s& adopte 0 nowa reglementare in materie succesorala 2. Relevati uilitatea actualizarii, in noul Cod civil, alimbajului de specialitate. 3. Ce ratiuni au stat la baza deciziei legiuitorului de a reglementa, de o maniera expres, coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara §2. Tema pentru referat Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara §3. intreb: 1. Care sunt ac ptiunile notiunii de ,succesiune”? 2. Notiunile de ,mostenire” si, succ ssiune” se suprapun? Enumerati exhaustiv cazurile in care mostenirea este, cel putin in parte, legal 3 4. Identificati unica ipoteza in care mostenirea este exclusiv testamentard 2) legatarul; ') mostenitorul legal, ) copermutantul, 4) locatarul 2. Cel care culege mostenirea legala poarta denumirea de a) mostenitor, b) Legatar, ¢) succesor, 4) gratificat 3. Mostenirea este in parte legalé si in parte testamentard in ipoteza in care a) de cuius, avand mostenitori legali rezervatari, dispune prin testament, de totalitatea bunurilor sale, ) de cuius, avénd numai mostenitori legali nerezervatari, dispune prin testament, de totalitatea bunurilor sale, ) prin testament, de cuius recunoaste filiatia faté de un copil din afara c&sétoriei, @) prin testament, de cuius dispune cu privire la funeral, 4, Persoana, care beneficiazd de dubla chemare la mostenire, find gratificata printr-un titlu particular, a cri valoare este mai mica dec t cotalegala a) poate sé renunte la legat si s& accepte mostenirea legal, ) poate s4 renunte la mostenirea legala gi sé accepte legatul, ) trebuie s& renunte 1a mostenirea Legalé si s& accepte legatul, puténd reclama cel mult rezerva su oral daca aceasta are o valoare mai mare decat cea a legatului, 4) poate renunta atat la mostenirea legal, cat si la legat. 5. Potrivit terminologiei juridice, totalitatea bunurilor care au apartinut defunctului poarta denumirea de 8) patrimoniu, ») patrimoniu succesoral, 6. Beneficiarul unui legat poarté denumirea de a) testator, b) defunct, c) legater, 4) gratificat 7. Sunt mostenitori neregulati (regulari) a) rudele de sange ale defunctului, b) rudele civile ale defunctului, ©) soful supraviefuitor al defunctului, 4) afinii defunctului Capitolul IL Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii Sectiunea 1. Sinteze ‘Transmiterea mosteninii prezinta urmétoarele caractere juridice a) este o transmisiune mortis causa, ) este o transmisiune universal ©) este o transmisiune unitara, 4) este o transmisiune indivizibila §1. Transmiterea mostenirii este o transmisiune mortis causa Potrivit dispozitiilor art. 954 alin. (1) C.civ., ,Mostenirea net persoane se deschide in ‘momentul decesului acesteia” ‘Transmiterea mosteninii se deosebeste de transmisiunea intre vii, sub urmatoarele aspecte: a) transmisiunea mostenirii se produce numai la momentul incetarii din viet a unei persoane fizice (nu si in cazul incetérii existentei unei persoanei juridice), indiferent este vorba despre moarte fizic constatata sau despre moarte declarata prin hotarare judecatoreasc&, Principiile dreptului su: soral sunt aplicabile persoanei juridice, numai in ipotezain care aceasta are calitatea de dobanditor al unui patrimoniu succesoral Comuna, orasul, municipiul sau statul, dup caz, pot compérea in umatoarele doud ipostaze - beneficiari ai mostenisilor vacante, in situatia in care defunctul nu are mostenitori sau acestia, desi exist, nu pot sau nu vor s& culeagd mostenirea, - legatari, in ipotezain care testatorul le-a nominalizat in actul su de ultima vointa b) transmisiunea mostenirii poartd asupra unei universalitati de bunuri sau a unei cote din aceasta universalitate si nu numai asupra unor bunuri singulare, transmisiunea mostenirii priveste universalitatea datoriilor defunctului si nu datorii singulare; Desi Codul civil reglementeaza cesiunea contractului si preluarea datoriei, distinctia dintre cele doua tipuri de transmisiune se mentine, intrucét prin intermediul cesiunii contractului si preluatit datoriei se transmite numai o datorie singulara si nu universalitatea datoriilor defunctului 4) ca regula transmisiunea mostenirii nu este supusd formelor de publicitate, pentru a deveni opozabila si tertilor, in cazul in care obiectul su este reprezentat de drepturi reale imobiliare [art. 887 alin. (1) C.civ], ¢) transmisiunea mostenisii ou este supus§ cét priveste dobandirea antelor, formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea contractului §2. Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala Obiectul transmiterii mostenirii este reprezentat de patrimoniul defunctului, privit ca universalitate juridica, format din totalitatea drepturilor (activul patrimoniului) si obligatiilor (pasivul patrimoniului) cu caracter patrimonial ale acestuia Roguic Sunt transmisibile pentru A de moarte, drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial ale defunctului. Drepturile si obligatiile nepatrimoniale ale acestuia ii inceteazd existenta odata cu titularul lor Exceptie: Nu se transmit, totusi, prin mostenire - drepturile patrimoniale, care inceteazd la moartea titularului, fie pentru c& au caracter viager, fie pentru c& sunt contract ate sau nascute ex lege intuitu personae (precum: dreptul de uz, uzufiuct, abitatie, o creanta de intretinere sau de renta viagerd, dreptul la pensie etc), fie din alte cauze, ~ obligatiile patrimoniale nascute din contracte incheiate infuitu personae (precum, obligatiile antreprenorului) sau cele legate de o calitate personal a defunctului ‘Transmisiunea succesorala pastreaz’ caracterul universal, chiar si in unmétoarele ipoteze ~ mostenitorii (inclusiv cei rezervatari) au vocatie cu titlu universal, culegénd numai 0 t& din mostenire, - mostenirea este culeasa de cétre comuna orag sau, dupa caz, de municipiu ori de catre stat, intrucét este vacanta, - mostenitorii accept mostenirea, raspunzand de datoriile acesteia numai in limitele activului (intra vires hereditatis), §3. Transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara Roguid: Transmiterea mostenirii are caracter unitar, deoarece intregul patrimoniu al defunctului este transmis dupa aceleasi reguli, indiferent de natura provenienta, originea sau modalitatile de care sunt afectate bunurile care compun Excepfiile sunt reprezentate de situatiile in care transmiterea mostenirii este guvematé de reguli diferite, in functie de natura sau de originea ori provenienta bunurilor care formeaz masa esorala a defunctului. A: A) Mobilierul si obiect su stea sunt, cu titlu de exemplu, urmatoarele de uz casnic, care au fost afectate folosintei mune a sotilor, se cuvin sotului supravietuitor, aumai d (att. 974 C.civ) @ acesta nu vine in concurs cu descendentii defunctului B) Clauza de preciput ce reprezinté acea stipulatie a conventiei matrimoniale, in temeiul cia sopul supravietuitor preia fara plat inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, definute in devalmasie sau coproprietate (art. 333 C.civ.) ©) Drepturile succesorilor asupra salariului, indemnizatiei de concediu si pensiei neincasate de cétre defunct, cu privire la care sunt statuate, in normative speciale sau in doctring urmatoarele reguli a) Salariul cuvenit defunctului pana la data decesului, dar neincasat de catre acesta, se plateste, in ordine: sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parinfilor sdi, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in condifiile dreptului comun [art, 167 alin. (2) C.muncii] b) Indemnizatia de conc div, care se cuvine salariatului defunct penta concediul neefectuat, se plateste: sofului supravietuitor, copiilor, périntilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun (doctrina) Sumele neincasate de tre pensionarul decedat se vor plati: sofului supravietuitor, copiilor, paintilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun (art. 120 din Legea nr. 263/2010). D) Amintirile de familie (corespondenta, athivele familiale, decoratiile, armele de le e, portretele de familie, documentele familiei etc.) pot fi supuse numai unui partaj voluntar in cazul in care comostenitori nu se inteleg in acest sens, bunurile care constituie amintiri de familie vor raméne in indiviziune, fiind depozitate, prin acordul lor sau in temeiul unei hotéréri judecatoresti, la unul sau mai multi dintre acestia sau in locul convent de ei (art. 1142 C.civ.) Nu constituie exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii mostenirii, ipoteze precum: a) transmiterea drepturilor patrimoniale de autor, potrivit dispozitiilor Legii nr. 8/1996, Ca regulé general, acestea se transmit la moartea autorului, prin mostenire, potrivit legislafiei civile, pe o perioada de 70 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului umator morfii autorului ) coexistenta mosteniriilegale cu cea testamentara, c) impérjirea de catre defunct a mostenirii in mai multe mase deosebite (precum, legatul tuturor bunurilor mobile sau legatul tuturor bunurilor imobile) §4. Transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila Roguic Transmiterea mostenirii are caracter indivizibil, intrucat dreptul de optiune su oral vizeaz intreaga mas succesorala si nu doar o parte a ei. Astfel, mostenirea trebuie acceptata sau repudiatd in tot gi nu in parte, succesibilul neputénd accepta, spre exemplu, mostenirea care priveste bunurile imobile si sd repudieze mostenirea care priveste bunurile mobile Posibilitatea recunos sibilului in mod distinct (diferit), in temeiul flecérei cheméri 5 ta de lege suc: vocatie multipla la mostenire de a opta esorale, nu constituie o veritabilé exceptie de la caracterul indivizibil al transmiterii mostenisii Indivizibilitatea patrimoniului succesoral se mentine pana la efectuarea partajului Indivizibilitatea nu mai caracterizeaza acea transmisiune succesoralé care opereaza in baza unui partaj de ascendent. Enceptie: Divizarea de drept a pasivului succesoral presupune faptul c& mostenitorii universali gi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii, proportional cu cota succesorala c §5. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare - reglementeaza vocatia multipla la mostenire, - reglementeaza clauza de preciput, - stabileste regimul juridic al amintirilor de familie. Sectiunea a 2-a, Probleme de seminar §L Teme dereflectie 1. Identificati substanta caracterului unitar al transmisiunii mogtenisii 2. Adu efi argumente in favoarea si impotriva calific i vocatiei multiple la mostenire, ‘acterul indivizibil al transmiterii mostenisii 3. Argumentati de ce partajul de ascendent nu presupune indiviziune §2. Tema pentru referat Particularitatile transmisiunii mortis causa §3. intrebari 1, Enumerati caracterele juridice ale transmiterii mostenirii 2. Definiti caracterul mortis causa al transmiterii mostenisii 3. Identificali toate clementele de distinctie dintre transmisiunea mortis causa gi transmisiunea iter vivos. 4, Identificati exceptiile pe care le comport caracterul unitar al transmiterii mostenirii 5. Care sunt exceptiile reale si aparente pe care le comport caracterul unitar al transmiterii mostenisii? $4. Teste gril 1. Transmisiunea succesoralé are loc in momentul ai b) incetarii personalitati juridice a unei persoane juridice, tari din viata a unei persoane fizice, tarii capacitatii de exercitiu a unei persoane fizice s 2, Pot forma obiectul transmisiunii succesorale a) in principiu, drepturile gi obligafiile cu caracter patrimonial ale defunctului, b) drepturile si obligaile cu caracter personal ale defunctului, drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial ale defunctului, contractate sau asumate intuitu personae. 3. Transmisiunea mortis causa: a) este supusa formalitatilor prevazute de lege cu privire la publicitatea imobiliara, ») este supusa formalitatilor prevazute de lege cu privire la cesiunea de creanta, are ca object universalitatea drepturilor si datoriilor defunctului 4. Constituie exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, urmétoarele ipoteze a) transmiterea cétre mostenitori a salariului neincasat al defunctului, potrivit regulilor Codului muncii; ului, b) transmiterea cétre mostenitori a drepturilor patrimoniale de autor ale defi potrivit dispozitiilor speciale ale Legii nr. 8/1996; ) clauza de preciput. 5. Amintirile de familie: 4) pot forma obiectul oricarui tip de partaj, b) pot forma gi obiectul partajului voluntar, pot forma si obiectul partajului judiciar 6. Clauza de preciput reprezint& a) 0 dispozitie testamentara, b) conventia matrimonial, o dispozitie a conventiei matrimoniale 7. Salariul cuvenit defunctului pan la data decesului, dar neincasat de cétre acesta, se plateste, in ordine 8) sofului supraviefuitor, copiilor majori ai defunctului, parintilor gi celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun, b) sofului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor sii, iar in lipsa acestora, celorlalfi mostenitori in conditiile dreptului comun, sofului supraviefuitor, copiilor majori ai defunctului, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun. 8. Sumele neincasate de cétre pensionarul decedat se vor plati, in ordine 8) sotului supravietuitor, copiilor, périnfilor gi celorlalfi mostenitori, in conditile dreptului comun, b) sotului supraviefuitor, copiilor si celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun, c) sotului supraviefuitor, copiilor, périntilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun. Capitolul II Deschiderea mostenirii Sectiunea 1. Sinteze §L. Consideratii generale Potrivit art. 954 alin. (1) C.civ., ,Mostenirea unet persoane se deschide in momentul decesulut acesteta” Prin ,moarte”, se int - moartea constatatd fizic, - moartea declaraté printr-o hotérare judecdtoreasca Declararea judecétoreasca a disparitiei persoanei fizice, nu atrage deschiderea mostenirii acesteia, intrucét ,Cel disparut este socotit a fi in viatd, dact nu a intervenit 0 hotarare declarativié de moarte ramasa definitiva” (att. 53 C.civ.) §2. Data deschiderii mosteniri 2.1. Care este data deschiderii mostenirii? Data deschiderii mosteninii este data morfii lui de cuius. Aceasta nu trebui data deschiderii procedurii notariale 2.2. Cine trebuie si dovedeasca faptul mor i si data mortii si cum pot fi dovedite acestea? Faptul morfii si data mortii trebuie dovedite de cétre cel care pretinde mostenirea sau unele drepturi asupra acesteia. Acestea pot fi dovedite, in cazul mortii constatate fizic, cu certificatul de deces, iar in azul decesului declarat pe cale judecétoreasca cu certificatul de deces, eliberat in baza hotéranii judecatoresti declarative de moarte, ramasa definitiva 2.3. Cum pot fi dovedite ora si minutul m: Uneori, prezinta utilitate, chiar si dovedirea orei si minutului morfi lui de cuius Exemplu: Tatal si fiul mor in acelasi accident sutier, la intervale foarte scurte de timp. in acest caz, dacd nu se poate stabili cu exactitate momentul mortii celor doi, acestia vor considerati c& au murit in acelagi timp (comorienti) si nu se vor mosteni reciproc [art. 957 alin. (2) Civ]. Dimpotriva ins dacd momentul morfii celor doi se poate stabili cu precizie, acela care a supraviefuit, chiar si numai pentru un singur minut, celuilalt, il va mosteni pe cel dinta decedat {in cazul morfii fizic constatate, ora si minutul morfii pot fi dovedite cu orice mijloc de proba, in mésura in care cele doud elemente prezinta utilitate si nu sunt mentionate in actul de deces in cazul declararii decesului pe cale judecatoreasca, dacd hotararea judec&toreascd declarativa de moarte ramasé definitiva nu arata si ora mortii, ,..se socoteste cdi cel declarat mort a incetat din viata in ultima ord a =ilei stabilite ca find aceea a mortii” [art. 52 alin. (1) tezaa doua C.civ]. in lipsa unor indicii indestulatoare, se va stabili c& cel declarat mort a incetat din viatd in ultima ord a ei din urma zile a termenului de 2 ani [art. 52 alin. (2) C.civ] Codul civil nu confine nicio dispozitie referitoare la stabilirea minutului decesului, in cazul morfii declarate pe cale judecatoreascé. Drept urmare, acesta poate fi determinat prin orice mijloc de proba, in ipoteza in care stabilirea lui prezinta ulilitate si nu a fost indicat in hotérarea judecdtoreasca declarativa de moarte, rimasé definitiva 2.4. Cum poatefi facuti dovada contraré a mortii sia datei mortii? Dovada contrard a mortii si a datei mortii se poate face, in cazul mortii constatate fizic, prin orice mijloc de proba iar in cazul decesului declarat pe cale judecttoreasc, cu hotérarea judecdtoreasca care dovedeste contrariul 2.5, Importanta juridica a datei deschiderii mostenirii fn functie de data deschiderii mostenirii, se pot stabili cel putin urmatoarele elemente: - persoanele care au v ie 1a mostenire, capacitatea succesorala si drepturile care li se cuvin acestora asupra mosteninii, - data de la care incepe sé curga, ca regula termenul de un an de optiune succesorala, - momentul transmiterii mostenirii la succesori, intrucét mostenirea se transmite ‘orilor, nu de la data acceptani, ci retroactiv, dela data deschiderii acesteia, - momentul pana la care retroactiveazd a eptarea sau renunfarea la mostenire, - compozitia si valoarea masei succesorale, - momentul din care actele juridice asupra mostenirii devin valabile, intrucat actele juridice asupra unei mosteniri nedeschise sunt nule absolut, ~ inceputul indiviziunii succesorale, in ipoteza pluralitatii de mostenitori universali sau cu titlu universal si, de asemenea, momentul pana la care retroactiveazs efectul partajului, ~ legea aplicabild mostenirii, in caz de conflict de legi in timp. Potrivit principiului neretroactivitatii legii, devolutiunea mostenirii, in cazul unui conflict de legi in timp, va fi guvemati de legea in vigoare la data deschiderii acesteia. Partajul, ins, va & guvemat de legea in vigoare la data sdvarsirii lui, potrivit principiului aplicarii imediate a legii noi Precizim c& dispozitiile noului Cod civil se aplic& mostenirilor deschise dupa data de 1 octombrie 2011, precum si mostenirilor deschise anterior acestei date, ins& care se dezbat dupa acest moment, ~ legea aplicabilé mostenisilor cu element de extraneitate in principiu, mostenirea este supusd legii statului pe teritoriul cdruia de cuius a avut, la data mortii, resedinta obignuita (art. 2633 C.civ.). Codul civil permite, ins, persoanei s8 aleaga legea statului a cérui (@ Caiv] ajenie o are, ca lege aplicabilé mostenirii in ansamblul ei [art. 2634 alin. §3. Locul deschiderii mostenirii 3.1. Stabilirea locului deschiderii mostenirii Regul: Mostenirea se deschide 1a ultimul domiciliu al defunctului, indiferent dacd acesta corespunde sau nu cu locul decesului [art. 954 alin, (2) prima teza C.civ.] Exceptii a) Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se aflé pe teritoriul Roméniei, mostenirea se deschide 1a locul din fara aflat in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat, ou conditia ca in aceasté sumscriptie s& existe cel putin un bun imobil al celui e las& mostenirea [art. 954 alin. (3) prima teza C.civ.] b) fn mostenisii este in circumscripfia notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta ul in care in patrimoniul succesoral au exist bunuri imobile, locul deschiderii cumscriptie, s@ se afle bunuri mobile ale celui care lasé mostenirea [art, 954 alin. (3) teza a doua C.civ] Atunei cénd in patrimoniul succesoral nu exist’ bunuri situate in Roménia locul cel dint sesizat [art. 954 alin. @) deschiderii mostenisii este in circumscriptia notarului publi teza a treia C.civ] 3.2. Dovada ultimului domiciliu Ultimul domiciliu al defunctului poate fi dovedit cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu certificatul de deces, eliberat in baza hotirérii judecitoresti declarative de moarte, rémasd definitiva 3.3. Importanta juridica a locului deschiderii mostenirii fn fimetie de locul deschiderii mostenini, se determind etarului consiliului local (sau a procurorului) de a a) competenta teritoriala a se: derea procedurii succesorale notariale si luarea, dacd este cazul, a masurilor d b) necontencioas’, ynservare, sorala de a sediza procedura su mpetenta teritorialé @ notarului publ ) competenta instantei judecatoresti de a solutiona litigiile cu privire 1a mostenire, potrivit regulilor mentionate in cazul competentei notarului public. $4. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare ~ are in vedere atat situafia juridicd a persoanelor care au murit in acelasi timp si in aceleagi imprejurdi (adicd a comorientilor din vechea reglementare civilé), cat si pe cea a cedatilor din persoanelor care au murit in acelagi timp, insé in imprejurari diferite (adica a cod: vechea reglementare); - confine dispozitii cu privire La stabilirea orei morfi, in cazul declarérii decesului pe cale judecétoreas - stabileste criterii noi pentru determinarea competentei teritoriale atat in cazul dezbaterii necontencioase a mostenirii, c&t si in cazul celei conter ‘ioase, - dispune in sensul c& dovada ultimului domiciliu al defunctului se face cu certific deces sau, dupa caz, cu hotérarea judecdtoreasca declarativa de moarte, ramasa definitiva Sectiunea a 2-a, Probleme de seminar §L Teme dereflectie 1, Apreciati a fi mai potrivita actuala reglementare alocului deschiderii mostenirii? 2. Considerafi ca prezinta utilitate reglementarea de cétre Codul civil in vigoare a modului de determinare a orei si minutului decesului, in cazul declarérii acestuia pe cale judecatoreascé? §2. Tema pentru referat Semnificafia practic a determinarii datei si locului deschiderii mostenirii §3. intrebari 1. Care este regula care guverneaza data deschiderii mosteniii? Dar ce: locul deschiderii mostenirii? 2. Identificati importanta datei si locului deschiderii mostenirii 3. Care sunt exceptiile pe care le comporta regula aplicabila pentru determinarea locului deri mostenirii? 4. Care sunt categoriile de cereri care pot fi judecate de catre instanta de 1a locul deri mostenirii? $4. Teste gril 1, Deschiderea mostenisii are loc aurmare a a) incetarii personalitatiijuridice a subiectului colectiv de drept, ) disparitiei persoanei fizice, declararii pe cale judecatoreasca a decesului persoanei fizice. 2. Faptul morfii, in ipotezain care nu exista cadavru, poate fi dovedit cu 2) certificatul de deces, completat in baza declaratiei verbale a membrilor familiei, ') certificatul medical constatator al mortii, ertificatul de deces, completat pe baza hotérarii judecdtoresti, declarativa de moarte, ramas definitiva 3. Data deschiderii mosteninii este a) data deschiderii procedurii notariale, ») data disparitiei lui de cutus, <) data pronunfarii hotarérii judecstoresti de declarare a decesului 4, Dovada contraré a mortii, in cazul decesului constat pe cale judecétoreasca, se poate realiza a) prin orice mijloc de proba, esului; ) cu hotararea judecdtoreascd din care reculta o alta data a mortii ) cuhotararea judecttoreasca de declarare a d 5. in funofie de data deschiderii mostenirii, putem determina a) competenta teritoriala anotarului public, bb) legea aplicabila in cazul unui conflict temporal de legi, ) competenta teritoriala a instantei de judecata 6. Ca regula locul deschiderii mosteninii este reprezentat de a) ultima regedinfa a defunctului, ) locul unde se afla bunurile cele mai importante ca valoare ale defunctului, ultimul domiciliu al defunctului; 4) locul unde s-a inregistrat moartea defunctului 7. Instanta de judecata de la locul deschiderii mostenisii este competent, in mod imperativ, s& judece umatoarele categorii de cereri a) cereri referitoare la validitatea si executarea dispozitillor testamentare, b) cereri privitoare la anularea certificatului de mostenitor, orice cereri privind mostenirea, formulate dupa desavarsirea partqjului intre mostenitori, 4) actiunile reale imobiliar care nu au legaturd cu mostenirea 8. fn funofie de locul deschiderii mostenisii, putem determina a) competenta teritoriala a secretarului consiliului local de a cere deschiderea procedurii ‘orale notariale si luarea, daca este cazul, a masurilor de conservare; b) contencioasd, competenta teritorialé a notarului public de a realiza procedura succesorala competenta teritorialé a instanfei de judecaté de a solutiona cereri cu privire la mostenire, formulate dupa desavarsirea partajului intre mostenitori 9. in ipotezain care defunctul nu are domiciliu, iar singurele sale bunuri mobile se aflain Spania, competenta deschiderii procedurii succesorale necontencioase apartine 8) oricérui notar public, ) notarului public cel dintai sesizat, notarului public cel dinti sesizat in a cérui razi teritorial se aflé bunurile mobile ale defunetului 10. in cazul in care defunctul a avut ultimul domiciliu in municipiul Targoviste si bunuri mobile si imobile pe raza teritoriala a oragului Géesti, competent a deschide procedura succesorala necontencioasa este: a) notarul public ) notarul public cel dintai sesizat din oragul Gaesti, notarul public cel dintai sesizat el dintai sesizat din municipiul Targoviste, Capitolul IV Conditiile dreptului la mostenire Sectiunea 1. Sinteze §1. Enumerare Constituie conditii generale ale dreptului la mostenire (asadar, care sunt aplicabile atat in cazul mostenirii Legale, cat siin cel al mostenirii testamentare) - capacitatea de a mosteni, - nedemnitatea, - vocatia la mostenire Sunt conditii speciale ale dreptului la mostenire - dezmostenirea, cu aplicatie exclusiva in materia mosteninii legale, - revocarea legatului pentru ingratitudine, cu incident in materia mostenisii testamentare §2. Capacitatea dea mosteni Art, 957 alin. (1) prima tez& C.civ ,O persoand poate mosteni daca existé la momentul deschiderii mostenirit (...)” 2.1, Persoanele care au capacitate succesorala Au capacitate succesorala urmatoarele categorii de persoane a) persoanele fizice in viaté la data deschiderii mostenirii, orala al Daca mostenitorul moare la scurt timp dupa autorul sdu, dreptul de optiune su iui de-al doilea defunct se transmite propriilor s&i mostenitori (retransmiterea dreptului de optiune succesorala) Dovada existentei mostenitorului la data morti lui de cuius se realizeaza prin acte de stare civil Dovada contrara poate fi realizata prin orice mijloc de proba b) persoanele disparute, persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii mostenirii, Potrivit art. 36 C.civ.: .Drepturile copilulut sunt recunoscute de la conceptiune, insd numai dacé el se naste viu" — capacitatea anticipata de folosint& Cel care solicit mostenirea in numele copilului trebuie s& facd dovada prin orice mijloc de proba ca acesta din urma era conceput la data deschiderii succesiunii si c& s-andscut viu in scopul determinarii timpului legal al conceptiei, art. 412 C.civ. instituie prezumtia relativa potrivit céreia, ,(1)Jntervalul de timp cuprins intre a tret sutd si a o sutit optzecea =i dinaintea nasterit copilului este timpul legal al conceptiunti. Bl se calculeasét =i cu =i. (2)Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunti copilulut intr-o anumitdé perioada din intervalul de timp prevécut la alin. (1) sau chiar in afara acestua interval” 4) persoanele juridice infiintate in conditiile legii, 1a data deschiderii mostenirii Potrivit art. 208 C.civ,, .(...) orice persoand juridicd poate prim: liberalitati in conditiile dreptulid comun, de la data actului de infiintare sau, in cacul fundatitlor testamentare, din momentul deschiderit mostenirti testatorului, chiar si in cacul in care liberalitatile mu sunt necesare pentru ca persoana juridca si ia finta in mod legal” Trebuie respectat, ins de cétre persoanele juridice fir scop lucrativ principiul 5D) «Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt itatii capacit de folosinta a persoanei juridice - art. 206 alin. (2) C.civ, potrivit cauia necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut”. 2.2, Persoanele care nu au capacitate succesorala Nu au capacitate succesoralé: a) persoanele fizice care nu mai sunt in viat b) persoanele juridice care au incetat amai avea fiinta la data deschiderii mostenini. Fac parte din categoria persoanelor fizice care nu mai sunt in viata: - copilul conceput la data deschiderii mostenirii, dar nascut mort, - predecedatii (acele persoane care nu mai sunt in viata la data deschiderii mostenirii), - persoanele care au muritin acelasi timp, adic& comorientii Potrivit art. 957 alin. (2) Cciv, ,Dacé im cacul mortit mat multor persoane, nu se poate stabili cd una a supravietuit alteia, acestea mu au capacitatea de a se mosteni una pe alta” Precizare: Codul civil nu foloseste termenul de comorienti pentru a desemna persoanele vizate de textul de lege mai sus indicat. Realizeaza aceasta calificare, ins, Regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 Pentru a fi in prezenta comorientilor, trebuie intrunite, in mod cumulativ, urmétoar conditii a) s8 fie vorba de doud sau mai multe persoane, b) decesul s-a produsin aceeagi imprejurare sau in imprejurdri diferite, c) condifiile decesului au permit stabilirea faptului c& o persoana a supravietuit celeilalte, 4) in principiu, reciprocitatea vocatiei la mostenire 2.3. Tabel sintetic Au capacitate succesorala: Nuau capacitate succesorala ~ persoanele fice in viajd la data deschident | - persoanele Bzice care nu mai suntin viafd, mostenirit, - persoanele juridice care au incetat a mei - persoanele disparute, avea finta 1a data deschiderii mostenisii - persoanele concepute, dar nendscute la data deschiderii mosteninii, - persoanele juridi infinfate in conditiile legii, la data deschiderii mostenirit. 2.4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare - instituie prezumtia relativa privind timpul legel al conceptiunii, sunoaste persoanei juridice capacitate succesorala mai inainte de dobandirea personalitatiijuridice si chiar daca liberalitatile an sunt n fare pentru aceasta sia fiinta in mod legal; - dispune in sensul cf principiul sp ‘alitatit capacitati de folosinté nu trebuie respectat in cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ, - reglementeaz situatia juridicd a persoanelor care au murit in acelasi timp (@ comorientilor. §3. Nedemnitatea succesoralit 3.1. Notiune Nedemnitatea su: lerea succesibilului legal sau testamentar din sorala reprezinté de dreptul de a mosteni, inclusiv rezerva succesorala, intrucat a svérsit 0 faptd grav, prevazuta expres de legiuitor, impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia 3.2. Natura juridica in opinia noastra, nedemnitatea succesorala are natura juridicd a unei pedepse civile, intrucat: - se bazeaza pe motive de morelitate public: - priveste persoana si nu bunurile acesteia, - este aplicabila ambelor feluri ale mostenisii, - poate fi inlaturata (poate interveni iertarea), in conditile legi, de 3.3. Cazuri Distingem intre: - nedemnitate de drept, - nedemnitate judiciaré A) Nedenmitatea de drept Este de drept nedemné de a mosteni, potrivit art. 958 alin. (1) C.civ. a) persoana condamnaté penal pentru sévarsirea unei infractiuni cu intentia de a ucide pe care las mostenirea (tentativa si inf ynsumata de omar), Nu putem refine printre infractiunile care atrag nedemnitatea de drept, uciderea din culpa ) persoana condamnata penal pentru svarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a ucide pe un alt succesibil care, dacé mostenirea ar fi fost deschisé la data sivarsini faptei, ar fi inlaturat san ar Bi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului in cazul in care condamnarea pentru faptele mai sus mentionate este impiedicaté prin decesul autorului faptei, prin amnistie (antecondamnatorie) sau prin prescriptia réspunderii penale, nedemnitatea tot opereazd dacé acele fapte au fost constatate printr-o hotarére judecdtoreas B) Nedemnitatea judiciarit Poate fi declarata nedemna de a mosteni, potrivit art. 959 alin. (1) C.civ 1a definitiva [art 958 alin. (2) C.civ] a) persoana condamnaté penal pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care lasd mostenirea a unor fapte grave de violent fizicd sau moral ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei, Asadar, textul de lege vizeaz urmatoarele doua categorii de fapte - fapte grave de violent, fizicd sau moral sdvérsite cu intenfie, precum: vétémarea comporala grava, talharia,lipsirea de libertate in mod ilegal sau santajul, - fapte care au avut ca urmare moartea victimei, savarsite cu practerintentie, precum: lovisile sau vatimarile cauzatoare de morte, violul care a avut ca umare moartea victimei, talhasia care a avut ca umare moartea victimei sau lipsirea de libertate in mod ilegel, care a avut ca urmare moartea victime. ) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului, .) persoana care, prin dol sau violent, I-a impiedicat pe cel care lasd mostenirea sA intocmeasca, sd modifice sau sa revoce testamentul. Declararea nedemnitatii succesorale pentru cauzele mai sus enumerate este lésaté de legiuitor 1a latitudinea instantei de judecata in cazul in care condamnarea pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care lasd mostenirea, a unor fapte grave de violent fizi sau moral, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victim este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie (antecondamnatorie) sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara, daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecdtoreascd civilé definitiva [art, 959 alin. (4) teza 1 C.civ] 3.4, Regim juridic @) Reginul juridic al nedemn i de drept [art. 958 alin. (3) C.civ] - poate fi constatata oricand; - poste fi constatatd la cererea oricdrei persoane interesate, a nedemnului insusi si din oficiu de re instanta de judecata ori de cétre notarul public, pe baza hotérarii judecatoresti din e rezulta nedemnitatea Asadar, nedemnitatea de drept opereaza in puterea legii, instanfa de judecata sau notarul public avand numai rolul de a o constata gi nic b) Regimul juridic al nedemn cum de ao pronunta [judiciare: - actiunea in declararea nedemmitafi judiciare poate fi adresatd instanfei de judecata de +0 persoana care are calitatea de succesibil, + comuna, oragul sau, dupa caz, municipiul in a cérui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii, dac&, in afaré de autorul faptei care poate atrage nedemnitatea esibili ai defunctului judiciara, nu mai exista alfi su: - acfiunea in declararea nedemnitatii judiciare poate fi exercitat numai in termen de un an (termen de decadere) Acest termen incepe s& curgé: a) ca regulé— de la data deschiderii mostenisii, ) in mod exceptional — dela un alt moment decat data deschiderii mostenirii si anume - daca hotarérea de condamnare pentru fapta prevazutd la art, 959 alin. (1) lit. 2) C.civ. se pronunfa ulterior datei deschiderii mosteniri, termenul de un an incepe sé curga de la data rimanetii definitive a hotararii de condamnere [art 959 alin. (3) C.civ]; ~ in cazul in care condamnarea faptuitorului pentru faptele mentionate la art. 959 alin. (1) lit, a) C.civ. este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia rispunderii penale, nedemnitatea se poate declara daca aceste fapte au fost constatate printr-o hotarare judec&toreasca civila definitiva, termenul de un an incepe s& curga de la aparitia cauzei de impiedicare a condamnérii, daca aceasta a intervenit dupa deschiderea mosteninii [art. 959 alin. (4) Cciv], ~ in cazurile prevazute de art. 959, alin. (1) lit b) C.civ,, termenul de un an curge dela data la care des esibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dacd aceasta data este ulterioard deri mostenirit Introducerea actiunii in declararea nedemnitatii judiciare constituie un act de sibilul reclamant [art. 959 alin, (2) teza a doua C.civ] eptare tacité a mosteninii de cétre suc 3.5. Tabel sintetic Nedemnitatea de drept Nedemmnitatea judiciara Cazuri Regimjuridic | Cazuri Regim juridic ~persoana condamnata | - poate & ~ persoana penal pentru savarsirea | constatatala condamnata penal unei infractiuni cu intentia de al ucide pe cel care las mostenirea; - persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de ad ucide pe un alt succesibil care, da: mostenirea ar fi fost deschisd la data savargiii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatiala mostenire a faptuitorului cererea onicarei persoane interesate, chiar si din oficiv; + poste fi constatata oricand. pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care las mostenirea a unor fapte grave de violent fizicd sau morala, ori, dupa caz, aunor fapte care au avut ca urmare moartea victimei, ~ persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului, ~ persoana care, prin dol sau violent I-a impiedicat pe cel care las mostenirea si intocmeasca, sd modifice sau sa revoce testamentul b) comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul, in caz de vacant succesorala, runea poste fi exercitaté numai in termen de un an. 3.6. Efecte in materia mostenirii legale, nedemnitatea produce efecte: ~ fat de nedemn, ~ fat de tert. in materia mostenirii testamentare, nedemnitatea legatarului atrage caducitatea legatului [at. 1071 C.civ] A) Efectele nedemnitatii succesorale fatii de nedenn 4a) Principalul efect — inlaturarea totala si retroactivé a nedemnului de la su siune, acesta neputand culege, daca face parte din categoria mostenitorilor rezervatari, nici macar rezerva succesorala Partea nedemnului va reveni, dupa caz, comostenitorilor, mostenitorilor subsecventi sau legatarilor/donatarilor ale céror liberalitati excesive ar fi fost supuse reductiunii, ca umare a prezentei celui dintai, in calitate de mostenitor rezervatar. ) Nedemaul poste fi reprezentat chiar daca, la data deschiderii mostenirii, se afldin viata Dac mostenitorul nedemn a intrat, inainte de declararea nedemnitatii, in posesia bunurilor din masa succesorald, el va trebui sd le restituie, in natura, iar in caz de imposibilitate, nedemnul va fi finut s& plateasca despgubiri. 4) Nedemnul trebuie sé restituie, in natura si de la data deschiderii mosteniri, fructele produse de acestea, iar daca le-a consumat sau a neglijat sdle perceapa acesta va restitui valoarea lor. e) De pentru acestea, de la dataincasarii nedemnul a incasat sume de bani de la debitonii mostenini, va datora dobanzi 8 Toate drepturile si obligatiile fata de nedema, stinse prin confuziunea patrimoniului propriu cu cel succesoral sau prin consolidare, renasc @) Nedemnul are dreptul de a pretinde celorlalti mostenitori sumele platite pentru achitarea datoriilor mosteniri, impreun cu dobanda aferenta, cheltuielile necesare si utile Facute privire la bunurile succesorale, precum si contravaloarea muncii depuse pentru culegerea fructelor B) Efectele nedem a) Actele de conservare gi actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, ] b) Actele de dispozitie cu titlu oneros, incheiate intre nedemn i tertii de rea- i succesorale fagti de terti incheiate intre nedemn gi tert, sunt valabile [art. 960 alin, (3) prima teza C.ci edinta, care au cunoscut despre nevalabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului, se desfiinteaza retroactiv. Se mentin ins actele de dispozitie cu titlu oneros, indiferent cA acestea prives: bunuri mobile sau imobile, incheiate intre nedemn si terfii de bund-credinfA (care au crezut in valabilitatea titlului de mostenitor al celui dintéi), trebuind respectate ins regulile din materia cai fanciare [art 960 alin, (3) teza a doua C.civ] Apreciem ca plata acuta cu bund-credinta de cétre debitor, mostenitorului nedemn, este valabila 3.7. inkiturarea nedemnitatii Efectele nedemnitatii, de drept sau judiciare, pot fi inléturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de cétre cel care las mostenirea. Far o declaratie expres, nu constituie inléturare a efectelor nedemnitatii legatul lésat nedemnului, dupa sévarsirea faptei care atrage nedemnitatea [art. 961 alin. (1) C.civ] Ierténdu-1 pe nedemn in conditiile legii, cel care las mostenirea face posibil ca cel dintai s& poat veni la mostenirea, legalé sau testamentard, a celui din umm. 3.8. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioar’ Codul civil in vigoare: - ridicd nedemnitatea succesoralé la rangul de conditie generalé a dreptului la mostenire, - reformeaz in cvasitotalitatea lor cazurile care atrag nedemnitatea succesorala, find realizaté distinctia intre nedemnitatea de drept si nedemnitatea judiciara, - dispune in sensul ca efectele nedemnit privesc numai pe nedemn si tert - reglementeaza posibilitatea iertarii nedemnului si a reprezentéri acestuia §4. Vocatia la mostenire Potrivit art. 962 C.civ, ,Pentru a putea mosteni, o persoand trebuie sé aiba calitatea ceruta de lege sau sé fi fost desemnati de céitre definct prin testament”. Asadar, vocatia la mostenire are semnificatia unei chemari la mostenire, fie conferita de lege, fie conferit& prin testament Distingem, astfel, intre: - vocatia succesorala legal, - vocatia succesoralé testamentard 4.1. Vocatia succesorala legal Aceasta are semnificafia chemani de cétre lege 1a mostenire a rudelor defunctului, a sofului supraviefuitor al defunctului, a statului, comunei, orasului sau, dupa caz, a municipiului (cét priveste mostenirea vacant), Vocatia succesoralé legala are un sens dublu: - vocatie succesoralé legala general, - vor’ e succesoralé legal concret& A) Vocatia succesorala legalit general desemneaza vocatia potentiala (eventual) a unor persoane de a culege mostenirea lasaté de o altd persoana ‘Vocatie succesorala legal general au - mudele defunctului, - soful supravietuitor al acestuia Rudenia este dent si descendenta), rezulténd din descendenta unei persoane b) in linie colaterala rezultand din faptul c& mai multe persoane au un ascendent comun. Rude in linie dreapti cu vocatie la mostenire Rudein linie colaterali cu vocatiela mostenire ascendentti descendentti - copii; ~ frat si surori, - nepoti de fiu/fiicd, - nepoti de frate sau sora, - strabunici, fara - strinepoti de fiw/ficd | - unchi si matusi, limita de grad. Sard limita de grad. - strénepoti de frate sau sor’, - veri primari, - frati sau surori ale bunicilor defunctului Rudenia civila rezultata din adoptie, este asimilata de lege, rudeniei de sange. Potrivit art. 470 alin. (1) C.civ,, prin adoptie se stabilesc legaturi de rudenie atat intre adoptat si adoptator, cét siintre adoptat si rudele adoptatorului gi inceteaza relatiile de rudenie dintre adoptat si familia fireasca a acestuia Persoanele rezultate pe calea reprodt cerii umane asistate medical cu tert donator devin rude cu cei care au consimtit Ia o astfel de metoda modem de reproducere. intre barbatul donator si copilul rezultat pe aceasta cale, nu se stabilesc relatii de rudenie Vocatia succesorala legala generala este guvemata de principiul reciprocitatit acesteia e comport a) un sens pozitiv, potrivit cdruia, daca o persoand are vocatie la mostenirea lasatd de o alta persoand, atunci si aceasta din uma are vocatie general la mostenirea celei dintai. Exceptie: Principiul reciprocitatii nu opereazd in cazul cdsétoriei declaraté nula sau anulata cAsatoria putativa), dupa dece sul sofului de rea-credint& Sotul de bund-credinta, din atoria nul sau anulata, are vocatie la mostenirea sotului de rea credint in timp ce soful de rea-credinfa nu are vocatie la mostenirea celui de bund-credinta ) un sens negativ, potrivit caruia, dacd o persoand nu are vocatie la mostenirea nei alte persoane, atunci nici aceasta din urmé nu are vocatie la mostenirea celei dintai B) Vocatie succesorald legal concretié 2 persoanele cu vocatie succesorala generala, care nu sunt inlaturate de la mostenire de cétre alt succesibil Nu toate rudele care au vocatie generala vor culege mostenirea, ci aceasta va reveni acelor rude care au si vocatie concreta, adic acelora care sunt preferate celorlalte, aflandu-se in clasd gi grad preferabile Exemplu: Daca rudele defunctului sunt reprezentate de parinfi si unchi, desi toate au acestia din vocatie general la mostenire, vocatie concreté au numai périnfii defunctului, deoar ‘umm fac parte din clasa a Il-a de mostenitori, unchii facand parte din clasa alV-a Putem spune c& nu toate rudele care au vocatie generalé au si vocatie concreta la mostenire, ins toate rudele care au vocatie concretd au si vocatie general de a mosteni. 4.2. Vocatia succesorala conferiti prin testament in materie testamentard, se pune exclusiv problema vocafiei concrete 1a mostenire. in ine poate fi gratificat printr-un act de ultima vointé, in masura in care indeplineste Nu este aplicabil mostenirii testamentare principiul reciprocitatii vocatiei 1a mostenire, intrucat acesta ar contraveni conditiei generale de forma a testamentului, referitoare 1a actul separat (interdictia testamentului recipr in fapt, ins& putem intalni gic: azuri de reciprocitate a vocafiei succesorale in materie testamentara. Exemplu: sotii, prin acte separate de ultima vointa, se gratifica reciproc. 4.3. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Pentru prima datin sistemul nostru de drept, este reglementata (prea sumer, insa) vocafia oral Sectiunea a 2-a, Probleme de seminar §1. Teme dereflectie 1. Apreciati ca find corespunzétoare reglementarea de lege lata a nedemnitatii orale? Considerati satisfacétoare extensia pe care Codul civil in vigoare a dat-o vocatiel orale? 3. in opinia dumneavoastra, nedemnitatea st sorala prezinté natura juridicd a unei pedepse civile sau aunei sanctiuni civile? §2. Teme pentru referat 1. Condifiile dreptului de amosteni 2. Nedemnitatea succesorala gi revocarea judecdtoreasca a legatului pentru ingratitudine. Analiz’ comparativa 3. Vocatia succesorala gi capacitatea civil 4, Nedemnitatea succesoralé — pedeapsé sau sanctiune civila? §3. intrebari 1. Care sunt conditiile generale ale dreptului de a mosteni? 2. Enumerati exhaustiv persoanel: 2 au capacitatea de a mosteni, precum si pe cele ‘e nu detin aceasta aptitudine 3. Distingeti vocatia succesorala legal concret, de cea general 4, Deosebiti vocatia succesoralé legalé, de chemarea conferita prin testament. 5, Enumerafi cazurile nedemnitalii de drept si pe cele ale nedemnitalii judiciare 6. Ce efecte produce nedemnitatea in materia mosteninii legale? Dar in cea a mosteninii testamentare? 7. Prezentati diferentiat regimul juridic al nedemnitatii de drept si al celei judi §4. Teste gril 1, Vocatia succesorala reprezinta pentru dreptul la mostenire 0 conditie a) legal, b) general, pozitiva. 2. Nu au capacitate succesorala a) persoanele concepute la data deschiderii mostenisii si n& ) persoanele concepute la data deschiderii mostenirii i né persoanele concepute la data deschiderii mostenini si nascute vii, ins neviebile 3A :pacitate succesoral& a) persoanele disparute, ) persoanele care au decedat in acelagi timp, ) persoanele predecedate. 4, Sunt rude cu defunctul, in linie colateral a) paint acestuia, ) bunicii acestuia, c) fratii si surorile bunicilor acestuia 5, Sunt rude cu defunctul, in linie dreapta ascendenta a) fraii si surorile péintilor acestuia, ) parintii acestuia, fratii si surorile acestuia 6. Este nedemna de drept de a mosteni persoana care a) a atentat la viata lui de cuius, v) a atentat la viata altui succesibil al defunctului, la data sévarsiri faptei, i-ar & inléturat sau i-ar fi restrans faptuitorului vocatiala mostenire, care, dacd mostenirea ar fi fost deschis& a sdvérsit cu intentie, impotriva lui de cutus, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia 7. Poate fi declarata nedemna de cétre instanta de judecata persoana care a) a atentat la vietalui de cuius b) a sdvarpit cu intentie, impotriva lui de cuius, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia, Laimpiedicat pe defunct, din eroare, s modifice testamentul. 8. Pentru ainterveni nedemnitatea succesoralé, este necesard existenta a)in toate cazurile, a unei hotarari penale definitive de condamnare a faptuitorului, )in toate cazurile, a unei hotarari civile definitive de condamnare a faptuitorului, dupa caz, a unei hotarari penale definitive de condamnare a féptuitorului sau a unei hotarari civile definitive de constatare a faptelor de nedemnitate 9. Nedemnitatea produce efecte fata de a) nedemn, b) descendentii nedemnului de gradul I, descendentii nedemnului indiferent de grad. 10. Actele incheiate de cétre nedemn cu tertii de rea-credintd se menfin daca sunt a) acte de conservare, b) ) te de administrare, te de dispozitie 11, Nedemmitatea de drept poate fi invocaté 8) de orice persoand interesat ) in termen de un an, c) din oficiu de cétre instanta de judecata ori de cétre notarul public 12, Nedemnitatea judiciard poate fi invocaté: a) deo ) in termen de un an, ce persoand interesat, de o persoana care are calitatea de succesibil 13, Sunt rude cu defunctul: 8) afinii acestuia, b) persoanele pe care acesta le-a adoptat cu efecte restrénse, nsimfit sé fie reproduse prin mijloace modeme. persoanele cu privire la care a2 14, Reprezintd persoane care au decedat in acelagi timp: a) persoanele care au murit in acelagi timp si in aceleasi imprejuréri, ') persoanele care au murit in acelasi timp, insd in imprejurari diferite, ) persoanele predecedate. 15. Nedemnul: a) poate fi reprezentat, ) poate reprezenta, c) este inlaturat de la mostenire Bibliografie Adam I, Rusu A, Drept civil, Succesiuni, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003. Alexandresco D, Explicatiunea teoreticd si practicd a dreptului civil romén, vol. IV, partea all-a Ed. Socec & Co, Bucuresti, 1912 Bacact Al, Comdnité Gh, Drept civil. Succesiunile, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2006 Bob MD, Probleme de mosteniri in vechiul si in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012 Borot G, Sténcuulescu L., Institufii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Cantacucino MB. Elementele dreptului civil, Ed. All Educational, Bucuresti, 1998 Carpenaru St, Dreptul de mostenire, in Deak Fr, Cérpenaru St, Drept civil. Contracte speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire, Universitatea Bucuresti, 1983 Chelaru E., Drept civil. Persoanele in reglementarea noului Cod civil, editia 3, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2012 Chiricd D,, Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996 Deak Fy, Tratat de drept succesoral, editia a Il-a, actualizata si completata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2002 Dogaru I. Stinescu V., Soreaté MM, Bazele dreptului civil. Volumul V. Succesiuni, Ed. CH, Beck, Bucuresti, 2009 Eliescu M, Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul Republicii Socialiste Romania Ed. Academiei, Bucuresti, 1966 Florescu D.C, Dreptul succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Frentiu GC, Ricu C'S, Cartea aIV-A. Despre mostenire si liberalitati, in colectiv de autori, Noul Cod civil. Comentarii, doctrind si jurisprudenta, vol. I Art 953-1649, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Genoiu I, Dreptul 1a mostenire in Codul civil, editia a 2-4 Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2013 Hamangiu C., Rosetti-Béilémescu I, Batcotanu AL, Tratat de drept civil roman, Bucuresti, 1929. Macovei D, Drept civil. Succesiuni, Ed. ,Chemarea”, lagi, 1993. Macovei C, Dobrilé MC. Cartea alV-a, Despre mostenire si liberalitati”, in Batas FLA Chelaru E, Constantinovict R, Macovei I. (coordonatori), Noul Cod civil. Comentariu pe cole, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2012 Popa I, Curs de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008 1 romén, Regimuri matrimoniale Bucuresti, 1948 Safta-Romano E., Dreptul de mostenire, Ed. Grafix, Iasi, 1995 Rosetti-Bélanescu I, Béicotanu Al, Drept Succesiuni. Donatiuni. Testamente, vol. III, Ed. Soc Sténctulescu ., Curs de drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Stdtescu C., Drept civil. Contractul de transport. Drepturile de creatie intelectual Succesiunile, Ed, Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1967. Stoica 7, Dragu L, Mostenirea legal in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012. Uniunea National a Notarilor Publici din Romdnia, Codul civil al Roméniei. indrumar notarial, vol. I, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2011 Vduva D, Mostenirea legala Liberalitatile in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012 Veress E., Drept civil. Mostenirea Liberalitatile conform noului Cod civil, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2012 Viddildé L, Mastacan O,, Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Zinveliu I, Dreptul la mostenire in Republica Socialisté Roménia, Ed. Dacia, Cluj- Napoca 1975 Tidul Devolutiunea succesorala legala Capitolul I Principiile devolutiunii succesorale legale Sectiunea 1. Sinteze §L. Consideratii generale Devolutiunea mostenirti reprezint& atribuirea patrimoniului su oral cétre anumiti mostenitori Mostenirea se atribuie dupa cum urmeaza 4) sofului supraviefuitor si rudelor defunctului din cele patru clase de mostenitori, in ordinea claselor si gradelor de rudenie (art. 693 C.civ.); ) comunei, orasului ori municipiului sau, dupa caz, statului, in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari Devolutiunea legala a mostenirii este guvemnata de urmatoarele trei principit 4) principiul chemarii rudelor 1a mostenire in ordinea claselor de mostenitori, ») principiul proximitatii gradului de rudenie, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, ) principiul egelitati partilor succesorale ale rudelor din aceeagi clasa si de acelasi grad §2. Principiul chemarii rudelor Ia mostenire in ordinea claselor de mostenitori Clasa de mostenitort reuneste 0 categorie de rude (de sange, rezultate din adoptie sau prin donator) ale defunctului Diferentierea rudelor apartinand aceleiasi clase de mostenitori se realizeazé cu ajutorul reproducere umana asistata medical cu t gradului de rudenie. Acesta reprezinta distanta intre dowd rude, masurata pe linia legaturii de rudenie, dupa numérul nasterilor intervenite Gradul de rudenie se stabileste astfel [art. 406 alin. (3) C.civ] - in linie dreapta, dupa numérul nagterilor, ~ in linie colaterala, dupa numarul nagterilor, urcénd de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborénd de la acesta panila cealalta ruda Grade derudenie Gradul I Gradul IT Gradul IIT Gradul IV copii nepoh de | strinepont de fiw/Bica fwhica oom pana ‘bunict sirabunict ai sau suron ale Dunicilor defunctului Hai/surori vunchi stranepoli de Ratelsora nepoti de fratelsora Mentionam - rudele in linie direct ascendenta si descendent, sunt chemate la mostenire indiferent de grad, - rudenia in linie colaterala incepe de la gradul al II-lea, -numai rudel: olaterale de gradele II-IV au vocatie la mostenire Codul civil stabileste patrn clase de mostenitori legal Clasele de mostenitori legali Clasa I ~adescen- Clasaa Ia - a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Clasa a II-a ~ a ascendentilor ordinari Clasaa IV-a - acolateralilor ordinari dentilor ‘ascendenfi colaterali privilegia | privitegiagh copii, - nepoti de fu! - frati si surori, fi ~ nepoti de - unchi si matusi, - bunici, - stranepoti de | - parinti fratelsora, - veri primari; + strabunici fiw fica, - stranepoti de - frafi gi surori ale -ceilalti frate/sora bunicilor dese: dent, pand la infinit Potrivit acestui principiu, rudele vin la mostenire in ordinea claselor cérora aparfin, indiferent de gradul de rudenie Exemple: a) Strnepotii de fiu ai defunctului, rude de gradul Ill, apartinand primei clase de mostenitori, inlaturd de la mostenire pe périnfii defunctului, rude de gradul I, apartinand celei de- a doua clase de mostenitori ) Clasa a Il-a vine la mostenire numai in absenfa rudelor din prima clasa sau daca acestea nu pot (find nedemne) sau nu vor (find renuntatoare) s Jeagé mostenirea ) Clasa a Ill-a de mostenitori vine la mostenire, numai in lipsa rudelor din primele dowa 4) Ultima clas de mostenitori a: primele trei clase Este posibila venirea concomitentié la mostenire a dowd clase de mostenitori, in ‘ummatoarea ipoteza [art. 964 alin. (2) C.civ]: Dacd in uma dezmosteninii, rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsecvent, care indeplinesc conditiile pentru a mosteni. Mostenitorii rezervatar, exhereda culeg numai rezerva succesorala cotitatea disponibild revenind (daca defunctul nu a dispus altfel prin testament) mostenitorilor din clasa subsecventa. Exemplu: Sunt dezmosteniti de cétre defunct, prin testament, descendentii sii. Acestia vor ge numai rezerva legal restul mostenirii impértindu-se intre mostenitorii din clasa a Il-a Pris jpiul chemérii rudelor 1a mostenire in ordinea claselor de mostenitori nu comport §3. Principiul proximititii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori fin cadrul clasei de mostenitori, rudele se afld in grade diferite de rudenie cu defunctul Potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, rudele in grad mai apropiat inlaturd de 1a mostenire rudele in grad mai indepartat Exemplu: Fratii defunctului inléturd de la mostenire pe nepotii si strénepotii de frate ai acestuia Acest pri mporté urmatoarele doud exceptit a) in cadrul clasei a II-a de mostenitori, parintii defunctului, rude de gradul I, nu inlatura de la mostenire pe fat si surorile defunctului si pe descendentii acestora, desi sunt rude de gradele ILIV (art. 978 C civ); ) reprezentarea succesoral $4. Principiul egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clasi si deacelasi grad Rudele din aceeasi clas care au acelasi grad, leg mostenirea in cote egale, imp: acesteia realizandu-se pe capete [art. 964 alin. (4) C.civ] Exemplu: Daca la mostenirea defunctului vin cei doi c pi ai si, acestia vor primi cate ¥ din mostenire. Acest principiu comporta urmatoarele dowd exceptit a) impéttirea pe tulpini, ce caracterizeazd reprezentarea si esoral, ) impértirea pe lini, care opereazé in ipoteza in care, la mostenire, vin atat frati buni (care au aceeasi mama si acelasi tata), cat si afi consangvini (qumai de tata) sau uterini (aumai de mama). in aceasta situatie, masa succesoralé se imparte in dimidia maternis si dimidia paternis, iar, 1a réndul lor, acestea se impart pe linii. Fratii uterini vor culege cat o linie din dimidia maternis, fratii consangvini vor culege cate o linie din aimidia paternis, iar fratii buni vor culege, intrucét au privilegiul dublei legatuni, céte o linie atat din dimidia maternis, cét si din dimidia paternis. Exemplu: Defunctul are 6 frati, dupa cum urmeaz& 3 frati buni, frafi uterini si un frate consangvin. Masa succesorala se va impérti in jumatatea mamei si jumétatea tatélui, Dimidia maternis se va impérti in 5 parti egale (3 frati buni + 2 frati uterini), flecare de 1/10 (1/2:5), iar dimicia paternis se va imp&ti in 4 parti egale (3 frati buni + un frate consangvin), fiecare de 1/8 (1/2:4), Fratii defunctului vor primi urmatoarele cote - fiecare frate bun — 9/40 (1/10+1/8), in virtutea privilegiului dublei legaturi, - fiecare frate uterin — 1/10, - fiecare frate consangvin ~ 1/8 §5. Reprezentarea succesoraki 5.1. Notiune Reprezentarea succesorala reprezint& institutia juridicé prin intermediul céreia un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urcd, in virtutea legii, in drepturile ascendentului su, numit reprezentat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar cuvenit acestuia, daci nu ar fi fost nedemn fatd de defunct sau decedat la data desc mostenisi. Exemple: 4) Reprecentarea descendentilor Defunctul are doi fii (FI si F2), dintre care unul (F1) este predecedat (sau nedemn) la data deschiderii mostenirii, avand la randu-i trei copii (VI, N2, N3). Defunctul va fi mostenit de ful in viata (F2) gi de c trei nepoti din partea fiului predecedat (sau nedemn) — NI, N2, N3. Nepotii de fiu au calitatea de reprezentanfi, in timp ce fiul decedat (sau nedemn) al defunctului are calitatea de reprezentat. Nepofii din partea fiului predecedat (sau nedemn) vor culege partea périntelui lor (impreuna ¥% din mostenire, adic 1/6 din mostenire, flecare). Cealaltd jumatate a mostenisii va reveni fiului in viatd al defunctului (F2). Asadar, impartirea mostenirii se face pe tulpini, reprezentanfii culegénd partea ascendentului lor (1/2, impreuna) 4) Reprezentarea colateralilor privilegiati Defunctul are doi frati (FRI si FR2), ambii find predecedati (sau nedemni) la data di fratele c chiderii mostenisii, Fratele cel mare al defunctului are, la réndu-i lui, doi copii (V1, N2), iar mic, FR2, are un copil (N3). Defunctul va fi mostenit de cei trei nepoti ai s , prin reprezentare, Nepoii din partea fratelui cel mare vor culege partea parintelui lor (impreuna % din mostenire, adic& 1/4 din mostenire, flecare), iar cealalta jumstate a mostenisii va reveni lui N3 — nepotul din partea celui de-al doilea fiu. Asadar, impérjirea mosteninii se face pe tulpini, reprezentantii culegand partea ascendentului lor. 5. . Domeniu de aplicare Pot veni la mostenire prin representare succesoralé numai descendentii copiilor defunctului si descendentit fratilor sau surorilor defimctului” (att. 966 alin. (1) C.civ.) in concret, pot beneficia de reprezentare succesorala urmatoarele categorii de mostenitori 8) nepotii, strénepofi de fiu ai defunctului 5.2. panda infinit, b) nepoti si strdnepotii de frate/sora ai defunctului 5. . Conditii Pentru a putea opera reprezentarea, trebuie indeplinite urmétoarele dou conditii, una in persoana reprezentatului si una in persoana reprezentantului (art. 967 C.civ.) a) Reprezentatul sé fie, la data deschiderii succesiunii, fie lipsit de capacitate succesoral fie nedemn fata de defunct, chiar dacd se afl4in via}ala momentul decesului lui de cuius [art. 967 alin. (1) Civ], ) Reprezentantul trebuie sé indeplineasc& toate conditiile generale cerute de lege pentru a mosteni (capacitate succesorala, nedemnitate si vocatie general la mostenire) [art. 967 alin. (2) Civ] Aceste conditii trebuie indeplinite in mod cumulativ de re reprezentant, fata de mostenirea definctului, pe care o culege prin reprezentare si nu fata de reprezentat, fatd de care poate fi chiar nedemn, dezmostenit sau renuntator. Cat priveste reprecentarea adoptatului, se impun urmatoarele precizari - .Prin adoptie se stabilesc filtatia dintre adoptat si cel care adopt, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorulut” (ast. 470 alin. (1) C.civ]. Drept urmare, adoptatul poate reprezenta adoptatorii si rudele acestora si poate fi reprezentat de catre acestea - Distinctia dintre cele doud tipuri de adoptie (adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse), reglementate anterior intrarii in vigoare a 0.U.G. nr 25/1997 (care a consacrat sistemul unitar in materie de adoptie), prezinta in continuare utilitate practica, datorita regulilor -e guverneazé aplicarea legii civile in timp. Drept urmare, adoptatul cu efecte depline si descendentii acestuia pot avea calitatea de reprezentanfi ai adoptatorului, in timp ce adoptatul cu efecte restranse poate beneficia de reprezentare, cét priveste mostenirea rudelor din familia reascé - in cazul desfacerii adoptiei, raporturile de rudenie ale adoptatului cu adoptatorul si cu rudele acestuia inceteazé numai pentru viitor, de la data hotararii judecdtorest. nsiderandu-se - Nulitatea adoptiei produce efecte retroactive, A niciodata legaturile de rudenie ale persoanelor implicate in actul nul al adoptiei nu au fost modificate 5.4, Mod de operare Reprezentarea opereazé a) in toate cazurile, b) la infinit, c) de drept si imperativ 5.5. Efecte Reprezentarea succesorala genereaz dowd efecte juridice ~un efect general; ~ un efect particular. a) Bfectul general al reprecentdrit const in imp&rtirea mostenirii pe tulpind Prin ,tulping”, se intelege [art. 968 alin. (2) C.civ]] - inguntrul clasei intéi, descendentul de gradul intai care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire, ~ induntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege mostenirea sau care este reprezentat la mostenire Art. 968 alin. (3) C.civ. ,Dacd aceeasi tulpind a produs mai multe ramuri, in cadrul flecdret ramurt subdivizarea se face tot pe tulpind, partea cuvenité descendentilor de acelasi grad din aceeasi ramurdi impartindu-se intre et in mod egal” }) Bfectul particular al repre ‘entarii [art. 969 alin. (1) C.civ]: Copii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au mostenit prin reprecentarea nedemnult dacéi vin la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirit de la care a fost inlaturat nedemnul. Raportul se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprecentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a reprecentéiit” Nu suntem in prezenta unui raport propriu-zis al donatilor 5.6, Reprezentarea succesorali si retransmiterea dreptului de optiune succesoraki in cazul reprezentari, reprezentatul este decedat la data deschiderii mostenirii sau nedemn, fat de defunct fn cazul retransmiterti, mostenitorul supraviefuieste un interval scurt de timp dupa deschiderea mosteniri, dar moare mai inainte s4 fi exercitat dreptul de optiune succesorala Drept urmare, dreptul de optiune succesorala al celui care a decedat mai inainte de a-l exercita se transmit se succesorii proprii, care-1 vor exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor Asadar, retransmiterea dreptului de optiune succesorala se aseamna cu reprezentarea jorald a predecedatului (nu si anedemaului) Exemplu de retransmitere a dreptului de optiune succesoral& Defunctul are trei copii, tot in viat la data deschiderii mostenisii, Din partea flecéruia dintre acestia, defunctul are céte doi nepoti. La scurt timp de la data deschiderii mostenirii defunctului, unul dintre fili acestuia, F2, decedeaza, mai inainte insa de a fi acceptat mostenirea tatalui séu. in aceasta ipoteza se intalnesc dou’ mostenisi succesive a lui de cuius, culeasa de cei trei fi ai acestuia in viata (6: dintre acestia culegand o cota de 1/3) gi cea alui F2, a cérui mas succesorala cuprinde gi cota de 1/3 din mostenirea lui de cuius. Cei doi nepoti (N3 si N4) din partea fiului, ulterior decedat, F2, dac& vor accepta mostenirea bunicului lor, o vor culege prin retransmitere, fiecare culegand 0 tide 1/6 Deosebiri a) Numai in cazul reprezentérii, impértirea mostenirii se face pe tulpini, in cazul retransmiterii aceasta ficndu-se pe capete ) Reprezentarea succesorala opereaz numai in cazul mostenisii legale, spre deosebire de retransmitere care poate opera, in egal masurd, si in cazul mostenirii testamentare in cazul retransmiterii, find vorba de dowd sau mai multe mostenisi, ele trebuie examinate separat, sub toate aspectele pe care le comporté component, termen de optiune succesorala, cotele care se cuvin mostenitorilor 4) in cazul retransmiterii, competenta teritorialé a birourilor notariale, respectiv a instantei de judecata, se determina in functie de locul deschiderii celei din urma mosteniri 5.7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Actualul Cod civil - oferd posibilitatea de a & reprezentat, alaturi de predecedat, si nedemnul, - reglementeaza un efect particular al reprezentarii succesorale, - defineste conceptul de ,tulpina”, - reglementeaza retransmiterea dreptului de optiune succesorala Sectiunea a 2-a, Probleme de seminar §L Teme dereflectie 1, Considerati justé dispozitia Codului civil care permite reprezentarea nedemnului? Argumentati 2. A asigurat legiuitorul, prin reglementarea impafirii pe linii, un parta echitabil al mostenirii, in ipoteza in care exist concurs intre fratii buni, frafii uterini si fratii consangvini? Argumentati 3. Reflectati asupra distinctiei dintre reprezentarea succesorald si reprezentarea de drept comun, Care sunt aseménarile si deosebirile dintre acestea? §2. Teme pentru referat 1. Reprezentarea succesoralé si retransmiterea dreptului de optiune succesorala Privire comparativa 2. Reprezentarea succesorala 3. Principiile care guvemeaza devolutiunea legal a mostenii §3. intrebari 1. Care este criteriul cu ajutorul céruia determindm apartenenta unei persoane la o clas de mostenitori? Dar criteriul cu ajutorul céruia determinam gradele de rudenie? Care sunt exceptiile pe care le comporta principiul proximitatii gradului de rudenie ii intre rudele din aceeasi intre rudele apartinand aceleiagi clase de mostenitori? Dar cel al egal clas si de acelasi grad de rudenie? 3. Care sunt conditiile pe care cele dowd parti are raportului juridic de reprezentare succesorala trebuie s&le indeplineasca? 4. Care este efectul general pe carel genereazd reprezentarea succesorala? Dar cel a? 5. Care este modul cum opereazi reprezentarea succesorala? 6. Care este domeniul de aplicare a reprezentirii succesorale? 7. Identificati toate asemanarile si deosebirile dintre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului de optiune succesorala 8. Ce semnificatie are ,devolutiunea mostenisii”? §4. Teste gril 1, Nu exist rude de gradul I pe linie a) dreapta descendenta, ) dreapta ascendenta, ) colaterala 2. Frafi strabunicilor defunctului sunt rude de gradul a) I, b)Iv, )V. 3. Lamostenire pot veni deodata rude din doua clase de mostenitori? a) b)intotdeamna, ciodata, ) exceptional, in ipoteza in care mostenitorii rezervateri dintr-o clas preferabila sunt dezmosteniti 4. Copiii fratilor si surorilor defunctului fac parte din clasa: a) I find rude de gradul II cu defunctul; ) Il, find rude de gradul III cu defunctul, c) IV, fiind rude de gradul III cu defunctul 5. Sotul supravietuitor: 8) apartine primei clase de mostenitori, ) au apartine niciunei clase de mostenitori, c) poate fi ruda de gradul IV, pe linie colaterala cu defunctul 6. impartirea pe linii constituie o exceptie pe e comport 4) principiul chemarii rudelor 1a mostenire in ordinea claselor de mostenitori, b) principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, ©) principiul egalitati intre rudele din aceeasi clasd gi de acelagi grad. 7. Pot beneficia de reprezentare succesorala 2) copiii defunctului, ) descendentii copiilor defunctului pand la infinit, frail si surorile defunctului, precum si descendenfii acestora pand la gradul al IV-lea inclusiv. 8. Caracterizeazd reprezentarea succesoralé a) impértirea mostenirii pe capete; ') impartirea mostenini pe tulpini, imp &rfirea mosteniii pe lini 9. Pot fi reprezentate a) persoanele declarate moarte pe cale judecdtoreas b) persoanele declarate disparute, ) persoanele nedemne 10. Singura conditie pe care nu o indeplineste reprezentantul pentru ege mostenirea in nume propriu este: a) vocatia concretd, b) vocatia general, ) capacitatea succesorala 11. impértirea pe tulpini constituie o exceptie pe care 0 comporta 2) principiul chemérii rudelor 1a mostenire in ordinea claselor de mostenitori, b) principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, c) principiul egelitati intre rudele din aceeasi clasa gi de acelagi grad. 12. Situatia sotului supravietuitor constituie o exceptie pe care o comporté: 2) principiul chemérii rudelor 1a mostenire in ordinea claselor de mostenitori, b) principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clas si de acelagi grad. 13. Conditia pe care nu o indeplineste reprezentatul pentru a culege mostenirea este, dupa a) vocatia concreta, b) nedemnitatea, capacitatea succesorala 14, Poate fi reprezentat a) renuntatorul; ) dezmostenitul, ) predecedatul 15. Reprezentarea presupune 2) numai un efect general; ) numai un efect particular, )) raportarea de cétre descendentii nedemnului, conceputi inainte de deschiderea mostenisii de la care nedemnul a fost exclus, a bunurilor culese prin reprezentare, da indeplinite diiile Leg 16. in cazul retransmiterii dreptului de optiune succesorala, mostenirea se imparte: a) pe tulpini, ) pe capete, ) pe lini. 17. Retransmiterea dreptului de optiune succesoral opereaz’ dac& a) autorul este predecedat, ) autorul a decedat ulterior Iui de cuius si mai inainte de a exercita dreptul de optiune oral, ) autorul este nedemn 18. Reprezentarea succesoralé este sinonima cu: a) reprezentarea de drept comun, ) reprezentarea ce caracterizeaza contractul de mandat retransmiterea dreptului de optiune succesorala 19. Sotul supraviefuitor face parte din categoria: 2) afinilor, b) rudelor civile ale defunctului, ©) mudelor de sénge ale defunctului 20. Adoptatul cu efecte restranse poate reprezenta a) mudele adoptatorilor, b) rudele firesti, ©) afinii Capitolul IL Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului Sectiunea 1. Sinteze §1. Consideratii generale LL. Conditii Pentru a1 putea mosteni pe defunct, sotul supravietuitor trebuie s& indeplineascé unmatoarele conditit 2) s& aib& capacitate su ') smu fie nedemn fat de defunct, s& aiba vocatie succesorala, oral, 4) s& aiba calitatea de sof la data deschiderii succesiunii, adica s@ nu existe o hot: divorf definitiva sau un certificat de divort (art. 970 C.civ.) Precizare: Primele trei conditii mentionate sunt generale, trebuind indeplinite de cétre orice succesibil, iar ultima prezinta caracter special, avand aplicatie numai in materia drepturilor su orale ale sofului supraviefuitor. Nu putem vorbi de cdsétorie si, implicit de calitatea de sof, in urmatoarele cazurt a) casdtoria este desfacuta prin divort, b) casétoria este declarata nula sau este anulata Precizairi: - soful (de bund-credinta) recdsétorit al celui declarat judecétoreste mort nu mai poate veni 1a mostenirea primul sof, in ipoteza reaparitiei acestuia si a anuldii hotarérii declarative de moatte, a efect al - calitatea de sot se pierde ca urmare a desfiintarii retroactive a césdtoriei, nulitti, chiar dacd moartea unuia dintre sofi a intervenit mai inainte de hotarérea de declarare sau de pronuntare a nulitatii csétoriei, - ,Sotul de bund-credinta la incheierea unei céisditorti mule sau anulate pistreac pand la data cind hotérarea judecttoreasca rimane definitiva situatia unui sot dintr-o céisditorie valabila” [art. 304 alin. (1) C.civ] 1.2. Corelatia dintre dreptul la mostenire al sotului supravietuitor si regimul matrimonial ales © corelatie poate exista numai intre dreptul 1a mostenire al sofului supravietuitor si comunitatea legal sau comunitatea conventional, pentru care sofii au optat 1a momentul incheierii conventiel matrimoniale. in aceste cazuri, mai inainte de impértirea mostenini, trebuie lichidat comunitatea de bunuri a sotilor Prezintd incident in materia drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor si clauca de preciput (art 333 C.civ.). Astfel, prin conventie matrimonial se poate stipula soful supraviefuitor s4 preia fra plata inainte de partajul mosteninii, unul sau mai multe bunuri comune, detinute in devalmaie sau in coproprietate. Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile legii, Existenfa acesteia nu mai prezinta utilitate, devenind caduca in ipoteza in care sotul beneficiar decedeaza inaintea sofului supraviefuitor sau cénd sofii decedeazdin acelagi timp 1.3. Enumerarea drepturilor orale Soful supraviefuitor beneficiaza de urmatoarele drepturi su: a) un drept de mostenire, in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori sau, in lipsa acestora, un drept de mostenire exclusiv (art. 971 C.civ); bb) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 973 C.civ); <) un drept de mostenire special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor (art. 974 C. civ.) §2. Un drept de mostenire, in concurs cu oricare dintre clasdle de mostenitori sau, in lipsa acestora, un drept de mostenire exclusiv 2.1. Cote Soul supravietuitor ou este inlturat gi nici nu inléturd de la mostenire rudele defunctului, indiferent de sa din care acestea fe in concurs cu clasele de mosteniton, sotului supravietuitor ii revin urmatoarel cote: a) 1/4 din mostenire, in concurs cu clasa I, b) in ipoteza in care soful supravietuitor vine in concurs cu clasa a Il-a, trebuie distinse urmatoarele dowd situatii: ~ in concurs cu intreaga clas a Il-a (format din ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati), sotul supravietuitor va culege 1/3 din mostenire, - in concurs cu ascendentii privilegiati sau cu colaterali privilegiali, sotului supraviefuitor ii revine 1/2 din mostenire, c) 3/4 din mostenire, in concurs cu clasa a III-a sau a IV-a de mostenitori Daca defunctul nu are rude sau dac& niciuna dintre rudele defunctului nu vrea sau nu poate s& vind la mostenire, soful supravietuitor va culege intreaga mostenire [art. 971 alin. (2) Caiv] in ipoteza in care sotul supravietuitor vine la mostenire in co1 surs cu alli mostenitori, se stabileste mat intdt cota cuvenité acestuta, iar restul se imparte intre ceilalti mostenitori 2.2. Probleme speciale A) Sotul supravietuitor concureazé cu doud clase (subclase) de mostenitori Soful supravieuitor poate veni la mostenire in concurs cu doud clase (subclase) de mostenitori, numai in ipoteza dezmostenini de catre defunct a mostenitorilor rezervatari. {ntr-o asemenea situatie, ta sofului supravietuitor se stabileste, ca gi cand acesta ar fi venit in conc numai cu cea mai apropiaté dintre ele [art. 972 alin. (2) C.civ] Exemple: a) Defunctul dezmosteneste descendentii, caz in care soful supraviefuitor vine in concurs atat cu acestia in limitele rezervei lor succesorale, si cu mostenitorii din clasa a Il-a Cota sotului supravietuitor este de % din mostenire b) Defunctul, care nu are descendenti, dezmosteneste ascendentii privilegiati, caz in care soful supravietuitor vine in concurs atat cu parintii, cat si cu colateralii privilegiati. Cota sotului supraviefuitor este de 1/3 din mostenire B) Dowd sau mai multe persoane pretind drepturi succesorale, in calitate de sott supravietuitori Daca in urma césétoriei putative, dowd sau mai multe persoane au situatia unui sot supraviefuitor, cota acestuia se imparte in mod egal intre acestea [art. 972 alin. (3) C.civ] 2.3. Caractere juridice 2) poate veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare, ») este mostenitor rezervatar, c) este mostenitor sezinar, 4) este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct, numa daca vine in concurs cu asa I de mosteniton §3. Un drept de abitatie 3.1. Conditiile dobandirii Codul civil confer& sotului supravietuitor un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, cu defunctul, pand la data deschiderii mosteniri, indiferent de clasa de mostenitori cu care acesta vine in c curs Soful supravietuitor dobandeste acest drept, dac& sunt indeplinite, in mod cumulativ, ummatoarele conditii 8) soful supraviefuitor alocuit, panda data deschiderii mostenirii, in acea casa, b) soful supraviefuitor nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altd locuinta corespunzatoare nevoilor sale, c) casa face parte din bunurile succesiunii, 4) soful supravietuitor nu devine, prin mostenire, proprietarul exclusiv al casei, ¢) defunctul nu a dispus altfel, intrucat soful supraviefuitor nu este mostenitor rezervatar, in ceea ce priveste casa 3.2. Caractere juridice - este un drept real, - este un drept temporar, Regul: Sopul supravietuitor pastreaz’ calitatea de titular al acestui drept pand la iesirea din indiviziune, dar nu mai pufin de un an, dela data deschiderii mosteninii Exceptie: Acest drept inceteaz&, ins, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supraviefuitor. - este un drept personal, care nu poate fi instrinat sau grevat de sotul supravietuitor in favoarea altei persoane gi care nu poate fi urmarit de creditorii defunctului, Oricare dintre mostenitori poate cere, fie restréngerea dreptului de abitatie, daca locuinta nu este necesaré in intregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, dacd pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare - este un drept cu titln gratuit Toate litigiile cu privire La dreptul de abitatie se solufioneazai de cétre instanta competent’ s& judece partajul mosteninii, care va hotai de urgent in camera de consiliu [art. 973 alin. (5) Civ] $4. Un drept special de mostenire in ipoteza in ¢ nul, acesta mosteneste, pe langa cota stabilita potrivit art. 972 C.civ,, mobilierul si obiectele de uz fe soful supraviefuitor nu vine in concurs cu descendentii defi casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor (att. 974 C. civ). 4.1. Conditiile dobandirii 2) soful supraviefuitor s4 nu vind la mostenire in concurs cu mostenitorii din clasa I, ) defunctul sé nu i dispus, in mod expres, de partea sa din aceste bunuri, prin liberalitati, inter vivos sau mortis causa Dreptul special al sofului supraviefuitor vizeaza numai cota defunctului din aceste bunuri comune si bunurile proprii ale defunctului din aceasta categorie. Partea sofului supravietuitor din mobilier si obiectele de uz casnic ii revin acestuia, cu tity de proprietate si nu ca umare a mostenisi. in privinta acestor bunuri, soful supravietuitor nu este rezervatar, el avand numai un drept al 4.2. Precizare in cazul defimctului bigam, beneficiazd de dreptul special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic, atat soful supraviefuitor din casitoria valabila, cét si soful supravietuitor de buné-credintd din cAsatoria putativa. Atribuirea acestui drept special are 1a baza criteriul afectatiunii concrete a bunurilor in Astoria valabil are un drept discutie, folosintei comune in cadrul gospodétiei casnice. Soful din special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic, pe care le-a folosit in cadrul cdsétoriei cu defunctul, iar soful inocent din césétoria putativa are dreptul 1a mobilierul si obiectele de uz asnic folosite impreund cu defunctul, in cadrul gospodariei lor. Aceste bunuri vor fi impatite, in mod egal, intre cei doi soti supraviefuitori ai defunctului, numai in cazul exceptional in care acestea au fost afectate folosintei comune in ambele gospodatii 43. Sensul notiunilor Prin ,mobilier”, sunt desemnate, alaturi de bunurile destinate mobilérii locuinfei sotilor si covoarele, televizorul, radioul, perdelele etc, iar prin obiecte de uz camic” sunt desemnate obiectele, care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice (precum aragazul, cuptorul, aspiratorul, figiderul, masina de spalat rufe, masina de spalat vase etc.) Calificarea unor bunuri ca fiind mobilier sau obiecte de uz casnic are la baz doua criteni: - natura intrins aacestora, - afectatiunea lor concreta Nu sunt considerate mobilier si obiecte de uz casnic urmatoarele categorii de bunur a) bunurile care, potrivit naturii lor, nu pot fi folosite in cadrul gospodariei casnice (precum: automobilul; pianul, bunurile destinate exercitirii profesiei sau meseriei defunctului, obiectele care, prin valoarea lor deosebita, depase: etc), infelesul obisnuit al notiunii de obiecte de uz asni ) bunurile care nu au fost destinate folosintei comune a sotilor, ci au fost procurate in alt scop (spre exemplu, pentru a face investifii sau pentru a fi donate) sau care au fost destinate uzului personal si exclusiv al defunctului, ) bunurile aparfinand gospodériei faranesti (precum: animele, unelte etc ) 44. Situatii particulare A) Sofi detin mai multe locuinte (spre exemplu, domiciliu i resedinta), toate find mobilate si dotate cu bunuri ale gospodariei casni Intrebare: Dreptul special al sofului supravietuitor priveste mobilieral si bunurilor gospodariei casnice din toate aceste locuinte? Raspuns: in masura in care aceste bunun, chiar aflate in mai multe locuinte, au fost afectate folosintei comune a sotilor (atlica acestia au locuit impreund in toate aceste spafii si au folosit, potrivit nivelului lor de trai, toate aceste bunuri), ele vor fi vizate de dreptul special al sotului supravietuitor B) in locuintele detinute de sotul defunct exist mai multe bunuri de aceeasi natur& (spre exemplu, mai multe televizoare, mai multe masini de spAlat rufe, mai multe masini de spalat vase ete). Situatie: in locuinta sotilor, ce are doua nivele, exist la fiecare eta cate un frigider, o magind de spalat rufe, o magina de spalat vase si un aspirator Apoi, in fiecare camera exist televizor si calculator Intrebare: Dreptul special al sotului supravietuitor priveste toate aceste bunusi, chiar daca sunt mai multe de acelagi £7 Réispuns: Dac& sotul supraviefuitor a folosit impreuna cu soful defunct aceste bunuri, cel dintai poate invoca asupra tuturor bunurilor gospodériei casnice mai sus mentionate un drept special §5. Procedura de calcul fn ipoteza concursului 1a mostenire dintre soful supravietuitor si rudele def rului, trebuie parcurse urmatoarele etape a) determinarea parfii cuvenite sofului supraviefuitor din bunurile comune, in ipoteza in care acestia au optat pentru comunitatea legal sau comunitatea conventional, ) determinarea parti cuvenite sofului supravietuitor din mobilier si din obiectele de uz are au fost afectate folosintei comune a sotilor, dobandirea de tre sotul supraviefuitor a dreptului de abitatie asupra casei de locuit, sunt indeplinite conditiile statuate de lege in acest sens, esoral, 4) determinarea patrimoniului su: Patrimoniul succesoral este format din urmatoarele elemente - partea sofului decedat din comunitatea de bunusi, - bunurile proprii ale defunctului. ¢) imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale. §6. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioar’ Codul civil in vigoare: - determina expres momentul panda care sotul supravietuitor pastreaz’ aceasta calitate si, in consecint&, il mosteneste pe soful defunct, - reglementeaza expres posibilitatea venisii sotului supravietuitor la mostenire, in concurs cu doud clase de mostenitori si impartirea mostenirii in ipoteza c&: ‘Atoriei putative, - include soful supraviefuitor in categoria mostenitorilor sezinari, - reconfigureaza, pe alocuri, problematica dreptului de abitatie al sofului supravietuitor, sub aspectul conditillor si caracterelor sale juridice, ~ actualizeazd limbajul de specialitate, reglementénd dreptul special de mostenire al sofului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor Sectiunea a 2-a, Probleme de seminar §L Teme dereflectie 1, Beneficiaza soful supravietuitor, de lege lata, din perspectiva dreptului succesoral, de ‘un regim juridic echitabil? Argumentati. 2. Considerati just opfiunea legiuitorului de a renunta la reglementarea dreptului sofului supraviefuitor asupra darurilor de nunta? §2. Teme pentru referat 1, Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor in istoria dreptului roménesc 2. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor in reglementarea Codului civil in vigoare. 3. Implicaile conventiei matrimoniale asupra drepturilor succesorale ale sofului supravietuitor 4. Incidenta regimurilor matrimoniale asupra drepturilor succesorale ale sofului supravietuitor. §3. Intrebari 1, Enumerati conditiile cerute de lege sofului supravietuitor pentru a putea mosteni. 2. Enumerafi drepturile succesorale ale sofului supraviefuitor in concurs cu clasele de mostenitoni. 3. Identificati caracterele juridice ale dreptului la mostenire al sotului supravietuitor 4, Determinati semnificatia termenilor ,mobilier” si ,obiecte de uz casnic” 5. Care sunt conditiile dobandirii dreptului special asupra mobilicrului si obiectelor de uz asnic? 6. Enumerafi caracterele juridice ale dreptului de abitatie al sofului supravietuitor. 7. Identificati conditiile dobandirii dreptului de abitatie 8. Enumerati etapele procedurii de c cul al drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor. §4. Teste gril 1, Putem vorbi, din perspectiva dreptului succesoral, de calitatea de sof, in urmatoarele situatii a) intre soti exist& o separatie de fapt, ) hotararea de divort a fost pronuntat ins nu armas definitiva, sitoria este declaratd aula sau anulatd 2. Soful de bund-credinté din cadrul césétoriei putative il mosteneste pe soful de rea- credinfin urmatoarele cazuri a) decesul sofului de rea-credinf& a intervenit pand la ramanerea definitiva a hotérarii de desfiintare a césétorici, ) decesul sofului de rea-credinta a intervenit dupa raménerea definitiva a hotérérii de desfiintare a césétorici, c) in toate cazurile 3. Pentru a putea veni la mostenirea sofului defunct, sotul supraviefuitor trebuie s& indeplineasca urmatoarele conditii de a) s& aiba capacitate succesorala, b) s& aiba vocatie succesoral s&nu fie nedemn. 4. inmasa succesorala a sotului defi 2) totalitatea bunusilor dobéndite de soti in timpul cdsétoriei, ) bunurile proprii ale acestuia, bunurile propri ale sofului supraviefuitor. 5. in concurs cu colateralii privilegiati, soful supravietuitor culege din mostenire o cota aM, b) 1/3, 6. Dreptul la mostenire al sotului supraviefuitor prezinta urmétoarele caractere juridice 8) poate veni la mostenire prin reprezentare, ») este mostenitor rezervatar, in toate cazurile, este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct 7. Cat priveste mobilierul si obiectele de uz casnic, sofului supraviefuitor are un drept: a) rezervatar, ) pur si simplu, <) special. 8. Dreptul de abitatie al sofului supravietuitor: 8) poate dura cel putin un an de la data deschiderii mosteniri, b) prezinta caracter oneros, prezinté caracter personal 9. Soful supraviefuitor culege mobilierul si obiectele de uz casnic a)in toate cazurile, ) numai daca vine in concurs asa descendentilor, numai dacd vine in concurs cu clasele I-IV si daca defunctul nu a dispus in sens contrar. 10. Fac parte din categoria mobilierului si obiectelor de uz casnic, bunuri precum 2) automobilul, ») pianul, axagazul 11. in ipoteza in care soful supravietuitor concureazé cu doua clase (subclase) de mostenitori, cota hui: a) se stabileste prin raportare la prima clas de mostenitori cu care vine in concurs, b) se stabileste prin raportare la cea de-a doua clas de mostenitori cu care vine in concurs, reprezinté media aritmeticd a cotelor pe care legea le stabileste in favoarea sotului supraviefuitor in concurs cu cele doua clase de mostenitori 12. Constituie condifii ale dobéndirii dreptului de abitatie urmatoarele 8) soul supraviefuitor a locuit, panda data deschiderii mostenirii in b) casa face parte din bunurile su siti. c) soful supraviefuitor devine, prin mostenire, proprietarul exclusiv al casei 13. in cazul sofului bigam, dreptul special se cuvine 4) numai sofului supravietuitor din césétoria valebila, atoria putativa, ') numai sofului supraviefuitor de bund-credinta din c ) ambilor sofi, in masura in care bunurile au fost folosite de cétre acestia gi soful defunct, in cadrul gospodatiei lor 14, Poate invoca drepturi asupra patrimoniului succesoral al defunctului 2) concubinul, b) soful care s-a adresat notarului public in vederea divortului, desi certificatul de divort nu a fost eliberat, ) sotul care nu locuia impreund cu defunctul 15. Sotul supravietuitor este rezervatar in ceea ce priveste: a) dreptul la mostenire in concurs cu clasele de mostenitori, ) dreptul special, c) dreptul de abitatie Capitolul II Drepturile succesorale ale rudelor defunctului Sectiunea 1. Sinteze §1. Clasa I de mostenitori legali (clasa descendentilor) LL. Notiune Apartin clasei I de mostenitori in calitate de descendenti, ...copitt defiinctulu si urmasti or in linie dreaptd la nesfarsit” (art. 975 alin. (1) C.civ] Apartin acestei clase de mostenitori - copii rezultati din cdsétorie si unmagii acestora, - copii rezultati din afara cfsétoriei, daca filiatia fata de tata a fost stabilit in conditiile legii si urmasii acestora, - copiii adoptali si urmagii acestora (mai putin urmasii copiilor adoptali cu efecte restranse anterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 25/1997), ~ copiii rezultati prin reproducere uman asistatd medical cu tert donetor si urmasii acestora Prezenta mostenitorilor din aceasta clasd inlatura de la mostenire pe cei din clasele subsecvente [art 975 alin. (2) C.civ] ~Dacé in urma decmostenirii rudele definctului din clasa cea mai apropiatdé nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea rémasa se atribuie rudelor din clasa subsecventéi care indeplinesc conditiile pentru a mosteni” [axt. 964 alin (2) C.civ] Atunct céind, in urma decmostenirii, un mostenitor primeste o coté infértoaré cotet sale legale, mostenitorul cu care vine in concurs culege partea care ar fi revenit celui decmostenit” [art. 1075 alin. (3) C.civ] 1.2. impartirea mostenirii Art. 975 alin. (4) C.civ.: Mostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descendentilor se imparte intre acestia in mod egal, cand vin la mostenire in nume propriu, ort ‘pe tulpind, cand vin la mostenire prin reprecentare succesorala” Exemple a) La mostenire vin cei trei copii ai defunctului. Acestia vor impérti mostenirea in mod. egal, flecaruia cuvenindui-se o cota de 1/3 ) Defunctul are trei copii, dintre care unul este nedemn. Fiecare dintre copiii defunctului are doi copii, Mostenirea se va impart astfel: - cei doi fii ai defuunctului, care indeplinesc conditiile de a mosteni, primesc cota de 1/3; - cota fiului nedemn va fl impértita, in temeiul reprezentani, intre cei doi fi ai sti, flecare ota de 1/6. jegand céte ) Daca la mostenire vine si soful supraviefuitor al defunctului, descendentii lui de cuius, indiferent de numarul lor, culeg impreund trei sferturi din mostenire [art 975 alin. (3) C.civ] 1.3. Caractere juridice a) pot veni la mostenire, atét in nume propriu, cét si prin reprezentare (art. 965 C.civ.) b) sunt mostenitori rezervatari (art. 1087 C.civ.), culegand cu acest titly, jumatate din cota are ar fi cules-o daca nu ar fi fost dezmosteniti, c) sunt mostenitori sezinari [art. 1126 C.civ]; Pand la atestarea calitatii de mostenitor prin certificatul de mostenitor sau prin hotarérea judecatoreasca, descendentii dobandesc de drept stapanirea de fapt a mostenirii, dreptul de ao administra si posibilitatea de a exercita drepturile si 4) sunt obligati la raportul (a readucerea la masa succesorala) donafiilor primite de la defunct, far8 scutire de raport, cand vin la mostenire efectiv i impreun: [art. 1146 alin. (1) C.civ] soful supravietuitor §2. Clasa a II-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati) F \c parte din aceasta clas mixta de mostenitori legali ~ ascendenfii privilegiati, reprezentati de périnfii defunctului, rude in linie dreapta ascendenta de gradul I [art 976 alin. (1) C.civJ; - colateralii privilegiati, reprezentati de fratii si surorile defunctului si descendentii acestora, rude in linie colaterala de gradele I-IV [art. 976 alin. (2) si 963 alin. (2) C.civ] Rudele din clasa a Il-a vin la mostenire, numai dac& a) defunctul nu are descendenti, ) defunctul are descendent, insa acestia au devenit straini de mostenire, defunctul are dese deni, ins acestia sunt nedemni de a mosteni si nu pot & reprezentati; 4) defunctul are descendenti, ins acestia au fost dezmosteniti, prin urmare culegénd numai rezerva legal restul revenindu-le mostenitorilor din clasa a Il-a Prezenta mostenitorilor din a subsecvente (III si IV). asta clas inlatura de la mostenire pe cei din clas 2.1. Subclasa ascendentilor privilegiati 2.1.1 Notiune Périntii se numesc ascendenti privilegiati, deoarece inlaturé de 1a mostenire pe ceilalti ascendenti ai defunctului, anume pe bunici, strabunici ete Fac parte din aceasta subclasé de mostenitori - parintii din c&sdtorie; - patinfii din afara c&sétoriei, in masurain care filiatia a fost stabilitain conditiile legii, - patinfii adoptatori (chiar si in cazul adoptiei cu ef restranse), - patinfii fresti ai celui adoptat cu efecte restranse, ‘ea umana asistatd medic - parintii care au incuviintat reprod cu tert donator. 2.1.2. impartirea mostenirii Ipotece: A) Ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu soqul supravietuitor al defunctulni si cu colateralii privilegiati ai acestuia Etape de parcurs: a) determinarea cotei clasei a II-ain concurs cu soful supravietuitor, Ast. 977 alin. (1) C.civ: Dac sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenitét clasei a doua este de doud treimi din mostenire” ) determinarea in cadrul clasei a Il-a, a cotei ascendentilor privilegiati (art. 978 C.civ.) ~in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege % din mostenire, iar restul de % va reveni colaterelilor privilegiati, indiferent de numarul lor, in cazul in care 1a mostenire vin doi (sau mai multi, pentru ipoteza adoptiei cu efecte restranse) parinti, acestia vor culege impreund % din mostenire, iar colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate Aceste cote vor fi raportate La 2/3 din mostenire, intrucét ascendentii privilegiati suporta si concursul sofului supravietuitor al defunctului Drept urmare - unicul périnte al defunctului v: din mostenire revenin - cei doi parinti ai defunctului vor culege ¥ din 2/3, adic& 1/3 din mostenire, restul de 1/3 cuvenindu-se colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor. lege %4 din 2/3, adic& 1/6 din mostenire, restul de 3/6 ateralilor privilegiati, B) Ascendentii privilegiati vin la mostenire numai in concurs cu sopul supraviefuitor al defunctului, caz.in care cei dintéi vor culege 0 cota de ¥2 din mostenire [art. 977 alin. (2) C.civ], cealalta jumatate revenind sofului supravietuitor, in ipoteza in care de cuius are numai asce dezmostenit [art. 1075 alin. (1) C.civ] enti privilegiati, iar pe soful supravietuitor L-a - soful supraviefuitor va culege ¥ (reprezentand rezerva succesorala) din cota legal de ¥ conferita de lege mncurs cu ascendentii privilegiati, adica % din mostenire, - restul de% se va cuveni périntilor defunctului. ©) Ascendentii privilegiati cazin care mostenirea se imparte astfel (art. 978 C.civ.) Ja mostenire numai in concurs cu colateralii privilegiati, ~ in cazul in care la mostenire vine un singur périnte al defunctului, acesta va culege % din mostenire, restul de % revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numérul acestora, - in cazul in ce ¢ la mostenirea defunctului vin doi (sau mai multi) parinti, ac stia vor culege % din mostenire, cealalta jumatate cuvenindu-se colateralilor privilegiati, indiferent de numérul lor. Dacd defunctul are atat parinti, cat si colaterali privilegiati, ins pe aceptia din unm mostenitori nerezervatari, i-a dezmostenit, cei dint, venind singuri la mostenire, vor culege intreaga mostenire in cazul in care ascendentu privilegiati ai defunctului, mosteniton rezervatan, ins dezmosteniti, vin 12 mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, mostenirea se va imparti astfel - dacd exist un singur parinte al defimnctului, exheredat ins, acesta va culege % din %, adic& 1/8 din mostenire, restul de 7/8 revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numérul lor, ~ dacd 1a mostenirea lui de cuius vin doi, trei sau patru périnti, toti dezmosteniti ins’ acestia vor culege impreund 1/2 din 1/2, adic % din mostenire, restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor Asadar, cei doi, tei sau patru ascendenti privilegiafi ai defunctului dezmosteniti vor ge din mostenirea defunctului urmatoarele cote: sunt doi parinti, fecare va culege 2 1/8 din mostenire; sunt trei paring, fiecare va culege cate 1/12 din mostenire, - daca sunt patru parinti, fiecare va culege céte 1/16 din mostenire D) Ascendentii privilegiagi vin la mostenire singuri, caz in care acestia vor culege intreaga mostenire 2.13. Caractere juridice - nu beneficiazd de reprezentare, puténd culege mostenirea numai in nume propriu, ~ sunt mostenitori rezervatari (art. 1087 C.civ.), ~ sunt mostenitori sezinari [art. 1126 C. civ], - nu au obligatia de a raporta donafiile primite de la defunct, 2.2. Subclasa colateralilor privilegiati 2.2.1, Notiune Colateralii privilegiati sunt denumiti astfel, intrucat inlétura de la mostenire pe ceilalti colaterali, numifi ordinari, reprezentati de unchi, matusi, veri primar, ffati si surori ai bunicilor defunctului Sunt colaterali privilegiati ai defunctului [art 976 alin. (2) C.civ] - fratii si surorile defunctului, rude de gradul al Il-lea, - copiii frafilor i surorilor defunctulwi, rude de gradul al IIl-lea, iui, rude de gradul al IV-lea + nepotii frafilor si surorilor defi Fac parte din subclasa colateralilor privilegiati, urmatoarele categorii de frati 8) frafi buni, b) fratii uterini, respectiv fratii consangvini sau cosngeni, fratii rezultati din adoptie (mai putin cei adoptati cu efecte restrénse care vin la ); Exemple: Paintii a trei copii rezultati din cdsatorie au adoptat cu efecte restranse un al patrulea copil. Unul dintre mostenirea fratilor din familia fireas: pili resti ai sofilor adoptatori moare. La mostenirea acestuia alaturi de paring, vin numai fratii firesti, nu si fratele adoptat. Similar, daca ar muri adoptatul cu efecte restranse, 1a mostenirea acestuia ar avea vocafie rudele din familia fireasc& (parinti si frati firesti) si parinfii adoptatori, nu insé pi cei trei copii ai adoptatorilor Aceste reguli sunt intocmai aplicabile si in cazul descendentilor din frati sau surori Exemplu: Defun: ul are nepoti de frate, adoptati cu efecte restranse, Acestia nu au voc: Ia mostenirea defunctului, intrucat cu acesta nu s-au stabilit relajii de rudenie Ipoteze A) De cuius a adoptat mai multi copii, Vocatia acestora la mostenire este diferita, in ie de felul adoptiei. Astfel - daca toate adoptiile au fost Facute cu efecte depline, fralii adoptati vor avea vocaie reciproca la mostenire, intrucat prin efectul adoptiei au devenit rude, - dacdi toate adoptiile au fost cu efecte restrénse, fratii adoptati nu se vor putea mosteni, intrucat nu au devenit rude, Se vor putea mosteni, in schimb, fratii fresti, - dac& adoptiile sunt diferite din punctul de vedere al efectelor produse, adoptafii nu se mostenese B) Péintii firesti ai adoptatului adopt, 1a réndul lor, alfi copii. Copilul firesc va putea mosteni numai pe adoptafii cu efecte depline 4) frati/colateralii rezultati prin reproducere umana asistata medical cu tert donator. 2.2.2. impartirea mostenirii Cotele colateralilor privilegiati Ipotece: A) Colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sopil supravietuitor al defunctulni si cu ascendentii privilegiati ai acestuia Etape de parcurs: ceasta este de 2/3 a) determinarea cotei clasei a Il-a in coi din mostenire [art. 977 alin, (1) C.civ], 5 cu soful supraviefuitor, ) determinarea, in cadrul clasei a lIl-a a cotei colateralilor privilegiat Cota care se cuvine colateralilor privilegiati diferé in functie de numérul ascendentilor privilegiati cu care cei dintai vin in concurs [art. 978 C.civ.]. Astfel: in cazul in care, 1a mostenire, colateralii privilegiati vin in concurs cu un singur painte, cei dintai vor culege, indiferent de numarul lor, % din mostenire, restul de 1/4 revenind unicului ascendent privilegiat al defunctului ~ in cazul in care la mostenire colateralii privilegiati vin in concurs cu doi paring, cei dintai vor culege, indiferent de numarul lor, % din mostenire, restul de 1/2 revenind ascendentilor privilegiati ai defunctului, Aceste cote vor fi raportate La 2/3 din mostenire, intrucat colateralii privilegiati suport pe Tanga co sul ascendentilor privilegiati, si concursul sotului supravietuitor al defunctului Exemplu: Au vocatie concreté la mostenirea lui de cuius, soul supravietuitor, cei doi p&rinti ai acestuia gi cei trei frati buni. Drept unmare - sotul supravietuitor va culege 1/3 din mostenire; - cei doi p&rinti vor primi impreuna 1/3 din mostenire (1/2 din 2/3), adic& 1/6 fiecare, - cei trei frati vor culege impreund restul de 1/3 (1/2 din 2/3), adic& 1/9 fecare. B) Colateralii privilegiari vin la mostenire numai in concurs cu soqul supraviequitor al defunctutni, caz in care cei dintdi vor culege 0 cot de ¥ din mostenire [art. 977 alin. (2) C.civ], ©) Colateralii privites vin la mostenire numai in concurs cu ascendentii privite caz in care mostenirea se imparte astfel [art. 978 C. civ] ~ in cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu un singur parinte al defunctului, acestia vor impérti, in mod egal, indiferent de numérul lor, cota de 3/4; ~ in cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu doi (sau mai multi) pétinti ai defunctului, cei dintai vor impéti, in mod egal, indiferent de numarul lor, cota de ¥ D) Colateralii pr egiati vin la mostenire singuri, cazin care acestia vor culege intreaga mostenire Modul deimpartirea mostenirii Roguic: Pastea din mostenire care revine colateralilor privilegiati se imparte, in mod egal tz), intre mostenitorii de acelagi grad [art. 981 alin. (1) C.civ] Exceptii a) daca descendentii fratilor si surorilor defunctului vin 12 mostenire prin reprezentare, impértirea se va face pe tulpini [art. 981 alin. (2) C.civ.]; Exemplu: Defunctul are trei frafi, dintre care unul predecedat (sau nedemn), iar, din partea fiecdruia dintre acestia, are cate trei nepoti. Mostenirea se va imparti astfel: - fiecare dintre fratii in viata ai defunctului va primi cate o cota de 1/3, a de 1/3 a fratelui predecedat (sau nedemn) se va impati intre cei trei copii ai acestuia, ¢ -1 reprezint& 1a mostenire, astfel incét fiecdruia i se va cuveni cota de 1/9 din mostenire ) dacd la mostenirea defunctului vin atat frati buni, cét si frati uterini sau consangvini, impértirea se va face pe linii [art. 981 alin. (3) C.civ]. Exemple: A) impatrtire pe init Exemplu: Defunctul are, 1a data deschiderii mostenirii, 2 périnti (Gresti) si 6 frati (2 frati uterini, 3 frati consangvini si un frate bun). Mostenirea acestuia se va imparti astfel 8) parintii vor culege ¥ din mostenire, b) restul de ¥, constituind cota colateralilor privilegiali, se va impérfi in doua parti egale (1/4 fiecare), intrucat defi ) dimidia maternis va fi impértita in trei linii egale (1/12 fecare), intrucat defunctul are ful are fra{i pe mai multe linii, doi frati de mama gi un frate bun, 4) dimicia paternis va & impéxtita in patru linii egale (1/16 fiecare), intrucdt defunctul are trei frati de tata pi un frate bun, 6) fratele bun a cules doud linii, una din partea mamei (1/12) si una din partea tatalui (1/16) intrucat are o dubla legaturd cu defunctul B) impartirea pe tulpini in cadrul liniilor Exemplu: Unul dintre fratii de mama ai defunctului si unul dintre fratii de tatd ai acestuia sunt decedati sau nedemni, Ia data deschiderii succesiunii. Din partea fratelui uterin predecedat ui sau nedemn, defunctul are trei nepoti, iar din partea mnsangvin are doi nepoti. Nepoti, reprezentandu-i pe ascendentii lor, vor culege partea acestora din mostenire astfel: 8) cei trei nepoti de frate uterin vor culege impreund cota de 1/12, revenindwi fiecdruia o 1 de 1/36, ) cei doi nepoti de frate consangvin vor culege impreuna c ra de 1/16, revenindui fiecdruia o cota de 1/32 2.2.3. Caractere juridice = pot culege mostenirea atétin nume propriu, cét si prin reprezentare, Precizare: Fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu, in timp ce descendentii acestora pot veni 1a mostenire atat in nume propriu, in ipoteza in care autorul lor renunfa la mostenire, cét si prin reprezentare, in majoritatea cazurilor - nu sunt mostenitori rezervatari, - nu sunt mostenitori sezinari - nu sunt obligati la raportul donetiilor. §3. Clasa a III-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor ordinari) 3.LNotiune Ascendentii ordinari sunt denumiti astfel, intrucat sunt inlaturati de la mostenire de cétre ascendentii privilegiati. Fac parte din ceilalti a din afar tert donator. asta clas [art. 982 alin. (1) C.civ]: bunicii, strabunicii, endenti ai defunctului, fad limita de grad si indiferent de faptul c& sunt din césatorie, cAsatoriei, rezultati din adoptie sau prin metoda reproducerii umane asistata medical cu Precizare: La mostenirea defunctului adoptat (mai putin a celui adoptat cu efecte restranse), pot veni numai ascendentii ordinari din familia adoptatoare, nu si cei din familia fireascé Dimpotriva insd, mostenirea adoptatului cu efecte restranse va fi culeasd de catre ascendentii ordinari ai acestuia din familia fireasca Ascendentii ordinari vin la mostenire in cazul in care 4) lipsesc mostenitorii din primele doua clase, +) mostenitorii din primele doud clase sunt strdini de mostenire, mostenitorii din primele dowa clase sunt nedemani si nu pot fi reprezentali, 4) in afard de ascendenti ordinari, defunctul are colaterali privilegiati, pe care i-a dezmostenit, insa, ¢) defunctul are numai mostenitori rezervatari (descendenti si ascendenti privilegiati), ins acestia au fost dezmosteniti. Prin urmare, mostenitorii rezervatari exheredati vor culege numai rezerva legal, restul revenindu-le ascendentilor ordinari ‘ezenta mostenitorilor din aceasta clas inlaturd de la mostenire pe cei din ultima clasa 3.2. impartirea mostenirii Ascendenii ordinari vor culege mostenirea, in cote egale [art 982 alin. (5) C.civ]. Daca 1a mostenire vine si sotul supraviefuitor al defunctului, mai intai se va stabili cota acestuia de % si, apoi, restul de % se vaimpéti, in mod egal, ascendentilor ordinari preferabili in grad [art. 982 alin. 4) Civ] 3.3. Caractere juridice - nu pot veni la mostenire prin reprezentare; ~ nu sunt mostenitori rezervatari; - nu sunt mostenitori sezinari; ~ nu sunt obligati la raportul donatiilor primite de la defunct §4. Clasa a IV-a de mostenitori legali ( testamentul facut Ta bordul - testamentul autentic. unei nave sau aeronave, ~testamentul militarilor, > testamental ficut deo persoané intemata intr-o institutie sanitara §7. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioar’ Codul civil in vigoare: - reglementeaza testamentul olograf, de o manierd unitard, - extinde aria persoanelor care pot autentifica testamente, de 1a notarul public, 1a alt& persoandinvestitd cu autoritate publicé de cétre stat, potrivit legii, - reglementeaz o procedura special de autentificare a testamentului si o procedurd de autentificare a testamentului in situatii particulare, - stipuleaza obligetivitatea inregistrarii testamentului autentic si a testamentului sumelor gi valorilor depozitate in Registrul national notarial finut in format electronic, potrivit legi, - nu mai reglementeaza testamentul misti consi 4 umatoarele noi forme testamentare prescurtate: testamentul realizet in caz de epidemii, catastrofe, razboaie sau alte asemenea imprejurari exceptionale, testamentul intocmit in cursul unei cAlatorii fluviale si testamentul intocmit la bordul unei aeronave, testamentul realizat de persoana intemnata intr-o institutie sanitard, - reglementeaza testamentul sumelor gi valorilor depozitate, ca echivalent al clanzei CEC. Sectiunea a 3-a, Probleme de seminar §L Teme dereflectie 1. Considerati ca fiind justa si oportund decizia legiuitorului de a renunta la reglementarea testamentului mistic? 2. Se impune in viitor renuntarea de cétre leginitor la exigenta formei solemne, in materia testamentului? 3. Reflectati asupra distin: ei dintre urmétorii termeni: ,,solemnitate”, formalism”, autenticitate”, act notarial” §2. Teme pentru referat 1. Forma testamentului. 2. Testamentul autentic. 3. Conditile de validitate a testamentului 4, Testamentul olograf 5. Testamentele privilegiate §3. intrebari 1, Enumerafi persoanele care au capacitatea de a dispune prin testament. Care sunt persoanele care nu pot fi gratificate prin testament? Care sunt conditiile generale de forma ale testamentului? Dar cele speciale ? Care este forta probanta atestamentului olograf? Dar a celui autentic? Care este durata pentru care testamentele privilegiate produc efecte juridice? Ce forma trebuie s& imbrace ultima vointd a cetateanului roman aflat in straindtate? Ce caractere juridice prezinta testamentul? Care sunt formele pe care dolul le poate imbracain materie testamentara? ear anee Conversiunea formei testamentare 10. Enumerati testamentele privilegiate $4. Teste gril 1. Testamentul este a) un act unilateral, ) un contract unilateral, ) un act real 2. Testamentul. a) trebuie s& contina neaparat legate, ) poate contine legate, ) trebuie interpretat, in caz de indoiala in favoarea mostenitorilor legali 3. Poate dispune prin testament: a) persoana care a dobandit capacitate antic até de exercitiu, b) persoana care a dobandit capacitate deplina de ex: persoana cu capacitate anticipata de folosinta 4. Nu poate fi gratificaté prin testament: a) persoana juridicd infiintatain conditiile legii, b) societatea comercialé falit, persoana fizicd conceputai insé nendscuté la data deschiderii mostenirii 5, Pot forma obiectul testamentului a) bunurile prezente, ») orice bunusi viitoare, mostenirile deschise 6. Inexistenta cauzei testamentului atrage a) revocarea acestuia, ) caducitatea acestuia, ) anularea acestuia 7. Constituie testament reciproc: a) testamentul scris, semnat si datat de testator, s de altul, testamentul allograf ) testamentul 8. Apartine categoriei testamentelor privilegiate: a) testamentul olograf, b) testamentul reciproc, testamentul militanilor. 9. Poate fi scris de altul a) testamentul olograf, ) testamentul autent testamentul militanilor. 10. Constitute un inscris sub semnétur privat a) testamentul olograf, ») testamentul militarilor, 11. Face dovada pana la declararea ca fals a) testamentul olograf, ) testamentul autent c) testamentul reciproc 12. incepand cu data de la care dispunatorul ar fi putut s& testeze intr-o forma ordinara, testamentului maritim are o valabilitate de legit a) 3 luni, b) 30 zile, 15 zile. 13. Trebuie inregistrat in Registrul national notarial, tinut in format electronic potrivit a) testamentul olograf, b) orice testament privilegiat, testamentul sumelor si valorilor depozitate 14. Testamentul facut de cetateanul roman in strainatate este valabil daca acesta respecta: a) legea nationala a testatorului, b) legea situatiei bunurilor mobile ale testatorului; legea instanfei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite. 15. Persoana care nu poate sA scrie poate realiza a) testament olograf, ) testament privilegiat, testament autentic. 16. Testamentul privilegiat: a) poate fi semnat de doi martori, b) trebuie semnat de doi martori, ) trebuie semnat, in toate cazurile, de 17, Testamentul olograt este valabil a) dac& confine semnétura testatorului prin punere de deget, v) numai dac& confine semnatura descifrabila a testatorului, c) daca este seris de c: tre testator cu vopsea pe panzd 18, Testamentul olograf este valabil daca contine a) 0 scriere straina ce nu are legatura cu dispozitiile testamentului, b)o avut cunostint: ere strain ce are legaturd cu dispozitiile testamentului si despre care testatorul a riere strdina ce are legaturd cu dispozitile testamentului si despre care testatorul nu 2 avut cunostinta 19. Este incapabil de a primi prin testament: cul, descendent de gradul II al defunctului, care I-a ingrijit pe acesta pentru boala a) medi care este cauza a decesului; b) preotul, frate cu defunctul, care I-a asistat religios pe acesta in timpul bolii care este cauza a decesului, ) notarul public care a autentificat testamentul 20. in caz de indoiala dispozitia testamentard se interpreteaza: a) in favoarea mostenitorilor legali, ') in favoarea legatarilor, de orice fel, in favoarea legatarilor cu titlu particular. Capitolul IT Principalele dispozitii testamentare Sectiunea 1. Legatul §L Notiune Art, 986 C.civ ,Legatul este dispocitia testamentard prin care testatorul stipule ca la decesul sau, unul sau mai multi legatari sé dobaindeasca tntregul su patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate” Legatul prezinté urmatoarele caractere juridice: - este un act unilateral, - este un act cu titlu gratuit, o liberalitate, - este un act mortis causa, ~ este un act personal, - este un act solemn, §2. Conditii a) s8 fie materializat intr-un inscris, ') s8 cuprinda elemente care permit identificarea legatarului, Desemnarea legatarului trebuie s4 fie in co ‘dant cu urmatoarele exigente: desemnarea trebuie ficuté prin testament, in formele reglementate de lege, Sub sanctiunea nulitatii absolute, legatarul trebuie sa fie identificat prin testament sau cel putin identificabil, adica s@ se indice criteriile in baza cérora legatarul va putea fi determinat, la data deschiderii succesiunii (art. 989 alin. (1) C.civ] Legatarul trebuie s& fie o persoand prezenta sau viitoare, agadar, cel putin o persoand fi mnceputd la data deschiderii mostenirii sau o persoana juridica aflatdin curs de infiintare Potrivit art 989 alin. (2) C.civ, persoana care nu existé la data intocmirii testamentului poate beneficia de un legat, dacd acesta este dispus in favoarea unei persoane capebile, cu sarcina pentru aceasta din urmé de a transmite beneficiarului obiectul legatului de indata ce va fi posibil desemnarea trebuie facutd personal de cétre testator, modul de desemnare a legatarului (desemnare directa sau indir ) este ales, in mod liber, de catre testator, care nu este finut s@ respecte anumite formule sacramentale. s& cuprinda elemente care permit identificarea bunului legat [art. 989 alin. (3) C.civ] Obiectul legatului trebuie sa fie determinat sau cel putin determinebil [art. 1225 alin. (2) si art 1226 alin. (2) C.civ }, la data deschiderii mostenisii Daca testatorul are mai multe bunuri de aceeasi naturd gi a lasat prin legat numai unul, fara a individualiza, legatarului i se va preda in temeiul art. 1059 alin. (2) C.civ, coroborat cu art. 1231 C.civ, unul de calitate medie. §3. Clasificare A) Dupa obiectul Lor, legatele pot & - universale, - cu titlu universal, - cu titlu particular B) Dupélegatura lor cu modalitatile, legatele pot & - pure si simple, - afc ate de modalitati (cu termen, sub conditie, cu sarcina) 3.1. Clasificarea legatelor dupa obiectul lor Legatul universal Art 1055 C.civ.: ,Legatul universal este dispoct ia testamentard care conferd uneia sau ‘mai multor persoane vocatie la intreaga mostenire” Forme: a) legatul intregii mostenii, b) —_Legatul tuturor bunurilor mobile si imobile ale defunctului, legatul care poartd asupra intregii mostenisi, chiar di legatarul vine in concurs mostenitorii legali rezervatari, care sunt indreptatiti la rezerva legala, 4) Legatul universal care este micsorat sau absorbit in intregime de legatele cu titlu particular sau cu titlu universal si de datoriile sau sarcinile mostenirii, 2) legatul nudei proprietati a intregii mosteniri Legatul cu titlu universal Art 1056 alin. (1) C.civ.: ,.Legatul cu title universal este dispocttia testamentard care conferd uneia sau mai multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirit” june a mostenirii” se intelege [art. 1056 alin. (2) C.civ] - fie proprietatea unei cote-parti din mostenire, - fie un dezmembramént al proprietatii asupra totalitatii sau asupra unei cote-parti din mostenire, - fie proprietatea sau un dezmembrémént asupra totalitatii ori asupra unei cote-parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor. Forme: ~ legatul cu privire la o fractiune din mostenire, ~ legatul cu privire la un dezmembramant al proprietétii asupra totalitafii sau asupra unei te-parti din mostenire, ~ legatul cu privire la o fractiune din cotitatea disponibila a mostenirii, ~ legatul tuturor bunurilor mobile succesorale, ~ legatul tuturor bunurilor imobile succesorale; - _egatul unei fractiuni din toate bunurile mobile succesorale, - _egatul unei fractiuni din toate bunurile imobile succesorale, ~ legatul ou privire la o fractiune din prisosul mostenirii (egatul unei fractiuni din cea ce ramane dupa executarea celorlalte legate cu titu universal sau/si cu titlu particular), ~ legatul nudei proprietati asupra unei fractiuni din mostenire Legatul cu titlu particular Art. 1057 C.civ.: ,Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu title particular” Asadar, legatul cu titlu particular este acel legat, sorala 1a unul ¢ confera vocatie su sau mai multe bunuri determinate Forme: obiec = legatul care are bunuri imobile sau bunuri mobile, corporale, individual determinate sau de gen, ~ legatul care are ca object bunuri mobile incorporale, precum o creanté (legatum rnominis), - legatul prin care testatorul-creditor il iarta pe legatarul-debitor de datorie (legatum liberationis), - legatul unui fapt (posibil si lic), prin care mostenitorul universal sau cu titlu universal este obligat s@ facd sau s& nu facd ceva in favoarea legatarului cu titlu particular (exemple legatarul universal este obligat sé plateascd datoria legatarului cu titlu particular, fata de un tert), - legatul care are ca obiect mostenirea culeasa de testator, in calitate de succesor universal sau cu titlu universal, nelichidata pand la decesul acestuia, - legatul audei proprietafi a unui bun sau a unor bunuri individual determinate, - legatul unui dezmembramént al unuia sau mai multor bunuri individual determinate Precizairi: = Legatarul cu titlu particular nu rspunde, in principiu, de pasivul mostenirii [art. 1114 alin. 3) Civ], ~ Legetarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobandeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mosteninii [art. 1059 alin. (1) C.civ.]. Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creanfe asupra mostenirii, Daca testatorul nu a prevazut altfel, cel insircinat cu executarea acestui legat este obligat a preda bunuri de calitate medie [art 1059 alin. (2) C.civ] - Dacé legatul cu titlu particular este afectat de o sarcind a carei valoare nu depapeste ins valoarea bunurilor primite, legatarul se va putea libera predand beneficiarului sarcinii bunurile ei-au fost lasate legat sau valoarea lor [art. 1060 alin. (1) C.civ] Legate cu titlu particular expres reglementate de Codul civil @) Legatul rentei viagere san al unei creange de intretinere Cénd obiectul legatului cu titlu particular cuprinde o renté viagerd sau o creanté de intretinere, executarea acestuia este datoraté din ziua deschiderii mostenirii (art. 1062 C.civ.) b) Legatul alternatiy fn cazul in care legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui tinut s& execute legatul, dacd testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui tert (art. 1063 C.civ.), ©) Legatul bunutui altuia Legatul bunului altuia reprezint& situatia in care testatorul a dispus in favoarea legatarului titlu particular de un bun cert, care nu-i aparfine, nici in momentul intocmirii testamentului, nici in momentul deschiderii succesiunii [art, 1064 alin. (1) C.civ] Ipotese: a) testatorul cunogtea ca bunul de care a dispus nu-i apartine, in aceasta ipoteza, legatul este valabil, cel insarcinat cu executarea legatului find obligat, la alegerea sa, sd dea fie bunul in naturd, fie valoarea acestuia de la data deschiderii mostenirii [art 1064 alin. (3) C civ] ’) testatorul nu anulabil [art. 1064 alin. (2) € @ Legatul conjunctis cunostea c& bunul de care a dispus nu-i apartine, caz in care legatul este ] Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cénd testatorul a lasat, prin acelagi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fara a preciza partea fiecaruia [art 1065 alin. (1) C.civ] Daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sA primeasca legatul, partea lui va profita celorlalfi legatari [art. 1065 alin. (2) C.civ] Exemplu: Testatorul dispune ca terenul pe care define in proprietate s@ reving, dupa moartea sa, Iui A si B, fird s8 determine partea flecdruia. Cei doi legatari vor culege cote egale din bunul legat. Dacd ins unul dintre acestia nu poate sau nu vrea s& primeasca partea sa din ‘bunul legat, aceasta va reveni celuilalt legatar (sau mostenitorilor sai, daca acesta a decedat), 3.2. Clasificarea legatelor in functie de legitura lor cu modalititile Legatul pur si simpiu Legatul este pur si simplu, dac& nu este afectat de nicio modelitate, Drepturile legatarului se dobandesc din momentul deschiderii mostenirii Legatul cu termen Legatul cu termen este cel supus unui termen, suspensiv sau extinctiv, tt de termen suspensiv: legatul dispus in favoarea minorului, ce trebuie executat in momentul in care legatarul implineste varsta de 18 ani; b) legat afectat de termen extinctiv: legatul avand ca obiect dobanzile produse de o suma de bani pe o durata de timp determinata Legatul sub conditie Legatul sub conditie este cel supus unei conditii, suspensive sau rezolutorii Exemple: a) legat afectat de conditie suspensiva bunul Lasat legat se va cuveni gratificatului, in miésura in care, la data deschiderii mostenirii, acesta este c&sdtorit i are copii, b) legat afectat de conditie rezolutorie: legatarul va beneficia lunar de o suma de bani, pand la implinirea varstei legale de pensionare, dacd nu va primi pensie pentru invaliditate sau intretinere de la membrii familiei Legatul cu sarcina (sub modo) Legatul cu sarcing este cel care contine obligatia impusd de testator legatarului, consténd in a da a face sau anu face ceva, Neindeplinirea culpabilé a sarcinii de catre legatar poate atrage revocarea judecdtoreasca a legatult Distingem intre a) sarcind prevacutd in interesul unui tert: Dac testatorul a prevazut in testamentul sau o sarcind in favoarea unui tert, acesta a realizat astfel o stipulatie pentru altul Este valabild sarcina stipulata in favoarea unei persoane viitoare (neconcepute) sau nedeterminabile, cu Exemplu: Sarcina de a asigura intrefinere copilului, pe care-1 va nagte in timpul césétoriei, nepoata testatorului. b) sarcind prevécutd in interesul testatorul Exemplu: Suportarea cheltuielilor de inmormantare a testatorului sau plata unei datorii a acestuia ¢) sarcina prevéecutd in interesul legatarult insugi Exemplu: Legatul are ca object o suma de bani, cu destinatia finanfarii continuarii studiilor legatarului 3.3. Tabel sintetic Tipuri delegate ‘Dupa modalitifile care afecteazi vointa Dupa obiectul lor testatorului ~Tegate universale, ~Tegate pure i simple, ~Tegate cu titlu universal, ~Tegate cu termen, ~Tegate cu titlu particular. ~Tegate sub conditie, ~Tegate cu sarcin& §4. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioar’ Actualul Cod civil - defineste legatul universal si cu titlu universal Gins in ceea ce priveste pe cel din urmé, nu in modul cel mai potrivit, credem noi), - reglementeaz expres unele tipuri de legate cu titlu particular, care prezinté o anumita §5. Ineficacitatea legatului 5.1. Consideratii generale Prin ineficacitatea legatelor, sunt desemnate ipotezele in care legatele nu-si produc efectele juridice firesti, din cauze prevazute de lege Constituie astfel de cauze (art. 1072 C.civ): - nulitatea, - revocarea, - caducitatea, - desfiintarea pentru nerealizarea conditiei suspensive ori pentru indeplinirea conditiei rezolutorii, 5.2. Revocarea legatelor Revocarea legatelor poate fi - emanatia vointei unilaterale a testatorului —revocare voluntard, - opera instantei de judl —revocare judecatoreasca 5.2.1, Revocarea voluntara a legatelor Distingem intre a) revocarea voluntard a testamentului (art. 1051-1053 C.civ.); ) revocarea voluntard alegatului (art. 1068 C. civ.) Revocarea voluntar a testamentului Testatorul poate reveni oricénd (pana in ultima clipa a vietii sale) asupra vointel materializate in testament, acesta neputénd renunta la dreptul de a revoca dispozitiile sale testamentare Revocarea voluntara a testamentului poate fi totala sau partial, expresd sau tacita A Revocarea voluntard expresd a testamentulut Art 1051 alin. (1) C decat printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior” WV: Un testament nu poate fi revocat expres, in tot sau in parte Asadar, revocarea voluntara expresé a testamentului poate i realizatd printr-un: a) act autentic notarial (redactat special in acest sens sau cuprins intr-un alt act autentic, precum intr-un contract de donatie), b) testament ulterior. B. Revocarea voluntard tacita a testamentului Aceasta rezulta indirect, ins& neindoielnic, din anumite acte sau fapte ale testatorului sau te de acesta si nu din declarafia sa expres de vointa. Art 1052 C.civ. reglementeaz’ urmatoarele dowd cacwi de revocare ti testamentului a) distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olograf, b) contrarietatea sau incompatibilitatea dintre dispozitiile testamentului ulterior si ale lui anterior. Incompatibilitatea presupune o imposibilitate obiectiva (de natura materiala sau juridica), absoluté de executare concomitenté a dispozitiilor testamentare succesive, in timp ce contrarietatea presupune o imposibilitate subiectiva (datorata vointei testatorului), din punct de vedere obiectiv dispozitiile testamentare succesive putand i executate concomitent. Exemple de incompatibilitate de naturé material Testatorul il iaté de datorie pe debitorul séu, printr-un testament, ins, printr-un testament ulterior, acelasi testator instituie un legat ou titly particular, al cérui obiect este reprezentat tocmai de acest drept de creanta, Intr-o astfel de ipoteza, cel de-al doilea testament il revocd pe cel dintai Printr-un legat cu titlu particular, se dispune pentru cauzé de moarte de proprictatea exclusiva a autoturismului testatorului, ins, printr-un testament ulterior, acelasi autoturism este sat legat altei persoane. $i in acest caz, opereaza rev: ea tacita a primului legat Exemplu de incompatibilitate de natura juridicd’ Deplina proprietate asupra unui bun imobil este atribuitd printr-un testament unei persoane, iar, printr-un testament ulterior, este atribuit altei persoane uzufructul aceluiasi bun. Cel din urmé testament il revoca pe cel dintai, intrucat uzufructul este incompatibil, din punct de vedere juridic, cu deplina proprietate Exemplu de revocare a legatului pentru contrarietate Testatorul lasé acelagi bun mostenire la doua persoane diferite, prin testamente diferite. Se prezumé cA testatorul a dorit s& revoce primul testament, prin testamentul ulterior intocmit Revocarea voluntara a legatelor Art. 1068 C.civ. reglementeaz4 urmatoarele doua cauce ale revocarii voluntare tacite a legatului a) orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu tith particular, consimtita de catre testator, chiar dacd instrdinarea este afectata de modalitati; ) distrugerea voluntard de cétre testator @ bunului ce constituie obiectul legatului cu tithe particular. Precizare Codul civil reglementeazé numai posibilitatea revocérii voluntare tacite a legatului. Acestuia, ins, i vor fi aplicabile dispozitiile Codului civil privind revocarea voluntara expresd a testamentulu Retractarea revocarii voluntarea testamentului Art 1053 alin. (1) C.civ.: ,.Dispocitia revocatorie poate fi retractat in mod expres prin act autentic notarial sau prin testament” Precizare: Poate fi retr legetului Efectele retractartt 8 numai revocarea voluntara expresé a testamentului sau Regulé: Retractarea dispozitiilor revocatorii inléturd efectele revocdri, reinviind dispozitiile testamentare revocate, astfel incat actul de ultima vointd a testatorului isi produce efectele. Exceptie: Revocarea se mentine, actul de ultima vointd sau legatul devenind ineficace, in urmatoarele dowd cazuri [art. 1053 alin. (2) C.civ.] - testatorul si-a manifestat vointa in sens contrar, - intenfia contrara a testatorului rezulta din imprejuréri concrete 5.2.2. Revocarea judecitoreasca a legatelor Constituie cauze de revocare judecatoreascé a legatelor (art. 1069 C.civ.) urmétoarele: - neindeplinirea culpabila a sarcinii de catre legetar, ~ ingratitudinea legatarului Legatul este revocat pentru ingratitudine, daca legatarul a svarsit una dintre urmatoarele Sapte: a) in timpul viefi testatorului: - a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui, sau, stiind cA alti intenfioneazé s& atenteze, nu l-a ingtiintat; - s-a facut vinovat de fapte penale, cruzimi san injurii grave, fata de testator. ) dupé moartea testatorului, s-a facut vinovat de injurii grave la adresa memoriei acestuia Precizari ~ Dreptul la actiunea in revocarea judecstoreasca a legatului se prescrie in termenul de prescriptie extinctivé de un an, care incepe s& curgé de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine, ~ Constatém o suprapunere parfialé a cauzelor care atrag revocarea legatului pentru esoral ingratitudine, cu cauzele care atrag/pot atrage nedemnitatea s 5.3. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare - reglementeaza distinct problematica revocasii voluntare a testamentului si a revocasii voluntare a legatului, - permite retractarea revocérii testamentului, - suplimenteaza cauzele care atrag revocarea voluntard tacita a legatului, respectiv care atrag revocarea judecatoreasca a legatului, - determina natura, durata si momentul de la care incepe sé curga termenul de prescriptie in materia revocérii judecdtoresti alegatului 5.4, Caducitatea legatelor 54.1. Notiune Caducitatea reprezint’ cauza de ineficacitate a legatului, care se datoreazd unor imprejuréri ulterioare intoc mirii testamentului si independente de vointa testatorului si care impiedicd executarea legatului 5.4.2. Cauze Sunt cauze ale caducitatii legatelor umétoarele (art. 1071 C civ.) 4) legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenini, ') legatarul este incapabil de a primi legatul, la data deschiderii mostenini, c) legatarul este nedemn, 4) legatarul renunta la legat, ¢) legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal, 8 bunul care formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu fin de vointa testatorului, in timpul vielii testatorului sau inaintea implinirii conditiel suspensive care afecteaza legatul Regimul legatului-sarcin Art 1073 C.civ.: .... caducitatea sau revocarea judecitoreascd a wnt legat grevat cu un legat-sarcind in favoarea unui tert nu atrage ineficacitatea acestui din urma legat. Mostenitorii care beneficiaci de ineficacitatea legatului sunt obligati sa execute legatul-sarcind” Exemplu: Legatarul unvi autoturism este insércinat cu plata unei sume de bani in favoarea unei terfe persoane Regula: Cadi Excepfie: Caducitatea legatului principal atrage ineficacitatea legatului secundar, dacd itatea legatului principal nu atrage caducitatea legatului secundar. bunul care formeaza obiectul legatului principal, cu titlu particular, a pierit in totalitate, din motive care nu fin de vointa testatorului, in timpul vielii testatorului sau inaintea implinisii conditiei suspensive care afecteaza legatul 5.5. Consecintele ineficacititii legatelor Art. 1072 C.civ: ,Jneficacitatea legatulut din cauca nulitatii, revocdrii, caducitétit sau desfiintdrit pentru nerealizarea conditiet suspensive ort pentru indeplinirea condhitiet recolutorit rofitdé mostenitorilor ale caror drepturi succesorale ar f fost micsorate sau, dupa caz, inléturate prin existenta legatula sau care aveau obligatia s@ execute legatul” Persoanele care vor beneficia de ineficacitatea legatelor sunt: - mostenitorii legali, - legatarii universali, - legatarii cu titlu universal, - legatarii cu titlu particular, daca testatorul le-a impus sarcina ex cutarii testamentului ineficace. Exemplu: De ineficacitatea legatului universal profit in primul rand, mostenitorii rezervatari (dacd exist), acestia culegand nu numai rezerva legala, ci intreaga mostenire. in ipoteza inexistentei mostenitorilor legali rezervatari, de ineficacitatea legatului universal profté mostenitorii legali nerezervatari, care ar fi fost inlaturati de la mostenire, daca legatul universal si-ar fi produs efectele juridice Roguic: De ineficacitatea legatului beneficiazé mostenitorii ale céror parti din mostenire au fost micsorate sau, dup’ , inlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul Exceptie: Legatul conjunctiv, reglementat de art. 1065 C.civ. 5.7. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Actualul Cod civil - reformuleazé unele cazuri ale caduciti i si chiar consacré unele noi, - reglementeaza consecinfele ineficacitati legatului, - confine dispoziti referitoare 1a regimul legatului-sarcina Sectiunea a 2-a. Dezimostenirea §1. Notiune Art. 1074 alin. (1) C.civ: Decmostenirea este dispocitia testamentard prin care testatorul tt inldturd de la mostenire, in tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorit sai legali” §2. Feluri A) dezmostenire directa si indirect’, B) dezmostenire totalé si partial a) Dezmostenirea este directé [art. 1074 alin, (2) C.civ] ,...attunci céind testatorul dispune ‘prin testament inldturarea de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori legali..” Asadar, dezmostenirea directa poate & - total, Exemplu: dezmostenirea directa care vizeaz toti mostenitorii legali nerezervatari ai testatorului (inclusiv unicul mostenitor) - parala, Exemplu: dezmostenirea directa ce are ca efect inlaturarea de la mostenire de cétre testator a unuia sau mai multor mostenitori legali nerezervatari ai si (au tofi, ins) sau a unuia, mai multor oni tuturor mostenitorilor s&i rezervatari. Precizari Dezmostenirea mostenitorilor rezervatari este intotdeauna partial Exemple - Dac defunctul are un singur copil, pe care-1 dezmosteneste i nu instituie legatari, acesta va culege % din mostenire, corespunzénd rezervei sale succesorale si nu intreaga mostenire, pe care ar fi putut-o culege dacé nu ar fi fost dezmostenit, Cealalta jumatate a mostenisii revine mostenitorilor legali subse - Dacd defimctul are doi copii si dezmosteneste numai pe unul dintre dezmostenit va culege numai 1/4 din mostenire, corespunzénd rezervei sale legale (adica ¥ din cota de % care i s-ar i cuvenit in concurs cu fratele su, daca nu ar fi intervenit dezmostenirea), iar celalalt copil nedezmostenit al defunctului va culege restul de 3/4 din mostenire (gi nu ¥ ct ar fi cules, daca fratele su nu ar & fost dezmostenit) Dezmostenirea nu presupune, in mod necesar, instituirea unor legatari (testatorul poate dezmosteni unicul sau mostenitor legal, far sA instituie legatari, mostenirea sa devenind astfel vacant’. ) Dezmostenirea este indirectd atunci cénd testatorul instituie unul sau mai multi legatari [art. 1074 alin, (2) teza final C.civ] Exemplu: Testatorul desemneaza un legatar universal sau doi legatari cu titlu universal, fiecare pentru o cota de ¥ din mostenire Precizare: in cazul dezmostenirii indirecte, instituirea de legatari inseamna dezmostenire §3. Efecte Ipotece: A) La mostenire, in concurs cu clasele de mostenitori, vine si sotul supravietuitor 8) dezmostenirea numai a sofului supravietuitor, Adt. 1075 alin. (1) C.civ.: fn cacul decmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorti din clasa cu care acesta vine in concurs culeg partea din mostenire rimasé dupa atribuirea cotet cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a desmostenirit” ) dezmostenirea unei rude a defiunctului (mostenitor rezervatar), care vine la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor (nedezmostenit). Ast. 1075 alin. (2) C.civ.: Daca, in urma desmostenirii, pe langa sotul supravietuitor, vin Ja mostenire atat cel desmostenit, cat si acela care beneficiaca de dezmostenire, acesta din urma culege partea rémasé dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotet celui decmostenit” Exemple Defunctul are sot supravietuitor si trei copii, pe unul dintre acestia din urma dezmostenindu-| expres prin testament, Mostenirea defunc! lui va fi impartita astfel: ~ sotul supravieuitor va culege % din mostenire, ~ fiul dezmostenit (care, in absenta dezmostenini, ar fi cules cota de %) va culege cota de 1/8 (adica jumatate din cota de 1/4), ~ cei doi descendenti ai defunctului nedezmosteniti vor culege impreun cota de 5/8 din mostenire, adic& fiecare dintre ei, cota de 5/16 Defun: ull are sof supravietuitor si parinti, numai pe unul dintre acestia din unm dezmostenindu-1. intr-o astfel de ipotez mostenirea va fi imparita dupa cum urmeaz& ~ soful supravietuitor va culege 1/2 din mostenire, - parintele dezmostenit va culege 1/8 din mostenire (adic& jumatate din cota de %, care i s-ar fi cuvenit dacd au ar fi fost dezmostenit), ~ celalalt parinte va culege cota de 3/8 din mostenire B) Mostenitorii din cele patru clase vin la mostenire singuri, £84 concursul sofului supravietuitor a) este dezmostenitd o ruda a defunctului din categoria mostenitorilor rezervatari, Ast. 1075 alin. (3) C.civ.: ,,Atunct cdnd in urma decmostenirii, un mostenitor primeste 0 cotdt inferioaré cotei sale legale, mostenitorul cu care vine in concurs culege partea care ar fi revenit celui decmostenit” Exemplu: Dac defi 1 are doi copii si numai pe unul dintre acestia il dezmosteneste, cotele care se cuvin acestora sunt urmatoarele ~ 1/4 din mostenire pentru copilul dezmostenit (1/2 din cota de 1/2 pe care ar & cules-o, dac& nu ar fi fost dezmostenit), - 3/4 din mostenire pentru celalalt copil al defunctului ') este dezmostenita o nuda a defunctului din categoria mostenitorilor nerezervatari Ast. 1075 alin. (4) C.civ.: Dace in urma decmostenini, o persoand este inléturata total de la mostenire, cota ce i s-ar ft cuvenit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi venit in concurs sau, in lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi” Exemple ~ Defunctul are doi fati si numai pe unul dintre acestia il dezmosteneste. Fratele dezmostenit va fi inlaturat de la mostenire ca urmare a vointei defunctului, mostenirea cuvenindu-se, in integralitatea ei, fratelui nedezmostenit (comostenitor) ~ Defunctul are un fate, pe carel dezmosteneste si doi nepoti de fate Mostenirea defunctului se va cuveni in cote egale (de %) celor doi nepoti ai sai (mostenitori subsecventi) Conclucie: in toate cazurile, cota mostenitorului sau, dupa caz, a mostenitorilor legali dezmosteniti se cuvine comostenitorilor sau, dupa caz, mostenitorilor subsecventi, in masura in acestia sunt capabili de a primi legate [art 1075 alin. (5) C.civ] §4. Nulitate Art. 1076 alin. (1) C.civ.: ,,Dispositia testamentardi prin care mostenitorii legali au fost decmosteniti este supusd caucelor de nulitate, absolut sau relativa, preveiute de lege” Termenul (general) de prescriptie a actiunii in anulabilitate curge de la data la care cei dezmosteniti au Iuat cunostintS de dispozitia testamentar’ prin care au fost inléturati de la mostenire, dar nu mai devreme de data deschiderii mogtenisii §5. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fat de reglementarea anterioar’ Codul civil in vigoare: - reglementeaza, pentru prima datin sistemul nostru de drept, dezmostenirea, - asigurd acestei institufi a dreptului succesoral o reglementare satisfcatoare Sectiunea a 3-a. Executia testamentara §1. Notiune De regulé obligatia de a executa testamentul revine mostenitorilor legali sau legatarului universal Potrivit art. 1077 alin. (1) C.civ. ,,Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferind-le imputernicirea necesaréi executdirit dispocititlor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat si de cétre un tert determinat prin testament” §2. Modalitati de desemnare Desemnarea executorului se poate face ~ de catre testator, prin testament (chiar si codicil), dupa regulile de desemnare a legatarului, Revocarea unui executor testamentar se realizeaz, in general, dupa aceleasi reguli ca si revocarea testamentului (art, 1051 si urm. C.civ.) - de de tre un ter, indi xe dispunator prin testament §3. Cine poate fi executor testamentar? Executor testamentar poate fi orice persoana care are deplin: capacitate de exercitiu, la data deschiderii mostenirii (art. 1078 C.civ.). Nu poate dobandi calitatea de ex jor testamentary, persoana pus sub interdictie judecétoreasca sau minorul, chiar dac& acestia ar avea incuviinjarea reprezentantului lor legal si autorizarea instantei de tuteld, - unitatea administrativ-teritoriala, intrucét aceasta nu poate administra un patrimoniu strain, in mod gratuit §4. Pluralitatea de executori testamentari Testatorul poate desemna, in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiilor sale de ultima vointa mai mulfi executori Regula: Acestia au atributii conjunctive. Exceptii a) testatorul poate impéfi atributiile executorilor testamentari - divizibilitatea atributiilor, b) testatorul dispune altfel. Exemple: - Testatorul desemneaza un al doilea executor testamentar, pentru ipoteza in care cel dintai executor testamentar desemnat nu poate sau nu vrea si-si asume misiunea executiei testamentare (atribufii subsidiare), - Testatorul dispune ca tofi executorii testamentari cu atribufii conjunctive sA Iucreze impreund Conclucie: Executorii testamentari pot avea a) atributii conjunctive, caz in care oricare dintre executorii testamentari poate pune in execufle, in totalitate, dispozitiile testamentare, b) atributi divizate, caz in care fiecare dintre acestia trebuie s& indeplineasca in totalitate proprile atributii, atribufii subsidiare, pent ipoteza in care primul executor desemnet nu poate sau nu vrea s& accepte aceastd insarcinare 4) executorii testamentari lucreaz’ impreund, potrivit vointei testatorului [art. 1077 alin. @ Cav] Art. 1077 alin. (3) C.civ.: ,Putertle executorulué testamentar pot fi exercitate de la data acceptarit misiunti prin declaratte autentica notariala’ §5. Natura juridicd Art 1082 alin. (2) C.civ.: ,Zxecutorul testamentar raspunde ca un mandatar tn legdturti cu executarea dispozitiilor testamentare” Asadar, executia testamentard prezinta natura juridicd a unui mandat. §6. Atributii Art. 1079 C.civ.: ,,(1)Executorul testamentar are dreptul sé administrece patrimoniul succesoral pe 0 perioada de cel mult 2 ant de la data deschiderti mostenirit, chiar dacd testatorul mu i-a conferit in mod expres acest drept. (2)Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrans doar la 0 parte din patrimontul succesoral sau la un termen mai scurt. (3)Termenul de 2 ani poate fi prelungit de instanta de judecatd, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de céite un an’ Agadar, executorul testamentar are urmatoarele atributi: a) s8 ceard, in conditiile legii, punerea sigiliilor, daca printre mostenitori sunt si minori, persoane puse sub interdictie judecdtoreasca sau disparute, b) s& staruie in vederea realizarii inventarului bunurilor mostenirii, in prezenta sau cu area mostenitorilor, c) s& ceard instanfei de judecata incuviinfarea vanzarii bunurilor, in lipsé de sume suficiente pentru executarea legatelor. Instanfa de judecata va putea incuviinta vanzarea imobilelor succesorale, numai dacd nu exist mostenitori rezervatari 4) va depune diligente pentru executarea testamentului, iar in caz de contestatie pentru a apira validitatea acestuia, e) va plati datoriile mostenirii, daca a fost imputemicit in acest sens prin testament. in lipsa unei asemenea imputemniciri, executorul testamentar va putea achita datoriile mostenirii, numai cu incuviintarea instantei de judeceta 8 vaincasa creantele mostenirii, @) daca a fost abilitat de re testator, executorul testamentar poate proceda la partajarea bunurilor succesorale, partajul astfel realizat producénd efecte numai daca proiectul prezentat de re executor a fost aprobat de cétre toti mostenitorii Precicare: Pentru a putea sisi exercite atributiile conferite de lege, este necesar ca executorul testamentar s& fie citat in cadrul procedurii succesorale notariale, alaturi de mostenitorii legali si de legatari §7. Transmitere Regula - art. 1081 alin. (1) C civ. Puterile executorulut testamentar nu pot fi transmise” Exceptie - art 1081 alin. (2) C.civ: ,Misiunea executorulut testamentar numit in considerarea unet fimncti determinate poate fi continuata de cétre persoana care preia acea sfinctie” §8. incetare 8.1. Cazuri (art. 1085 C.civ,) a) prin indeplinirea sau imposibilitatea aducerii la indeplinire a misiunii primite, ») prin renuntare in forma unei declaratii autentice notariale, <) prin decesul executorului testamentar, 4) prin punerea sub interdictie judecétoreascd a executorului testamentar, ¢) prin revocarea de citre instanta de judecaté a executorului testamentar care nu igi indeplineste misiunea ori o indeplineste in mod necorespunzator, prin expirarea termenului in care se exercita dreptul de administrare, afard de cazul in instanta de judecata decide prelungirea termenului Precizare. in caz de pluralitate de executori, exe: iia testamentara inceteaz’ pentru ‘auzele enumerate mai sus, astfel: ~ in ipoteza atributiilor conjunctive, executia testamentard inceteaz’, numai dacd niciunul dintre executori ou poate continua sarcina incredintata de testator, ~ dac& atributiile executorilor au fost divizate, executia testamentard inceteaz pentru fiecare executor testamentar in parte 8.2. Obligati dea da socoteala si raspunderea executorului testamentar Art. 1082 alin. (1) C.civ.: ,,La sfirgitul flecdrui an $i la incetarea misiunii sale, executorul testamentar este obligat s& dea socoteald pentru gestiunea sa, chiar daca nu existd mostenitort recervatari. Aceasta obligatie se transmite mostenitorilor executorului” Art. 1082 alin. (2) C.civ.: ,,Bxecutorul testamentar raispunde ca un mandatar in legéturd cu executarea dispocititlor testamentare” Asadar. - executorul testamentar réspunde sub forma daunelor-interese, pentru orice culp& comis& in executarea testamentulu, in cazul in care @ primit remuneratie, diligenta executorului testamentar va fi apreciaté mai sever (culpa levis in abstracto), iar in cazul in care nu a fost remunerat, culpa acestuia va fi apreciat& mai putin sever (culpa levis in concreto) (att. 2018 alin. (1) C civ], - testatorul il poate exonera pe executor de raspundere, indiferent dac& a fost sau nu remunerat pentru executarea testamentului, - in niciun caz, executorului testamentar nu-i va fi angajaté réspunderea pentru pieirea fortuit’ a bunusilor detinute in vederea executanii testamentului, ~ in ipoteza pluralitatii de executori testamentari, réspunderea acestora este solidar§ cu exceptia cazului in care testatorul le-a impértit atributiile si fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea incredintata, Executorul testamentar are urmatoarele drepturt a) dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor facute din propriul patrimoniu cu executarea testamentului (art. 1084 C.civ); ') dreptul de @ pretinde repararea prejudiciilor cauzate de executarea testamentului (art 2026 C.civ.); dreptul de a fi remunerat pentru indeplinirea misiunii sale, in ipoteza in care testatorul a dispus astfel. §9. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare dispune in sensul cd - executorul testamentar poate fi desemnat si de aire un tert, determinat de testator prin actul su de ultima vointa, ceptarea, respectiv renuntarea la misiunea execufiei testamentare trebuie realizata in forma unei declarafii autentice notariale, - executorul testamentar define, in puterea legii, dreptul de a administra patrimoniul succesoral, pe o perioada de cel mult doi ani de la data deschiderii mostenini, termen ce poate fl restrans prin testament sau prelungit, pentru motive temeinice, de cétre instanta de judecata, prin acordarea unor termene succesive de céte un an, - in lips de sume suficiente pentru executarea legatelor, instanta de judecata va putea incuviinja vanzarea imobilelor succesorale, numai daca nu exista mostenitori rezervatari, - executorul testamentar va plati datoriile mostenirii, numai daca a fost imputemicit in acest sens prin testament sau cu incuviintarea instantei de judecata; - in baza imputemicinii testatorului, executorul testamentar poate realiza partajul bunurilor esorale, sub conditia ca proiectul prezentat de catre acesta s& fie aprobat de toti mostenitorii, - executorul testamentar da socoteala pentru gestiunea sa, la sférpitul fiecdrui an si la incetarea misiunii sale, - executia testamentara inceteazd prin expirarea termenului in care se exercita dreptul de administrare, afara de cazul in le prelungirea termenulu e instanta de judecata d: Sectiunea a 4-a, Probleme de seminar §1. Teme dereflectie 1. in ce masura se suprapun testamentul si legatul? Identificati elementele comune si clementele de specificitate ale acestora 2. in ce masurd regasim mecanismul reprezentarii de drept comun in cadrul executiei testamentare? 3. Identificati vreo suprapunere intre medemnitatea succesorala si ingratitudinea legatarului? Ce configuratie i-ati atribui ingratitudinii, intr-o viitoare reglementare? 4. in ce masur& se aseam&na revocarea judec&toreascd a legatelor cu revocarea judecétoreas Aa donatiilor? 5. Am putea pune semnul egelitati intre "ineficacitatea legatelor” si ,anularea legatelor”? Argumentati §2. Teme pentru referat 1. Categorii de legate 2. Revocarea legatului si revocarea donatiei. Privire comparativa. 3. Revocarea legatului pentru ingratitudine si nedemnitatea succesorald Privire comparativa 4. Caducitatea legatului 5. Dezmostenirea 6. Executia testamentard si mandatul cu reprezentare. Privire comparativa §3. intrebari 1, Enumerati conditiile legatului 2. Identificati deosebinile dintre legatul universal, legatul cu titlu universal si legatul cu titlu particular. 3. Revocarea voluntard expresd a testamentulu 4. Care sunt cauzele care atrag revocarea voluntard tacité a testamentului? Dar cele care atrag revocarea voluntaré a a legatului? 5. Retractarea revocarii voluntare a testamentului. 6. Care sunt cauzele care pot atrage revocarea judecatoreasca a legatului? 7. Ce este caducitatea si care sunt cauzele care o pot atrage? 8. Ce consecinte juridic produce ineficacitatea legatului? 9. Felurile dezmostenini. 10. Atributiile executorului testamentar. 1h area executiei testamentare. §4. Teste gril 1. Legatul este: a) un act dezinteresat, ) o liberalitate, c) un act comutativ; 4) un act aleatoriu, 2. Legatul este valabil daca: a) legatarul este desemnat, dar are sarcina predarii bunului legat unei alte persoane determinate in conditile legii, b) legatarii sunt desemnati, ins repartizarea bunurilor legate intre acestia este lasat 1a aprecierea unui tert, )) nu confine elemente care permit identificarea bunului legat, 4) nu este materializat intr-un inscris, 3. Constituie legat universal: 2) legatul asupra intregii mosteniri a defunctulwi, dispus in favoarea a doud sau mai multe persoane, ») Legatul nudei proprietati aintregii mostenisi, c) legatul unei fractiuni din mostenire, dispus in favoarea a dou’ sau mai multe persoane, 4) legatul tuturor bunusilor imobile. 4. Constituie legat cu titlu universal a) legatul unor bunuri imobile, individual determinate, b) Legatul tuturor bunurilor mobile gi imobile ale testatorului, ) legatul unei fractiuni din toate bunurile mobile si imobile ale testatorului, 4) legatul nudei proprietati asupra unei fractiuni din mostenire 5. Legatul unei sume de bani, avand destinatia de a finanta continuarea studiilor de catre legatar, este a) legat pur si simplu, b) Legat cu termen; c) legat sub conditie, 4) legat cu sarcina 6. Revocarea voluntard expresd a testamentului se poate realiza printr-un: a) inscris autentic, ) nou testament, ) inscris sub semnéturd privat, 4) inceput de dovada s: 7. Constituie cazuri de revocare voluntar tacit a legatului a) impunerea unei sarcini in favoarea testatorului, ») contrarietatea dintre dispozitile testamentului ulterior si ale celui anterior, ) distrugerea testamentului cu stiinfa testatorului, 4) distrugerea bunului legat fara voia testatorului 8. Legatul poate fi revocat pe cale judecttoreascé pentru: a) survenienta de copil, ) ingratitudine, c) neexecutarea sarcinii; @) ci sumscrierea obiectului su unei mosteniri nedeschise 9. Constituie ingratitudine in materie testamentard: 2) atentatul 1a viata unei persoane apropiate testatorului, ) injuria grava la adresa memoriei testatorului, c) refuzul de alimente cerute de testator, 4) faptele penale, cruzimile sau injuriile grave la adresa testatorului 10. Constituie cauze de caducitate a legatului 4) pieireain totalitate a bunului legat din motive care nu tin de vointa testatorului, ») distrugerea voluntara a bunului legat, instrainarea voluntaré a bunului legat, 4) incapacitatea legatarului de a primi legatul 11, Suntem in prezenta dezmostenirii indirecte, in urmétoarele situatit a) testatorul, care are mostenitori rezervatari, instituie unul sau mai multi legatari universali, ) in testamentul su olograf, testatorul dispune ca mostenitorii sii rezervatari s8 fie dezmosteniti, in testamentul sau, testatorul dispune ca acei mostenitori care ar ataca in justitie testamentul s& fle dezmosteniti, 4) testatorul instituie prin testament persoana care s pundin executare dispozitiile sale de ultima vointa. 12. Dezmostenirea reprezinté a) o limita a dreptului de a dispune asupra mostenisii, ) o sanctiune specificé mosteninii legale, ) 0 modalitate a testamentului, 4) 0 dispozitie testamentara 13. Executorul testamentar beneficiaza de: a) detentia precara asupra bunusilor mobile succesorale, ») dreptul de administrare a patrimoniului succesoral, ) proprietatea bunurilor mobile succesorale, 4) posesia bunurilor imobile succesorale 14. Dreptul de administrare: a) ca regula nu poste depasi un an dela data deschiderii mostenisii, ») prin vointa testatorului, poate avea o durata mai mica de un an, ) poate fi prelungit, de cétre instanta de judecata pentru motive temeinice, 4) poate fi exercitat de executorului testamentar, chiar dacé nu i-a fost conferit in mod expres de catre testator 15, Dupa obiectul su, legatul poate fi clasificat in 4) legat pur si simplu, legat cu termen, Legat sub conditie si legat cu sarcing, b) Legatul nudei proprietati si legatul uzufructului, ) legatul ramaitei si dublul legat conditional, 4) legat universal, legat cu titlu universal si legat cu titlu particular 16, Legatul uzufructului asupra tuturor bunurilor succesorale constituie a) legat universal, b) Legat cu titu universal; c) legat cu title particular 17, Legatul nudei proprietati asupra unui bun succesoral individual determinat constituie: a) legat universal, b) Legat cu titu universal; legat cu titlu particular. 18. Legatul avand ca obiect dobanzile produse de o suma de bani pe o durata de timp determinata constituie: a) legat cu termen suspensiv, b) Legat cu termen extinctiv, legat sub conditie rezolutorie, 4) legat cu title particular 19. Revocarea voluntard tacita a testamentului intervine in cazul: a) distrugeri, ruperii san stergerii testamentului antentic, ) instrainarii voluntare a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular, ingratitudinii legatarului, 4) nedemnitatii legatarulut 20. in concurs cu soful supravietuitor, ful dezmostenit al defunctului culege cota de: a%, »)%, d) 3/16. Capitolul II Limitele dreptului de a dispune asupra mostenir’ Sectiunea 1. Sinteze Enumerarea limitelor Principiul libertatii de vointa a testatorului comporta urmatoarele limite @) oprirea actelor juridice asupra mostenirii nedeschise, ») oprirea substitutiilor fideicomisare graduale si vesnice, oprirea liberalit Subsectiunea 1. Oprirea actelor juridice asupra mostenirii nedeschise Ast, 956 C.civ.: .Dacd prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolut actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise incé, precum actele prin care se accepti mostenirea sau se renunté la aceasta, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instriiineacai sau se promite instréinarea unor drepturi care s-ar putea dobandi la deschiderea mostenirit” Pentru a i in prezenfa unui act juridic interzis asupra unei mosteniri viitoare, trebuie intrunite urmatoarele conditii: 4) actul juridic s& priveascd o mostenire (universalitatea mostenirii, numai o coté-parte din universalitate sau chiar bunuri determinate din mostenire), 'b) mostenirea sinu fie deschisa, ful juridic s nu fle permis (cu titlu de exceptie) de lege Excepfii de la regula interdi exemplificativa) ei actelor juridice asupra mostenirilor viitoare (enumerare - conventia prin care asociatii stipuleaza c& societatea infiinfatd va continua de drept, la moartea unuia dintre ei, cu mostenitorii acestuia (art. 1939 C.civ), - partajul de ascendent ef ‘at prin donatie, cu respectarea condifiilor de fond si de forma statuate de dispozitiile art. 1160-1163 C - renunjarea anticipata la acfiunea in reductiune sau la cererea de raport [art. 1091 alin. (4) Civ] Precizare: S-a apreciat in literatura de specielitate c& nu fi valabila intrucét constituie un act juridic asupra unei mostenini viitoare, declaratia unui succesibil, scrisé in josul testamentului, inainte de deschiderea suce siunii, prin care recunoaste a fi valabil acel testament. Sanctiunea nerespectarit interdictiel: Actele juridice asupra mostenirii nedeschise sunt lovite de nulitate absoluta. Subsectiunea a 2-a. Oprirea substitutiilor fideicomisare graduale si vesnice §L. Notiune si reglementare legal Substitutia fideicomisara este dispozitia inserata intr-o liberalitate, contract de donatie sau testament, prin care o persoand, denumitd instituit, este insarcinatd s8 administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalitatii si s& le transmité unui tert, denumit substituit, desemnat de dispunator (art. 993 si 994 C.civ.). O astfel de dispozitie produce efecte juridice, numai in masura in care este permisa de lege. in cazul substitutici fideicomisare, dispunatorul face doud liberalitati, avand acelasi obiect - acesta hotardste ca bunul donat sau legat sé revind donatarului sau legatarului, - acesta dispune ca bunul in cauza sé revina, la moartea instituitului (donatar sau legatar), unei a treia persoane (substituit), tot de el desemnata Exemplu Testatorul las un bun fiului séu, obligéndu-l pe acesta sil pastreze si s4 transmit 1a randu4, propriului séu fu. Precizairi: - substitufia fideicomisara poate fi numai unicd (simpla), dispundtorul puténd desemna doar un singur substituit, ~ instituitului i se aplica in mod corespunzator dispozitile referitoare la fiduciar, ~ dispunatorul trebuie s8 fie capabil de a gratifica la data la care isi exprima consimtSméntul [art. 987 alin. (2) C.civ.]; ~ instituitul trebuie s fie capabil de a primi, 1a data la care accept donatia, respectiv la data deschiderii mostenirii dispundtorului [art. 987 alin, (3) si (4) C.civ], - substituitul-donatar trebuie s4 detind capacitatea de a primi o donatie la momentul acceptarii de: teia, iar substituitul-legatar trebuie s& detina capacitatea de a primi un leget, la data derii mostenirii dispunatorului §2. Condit a) dispunttorul si i fScut doud liberalitati s cesive, cu acelasi obiect, cétre doud persoane, Precizari ~ prima liberalitate se executé la data incheierii contractului, respectiv la moartea dispunatorului, - cea de-a doua liberalitate se executa la moartea instituitului, - cel care transmite obiectul liberalitafii atat fata de instituit, cat si fata de substitut, este dispunatorul b) s& existe o dispozitie prin care instituitul este obligat s4 administreze bunul formeazA obiectul liberalitatii si si transmit substituitului, dispunatorul sa arate c& dreptul substituitului se naste, la moartea instituitului §3. Efecte A) Cu privire la bumutle care constituie obiectul iberalitatit, substitutia fideicomisar& ) - sarcina impusa instituitului de a administra bununile care formeazd obiectul liberalitatii produce urmatoarele efecte juridice (art. 995 C.ci side ale transmite, la decesul sdu, substituitului, produce efecte numai cu privire la bunurile care au format obiectul liberalitatii si care, la data decesului instituitului, pot fi identificate si se afin patrimoniul séu, ~ in ipoteza in care liberalitatea ce confine o substitutie fideicomisara are ca obiect valori mobiliare, sarcina administrérii si transmiterii acestora produce efecte si asupra valorilor mobiliare care le inl: ese. ~ daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalititilor de publicitate, sarcina trebuie sé respecte aceleasi formalitat B) Cat priveste drepturile substituitului, substitutia fideicomisara produce urmétoarele efecte juridice (art. 996 C.civ.) - drepturile substituitului se nase la moartea instituitului, - substituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitati, ca efect al vointei dispunatorului, - substituitul nu poate &, la réndul sau, supus obligatiei de administrare gi de transmitere a bunurilor. Constituie alte efécte ale substitutiei fideicomisare, urmatoarele (art. 997 si 998 C. wv) - in vederea executdrii sarcinii, dispundtorul poate impune instituitului constituirea de garantii si incheierea unor contracte de asigurare. - dacd instituitul este mostenitor rezervatar al dispundtorului, sarcina transmiterii au poate ica rezerva sa succesorala §4. Ineficacitate Art. 1000 C.civ.: ,,Atunci cand substituitul predecedeaca instituitului sau renunté la beneficiul liberalitatii, bunul revine instituitulul, cu exceptia cacului in care s-a prevécut ca bunul va fi cules ce mostenitorié substituitului oni a fost desemnat un al doilea substituit” Constituie, agadar, cazuri de ineficacitate a substitutiei fideicomisare, urmmatoarele - substituitul decedeazd mai inaintea instituitului, ~ substituitul renunté la beneficiul liberalitati. Efectul ineficacitaii Regul: Nu mai intélnim o dubla liberalitate succesiva, cio liberalitate de drept comun, cu unic beneficiar, Exceptie: Dispunatorul a arétat cd, in cazul in care substituitul predecedeazd instituitului sau renunté la beneficiul liberalitatii, bunurile in discutie vor reveni mostenitorilor substituitului sau unui al doilea substituit (suntem, din nou, in prezenta unei substitufii fideicomisare) §5. Revizuirea sarcinii administrarii bunului Daca din cauza unor situafii imprevizibile si neimputabile instituitului, survenite ulterior acceptétii liberalitat, executarea sarcinii care afecteazé liberalitatea a devenit extrem de dificil ori excesiv de oneroasd pentru acest instituitul poate cere revizuirea ei §6. Liberalititile reziduale 6.1. Notiune si reglementare legala Art. 1001 C.civ.: ,,Dispundtorul poate stipula ca substituitul sa fie gratificat cu ceea ce réméne, la data decesului instituitulu, din donatiile sau legatele ficute in favoarea acestuia din urma”. Asadar, liberalitatea rezidualé reprezinté acea dispozitie inseraté in cuprinsul unui contract de donatie sau al unui testament, prin care dispundtorul obligd pe instituit (gratificat) s& transmit a moartea sa, ceea ce a ramas din bunurile primite, unei alte persoane, desemnata tot de dispunator, numit& substituit 6.2. Alte aspecte Instituitul poate dispune nelimitat de bunurile in discutie, prin acte juridice cu titl oneros (att. 1002 C.civ); Cu privire la posibilitatea instituitului de a dispune prin donatie de bunurile cu care a fost gratificat, refinem urmatoarele ~ Regula: Instituitul poste dispune prin donatie de bunurile cu care a fost gratificat ~ Exceptie. Dispunatorul poate interzice instituitului s& dispuna astfel de bunurile in discufie ~ Exceptie la exceptie: Instituitul pastreaza posibilitatea de a dispune de bunurile care au constituit obiectul donatiilor imputate asupra rezervei sale succesorale, prin donatie, chiar daca dispunatorul i-a interzis acest lucru, in cazul in care cel dintai este mostenitor rezervatar al celui din urma [art 1003 alin. (2) C.civ] Cu privire la posibilitatea instituitului de a dispune prin testament de bunurile cu care @ fost gratificat, facem urmatoarele precizéri fe aul constituit ~ Reguléé Instituitul mu poate dispune prin testament de bunurile objectul unei liberalitati reziduale [art. 1003 alin. (1) C.civ] - Exceptie: Instituitul — mostenitor rezervatar al dispunstorului — pastreazé posibilitatea de a dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul donafiilor, imputate asupra sorale [art. 1003 alin, (2) teza a doua C.civ] rezervei sale suc Instituitul din liberalitatile reziduale nu este finut de obligatia de a da socoteda dispundtorului ori mostenitorilor acestuia Prectzare: Dispozitiile prevazute la art 955, 996 alin. (2), 997, 999 si 1000 C.civ, cu incidenfa directa in materia substitutiilor fideicomisare, sunt aplicabile gi liberalitatilor reziduale. §7. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara Nowa reglementare civilé - permite, in anumite cazuri, substitutia fideicomisara simpla; - confine dispoziti referitoare la liberalitatile reziduale Subsectiunea a 3-a. Oprirea liberalititilor care incalca rezerva succesorali §L. Notiune si reglementare legal Art, 1086 C. wRecerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii recervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defianctult manifestata prin liberalitati ori decmostenin’” Daca defunctul are numei mostenitori nerezervatari, acesta poate exercita dreptul de dispozitie asupra bunusilor sale, independent de orice limitare Cotitatea disponibila reprezinta ,.. partea din bunurile mostenirii care nu este recervatd prin lege si de care definctul poate dispune in mod neingradit prin liberalitati” (art. 1089 C.civ.) §2. Caractere juridice A) Rezerva succesorala reprezinta o parte a mostenirii (pars hereditatis), Din caracterul succesoral al rezervei, rezulta urmétoarele consecinte a) de rezerva succesorala beneficiaz numai mostenitorii rezervatari, care indeplinesc conditiile cerute de lege pentru a putea mosteni, b) culegénd rezerva, mostenitorii rezervatari au obligatia corelativa de a suporta, in mod proportional, datoriile mosteninii, Acestea vor fi suportate insé numai in limita bunurilor succesorale (intra vires hereditatis) [art. 1114 alin. (2) C.civ.J; mostenitorii rezervatari sunt indreptatiti si primeasc rezerva in natura (ou in echivalent banesc) si in plind proprietate (nefiind afectata de uzufruct), 4) rezerva se atribuie mostenitorilor indreptatiti, in toate cazurile, in mod individual, ¢) rezerva succesorald este stabilita in mod imperativ de lege, 8 dreptul la rezerva este un drept propriu, nasc in persoana mostenitorilor rezervatari, 1a data deschiderii mosteniri, nefiind dobandit de la defunct, prin mostenire, @) rezerva succesorala este 0 cota fixa (1/2), dintr-o cota variabila (cota pe care ar & cules- 0 mostenitorul rezervatar dac& defunctul nu ar & dispus prin liberalitati sau dezmosteniri) B) Rezerva succesoralé este indisponibila Acest caracter trebuie infeles ca interdictia de a aduce atingere (de a stirbi) rezervei orale, prin legate si donatii §3. intindere 3.1. Enumerarea mostenitorilor rezervatari Beneficiaza de rezerva succesorald (art. 1087 C. 8) soul supraviefuitor al defunctului, ) descendentii defunctului de orice grad, ) ascendentii privilegiati ai defunctului Rezerva succesorald a fiecdrui mogtenitor rezervatar este ....de jumdtate din cota succesorald care, in absenta liberalitatilor saw di legal” (art. 1088 C.civ,). jostenirilor, i s-ar fl cuvenit ca mostenitor 3.2. Rezerva sotului supravietnitor al defunctului Rezerva sotului supravietuitor este de: - 1/8 (1/2 dim 1/4) din mostenire, daca vine in concurs cu descendent, - 1/6 (1/2 din 1/3) din mostenire, dac& vine in concurs cu intreaga clas a Il-a de mostenitori legali, - 1/4 (1/2 din 1/2) din mostenire, daca vine in concurs numai ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, ~ 318 (1/2 din 3/4) din mostenire, daca vine in concurs cu ascendenfii ordinari sau cu colateralii ordinasi, - 1/2 (1/2 din 1) din mostenire, daca lipsesc rudele din cele patru clase de mostenitori legali, existand numai legetari Precizare Sol supraviefuitor are calitatea de mostenitor legal, numai cét priveste dreptul la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase, nu siin ceea ce priveste dreptul de abitafie si dreptul special de mostenire Cotitatea disponibilA special a sotului supravietuitor Ast, 1090 alin, (1) C.civ.: ,Liberalitatile neraportabile flicute sofului supravietuitor, care vine la mostenire in concurs cu alti descendenti decat cei comuni lor, nu pot depagi un sfert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin” Cotitatea disponibila speciala a sofului supravietuitor cunoaste, asadar, o dubla limitare - prima limita este reprezentata de partea descendentului care aluat cel mai putin, - a doua limita este reprezentata de cota de % din mostenire Exemplu: Au chemare la mostenirea lui de cuius, copilul acestuia rezultat dints-o césétorie tre defunct printr-un legat universal anterioaré si sotia supravietuitoare, gratificata de Vom proceda la stabilirea rezervelor mostenitorilor defunctului. Rezerva sofului supraviefuitor, in concurs cu copilul defunctului, este de 1/8 (1/2 din 1/4), iar rezerva copilului defunctului este de 3/8 (1/2 din 3/4). Rezerva totala a mostenitorilor rezervatari este, agadar, de Y= (1/8#3/8), Cotitatea disponibilé general in limitele ¢ ia ar putea fi gratificat sotul supraviefuitor, in absenta dispozitiilor art. 1090 C.civ, este de 1/2. Numai c& in cazul sotului supraviefuitor, trebuie s& respectam cotitatea disponibila special astfel incat acesta, in concurs cu descendenti ai defunctului care nu sunt comuni, au poate primi, prin liberalitati neraportabile, mai mult de un sfert din mostenire si de partea descendentului care a primit cel mai putin. Or, descendentul defunctului dintr-o alta Atorie a primit 3/3 din mostenire (mai mult de 1/4). in atare situatie, soful supravietuitor nu va mai putea primi, prin liberalitati neraportabile, mai mult de % Agadar, alaturi de cota de rezerva de 1/8, soful supravietuitor va mai primi inc 1/8 din mostenire (cu titlul de cotitate disponibila special). in total, soful supraviefuitor va primi 1/4 din mostenire (1/8+1/8). Restul de cotitate disponibila generala, de 3/8 (1-3/8-2/8), se va cuveni descendentului defus lui. Drept urmare, acesta va primi din mostenire, cota de 3/4 [3/8 (cu titly de rezerva succesorala)+3/8 (diferenta dintre cotitatea disponibild general si cotitatea disponibila iala)] sp Cazuri in care se aplicé dispozitiile art. 1090 C.civ. atoriei, fie anterior a) Defunctul a facut donatii sofului supravietuitor, fie in timpul « eri, c&sStoriei @ constituit cauza incheierii acesteia dacd se dovedeste c& perspectiva i impulsiva si determinanta a actului cu titly gratuit, care a atras diminuarea patrimoniului defunctului Precizare. Trebuie avute in vedere, in toate cazurile, numai donefiile care nu sunt supuse raportului ') Defunctul a lasat legate in favoarea sofului supravietuitor. Defunctul a dezmostenit direct prin testament descendentii rezultati din afara cAsétoriei sau pe cei asimilati acestora, iar de aceasté dezmostenire urmeazd s& beneficieze soful supraviefuitor [art 1090 alin. (3) C.civ] Determinarea cuantumului cotitatii disponibile speciale Prectzari - Cele dowd tipuri de cotitati nu se cumuleaza cotitatea disponibila speciala (care este mai mica) imputéndu-se asupra cotitatii disponibile ordinare ala atat in cazul is este mai mare), - Trebuie respectata cotitatea disponibila spe de mai multe ori, a dispus prin liberalitati neraportabile in favoarea unora dintre soti, cét si in azul in care acesta a dispus in favoarea tuturor sotilor. intr-o astfel de ipoteza, trebuie avuta in vedere aceeasi cotitate disponibila special. - Diferenta dintre cotitatea disponibilé generala gi cotitatea disponibild specialé se atribuie descendentilor (art. 1089 C.civ.) Etape in cadrul procedurii de calcul (avand in vedere exemplul de mai sus) a) deducerea rezervei sofului supraviefuitor 1/2 din %=1/8, agadar rezerva sofului supraviefuitor este de 1/8 din mostenire, b) deducerea rezervei descendentului, rezultat din afara césatoriei: 1/2 din =3/8, agadar rezerva descendentului este de 3/8 din mostenire, insumarea rezervei sofului supraviefuitor si a rezervei descendentului, rezultand intreaga rezerva cuvenita mostenitorilor rezervatari: 1/8+3/3=1/2, agadar rezerva mostenitorilor legali din exemplul nostru este de 1/2 din mostenire, 4) scdderea rezervei mostenitorilor rezervatari din intreaga mas succesorala, pentru a rezulta cotitatea disponibila ordinara: 1-1/2=1/2, asadar cotitatea disponibild ordinara este de 1/2 din mostenire, ¢) determinarea cotitatii disponibile speciale sotul supraviefuitor nu poate exemplul nostru, prin liberalitati neraportabile, mai mult de 1/4 din mostenire, astfel incat mai poate fi gratificat din cotitatea disponibilé speciala cu 1/8, 8 diferenta dintr (1/2-1/8), va reveni, intruc: titatea disponibild ordinard si cotitatea disponibila special adic& 3/8, defunctul nu a dispus prin liberalitafi, descendentului acestuia Soful supravietuitor va primi a) 1/8, reprezenténd rezerva su: ) 1/8, reprezentand cotitatea disponibila speciala Asadar, soful supravietuitor va primi o fr Copilul defu a) 3/8, reprezenténd rezerva succesorala, rune de 1/4 din mostenire lui din csatoria anterioar va primi: b) 3/8, reprezentand diferenta dintre cotitatea disponibila ordinard si cotitatea disponibila Agadar, Sanctiunea incalcésii limitelor cotitatii disponibile speciale - reducfiunea liberalitatilor copilul defunctului din césatoria anterioara va primi o fractiune de 3/4 excesive 3.3. Rezerva descendentilor defunctului A) in ipoteza in care la mostenire vin, in calitate de mostenitori rezervatari, descendenti de gradul I, cuantumul rezervei acestora va fi de ¥ din cota pe care ar fi cules-o, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor. Exemplu: Dacd defunctul are trei copii, rezerva acestora va fi de 1/6 pentru fiecare dintre ei (1/2 din 1/3). BD: (gradul II sau urmatoarele), trebuie distinse doua ipoteze: ins la mostenire vin, in aceeasi celitate, descendenti de grad mai indepértat 4) Descendentié de gradu II sau urmatoarele vin la mostenire prin reprecentare, fntr-o atare situatie, rezerva se calculeazé, in fiumctie de numérul tulpinilor, adicd al ddentilor de gradul 1 Exemplu (completim exemplul de mai sus, astfel): Defunctul are 3 copii, ins cel mai des mare dintre acestia, care are la randu-i 3 copii, este predecedat sau nedemn. in acest caz, desi sunt 5 mostenitori rezervatari, rezerva se va imparti in 3 tulpini, nepotii de fiu, care vin la mostenire prin reprezentarea tatalui lor, culegénd impreuna tulpina acestuia Agadar, in aceasta ipotez& fiecdrei tulpini ii corespunde 1/6 din mostenire. Cei trei nepoti vor culege impreund fractiunea de 1/6, fiecdruia revenindu-i, agadar, 1/18 din mostenire. 1) Descendentit de gradul al I-lea sau urméitoarele vin la mostenire in nume propriu in t caz, rezerva se va stabili in functie de numarul descendentilor de grad subsecvent, care vin eft wv la mostenire Exemplu (completim exemplul de mai sus astfel): Cei trei copii ai defunctului sunt predecedati sau nedemni, Numai cel mai mare dintre ei are copii (2 fii gio lic), intr-o asemenea ipoteza rezerva se va cuveni celor trei nepoti ai defunctului, care o vor culege in nume propriu (pe capete). Dacd nu ar i fost dezmosteniti, acestia ar fi cules, in nume propriu, intreaga mostenire (adica 1/3 flecare). Ca urmare a dezmostenirii, ei vor culege jumatate din ceea ce li s-ar fi cuvenit dacdinu ar fi fost exheredati, anume ¥2 din mostenire (adica 1/6 fiecare) 3.4, Rezerva ascendentilor privilegiati ai defunctului Ascendentii privilegiati culeg rezerva, numai in cazul in care defunctul nu are descendenti sau acestia nu pot (find nedemni) sau nu vor (Bind renuntatori) s4 vind la mostenire. Rezerva si absenta dezmostenirilor sau liberalitatior, li sar cuvenit acestora ca mostenitori legali Ipoteze A) Ascendentii privilegiati (decmosteniti) vin singuri la mostenire, nesuporténd concursul altor mostenitori legali. in acest caz, ei vor culege impreund 1/2 din masa succesoralé (1/2 din 1), adic’ % fiecare. Daca defunctul are numai un périnte si acesta este dezmostenit, ascendentul defunctul (adoptat cu efecte restrénse) s& aiba mai mult de doi pévinti. ints-o astfel de situatie, ascendentii privilegiati ai privilegiat va culege cota de % din mostenire. Precizam ca este posibil defunctului vor impérti cota prevazuta de lege pentru doi périnti. Aceasta precizare trebuie avuta in vedere si in cazurile mai jos redate B) Ascendentit privilegiati (de=mosteniti) vin la mostenire in concurs cu colateralit privilegiati. intr-o astfel de ipoteza, cotele lor de rezerva sunt urmatoarele: - 1/8 (1/2 dim 1/4), dac& la mostenire vine numai in périnte, -% (112 din 1/2), adicd 1/8 (1/2 din 1/4) pentru fiecare, dacé lamostenire vin doi print ©) Ascendentit privilegiati (decmosteniti) vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor. in aceasta situatie, cotele lor de rezerva sunt urmatoarele: - % (112 din 1/2), daca la mostenire vine numai in périnte, -% (112 din 1/2), adicd 1/8 (1/2 din 1/4) pentru fiecare, dacé lamostenire vin doi print D) Ascendentit privilegiati (decmosteniti) vin la mostenire in concurs, atat cu colateralit privilegiati, ct $i cu sotul supravietuitor. Drept urmare, cotele lor de rezerva sunt unmétoarele ~ 1/12 (1/2 din 1/6), da ~ 1/6 (1/2 dim 1/3), adic& 1/12 (1/2 dim1/6) pentru fiecare, dacé la mostenire vin doi parinti 4 la mostenire vine numai un périnte; Precizare: in ipoteza in care unul dintre parintii defunctului este nedemn sau renuntator, rezerva se va stabili avand in vedere numai patrintele care vine efectiv la mostenire $4. Calculul rezervei succesorale si al cotitatii disponibile Mostenirea cuprinde urmatoarele dowd parti, in ipoteza in care existé mostenitori rezervatari e defunctul nu a) rezerva succesorala care se cuvine mostenitorilor rezervatari si de < poate dispune in mod valabil, in favoarea altor persoane, b) cotitatea disponibila, de care defunctul poate dispune in mod liber. Pentru a calcula rezerva succesorala si cotitatea disponibila trebuie determinaté masa de calcul. Aceasta nu reprezinté patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenini, patrimoniul pe care l-ar fi avut defunctul d nu ar & dispus in timpul viefi prin liberalitati Stabilirea masei de calcul presupune realizarea urmatoarele operatiuni [art. 1091 alin. (1) Civ] a) determinerea activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral, la data deschiderii mostenirii, ') determinarea activului net, prin sc&derea pasivului suc reunirea fictiva, la activul net, a velorii donatiilor facute de catre cel care las mostenirea 4.1. Determinarea activului brut al mostenirii Aceasta operatiune presupune identificarea tuturor bunurilor, mobile si imobile, care au apartinut defunctului 1a data deschiderii mostenirii, inclusiv cele Lésate legate sau care au constituit obiectul unei donatii de bunuri Drept urmare, vor fi avute in vedere la determinarea activului brut al mostenisii - drepturile reale principale si accesorii asupra bunurilor defunctului, mai putin drepturile caracter viager, - drepturile de creanta ale defunctului, indiferent de izvorul acestora, - drepturile patrimoniale de creatie si de proprietate intelectual, wunile patrimoniale La care avea dreptul defunctul (cele neexercitate inc sau aflate in curs de judecata), in scopul valorificarii drepturilor sale patrimoniale, - dreptul de folosinta asupra locurilor de inmorméntare, concesionate pe o durata de timp nelimitat - bunurile care au format obiectului legatelor sau donatiilor de bunuri viitoare, intrucat tului, acesteannu au iesit inca din patrimoniul defus