Sunteți pe pagina 1din 6

Baltagul

Mihail Sadoveanu
Roman traditionalist,politist,mitic
(argumentare +caracterizare Vitoria Lipan)

Incadrare curent: Traditionalismul este un curent literar/cultural care s-a manifestat in perioada
interbelica ,alcatuit din 3 directii:gandirism,poporanism ,semanatorism, care pune accent pe traditie
,istorie,folclor,mituri, percepute ca elemente ale specificului national
Reactia scriitorilor traditionalisti a fost de respingere totala si vehementa a oricarei tendinte
de modernizare a literaturii nationale, acestia optand pentru conservarea formei si structurii clasice a
operei literare,nepermitand experimente si inovatii artistice.
Traditionalismul se poate astfel considera ca fiind opus modernismului.Daca cel din urma era
deschis valorilor occidentale si promova sincronizarea literaturii nationale cu cea apuseana
,traditionalismul are o atitudine contradictorie de inchidere,izolare in datele unui etnicism conceptual.
Traditionalismul romanesc a cunoscut 3 directii:gandirismul, concentrat in jurul revistei
Gandirea coordonata de Nechifor Crainic care dorea promovarea literaturii religioase;poporanismul
concentrat in jurul revistei Viata romaneasca coordonata de Ibraileanu care dorea sa inspire un
sentiment de simpatie fata de taranime ; semanatorism in jurul revistei Semanatorul coordonata pe
rand de Vlahuta,Iorga, Cosbusc care doreau conservarea mediului rural prin pastrarea traditiilor.
Autor: Mihail Sadoveanu pe parcursul activitatii sa literare a abordat teme esentiale:istoria (Fratii
Jderi, Neamul Soimarestilor),viata satului romanesc( Hanul Ancutei,Baltagul),natura(Dumbrava
minunata) ,conditia umana (Haia Sanis).
Criticul Eugen Lovinescu afirma prezenta unui sentiment de nostalgie in opera sa cuvinte cheie
(departe ,odinioara). Personajul sadovenian traieste intrun prezent care e defapt rezultatul acumularii
clipelor trecute care ascund taine ancestrale facilitand recuperarea valorilor arhaice.
Definitia speciei:Romanul este specie a genului epic in proza, antrenand numeroase personaje ,o
actiune complexa ,desfasurandu-se pe mai multe planuri narative si dezvoltand conflice puternice.
Romanul +geneza: Romanul Baltagul apartine celei de a 2 a etape ale creatiei sadoveniene fiind
publicat in 1930.Acesta constituie o intepretare a mitului mioritic fiind o opera reprezentativa prin
modelul in care reda stilul de viata al muntenilor. Astfel se poate afirma ca romanul constituie o
monografie a satului moldovenesc muntean ,avand ca strat antropologic 3 balade populare:Salga de
unde autorul preia dorinta de dreptate a eroinei; Dolca care traspune relatia om ,animal credincios
;Miorita de unde autorul preia simboluri ,constructia epica si conflictul.
Sursele biografice atesta ca inspiratie a romanului o discutie la care a asistat autorul dintre 2
jandarmi care vorbeau despre un cioban care fusese ucis ,fiind furate oile.Aceasta scena va fi transpusa
in roman prin ipostaza personajului episodic Nechifor Lipan omorat in aceleasi circumstante.
Alexandru Paleogul face corelatia dintre romanul mitic Baltagul si legenda lui Isis si Osiris
datorita motivului sotiei credincioase care isi cauta sotul.Osiris fost rege al Egiptului devenit ulterior
zeu fusese ucis de fratele sau pt a i se mosteni tronul.Isis sotia sa ,mare preoteasa pleaca in cautarea
ucigasilor alaturi de fiul ei Horus.Acest mit este revocat in roman ,Isis fiind ipostaziata prin Vitoria
Lipan care doreste sa isi gaseasca sotul pt a efectua ritualul inmmormantarii ,facilitand transcenderea
sufletului acestuia.De asemenea este evocata arma cu valoare de simbol.In picturile rupestre Horus
este ipostaziat tinand in mana o arma cu 2 taisuri .

Tema: Temele reluate in roman sunt vaste:viata pastorala ,iubirea , dreptatea ,mitul
cautarii.Concret textul constituie o monografie a satului moldovenesc avand in prim-plan cautarea si
pedepsirea ucigasilor lui Nechifor Lipan .G Calinescu afirma ca Baltagul este un roman al vietii
pastorale cu transhumanta specifica.
Titlul: Titlui este alcatuit dpv morfologic dintr-un substv comun baltagul articulat cu articolul
hotarat l care unicizeaza obiectul .Denotativ, acesta reprezinta o arma cu 2 taisuri ,iar simbolic
constituie un obiect bivalent:arma a crimei si instrument al justitiei.Este de remarcat ca roman baltagul
tatalui este folosit pt ambele functii in timp ce cel al lui Gheorghita nu este folosit.Marin Mincu
asociaza baltagul cu labrysul ,arma cu 2 taisuri cu care este ucis minotarul ,monstrul mitic.
Compozitie: Compozitional ,romanul prezinta o fresca a satului muntenilor in care se
individualizeaza un personaj Vitoria Lipan ,devenita exponent al acestei lumi arhaice.Subiectul este
preluat din mitul Miorita ,deoarece infatiseaza acelasi conflict:un cioban este ucis de tovarasii lui pt a i
se fura oile/averea.
Arhitectura complexa a romanul datorata polimorfismului structural si a multitudinii de teme si
motive abordate a determinat interpretarii variate:roman antropologic si politist(Calinescu),roman
mitic-baladesc si etnografic(Perpessicius),roman initiatic ,al dragostei(Paleologul),roman realistobiectiv(Manolescu).

Perspectiva narativa: Perspectiva narativa prin relatarea la persoana a 3-a presupune un narator
omniscient si omniprezent care sa prezinte obiectiv faptele prin tehnica detaliului si a obseratiei .Desi
pe majoritatea discursului narativ se mentine un narator omniscient la scena parastasului sotului
Vitoria preia functiile naratorului.Inteligenta si calculata asemenea unui Hamlet feminin aceasta
reconstituie crima si ajuta la demascarea criminalilor.
Moduri de expunere:
Secventele narative sunt legate prin inlantuie si alternanta.Se folosesc 3
moduri principale ale actiunii:naratiunea ,dialogul,descrierea .Prin pasajele descriptive se releva
elemente de cadru sau ale portretului fizic ale personajelor individuale(Vitoria,Gheorghita)sau
colectiv(muntenii).Secventele dialogate ajuta la individualizarea personajelor prin limbaj si la
prezentarea diferitelor replici memorabile precum cea repetata de Vitoria la fiecare popas devenita
laitmotiv: Nu s-a oprit asta toamna . Cumva un om cu cal negru intepat in frunte.
Structura:
Structural ,planul narativ este prezentat pe 2 coordonate fundamentale:planul
realistic(monografia satului de munte,cautarea adevarului) si cel mitic( sensul ritualic al gesturilor
intrepins de protagonista).Orizontul mitic cuprinde de asemenea comuniunea om-natura ,interpretarea
simbolurilor de celalte personaje ,mitul marii trecerii.Nechifor Lipan, personaj episodic ,este plasat in
planul mitic astfel cautarea sa o va determina pe Vitoria sa parcurga 2 cronotopuri:cel real ,concret si
lume a semenelor si simbolurilor pe care doar ea le poate descifra ,in calitate de mare preoteasa.
Cautarea constituie axul central al romanului care este asociat cu motivul labirintului.Astfel
parcurgerea drumului are sens bivalent:cunoasterea lumii si cunoasterea de sine.Pt Gheorghita aceasta
cautare constituie un drum initiatic, integrare in societatea arhaica ceea ce dovedeste caracterul de
bildungsroman al operei.
Indicii de timp si spatiu:
Indicii de timp sunt vagi precizati ,reperele temporale date
fiind :aproape de Sf.Andrei, in Postul pastelui.Toponimele precizate includ Magura Tarcaului
,Balta Jijiei, zona Dornelor si a Bistritei.Fiind scriere fictionala de natura mitica, autorul imagineaza
satul Lipanilor, Magura Tarcaului si utilizeaza toponime simbol (Raul Neagra,satul Doi Meri).
Momentele subiectului:
Romanul este structurat pe 16 capitole ,actiunea desfasurandu-se
cronologic, urmarind momentele subiectului.

Momentele subiectului se desfasoare printr-o anacronie :analepsa (evocare anterioara din


perspectiva Vitoriei care isi aminteste de legenda biblica povestita de Nechifor Lipan ,de fericirea
casniciei lor) si prolepsa (anticipare narativa mortii, deoarece argartul Mitrea vine mai devreme
acasa ,brazii sunt negrii si un vant naprasnic se abate asupra Magurii).
Incipitul deschide romanul pe un ton liturgic ,preluand parca misiunea de a continua textul
biblic al Genezei si de a dezvalui intamplarile care au urmat de crearea lumii Domnul Dumnezeu
,dupa ce a alcatuit lumea , a pus randuial si semn fiecaruia..In ceea ce priveste randuial si semnul,
cuvintele cheie ale interpretarii romanului contureaza de la inceput o viziune clara asupra lumii
:existenta este ordine si semnificatie.Nimic aleatoriu nu se petrece nici la nivel colectiv ,nici la nivel
individual.In ordinea prestabilita a lumii ,Dumnezeu a distribuit fiecarui neam darurile cuvenite.
Prin intermediul acestei legende este prezentata ideea ca oamenii de la munte imprumuta in
felul lor de a fi din taria stancilor pe care isi duc traiul.O neclintita vointa si o liniste deplina le conduc
toate actiunile, o intelegere superioara a lumii ,explicabila prin apropierea satului de inaltul cerului
,faptele lumii acestora integrandu-se unui rost.
Partea I( capitolele I-VI) prezinta framantarile Vitoriei Lipan precum si pregatirile de drum.
Expozitiunea prezinta descrierea satului Lipanilor ,Magura Tarcaului precum si se axeaza pe
detalierea portretului fizic al protagonistei surprinsa torcand pe prispa preocupandu-se de intarzierea
sotului sau care plecase la Dorna sa cumpere oi.
Intriga este prezentata dpv structural printr-o prolepsa (anticipare narativa a mortii deoarece
argatul Mitrea vine mai devreme acasa ,brazii sunt negrii si un vant naprasnic se abate asupra
Magurii).Vitoria constituind un exponent al lumii arhaice ,al satului moldevenesc muntean
indeplineste o serie de actiuni premergatoare plecarii sale:tine post negru 12 vineri ,se inchina la
icoana Sf.Ana la manastirea Bistritia, o trimite pe Minodora la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita
ii daruieste un baltag sfintit.
Partea a II-a (capitolele VII- XIII) constituie desfasurarea actiunii si ii este asociat motivul
drumului care indeplineste astfel 2 functii :de cunoastere a lumii si a sinelui .Vitoria alaturi de
Gheorghita reconstituie drumul lui Nechifor printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea la gura
Bicazului, la crasmea lui David la Calugareni ,la mos Pricop si baba Dochia la Farcasa, la Vatra
Dornei (unde gaseste actul de vanzare al oilor) apoi la Paltinis, Brosteni,Borca.Ei i-au parte la o
cumetrie la Borca si o nunta la Cruci.Succesiunea acestor mari evenimente din viata omului ii da de
gandit Vitorie care anticipa destinul tragic al sotului.
Intreband din sat in sat prin replica memorabila devenita laitmotic : Nu s-a oprit cumva astatoamna un om cu un cal negru tintat in frunte?aceasta descopera sotul sau disparuse undeva intre
Suha si Sabasa.Cu ajutorul cainelui regasit Lupu ,ea gaseste ramasitele sotului intr-o rapa din dreptul
Cruciii Talienilor.
Partea a IIIa ( capitolele XIV XVI) prezinta sfarsitul romanului :ancheta politiei,
inmmormantarea , parastasul sotului si demascarea ucigasilor.
Coborarea in rapa si veghea nocturna marcheaza maturizarea lui Gheorghita acesta
substituindu-si tatal si preluand functia ca si cap al familiei .Aceasta evolutie a personajului este
marcata si in final prin gestul sau justitiar.
Punctul culminant este momentul in care Vitoria,aflandu-se la parastasul sotului ei
,reconstituie in detaliu scena crimei spre suprinderea lui Ilie Cutui si Calistrat Bogza.Primul isi
recunoaste vina insa cel din urma devine agresiv, fapt pentru care este lovit cu baltagul lui Nechifor de
catre Gheorghita si atacat de Lupu, infapduindu-se asadar dreptatea.Calistrat Bogza isi cere iertare de
la femeia mortuluicum era supranumita Vitoria Lipan.

Conflicte:
Pe firul epic al cautarii personajului disparut se concretizeaza 2 conflicte
importante:unul de natura morala ,care presupune pedepsirea ucigasilor pentru savarsirea faptei;altul
de natura interioara ,detectabil in suferinta Vitoriei si in tentativele ei de a nu se lasa afectata de
imprejurarile in care este pusa.
Personaje:
Personaj secundar Gheorghita este reprezentantul generatiei noi care trebuie sa o
substituie pe cea veche ,asemenea lui care preia functiile tatalui .Romanul isi releva caraterul de
bildungsroman ,prezentand un drum initiac ,care suprinde maturizarea lui Gheorghita.
Personaj episodic,Nechifor Lipan este caracterizat in absenta prin retrospectiva si rememorare
,acesta simbolizand destinul muritor al oamenilor.Numele sau tainic,adevarat este tot Gheorghita
asemenea fiului dar este inlocuit cu Ncchifot( in greaca:purtator de victorie) acesta imbolnavindu-se la
4 ani ,iar conform superstitiilor acest gest este infaptuit ca sa nu il mai cunoasca bolile si
moartea.Vorba specifica nimeni nu poate sari peste umbra lui anticipeaza destinul sau tragic.
Personajele episodice sunt :Minodora ,mereu receptiva la noutatile societatii dar aceasta este
trimisa la manastire pentru a invata sa traisca ordinea impusa de comunitatea arhaica de care apartine.
Mos pricop simbolizeaza ospitalitatea , parintele Danile autoritatea in societatea arhaica , baba Dochia
(superstitiile) ,toti consemnand personaje specifice satului arhaic.
Personaj colectiv muntenii si stilul de viata caracteristic sunt suprinsi in legenda cosmogonica.
Prin intermediul acestei legende este prezentata ideea ca oamenii de la munte imprumuta in felul lor de
a fi din taria stancilor pe care isi duc traiul.O neclintita vointa si o liniste deplina le conduc toate
actiunile, o intelegere superioara a lumii ,explicabila prin apropierea satului de inaltul cerului ,faptele
lumii acestora integrandu-se unui rost.
Opinie:
In opinia mea Mihail Sadoveanu surprinde trasaturile ce definesc aceasta colectivitate
,oamenii de la munte ,intr-un mod realist ,obiectiv,lipsit de lirism.Romanul are caracter mitic-baladesc
si prezinta civilizatia pastorala milenara cu evenimente fundamentele in viata omului comun precum
botezul,nunta ,moartea.
Concluzie:
In concluzie romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realismului
mitic.Criticul Nicolae Manolescu arata ca, desi Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada
populara Miorita: 2 ciobani il ucid pe al treilea pt a ii fura oile,autorul sacrifica marele mit al
transhumantei in favoarea unui fapt divers,un accident ,privind dintr-un unghi deloc poetic
evenimentul ritual..

Caracterizarea Vitoriei

In romanul sadovenian Baltagul, personajul principal este Vitoria Lipan,


personaj reprezentativ pentru categoria oamenilor din comunitatea rurala. Eroina
este un personaj de factura realista, ceea ce presupune coexistenta unor
trasaturi complexe.
Urmarind schema romanului realist, personajul principal este prezentat de
la inceput prin caracterizare directa, naratorul realizandu-i portretul fizic, a
carui caracteristica este frumusetea. Acesta este construit din linii care
accentueaza trasaturile sale interioare: Obrazul ei paraca era un portret neclintit
(), ochii ei caprui in care parka se rasfrangea lumina castanie a parului, erau
dusi departe. Personajul trece, parkca, printr-un process de interiorizare: Acei
ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute, iar cel care observa primul
schimbarea este Gheorghita: maica-sa s-a schimbat () se uita numai cu
suparare s ii-au crescut tepi de aricioaica.. Tot el este cel care observa puterea
mamei sale de a intelege gandurile celorlalti: Mama asta trebuie sa fie
farmacatoare; cunoaste gandul omului Cugeta cu mare uimire Gheorghita .
Dintre produsele caracterizarii directe nu lipseste nici autocaracterizarea: Eu
te cetesc pe tine macar ca nu stiu carte, urma femeia, intelege ca jucariile au
stat. De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul
tau..
Fiind un personaj tipic, Vitoriei i se precizeaza si statutul social. Mama si
sotie iubitoare, femeia este reprezentativa pentru o intreaga categorie umana.
Are doi copii: Gheorghita si Minodora, pe care incearca sa-i educe in spiritual
traditiei. Pe timpul cat este plecata alaturi de Gheorghita, femeia o trimite pe
Minodora la manastire pentru a-i desavarsi educatia si pentru a o sti in siguranta.
Gheorghita o urmeaza si inveata de la mama sa datinile legate de momentele
importante ale existentei -nastere-nunta-inmormantare- invata sa ii cunoasca pe
ceilalti, sa fie circumspect, san u isi exteriorizeze emotiile.
Portretul moral al Vitoriei ete dezvaluit preponderent prin mijloacele
caracterizarii indirecte, trasaturile muntencei reiesind din faptele, gesturile si
vorbele acesteia. Paleta trasaturilor se imbogateste indirect din actiune, caci
femeia este o fire dinamica.
Traind in lumea satului traditional, credincioasa, dar atenta si la semnele
naturii sau la visele premonitorii, Vitoria are o conceptie duala asupra lumii.
Preotul si vrajitoarea sunt in egala masura importanti pentru ea, neezitand sa le
ceara sfatul. Ca un bun crestin, ea se roaga divinitatii si tine post negru inainte
de a pleca la drum. Este un pas necesar pe care femeia il face pentru a se putea
aproia de lumea umbrelor, pentru a- l putea gasi pe Nechifor.
Relatiile cu alte personaje, alt mijloc indirect de caracterizare, dezvaluie
in Vitoria o fire sireata, buna cunoscatoare a oamenilor. Stie ce sa intrebe, la cine
sa apeleze si, cu o inteligenta ascutita, deduce foarte correct cursul
evenimentelor. Desi intristata de disparitia lui Nechifor, pe care simte ca l-a
pierdut pentru totdeauna, nu ezita sa simuleze veselia atunci cand intalneste o
cumetrie pe drum. In felul acesta, demonstreaza capacitatea de disimulare, dar si

de intelegere a lumii in toata complexitatea ei, lume in care limita dintre viata si
moarte, dintre veselie si tristete este foarte fragila. Pentru Gheorghita, Vitoria
este un adevarat maestro care il initiaza. Coducandu-l cu siguranta, dar si cu
asprime, femeia il lasa pe fiul ei sa actioneze doar atunci cand stie ca s-a
maturizat. Este semnificativa in acest sens scena pedepsirii criminalilor in care
Gheorghita are rolul decisiv. In aceeasi scena, sunt puse in lumina din nou
inteligenta si spiritual de detective ( cf. George Calinescu ). Felul in care sties a ii
invrajbeasca pe cai doi criminali pentru a-si da in vileag fapta este reprezentativ
pentru caracterul sau. Momentul este foarte bine ales: praznicul inmormantarii,
unde nimeni nu se asteapta ca faptele sa fie dezvaluite. Cazut la lovitura de
baltag a lui Gheorghita, sub ochii cainelui, Bogza isi recunoaste vina, marturisind
ca evenimentele s-au petrecut exact cum le-a redat familia sic ere sa fie iertat.
Raspunsul femeii, crestinesc, ascunde retinerea ei in a ierta pana la capat fapta:
Dumnezeu sa te ierte, ii zise Vitoria.
Replicile sale, cand umile, vorbind cu preotul, cand dure, in relatia cu
Minodora (Iti arat eu tine coc, valt si bluza!) , demonstreaza o extraordinara
capacitate de a se adapta oricarui interlocutor.
Pentru a contura cu finite portretul moral al muntencei, autorul apeleaza si
la introspectia psihologica, prin care sunt evidentiate trairile intense ale femeii,
temerile si sperantele sale. Introspectia psihologica reprezinta alt mijloc de
caracterizare indirecta a personajului.
Facand parte din galleria personajelor complexe si puternice,Vitoria Lipan,
al carei nume sugereaza biruinta, a fost comparata cu maicuta batrana din
balada Miorita, avand in comun cu aceasta o dragoste extraordinara pentru cel
disparut si o vointa deosebita de a- l gasi. Pe de alta parte, din perspectiva
mitologica, critical Alexandru Paleologu descoperea in Vitoria portretul zeitei
egiptene Isis, care porneste in cautarea sotului ei, Osiris, rapus de Seth. Ca in
mitologie, eroina romanului descopera si recompune Trupul sotului sau,
recompunand prin aceasta, in mod simbolic, echilibrul universului.
Baltagul ramane in literature romana, asa cum afirma Nicolae Manolescu,
romanul unui suflet de munteanca, o opera epica realizata in primul rand in jurul
unui personaj feminine complex, memorabil.