Sunteți pe pagina 1din 5

Sistemul circulator

Structura sangelui

Componentele sangelui sunt:

plasma sangvina 55% - contine 90% apa, 9% substante organice (proteine


albumine, globuline, fibrinogen) si 1% substante anorganice (Na+, K+, Ca2+,
Mg2+, Cl-, HCO3-)
elemente figurate 45%:
globulele rosii (hematiile sau eritrocite - aproximativ 5 milioane/mm3); au rol in
transportul O2 si CO2 si in mentinerea echilibrului acido-bazic;
globulele albe (leucocitele - aproximativ 7.000 mm3) participa la reactia de
aparare a organismului;
plachetele sangvine (trombocitele - aproximativ 250.000/mm3) au rol in
hemostaza.
Grupele sangvine

Sistemul circulator este format din inima, vasele sangvine i limfatice.

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral care pompeaz ritmic in artere
sangele pe care il primeste prin vene. Are aproximativ 300 g si marimea unui pumn
de adult. In ciuda dimensiunilor se contracteaza zilnic de aproximativ 100.000 de ori
si pompeaza peste 7.200 l de sange. Este constituita din doua atrii si doua
ventricule separate prin septurile interatrial si interventricular. Fiecare atriu
comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve
care se deschid doar intr-un anumit sens spre ventricule: stang (bicuspida) si drept
(tricuspida).

Inima este alcatuita din trei straturi concentrice: endocard, miocard si epicard,
stratul mijlociu avand o importanta speciala atat prin dezvoltare cat si prin
proprietatile sale.

In miocard, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea


si conduce rea impulsurilor de contractie; acestea constituie esutul excitoconductor
nodal (embrionar).

Epicardul este o membrana conjunctiva subtire ce acopera suprafata cardiaca si


constituie foita visceral a epicardului. Intre foitele pericardului se gaseste cavitatea
pericardica cu o lama subtire de lichid care favorizeaza alunecarea in timpul
activitatii cardiace.

Vascularizatia inimii, extrem de bogata, este asigurata de cele doua artere coronare
(dreapta si stanga), care se desprind de la originea aortei si se impart in ramuri care
nu se anastomozeaza intre ele. Obstructia unei coronare sau a ramurilor sale
provoac necroza teritoriului cardiac deservit ( lllfarctul miocardic). Sngele venos
al cordului este colectat de venele cororonare, care se vars in sinusul coronarian ce
se deschide direct in atriul drept.

Activitatea mecanica a inimii

Inima functioneaza ca. o dubla pompa aspiratoare - respingatoare, contraciile


ventriculare ritmice asigura circulaia sangvina permanenta prin cele doua circuite,
sistemic si pulmonar, iar aparatul valvular al inimii imprima un sens obligatoriu
circulatiei intracardiace a sangelui.

Succesiunea unei contractii (sistola) i a unei relaxri cardiace (diastola) constituie


ciclul sau revoluia cardiac, avand o durata de 0,8 s (70/min).

Sistemul vascular

Sistemul vascular este format din vase de dimensiuni diferite: artere, arteriole,
metaarteriole, capilare, venule si vene.

Circulatia sangvina este alcatuita din doua circuite vasculare separate dar strans
corelate functional:

circulatia mare sau sistemica - circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, prin
artera aorta care transporta sangele cu oxigen si substante nutritive la tesuturi si
organe. De la nivelul acestora, sangele incarcat cu dioxid de carbon este preluat de
cele doua vene cave care il duc in atriul drept. Sistemul aortic - este format din
artera aorta si din ramurile ei, care iriga toate tesuturile si organele corpului
omenesc. Sistemul aortic incepe din ventriculul stang cu aorta ascendenta, din care
se desprind cele doua artere coronare. Dupa ce urca 5-6 cm, se curbeaza si
formeaza arcul aortic, care se continua cu aorta descendenta, subimpartita in
toracala si abdominala. Terminal, aorta abdominal se bifurca in arterele iliace
comune, stanga si dreapta. Artera aorta pleaca din ventriculul stang si prezinta trei
portiuni: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta. Din acestea se
desprind ramificatii pentru toate organele. Presiunea sub care circula sangele in
artere si care se transmite peretilor vasculari reprezinta tensiunea arteriala. Ea este
corelata cu sistola si diastola; astfel in timpul sistolei ventriculului stang presiunea
in aorta si ramificatiile ei mari creste brusc pana la 120 140 mm Hg, valoare care
reprezinta presiunea (tensiunea) arteriala maxima (sistolica). In timpul diastolei are
loc scaderea presiunii arteriale pana la 70 80 mm Hg, valoare denumita presiune
(tensiune) arteriala minima (diastolica). Diferenta dintre presiunea maxima si
minima diminua progresiv pe masura micsorarii calibrului arterei. Presiunea
arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale. Capilarele sunt vasele sanguine cele
mai mici avand lungime de aproximativ 0,5mm si diametrul intre 5 si 20 microni.
Capilarele se desprind din metaarteriole, ramificatii ale arteriolelor si fac legatura cu
venulele sau se anastomozeaza cu ramuri laterale ale altor capilare principale,
formand retele capilare de forme si dimensiuni variabile in functie de activitatea
metabolica a tesutului. Capilarele, desi contin doar aproximativ 5% din sangele
circulant reprezinta sectorul functional cel mai important al circulatiei deoarece la
nivelul lor, prin intermediul lichidelor interstitiale, au loc schimburile de substante
nutritive si plastice si schimburile respiratorii dintre sange si celule. Schimburile
dintre plasma si lichidele interstitiale au o importanta vitala deoarece asigura
celulelor O2, substante energetice si plastice necesare si inlatura CO2 ca si
substantele neasimilabile rezultate din metabolism. Structura capilarelor permite
schimburile dintre plasma sangvina si lichidele interstitiale care se fac prin
pinocitoza, difuziune si filtrare. Venele sunt vase sangvine prin care sangele circula
dinspre capilare spre inima si au un volum de 3 ori mai mare decat cel al arterelor.
Sistemul venos al marii circulatii se colecteaza in vena cava superiara si vena cava

inferioara care se deschid in atriul drept. Venele cava (superioara si inferioara) aduc
sangele neoxigenat din organism in atriul drept. Legatura dintre sistemul arterial i
sistemul venos este realizata de sistemul capilar. Sistemul venos al marii circulatii
este reprezentat de doua vene mari: vena cava superioara si vena cava inferioara.
Vena cava superioara strange sangele venos de la creier, cap, gat, prin venele
jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, si de la
torace (spatii1e intercostale, esofag, bronhii, pericard si diafragm), prin sistemul
azygos. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la rnembrele inferioare, de la
peretiii si viscerele din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de
la peretele posterior al abdomenului (venele lombare), cat si de la ficat (venele
hepatice). Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venei iliace comune stangi
cu cea dreapta. La randul ei. fiecare vena iliaca comuna este formata prin unirea
venei iliace externe cu vena iliaca interna. Vena iliaca interna colecteaza sangele de
la peretii si viscerele din bazin.
circulatia mica sau pulmonara incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei
pulmonare care transporta spre plaman sange cu CO2. Trunchiul pulmonar se
imparte in cele doua artere pulmonare, care duc sangele cu CO2 spre reteaua
capilara din jurul alveolelor, unde i1 cedeaza a1veolelor care-l elimina prin expiratie.
Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman.
Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Circulatia pulmonara este
cuplata in serie cu cea sistemica, sangele din ventriculul drept fiind propulsat prin
artera pulmonara spre plamani, unde are loc schimbul de gaze, dupa care revine
prin venele pulmonare in atriul stang. Artera pulmonara pleaca din ventriculul drept,
iar dupa un traiect scurt se bifurc pentru cei doi plamani si transporta sange
neoxigenat. Venele pulmonare pornesc cate doua din fiecare plaman, se deschid in
atriul stang si transporta sange oxigenat.

Anatomia corpului uman - sistemul limfatic

Sistemul limfatic este alcatuit din ansamblul capilarelor limfatice care incep in
tesuturi si se continua cu vase limfatice din ce in ce mai mari care se colecteaza in
doua trunchiuri limfatice mari.

Aceste trunchiuri limfatice mari - canalul toracic si canalul limfatic drept - se deschid
in venele subclaviculare.

Structura capilarelor limfatice este asemanatoare cu cea a capilarelor sangvine,


capilarele limfatice fiind alcatuite dintr-un endoteliu permeabil iar structura vaselor
limfatice este asemanatoare cu cea a venelor, vasele limfatice fiind alcatuite din
aceleasi tunici ca si acestea - tunica externa, tunica medie si tunica interna.
Peretele vaselor limfatice este mai subtire decat cel al venelor si este prevazut cu
valvule semilunare care inlesnesc circulatia limfei.

Pe traseul vaselor limfatice se gasesc ganglioni limfatici, grupati in anumite zone ale
corpului (cervical, axilar, inghinal, abdominal etc.), unde se primesc imunoglobuline
si limfocite.

Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii prin care reintra in vene o
parte din lichidele interstitiale.