Sunteți pe pagina 1din 286
MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE UMP CESAR Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeanã
MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE UMP CESAR Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeanã

MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE

UMP CESAR

Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeanã pentru Restructurarea Agriculturii în România

Europeanã pentru Restructurarea Agriculturii în România R POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Ghid tehnic ºi
R
R
POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN
POMI
ARBUªTI FRUCTIFERI
CÃPªUN
POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Ghid tehnic ºi economic

Ghid

tehnic ºi economic

ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Ghid tehnic ºi economic INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ

SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA

R
R
R MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA

MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA

SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA

Elaborarea publica?iei Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun – Ghid tehnic ºi economica fost finanþatã de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltarii Rurale în cadrul Proiectului Completarea Sprijinului Financiar Acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii în Romania ” (CESAR).

POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN
POMI
ARBUªTI FRUCTIFERI
CÃPªUN
Agriculturii în Romania ” (CESAR). POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Ghid tehnic ºi economic Piteºti - 2014

Ghid

tehnic ºi economic

Piteºti - 2014

Agriculturii în Romania ” (CESAR). POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Ghid tehnic ºi economic Piteºti - 2014

Autori coordonatori:

Dorin Sumedrea Ilarie Isac Mihail Iancu

Ancu Irina Botu Ion Budan Sergiu Butac Mãdãlina Cãlinescu Mirela Chiþu Emil Creangã Ion Isac Valentina Mladin Paulina Mladin Gheorghe Militaru Mãdãlina

Aurelian Olteanu Mihail Coman Ion Duþu

Autori:

Mazilu Crãiºor Marin Florin Cristian Nicola Claudia Preda Silvia Plopa Catiþa Stanciu Cosmina Stanciu Gheorghe Sturzeanu Monica Sumedrea Mihaela Tãnãsescu Nicolae Turek Adrian

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun : ghid tehnic ºi economic /

coord.: Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, Nicolae ªtefan. - Otopeni : Invel Multimedia, 2014 Bibliogr. ISBN 978-973-1886-82-4

I. Sumedrea, Dorin Ioan II. Isac, Ilarie

III. Iancu, Mihai

IV. ªtefan, Nicolae (pref.)

631.52:634.1+634.7+634.75(498)

; pref.:

Tehnoredactare ºi coperta Nicolae Nedelcu

Editura

; pref.: Tehnoredactare ºi coperta Nicolae Nedelcu Editura office@invel.ro - www.invel.ro Tel. 0723.20.50.48; Fax.

office@invel.ro - www.invel.ro

Tel. 0723.20.50.48; Fax. 031/102.76.16

(CNCSIS certified)

2014

CUPRINS STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII DIN ROMÂNIA 13 CAP 1 . S ECVENŢE TEHNOLOGICE COMUNE

CUPRINS

STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII

DIN ROMÂNIA

13

CAP

1

. S

ECVENŢE TEHNOLOGICE COMUNE SPECIILOR POMICOLE

 

17

 

1.1.

Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor şi arbuştilor fructiferi

17

1

.2.

Sisteme de întreţinere a solului în pomicultură

 

19

1.3.

Necesitatea şi metode de fertilizare a plantaţiilor pomicole

25

CAP. 2. CULTURA MĂRULUI

 

35

 

2.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

35

2.2. Sortimentul de soiuri

 

35

2.3. Portaltoii mărului

44

2.4. Materialul săditor. Boli virale

45

2.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

46

 

2.5.1.

Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

46

2.5.2 . Sisteme de cultură

 

48

2.5.3 . Tehnica formării coroanelor

 

50

 

2.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea

pe rod

54

 

2.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

54

2.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

55

2.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

58

2.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

58

2.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

61

2.6. 5.1. Bolile mărului

61

 

2.6.5.2. Dăunătorii mărului

62

2.6.5.3. Programe de comba tere

66

 

2.6.6. Recoltarea fructelor

 

67

 

2.7. Eficienţa economică

68

CAP. 3. CULTURA PĂRULUI

71

 

3.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

71

3.2. Sortimentul de soiuri

 

71

3.3. Portaltoii părului

75

3.4. Materialul săditor. Boli virale

75

3.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

76

 

3.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

76

3.5.2. Sisteme de cultură

 

76

3.5.3. Tehnica formării coroanelor

 

76

 

3.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

77

 

3.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

 

77

3.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

77

3.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

77

3.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

77

3.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

78

 

3.6.5.1. Bolile părului

78

3.6.5.2. Dăunătorii părului

78

3.6.5.3. Programe de combatere

79

 

3.6.

6

. Recoltarea fructelor

80

 

3.7. Eficienţa economică

 

80

CAP. 4. CULTURA GUTUIULUI

83

 

4.1. Ceri

ele

faţă de factorii de mediu

 

83

4.2. Sortimentul de soiuri

 

83

4.3. Portaltoii gutuiului

84

4.4. Materialul săditor. Boli virale

84

4.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrare a pe rod

84

 

4.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

84

4.5.2. Sisteme de cultură

 

84

4.5.3. Tehnica formării coroanelor

 

84

3

terenului 84 4.5.2. Sisteme de cultură   84 4.5.3. Tehnica formării coroanelor   84 3
terenului 84 4.5.2. Sisteme de cultură   84 4.5.3. Tehnica formării coroanelor   84 3
CUPRINS 4.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 85 4.6.1. Sisteme de

CUPRINS

4.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

85

4.6.1.

Sisteme de întreţinere a solului

85

4. 6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

85

4.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

85

4.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

85

4.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

85

 

4.6.5.1. Bolile gutuiului

85

4.6.5.2. Dăunătorii gutuiului

85

4.6.5.3.

Programe de comba tere

86

4.6.6. Recoltarea fructelor

 

86

4.7.

Eficienţa economică

 

86

CAP. 5. CULTURA PRUNULUI

89

5.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

89

5.2. Sortimentul de soiuri

 

89

5.3. Portaltoii prunului

95

5.4. Mate rialul săditor. Boli virale

 

96

5.5. Tehnologii de înfiinţare şi între inere până la intrarea pe rod

97

5.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

97

5.5.2. Sisteme de cultură

 

97

5.5.3. Tehnica formării coroanelor

 

98

5.6. Tehno logii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

101

5.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

101

5.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

101

5.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

102

5.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

102

5.6.5 . Principalele boli şi dăunători

 

103

 

5.6.5.1. Bolile prunului

103

5.6.5.2. Dăunătorii prunului

104

5.6.5.3.

Programe de comba tere

106

5.6.6.

Recoltarea fructelor

 

107

5.7. Eficienţa economică

 

108

CAP. 6. CULTURA CIR

ULUI

111

6 .1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

111

6.2. Sortimentul de soiuri

 

111

6.3. Portaltoii cire

ş

ului

117

6.4. Materialul săditor. Boli virale

 

118

6.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

119

6.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

119

6.5.2. Sisteme de cultură

 

119

6.5.3. Tehnica formării coroanelor

 

119

6.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

120

6.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

120

6.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

121

6.6.3 . Tehnica irigării plantaţiilor

122

6.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

122

6.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

123

 

6.6.5.1. Bolile cir

ului

123

6.6.5.2. Dăunătorii cireşului

124

6.6.5.3. Programe de comba tere

125

6.6.6. Recoltarea fructelor

 

125

6.7. Eficienţa economică

 

126

CAP. 7. CULTURA V

INULUI

129

7.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

129

7.2. Sortimentul de soiuri

 

129

7.3. Portaltoii v

inului

131

7.4. Materialul săditor. Boli virale

 

132

7.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

132

7.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

132

7.5.2. Sisteme de cultură

 

132

7.5.3. Tehnica formării coroanelor

133

4

pregătirea terenului 132 7.5.2. Sisteme de cultură   132 7.5.3. Tehnica formării coroanelor 133 4
pregătirea terenului 132 7.5.2. Sisteme de cultură   132 7.5.3. Tehnica formării coroanelor 133 4
CUPRINS   7.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după i ntrarea pe rod 134 7

CUPRINS

 

7.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după i ntrarea pe rod

134

7 .6.1. Sisteme de întreţinere a solului

134

 

7.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

134

7.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

135

7.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

136

7.6.5. Principalele boli şi dăunător i

 

136

 

7.6.5.1. Bolile

v

inului

136

7.6.5.2. Dăunătorii vişinului

137

7.6.5.3.

Programe de comba tere

137

 

7.6.6. Recoltarea fructelor

 

138

 

7.7. Eficienţa economică

 

138

CAP. 8. CULTURA CAISULUI

141

 

8.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

141

8.2. Sortimentul de soiuri

 

141

8.3. Portaltoii caisului

143

8.4. Materialul săditor. Boli virale

 

144

8.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

144

 

8.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

144

8.5.2. Sisteme de cultură

 

145

8.5.3. Tehnica formării coroanelor

146

 

8.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

147

 

8.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

147

8.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

147

8.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

148

8.6.4. Particular ităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

148

8.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

148

 

8.6.5.1. Bolile caisului

148

8.6.5.2. Dăunătorii caisului

149

8.6.5.3.

Programe de comba tere

149

 

8.6.6. Recoltarea fructelor

 

150

 

8.7. Eficienţa economică

 

150

CAP. 9. CULTURA PIERSICULUI

153

 

9.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

153

9.2. Sortimentul de soiuri

 

153

9.3. Portaltoii piersicului

156

9.4. Materialul săditor. Boli virale

 

156

9.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

157

 

9.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

157

9.5.2. Sisteme de cultură

 

158

9.5.3. Tehnica formării coroanelor

158

 

9.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intr area pe rod

159

 

9.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

159

9.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

 

159

9.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

161

9.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

161

9.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

161

 

9.6.5.1. Bolile piersicului

162

9.6.5.2. Dăunătorii piersicului

162

9.6.5.3. Programe de comb atere

162

 

9.6.6. Recoltarea

fructelor

 

164

 

9.7. Eficienţa

economică

164

CAP.

1

0

.

CULTURA

NUCULUI

 

167

10.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

167

1

0

.2.

Sortimentul

de

soiuri

 

167

1

0

.3.

Portaltoii

nucului

 

170

10.4. Materialul săditor. Boli virale

 

170

10.5.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

170

 

10.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

170

10.5.2.

Sisteme

de

cultură

171

10.5.3.

Tehnica

formării

coroanelor

171

5

terenului 170 10.5.2. Sisteme de cultură 171 10.5.3. Tehnica formării coroanelor 171 5
terenului 170 10.5.2. Sisteme de cultură 171 10.5.3. Tehnica formării coroanelor 171 5
CUPRINS   10.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 171   10.6.1.

CUPRINS

 

10.6.

Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

171

 

10.6.1. Sisteme de întreţin

ere a solului

171

10.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

171

10.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor

 

172

10.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

172

10.6.5. Principalele boli şi dăunători

173

1

0

.6.5.1.

Bolile

nucului

173

10.6.5.2.

Dăunătorii nucului

173

1

0

.6.5.3. Programe de comba

tere

173

1

0

.6.6.

Recoltarea

fructelor

 

175

 

10.7.

Eficienţa economică

 

176

CAP.

1

1

.

CULTURA

MIGDALULUI

179

 

11.1.

Cerinţele

faţă

de factorii

de

mediu

179

 

1

1 .2.

Sortimentul

de

soiuri

179

1

1 .3.

Portaltoii

migdalului

 

180

11.4. săditor.

Materialul

Boli

virale

180

11.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

180

 

1

1

.5.1. Particula

rităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

180

11.5.2. Sisteme

de

cultură

 

180

11.5.3. Tehnica

formării

coroanelor

180

 

11.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

181

 

11.6.1.

Sisteme de întreţinere a solului

181

1

1

.6.2. Tehnica fertiliz

ării plantaţiilor

181

11.6.3.

Tehnica

irigării

plantaţiilor

181

11.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

181

11.6.5. Principalele boli şi dăunători

181

1

1

.6.5.1.

Bolile

migdalului

181

11.6.5.2.

Dăunătorii migdalului

181

11.6.5.3. Programe de combatere

182

1

1

.6.6.

Recoltarea

fructelor

 

182

 

11.7. Eficienţa

economică

 

183

CAP.

12.

CULTURA

ALUNULUI

185

 

12.1.

Cerinţele

faţă

de

factorii

de

mediu

185

 

12.2.

Sortimentul

de

soiuri

185

12.3.

Portaltoii

alunului

 

188

12.4.

Materialul

săditor

188

12.5.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

188

 

12.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

188

12.5.2. Sisteme

de

cultură

 

188

12.5.3. Tehnica

formării

coroanelor

189

12.6.

Tehnolo gii de

întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

189

12.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

189

12.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

189

12.6.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

189

12.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

190

12. 6.5. Principalele boli şi dăunători

190

12.6.5.1. Bolile

alunului

190

12.6.5.2. Dăunătorii alunului

191

12.6.5.3. Programe de combatere

191

12.6.6.

Recoltarea

fructelor

 

192

 

12.7.

Eficienţa

economică

 

192

CAP.

13.

CULTURA

CASTANULUI

COMESTIBIL

195

13.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

195

13.2. Sortimentul

de

soiuri

195

13.3. Portaltoii

castanului

comestibil

 

196

13.4. Materialul

săditor

 

197

13.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

197

 

13.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

197

Sisteme

13.5.2. de

cultură

 

197

13.5.3. formării

Tehnica

coroanelor

198

6

terenului 197 Sisteme 13.5.2. de cultură   197 13.5.3. formării Tehnica coroanelor 198 6
terenului 197 Sisteme 13.5.2. de cultură   197 13.5.3. formării Tehnica coroanelor 198 6
CUPRINS   13.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 198   13.6.1.

CUPRINS

 

13.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

198

 

13.6.1. Sisteme de întreţinere a solului

 

198

13.6.2. Tehnica fertilizării pla

nta ţ iilor

198

13.6.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

198

13.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

198

13.6.5. Principalele boli şi dăunători

 

199

 

13.6.5.1. Bolile castanului comestibil

199

13.6.5.2. Dăunătorii castanului comestibil

199

13 .6.5.3. Programe de combatere

199

 

13.6.6. Recoltarea

fructelor

200

 

13.7. Eficienţa

economică

 

201

CAP.

14.

CULTURA

CĂPŞUNULUI

203

14.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

203

14.2.

Sortimentul

de

soiuri

203

14.3.

Materialul

săditor

 

205

14.4.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

205

 

14.4.1. Amplasarea, organizarea i pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor

ș

205

14.4.2. Fertilizarea

de

bază

205

14.4.3. Sisteme de cultură, densităţi, particularităţi de plantare

206

14.4.4. Lucrări de întreţinere şi fertilizare

207

 

14.5.

Tehnologii de

întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

208

 

14.5.1. Sisteme de întreţinere a solului

 

208

14.5.2. Fertilizarea

căpşunăriilor

208

14.5.3. Irigarea

căpşunăriilor

 

208

14.5.4. Principalele boli şi dăunători. Combatere

209

14.5.5. Recoltarea

fructelor

210

 

14.6.

Eficienţa

economică

 

211

CAP.

15.

CULTURA

ZMEURULUI

213

15.1.

Ceri

ele

faţă

de

factorii

de

mediu

213

15.2.

Sortimentul

de

soiuri

213

15.3.

Materialul

săditor.

Boli

virale

215

15.4.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

215

 

15.4.1.

Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

215

15.

4

.2.

Sisteme

de

cultu

216

15.4.3.

F ormarea

benzii

roditoare

 

216

 

15.5.

Tehnologii de

întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

216

 

15.5.1. Sisteme de întreţinere a solului

 

216

15.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

216

15.5.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

217

15.5.4. Particula rităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

217

15.5.5. Principalele boli şi dăunători

 

217

 

15.5.5.1.

Bolile

zmeurului

217

15.5.5.2.

Dăunătorii zmeurului

218

15.5.5.3.

Programe de comb atere

219

 

15.5.6. Recoltarea

fructelor

219

 

15.6 .

Eficienţa

economică

 

220

CAP.

16.

CULTURA

MURULUI

 

223

16.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

223

16.2.

Sortimentul

de

soiuri

223

16.3.

Materialul

săditor.

Boli

virale

223

16.4.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea p e rod

224

 

16.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

224

Sisteme

16.4.2. de

cultură

224

16.4.3. formării

Tehnica

tufelor

 

225

 

16.5.

Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

225

 

16.5.1. Sisteme de întreţinere a solului

 

225

16.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

225

16.5.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

226

16.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

226

16.5.5. Principalele boli şi dăunători

 

226

7

privind tăierile de întreţinere şi fructificare 226 16.5.5. Principalele boli şi dăunători   226 7
privind tăierile de întreţinere şi fructificare 226 16.5.5. Principalele boli şi dăunători   226 7
CUPRINS   16.5.5.1. Bolile murului 226 16.5.5.2. Dăunătorii murului 226 16.5.5.3. Programe de

CUPRINS

 

16.5.5.1.

Bolile

murului

226

16.5.5.2. Dăunătorii murului

226

16.5.5.3. Programe de combatere

227

 

16.5.6.

Recoltarea

fructelor

227

 

16.6.

Eficienţa

economică

228

CAP.

17.

CULTURA

COACĂZULUI

231

17.1.

Cerinţele

faţă

de

factorii

de

mediu

231

17.2.

Sortimentul

de

soiuri

231

17.3.

Materialul

săditor.

Boli

virale

233

17.4.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

233

 

17.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

233

Sisteme

17.4.2. de

cultură

 

233

17.4.3. formării

Tehnica

tufelor

234

 

17.5.

Tehnologii de

întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

234

 

17.5.1. Sisteme de întreţinere a solului

234

17.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

234

17.5.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

235

17.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

235

17.5.5. Principalele boli şi dăunători

235

 

17.5.5.1. Bolile

coacăzului

235

17.5.5.2. Dăunătorii coacăzului

235

17.5.5.3. Programe de comb atere

236

 

17.5.6. Recoltarea

fructelor

 

237

 

17.6.

Eficienţa

economică

237

CAP.

18.

CULTURA

CĂTINEI

239

18.1.

Cerinţele

faţă de factorii de mediu

239

18.2.

Sortimentul

de

soiuri

 

239

18.3.

Materialul

săditor

240

18.4.

Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

240

 

18.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

240

18.4.2. Sisteme

de

cultură

 

240

18.4.3. Tehnica tăierilor de formare

241

 

18.5.

Tehnologii de

întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

241

 

18.5.1.

Sisteme de întreţinere a solului

241

18.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

241

18.5.3. Teh nica

irigării

plantaţiilor

241

18.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare

242

18.5.5. Principalele boli şi dăunători

242

 

18.5.5.1. Bolile

cătinei

242

18.5.5.2. Dăunătorii

cătinei

242

18.5.5.3. Programe de comb atere

242

 

18.5.6.

Recoltarea

fructelor

242

 

18.6.

Eficienţa

economică

243

CAP.

19.

CULTURA

AFINULUI

245

19.1.

Cerinţele

faţă

de

factorii

de

mediu

245

19.2.

Sortimentul

de

soiuri

245

19.3.

Materialul

săditor.

Boli

virale

247

19.4.

Tehnologii de î nfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

248

 

19.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

248

Sisteme

19.4.2. de

cultură

 

249

19.4.3. formării

Tehnica

tufelor

249

 

19.5.

Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

249

 

1 9.5.1. Sisteme de întreţinere a solului

249

19.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor

249

19.5.3. Tehnica

irigării

plantaţiilor

250

19.5.4. Particularităţi privind tăierile de între inere şi fructificare

251

19.5.5. Principalele boli şi dăunători

251

8

privind tăierile de între inere şi fructificare 251 19.5.5. Principalele boli şi dăunători 251 8
privind tăierile de între inere şi fructificare 251 19.5.5. Principalele boli şi dăunători 251 8
CUPRINS   19.5.5.1. Bolile afinului   251 19.5.5.2. Dăunătorii afinului 251 19.5.5.3. Programe

CUPRINS

 

19.5.5.1. Bolile afinului

 

251

19.5.5.2. Dăunătorii afinului

251

19.5.5.3. Programe de combatere

 

252

 

19.5.6.

Recoltarea fructelor

 

252

 

19.6.

Eficienţa economică

 

253

CAP. 20. CULTURAAGR

ULUI

255

 

20.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

255

20.2. Sortimentul de soiuri

 

255

20.3. Materialul săditor. Boli virale

 

256

20.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

256

 

20.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului

256

20.4.2. Sisteme de cultură

 

256

20.

4

.3. Teh

nica formării tufelor

257

 

20.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

257

 

20.5.1.

Sisteme de întreţinere a solului

 

257

20.5.2.

Tehnica fertilizării plantaţiilor

257

20.5.3.

Tehnica

irigării

plantaţiilor

257

20.5.4.

l

Particularităţi privind tăieri e

de între inere

ş

i fructificare

257

20.5.5.

Principalele boli şi dăunători

 

257

20.5.6.

Recoltarea

fructelor

 

258

 

20.6. Eficienţa

economică

258

CAP.

21.

CULTURA

MĂCEŞULUI

261

21.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

261

21.2.

Sortimentul

de

soiuri

261

21.3 . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

261

21.4

. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

261

 

21. 4.1. Principalele boli şi dăunători

262

21

.4.2.

Recoltarea

fructelor

 

262

 

21.5.

Eficienţa

economică

262

CAP.

22.

CULTURA

LONICEREI

265

22.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

265

22.2.

Sortimentul

de

soiuri

265

22.3 . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

265

22.4 . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

266

 

22.4

.1. Principalele boli şi dăunător

 

266

22.

4.2.

Recoltarea

fructelor

 

266

 

22.5.

Eficienţa

economică

267

CAP.

23.

CULTURA

CORNULUI

269

23.1.

Cerinţele faţă de factorii de mediu

269

23.2.

Sortimentul

de

soiuri

269

23.3 . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

269

23.4 . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

270

 

23.4

.1. Principalele boli şi dăunători

 

270

23.

4 2.

.

Recoltarea

fructelor

 

270

 

23.5.

Eficienţa

economică

270

CAP. 24. CULTURA S CORUŞULUI NEGRU (ARONIA)

 

273

 

24.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu

 

273

24.2. Sortimentul

de

soiuri

273

24.3 . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

273

24.4 . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod

273

 

24.4

.1. Principalele boli şi dăunători

 

274

24.

4.2.

Recoltarea

fructelor

 

274

 

24.5.

Eficienţa

economică

274

9

  274 24. 4.2. Recoltarea fructelor   274   24.5. Eficienţa economică 274 9
  274 24. 4.2. Recoltarea fructelor   274   24.5. Eficienţa economică 274 9
CUPRINS CAP. 25. CULTURA SOCULUI   277 25.1. Cerin ele faţă de factorii de mediu

CUPRINS

CAP. 25. CULTURA SOCULUI

 

277

25.1. Cerin ele faţă de factorii de mediu

ţ

277

25.2. Sortimentul de soiuri

 

277

25.3 . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod

277

25.4 . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod

278

 

25.4

.1. Principalele boli şi dăunători

278

25.

4

.

2.

Recoltarea fructelor

278

25.5.

Eficienţa economică

 

278

CAP. 26. CULTURA TRANDAFIRULUI PENTRU PETALE

281

26.1. Cerin ele fa ă de factorii de mediu

281

26.2. Sortimentul de soiuri

 

281

26.3 . Tehnologii de înfiinţare

ș

i între inere până la intrarea pe rod

281

26.4 . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod

282

 

2

6

.4

.1. Principalele boli şi dăunători

282

26.

4

.

2.

Recoltarea petalelor

282

26.5.

Eficienţa economică

 

282

BIBLIOGRAFIE

 

284

10

. 2. Recoltarea petalelor 282 26.5. Eficienţa economică   282 BIBLIOGRAFIE   284 10
. 2. Recoltarea petalelor 282 26.5. Eficienţa economică   282 BIBLIOGRAFIE   284 10
Cuvânt înainte Prima întrebare pe care ş i-o poate pune oricine are în fa ţă

Cuvânt înainte

Prima întrebare pe care şi-o poate pune oricine are în faţă Răspunsul este interesant şi uşor de aflat din rândurile ce urmează.

Naţional de Dezvoltare Rurală Acţ iunea pomicolă

. familiale, a asociaţiilor de

pomicultori, dar şi a tineretului care doreşte din toată inima să îmbrăţişeze această captivantă şi bănoasă meserie,

Societatea

Piteşti- Mărăcineni (ICDP)

ltură

2014 – 2020 , un Subprogram special pentru dezvoltarea sectorului pomicol, intitulat pe scurt

foloseşte ?

acest Ghid al Pomicultorului este, la ce-i

Ministerul Agricultur

ii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

a lansat în cadrul Programului

Pentru a veni în sprijinul celor ce îndrăgesc cultura pomilor roditori

Naţională

, a fermelor

a Pomicultorilor din România (SNPR) şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicu

, au elaborat această lucrare.

Ghidul tehnic ş i economic: Pomi, arbuşti fructiferi şi căp şun , rodul competenţei profesionale a peste 20 de

specialişti din Institut şi Staţiunile de cercetare pomicole, face referire la spec iile pomicole care pot fi cultivate cu succes pe teritoriul României, şi anume:

- specii seminţoase: măr, păr, gutui;

- specii sâmburoase: prun, cireş, vişin, cais, piersic, nectarin;

- specii nucifere: nuc, migdal, alun, castan;

- specii de arbuşti fructiferi: zmeur, mur, coacăz, agriş, afin;

-

alte

specii: căpşun, corn, cătină, măceş, lonicera, scoruş, soc, trandafirul

pentru petale.

O simplă răsfoire a capitolelor şi subcapitolelor oferă cititorului posibilitatea să parcurgă noţiuni necesare despre

cerinţele faţă de mediu şi sol, sortimentele actuale şi de perspectivă, tehnici şi tehnologii de cultură, combatere fitosanitară , etc. La fiecare din speciile menţionate se prezintă factorii cheie care trebuie cunoscuţi şi realizaţi pentru a obţine o cultură reuşită, c u fructe de calitate.

că aceşti factori cheie au rezultat din multe studii şi cercetări pentru cunoaşterea multitudinei de

a tehnologiei

de cultură, timp de peste 75 de ani.

condiţii pedo-climatice din ţara noastră pentru stabilirea structurii sortimentului de specii şi soiuri, precum şi

către Secţia de Pomicultură din ICAR (1937/1957) , ICHV

(1957/1967) şi ICDP Piteşti – Mărăcineni (1967/2013), respectiv de 3 generaţii de harnici şi talentaţi oameni de ştiinţă.

Cercetarea ştiinţifică a fost, este şi va fi şi în viitor, izvorul din care rezultă cele mai bune tehnologii: de alegere a microzonelor şi zonelor de favorabilitate a speciilor şi soiurilor de pomi roditori, a tipului de livezi (inclusiv a celor clasice,

Merită de amintit

,

Acest efort a fost realizat de

care fixează terenurile în pantă să nu alunece la vale , a lucrărilor tehnologice de tăieri pentru formarea coroanei şi de

l săditor de

calitate, adică liber de viroze, din categorii biologice superioare, atât la portaltoi cât şi la altoi, garantat prin calificativul de

„Certificat”, conform normelor din Uniunea Europeană. La sfârşitul fiecărui capitol se găseşte, pentru fiecare specie, ceea ce îl interesează în mod deosebit pe fiecare investitor şi anume eficienţa economică.

tehnic şi economic, la una sau

rodire, fertilizare, protecţie fitosanitară. La înfiinţarea noilor plantaţii de pomi

)

trebuie folosit numai materia

Solicitantul care se angajează să respecte secvenţele tehnologice din acest

Ghid

mai multe specii, va beneficia de două mar i avantaje:

-

va deveni un bun producător de fructe ( ex.: la un an după plantarea unei suprafeţe cu zmeur, mur şi căpşun, peste

3 tone/ha, iar din anul 3 de la plantarea unei livezi superintensive de măr, cca. 8 tone/ha );

-

prin Programul

Naţional

de Dezvolta

re Rurală,

Subprogramul „Pomicultura”,

Uniunea Europeană acordă un

sprijin nerambursabil de minim 50% din valoarea investiţiei făcută de solicitant, iar acest sprijin poate ajunge la

90% pentru tinerii pomicultori şi asociaţiile de pomicultori.

20,

oferă şanse mari de a face investiţii în livezi şi plantaţii de căpşun şi arbuşti fructiferi şi de a realiza recolte bune, cu fructe de

calitate şi venituri băneşti pe măsură. Haideţi să îndestulăm piaţa internă

necesare funcţionării organismului uman de toate vârstele şi la preţuri sub cele din import.

în ţară, bogate în vitamine şi substanţe absolut

Din cele e

xpuse mai sus, oricine ajunge la concluzia că noul Program de

cu fructe produse la noi

Dezvoltare a Pomiculturii 201 4 - 20

Al dumneavoastră,

Prof. dr. doc. ŞTEFAN Nicolae Fost ministru alAgriculturii şiAlimentaţiei în Guvernul Provizoriu (1989/90) Preşedinte de Onoare al Societăţii Române de Horticultură şi al Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România

Bucureşti, 01 Iunie 2014

de Horticultur ă ş i al Societ ăţ ii Na ţ ionale a Pomicultorilor din România

11

de Horticultur ă ş i al Societ ăţ ii Na ţ ionale a Pomicultorilor din România
POMICULTURA STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII DIN ROMÂNIA româneşti , are ca trăsătură predominantă procentul foarte

POMICULTURA

STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII DIN ROMÂNIA

româneşti , are ca trăsătură predominantă

procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute.

ha, ceea ce reprezintă circa 1,7% din suprafaţa

13.145 ha,

arabilă a ţării, fiind concentrată astfel: judeţul Argeş (

Pomicultura, deşi reprezintă una dintre ramurile importante ale

În prezent, s uprafaţa totală a plantaţiilor pomicole este de

agriculturii

158.609,74

20.370 ha, respectiv 12,96

%), urmat de judeţele Vâlcea (

respectiv 8,36 %),

ha, respectiv 5,69 %), Satu Mare (8.780 ha, respectiv 5,58

Prahova (9.664 ha, respectiv 6.15%), Dâmboviţa (9.293 ha, respectiv 5,91 %), Bistriţa Năsăud

%) şi

Bu

5,35%) (tabel 1).

(8.952,51

Structura plantaţiilor

pomicole pe specii este

următoarea

zău (8.418 ha, respectiv : prun 71.480 ha (45,42 %

), măr

60.731 ha (37,81

%), cireş

şi vişin 7.760

şti 1.

arbu

430

ha (4,93

%), păr

4.820 ha (3,06 %), cais 2.880 ha (1,83 %), piersic 2.690 ha (1,71 %), nucifere 2.231 ha (1,42 %),

ha (0,91%) şi căpşun 2.

080 ha (1,32%).

Încadr

area pe grupe de vârstă indică faptul că, din totalul suprafeţei cu plantaţii pomicole, 74% (11

7.090

ha) sunt

plantaţii cu vărsta mai mare de 25 ani,

19% (29.650

ha) sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani şi

7% (11.810

ha) sunt

plantaţii

noi, cu

vârsta cuprinsă între 1-10 ani (

fig. 1, tabel 2).

cu vârsta cuprinsă între 1-10 ani ( fig. 1, tabel 2). Fig. 1. Situatia plantatiilor pomicole

Fig. 1. Situatia plantatiilor pomicole pe grupe de vârstă în anul 2013

În

funcţie de potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole existente, circa

7.110

, (fig. 2, tabel 2).

82.980 ha sunt

doar 8.500

plantaţii în declin (5 % din

ha reprezintă plantaţii tinere

2

total suprafaţă), circa 6

din total suprafaţă)

(

ha reprezintă plantaţii pe rod (4 % din total suprafaţă) şi

2

6%

plantaţii pe rod (4 % din total suprafaţă) şi 2 6% Fig. 2. Potentialul productiv al

Fig. 2. Potentialul productiv al plantatiilor pomicole în anul 2013

13

pe rod (4 % din total suprafaţă) şi 2 6% Fig. 2. Potentialul productiv al plantatiilor
POMICULTURA plan În funcţie de sistemul de cultură, taţii intensiv e şi numai 2.927 ha

POMICULTURA

plan

În funcţie de sistemul de cultură,

taţii

intensiv

e

şi numai

2.927

ha (2%)

10

sunt

8.496 ha (68%)

sunt

plantaţii extensive (clasice)

( fig. 3, tabel 2).

plantaţii superintensive

,

47.185 ha (30%)

sunt

tabel 2). plantaţii superintensive , 47.185 ha (30%) sunt Fig. 3. Sisteme de cultură a speciilor

Fig. 3. Sisteme de cultură a speciilor pomicole în anul 2013

2). plantaţii superintensive , 47.185 ha (30%) sunt Fig. 3. Sisteme de cultură a speciilor pomicole

14

2). plantaţii superintensive , 47.185 ha (30%) sunt Fig. 3. Sisteme de cultură a speciilor pomicole
POMICULTURA Tabel 1. Distribuţia suprafeţelor pomicole pe specii şţi jude e Nr JUDETUL MAR PAR

POMICULTURA

Tabel 1. Distribuţia suprafeţelor pomicole pe specii şţi jude e

Nr

JUDETUL

MAR

PAR

CIRES+

VISIN

PRUN

CAIS

NUC+

ALUN+

ARBUSTI

PIERSIC +

NECTARIN

CAPSUN

ALTE

SPECII

SUPRAFATA

TOTALA

crt

           

MIGDAL

         

1

ALBA

370,50

20,00

3,00

289,50

2,50

0,00

0,00

1,50

0,00

0,00

687,00

2

ARAD

2129,74

112,44

228,53

1751,85

94,08

61,51

61,86

246,77

0,00

455,05

5141,83

3

ARGES

5471,00

1030,00

194,00

13557,00

0,00

97,00

20,00

1,00

0,00

0,00

20370,00

4

BACAU

457,00

22,00

204,00

250,00

0,00

0,00

6,00

0,00

0,00

0,00

939,00

5

BIHOR

2078,00

325,50

197,00

1739,00

315,00

31,00

103,00

914,50

106,00

1,00

5810,00

 

BISTRITA-

                     

6

NASAUD

6173,00

283,00

594,00

1799,00

0,00

61,00

0,00

0,00

24,00

18,51

8952,51

7

BOTOSANI

224,00

30,00

0,00

38,00

0,00

100,00

0,00

0,00

0,00

4,00

396,00

8

BRASOV

1.286,42

4,55

3,90

80,05

0,00

21,95

0,00

0,00

0,00

9,13

1406,00

9

BRAILA

75,24

23,85

110,80

151,40

157,08

7,42

0,00

42,39

0,00

10,00

578,18

10

BUZAU

1736,00

425,00

167,00

5619,00

56,00

110,00

6,00

51,00

1,00

247,00

8418,00

 

CARAS-

                     

11

SEVERIN

2089,00