Sunteți pe pagina 1din 3

Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea
plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când se ba(teau urs,ii în coade; de
când se luau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se
potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunc
a în slava cerului de ne aducea poves,ti;
De când se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata( într-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte capete
, tra(ia într-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu oameni. Când ies,ea el la mânca
re, toata( lumea fugea, se închidea în case s,i sta ascunsa( pâna( ce-s,i potole
a foamea cu vreun drumet, pe care îl tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii locul
ui se tânguiau de ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni s,i câte în luna
( s,i în soare se fa(cusera(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de acest ne
sa(t,ios balaur, dara( în des,ert.
Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, însa( ra(masera( rus,inat,i cu vrajel
e lor cu tot. În cele din urma(, daca va(zu împa(ratul ca( toate sunt în des,ert
, hota(rî ca sa( dea pe alt,ii la atîtea iznoave.
Iara( dupa( ce se duse vestea în t,ara(, mai mult,i voinici se vorbira( sa( mear
ga( împreuna( la pânda( s,i sa( mântuiasca( t,ara de un as,a balaur înfricos,at.
Ei se înt,elesera( între dâns,ii ca sa( faca( un foc la marginea ceta(t,ii, car
e era mai apropiata( de locul unde tra(ia balaurul, s,i în care cetate era s,i s
caunul împa(ra(t,iei, s,i acolo sa( stea sa( privegheze pe rând câte unul, unul,
pe când ceilalt,i sa( se odihneasca(; s,i ca nu cumva cela ce ar fi de pânda( s
a( doarma( s,i sa( vie balaurul sa(-i ma(nânce d-a gata, fa(cura( lega(tura( ca
cela care va la(sa sa( se stinga( focul sa( fie omorât, drept pedeapsa( daca va
dormi când ar trebui sa( fie des,tept.
Cu aces,ti voinici se întova(ra(s,i s,i un om verde, pui de român, s,tii colea,
care auzise de fa(ga(duint,a împa(ratului s,i venise sa(-s,i încerce s,i el noro
cul.
Pornira(, deci, cu tot,ii, îs,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se pusera
( la pânda(. Pândira( o zi, pândira( doua(, pândira( mai multe zile, s,i nu se î
ntâmpla( nimic. Iara( când fu într-una din zile, cam dupa( asfint,itul soarelui,
pe când era de rând viteazul nostru sa( pândeasca(, ies,i balaurul din groapa(
s,i se îndrepta( ca(tre voinicii cari dormeau pe lânga( foc. Viteazului care pri
veghea, i se fa(cuse inima cât un purice, dara(, îmba(rba(tându-se, se repezi, s
,i unde se arunca(, ma(re, asupra balaurului cu sabia goala( în mâna(, s,i se lu
pta( cu dânsul, pâna( îi veni bine s,i hârs,t! îi taie un cap, hârs,t! s,i-i mai
ta(ie unul, s,i as,a câte unul, câte unul pâna( îi ta(ie s,ase capete. Balaurul
se zvârcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua fiori de spaima(, vite
azul nostru însa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara(s,ii sa(i dormeau
dus,i.
Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, îs,i puse toate puterile,
se mai arunca( o data( asupra grozavului balaur s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai
ra(ma(sese. Atunci un sânge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i
curse, pâna( ce stinse s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca s
a( nu ga(seasca( focul stins, când s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci lega(tu
ra lor era ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca( m
ai întâi s,i scoase limbile din capetele balaurului, le ba(ga( în sân s,i iute,
cum putu, se sui într-un copaci înalt, s,i se uita( în toate pa(rt,ile, ca de va
vedea undeva vro zare de lumina(, sa( se duca( s,i sa( ceara( nit,el foc, ca sa
( at,ât,e s,i el pe al lor ce se stinsese. Ca(ta( într-o parte s,i într-alta s,i
nu va(zu nica(iri lumina(. Se mai uita( o data( cu mare ba(gare de seama( s,i z
a(ri într-o depa(rtare nespusa( o schinteie ce abia lica(rea. Atunci se dete jos
s,i o porni într-acolo.
Se duse, se duse, pâna( ce dete de o pa(dure, în care întâlni pe Murgila(, s,i p
e care îl opri pe loc, ca sa( mai întârzie noaptea. Merse dupa( aceea mai depart
e s,i dete peste Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe dânsa ca sa( nu dea
peste Murgila(. Ce sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O ruga( sa(-i
ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl ta(iase de la ra(da(cina(;
o înva(t,a( el sa( se puie cu spatele sa( împinga(, pe când el tot cu spatele la
copaci de ceealalta( parte va trage cu mâinile, ca sa(-i pice în spinare s,i sa
(-l ia sa( se duca( la treaba lui.
Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la copa
ciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe când împingea, el o lega( de copaci cobza
(, s,i porni înainte, ca( n-avea vreme de pierdut.
Nu fa(cu multa( cale s,i întâlni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea îi da mes
,ii a sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce dupa( Miaza(noapte, pe care o
luase în goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe dânsul la buna( rânduiala(, c
a s,i pe ceilalt,i doi, dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi pleca( înainte s,i
se duse pâna( ce ajunse la o pes,tera( mare, în care za(rise focul.
Aci dete peste alte nevoi. În pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i cari
i aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dâns,ii, dar ei, în loc de
foc, pusera( mâna pe dânsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan pe
foc cu apa( s,i se ga(teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(nânce.
Dara( tocmai când era sa(-l arunce în ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de
pes,tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un ba(trân de ai lor ca sa( faca
( asta( treaba(.
Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, îi puse gând ra(u. Unch
ias,ul îl dezlega( ca sa(-l bage în cazan, dara( voinicul îndata( puse mâna pe u
n ta(ciune s,i-l azvârli drept în ochiul ba(trânului, îl orbi, s,i apoi fa(ra( s
a(-i dea ra(gaz a zice nici cârc! îi puse o piedica( s,i-i fa(cu vânt în cazan.
Lua( focul dupa( care venise, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu fat,a( cur
ata(. Ajungând la Zorila(, îi dete drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga( s,i fugi
pâna( ce ajunse la Miaza(noapte, o dezlega( s,i pe dânsa, s,i apoi se duse s,i l
a Murgila( pe care îl trimise sa(-s,i vaza( de treaba(. Când ajunse la tovara(s,
ii sa(i, ei tot mai dormeau. Nu începuse, vezi, înca( a se ara(ta albul zilei, a
tât de lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul îi oprise cursul, s,i as,a avu timp
destul sa( colinde dupa( focul care îi trebuia. N-apuca( sa( at,ât,e focul bine
s,i tovara(s,ii sa(i, des,teptându-se, zisera(:
- Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere.
- Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul.
S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi începura( a s
e-ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( când va(zura( namila de lighioana(
lânga( dâns,ii s,i un lac de sânge cât pe colo. Zgâira( ochii s,i cu mare mirare
ba(gara( de seama( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu le spuse
nimic din cele ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( între dâns,ii, s,i se în
toarsera( cu tot,ii în oras,.
Când ajunsera( în cetate, toata( lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea bal
aurului, da lauda( sfântului ca( trecuse noaptea aia lunga(, mai ajunsera( o dat
a( iara( la ziua( s,i ridica pân în naltul cerului pe mântuitorul lor. Viteazul
nostru, care va(zuse s,i el lipsa capetelor, nu se fra(mânta deloc cu firea, fii
ndca( se s,tia curat la inima(, s,i porni ca(tre curtea împa(ra(teasca(, ca sa(
vaza( ce s-o alege cu capetele fa(ra( limbi, ca(ci el înt,elesese ca( aici trebu
ie sa( se joace vreo dra(cie. Pasa(mite, buca(tarul împa(ratului, un t,igan negr
u s,i buzat, se dusese d-a minune sa( vaza( ce mai ala, bala, pe la fla(ca(ii ce
stau la pânda(. S,i daca dete peste dâns,ii dormind s,i peste dihania spurcata(
fa(ra( ra(suflare, el se arunca( cu satârul de la buca(ta(rie s,i-i ta(ie capet
ele. Apoi merse la împa(ratul cu capetele s,i i le ara(ta(, fa(lindu-se ca( el a
fa(cut izbânda. Iara( împa(ratul daca va(zu ca( se înfa(t,is,eaza( buca(tarul c
urt,ii cu izbânda(, fa(cu o masa( mare, ca sa(-l logodeasca( cu fie-sa, s,i puse
se în gând sa( faca( o nunta(, unde sa( cheme pe tot,i împa(rat,ii. T,iganul ara
(ta la toata( lumea hainele sale pe care le umpluse de sânge, ca sa( fie crezut.
Când ajunse viteazul nostru la palat, împa(ratul cu voie buna( s,edea la masa(,
iara( cioropina sta în capul mesei pe s,apte perne. Cum ajunse la împa(rat, îi
zise voinicul:
- Preaîna(lt,ate împa(rate, am auzit ca( oarecine s-ar fi la(udat ca(tre ma(ria-
ta ca( el ar fi ucis pe balaur. Nu e adeva(rat, ma(ria-ta, eu sunt acela care l-
am omorât.
- Mint,i, mojicule, striga( t,iganul îngâmfat, s,i poruncea slujitorilor sa(-l d
ea afara(.
Împa(ratul, care nu prea credea sa( fi fa(cut t,iganul asta( voinicie, zise:
- Cu ce pot,i dovedi zisele tale, voinicule?
- Zisele mele, ra(spunse viteazul, se pot dovedi prea bine, poruncit,i numai ca
mai întâi sa( se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveala(, au
s,i limbile lor.
- Sa( caute, sa( caute, zise bahnit,a.
El însa( o cam ba(gase pe mânica(, dara( se prefa(cea ca( nu-i pasa(. Atunci ca(
utara( s,i la nici unul din capete nu ga(sira( limba(, iara( mesenii înma(rmurir
a(, ca(ci nu s,tiau ce va sa( zica( asta. T,iganul, care o sfeclise de tot, s,i
care se ca(ia de ce n-a ca(utat capetele în gura(, mai nainte de a le aduce la î
mpa(ratul, striga(:
- Dat,i-l afara( ca( e un smintit s,i nu s,tie ce vorbes,te.
Împa(ratul însa( zise:
- Tu, voinicule, va sa( zica( ne dai sa( înt,elegem ca( acela a omorât pe balaur
care va ara(ta limbile.
- Fugi d-acolo, împa(rate, zise t,iganul care tremura ca varga s,i se-nga(lbenis
e ca ceara, nu vezi ca( calicul a(sta este un des,uchiat, care a venit aici sa(
ne ama(geasca(?
- Cine ama(ges,te, ra(spunse voinicul linis,tit, sa(-s,i ia pedeapsa.
El începu apoi a scoate limbile din sân s,i a le ara(ta la toata( adunarea, s,i
de câte ori ara(ta o limba( de atâtea ori ca(dea s,i câte o perna( de sub t,igan
, pâna( ce, în cele din urma(, ca(zu s,i el de pe scaun, atât de tare se sperias
e dihania.
Dupa( aceea voinicul nostru spuse toate câte a pa(t,it, s,i cum a fa(cut de a t,
inut noaptea atât de mult timp. Nu-i trebui împa(ratului sa( se gândeasca( mult
s,i sa( vaza( ca( voinicul care vorbea avea dreptate, s,i cum era de supa(rat pe
t,igan, pentru mis,elia s,i minciuna lui cea nerus,inata(, porunci s,i numaidec
ât se aduse doi cai neînva(t,at,i s,i doi saci de nuci, lega( pe t,igan de coade
le cailor s,i sacii de nuci s,i le dete drumul. Ei o luara( la fuga( prin smârcu
ri, s,i unde ca(dea nuca, ca(dea s,i buca(t,ica, pâna( ce s-a pra(pa(dit s,i t,i
gan s,i tot. În urma( prega(tindu-se lucrurile, dupa( câteva zile fa(cu nunta( m
are, s,i lua( românas,ul nostru pe fata împa(ratului de sot,ie, s,i t,inu veseli
e mare s,i nemaipomenita( mai multe sa(pta(mâni, puindu-l s,i în scaunul împa(ra
(t,iei, iara( fata la(cra(ma( s,i mult,umi lui Dumnezeu ca( a sca(pat-o de slut,
enia pa(mântului, de harapina spurcata(. Eram s,i eu p-acolo s,i dedeam ajutor l
a nunta(, unde ca(ram apa( cu ciurul, iara( la sfârs,itul nunt,ei adusera( un co
s, de prune uscate sa( arunce în ale guri ca(scate.
Iara( eu înca(lecai p-o s,ea s,i v-o spusei dumneavoastra( as,a.