Sunteți pe pagina 1din 6

Greuceanu

basme culese de Petre Ispirescu

Pagina: 1/5

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea
plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când se ba(teau urs,ii în coade; de
când se luau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se
potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunc
a în slava cerului de ne aducea poves,ti;
De când se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost un împa(rat s,i se numea împa(ratul Ros,u. El era foarte mâhnit ca(, în z
ilele lui, nis,te zmei furasera( soarele s,i luna de pe cer. Tra(mise deci oamen
i prin toate t,a(rile s,i ra(vas,e prin oras,e, ca sa( dea de s,tire tuturor ca(
oricine se va ga(si sa( scoat,a( soarele s,i luna de la zmei, acela va lua pe f
iie-sa de nevasta( s,i înca( juma(tate din împa(ra(t,ia lui, iara( cine va umbla
s,i nu va izbândi nimic, acela sa( s,tie ca( i se va ta(ia capul. Mult,i voinic
i se pra(pa(disera( semet,indu-se cu us,urint,a( ca( va scoate la capa(t o aseme
nea însa(rcinare; s,i când la treaba(, hât, în sus, hât, în jos, da din colt, în
colt, s,i nu s,tia de unde s-o înceapa( s,i unde s-o sfârs,easca(, vezi ca( nu
toate mus,tele fac miere. Împa(ratul însa( se t,inu de cuvânt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind s,i el de fa(ga(du
int,a împa(ra(teasca(, ce se gândi, ce se ra(zgândi, ca( numai îs,i lua( inima î
n dint,i, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu s,i pe voinicia sa, s,i pleca(
s,i el la împa(ratul sa( se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni
pe cari slujitorii împa(ra(tes,ti îi ducea la împa(ratul ca sa(-i taie, pentru
ca( fugisera( de la o ba(ta(lie ce o avusese împa(ratul acesta cu nis,te gadine.
Ei erau tris,ti, biet,ii oameni, dara( Greuceanu îi mângâie cu nis,te vorbe as,
a de dulci, încât le mai veni nit,ica( inima(, ca( era s,i mes,ter la cuvânt Gre
uceanu nostru.
El îs,i puse na(dejdea în întâmplarea aceasta s,i îs,i zise: "îmi voi încerca no
rocul. De voi izbuti sa( înduplec pe împa(ratul a ierta pe aces,ti oameni de la
moarte, ma( voi încumeta sa( ma( însa(rcinez s,i cu cealalta( treaba(; iara( de
nu, sa(na(tate buna(! Ma( voi duce de unde am venit. Asta sa( fie în norocul meu
; niciodata( nu strica( cineva sa( faca( o încercare". S,i astfel, poftorindu-s,
i unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împa(ra(teasca(. Înfa(t,is,ându
-se la împa(ratul, atâtea îi povesti, as,a cuvinte bune s,i dulci scoase s,i atâ
ta mes,tes,ug puse în vorbirea sa, încât s,i împa(ratul crezu ca( pe nedrept ar
fi sa( omoare pe acei oameni; ca( mai de folos i-ar fi lui sa( aiba( doi supus,i
mai mult, s,i ca( mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar ara(ta milostiv ca(tr
e popor.
Nu mai putura( oamenii de bucurie când auzira( ca( Greuceanu a lingusit pe împa(
ratul pâna( într-atâta, încât l-a fa(cut sa(-i ierte. Mult,umira( lui Greuceanu
din toata( inima s,i îi fa(ga(duira( ca( toata( viat,a lor se vor ruga lui Dumne
zeu pentru dânsul ca sa( mearga( din izbânda( în izbânda(, ceea ce s,i fa(cura(.
Aceasta( izbânda( o lua( drept semn bun, s,i Greuceanu, mergând a doua oara( la
împa(ratul, gra(i cu cuvintele lui mieroase cele urma(toare:
- Ma(rite doamne, sa( tra(ies,ti întru mult,i ani pe luminatul scaunul acestei î
mpa(ra(t,ii. Mult,i voinici s-au legat ca(tre ma(ria ta sa( scoata( de la zmei s
oarele s,i luna pe care le-a ra(pit de pe cer, s,i stiu ca( cu moarte au murit,
fiindca( n-au putut sa(-s,i îndeplineasca( lega(mintele ce au fa(cut ca(tre ma(r
ia ta. S,i eu, ma(rite doamne, cuget a ma( duce întru ca(utarea acestor tâlhari
de zmei, s,i mi-ar fi voia sa(-mi încerc s,i eu norocul, doar-doar va da Dumneze
u sa( ajungem a putea pedepsi pe acei blestemat,i de zmei, pentru nesocotita lor
îndra(zneala(. Dar fii-mi milostiv s,i mâna( de ajutor.
- Dragul meu Greucene, ra(spunse împa(ratul, nu pot sa( schimb nici o iota(, nic
i un dram din hota(rârea mea. S,i aceasta nu pentru altceva, ci numai s,i numai
pentru ca( voiesc sa( fiu drept. Poruncile mele voi sa( fie una pentru toata( îm
pa(ra(t,ia mea; la mine pa(rtinire nu este scris. Va(zând statornica hota(râre a
împa(ratului s,i dreptatea celor vorbite de dânsul, Greuceanu cuvânta( cu glas
voinicesc:
- Fie, ma(rite împa(rate, chiar de as, s,ti ca( voi pieri, tot nu ma( voi la(sa
pâna( nu voi duce la capa(t bun sarcina ce îmi iau de buna(-voia mea.
Se învoira(, s,i peste câteva zile s,i pleca(, dupa( ce puse la cale tot ce ga(s
i ca( e bine sa( faca(, ca sa( scape cu fat,a curata( din aceasta( întreprindere
. Greuceanu lua( cu dânsul s,i pe fratele sa(u s,i merse, merse, merse cale lung
a(, depa(rtata(, pâna( ce ajunse la Faurul-pa(mântului, cu care era frate de cru
ce. Acest faur, fiind cel mai mare mes,ter de pe pa(mânt, era s,i na(zdra(van. A
ici se oprira( s,i poposira(. Trei zile s,i trei nopt,i au stat închis,i într-o
ca(mara( Greuceanu cu Faurul-pa(mântului s,i se sfa(tuira(. S,i, dupa( ce se odi
hnira( câteva zile s,i mai pla(nuira( ceea ce era de fa(cut, Greuceanu s,i frate
-sa(u o luara( la drum. Îndata( dupa( plecarea Greuceanului, Faurul-pa(mântului
se apuca( s,i fa(cu chipul lui Greuceanu numai s,i numai din fier, apoi porunci
sa( arza( cus,nit,a ziua s,i noaptea s,i sa( t,ina( chipul acesta fa(ra( curmare
în foc.
Iara( Greuceanu s,i frate-sa(u mersera( cale lunga(, s,i mai lunga(, pâna( ce li
se fa(cu calea cruci; aici se oprira(, se as,ezara( pe iarba( s,i fa(cura( o gu
sta(rica( din merindele ce mai aveau, s,i apoi se despa(rt,ira(, dupa( ce se îmb
ra(t,is,ara(, s,i plânsera( ca nis,te copii. Mai nainte d-a se despa(rt,i, îs,i
împa(rt,ira( câte o basma s,i se înt,elesera( zicând: "Atunci când basmalele vor
fi rupte pe margini, sa( mai traga( na(dejde unul de altul ca( se vor mai întâl
ni; iara( când basmalele vor fi rupte în mijloc, sa( se s,tie ca( unul din ei es
te pierit". Mai înfipse s,i un cut,it în pa(mânt s,i zisera(: "Acela din noi, ca
re s-ar întoarce mai întâi s,i va ga(si cut,itul ruginit sa( nu mai as,tepte pe
cellalt, fiindca( aceasta însemneaza( ca( a murit". Apoi Greuceanu apuca( la dre
apta s,i frate-sa(u la stânga. Fratele Greuceanului, umblând mai multa( vreme în
sec, se întoarse la locul de despa(rt,ire s,i, ga(sind cut,itul curat, se puse
a-l as,tepta acolo cu bucurie, ca( va(zuse soarele s,i luna la locul lor pe cer.
Iara( Greuceanu se duse, se duse pe o poteca( care-l scoase tocmai la casele zme
ilor, as,ezate unde-s,i înt,a(rcase dracul copiii. Daca( ajunse aici, Greuceanu
se dete de trei ori peste cap s,i se fa(cu un porumbel. Vezi ca( el ascultase na
(zdra(va(niile ce-l înva(t,ase Faurul-pa(mântului. Fa(cându-se porumbel, Greucea
nu zbura( s,i se puse pe un pom care era tocmai în fat,a caselor. Atunci, ies,in
d fata de zmeu cea mare s,i, uitându-se, se întoarse repede s,i chema( pe muma(-
sa s,i pe sora(-sa cea mica(, ca sa( vina( sa( vaza( minunea. Fata cea mica( zis
e:
- Ma(iculit,a( s,i surioara(, pasa(rea asta gingas,a( nu mi se pare aduca(toare
de noroc pentru casa noastra(. Ochii ei nu seama(na( a de pasa(re, ci mai mult s
eama(na( a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. Pâna( acuma ne-a fost s,i noua(! D
-aici înainte numai Dumnezeu sa(-s,i faca( mila( de noi s,i d-ai nos,tri. Pasa(m
ite aveau zmeii cunos,tint,a( de vitejia lui Greuceanu. Apoi intrara( câtes,trel
e zmeoaicele în casa( s,i se pusera( la sfat. Greuceanu numaidecât se dete iara(
s,i de trei ori peste cap s,i se fa(cu o musca( s,i intra( în ca(mara zmeilor. A
colo se ascunse într-o cra(pa(tura( de grinda( de la tavanul casei s,i asculta(
la sfatul lor. Dupa( ce lua( în cap tot ce auzi, ies,i afara( s,i se duse pe dru
mul ce ducea la Codru Verde s,i acolo se ascunse subt un pod. Cum se vede treaba
, din cele ce auzise, s,tia acum ca( zmeii se dusesera( la vânat în Codru Verde
s,i aveau sa( se întoarca( unul de cu seara(, altul la miezul nopt,ii s,i tartor
ul cel mare despre ziua(. As,teptând Greuceanu acolo, iata( ma(re, ca( zmeul cel
mai mic se întorcea s,i, ajungând calul la marginea podului, unde sfora(i o dat
a( s,i sa(ri înapoi de s,apte pas,i. Dara( zmeul, mâniindu-se, zise:
- Ah, mânca-o-ar lupii carnea calului! Pe lumea asta nu mi-e frica( de nimeni, n
umai de Greuceanu de Aur; dar s,i pe acela c-o lovitura( îl voi culca la pa(mânt
.
Greuceanu, auzind, ies,i pe pod s,i striga(:
- Vino, zmeule viteaz, în sa(bii sa( ne ta(iem, sau în lupta( sa( ne lupta(m.
- Ba în lupta(, ca( e mai dreapta(.
Se apropiara( unul de altul s,i se luara( la trânta(. Aduse zmeul pe Greuceanu s
,i-l ba(ga( în pa(mânt pâna( în genunchi. Aduse s,i Greuceanu pe zmeu s,i-l ba(g
a( în pa(mânt pâna( în gât s,i-i ta(ie capul. Apoi, dupa( ce arunca( les,ul zmeu
lui s,i al calului sub pod, se puse sa( se odihneasca(.
Când, în puterea nopt,ii, veni s,i fratele cel mare al zmeului, s,i calul lui sa
(ri de s,aptesprezece pas,i înapoi. El zise ca s,i frate-sa(u, iara( Greuceanu î
i ra(spunse s,i lui ca s,i celui dintâi. Ies,ind de sub pod, se lua( la trânta(
s,i cu acest zmeu. S,i unde mi-aduse, nene, zmeul pe Greuceanu s,i-l ba(ga( în p
a(mânt pâna( la brâu. Dara( Greuceanu, sa(rind repede, unde mi-aduse s,i el pe z
meu o data(, mi-l trânti s,i-l ba(ga( în pa(mânt pâna( în gât s,i-i ta(ie capul
cu palos,ul. Aruncându-i s,i morta(ciunea acestuia s,i a calului sa(u sub pod, s
e puse iara(s,i de se odihni. Când despre zori, unde venea, ma(re, venea tat-al
zmeilor, ca un tartor, ca(tra(nit ce era, s,i când ajunse la capul podului, sa(r
i calul lui s,aptezeci s,i s,apte de pas,i înapoi. Se neca(ji zmeul de aceasta(
întâmplare cât un lucru mare, s,i unde ra(cni:
- Ah, mâncare-ar lupii carnea calului; ca( pe lumea asta nu mi-e frica( de nimen
ea, doara( de Greuceanu de Aur; s,i înca( s,i pe acesta numai sa(-l iau la ochi
cu sa(geata s,i îl voi culca la pa(mânt. Atunci, ies,ind s,i Greuceanu de sub po
d, îi zise:
- Deh! zmeule viteaz, vino sa( ne batem, în sa(bii sa( ne ta(iem, în sulit,i sa(
ne lovim, ori în lupta( sa( ne lupta(m.
Sosi zmeul s,i se luara( la ba(taie: în sa(bii se ba(tura( ce se ba(tura( s,i se
rupsera( sa(biile; în sulit,i se lovira( ce se lovira( s,i se rupsera( sulit,il
e; apoi se luara( la lupta(: se zguduiau unul pre altul de se cutremura pa(mântu
l; s,i strânse zmeul pe Greuceanu o data(, dara( acesta, ba(gând de seama( ce ar
e de gând zmeul, se umfla( s,i se încorda( în vine s,i nu pa(t,i nimic, apoi Gre
uceanu strânse o data( pe zmeu, tocmai când el nu se as,tepta, de-i pârâi oasele
. As,a lupta( nici ca( s-a mai va(zut. S,i se luptara(, s,i se luptara(, pâna( c
e ajunse vremea la na(miezi, s,i ostenira(. Atunci trecu pe dasupra lor un corb
carele se lega(na prin va(zduh s,i ca(uta la lupta lor. S,i va(zându-l, zmeul îi
zise:
- Corbule, corbule, pasa(re cernita(, adu-mi tu mie un cioc de apa( s,i-t,i voi
da de mâncare un voinic cu calul lui cu tot. Zise s,i Greuceanu:
- Corbule, corbule, mie sa(-mi aduci un cioc de apa( dulce, ca(ci eu t,i-oi da d
e mâncare trei les,uri de zmeu s,i trei de cal.
Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apa( dulce s,i îi a
stâmpa(ra( setea; ca(ci însetos,asera(, nevoie mare. Atunci Greuceanu mai prinse
la suflet, s,i, împuternicindu-se, unde ridica(, nene, o data( pe zmeu, s,i trâ
ntindu-mi-l îl ba(ga( în pa(mânt pâna( în gât s,i-i puse piciorul pe cap, t,inân
du-l as,a. Apoi îi zise:
- Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns tu soarele s,i luna, ca(ci azi nu mai
ai sca(pare din mâna mea.
Se codea zmeul, îngâna verzi s,i uscate, dara( Greuceanu îi mai zise:
- Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi ga(si, s,i înca( s,i capul reteza-t,i-l-voi
.
Atunci zmeul, tot mai na(da(jduindu-se a sca(pa cu viat,a( daca îi va spune, zis
e:
- În Codru Verde este o cula(. Acolo îna(untru sunt închise. Cheia este degetul
meu cel mic de la mâna dreapta(.
Cum auzi Greuceanu unele ca acestea, îi reteza( capul, apoi îi ta(ie degetul s,i
-l lua( la sine. Dete corbului, dupa( fa(ga(duiala(, toate stârvurile, s,i, ducâ
ndu-se Greuceanu la cula din Codru Verde, deschise us,a cu degetul zmeului s,i g
a(si acolo soarele s,i luna. Lua( în mâna dreapta( soarele s,i în cea stânga( lu
na, le arunca( pe cer s,i se bucura( cu bucurie mare. Oamenii, când va(zura( iar
a(s,i soarele s,i luna pe cer, se veselira( s,i la(udara( pe Dumnezeu ca( a dat
atâta ta(rie lui Greuceanu de a izbândit împotriva împielit,at,ilor vra(jmas,i a
i omenirii.
Iara( el, mult,umit ca( a scos la bun capa(t slujba, o lua( la drum, întorcându-
se înapoi. Ga(sind pe frate-sa(u la semnul de întrolocare, se îmbra(t,is,ara( s,
i, cumpa(rând doi cai ce mergeau ca sa(geata de iute, întinsera( pasul la drum c
a sa( se întoarca( la împa(ratul. În cale, dete peste un pa(r plin de pere de au
r. Fratele Greuceanului zise ca( ar fi bine sa( mai poposeasca( put,in la umbra
acestui pa(r, ca sa( mai ra(sufle s,i caii, iara( pâna( una, alta sa( culeaga( s
,i câteva pere, spre a-s,i mai momi foamea. Greuceanu, care auzise pe zmeoaice c
e pla(nuisera(, se învoi a se odihni; dara( nu la(sa( pe frate-sa(u sa( culeaga(
pere, ci zise ca( le va culege el. Atunci trase palos,ul s,i lovi pa(rul la ra(
da(cina(. Când, ce sa( vezi d-ta? unde începu a curge nis,te sânge s,i venin scâ
rbos s,i un glas se auzi din pom, zicând:
- Ma( mâncas,i fripta(, Greucene, precum ai mâncat s,i pre ba(rbatul meu.
S,i nimic nu mai ra(mase din acel pa(r, decât praf s,i cenus,e; iara( frate-sa(u
încremeni de mirare, nes,tiind ce sunt toate acestea. Dupa( ce plecara( s,i mer
sera( ce mersera(, detera( preste o gra(dina( foarte frumoasa( cu flori s,i cu f
luturei s,i cu apa( limpede s,i rece.
Fratele Greuceanului zise:
- Sa( ne oprim aici nit,el, ca sa( ne mai odihnim ca(is,orii. Iar noi sa( bem ni
t,ica( apa( rece s,i sa( culegem flori.
- As,a sa( facem, frate, ra(spunse Greuceanu, daca( aceasta( gra(dina( va fi sa(
dita( de mâini omenes,ti s,i daca( acel izvor va fi la(sat de Dumnezeu.
Apoi, tra(gând palos,ul, lovi în tulpina unei flori care se pa(rea mai frumoasa(
s,i o culca( la pa(mânt; dupa( aceea împunse s,i în fundul fântânei s,i a margi
nilor ei, dara( în loc de apa( începu a clocoti un sânge mohorât, ca s,i din tul
pina florii, s,i umplu va(zduhul de un miros gret,os. Praf s,i t,a(râna( ra(mase
s,i din fata cea mai mare de zmeu, ca(ci ea se fa(cuse gra(dina( s,i izvor ca s
a( învenineze pe Greuceanu s,i sa(-l omoare. S,i sca(pând s,i d-aceasta( pacoste
, înca(lecara( s,i plecara( la drum, repede ca vântul; când ce sa( vezi d-ta? Un
de se luase dupa( dâns,ii scorpia de muma( a zmeoaicelor cu o falca( în cer s,i
cu alta în pa(mânt ca sa( înghit,a( pe Greuceanu s,i mai multe nu; s,i avea de c
e sa( fie ca(tra(nita( s,i ama(râta(: ca(ci nu mai avea nici sot,, nici fete, ni
ci gineri. Greuceanu simt,ind ca( s-a luat dupa( dâns,ii zmeoaica cea ba(trâna(,
zise fra(t,ina(-sa(u:
- Ia te uita(, frate, înapoi s,i spune-mi ce vezi.
- Ce sa( va(z, frate, îi ra(spunse el, iata( un nor vine dupa( noi ca un vârtej.
Atunci dete bice cailor cari mergeau repede ca vântul s,i lin ca gândul; dara( G
reuceanu mai zise o data( fratelui sa(u sa( se uite în urma(. Acesta îi spuse ca
( se apropie norul ca o fla(ca(raie; apoi, mai fa(când un vânt cailor, ajunsera(
la Faurul-pa(mântului.
Aci, cum desca(lecara(, se închise în fa(uris,te. Pe urma lor iaca s,i zmeoaica.
De-i ajungea, îi pra(pa(dea! Nici oscior nu mai ra(mânea din ei. Acum însa( n-a
vea ce le mai face. O întoarse însa( la s,iretlic: ruga( pe Greuceanu sa( faca(
o gaura( în pa(rete ca ma(car sa(-l vaza( în fat,a(. Greuceanu se prefa(cu ca( s
e îndupleca( s,i fa(cu o gaura( în pa(rete. Dara( Faurul-pa(mântului se at,inea
cu chipul lui Greuceanu cel de fier, ce arsese în foc de sa(rea scântei din el.
Când zmeoaica puse gura la spa(rtura( ca sa( soarba( pe Greuceanu, Faurul-pa(mân
tului îi ba(ga( în gura( chipul de fier ros,u ca focul s,i i-l vârî pe gât. Ea,
înghiort,! înghit,i s,i pe loc s,i cra(pa(. Nu trecu mult s,i stârvul zmeoaicei
se prefa(cu într-un munte de fier s,i astfel sca(para( s,i de dânsa. Faurul-pa(m
ântului deschise us,a fa(uris,tei, ies,i afara( s,i se veselira( trei zile s,i t
rei nopt,i de as,a mare izbânda(. El mai cu seama( era nebun de bucurie pentru m
untele de fier. Atunci porunci ca(lfilor sa( faca( lui Greuceanu o ca(rut,a( cu
trei cai cu totul s,i cu totul de fier. Dupa( ce fura( gata, sufla( asupra lor s
,i le dete duh de viat,a(. Luându-s,i ziua buna( de la frate-sa(u de cruce, Faur
ul-pa(mântului, Greuceanu se urca( în tra(sura( cu frate-sa(u cel bun s,i porni
la Ros,u-împa(rat ca sa(-s,i priimeasca( ra(splata. Merse, merse, pâna( ce li se
înfurci calea. Aci se oprira( s,i poposira(. Apoi, Greuceanu desprinse de la ca
(rut,a( un cal s,i-l dete fratelui sa(u, ca sa( duca( împa(ratului Ros,u vestea
cea buna( a sosirii lui Greuceanu cu izbânda sa(vârs,ita(; iara( el ra(mase mai
în urma(.
Înaintând el alene, ra(sturnat în ca(rut,a(, trecu pre lânga( un diavol s,chiop
carele t,inea calea drumet,ilor ca sa( le faca( neajunsuri. Acestuia îi fu frica
( sa( dea piept cu Greuceanu, dara(, ca sa( nu scape nici el neatins de ra(utate
a lui cea dra(ceasca(, îi scoase cuiul din capul osiei de dinda(ra(t s,i-l arunc
a( departe în urma(. Apoi tot el zise Greuceanului:
- Ma(i, vericule, t,i-ai pierdut cuiul, du-te de t,i-l cauta(.
Greuceanu sa(rind din ca(rut,a(, îs,i uita( acolo palos,ul, din gres,eala(. Iara
( când el îs,i ca(uta cuiul, diavolul îi fura( palos,ul, apoi, as,ezându-se în m
arginea drumului, se dete de trei ori peste cap s,i se schimba( într-o stana( de
piatra(. Puse Greuceanu cuiul la capul osiei, îl înt,epeni bine, se urca( în ca
(rut,a(, s,i pe ici t,i-e drumul! Nu ba(ga( însa( de seama( ca( palos,ul îi lips
es,te. Ascultat,i acum s,i va( minunat,i, boieri d-voastra(, de pa(t,ania bietul
ui Greuceanu. Un mangosit de sfetnic d-ai împa(ratului Ros,u se faga(duise diavo
lului, daca( îl va face sa( ia el pe fata împa(ratului. Ba înca( s,i rodul ca(sa
(toriei sale îl închinase acestui necurat. Împielit,atul s,tia ca( Greuceanu, fa
(ra( palos,, era s,i el om ca tot,i oamenii. Puterea lui în palos, era; fa(ra( p
alos, era necunoscut. Îi fura( palos,ul s,i-l dete becisnicului de sfetnic.
Acesta se înfa(t,is,a( la împa(ratul s,i îi ceru fata, zicând ca( el este cel cu
izbânda cea mare. Împa(ratul îl crezu, va(zându-i s,i palos,ul, s,i începusera(
a pune la cale cele spre cununie. Pe când se prega(tea la curte, pentru nuntire
a fiicei împa(ratului cu voinicul cel mincinos ce zicea ca( a scos soarele s,i l
una de la zmei, vine s,i fratele Greuceanului cu vestea ca( Greuceanu are sa( so
seasca( în curând. Sfetnicul cel palavatic, cum auzi de una ca aceasta, merse la
împa(ratul s,i zise ca( acela este un ama(gitor s,i trebuie pus la închisoare.
Împa(ratul îl asculta(. Iara( sfetnicul umbla d-a-ncâtelea, zorind sa( se faca(
mai curând nunta, cu gând ca(, daca( se va cununa odata( cu fata împa(ratului, a
poi poate sa( vina( o suta( de Greuceni, ca( n-are ce-i mai face, lucru fiind sf
ârs,it. Împa(ratului însa( nu-i prea pla(cu zorul ce da sfetnicul pentru nunta(,
s,i mai ta(ra(ga(i lucrurile. Nu trecu mult s,i iata( ca( soses,te s,i Greucean
u s,i, înfa(t,is,ându-se la împa(ratul, acesta nu s,tia între care sa( aleaga(.
Credea ca( acesta sa( fie Greuceanu, dara( nu-s,i putea da seama( de cum palos,u
l lui Greuceanu se afla( în mâna sfetnicului. Atunci ba(ga( de seama( s,i Greuce
anu ca(-i lipses,te palos,ul s,i tocmai acum îi veni în minte pentru ce nu va(zu
se el stana de piatra( decât dupa( ce-s,i ga(sise cuiul de la osie s,i se întorc
ea la ca(rut,a( cu dânsul. Pricepu el ca( nu e lucru curat.
- Împa(rate prealuminate, zise el, toata( lumea s,tie ca( es,ti om drept. Te rog
sa(-mi faci s,i mie dreptate. Mult ai as,teptat, mai as,teapta(, rogu-te înca(
put,in s,i vei vedea cu ochii adeva(rului.
Primi împa(ratul a mai as,tepta pâna( ce sa( se întoarca( Greuceanu. Acesta se p
use iara(s,i în ca(rut,a lui cu cai cu tot de fier s,i într-un suflet merse, pân
a( ce ajunse la stana de piatra(, acolo unde Necuratul îi scosese cuiul de la ca
(rut,a(.
- Fiint,a( netrebnica( s,i pa(gubitoare omenirii, zise el, da(-mi palos,ul ce mi
-ai furat, ca(ci de unde nu, praful nu se alege de tine.
Piatra nici ca( se clinti din loc ma(car.
Atunci Greuceanu se dete de trei ori peste cap, se fa(cu buzdugan cu totul s,i c
u totul de ot,el, s,i unde începu, nene, a lovi în stana( de se cutremura pa(mân
tul. De câte ori da, de atâtea ori ca(dea câte o zbura(tura( din piatra(. S,i lo
vi ce lovi pâna( ce îi sfa(râma( vârful. Apoi deodata( începu stana de piatra( a
tremura s,i a cere ierta(ciune. Iara( buzduganul, de ce da, d-aia îs,i întet,ea
loviturile, s,i dete, s,i dete, pa(na( o fa(cu pulbere. Când nu mai fu în picio
are nimic din stana de piatra(, ca(ta( prin pulberea ce mai ra(ma(sese, s,i-s,i
ga(si Greuceanu palos,ul ce-i furase Satana.
Îl lua( s,i, fa(ra( nici o clipa( de odihna(, veni s,i se înfa(t,is,a( iara(s,i
la împa(ratul.
- Sunt gata, ma(rite împa(rate, zise el, s-ara(t oricui ce poate osul lui Greuce
anu. Sa( vina( acel sfetnic nerus,inat care a voit sa( te ama(geasca(, spre a ne
înt,elege la cuvinte.
Împa(ratul îl chema(.
Acesta, daca( veni s,i va(zu pe Greuceanu cu sprinceana încruntata(, începu sa(
tremure s,i-s,i ceru ierta(ciune, spunând cum ca(zuse în mâinile lui palos,ul lu
i Greuceanu.
Dupa( ruga(ciunea lui Greuceanu, dobândi iertare s,i de la împa(ratul, dar acest
a îi porunci sa( piara( din împa(ra(t,ia lui. Apoi scoase pe fratele Greuceanulu
i de la închisoare s,i se fa(cu o nunta( d-alea împa(ra(tes,tile, s,i se încinse
nis,te veselii care t,inura( trei sa(pta(mâni...
S,i eu înca(lecai p-o s,ea, s,i va( povestii d-voastra( as,a.