Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de Stat din Tiraspoli.

Facultatea Geografie,. sp.Geografie i Biologie


Catedra Biologie vegetala.

REFERAT
la, sistematica plantelor
Tema: Algele verzi
(Chlorophyta).

A efctuat: Studentul Gr. 202


Branitov Vadim.
A verificat: Doctor confireniar universital,
ChiriacEugenia.

Chisinau 2014.
1

Cuprins
1.Introducere, Caracteristica general a
clasei.3.
2.Particularitile structural.
3.
3.Clasificarea , Reprezentani
principali...4.
4.Rspndirea
.9.
5.Importanta
..9.
6.Concluzia
10.
7.Biblografia
.....11.

Caracteristica generala a clasei.


Clasificarea sistematic: Regn Plantae .ncrengtura Chlorophyta
.Ordinul Chlamydomonadales. Specia Chlamydomonas. Ordinul
Volvocales. Specia Volvox. Clasa Ulothricophyceae. Ordinul Ulvales.
Specia Ulva. Clasa Siphonophyceae. Ordinul Siphonocladales. Specia
Cladophora. Clasa Conjugatophyceae. Ordinul Zygnematales. Specia
Spyrogira.
Algele verzi reprezint cea mai mare grup de alge, care
prezint clorofila drept pigment fotosintetizator principal. Ele
reprezint un grup parafiletic, cuprinznd peste 9000 specii.
Dimensiunile algelor verzi variaz de la civa microni la peste 1
metru. De la algele Streptophyta au evoluat plantele moderne.
Toate algele verzi prezint caracteristici comune:

pigmeni fotosintetizatori similari plantelor: clorofil a i b,


pigmeni xantofili i carotenici;
pigmenii clorofilieni prezint membran dubl;
perete celular alctuit din 2 membrane: una din celuloz i
cealalt din pectin, glicozid, xilan etc;

reproducere predominant sexual;

reproducere asexuat prin zoospori;

nutrienii sunt depozitai sub form de amidon n plastid i


n strom;
diversitatea mediilor n care pot fi ntlnite.

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosintez cu ajutorul


pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din
ap, sruri minerale, CO2 folosind ca surs de energie lumina solar i
n prezena pigmentului verde clorofil, sintetizeaz substane
organice.

Particularitatile structural.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se ntlnesc i pe
uscat: pe sol i pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi
unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejat de un
perete din celuloz i pectin. n citoplasm se afl unul sau cteva
nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi,
cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea form de cup,
panglic, stea, spiral, numrul oscilnd de la unul pn la cteva
sute. Corpul algelor pluricelulare nu este difereniat n esuturi i
organe. n funcie de dispoziia celulelor, el poate fi filamentos sau
lamelar.
Algele constituie un subregn al regnului Plantae prezentndu-se att
caorganisme monocelulare isolate n colonii ,ct i ca organism
epluricelulare,filamentoase.Sunt considerate plante inferioare-talofite,
deoarece corpul lor nu este difereniat n esuturi i organe. Sunt cei
mai vechi reprezentaniai lumii vegetale, care au aprut cu sute de
milioane i chiar miliarde de ani nurm. Datorit condiiilor de via
constante din mediul acvatic,n care au aprut i au existat perioade
geologice ndelungate, ele s-au pstrat pn n zilele noastre, suferind
puine schimbri morfologice.
n urma procesului de evoluie algele unicelulare au evoluat
transformndu-se n alge pluricelulare, avnd structura mai
complicat dect precedentele. Forma general a corpului algelor e
foarte variat: ameboidal, cocoidal, filamentoas, heterotrihal,
lamelar, sifonal, n forme de tufe. Dimensiunil ecorpului variaz i
ele de la zeci de micrometri pn la zeci de metri. Ca i plantele,
algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosintez cuajutorul
pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din
ap, sruri minerale, CO2 , folosind ca surs de energie lumina solar
i n prezena pigmentului verde clorofila, sintetizeaz substane
organice.

Reprezentanti principali.
4

Ei conin o gam foarte variat de pigmeni care le confer diferite


culori: verde, galben, brun, roie etc., de unde i provine denumirea
diferitor ncrengturi: alge verzi, alge galbene, alge aurii, alge roii,
alge brune.

Algele verzi filamentoase

Descriere: Sunt alge verzi care formeaza gramezi de fire lungi de


culoare verde deschis ramificate, au o textura aspra si uneori
nisipoasa, se mai numesc si Spirogyra datorita faptului ca, privite
la microscop, se poate observa cum cloroplastele sunt asezate
sub forma de spirala.
Cauzele aparitiei: Din toate algele acestea apar in conditiile
cele mai asemanatoare cu ale plantelor. Aparitia lor, de obicei,
indica conditii foarte bune in acvariu. Din fericire aceste alge sunt
mai putin daunatoare plantelor decat celelalte alge. Totusi
plantele cu frunzele fine pot fi sufocate de dezvoltarea lor masiva.
Totodata dau un aspect urat acvariului.
Combaterea: Folosirea substantelor chimice impotriva acestor
tip de alge este critica si pentru plante. Se pot indeparta manual
pana cand se stopeaza dezvoltarea lor. Se pot folosi cu succes
mancatorii de alge care mananca alga tanara si nu o lasa sa se
inmulteasca. Oprirea instalatiei de CO2 si iluminatului din acvariu
timp de trei zile poate oferi o solutie impotriva acestor alge. O
reducere a dozelor de fertilizanti la 1/4 sau 1/8 din cea
recomandata de producator ofera rezultate bune.

Algele verzi unicelulare

Descriere: Apa devine incetosata de culoare verde. In unele


cazuri mai grave apa devine vascoasa si urat mirosatoare. Sunt
alge verzi, microscopice care formeaza colonii si se inmultesc
rapid.
Cauzele aparitiei: De obicei cauza aparitiei acestor alge
unicelulare este nivelul ridicat al amoniacului din apa, datorat in
mare parte supraalimentarii pestilor. Se mai introduc odata cu
hrana vie achizitionata din balti, de exemplu Daphnia.
Combaterea: Schimbari masive si repetate de apa. Stingerea
iluminatului din acvariu timp de trei zile, in acest timp se acopera
acvariul cu un material care nu permite patrunderea luminii de la
alte surse. Sunt foarte sensibile la radiatia ultravioleta, de aceea
se poate folosi sterilizator UV care va curata acvariul de alga
foarte eficient si numai dupa o zi de functionare. O alta solutie
este folosirea unor ramuri de salcie recent taiate. Ramurile
trebuie sa fie de grosime cuprinsa intre 0,5 1cm. Plasarea lor
trebuie sa fie verticala sa atinga substratul si celalalt capat sa
iasa cativa centimetri din apa. Dupa cateva zile apa se va limpezi
treptat. In momentul in care apa este limpede ramurile pot fi
indepartate.

Alge verzi cu aspect de puncte

Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3


mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari a
plantelor cu crestere lenta.
Cauzele aparitiei: Una din cauzele aparitiei acestei alge este
nivelul scazut al fosfatilor (PO4). Un iluminat puternic in acvariu
poate cauza aparitia acestor alge. Nu sunt periculoase, dar sunt
inestetice si reticente la tratamente.
Combaterea: Sunt alge foarte rezistente la tratamentele
chimice. Indepartarea lor este recomdat sa se faca manual cu
ajutorul unei lame de ras sau cu ustensile din magazinele de
specialitate, create special pentru astfel de alge. Un supliment cu
CO2 poate fi o solutie impotriva acestor alge.

Algele verzi cu aspect de pensula

Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de


frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, de un
verde deschis, cu o lungime cuprinsa intre 2-3cm.
Cauzele aparitiei: De obicei se gasesc pe pietrele, lemnele
folosite ca decor in acvarii, dar se gasesc si pe plantele cu frunze
7

mari. Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in


nutrienti amplifica dezvoltarea algei.
Combaterea: Afecteaza acvariile doar in invazii masive, pestii
consumatori de alge o mananca cu mare placere. Se poate
indeparta si manual, se rupe relativ destul de usor de pe substrat.
Produsele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug cu
succes.

Algele verzi cu aspect de vata

Descriere: Se mai numesc si Rhizoclonium si apar pe substrat


sub forma de alge subtiri, de consistenta vatei, verzi, fara fixare.
Cauzele aparitiei: Apar de obicei in acvariile neintretinute, unde
nivelul substantelor nutritive este foarte scazut. Pot fi, de
asemenea, introduse in acvariu, fiind aduse cu plantele noi.
Combaterea: Prin schimbari saptamanale in proportie de 20% a
apei din acvariu putem evita aparitia acestor tipuri de alge. Alte
metode pot fi strangerea manuala sau sifonarea regulata. Crevetii
Amano sunt amatori ai acestei alge. Exista preparate chimice in
comert, de exemplu Algacid, care pot fi eficiente in combaterea
lor.

Algele verzi cu aspect de blana

Descriere: Se mai numesc si Oedogonium, sunt dese, cu fire


subtiri, neramificate de un verde deschis, care dau un aspect
paros si pufos plantei.
Cauzele aparitiei: Alga prefera plantele cu crestere rapida.
Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor afectate. Apa
incarcata cu substante organice, cu nitrati este favorabila
dezvoltarii acestei alge. Invazia este deosebit de rapida, plantele
fiind rapid afectate.
Combaterea: Un supliment cu CO2 poate ajuta la combaterea
acestui tip de alga. Indepartarea frunzelor afectate poate stopa
invazia algelor. Formele scurte si tinere sunt mancate bine de
pestii mancatori de alge (SAE) si de melci, pe cand formele mai
lungi si imbatranite sunt ignorate. Cu ajutorul substantelor
chimice din comert se poate invinge aceasta alga.

Algele verzi cu aspect de praf

Descriere: Se formeaza pe peretii acvariului si dau un aspect de


sticla murdara. Daca nu se intervine, aceasta poate acoperi sticla
atat de mult incat nu se mai poate vedea in acvariu. Aceasta alga
nu afecteaza plantele, dar strica foarte mult aspectul, lasand
impresia unui acvariu neingrijit.
9

Cauzele aparitiei: Alga apare in acvariile noi si este un semn de


concentratii de nutrienti si CO2 scazute. Apare si in cazul
acvariilor in care nu se schimba apa saptamanal pentru reglarea
surplusului de nitrati. Apa invechita poate influenta dezvoltarea
acestor alge.
Combaterea: Se poate indeparta manual, foarte usor, cu ajutorul
unui razuitor magnetic creat special pentru curatarea acestor alge
de pe sticla acvariului.

Raspindirea sau inmultirea.


Pentru alge sunt caracteristice toate tipurile de nmulire:
vegetativ, asexuat i sexuat. nmulirea vegetativ are loc prin
diviziunea celulelor (la formele unicelulare), prinfragmentarea talului (
la formele pluricelulare), nmulirea asexuat are loc prin intermediul
celulelor haploide sau diploide care se formeaz n rezultatul mitozei
i se numesc spori. Dac au flageli , se numesc zoospore, dac flagelii
lipsesc atunci se numesc aplanospori. Sporii germineaz, formnd
indivizi identici cu cel matern. nmulirea sexuat are loc cu ajutorul
celulelor sexuale- gamei masculini i feminini, care pot fi diferii dup
form i dimensiuni, i procesele sexuale senumesc izogamie,
heterogamie i ogamie. Dup contopirea gameilor seformeaz
zigotul, din care germineaz indivizii noi. Mediul de via al algelor
este cel acvatic: bazinele cu ap dulce (bltoace ,canale), apele
mrilor i oceanelor. Unele plutesc liber n ap, altele se fixeaz
desubstrat. Un numr mai mic de specii de alge sunt rspndite pe
sol, pe pietre.

Importana algelor.
Circa 70% din biomasa mrilor i oceanelor este alctuit din alge
careformeaz aa-numitul fitoplancton, acesta stnd la baza nutriiei
celorlalte organisme- raci, molute, peti, psri i mamifere acvatice.
In urma fotosintezei algele formeaz cea mai mare parte a oxigenului
din apcu care respir toate animalele acvatice. Algele sunt folosite
10

de om ca ngrminte organice, materie prim pentru obinerea


coloranilor, a produselor alimentare ,cosmetice i farmaceutice.
Algele au fost i sunt foarte mult folosite n alimentaia zilnic a
multor popoare, mai ales n Orient, dar si de ctre unele populaii
nordice. Avnd un continut proteic ridicat, se folosesc mai ales n scop
alimentar, intrnd n compoziia supelor, salatelor si mncrurilor pe
baz de orez. Bogia lor n diverse elemente le-a atras supranumele
de "concentrate de ap demare" i le confer multiple proprieti, nu
doar nutritive, tonice i vitalizante, ci icurative. Iata cateva dintre
aceste proprietati curative: stimulante, favorizeaza procesele
metabolice i schimburile de substane in corp; tonifica i stimuleaza
acivitatea glandelor endocrine (in special tiroida, hipofiza si
pancreasul); regleaza metabolismul proteinelor; efect rentineritor,
remineralizant, anticelulitic;anti reumatismale, anti infecioase, anti
scrofuloase, anti gua etc.

Concluzie
La ce ne ajuta algile:
-Clorofila din componenta lor are un efect regenerant.
-Substantele antibiotice le confera proprietati bactericide si
cicatrizante.
-Enzimele prezente in mod natural ajuta digestia. Spre exemplu, sucul
organic de kelp (Irlanda) ajuta la calmarea iritatiilor de la nivelul
sistemului digestiv cum ar fi balonarea si constiparea.
-Consumul algelor incurajeaza organismul sa elimine surplusul de
grasime, fiind in acelasi timp un energizant usor de asimilat.
-Eficiente in tratarea cazurilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului
hepatic, virusul gripal A si virusul HIV.
-Combat imbatranirea celulara prin antioxidantii continuti
-Sunt un supliment de energiei si vitalitate
-Ele tonifica sistemul imunitar
-Folosite de catre medici din ce in ce mai mult in tratamentul
administrat in cazul bolilor maligne.
-Preventie a afectiunilor cardiovasculare, oculare si pulmonare.
11

-Fibrele continute de alge impiedica depunerea de grasimi pe peretii


vaselor sangvine reducand riscul de arteroscleroza si de infarct
miocardic.
-Au proprietati tonifiante, remineralizante, normalizatoare ale
circulatiei sanguine
-Stimuleaza metabolismul si accelereaza arderea grasimilor, ceea ce
inseamna ca, in loc sa pierzi masa musculara, pierzi din depozitele
adipoase.
-Tonifica activitatea glandelor endocrine, in special a tiroidei, hipofizei
si pancreasului.
-Efectul lor energizant asupra ficatului faciliteaza eliminarea toxinelor
scazand astfel nivelul de stress al organismului, descurajand astfel
formarea celulelor maligne.
-Sunt inzestrate cu puteri antireumatismale, antigutoase,
remineralizante;
-Furnizeaza un continut mare de fibre care accelereaza tranzitul
intestinal, ajutand la detoxifiere si inlaturarea constipatiei.
-Regleaza glicemia.

Bibliografia
1. E.Pulbere, V.Grati, M. RotaruBotanic general, editura
Lyceum,1992.
2. www.about.com.
3. www. art-zone.ro.
4. www.derm.qld.gov.au.
5. www.mbari.org.
6. www.ncbi.nlm.nih.gov.
7. www.saltaquarium.com.
8. acvaristica.urmatorulpas.com/tag/algele-verziunicelulare/
9. restaurantvegetarian.satya.ro/ce-sunt-algele/

12