REFERAT
la, sistematica plantelor
Tema: Algele verzi
(Chlorophyta).
Chisinau 2014.
1
Cuprins
1.Introducere, Caracteristica general a
clasei.3.
2.Particularitile structural.
3.
3.Clasificarea , Reprezentani
principali...4.
4.Rspndirea
.9.
5.Importanta
..9.
6.Concluzia
10.
7.Biblografia
.....11.
Particularitatile structural.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se ntlnesc i pe
uscat: pe sol i pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi
unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejat de un
perete din celuloz i pectin. n citoplasm se afl unul sau cteva
nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi,
cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea form de cup,
panglic, stea, spiral, numrul oscilnd de la unul pn la cteva
sute. Corpul algelor pluricelulare nu este difereniat n esuturi i
organe. n funcie de dispoziia celulelor, el poate fi filamentos sau
lamelar.
Algele constituie un subregn al regnului Plantae prezentndu-se att
caorganisme monocelulare isolate n colonii ,ct i ca organism
epluricelulare,filamentoase.Sunt considerate plante inferioare-talofite,
deoarece corpul lor nu este difereniat n esuturi i organe. Sunt cei
mai vechi reprezentaniai lumii vegetale, care au aprut cu sute de
milioane i chiar miliarde de ani nurm. Datorit condiiilor de via
constante din mediul acvatic,n care au aprut i au existat perioade
geologice ndelungate, ele s-au pstrat pn n zilele noastre, suferind
puine schimbri morfologice.
n urma procesului de evoluie algele unicelulare au evoluat
transformndu-se n alge pluricelulare, avnd structura mai
complicat dect precedentele. Forma general a corpului algelor e
foarte variat: ameboidal, cocoidal, filamentoas, heterotrihal,
lamelar, sifonal, n forme de tufe. Dimensiunil ecorpului variaz i
ele de la zeci de micrometri pn la zeci de metri. Ca i plantele,
algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosintez cuajutorul
pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din
ap, sruri minerale, CO2 , folosind ca surs de energie lumina solar
i n prezena pigmentului verde clorofila, sintetizeaz substane
organice.
Reprezentanti principali.
4
Importana algelor.
Circa 70% din biomasa mrilor i oceanelor este alctuit din alge
careformeaz aa-numitul fitoplancton, acesta stnd la baza nutriiei
celorlalte organisme- raci, molute, peti, psri i mamifere acvatice.
In urma fotosintezei algele formeaz cea mai mare parte a oxigenului
din apcu care respir toate animalele acvatice. Algele sunt folosite
10
Concluzie
La ce ne ajuta algile:
-Clorofila din componenta lor are un efect regenerant.
-Substantele antibiotice le confera proprietati bactericide si
cicatrizante.
-Enzimele prezente in mod natural ajuta digestia. Spre exemplu, sucul
organic de kelp (Irlanda) ajuta la calmarea iritatiilor de la nivelul
sistemului digestiv cum ar fi balonarea si constiparea.
-Consumul algelor incurajeaza organismul sa elimine surplusul de
grasime, fiind in acelasi timp un energizant usor de asimilat.
-Eficiente in tratarea cazurilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului
hepatic, virusul gripal A si virusul HIV.
-Combat imbatranirea celulara prin antioxidantii continuti
-Sunt un supliment de energiei si vitalitate
-Ele tonifica sistemul imunitar
-Folosite de catre medici din ce in ce mai mult in tratamentul
administrat in cazul bolilor maligne.
-Preventie a afectiunilor cardiovasculare, oculare si pulmonare.
11
Bibliografia
1. E.Pulbere, V.Grati, M. RotaruBotanic general, editura
Lyceum,1992.
2. www.about.com.
3. www. art-zone.ro.
4. www.derm.qld.gov.au.
5. www.mbari.org.
6. www.ncbi.nlm.nih.gov.
7. www.saltaquarium.com.
8. acvaristica.urmatorulpas.com/tag/algele-verziunicelulare/
9. restaurantvegetarian.satya.ro/ce-sunt-algele/
12