Sunteți pe pagina 1din 4

PLAN DE PREDARE I DE STUDIU

ROMANUL REALIST MODERN : ,,ENIGMA OTILIEI DE G. CLINESCU

Coordonate ale vieii


i operei scriitorului

ncadrarea operei n
contextul literaturii
romne/ n curent/
contextul culturalistoric al vremii/
creaia autorutui
Specia
Tipul

G. Clinescu (1899-1965) face parte din seria scritorilor de formaie enciclopedic avnd o activitate
plurivalent, att n domeniul literaturii (proza: romanele: Cartea nunii", ..Enigma Otiliei, ,,Bietul
Ioanide", ,,Scrinul negru"; poezie : vol. nPoezii", ,,Lauda lucrurilor" , teatru: nSun sau Calea neturburat"),
ct i n cel al publicisticii (vol. nCronicile optimistului", ,,Ulysse"), eseisticii (nPrincipii de estetic",
,,Sensul clasicismului", ,,Esttica basmului"), istoriei i criticii literare ( nViata lu Mihai Eminescu", ,,Opera
lu Mihai Eminescu", ,, Viata lu Ion Creang , Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent",
Jstoria literaturii romne. Compendiu , ..Universul poeztei" etc.) .
Opinii estetice:
ideea unui roman de atmosfer modern
,,ceea ce confer originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental"
un roman trebuie s fie, n mod firesc, analitic
cunoaterea de ctre criticul / istoricul literar mcar a unei literatura strine
Trsturile prozei clinesciene:
plcerea regiei;
gustul pentru grandios;
imaginaia rabelais-iana ( personajele privite n detalii exagrate pn la grotesc);
jocul presupunerilor, al comentariilor psihologice.
Contextul cultural-istoric i al creaiei autorului:
Publicat n 1938, la sfritul perioadei interbelice cnd romanul se afirmase puternic ca specie literar; este
al doilea dintre cele 4 romane clinesciene : ,, Cartea nunii-1933, ,,Enigma Otiliei-1938, ,,Bietul Ioanide
1953, ,,Scrinul negru -1960.

Roman:
prin amploarea aciunii, desfurata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care particip numeroase
personaje.................................................................................................................................
Roman realist:
reprezentarea verdic a realitii contemporane scriitorului, a societii sub determinismul
social-economic (teme: banul, motenirea, zestrea, parvenirea etc.);
iluzia vietii, verosimilitatea;
obiectivitatea;
lipsa de idealizare a realitilor sociale, a vieii de familie etc.;
observaia social i psihologic;
tipizarea i personajele tpice;
complexitatea personajului, surprinderea lui n transformare, individualizarea acestuia
prin fapte, limbaj, relaiile cu alte personaje etc.;
tehnica detaliului, notarea amnuntului semnificativ, descrierile minuioase (mediul
ambiant, vestimentaia, fizionomia) au conotaii n plan moral;
rolul expoziiunii (situarea exact n timp i spaiu), veridcitatea;
structura nchis a romanului (simetria incipit-final; final nchis; epilog);
stilul sobru, impersonal, obiectiv;
atitudinea critic.
Roman balzacian:
prin motivul motenirii i al patemitii (preluate din opera lui H. de Balzac- nMos Goriot" sau Eugnie
Grandet")
Roman social: romanul este o fresca a burgheziei bucuretene de la nceputul sec.
al XX-lea, prezentat n aspectele ei esen iale (via a de familie, relaiile interpersonale) sub determinare
socio-econmic.
Roman citadin: locul aciunii este oraul Bucureti
Roman modern: prin :
ambiguitatea personajelor (Costache Giurgiuveanu nu e un avar dezumanizat cci
cheltuiete pentru propria sntate i o iubete sincer, paternal, pe Otilia; Pascalopol o iubeste si el patern si

Surse de inspiraie

Titlul

Instan tele
comunicarii
narative (autor,
narator,
personaje, cititori;
marcile prezentei
naratorului)
Perspectiva
narativa
(subiectiva/
obiectiva/
relativizata/detasata
/ omnscienta/
omniprezenta)
Tema/
problematica/
motive

Constructia
discursului narativ
(unitate, inlnuire,

viril in acelasi timp; Felix este ambitios, lucid, hotrt s-i fac o carier, dar capabil s
iubeascdezinteresat; Stnic este un arivist i un demagog al ideii de paternitate, dar principial i
sentimental);
interesul pentru procesele psihice deviante (specific naturalismul): alienarea i senilitatea
(Simion Tulea i Titi);
dispunerea personajelor n planuri antitetice, prin reflectare inversat (inteligena lui
Flix se opune imbecilitii lui Titi, iar feminitatea i farmecul Otiliei e inversul ureniei Aurici),
relativizarea imaginii personajului Otilia (vzut diferit de celelalte persoanje- reflectarea n mai multe
oglinzi, - a se vedea fia sintez).
1. Autobiografa autorului:
moartea mtuii Tinca i cutarea febril, de ctre rude, a banilor i a obiectelor de pre n cas;
trsturile unchiului Bica Simion (preluate de autor n portretul lui Stnic Raiu);
amintirile autorului legate de familia adoptiv;
existena de licean ( internist);
pasiunea pentru psihiatrie i chiar elemente ale portretului fizic mprumutate lu Flix;
existena unei veroare ndeprtate pe nume Otilia, mai n vrst dect el.
2. Romnele balzaciene: ,,Mo Goriot", ,,ugenie Grandet (teme preluate: paternitatea, familia, mo
tenirea, eecul erotic/marital)
Titlul iniial al romanulu fusese ,,Prinii Otiliei", tocmai pentru a reliefa ideea balzacian a
paternitii, pentru c - aa cum observa Ov. Crohmalniceanu -,,fiecare dintre persoanje determin
cumva soarta orfanei Otilia, ca nite ,,prini" (Pascalopol i Flix au o atitudine ocrotitoare,
Costache intenioneaz s-i lase un cmin drept motenire, Stnic i Aglae au o atitudine sftuitoare chiar dac ntr-un registru negativ).
Autorul schimb din motive editoriale titlul n ,, Enigma Otiliei pentru a deplasa accentul asupra
fascianiei pe care o exercita Otilia asupra lui Flix i Pascalopol. Ea rmne surprinzatoare prin
amestecul unui farmec juvenil cu o maturitate profund. ,,Enigma" ei se nate mai ales n inima lui
Flix care nu poate gsi explicaii plauzbile pentru comportamentul fetei, care rmne, pn n finalul
romanului o tulburatoare ntruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
G.Clinescu mrturisete : ,, voisem s numesc cartea Prinii Otiliei,dar editorului i s-a prut
mai sonor titlul ,, Enigma Otiliei.Otilia, cei inteligeni vor fi observat, nu e personajul principal.
Felix i Otilia sunt acolo n calitate de victime i de termeni angelici de comparaie. Nu Otilia are vreo
enigm, ci Felix crede c le are. Pentru orice tnr de 20 de ani, enigmatic va rmne n veci fata
care l respinge, dndu-i, totui, dovezi de afeciune. Apoi Otilia, fr interes material propriu-zis,
arat afeciune pentru Pascalopol. Asta, pentru Felix, este o enigm.
Autorul, G. Calinescu, surprinde in romanul sau complexitatea unor fenomene precum avaritia,
arivismul, invidia, ingrosand trasaturile personajelor sale pana la grotesc. Naratorul adopta un ton
obiectiv, dar de fapt se ascunde sub mtile sale, personajele, ale caror caractere se dezvaluie progresiv,
pornind de la dtele exterioare ale existentei lor si culminand cu cele de ordin interior. Naratorul
strneste curiozitatea cititorilor si stabileste o legatura cu acestia, cu care se identifica, prin folosirea
persoanei I plural in formulri de genul: ,,Uimirea liceanului va parea nu se poate mai indreptatita,
daca vom sti cine era. Se numea Flix Sima..."
Naraiunea este nonfocalizat i se realizeaza la persoana a Ill-a Naratorul este obiectiv, detasat, un se
implica in faptele prezentate, dar conditia impersoanlitatii este incalcata prin comentariile sale de estet. .
,,Obiectivitatea insasi este una paradoxala, caci nu mai desemneaza absenta din evenimente a unui
narator impartial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator savant si
expert, care, in loc sa infatiseze lumea, o studiaza cu probe de laborator. (N. Manolescu, ,,Arca lui
Noe")
Naratorul este omniscient, fapt ce-i ingaduie sa stie totul despre persoanjele sale, sa emita aprecieri
asupra lor si sa introduc perceptia auctorial caracterologic n locul perspectivei personajelor.
Tema crii este viata burgheziei bucurestene de al inceputul secolului al XX-lea,
prezentata in aspectele ei esentiale, sub determinare social- economica (averea), intr-o societate
degradat moral. Imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea / maturizarea
unui tnr care, inainte de a-si face o cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Problematica: roman al unei familii si istorie a unei mosteniri.
Motive: motivul mostenirii si al paterniii (motive balzaciene)
Succesiunea secventelor narative este redata prin nlantuire (respectarea cronologiei faptelor),
completate prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului.
Roamnul este unitar, apare simetria incipit - final ( Incipitul si finalul redau imaginea strazii Antim si

pauza descriptiva,
alternante etc.)

Structura textutui/
compozitia (incipit,
final, episoade/
secvente narative,
planuri...)

Moduri de expunere

Constructia
subiectulu)
(momentele
subiectului

Relatii temporale si
spatiale

a casei lui Giurgiuveanu:


Incipitul: ,,Dinadins, intr-o duminic, o lua pe strada Antim. Prefacerile nu
Schimbaser cu totul caracterul strzii. Casa lui mos Costache era leproas, nnegrit. Poarta era
tinuta cu un lant si curtea toata npdit de scaieti. Nu mai prea s fie locuit..."
Compozitia:
Romanul cuprinde 20 de capitole si e structurat pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul
personajelor prin acumularea detaliilor.
Un prim plan urmareste eforturile membrilor clanului Tulea de a obtine mostenirea
lui Costache Giurgiuveanu in defavoarea Otiliei, fiica vitrega a acestuia.
Un alt plan principal prezinta destinul tanarului Felix Sima, care pe parcursul
romanului experimenteaza viata de familie, iubirea / esecul sentimental si succesul profesional.
Planurile secundare: planul lui Pascalopol, al Auricai, al lui Stanica Ratiu.
Incipitul:
Romanul ncepe prin precizarea timpului si a spatiului desfasurarii actiunii, autorul folostnd tehnica
detaliului: ,, ntr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece", Felix Sima, un
tnr de vreo optsprezece ani, absolvent al Liceului Internat, soseste de la Iasi pe strada Antim din Bucuresti
pentru a-i cuta unchiul, pe Costache Giurgiuveanu, dup ce a rmas orfan de ambii printi. La
Bucuresti, Felix intentioneaza s urmeze Facultatea de Medicina, pentru a deveni doctor cum fusese i tatl
su. Dup ce face un portret detaliat tnrului Felix, naratorul ne descrie, n maniera balzacian strada
Antim, n detalii ce au rol caracterizator pentru locuitorii din aceasta zona a capitalei (conditie sociala
modesta, cultura mediocr). Casa lui Costache Giurgiuveanu sugereaz zgrcenia proprietarului prin peretii
grosolan tencuiti si prin starea de paragin n care se afl. Tot n incipit sunt prezentate principalele
personaje aflate n casa lui Mo Costache:..
Finalul:
este nchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalul se
realizeaza prin descrierea strzii si a casei lui mo Costache, din perspectiva lui Felix - strinul din familia
Giurgiuveanu - n momente diferite ale existenei sale: adolescena i maturitatea.
Secvente narative:
sosirea lui Felix n casa unchiului su;
uimirea cu care tnrul observa ciudateniile rudelor sale;
vizita pe care Felix i Otilia o fac n Brgan, la moia lui Pascalopol;
eforturile lui Stnic de a-l determina pe Simion Tulea s-i dea zestrea Olimpiei;
cstoria acestuia cu Olimpia;
ncercrile lui mos Costache de a-i construi o casa Otiliei;
moartea btrnului i furtul banilor de ctre Stnic Raiu;
plecarea secret a Otiliei cu Pascatopol etc
Naratiunea e modul principal de expunere.
Dialogul confera veridicitate si concentrare epica si are rol n caracterizarea
persoanjelor.
Descrierea spatiilor (strada, arhitectura, decorul interior) si a vestimentatiei
personajelor sustine impresia de univers autentic (mimesis), iar descrierea fizionomiei personajelor au
conotaii n plan moral contribuind la caracterizarea acestora.
Expoziiunea:
Aciunea roamnului ncepe cu venirea tnrului Felix, orfan, absolvent al Liceului Internat din Iai, la
Bucureti, n casa unchiului i tutorelui su legal, pentru a urma Facultatea de Medicin. Caracteristicile
arhitectonice ale strzii i casei lui mo Costache sunt surprinse de ,,ochiul unui estet, din perspectiva
naratorului specializat, desi observatia este atribuit personajului-martor / intrus, Felix Sima..
Intriga.
Desfurarea aciunii .
Punctul culminant ..
Deznodmntul
Perspectiva temporal e cronologic, bazat pe relatarea evenimentelor n ordinea derulrii lor. Actiunea
romanului se desfasoara in perioada iulie 1909 - martie 1911 si este urnmata de epilogul prezumptiv, plasat la
un deceniu si jumatate distanta.
Spatiul actiunii este, n cea mai mare parte orasul Bucuresti (casele de pe strada Antim unde locuiesc
fam. Giugiuveanu si Tulea); o secven are loc n Brgan, unde se afl moia lui Pascalopol).

Caracterizarea
personajelor (tipuri
de personaje,
trsturi fizice/
morale, modaliti
de caracterizare,
relaii ntre
personaje, ncadrare
n tip/individualitate)

Costache Giurgiuveanu..
Pascalopol
Felix Sima
Otilia Mrculescu
Aglae Tulea
Aurica
Simion
Titi
Stnic Raiu

Conflictul

Conflictul exterior : se bazeaz pe relatiile dintre cele doua familii nrudite: Giurgiuveanu (Costache,
Otilia + intruii Felix i Pascalopol) i Tulea (Aglae, Simion, Olimpia, Aurica, Titi + Stnic Raiu). n roman
apar doua conflicte exterioare legate de avere :
Aglae - Otiliei
Stanica - mos Costache i
un conflict erotic:
Felix - Pascalopol (rivalitatea pentru Otilia)

Limbajul prozei
narative/
modalitat ale
nararii/arta
narativa/ stil
(direct, indirect/
indirect liber...)/
formula estetic;

Formula estetic: modern ( a se vedea tipul: roman modern)


mbinarea elementelor realiste si moderne cu cele clasice (simetria romanului, personajelecaractere constituite pe o dominant psihic) i romantice (procedeul antrtezei dintre
personaje: Felix-Tti, Otilia-Aurica, Costache-Pascalopol; descrierea naturii-Brganul;
motivul ,,orfanului-Felix, Otilia)
Limbajul uniformizat : realizat prin aceleai mijloace lingvistce:
Fraza ampl. .
Preferinta in descriere pentru grupul nominal si epitetul neologic ,, faa juvenil,
ntietura elinic a nasului", ,pustietatea scitica", naspect bizar" etc.)
Accentele comice se mbin cu cele grotesti si tragice :
efortul urias fcut de mos Costache de a strange bani si inutilitatea acestuia cnd banii
sunt furati, cu nerusinare, de Stnic;
moartea prematur a btrnului;
destrmarea iluziilor sentimentale ale lui Felix;
evolutia deceptionanta a Otiliei;
mbtrnirea solitar a moierului Leonida Pascalopol)
Sursa comicului e efortul mereu anulat al micii burghezii (Aglae vrea s-i vad copiii asezai
i nu i-i aaz; Olimpia se vrea soie i mam i este
,,lsat liber de so; Aurica face inutil plcinte i tururi erotice pe Calea Victoriei, cci
rmne fat btrn), disproportia dintre efortul enorm i obiectivul precar.
Ironia disimulata, dar permanent.
Parodierea.
Pompiliu Constantinescu: ,, Enigma ei (a Otiliei) este nsi feminitatea ei, mereu
proaspt, de un magnetism care deformeaz i pe avarul Costache i pe cei mai rigizi
dumani ai ei"
Nicolae Manolescu : ,, Prin Enigma Otiliei, romanul clasic se privete n oglind, lund
parc act de sine i de reeta de fabricare.


Receptarea
critic a operei.