Sunteți pe pagina 1din 136

ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETARII STIINTIFICE


UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta
Tel./Fax: 40-241- 619040, 618372, 553944, 511512
FACULTATEA DE FARMACIE, Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B,
TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,
Web: http://www. farmacie.univ-ovidius.ro
TEMATICA I BAZA DE NTREBRI PENTRU EXAMENUL DE LICEN
SESIUNEA SEPTEMBRIE 2015
SPECIALIZAREA ASISTENTA DE FARMACIE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.

NOTIUNI DE FARMACOLOGIE
GRILE/TEMA
Farmacocinetica si farmacodinamie generala (1,3)
3
Farmacotoxicologie generala (1,3)
3
Antibiotice cu structura bectalactaminica (2,3)
3
2
Antibiotice din alte clase: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si
polipeptide (2,3)
Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2,3)
2
Analgezice morfinomimetice si analgezice antipiretice (2,4)
2
Hipnotice si tranchilizante (2,4)
2
Simpatomimetice si simpatolitice (2,4)
2
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice (2,4)
2
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2,4)
2
Antiacide, antiulceroase, antispastice (2,4)
2
Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2,4)
2
Antianginoase (2,4)
2
Antialergice (2,4)
2
Antiasmatice (2,4)
2
Antitusive. Expectorante (2,4)
2
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2,4)
2
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2,4)
2
Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2,4)
2
NOTIUNI DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICA
Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (5, 6)
3
Preparate parenterale (5, 6, 9, 10)
2
Preparate oftalmice (5, 6, 9, 10)
2
Preparate nazale (5, 6, 9, 10 )
2
Suspensii farmaceutice (5, 7, 9, 10)
2
Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate (5, 7, 9, 10)
2
Preparate transdermice (5, 7, 10)
2
Preparate rectale (5, 7, 9, 10)
2
Comprimate, capsule (5, 8, 9, 10)
2
(in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

BIBLIOGRAFIE
1. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009;
2. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005;
3. Eufemia Stefanescu, Gheorghe Taralunga Valentina Calin, Amalia Ticoi, Emil Stefanescu, Farmacologie pentru
asistenti de farmacie, Ed. Muntenia, Constanta 2008
4. Horatiu Miresan, Amalia Ticoi, Emil Stefanescu, Georgeta Ionica, Farmacologie speciala pentru asistentii de
farmacie, 2014, Editura Muntenia, Constanta
5. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2007.
6. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, vol. I, Ed. Polirom, Iasi, 2001.
7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. II, Ed. Polirom, Iai, 2008.
8. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. III, Ed. Polirom, Iai, 2009
9. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993;
10. **** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;
Decan interimar,
Conf. univ. Dr. Horatiu Miresan

Tema nr. 1
Farmacocinetica general i farmacodinamia general
Farmacocinetica general
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa:
A. evita orice prim pasaj
B. se pot administra sange si produse din sange
C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi
D. nu permite administrarea de volume mari de solutie
E. poate precipita o insuficienta cardiaca
2. Care din afirmaiile referitoare la absorbia gastrointestinal sunt adevrate:
A. este influenat de pH
B. nu este influenat de coninutul intestinal
C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. este influentat de vascularizaie
E. nu este influentata de enzimele digestive
3. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
4. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:
A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial
5. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:
A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
6. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:
A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
7. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
8. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:
A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
9. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:
A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;

E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.


10. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?
A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
11. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
12. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?
A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
13. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
14. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
15. Inductia enzimatica:
A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
16. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
17. Calea de administrare rectal a medicamentelor:
A. permite o absorbie rapid i complet
B. evit n totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizeaz numai pentru obinerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavitii bucale, n pediatrie
E. permite evitarea degradrii principiului activ de ctre sucurile gastrice
18. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorect
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului

Farmacodinamie generala
19. Care afirmatii sunt adevarate:
A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa
20. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:
A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
21. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat
C. agonistii totali au activitate intrinseca maxim
D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
22. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:
A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
23. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:
A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
24. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:
A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
25. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
26. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
27. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
28. Ce proprietati au antagonistii?
A. activitate intrinseca zero;

B. activitate intrinseca maxima;


C. afinitate pentru receptori maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. afinitate pentru receptori zero.
29. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
30. In privinta interactiunii medicament-receptor:
A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
31. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
32. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:
A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
33. Calitatea retard a unui medicament se datorete:
A. cii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. numrului de receptori ocupat de substana medicamentoas
D. structurii chimice modificate intenionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
34. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt)
corect(corecte):
A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic
B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid
C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt
D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare
E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt
35. Ritmul administrrii unui medicament influeneaz:
A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea aciunii farmacodinamice
C. latena efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substanei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice i tisulare
36. Selectivitatea unei substane medicamentoase:
A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecina existenei unor subtipuri de receptori specifici, n anumite esuturi
C. apare ca urmare a realizrii unei concentraii mai mari de medicament ntr-un anumit esut, secundar unei
permeabiliti crescute a membranelor acelui esut
D. este proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism
E. se exprim prin dozele eficace

Tema nr. 2
Farmacotoxicologie generala
37. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:
A. respecta relatia doza-efect
B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
38. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:
A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
39. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:
A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
40. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:
A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
41. Efectul rebound:
A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
42. Fenomenul de toleranta:
A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
43. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
44. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
45. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
46. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?

A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;


B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
47. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
48. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
49. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei
plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
50. Efectele (reactiile adverse) sunt:
A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
51. Efectele adverse teratogene sunt:
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
52. Efectele secundare sunt:
A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
53. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:
A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
54. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:
A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
55. Farmacodependena fizic:
A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apariia tulburrilor specifice sindromului de
abstinen
B. const n apariia unor modificri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului

C. se evideniaz numai la ntreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor sale
D. survine ca urmare a saturrii unor receptori
E. const n diminuarea progresiv a intensitii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervale scurte de timp
56. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic:
A. sunt independente de doz
B. sunt ncruciate pentru compuii nrudii structural
C. prezena lor este frecvent n condiiile administrrii orale a medicamentelor
D. intensitatea i frecvena lor cresc cu doza
E. au o inciden mai mare la indivizii cu teren atopic
57. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
58. Printre medicamentele contraindicate n cursul alptrii se numr:
A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida
59. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit riscului teratogen se numr:
A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
60. Tahifilaxia are urmtoarele caracteristici:
A. apare ntre medicamentele care acioneaz pe acelai substrat reactiv
B. se instaleaz cu intensiti variate pentru diferitele efecte ale unui medicament
C. este reversibil
D. poate merge pn la dispariia efectului farmacologic
E. se instaleaz pentru un medicament i se repercuteaz asupra unui alt medicament
61. Tolerana cronic la medicamente (obinuina) const n:
A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
B. necesitatea creterii dozei de medicament pentru obinerea aceluiai efect farmacologic
C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, n doz constant
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament
E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului
62. Care dintre medicamentele enumerate declaneaz oc anafilactic?
A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii
63. Citoliza hepatic apare la:
A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
64. Medicamente contraindicate n timpul alptrii:
A. penicilina G sodic
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilin
E. paracetamol

65. Care dintre urmtoarele medicamente pot da frecvent reacii alergice?


A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procain
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
66. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?
A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G
67. Efectele adverse de tip toxic:
A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri)
B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente
68. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt:
A. Aciune hipoplazic medular
B. Reducerea capacitii fagocitare a leucocitelor
C. Creterea sintezei de anticorpi
D. Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen
E. Stimularea mitozei limfocitare
69. Pot produce efect rebound la ntreruperea brusc a administrrii:
A. alfa-adrenomimeticele
B. -adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele
70. Reactiile adverse de tip alergic:
A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale
parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave
71. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face:
A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic i imunosupresor
C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat
E. Continund tratamentul cu substana incriminat sub supraveghere strict medical
72. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale

Tema nr. 3
Antibiotice cu structura betalactamic
73. n infecii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomand:
A. Amoxiclina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Meticilina
74. Penicilinele retard:
A. Se injecteaz intramuscular i intravenos din soluii preparate n ser fiziologic
B. Elibereaz lent benzilpenicilina
C. Realizeaz concentraii sanguine mici
D. Au spectru de activitate extins i pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate n sifilis
75. Srurile de sodiu i potasiu ale penicilinei G:
A. Prezint eliminare urinar lent
B. Se administreaz i sub form de perfuzii intravenoase
C. Se administreaza i sub form de injecii intramusculare
D. Se administreaz ca soluii preparate n ser glucozat
E. Pot fi administrate i intraarticular
76. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:
A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
77. Sunt peniciline de depozit:
A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin-benzil penicilina
D. Procain - benzil penicilina
E. Oxacilina
78. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:
A. Ampicilina
B. Oxacilina
C. Carbenicilina
D. Fenoximetil penicilina
E. Cloxacilina
79. Sunt rezistente la betalactamaze:
A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetil penicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic
80. Benzilpenicilina potasica:
A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
81. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?
A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina + sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.

10

82. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:


A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
83. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
84. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:
A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;
D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore.
85. Ampicilina are urmtoarele proprieti:
A. se concentreaz n bil
B. produce rareori reacii alergice
C. spectru de activitate mai larg dect al benzilpenicilinei
D. este acido-rezistent
E. este rezistent fa de aciunea penicilinazei
86. Ampicilina are urmtoarele proprieti:
A. este rezistent la sucul gastric acid
B. are risc alergizant redus
C. este rezistent fa de aciunea penicilinazei
D. prezint aciune bactericid n faza de multiplicare i parial n faza de repaus a bacteriilor
E. se concentreaz n bil
87. Benzatinbenzilpenicilina are urmtoarele caracteristici:
A. prezint un efect bactericid n faza de multiplicare i repaus a bacteriilor
B. se administreaz exclusiv parenteral
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent reacii alergice
E. este indicat n profilaxia de durat a infeciilor streptococice
88. Cefalosporinele au urmtoarele caracteristici generale:
A. epurare predominent hepatic
B. toxicitate redus
C. structur beta-lactamic
D. liposolubilitate mare
E. aciune bactericid numai n faza de multiplicare a bacteriilor
89. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaia a treia:
A. cefazolina
B. cefotaxim
C. cefuroxim
D. ceftriaxon
E. cefoperazon
90. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte:
A. se administreaz exclusiv oral
B. prezint rezisten la penicilinaz
C. are durat lung de aciune (12-24 ore)
D. este activ n infeciile esutului cerebral
E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G
91. Sunt antibiotice bactericide numai n faza de multiplicare a bacteriilor:
A. gentamicina
B. cicloserina
C. rifampicina

11

D. vancomicina
E. ampicilina
92. Amoxicilina:
A. are absorbie bun digestiv
B. este inactivat de sucul gastric
C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administreaz n infeciile aparatului respirator
93. Ampicilina:
A. se administreaz oral i parenteral
B. este inactivat de sucul gastric
C. se elimin predominant netransformat prin urin
D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid
E. nu are capacitate alergizant
94. Care dintre antibiotice cu structur beta-lactamic se absorb pe cale oral?
A. bacampicilina
B. carbenicilina
C. carfecilina
D. feneticilina
E. meticilina
95. Care dintre antibioticele cu structur beta-lactamic au spectru antibacterian larg?
A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina
96. Care dintre urmtorii compui sunt peniciline de depozit (retard):
A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina
97. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor?
A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona
98. Amoxicilina:
A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei
B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei
C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor
99. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistent
B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare
C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral
100. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat?
A. Cefoperazon difuzeaz bine n LCR, fiind utilizat n meningite cu germeni gram-negativi;
B. Ceftriaxona este indicat n septicemii i meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de aprare
C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas
D. Stafilococii rezisteni la meticilin sunt sensibili la cefalosforine
E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare oral
101. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:

12

A. Cefamandolul
B. Cefuroxima sodic
C. Cefuroxima axetil
D. Cefalexina
E. Cefoperazona
102. Fenoximetilpenicilina:
A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac
B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent
C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului
D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicat n septicemii
103. Se absorb bine din tubul digestiv:
A. Cefalexina
B. Benzilpenicilina G potasic
C. Procainbenzilpenicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Amoxicilina
104. Sunt antibiotice care prezint nucleu structural -lactamic:
A. Carbenicilina
B. Aztreonamul
C. Vancomicina
D. Eritromicina
E. Azlocilina
105. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina
106. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina:
A. infectii urinare colibacilare
B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis
107. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina:
A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor
B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid
C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei
D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina
E. se biotransforma in proportie mica
108. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :
A. Tetraciclina/cloramfenicol
B. Gentamicina/ampicilina
C. Eritromicina/clindamicina
D. Sulfametoxazol / trimetoprim
E. Kanamicina / Colimicina

13

Tema nr. 4
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide
109. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
110. Fac parte din grupul antibioticelor cu structur macrolidic:
A. Josamicina
B. Azitromicina
C. Roxitromicina
D. Diritromicina
E. Lincomicina
111. Fac parte din indicaiile gentamicinei:
A. Infeciile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonar i extrapulmonar
C. Infeciile stafilococice
D. Infeciile cu Pseudomonas, la concentraii de 4 micrograme/ml
E. Infeciile urinare cu Coli
112. Gentamicina:
A. Este activ pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxic
E. Are structura tetraciclic
113. Tetraciclinele:
A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redus
D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia
E. Pot fi utilizate n bruceloz
114. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
115. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?
A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
116. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina
117. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?
A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.

14

118. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:


A. absorbtie digestiva absenta;
B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neuromusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
119. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:
A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
120. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
121. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:
A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
122. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:
A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.
123. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:
A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
124. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea concomitent de:
A. fermeni pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
125. Aminoglicozidele:
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ
C. au absorbie digestiv redus
D. traverseaz uor bariera hematoencefalic
E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide
126. Aminoglicozidele:
A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular
C. au o absorbie digestiv redus
D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal
E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice
127. Care din urmtoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide:
A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina

15

C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina
128. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular
B. se elimin biliar n concentraii mari
C. inhib sinteza proteinelor bacteriene
D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
129. Gentamicina:
A. nu se recomand la bolnavii cu insuficien renal
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renal ridicat
D. are proprieti inductoare enzimatice
E. se fixeaz pe subunitile ribozomale 30S ale bacteriei i inhib sinteza proteic
130. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate?
A. tetraciclinele au spectru larg de aciune
B. tetraciclinele traverseaz placenta i trec n laptele matern
C. tetraciclinele sunt indicate n infecia cu mycoplasma i chlamydia
D. tetraciclinele sunt recomandate n ultimul trimestru de sarcin i prima copilrie
E. tetraciclinele pot produce pigmentaii dentare i carii la copii
131. Menionai care dintre urmtoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei:
A. tulburri vestibulare
B. tulburri auditive
C. anemie hemolitic
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie
132. Urmtoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepia:
A. eritromicin
B. spiramicin
C. streptomicin
D. kanamicin
E. rosaramicin
133. Aminoglicozidele prezint urmtoarele proprieti comune:
A. Se absorb bine dup administrare oral
B. Ptrund bine n lichidul cefalorahidian
C. Sunt oto- i nefrotoxice
D. Prezint aciune de tip curarizant
E. Sinergism de aciune utilizat n terapie, cu diminuarea toxicitii, la asocierea ntre ele
134. Care dintre urmtoarele antibiotice aparin clasei aminoglicozidelor:
A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Clindamicina
D. Lincomicina
E. Netilmicina
135. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:
A. Cefalosporinele
B. Penicilina G
C. Polimixinele
D. Furosemidul
E. Fenoximetilpenicilina
136. Eritromicina are urmtoarele proprieti farmacocinetice:
A. Difuziune bun n toate esuturile
B. Traversarea barierei hemato-encefalice
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare n form activ n bil
E. Timp de njumtitre lung (peste 14 ore)

16

137. Eritromicina este antibiotic de elecie n infeciile cu:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Corynebacterium diphteriae
138. Reaciile adverse ale cloramfenicolului sunt:
A. Nefro- i ototoxicitate
B. Aplazie medular
C. Enterit stafilococic sever
D. Tulburri la nivelul mucoaselor
E. Alcaloz metabolic
139. Se elimin prin bil, putnd fi utilizate n infecii biliare:
A. Ampicilina
B. Griseofulvina
C. Eritromicina
D. Bacitracina
E. Gentamicina
140. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt:
A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric
B. se concentreaza in bila, in forma activa
C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica
D. creste toxicitatea teofilinei
E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa
141. Notati afirmatiile incorecte:
A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice
C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme
D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ
142. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt:
A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%)
B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%)
C. este activa pe bacilul tuberculos
D. are efect ototoxic
E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie)
143. Notati afirmatiile corecte:
A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella)
B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina
C. gentamicina este activa pe stafilococ
D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina
E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ
144. Notati afirmatiile corecte:
A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice
B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali

17

Tema nr. 5
Chimioterapice antibacteriene i antimicotice
Chimioterapice antibacteriene
145. Acidul nalidixic:
A. Se recomand n infecii urinare
B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat n insuficienta renal sever
C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. Are eliminare redus prin fecale
E. Se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
146. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:
A. Clorchinaldolul
B. Fleroxacina
C. Sulfametoxazol
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
147. Fluorochinolonele:
A. Au absorbie digestiv redus
B. Sunt antiinfecioase de origine natural
C. Se obin prin sintez chimic
D. Nu se indic n infecii urinare
E. Au spectru antibacterian larg
148. Furazolidona:
A. Se utilizeaz n infecii urinare i intestinale
B. Poate produce anemie hemolitic la deficieni n G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinolein
E. Este activ i pe unele protozoare
149. Intr n combinaie cu trimetoprimul:
A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Sulfadimidina
E. Sulfamedrol
150. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:
A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina
B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid)
C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti
D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei
E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate
151. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol:
A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim
B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin
C. are efect de foarte lunga durata
D. este eficace in tuberculoza la nivel renal
E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili
152. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona:
A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv
B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante
C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare
D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool
E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru
153. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone:
A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhiba ADN-giraza bacteriana
C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv

18

D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate


E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea
154. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt:
A. cristalurie
B. erupii cutanate
C. colit pseudomembranoas
D. tulburri de echilibru
E. apnee prin efect curarizant
155. Furazolidona:
A. poate crete methemoglobina
B. coloreaz urina
C. irit mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool n cursul tratamentului
156. Precizai afirmaiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:
A. acioneaz ca antagoniti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomand a fi administrate topic la nivel cutanat, datorit unei bune tolerane la acest nivel
C. pentru creterea eficienei terapeutice se prefer a fi asociate cu metenamin
D. reprezint medicaia de elecie n nocardioz
E. aciunea lor antibacterian este diminuat n prezena puroiului
157. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numr:
A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburri acustico-vestibulare
E. citoliz hepatic
158. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicat de existena n antecedente a urmtoarelor reacii adverse:
A. leucopenie
B. vrsturi
C. febr
D. vertij
E. dermatit
159. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale:
A. digitalicelor
B. sulfamidelor hipoglicemiante
C. metotrexat
D. anticoagulante orale
E. antiaritmice
160. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creterea urmtoarelor teste de laborator:
A. bilirubinemie indirect
B. acid uric
C. eozinofilie
D. hematocrit
E. hemoglobin
161. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv n infecii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim
162. Care dintre sulfamide se aplic local n infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid
163. Care dintre urmtoarele sulfamide prezint aciune antibacterian de lung durat?

19

A. sulfametoxidiazina
B. sulfafurazol
C. sulfalen
D. sulfadiazina
E. sulfadimetoxin
164. Furazolidona:
A. prezint absorbie bun din tubul digestiv
B. prezint absorbie redus din tubul digestiv
C. se elimin prin fecale, n cea mai mare parte
D. se administreaz n enterocolite i toxiinfecii alimentare
E. este indicat n infecii urinare acute

Antimicotice
165. Amfotericina:
A. Este un antibiotic antimicotic cu structur polienic
B. Este un antibiotic antiviral
C. Se administreaz pe cale oral prezentnd o absorbie crescut din tractul digestiv
D. Se administreaz pe cale parenteral pentru tratarea unor micoze sistemice grave
E. Prezint toxicitate sczut la nivel renal
166. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la Clotrimazol sunt adevrate:
A. Este un derivat de imidazol
B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic
C. Se utilizeaza ca antimicotic local
D. Se absoarbe bine dupa administrare orala
E. Are si activitate antitrichomonazica
167. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprieti antimicotice:
A. Natamicina
B. Clorfenesina
C. Nistatina
D. Tolnaftat
E. Amfotercina
168. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic cu structur bis-triazolic
B. Absorbia oral este crescut n prezena unor alcalinizante
C. Este un antimicotic cu aciune local i sistemic
D. Este un antimicotic de origine natural
E. Se comercializeaz sub denumirea Nizoral
169. Nistatinul:
A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. Se condiioneaz sub form de flacoane de uz parenteral
C. Se utilizeaz pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aprea n cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg
D. Este medicamennt de elecie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. Se comercializeaz sub denumirea Pimafucin
170. Precizai care dintre urmtoarele antimicotice se utilizeaz sistemic:
A. Clotrimazol
B. Amfotericina
C. Miconazol
D. Tolnaftat
E. Acid salicilic
171. Precizai care dintre urmtorii compui antimicotici sunt derivai de imidazol:
A. Griseofulvina
B. Flucitozina
C. Miconazol
D. Ketoconazol
E. Fluconazol
172. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol:
A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian
B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala

20

C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale


D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie
E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis
173. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic:
A. ketoconazolul
B. griseofulvina
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. econazolul
174. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice:
A. ketoconazolul
B. nistatinul
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. griseofulvina
175. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice:
A. nistatinul
B. natamicina
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina
176. Clotrimazolul:
A. este un antimetabolit al uracilului
B. este un derivat de imidazol
C. se administreaza exclusiv oral
D. se administreaza exclusiv local
E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala
177. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanta sensibila la lumina
D. este o substanta solubila in apa
E. este un derivat al citozinei
178. Griseofulvina este indicat n:
A. infecie cu pseudomonas aeruginosa
B. meningita cu haemophilus influenzae
C. epidermofiii
D. onicomicoze
E. amibiaz intestinal
179. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bun n LCR
B. nu dezvolt rezisten
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect sczut n cazul coadministrrii cimetidinei
E. poate provoca hepatotoxicitate
180. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de:
A. Miconazol
B. Griseofulvina
C. Nistatina
D. Clotrimazol
E. Flucitozina

21

Tema nr. 6 Analgezice morfinomimetice i analgezice antipiretice


181. Analgezicele opioide:
A. se indica in dureri intense
B. sunt numai produse de sinteza
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranta si dependenta
E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu
182. Analgezicele opioide:
A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala
C. deprima respiratia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid
183. Morfina:
A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimuleaza respiratia
D. are proprietati constipante
E. are efecte antihistaminice
184. Opiodele:
A. stimuleaza centrul tusei
B. produc midriaza
C. produc deprimare respiratorie
D. produc greata si voma
E. produc retentie urinara
185. Se contraindica utilizarea opioizilor:
A. in insuficienta respiratorie
B. in hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. in anestezia generala
E. ca antitusive
186. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:
A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
E. dependenta fizica.
187. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:
A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
188. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:
A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
189. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?
A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
C. deprimare respiratorie;
D. diaree;
E. urticarie.
190. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

22

A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
191. Morfina are urmatoarele contraindicatii:
A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
D. deprimare respiratorie;
E. copii sub doi ani.
192. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:
A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
193. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:
A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
194. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
195. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:
A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
196. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:
A. n dureri cronice intense
B. postoperator
C. la bolnavii cu abdomen acut
D. n arsuri intense
E. n patologia obstetrical

Analgezice antipiretice
197. Alegei afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. n intoxicaia acut produce convulsii, delir
B. Poate produce bronhoconstricie
C. Produce aceleai efecte terapeutice i adverse la doze mici i la doze mari
D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi).
198. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte?
A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare
B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea metabolismului.
C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn
D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere.
E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului
199. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte?
A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune

23

C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole


D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. Nu poate fi administrat pe cale i.v
200. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii:
A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
201. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:
A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
202. F1310073. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:
A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
203. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:
A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
E. neoplasm gastric.
204. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice:
A. pitofenona;
B. propifenazona;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.
205. Acidul acetilsalicilic este indicat n:
A. artralgii
B. infecii acute febrile
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebit acut
E. dismenoree
206. Acidul acetilsalicilic:
A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant
B. este antipireticul recomandat la pacienii cu teren atopic
C. este contraindicat nainte de o intervenie chirurgical
D. poate provoca citoliz hepatic
E. are efect uricozuric
207. Analgezicele antipiretice:
A. prezinta efect euforizant
B. au aciune analgezic n principal la nivelul talamusului ridicnd pragul perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens n afeciunile viscerale
D. unele au i efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant
208. Metamizolul poate provoca:
A. leucopenie
B. cancer gastric
C. erupii alergice cutanate
D. necroz hepatic
E. retenie urinar

24

209. Paracetamolul poate provoca urmtoarele efecte adverse:


A. hipotensiune arterial
B. rabdomiolize
C. retenie urinar
D. necroz hepatic
E. microhemoragie gastric
210. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic i analgezic moderat
B. la doze mici, subanalgezice, are aciune antiinflamatoare moderat
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice
211. Paracetamolul:
A. este contraindicat la pacienii tratai cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit n cursul sarcinii
D. poate determina citoliz hepatic n caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari
212. Precizai afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. provoac bronhoconstricie
B. se indic n obinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are aciune antipiretic mai intens dect paracetamolul
E. are efect uricozuric
213. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele aciuni farmacodinamice:
A. analgezic, antipiretic
B. antiinflamatoare puternic
C. antiagragant plachetar la doze subanalgezice
D. hipercolesterolemiant
E. hiperglicemiant
214. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele efecte adverse:
A. bronhoconstricie
B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici
C. acufene
D. edem angioneurotic
E. farmacodependen
215. Aciunea analgezic antipiretic a AINS se realizeaz prin:
A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate n nocicepie
C. inhibarea COX-2 inductibil
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutiv
216. Aciunea antispastic musculotrop este caracteristic pentru:
A. metamizol
B. fenacetin
C. acid acetilsalicilic
D. paracetamol
E. aminofenazon

25

Tema nr. 7
Hipnotice i tranchilizante
Hipnotice
217. Care afirmatii sunt corecte?
A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune.
B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic
C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata
D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune
E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune
218. Derivaii barbiturici determin
A. Deprimarea respiraiei celulare
B. Accentueaz oxidarea glucozei
C. Blocheaz sinteza de ATP
D. Crete consumul de oxigen la nivelul creierului
E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului.
219. Hipnoinductoarele
A. Nu produc somn narcotic
B. Acioneaz selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. Trezirea din somn se face greu cu stri de obnubilare
D. Efectele asupra SNV, circulaie i respiraie sunt intense
E. Produc o inducie enzimatic marcat.
220. Terapia insomniilor const n administrarea de
A. Nootrope
B. Sedative
C. Hipnotice
D. Psihostimulente
E. Anxiolitice
221. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:
A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
D. durata lunga de actiune;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
222. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie
enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
223. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:
A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
224. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:
A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
225. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;

26

C. cresterea metabolismului bazal;


D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
226. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:
A. alcool etilic;
B. diazepam;
C. anticoagulante cumarinice;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
227. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:
A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
228. Care dintre afirmaiile de mai jos referitoare la fenobarbital o considerai corect:
A. produce somnolen diurn rezidual
B. la doze mari provoac convulsii
C. are i efect inhibitor enzimatic
D. se administreaz exclusiv oral
E. dezvolt farmacodependen
229. Care dintre urmtoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?
A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
230. Care dintre urmtoarele medicamente au aciune hipnotic:
A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina
231. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durat de aciune ultrascurt
B. este indicat n insomnia incipient datorat hiperexcitabilitii nervoase
C. are laten i durat scurt
D. sufer intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administreaz exclusiv parenteral
232. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:
A. la bolnavii cu insuficien hepatic grav
B. n preanestezie
C. la conductorii auto
D. la pacienii epileptici
E. n insuficiena renal sever
233. Nitrazepamul:
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durat de 6-8 ore
C. prezint i activitate timoanaleptic
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
234. Care dintre urmtorii compui sunt hipnotice benzodiazepine?
A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam

27

Tranchilizante
235. Benzodiazepine nu sunt recomandate:
A. Conductorilor auto
B. n stri anxioase
C. n miastenia gravis
D. n anesteziologie
E. n insomnii
236. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate:
A. Este o substanta cu structura benzamidica
B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium
C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica
D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei.
E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi
237. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la benzodiazepine sunt adevrate?
A. Se absorb bine la administrare oral
B. Se metabolizeaz la compui activi
C. Nu trec bariera hematoencefalic
D. Prin metabolizare se obin i compui 3-hidroxilai
E. La administrarea i.m. absorbia este mai crescut comparativ cu cea oral.
238. Care dintre urmtoarele efecte pot apare n cazul benzodiazepinelor?
A. Tranchilizant
B. Anticonvulsivant
C. Psihostimulent
D. Miorelaxant
E. Antiagregant plachetar
239. Tranchilizantele
A. Diminu anxietatea
B. Cresc starea de tensiune psihic
C. Tempereaz reaciile emoionale
D. Poteneaz deprimantele SNC
E. Se pot asocia cu alcoolul
240. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni:
A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
241. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?
A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat
242. Medazepamul se contraindica la:
A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
243. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?
A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
244. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?
A. absorbtie digestiva buna;

28

B. apar metaboliti activi;


C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
245. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?
A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
246. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?
A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
247. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici;
C. nu produc toleranta;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut.
248. Benzodiazepinele au urmtoarele indicaii terapeutice:
A. curele de dezintoxicare n alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii
249. Benzodiazepinele sunt contraindicate n urmtoarele situaii clinice:
A. primul trimestru de sarcin
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. miastenie gravis
E. tetanos
250. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:
A. cimetidin
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafein
251. Meprobramatul:
A. poate induce obinuin i dependen fizic
B. are efect miorelaxant intens
C. prezint efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale oral i parenteral
E. la doze mari are i proprieti neuroleptice
252. Precizai afirmaiile corecte referitoare la benzodiazepine:
A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapid pentru substanele mai lipofile (diazepam)
B. pe cale intramuscular rata absorbiei este mai mare dect per os
C. se leag slab de proteinele plasmatice
D. multe benzodiazepine sunt metabolizate n compui activi
E. proprietile farmacocinetice difer n funcie de structura chimic a benzodiazepinei

29

Tema nr. 8 Simpatomimetice i Simpatolitice


Simpatomimetice
253. Adrenomimeticele produc:
A. stimularea functiilor miocardice
B. mioza
C. vasoconstrictie prin alfa-1
D. bronhoconstrictie
E. hiperglicemie
254. Adrenomimeticele se pot utiliza:
A. in afectiuni alergice
B. in stop cardiac si soc cardiogen
C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare
D. in hipertensiune arteriala
E. in caz de travaliu prematur
255. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic
B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound
C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic
D. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace
E. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare
256. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale:
A. tolazolina
B. oximetazolina
C. efedrina
D. bametanul
E. nafazolina
257. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor:
A. bronhoconstrictia
B. relaxarea uterului
C. hipoglicemia
D. vasoconstrictia
E. deprimarea miocardului
258. Dopamina:
A. este o catecolamina
B. are efecte selective pe beta 1
C. este indicata in socul cardiogen
D. se adminstreaza intravenos
E. potenteaza efectul neurolepticelor
259. Simpatomimeticele pot:
A. stimula receptorii alfa
B. bloca receptorii beta
C. bloca receptorii noradrenalinei
D. favoriza eliberarea noradrenalinei
E. inhiba recaptarea noradrenalinei
260. Simpatomimeticele:
A. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice
B. scad efectul cardiotonic al digitalicelor
C. pot agrava cardiopatia ischemica
D. pot creste efectul anestezicelor locale
E. diminueaza efectul antidiabeticelor
261. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina?
A. tahicardie;
B. hipertensiune arteriala;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. bronhoconstrictie;

30

E. hipoglicemie.
262. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?
A. actioneaza in ganglionii simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. au efecte inhibitoare asupra inimii;
D. stimuleaza lipoliza;
E. au efect bronhodilatator.
263. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?
A. au actiune bronhospastica;
B. au actiune directa;
C. au actiune indirecta;
D. au actiune mixta;
E. scad tensiunea arteriala.
264. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?
A. contracta muschiul circular al irisului;
B. produc mioza;
C. creste forta de contractie a miocardului;
D. produc hipertensiune arteriala;
E. relaxeaza miometrul.
265. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice?
A. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice;
B. au efecte alfa adrenergice;
C. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza;
D. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc,
E. produc hipoglicemie.
266. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte?
A. produc vasoconstrictie;
B. inhiba SNC;
C. scad forta de contractie a inimii;
D. scad tensiunea arteriala;
E. sunt bronhodilatatoare.
267. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina?
A. hipotensiune;
B. cardiopatie ischemica;
C. astm bronsic;
D. rinita;
E. hipertensiune.
268. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice?
A. adrenalina;
B. dobutamina;
C. fluvoxamina;
D. nizatidina;
E. salbutamol.
269. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice?
A. salbutamol;
B. propranolol;
C. fenoterol;
D. terbutalina;
E. neostigmina.
270. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare):
A. hipotensiune arteriala;
B. hipertensiune arteriala;
C. tahiaritmie;
D. hipoglicemie;
E. hipercolesterolemie.

31

Simpatolitice
271. Beta-blocantele:
A. stimuleaza functiile miocardului
B. influenteaza negativ profilul lipidic
C. au proprietati antihipertensive
D. fac parte din clasa I de antiaritmice
E. sunt contraindicate in angina pectorala
272. Cardioselectivitatea beta-blocantelor:
A. se pastreaza si la doze mari
B. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1
C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici
D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca
E. le contraindica la diabetici
273. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor
B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute
C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei
D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase
E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc
274. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive:
A. ergotamina
B. atenololul
C. prazosinul
D. dopamina
E. salbutamolul
275. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat:
A. scaderii consumului de oxigen al miocardului
B. deprimarii miocardului
C. coronarodilatatiei
D. efectului hipocolesterolemiant
E. efectului rebound
276. Propranololul:
A. este un alfa-1-adrenolitic
B. este un beta-adrenolitic selectiv
C. se indica in hipertensiunea arteriala
D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii
E. se contraindica in angina pectorala
277. Se evita asocierea beta-blocantelor cu:
A. blocanti de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice
278. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte?
A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. antagonizeaza actiunea adrenergicelor;
D. blocheaza receptorii adrenergici;
E. produc hipertensiune.
279. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice?
A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici;
B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici;
C. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
D. impiedica eliberarea mediatorilor;
E. diminua actiunea simpatomimeticelor.
280. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice?

32

A. blocheaza receptorii beta-adrenergici;


B. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei;
C. au actiune cronotrop negativa;
D. diminua formarea umorii apoase;
E. cresc presiune intraoculara.
281. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina?
A. este un antiulceros;
B. impiedica recaptarea noradrenalinei;
C. este un antiparkinsonian;
D. are actiune hipotensiva;
E. are actiune simpatomimetica.
282. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective?
A. propranolol;
B. atenolol;
C. metoprolol;
D. timolol;
E. oxprenolol.
283. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol?
A. stari depresive;
B. cresterea trigliceridelor;
C. tahicardie;
D. impotenta;
E. bronhoconstrictie.
284. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte?
A. hipertensiune arteriala;
B. aritmii cardiace;
C. angina pectorala;
D. astm bronsic;
E. astenie.
285. Efectele beta-2 adrenolitice sunt:
A. bronhodilataie
B. vasoconstricie cu tulburri ischemice periferice
C. tendin la hipoglicemie
D. scderea tensiunii intraoculare
E. inhibarea secreiei de renin din aparatul juxta-glomerular renal
286. Fac parte din grupul simpatoliticelor:
A. fentolamina
B. dobutamina
C. nafazolina
D. nicergolina
E. tolazolina
287. Contraindicaiile beta-adrenoliticelor neselective:
A. hipertiroidism
B. astm bronic
C. bloc atrioventricular
D. anxietate de stres
E. activitate ce necesit mare atenie (oferi etc.)
288. Notai afirmaiile corecte:
A. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv
B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu aciune de tip anestezic local
C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur
D. alprenololul este beta-adrenolitic cu aciuni de tip simpatomimetic i chinidinic
E. pindololul este beta-adrenolitic cu aciune de tip chinidinic

33

Tema nr. 9
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
289. Anticolinergicele se pot indica in:
A. glaucom
B. astm bronsic
C. miastenia gravis
D. constipatie atona
E. voma din raul de miscare
290. Anticolinesterazicele se utilizeaza:
A. in tratamentul glaucomului
B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante
C. ca antispastice
D. in miastenia gravis
E. in Parkinson
291. Atropina:
A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii
B. este un protector al mucoasei gastrice
C. se indica in glaucom sub forma de colir 1%
D. produce midriaza insotita de cicloplegie
E. creste peristaltismul tubului digestiv
292. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. atropina poate fi administrata in preanestezie
B. tropicamida este folosita ca antispastic
C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica
D. emeproniul se foloseste in retentie urinara
E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic
293. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie:
A. pilocarpina
B. acetazolamida
C. tropicamida
D. atropina
E. timololul
294. In grupa anticolinesterazicelor:
A. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil
B. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale
C. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului
D. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante
E. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis.
295. Parasimpatoliticele produc:
A. relaxarea musculaturii netede digestive
B. retentie urinara
C. hiposecretie a glandelor exocrine
D. mioza
E. scaderea presiunii intraoculare
296. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilatatie
B. scaderea secretiilor glandelor exocrine
C. contractia musculaturii netede digestive
D. mioza
E. bradicardie
297. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilatatie
B. bradicardie
C. cresterea presiunii intraoculare
D. mictiuni frecvente
E. miastenia gravis
298. Proprietati anticolinergice pot avea:

34

A. antidepresivele triciclice
B. neurolepticele
C. penicilinele
D. antihistaminicele H1
E. antiinflamatoarele nesteroidiene
299. Reaciile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt:
A. cicloplegie
B. constipaie
C. sialoree
D. bronhoconstricie
E. incontinen urinar
300. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina?
A. este un alcaloid;
B. produce uscaciunea gurii;
C. scade presiunea intraoculara;
D. produce cicloplegie;
E. deprima SNC.
301. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice?
A. sunt antagonisti;
B. blocheaza receptorii muscarinici;
C. inhiba miocardul;
D. au actiune miotica;
E. sunt antispastice.
302. F1319072. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice?
A. sunt agonisti;
B. sunt antagonisti;
C. activeaza receptorii muscarinici;
D. blocheaza receptorii nicotinici;
E. inhiba acetilcolinesteraza.
303. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina?
A. stimuleaza SNC;
B. midriaza;
C. activa in parkinsonism;
D. eficace in raul de miscare;
E. se indica in glaucom.
304. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic?
A. bronhospasm;
B. bradicardie;
C. hiposecretie salivara;
D. colici abdominale;
E. mioza.
305. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic?
A. hipersecretia glandelor;
B. scaderea peristaltismului digestiv;
C. midriaza;
D. au efecte muscarinice;
E. stimulator cardiac.
306. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice?
A. pirenzepina;
B. scopolamina;
C. propantelina;
D. carbamazepina;
E. fenitoina.
307. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate?
A. este un agonist;
B. scade secretia salivara;
C. produce midriaza;
D. relaxeaza musculatura neteda;

35

E. scade presiune intraoculara.


308. Efectele colinergice de tip muscarinic constau n:
A. mioz la nivelul muchilor circulari ai irisului
B. stimularea SNC
C. creterea secreiei de adrenalin
D. relaxarea sfincterelor tubului digestiv
E. hipersecreia glandelor endocrine
309. Pilocarpina:
A. este indicat n glaucom
B. scade secreia glandelor salivare producnd uscciunea gurii
C. la nivelul ochiului produce midriaz
D. se indic n intoxicaia cu atropin
E. forma de prezentare este Pilocarpin colir 1 care se administreaz: 1 pictur x 4-6/zi
310. Scopolamina:
A. se prezint sub form de colir 1%
B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei, dar de intensitate mai mare i durat mai scurt
C. sufer hidroliz enzimatic hepatic, la ester
D. se utilizeaz n rul de micare
E. este contraindicat n Parkinsonul postencefalitic
311. Anticolinesterazicele ireversibile:
A. sunt Neostigmina i Piridostigmina
B. sunt derivai organofosforici
C. au durata de aciune scurt
D. sunt utilizate n glaucom
E. aciunea lor este reversibil n prezena obidoximei
312. Atropina determin:
A. hipersecreie salivar
B. uscciunea gurii i greutate n deglutiie
C. creterea presiunii intraoculare
D. mioz
E. stimularea musculaturii vezicii urinare
313. Care dintre urmtorii compui sunt parasimpatomimetice cu aciune direct?
A. carbacol
B. fizistigmina
C. pilocarpina
D. neostigmina
E. betanecol
314. Parasimpatomimeticele cu aciune indirect (anticolinesterazice) sunt indicate n:
A. intoxicaia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu)
B. intoxicaia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)
C. diagnosticul i tratamentul miasteniei gravis
D. atonie intestinal
E. ulcer gastroduodenal
315. Reaciile adverse la administrarea de atropin sunt:
A. constipaie
B. hipersalivaie
C. uscciunea gurii
D. enurezis nocturn
E. retenie urinar
316. Scopolamina este:
A. parasimpatolitic
B. parasimpatomimetic
C. utilizat n boala Parkinson
D. indicat n glaucom
E. utilizat n tratamentul rului de micare
317. n practica medical, parasimpatoliticele sunt utilizate pentru urmtoarele efecte:
A. Miotic (n glaucom)

36

B. Midriatic (examenul fundului de ochi)


C. Antispastic
D. Antisecretor (n ulcerul gastric)
E. Stimulator al contraciei musculaturii striate (n miastenia gravis)
318. Sunt efecte de tip muscarinic:
A. Contracia muchiului circular al irisului
B. Contracia muchiului radial al irisului
C. Contracia musculaturii netede digestive
D. Erecia
E. Ejacularea
319. Sunt efecte de tip nicotinic:
A. Contracia musculaturii striate
B. Relaxarea musculaturii netede
C. Stimularea SNC
D. Eliberarea de adrenalin de ctre medulosuprarenal
E. Stimularea contraciei miocardice
320. Sunt efecte secundare ale medicaiei muscarinice:
A. Bronhoconstricia, dispneea
B. Rinoreea
C. Retenia de urin
D. Hipersecreia gastric
E. Uscciunea gurii
321. Sunt efecte secundare de tip nicotinic:
A. Accelerarea tranzitului intestinal, diareea
B. Stimularea SNC
C. Hipersalivaia
D. Creterea frecvenei miciunilor
E. Contraciile fasciculare ale musculaturii straite
322. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice:
A. hipersecretie gastrica, cu arsuri epigastrice
B. colici abdominale
C. mictiuni frecvente
D. uscaciunea gurii
E. stimularea musculaturii scheletice
323. Dupa administrare in sacul conjunctival, pilocarpina produce:
A. mioza pasiva, prin relaxarea muschiului radiar al irisului
B. mioza activa, prin contractia muschiului circular al irisului
C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa
D. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase
E. relaxarea muschiului ciliar, cu favorizarea vederii la distanta
324. Sunt parasimpatomimetice directe:
A. pilocarpina
B. neostigmina
C. piridostigmina
D. fizostigmina
E. carbacol

37

Tema nr. 10
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
325. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:
A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
326. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:
A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie
327. Diclofenacul:
A. intr n preparatul Voltaren
B. are proprieti analgezice
C. se contraindic n afeciuni articulare degenerative
D. se utilizeaz n tratamentul astmului bronic la cei sensibilizai la aspirin
E. diminu sinteza de prostaglandine
328. Glucocorticoizii au proprietati:
A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
329. Glucocorticoizii:
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. pot retine sodiul si apa in organism
330. Piroxicamul:
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
331. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
332. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?
A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
333. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.

38

334. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?


A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
335. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
336. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
337. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?
A. insuficienta suprarenala;
B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatoriil;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
338. Fenilbutazona accentueaz efectele:
A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului
339. Indometacina diminu efectele:
A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului
340. Ketoprofenul are aciune:
A. analgezic
B. antimigrenoas
C. antipiretic
D. miorelaxant
E. antiinflamatoare
341. Precizai afirmaiile corecte referitoare la indometacin:
A. diminu efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen dect aspirina
C. la bolnavii cu gut, interfer cu substanele uricozurice
D. este indicat n coxartroz
E. prezint un efect analgezic slab
342. Precizai afirmaiile incorecte referitoare la diclofenac:
A. poate fi administrat gravidei, pe toat perioada sarcinii
B. se recomand la pacienii cu poliartrit reumatoid
C. se fixeaz puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminu sinteza prostaglandinelor prin inhibiia fosfolipazei A2
E. se administreaz intrarectal, per os i parenteral
343. Printre aciunile farmacodinamice ale AINS se numr:
A. inhibiia travaliului prematur
B. nchiderea ductului arteriolar la nou-nscui
C. mioz

39

D. bronhoconstricie
E. stimularea travaliului prematur
344. Printre efectele adverse ale AINS se numr:
A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupii cutanate
D. hipokaliemia
E. fotosensibilizarea
345. Care dintre urmtorii corticosteroizi au aciune terapeutic lung (peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon
346. Care dintre urmtorii corticosteroizi prezint foarte slab efect de retenie a sodiului i apei?
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon
347. Glucocorticoizii urmtori se administreaz topic, cu excepia:
A. triamcinolon
B. prednisolon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison
348. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt :
A. Efect ulcerigen
B. Hiperkaliemie
C. Hiperpirexie
D. Efect vasoconstrictor puternic
E. Hiperexcitabilitate nervoas
349. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt :
A. Hipercorticism
B. Creterea VSH
C. Reacii alergice
D. Agranulocitoz
E. ntrzierea creterii
350. Efectele adverse ale indometacinei :
A. Efect ulcerigen mai puternic dect aspirina
B. Nu are efect ulcerigen
C. Produce cefalee la doze mari
D. Nu produce cefalee la doze mari
E. Are efect diuretic
351. Fenilbutazona :
A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Se absoarbe bine din tubul digestiv
C. Se leag 98% de proteina plasmatic
D. Se leag n proporie de 25% de proteina plasmatic
E. Nu se metabolizeaz deloc n organism
352. Ketoprofenul este un antiiflamator i antipiretic :
A. Mai activ dect indometacinul
B. Mai puin activ dect indometacinul
C. Nu are efect antiinflamator
D. Se utilizeaz n poliartrita reumatoid
E. Are efect antispastic
353. Indometacinul este contraindicat in:

40

A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetica
D. artrita gutoasa
E. colita ulceroasa
354. Piroxicamul:
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide
355. Notati afirmatiile corecte:
A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica
D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza
356. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile:
A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. are si efect antiagregant
D. se elimina renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina
357. Pentru piroxicam, afirmatiile corecte sunt:
A. este antiinflamator nesteroidian
B. are efect uricozuric
C. este contraindicata administrarea in cazul unui ulcer digestiv in evolutie
D. se administreaza oral intr-o singura priza/zi
E. nu are efect analgezic
358. Alegeti afirmatiile corecte pentru ibuprofen:
A. este indicat in spondilita ankilopoietica
B. are efect antiagregant plachetar
C. produce cel mai frecvent dintre AINS ulcer gastroduodenal
D. efectul antiinflamator este asemanator cu al acidului acetilsalicilic
E. nu este tolerat de bolnavi cu hipertensiune arteriala
359. Alegeti afirmatiile corecte:
A. diclofenac inhiba prostaglandinsintetaza
B. indometacin are efecte analgezic si antipiretic intense
C. fenilbutazona are actiune uricozurica
D. piroxicam are efect antiagregant plachetar
E. benorilat este un prodrog, ester al acidului acetilsalicilic cu paracetamol
360. Precizati care din urmatoarele grupe sunt antiinflamatoare:
A. glucocorticoizi
B. acizi carboxilici
C. acizi enolici
D. saruri de aur
E. antimalarice de sinteza

41

Tema nr. 11
Antiacide, antiulceroase, antispastice
361. Antiacidele:
A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice
B. pot produce efect rebound acid
C. se indica in gastrite hiperacide, ulcer
D. se administreaza inainte de masa
E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente
362. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate:
A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic
B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic
C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante
D. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza
E. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei
363. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate:
A. cimetidina este un antisecretor gastric
B. cimetidina are proprietati antialergice
C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei
D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina
E. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice
364. Inhibitorii pompei de protoni:
A. sunt reprezentati de pirenzepin, telenzepin
B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. au durata scurta de actiune
E. sunt indicati in ulcer, sindrom Zollinger-Ellison
365. Omeprazolul:
A. este transformat n sulfenamida, forma activa
B. este un antihistaminic H2
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. este un inductor enzimatic
E. constituie un tratament de elecie n sindromul Zollinger Ellison
366. Pirenzepinul:
A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice
B. se indica in ulcerul gastro-duodenal
C. blocheaza pompa de protoni
D. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison
E. prezinta numeroase reactii adverse grave, de tip atropinic
367. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut?
A. adera la suprafata nisei ulceroase;
B. inhiba bacteria Helicobacter pylori;
C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol;
D. se asociaza cu antiacide;
E. eficace in ulcerul gastric.
368. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol?
A. este un analog sintetic al prostaglandinei E1;
B. este un inhibitor al pompei de protoni;
C. este eficace in esofagita de reflux;
D. inhiba H, K-ATP-aza;
E. este un anticolinergic selectiv.
369. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide?
A. reduc acidul clorhidric din stomac;
B. nu se asociaza intre ele;
C. actioneaza ca pansamente gastrice;
D. scad activitatea proteolitica a pepsinei;
E. nu se asociaza cu alimentele.

42

370. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina?


A. eficace in ulcerul duodenal;
B. inhiba enzimele microzomale;
C. antigastrinic;
D. antiandrogenic;
E. inhibitor al anhidrazei carbonice.
371. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina?
A. antihistaminic H2;
B. mai potenta decat famotidina;
C. mai potenta decat cimetidina;
D. se administreaza 150 mg seara;
E. se administreaza 800 mg seara.
372. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2?
A. cimetidina;
B. pirenzepina;
C. famotidina;
D. ranitidina;
E. omeprazol.
373. Antiacidele scad absorbia:
A. teofilinei
B. tetraciclinei
C. digoxinei
D. acidului valproic
E. carbamazepinei
374. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase determin diminuarea secreiei gastrice acide:
A. carbenoxolona
B. pantoprazol
C. sucralfat
D. roxatidin
E. subcitratul de bismut coloidal
375. Famotidina:
A. nu inhib sistemul oxidazic microzomial hepatic
B. administrat prelungit determin efecte endocrine de tip antiandrogenic
C. are o poten mult mai mare dect cimetidina
D. poate provoca leucopenie i trombopenie
E. se administreaz n priz unic/24 ore
376. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 :
A. sucralfatul
B. enprostil
C. pantoprazol
D. misoprostol
E. carbenoxolona
377. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat n:
A. hiperaciditate gastric
B. stri de acidoz
C. insuficien renal
D. intoxicaia cu acizi organici (barbiturice)
E. edeme
378. Care dintre urmtoarele afirmaii despre antiacide sunt adevrate?
A. carbonatul de calciu n doze mari antreneaz efect rebound acid
B. derivaii de aluminiu produc constipaie
C. nu sunt indicate n esofagita de reflux
D. nu se recomand asocierile de antiacide
E. carbonatul acid de sodiu n exces produce alcaloz i calculoz urinar
379. Care dintre urmtorii compui sunt inhibitori ai pompei de protoni?
A. ranitidina
B. atropina
C. omeprazol

43

D. pantoprazol
E. pirenzepina
380. Indicaiile antiacidelor:
A. gastrita hiperacid
B. hemoragii i perforaii gastrice
C. abdomen acut
D. ulcer gastric i duodenal
E. esofagita de reflux
381. Omeprazolul:
A. este degradat n mediul acid gastric
B. metaboliii se elimin majoritar renal
C. metaboliii se elimin majoritar biliar
D. durat scurt de aciune
E. biodisponibilitatea iniial este sub 50%
382. Subcitratul de bismut coloidal:
A. se administreaz nainte de mese i la culcare
B. formeaz un strat protector la nivelul leziunii ulceroase
C. se administreaz dup mese i nainte de culcare
D. se asociaz cu antiacidele
E. prezint aciune antiseptic fa de Helicobacter Pylori
383. Care afirmaie este adevarata?
A. Pirenzepina este un anticolinergic care blocheaz, la doze terapeutice, numai receptorii muscarinici M1
B. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric, prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina
C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica, provoaca midriaza, tahicardie si
uscaciunea gurii
D. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid
E. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice
384. Care sunt efectele secundare ale compuilor cu aluminiu utilizai ca antiacide pe termen lung:
A. Diaree
B. Constipaie
C. Hipofosfatemie
D. Osteomalacie
E. Aritmii cardiace

Antispastice
385. Care din afirmaiile legate de Scobutil sunt adevrate:
A. relaxeaz musculatura neted
B. relaxeaz musculatura striat
C. este un antispastic musculotrop
D. se administreaz n spasme de la nivelul tubului digestiv
E. conine atropina
386. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate:
A. se pot indica in spasme biliare
B. nu se pot administra injectabil
C. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata
D. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile
E. pot fi neurotrope sau miotrope
387. Care din urmtoarele antispastice sunt musculotrope:
A. periciazina
B. papaverina
C. neostigmina
D. butilscopolamina
E. drotaverina
388. Papaverina:
A. se indic n spasm bronic
B. are aciune stimulant pe miocard
C. poate produce constipaie
D. poate produce hipertensiune arteriala

44

E. se indic n spasm coronarian


389. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina?
A. este antispastic musculotrop,
B. este antispastic neurotrop;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici;
E. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici.
390. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice:
A. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare;
B. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare;
C. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor;
D. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor;
E. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular.
391. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse:
A. hipotensiune arteriala;
B. cefalee;
C. hipertensiune arteriala;
D. diaree;
E. inrosirea fetei.
392. Efectele papaverinei sunt potentate de:
A. acetilcolina;
B. levodopa;
C. fumat;
D. analgezice;
E. tranchilizante.
393. Indicatiile papaverinei sunt:
A. hipotensiunea arteriala;
B. hipertensiunea arteriala (crize);
C. ateroscleroza cerebrala;
D. hipertensiunea intracraniana;
E. colici biliare, renale, gastrice, intestinale.
394. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce:
A. tahicardie;
B. bradicardie;
C. oprirea respiratiei;
D. bloc atrio-ventricular;
E. stimularea inimii.
395. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice:
A. actiune relaxanta, antispastica, la nivelul muschilor netezi;
B. actiune bronhodilatatoare;
C. actiune deprimanta asupra miocardului;
D. actiune stimulanta asupra miocardului;
E. actiune vasodilatatoare.
396. F1431080. Antispasticele se utilizeaz n tratamentul:
A. spasmelor la nivel biliar i gastrointestinal
B. crampelor musculare
C. spasme la nivel uro-genital
D. spasmului coronarian
E. bronhospasmului

45

Tema nr. 12
Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice
Antihipertensive
397. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA:
A. Nifedipin
B. Enalapril
C. Propranolol.
D. Captopril.
E. Losartan.
398. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele cardioselective:
A. Captopril.
B. Atenolol
C. Enalapril.
D. Propranolol.
E. Metoprolol.
399. Notai afirmaiile corecte despre IECA
A. Au efect cardioprotector
B. Cresc fluxul sanguine renal
C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice
D. Se prefer la hipertensivi cu insuficien cardiac
E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic
400. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor:
A. Vasoconstrictoare adrenomimetice.
B. Blocante ale canalelor de calciu.
C. Inhibitori ai enzimei de conversie.
D. Vasodilatatoare periferice.
E. Beta blocant
401. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu?
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
402. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:
A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;
C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.
403. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?
A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipertensiv.
404. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?
A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
405. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?
A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;

46

C. se recomanda la hipertensivi tineri;


D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
406. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?
A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
407. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze
mari de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
408. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:
A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
409. Captoprilul poate produce urmtoarele efecte adverse:
A. erupii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impoten sexual
D. depresie
E. gust metalic

Vasodilatatoare cerebrale si periferice


410. Care dintre urmtoarele substane sunt vasodilatatoare periferice:
A. Propranolol
B. Pentoxifilin
C. Dihidroergotoxina
D. Isoxuprin
E. Ergotamina
411. Notati afirmatiile corecte:
A. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor
B. Nicergolina se administreaza oral si parenteral
C. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila
D. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale
E. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice
412. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral:
A. Diazepam
B. Vincamina
C. Pentoxifilina
D. Nicergolina.
E. Nimotop
413. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele
farmacologice:
A. Alfa adrenolitice
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Beta-2 adrenomimetice
D. Alfa-adrenomimetice
E. Beta-2 adrenolitice
414. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni
A. Insuficienta circulatorie cerebrala

47

B. Tulburari circulatorii retiniene


C. Hipertensiune intracraniana
D. Arterita obliteranta a membrelor
E. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare
415. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice:
A. vincamina;
B. isoxupina;
C. bametan;
D. tolazolina;
E. noradrenalina.
416. Dupa mecanismul lor de actiune, vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi:
A. beta-1-adrenomimetice;
B. alfa-adrenolitice;
C. beta-2-adrenomimetice;
D. musculotrope;
E. alfa-adrenomimetice.
417. .Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt:
A. ergotamina;
B. dihidroergotamina;
C. dihidroergotoxina;
D. nicergolina;
E. cinarizina.
418. Vasodilatatoare antiischemice, cu actiune de tip musculotrop sunt:
A. pentoxifilina;
B. xantinol nicotinat;
C. tolazolina;
D. vincamina;
E. codergocrina.
419. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt:
A. vincamina;
B. dihidroergotoxina;
C. vinpocetina;
D. tolazolina;
E. cinarizina.
420. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. vincamina stimuleaz metabolismul neuronal
B. cinarizina amelioreaz circulaia labirintic
C. extractul de Ginkgo biloba scade rezistena capilar i crete tonusul venos
D. hidralazina crete circulaia cerebral
E. cinarizina favorizeaz intrarea oxigenului i a glucozei n neuroni
421. Care dintre urmtoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop:
A. pentoxifilina
B. cinarizina
C. cimetidina
D. papaverina
E. propantelina

Diuretice
422. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?
A. Hidroclorotiazida
B. Acetazolamida.
C. Furosemid
D. Amilori
E. Manitol
423. Care dintre urmtoarele diuretice sunt cu structur tiazidic
A. Indapamid
B. Spironolactona
C. Amilorid

48

D. Hidroclorotiazida
E. Ciclopentiazida
424. Diureticele saluretice:
A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura
B. Pot produce hipokaliemie
C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva
D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava
E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu
425. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:
A. Hipertensiune arteriala
B. Criza de angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Glaucom
E. Edeme de diferite etiologii
426. Furosemidul este:
A. Contraindicat in hipertensiune arteriala
B. Substanta activa din produsul Furantril
C. Util in administrare i.v. in edeme grave
D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu
E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic
427. Hidroclorotiazida:
A. Este un diuretic cu durat lung de aciune (mai mare de 24 ore)
B. Intr n preparatul Nefrix
C. Este contraindicat n HTA
D. Se indic n toate tipurile de edeme
E. Produce dezechilibre electrolitice i acido-bazice
428. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:
A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele,
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
429. Furosemidul este diureticul de electie in:
A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
E. glaucom acut congestiv.
430. Furosemidul:
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;
E. are efect de scurta durata.
431. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):
A. hidroclorotiazida;
B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
432. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:
A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta de actiune;
D. eficacitate medie;
E. durata medie de actiune.

49

Tema nr. 13
Antianginoase
433. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse
A. Medicamente beta-blocante
B. Molsidomina.
C. Clonidina si derivati
D. Trimetazidina.
E. Blocantele canalelor de calciu
434. Notati afirmatiile corecte:
A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga
B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala
C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale
D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri
E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF
435. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?
A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
436. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?
A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
E. scade consumul de oxigen al miocardului
437. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?
A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
438. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
439. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
440. Medicamentele antianginoase:
A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
441. Sunt medicamente antianginoase:
A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
442. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicat deoarece:

50

A. ambele favorizeaz bronhoconstricia


B. ambele deprim conducerea atrio-ventriculara
C. acioneaz competitiv asupra acelorai receptori
D. ambele au aciune inotrop negativ
E. ambele provoac vasoconstricie coronarian
443. Blocantele canalelor de calciu au aciune:
A. antiaterogen
B. antianginoas
C. antihipertensiv
D. cardiotonic
E. antifibrinolitic
444. Care dintre afirmaiile urmtoare privind amiodarona sunt corecte:
A. ca antianginos este indicat n tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. durata efectului dispare rapid dup ntreruperea tratamentului
C. poate fi responsabil de afectarea funciei tiroidiene
D. pentru potenarea efectului terapeutic se recomand asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciat dup 2-4 sptmni de tratament
445. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivailor nitrai:
A. cefalee pulsatil
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vrsturi
446. Care dintre urmtoarele aciuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei:
A. deprimarea inimii
B. aciunea hipotensiv
C. vasodilataie coronarian
D. reducerea postsarcinii
E. scderea automatismului nodului sinusal
447. n care din urmtoarele afeciuni este contraindicat verapamilul:
A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boal coronarian
D. astm bronic
E. insuficien cardiac
448. Nitraii organici produc:
A. coronarodilataie
B. bradicardie
C. arteriolodilaie cu scderea postsarcinii
D. venodilataie i reducerea presarcinii inimii
E. deprimarea contractilitii inimii
449. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate n:
A. angin cronic instabil
B. criza anginoas
C. post infarct miocardic acut
D. angin cronic stabil
E. angin pectoral asociat cu diabet zaharat
450. Aciunea antianginoas a blocantelor calcice se produce prin:
A. creterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitii miocardului
B. creterea aportului de oxigen prin creterea fluxului coronarian
C. scderea postsarcinii prin arteriolodilataie
D. micorarea frecvenei de contracie
E. creterea postsarcinii prin arterioloconstricie
451. Antianginoase sunt:
A. nitraii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice

51

E. inhibitorii enzimei de conversie


452. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:
A. neurosimpatolitice
B. nitrai organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu
453. Molsidomin se caracterizeaz prin:
A. absorbie rapid per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de prim trecere hepatic
D. absorbie sczut per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic
454. Molsidomin:
A. are efect antianginos
B. are biodisponibilitate per os mare
C. nu dezvolt toleran
D. produce methemoglobinemie
E. se administreaz transcutan
455. Nitraii organici produc:
A. arterioloconstricie
B. venodilataie
C. arteriolodilataie
D. bronhoconstricie
E. coronaroconstricie
456. Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os sub 1%
B. este liposolubil
C. nu poate fi administrat transcutan
D. la administrarea per os este biotransformat aproape total la primul passaj hepatic
E. la administrarea sublingual nu prezint efectul primului pasaj hepatic
457. Reaciile adverse la administrarea de nitrai organici sunt:
A. cefalee
B. hipotensiune ortostatic
C. toleran
D. tuse seac
E. scderea rezistenei la efort
458. Betablocante:
A. Sunt utile n angina cronic stabil
B. Sunt medicamente de elecie la bolnavii anginoi cu insuficien cardiac
C. Se folosesc n prevenirea secundar a infarctului de miocard
D. Provoac coronarodilataie, cu creterea aportului de oxigen
E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoi hipertensivi
459. Mecanismul aciunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu const n:
A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
B. Creterea aportului de oxigen prin coronarodilataie
C. Creterea eliberrii de EDRF
D. Stimularea adenilat-ciclazei
E. Stimularea guanilat-ciclazei
460. Nitraii sunt contraindicai n:
A. Glaucom
B. Hipertensiune arterial
C. Hipertensiune intracranian
D. Angin vasospastic
E. Insuficiena cardiac
461. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de aciune necesit o cale tiol-dependent saturabil:
A. Molsidomina

52

B. Nitroglicerina
C. Pentaeritril tetranitratul
D. Propranololul
E. Dipiridamolul
462. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase:
A. Blocanii canalelor de calciu
B. Molsidomina
C. -adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Amiodarona
463. Sunt reacii adverse specifice nitrailor:
A. Cefalee pulsatil
B. Vasoconstricie periferic
C. Hipotensiune ortostatic
D. Toleran acut
E. Dureri ale globilor oculari
464. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate:
A. efect inotrop negativ
B. scaderea travaliului cardiac
C. cresterea rezistentei periferice
D. vasodilatatie coronariana
E. efect cronotrop negativ
465. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar:
A. nitroglicerina
B. dipiridamol
C. clopidogrel
D. amiodarona
E. acid acetilsalicilic
466. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse:
A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
B. cefalele cu caracter pulsatil
C. lipotimie
D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene
E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati
467. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic:
A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. stimulator al sintezei Atp in miocard
D. coronarodilatator
E. vasoconstrictor periferic
468. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:
A. dipiridamol
B. amiodarona
C. acid acetil salicilic
D. clopidogrel
E. nitroglicerina

53

Tema nr. 14
Antialergice
469. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in:
A. Urticarie
B. Polenoze
C. Edem angioneurotic
D. Procese inflamatorii acute
E. Glaucom
470. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice?
A. Ketoprofen.
B. Ketotifen.
C. Peritol.
D. Allergodil.
E. Brofimen
471. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:
A. Astenie, somnolenta
B. Hiposalivatie, diaree, constipatie
C. Reactii alergice la aplicare locala
D. Tahicardie
E. Scaderea semnificativa a apetitului
472. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte:
A. Antialergic.
B. Antiinflamator
C. Imunosupresor
D. Hipoglicemiant.
E. Diuretic
473. Notati afirmatiile corecte:
A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului
B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative
D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos
474. Notati afirmatiile corecte:
A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune
C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. Clemastin este slab sedativ
E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden
475. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:
A. Romergan
B. Claritina
C. Clorfenoxamina.
D. Astemizol
E. Clorfeniramina
476. Precizati afirmatiile corecte
A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice
B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. Romerganul este lipsit de efecte sedative
477. Au efecte antialergice:
A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.

54

478. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?


A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
479. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
480. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?
A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.
481. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?
A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
E. antiparkinsonian.
482. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?
A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
483. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?
A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;
E. se poate administra la conducatorii auto.
484. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?
A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
485. Antihistaminicele H1 diminu efectele:
A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sintez
D. anestezicelor generale
E. progesteronului
486. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. sedativelor
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sintez
D. progesteronului
E. clonidinei
487. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:
A. ondansetron

55

B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina
488. Precizai afirmaiile corecte referitoare la compuii antihistaminici de tip H1:
A. se leag slab de proteinele plasmei
B. sunt contraindicate n primul trimestru al sarcinii
C. provoac relativ frecvent tuse iritativ
D. au efect benefic n polenoze
E. unele au efect antiemetic
489. Alte indicaii pentru antihistaminicele H1 sunt:
A. rul de micare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stri depresive
490. Antihistaminicele H1 fr efecte sedative:
A. sunt numite"antihistaminice de zi
B. sunt numite "antihistaminice de noapte
C. se administreaz nainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramin i feniramin
E. sunt reprezentate de prometazin i clorfenoxamin
491. Antihistaminicele H1 sunt utilizate n:
A. polenoze (febra de fn, guturai de fn)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. nepturi de insecte
E. esofagita de reflux
492. Antihistaminicele H1:
A. se absorb repede dup administrarea oral sau parenteral
B. se folosesc numai extern n preparate topice
C. nu accentueaz efectele deprimante centrale ale hipnoticelor i sedativelor
D. nu sufer efectul primului pasaj hepatic
E. sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin
493. Care dintre urmtoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina
494. Care dintre urmtorii compui sunt antihistaminice H1?
A. clemastin
B. clorfenoxamin
C. ranitidin
D. cimetidin
E. feniramin
495. Efecte bune se obin cu antihistaminice H1 n:
A. criza de astm bronic
B. alergii la medicamente
C. edem angioneurotic
D. urticarie
E. virozele cilor respiratorii superioare
496. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. Anticoagulantelor de sintez
B. Progesteronului
C. Clonidinei
D. Antidepresivelor triciclice
E. Androgenilor

56

497. Antihistaminicele H1 se pot administra:


A. n primul trimestru de sarcin
B. n depresii
C. n ru de micare
D. n edem angioneurotic
E. Sindrom Meniere
498. Clemastina:
A. Are aciune antiexsudativ intens
B. Este un sedativ puternic
C. Se administreaz exclusiv oral
D. Se administreaz oral i injectabil
E. Este contraindicat n urticaria cronic
499. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic de noapte
B. Se administraz exclusiv oral
C. Se folosete n boala Parkinson
D. Se indic n glaucom
E. Se d n doz de 200 mg odat
500. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:
A. Stimularea SNC cu insomnie
B. Deprimarea SNC cu somnolen
C. Icter nuclear
D. Fenomene de tip anticolinergic
E. Discromatopsie
501. Prometazina:
A. Se poate asocia cu vitamina B complex n soluie
B. Se administreaz numai oral
C. Se administreaz oral i injectabil
D. Este contraindicat n stri depresive
E. Se indic n stri depresive
502. Antialergicele antihistaminice:
A. impiedica eliberarea histaminei
B. blocheaza receptorii histaminergici H1
C. stimuleaza histaminaza
D. inhiba histaminaza
E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
503. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt:
A. conducatori auto
B. stari depresive
C. dermatite de contact
D. polinoze
E. primul trimestru de sarcina
504. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei:
A. spasmul bronsic
B. spasmul uterin
C. hipersecretia gastrica
D. spasmul intestinal
E. vasodilatatia

57

Tema nr. 15
Antiastmatice
505. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la inhibitorii degranulrii mastocitelor sunt adevrate:
A. se administreaz n criza de astm
B. se administreaz n tratamentul de fond al astmului bronic
C. efectul lor se instaleaz rapid
D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1
E. cromoglicatul de sodiu este un antialergic
506. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. corticosteroizii favorizeaz efectele beta adrenergice prin creterea numrului receptorilor adrenergici
B. antileucotrienele sunt indicate n astmul bronic
C. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor
D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administreaz cel mai frecvent pe cale oral
E. salbutamolul inhib clearance-ul muco-ciliar
507. Care din urmtoarele medicamente sunt indicate n tratamentul astmului bronic:
A. Singulair
B. Montelukast
C. Tolbutamida
D. Terazosinul
E. Ipratropium bromidum
508. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic:
A. captopril
B. propranolol
C. ipratropiu
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. inhibitoarele degranularii mastocitelor
509. Ketotifenul:
A. nu se poate administra oral
B. stabilizeaza membrana mastocitelor
C. nu are proprietati antihistaminice H1
D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm
E. produce somnolenta
510. Montelukastul:
A. este un antiastmatic
B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor
C. se indica in criza de astm
D. intra in preparatul Singulaire
E. este un beta2-adrenomimetic
511. Salbutamolul:
A. este un beta-adrenolitic neselectiv
B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici
C. se indica in astmul bronsic
D. are proprietati tocolitice
E. se administreaza exclusiv oral
512. Teofilina:
A. este un bronhodilatator musculotrop
B. este agonist pe receptorii adenozinei
C. inhiba fosfodiesteraza
D. deprima miocardul
E. stimuleaza SNC
513. Teofilina:
A. este solubil n ap
B. este metabolizat hepatic n procent mare
C. nu difuzeaz n laptele matern
D. nu deprim SNC
E. are indice terapeutic mare

58

514. Aminofilina este bronhodilatator:


A. prin stimulare beta2-adrenergica;
B. inhibarea fosfodiesterazei;
C. blocarea unor receptori adenozinici;
D. stimularea fosfodiesterazei;
E. stimularea adenilatciclazei.
515. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina:
A. este beta1-adrenomimetic;
B. este beta2-adrenomimetic;
C. are efect inotrop negativ;
D. se administreaza in criza de astm bronsic;
E. se administreaza sublingual.
516. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison?
A. derivat cortizonic;
B. antiinflamator;
C. antialergic;
D. se indica in astmul bronsic;
E. stimuleaza fosfolipaza A2.
517. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol?
A. este anticolinergic;
B. este simpatomimetic;
C. este bronhodilatator;
D. este mai activ pe cale inhalatorie;
E. contracta musculatura uterina.
518. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator:
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. izoprenalina;
D. ketotifenul;
E. aminofilina.
519. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice?
A. terbutalina;
B. piridostigmina;
C. salbutamol;
D. fluoxetina;
E. ipratropium bromid.
520. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic
deoarece:
A. pot produce hipocorticism endogen;
B. au eficacitate limitata;
C. riscul reactiilor adverse este mare;
D. pot produce corticodependenta;
E. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice.
521. Bronhodilatatoarele adrenomimetice
A. au efect ocitocic
B. pot provoca tahifilaxie
C. amelioreaz clearace-ul mucociliar
D. difer ntre ele prin potena i durata de aciune
E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator
522. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce:
A. aritmii
B. somnolen
C. disurie
D. insomnie
E. greuri i vrsturi
523. Care dintre urmtoarele medicamente au o aciune bronhodilatatoare:
A. acidul cromoglicic
B. teofilina

59

C. beclometazona
D. salmeterol
E. ketotifen
524. Corticosteroizii utilizai ca antiastmatice:
A. sunt utilizai exclusiv inhalator, n aerosoli
B. se indic n tratamentul de ntreinere al bolii astmatice
C. au aciune imunodepresiv i antiexudativ
D. inhib biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei
E. sunt contraindicai la bolnavii cu stare de ru astmatic
525. Precizai afirmaiile corecte referitoare la ketotifen:
A. anuleaz tahifilaxia la izoprenalin
B. stabilizeaz membrana mastocitelor sensibilizate mpiedicnd eliberarea mediatorilor bronhoconstriciei i
inflamaiei
C. este eficient n criza astmatic
D. nu traverseaz bariera feto-placentar
E. are efect benefic n rinita i conjunctivita alergic
526. Precizai care din urmtoarele substane medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor:
A. zafirlukast
B. terbutalin
C. bromura de oxitropiu
D. zileuton
E. formoterol
527. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numr:
A. atrofia mucoasei respiratorii
B. tulburri de gust
C. greuri, vrsturi
D. candidoz oro-faringian
E. anorexie
528. Teofilina are aciune:
A. stimulant cardiac
B. diuretic
C. bronhodilatatoare
D. deprimant la nivelul SNC
E. antiemetic
529. Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt:
A. salbutamol
B. adrenalina
C. salmeterol
D. terbutalina
E. efedrina
530. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt:
A. atropina
B. efedrina
C. ipratropium
D. salmeterol
E. oxitropium
531. Ketotifenul este indicat n:
A. tratamentul de fond al astmului bronic alergic
B. rinita alergic
C. urticaria cronic
D. tratamentul crizei severe de astm bronic
E. sarcin
532. Aciuneaz sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care interacionez, crescnd frecvena reaciilor
adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei:
A. Ketotifenul
B. Alopurinolul
C. Probenecidul
D. Simpatomimeticele

60

E. Nedocromilul
533. Corticosteroizii administrai n aerosoli pot produce urmtoarele efecte adverse:
A. Atrofia mucoasei respiratorii
B. Candidoze orale
C. Hiperplazie gingival
D. Somnolen diurn
E. Uscciunea gurii
534. Dozele de teofilin trebuie reduse n urmtoarele situaii:
A. La hipertiroidieni
B. La bolnavii de ulcer
C. La hipotiroidieni
D. La fumtori
E. La bolnavii cu insuficien hepatic
535. Sunt inhibitoare ale degranulrii mastocitare:
A. Cromoglicatul de sodiu
B. Nedocromilul
C. Zileutonul
D. Ketotifenul
E. Guaiafenesina
536. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:
A. Cefalosporinele
B. Morfina
C. Parasimpatoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. -simpatomimeticele
537. Sunt medicamente de elecie n tratamentul strii de ru astmatic:
A. Teofilina i.v.
B. Ketotifenul
C. Nedocromilul sodic
D. Corticosteroizii i.v.
E. Adrenomimetice -2-stimulatoare n aerosoli
538. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor:
A. acid cromoglicic
B. montelukast
C. pranlukast
D. zafirlukast
E. ketotifen
539. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde:
A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os
B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli
C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v.
D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli
E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen, carbonat acid de sodiu, mucolitic si antibiotic
540. Sunt contraindicate la astmatici:
A. ampicilina
B. morfina
C. fenobarbital
D. propranolol
E. atropina

61

Tema nr. 16
Antitusive, expectorante
541. Acetilcisteina
A. are proprieti mucolitice
B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol
C. are proprieti secreto-stimulatoare prin mecanism chimic
D. are proprieti mucolitice la pH slab acid
E. la astmatici se administreaz cu pruden
542. Au proprieti antitusive
A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac
543. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate:
A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului
B. are efect mucolitic
C. se contraindic la astmatici cu ulcer gastro-duodenal
D. provine din ambroxol
E. lumina nu i influeneaz stabilitatea
544. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide:
A. codeina
B. clofedanolul
C. oxeladina
D. glaucina
E. dextrometorfanul
545. Care din urmtoarele substane sunt expectorante:
A. Codeina
B. Clofedanol
C. Guaifenezina
D. Sruri de amoniu
E. Oxeladina
546. Codeina
A. este un analgezic puternic
B. are proprietati antitusive centrale
C. la doze mari produce diaree
D. are potential toxicomanogen redus
E. deprima respiratia mai slab ca morfina
547. Antitusive centrale opioide sunt:
A. codeina;
B. noscapina;
C. codetilina;
D. dextrometorfanul;
E. glaucina.
548. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu:
A. astm bronsic;
B. emfizem pulmonar;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. insuficienta respiratorie;
E. angina pectorala.
549. Codeina:
A. are ca metabolit activ morfina;
B. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern;
C. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita;
D. deprima respiratia;
E. diminua secretiile bronsice.

62

550. Efectul antitusiv al codeinei apare:


A. la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. la doze mai mari decat efectul analgezic;
C. la aceeasi doza cu efectul analgezic;
D. prin deprimarea centrului respirator bulbar;
E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei.
551. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt:
A. noscapina;
B. codeina;
C. dextrometorfanul;
D. morfina;
E. glaucina.
552. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei;
C. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei;
D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei;
E. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita.
553. Acetilcisteina este indicat n :
A. starea de ru astmatic
B. tusea spastic iritativ
C. bronit cronic
D. n laborator pentru fluidificarea sputei n vederea examenului microbiologic
E. tusea iritativ din insuficiena cardiac
554. Bromhexinul:
A. poate provoca bronhospasm
B. se degradeaz la lumin
C. se recomand cu pruden la bolnavii cu insuficien cardiac
D. este indicat n traheobronite i laringite
E. se metabolizeaz la un metabolit activ, ambroxol
555. Codeina are urmtoarele efecte farmacotoxice:
A. inhib centrul respirator
B. produce fotosensibilizare
C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producnd diaree
D. provoac polinevrit periferic
E. are efect constipant numai administrat n doze mari
556. Codeina poate provoca urmtoarele efecte adverse:
A. aritmii
B. creterea presiunii intrabilare
C. varsturi
D. constipaie
E. deprimare respiratorie
557. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide:
A. clofenadol
B. dextrometrofan
C. glaucina
D. noscapina
E. oxeladina
558. Care dintre afirmaile urmtoare despre codein sunt adevrate?
A. are efect inhibitor asupra centrului tusei
B. stimuleaz centrul respirator bulbar
C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei
D. la doze mari mari produce constipaie
E. crete secreia bronic
559. Care dintre urmtoarele antitusive sunt neopioide:
A. clofedanol
B. dionina
C. pentoxiverina

63

D. levopropoxifen
E. oxeladina
560. Care dintre urmtorii compui sunt expectorante bronhosecretolitice?
A. guaifenesina
B. acetilcisteina
C. benzoat de sodiu
D. bromhexin
E. ioduri de sodiu i potasiu
561. Expectorantele:
A. cresc secreia glandelor bronice
B. modific proprietile fizico-chimice ale secreiei vscoase
C. diminu secreia glandelor bronice
D. stimuleaz micrile cililor
E. inhib peristaltismul broniilor
562. Guaifenesina este indicat n:
A. bronite
B. traheite
C. laringite
D. ulcer gastroduodenal
E. miastenie
563. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt:
A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina
E. clofedanol
564. Acetilcisteina:
A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic
B. Este mucolitic, desfacnd punile disulfurice din mucoproteine
C. Se poate administra parenteral i n aerosoli
D. Se utilizeaz n laborator, pentru fluidificarea sputei n scopul examenului microbilogic
E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.
565. Bromhexina produce urmtoarele efecte adverse:
A. Deprim centrul respirator
B. Iritaie gastric
C. Bronhospasm
D. Cefalee
E. Vasoconstricie
566. Bromhexina:
A. Are efect mucolitic, diminund vscozitatea si fluidificnd secreiile bronice;
B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. Se metabolizeaz la ambroxol, metabolit activ
D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor -2-adrenergici
E. Se utilizeaza n tratamentul de fond al astmului bronsic
567. Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat?
A. Codeina se metabolizeaz hepatic, n parte prin demetilare, cu formare de morfin
B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare dect al morfinei
C. Utilizat ca antitusiv, la doze terapeutice i pe temen scurt codeina nu provoaca dependen
D. Clofedanolul are efect antitusiv cu laten scurt
E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitat datorit deprimrii puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependen.
568. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:
A. Acetilcisteina
B. Srurile de amoniu
C. Iodurile
D. Guaiafenasina
E. Bromhexina

64

569. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:


A. Codeina
B. Ambroxolul
C. Carbocisteina
D. Acetilcisteina
E. Guaiafenesina
570. Sunt antitusive neopioide:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. oxeladina
D. clofedanol
E. levopropoxifen
571. Despre codeina sunt corecte afirmatiile:
A. se biotransforma la morfina
B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice
C. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina
D. poate creste presiunea in arborele biliar
E. la doze mari, poate produce diaree
572. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile:
A. are actiune secretostimulanta
B. are actiune bronhosecretolitica
C. este antispastica
D. este miorelaxanta
E. in caz de supradozare, determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar
573. Sunt expectorante mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. streptokinaza
E. streptodornaza
574. Codeina
A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv
B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut
C. se poate administra in perioada de alaptare, deoarece nu se acumuleaza in laptele matern
D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei
E. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
575. Notati afirmatiile corecte:
A. butamiratul este un bronhosecretolitic
B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic
C. clofedanolul este un antitusiv neopioid
D. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei
E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic
576. Farmacoterapia tusei cuprinde:
A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata, chinuitoare
B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active
C. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice
D. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta, vascoasa si aderenta, se prefera administrarea unor doze de antitusive
care sa opreasca tusea
E. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore

65

Tema nr. 17
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
577. Alegei afirmaiile corecte despre antiaritmice
A. Se folosesc numai ca terapie de urgen
B. Multe dintre ele sunt i aritmogene
C. Unele au i proprieti anestezice locale
D. Pot avea efecte convulsivante
E. Unele prezint i efecte antianginoase bun
578. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte?
A. Pot fi substante naturale sau de sinteza
B. Pot declansa aritmii cardiace
C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice
D. Sunt lipsite total de reactii adverse
E. Actioneaza prin mecanisme diferite
579. n insuficiena cardiac se pot folosi:
A. Medicamente care scad fora de contracie a miocardului
B. Vasodilatatoare
C. Diuretice
D. Medicamente beta-2 adrenomimetice
E. IECA
580. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii
A. Verapamil.
B. Enalapril.
C. Metoprolol
D. Mexiletina
E. Amiodarona
581. Notati afirmatiile corecte
A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii
B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila
C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic
D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil
E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei.
582. Notati afirmatiile corecte:
A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca
B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice.
C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic
583. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale
A. Inhalatorie.
B. Topica
C. Injectabila.
D. Rectala
E. Orala.
584. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:
A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
585. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
A. are structura amidica;
B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);
E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.

66

586. Digitalicele au:


A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
587. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
588. Glicozizii cardiotonici se indica in:
A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
589. Sunt medicamente antaritmice:
A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
590. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):
A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
591. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:
A. prelungesc repolarizarea i perioada refractar
B. sunt reprezentate de lidocain, fenitoin, mexiletin
C. prelungesc durata potenialului de aciune
D. scurteaz repolarizarea i perioada refractar
E. nu modific durata potenialului de aciune
592. Care din urmtoarele afirmaii privind amiodarona sunt corecte:
A. este un antiaritmic eficace n aritmiile ventriculare din intoxicaia digitalic
B. are proprieti antiaritmice
C. are proprieti antianginoase
D. poate fi responsabil de apariia unor complicaii pulmonare
E. produs hepatotoxic
593. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz lidocaina:
A. este indicat n aritmiile atriale (flutter, fibrilaie recent)
B. este de elecie n aritmiile ventriculare (fibrilaie ventricular postinfarct miocardic acut)
C. concentraia plasmatic terapeutic este de 6-10 g/ml
D. este indicat n aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei
594. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate:
A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizai n terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraia plasmatic, funcia
hepatic, funcia renal
C. este recomandat asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicai n cardiomiopatia hipertrofic
595. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate:
A. chinidina+anticoagulantele orale crete riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraia plasmatic a digoxinei, reducndu-i astfel toxicitatea

67

C. carbonatul acid de sodiu+chinidin alcalinizeaz urina i crete eliminarea chinidinei, scznd durata de aciune
D. verapamilul n asociere cu digoxina scade concentraia plasmatic a acesteia
E. amiodarona nu se asociaz cu betablocantele, verapamilul i chinidina
596. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false:
A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicat ca antiaritmic la pacienii i cu epilepsie deoarece scade incidena crizelor convulsive
D. cimetidina diminu biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonar
597. Digoxina:
A. are ca mecanism de aciune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-az
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicat n blocul atrioventricular
E. se utilizeaz n tratamentul insuficienei cardiace
598. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizeaz prin:
A. absorbie digestiv medie
B. nu se leag de proteinele plasmatice
C. epurare predominant prin eliminare renal
D. laten i durat de aciune lung
E. reprezentani: digoxina, deslanozid, lanatozid C
599. Indicaiile glicozizilor cardiotonici sunt:
A. tahicardia ventricular
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficien cardiac acut i cronic
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White
600. Lidocaina:
A. este de elecie n aritmiile ventriculare
B. ncetinete mult depolarizarea sistolic
C. sufer intens efectul primului pasaj hepatic
D. blocheaz canalele lente de calciu
E. scurteaz repolarizarea
601. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesit pruden n urmtoarele situaii:
A. la nou-nscui i prematuri, miocardul este mai sensibil i timpul de njumtire este mai mare, fiind necesar reducerea
dozelor corespunztor vrstei
B. insuficiena hepatic diminu epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizeaz instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokalemia i hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice
E. insuficiena renal diminu epurarea digitoxinei
602. Verapamilul se caracterizeaz prin:
A. biodisponibilitate p.o. foarte mic < 25% i o variabilitate mare individual
B. are aciune deprimant asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficien terapeutic sporit n insuficiena cardiac
D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidin este necesar reducerea dozelor
603. Amiodarona:
A. blocheaz canalele membranare de clor
B. blocheaz canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic i antianginos
D. deregleaz funcia tiroidian
E. se asociaz frecvent cu betablocante i verapamil
604. Care dintre efectele urmtoare nu aparin glicozizilor cardiotonici?
A. creterea frecvenei cardiace
B. creterea conducerii A-V
C. creterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv

68

605. Glicozizii cardiotonici sunt indicai n:


A. tahicardie ventricular
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficiena cardiac
E. miocardite acute
606. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardic sunt:
A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
D. amrinona
E. milrinona
607. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:
A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creterea influxului de calciu
D. creterea influxului de clor
E. creterea influxului de magneziu
608. Care dintre urmtoarele afirmaii privind digitalicele este adevrat?
A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. La bolnavii cu risc se monitoreaz concentraia plasmatic
C. Digitalicele de tip digitoxin favorizeaz acumularea n organism
D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. Au timp de njumtire scurt i eliminare rapid i necesit administrare de 4 ori pe zi
609. Care dintre urmtoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizeaz ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Galopamilul
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina
610. Care dintre urmtoarele reacii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor?
A. Bradicardie
B. Anorexie, grea, vom
C. Cefalee, confuzie
D. Midriaz i hiposalivaie
E. Tulburri de vedere
611. Reaciile adverse ale amiodaronei sunt:
A. Dereglarea funciei tiroidiene
B. Fibroz pulmonar potenial letal
C. Microdepozite corneeene
D. Tahicardie datorit efectului parasimpatolitic
E. Creterea consumului de oxigen a miocardului
612. . Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri:
A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asocire cu antiacide
E. supradozare

69

Tema nr. 18
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
613. Anticoagulante orale:
A. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant
B. efectul se instaleaz imediat dup administrare
C. sunt antivitamine K
D. au efecte adverse mai reduse dect heparina
E. circul legate n procent ridicat de proteinele plasmatice
614. Anticoagulantele orale:
A. au durata scurta de actiune
B. sunt antivitamine K
C. intervin in formarea si activarea factorilor II, VII, IX, X ai coagularii
D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo
E. pot da hemoragii
615. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate:
A. se administreaz in principal in tromboza venoas
B. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi
C. ticlopidina prelungete timpul de sngerare
D. aspirina n doze mici inhib ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor
E. sulfinpirazona nu influeneaz sinteza tromboxanilor
616. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. streptokinaza este un trombolitic
B. heparina se absoarbe pe cale orala
C. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina
D. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii
E. vitamina K se administreaza in stari hemoragice
617. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. protamina oprete hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
B. aprotinina oprete hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
C. vitamina K se administreaz n supradozarea heparinei
D. vitamina K se administreaz n supradozarea anticoagulantelor orale
E. acidul tranexamic nu are proprieti antihemoragice
618. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice:
A. streptokinaza
B. vitamina K
C. etamsilatul
D. fibrina
E. heparina
619. Heparina:
A. nu se absoarbe dupa administrare orala
B. are proprietati antihemoragice
C. are activitate antiprotrombinica
D. este indicata in tromboflebite
E. se contraindica in infarctul miocardic
620. Streptokinaza:
A. transforma fibrinogenul in fibrina
B. are actiune fibrinolitica
C. se indica in infarct miocardic
D. nu prezinta proprietati antigenice
E. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile
621. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina?
A. este indicata in tromboflebite;
B. are actiune anticoagulanta;
C. se administreaza oral;
D. efectul se instaleaza lent;
E. este indicata in hemodializa.

70

622. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic:
A. inhiba sinteza tromboxanului A2;
B. inhiba ciclooxigenaza;
C. este antiagregant plachetar;
D. este antiinflamator steroidian;
E. inhiba fosfolipaza A2.
623. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina:
A. este anticoagulantul fiziologic;
B. se administreaza oral;
C. se indica in tromboze venoase;
D. actioneaza rapid;
E. este un produs de sinteza.
624. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K:
A. este sintetizata in intestin;
B. antibioticele ii potenteaza efectul;
C. intervine in sinteza hepatica a protrombinei;
D. se indica ca antihemoragic;
E. potenteaza anticoagulantele orale.
625. Heparina actioneaza asupra:
A. coagularii sangelui;
B. tensiunii arteriale;
C. metabolismului lipidic;
D. circulatiei periferice sau coronariene;
E. compozitiei chimice a sangelui.
626. Medicamentele antitrombotice cuprind:
A. anticoagulante;
B. hemostatice;
C. antiagregante plachetare;
D. fibrinolitice;
E. antifibrinolitice.
627. Medicatia antihemoragica cuprinde:
A. antifibrinolitice;
B. antiagregante plachetare;
C. hemostatice;
D. fibrinolitice;
E. anticoagulante.
628. Etamsilatul:
A. se elimin nemodificat prin urin, bil, scaun
B. este un anticoagulant
C. efectul su dureaz 2 ore
D. nu modific timpul de coagulare
E. este indicat n metroragii,epistaxis etc.
629. Heparina sodic:
A. acioneaz prin inhibiia competitiv a vitaminei K
B. strbate bariera placentar
C. aciunea ei anticoagulant este anulat prin administrarea sulfatului de protamin
D. poate fi responsabil de apariia unei anemii hemolitice
E. se administreaz exclusiv parenteral
630. Streptokinaza:
A. are aciune fibrinolitic
B. poate produce greuri, feb,leucocitoz
C. poate produce fenomene de coagulare
D. este indicat postpartum
E. este indicat n infarctul miocardic acut
631. Care dintre urmtorii compui sunt anticoagulante orale?
A. acenocumarol
B. hirudina

71

C. dicumarol
D. calciparina
E. warfarina
632. Care dintre urmtorii compui sunt utilizai ca antiagregante plachetare?
A. ticlopidina
B. dipiridamol
C. streptokinaza
D. urokinaza
E. sulfinpirazona
633. Contraindicaile heparinei sunt:
A. hemofilie
B. tromboze i embolii arteriale
C. hemoragii postoperatorii
D. tromboflebite
E. ulcer gastroduodenal
634. n supradozri exist riscul ca heparina s produc:
A. hemoragii cerebrale
B. hemoragii digestive
C. infarct miocardic
D. accident cerebrovascular ischemic
E. embolie arterial
635. Indicaiile terapeutice pentru heparin sunt:
A. tromboflebite
B. hemofilie
C. embolii arteriale
D. hemoragii postoperatorii
E. infarct miocardic
636. Precizai care dintre urmtoarele substane sunt hemostatice locale:
A. fibrina
B. acidul aminocaproic
C. gelatina
D. acidul tranexanic
E. fenazona
637. Streptokinaza:
A. nu are aciune fibrinolitic
B. are aciune fibrinolitic
C. transform plasminogenul n plasmin
D. favorizeaz dizolvarea cheagurilor
E. este indicat n tromboze i embolii ale arterelor periferice
638. Acenocumarolul:
A. Are absorbie bun pe cale oral
B. Este derivat de cumarin
C. Are aciune anticoagulant care se instaleaz dup 24-48 h
D. Este derivat de indandion
E. Are efect hemostatic, favoriznd sinteza protrombinei i proconvertinei
639. Heparina:
A. Are aciune anticoagulant manifestat att in vivo, ct i in vitro
B. Prelungete timpul de coagulare
C. Nu modific timpul de sngerare
D. Favorizeaz dezvoltarea ateroslerozei
E. Influeneaz metabolismul glucidic
640. Notai afirmaia incorect referitoare la fitomenadion:
A. Este activ n hemoragiile din hemofilie
B. Se utilizeaz ca antidot n supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. Este indicat n tromboflebite i tromboembolii
D. Intervine n sinteza protrombinei i proconvertinei
E. Lipsa ameliorrii concentraiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferin a celulei hepatice

72

641. Streptokinaza se recomand n:


A. Tromboflebite
B. Infarct miocardic
C. Accident vascular cerebral
D. Hemoragii
E. Embolii pulmonare
642. Sunt antiagregante plachetare:
A. Proclorperazina
B. Sulfinperazona
C. Ticlopidina
D. Epoprostenolul
E. Lidoflazina
643. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale:
A. antiacide
B. alcoolul, in consum acut
C. alopurinol
D. colestiramina
E. corticosteroizi
644. Cresc efectul anticoagulantelor orale:
A. alcoolul in consum acut
B. alcoolul in consum cronic
C. AINS
D. contraceptivele orale
E. rifampicina
645. Hemostatice generale (sistemice) sunt:
A. trombina
B. etamsilat
C. protamina
D. saruri de fier
E. carbazocrom
646. Referitor la vitamina K sunt adevarate:
A. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei
B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei
C. este indicata in stari de hipovitaminoza K
D. este a activa in hemoragiile din hemofilie
E. este hemostatic general, specific
647. Contraindicatiile heparinei sunt:
A. embolii arteriale
B. hemofilie
C. tromboflebite
D. anevrism cerebral
E. ateroscleroza
648. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt:
A. infarct miocardic
B. fibrilatie atriala
C. tromboza venoasa si pulmonara
D. sarcina
E. ulcer gastro-duodenal evolutiv

73

Tema nr. 19
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
649.
Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Astenie
B. Sarcina
C. Calculi renali
D. Insomnie
E. Osteoporoza
650.
Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Scorbut
B. Boala beri-beri
C.Dermatoze
D.Xeroftalmie E. Pelagra
651.
Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele:
A. Stimuleaza formarea de anticorpi
B. Intervine in sinteza colesterolului
C. Favorizarea formarea celulelor canceroase
D. Amelioreaza vederea crepusculara
E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide
652.
Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:
A. Acidul ascorbic
B. Vitamina B1
C. Vitamina K
D. Riboflavina
E. Vitamina D
653.
Actiunile vitamine D sunt urmatoarele:
A. Stimuleaza sinteza parathormonului
B. Participa la mineralizarea normala a oaselor
C. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal
D. Creste reabsorbtia calciului din urina
E. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal
654.
Hipovitaminoza D poate sa apara:
A. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare
B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg
C. La prematuri
D. La femei insarcinate
E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi
655.
Vitamina D este indicata in:
A. Rahitism
B. Tulburari de vedere
C. Psoriazis
D. Osteoporoza
E. Tulburari neurologice
656.
Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:
A.Acidul ascorbic
B.Vitamina B1
C.Vitamina A
D.Vitamina E
E. Acidul folic
657.
Urmatoarele vitamine sunt liposolubile, cu exceptia:
A. Vitamina K B. Vitamina D
C. Vitamina B12
D. Vitamina C E. Tocoferolii
658.

Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile:

74

A. Vitamina C
B. Vitamina B2
C. Vitamina B8
D. Vitamina K
E. Acidul folic
659.
Vitamine hidrosulubile sunt:
A. Acidul ascorbic
B. Riboflavina
C. Tiamina
D. Colecalciferolul
E. Acidul retinoic
660.
Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala:
A. Calcifediolul
B.Ergocalciferolul
C.Colecalciferolul
D. Calcitriolul
E. Alfa-calcidolul
661.
Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate:
A. Intervine in activitatea glandelor sexuale
B. Are efect antioxidant
C. Are activitate antiagreganta plachetara
D. Intervine in procesele de crestere a oaselor
E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului
662.
Vitamina E poate fi indicata in:
A. Rahitism
B. Prevenirea aterosclerozei
C. Prevenirea cancerului
D. Sterilitate
E. Tulburari de vedere
663.
Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce:
A. Tulburari de menstruatie
B. Tulburari ale spermatogenezei
C. Inhibarea cresterii
D. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice
E. Involutia ovarelor
664.
Tocoferolii:
A. Au efect antioxidant
B. Are activitate proagreganta plachetara
C. Intervine in activitatea glandelor sexuale
D. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi
E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi
665.
Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme:
A. K1 fitomenadiona
B. K1 sintetizata de flora saprofita intestinala
C. K2 de origine vegetala
D. K2 sintetizata de flora saprofita intestinala
E. K3 menadiona
666.
A. II
B. III
C. VII
D. IX
E. X

Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii:

667.
Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate:
A. Este implicata in coagularea sangelui
B. Este indicata in hipoprotrombinemie
C. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile

75

D. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral


E. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala
668.
Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele:
A. Hipoprotrombinemie
B. Supradozarea cu anticoagulante orale
C. Tromboembolii pulmonare
D. Diateze hemoragice
A. Hemofilie
669.
Vitamina K:
A. Este depozitata in ficat
B. Se elimina preponderent prin urina
C. Este exclusiv de natura vegetala
D. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale
E. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi
670.
Carenta de vitamina K se manifesta prin:
A. Hemoragii digestive
B. Accidente trombo-embolice
C. Scaderea densitatii osoase
D. Echimoze
E. Epistaxis
671.
Vitamina K nu este eficace in:
A. Hemofilie
B. Intoxicatia cu anticoagulante orale
C. Scorbut
D. Pupura
E. Anemie aplastica
672.
Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:
A. Este hidrosolubila
B. Poate fi sintetizata de om
C. Este termolabila
D. Este sintetizata de plante, microorganisme si unele ciuperci
E. Poarta denumirea de riboflavina
673.
Formele hipovitaminozei B1 sunt:
A. Scorbut
B. Bola beri-beri
C. Pelagra
D. Sindromul Wernicke-Korsakoff
E. Rahitism
674.
Vitamina B1 este implicata in:
A. Transformarea glucidelor in lipide
B. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat
C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi
D. Sinteza acetilcolinei
E. Sinteza adrenalinei
675.
Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:
A. Este termostabila
B. Alcoolismul, ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1
C. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul
D. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat
E. Intervine in actiunea enzimelor flavinice
676.
Vitamina B2
A. Se mai numeste si riboflavina
B. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari
C. Este termolabila
D. Este fotostabila
E. Forma oxidata are culoare galben-portocalie

76

677.
Vitamina B2 este importanta pentru:
A. Procesul de crestere
B. Asigurarea integritatii epiteliilor
C. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice
D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv
E. Procesul de vedere
678.
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP

Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt:

679.
Referitor la vitamina B2, sunt adevarte urmatoarele afirmatii
A. Are efect hepatoprotector
B. Are efect antioxidant
C. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice
D. Este implicata in procesul de crestere
E. Are toxicitate pronuntate
680.
Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele:
A. Diaree
B. Insomnii
C. Stari gripale
D. Sarcina
E. Asocierea cu preparate cu fier
681.
Printre rolurile vitaminei C se numara:
A. Participarea la reactii de hidroxilare
B. Intervine in procesele de aparare imuna
C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina
D. Scade riscul de formare a calculilor renali
E. Favorizeaza vindecarea ranilor
682.
Care dintre urmtoarele afirmaii privind acidul ascorbic nu este corect?
A. Nu este implicat n absorbia ferului.
B. Este implicat n formarea serotoninei
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat n sinteza adrenalinei.
E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare
683.
Vitamina B5:
A. Este acidul pantotenic
B. Este acidul nicotinic
C. Este riboflavina
D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A
E. Se elimina renal
684.
Vitamina B6:
A. Piridoxalul
B. Piridoxamina
C. Piridoxina
D. Acidul nicotinic
E. Nicedamida

77

TEMA NR. 20
FORMULAREA I BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI
685. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de
pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex
686.
Care sunt solutiile extractive fitoterapice:
A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi
687.
In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:
A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare
688.
Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena:
A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a i c sunt corecte
689.
Medicamente "generice" sunt:
A.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
690.
Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti
691.
Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :
A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase
692.
Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:
A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea, constanta
de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului

78

693.
Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata
694.
Factorii specifici substanei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:
A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul
695. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr- un preparat
farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata
696.
Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase
din comprimate si capsule
A. metoda cu flux continuu de solvent
B. metoda paharului
C. metoda cu mai multe compartimente
D. metoda cosuletului rotativ
E. metoda agitatorului cu paleta
697.
Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la
care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
698.
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala

Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic

699.
Promotorii de absorbtie:
A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
700.
Excipientii influenteaza:
A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
701.
Promotorii de absorbtie:
A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.

79

702.
Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:
A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice.
703.
Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa.
704.
Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:
A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare.
705.
Factorii fiziologici care influeneaz biodisponibilitatea la absorbia pe cale oral:
A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziia sucurilor digestive.
706.
Nu se recomand substituirea unui medicament cu altul cnd:
A. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust
B. se utilizeaz antiaritmice
C. se utilizeaz antianginoase
D. se utilizeaz antidiabetice
E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice
707.
Biodisponibilitatea este data de:
A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active.
708.
Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:
A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E.cantitatea excipientilor folositi
709.
Alegerea caii de administrare depinde de:
A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice
710.
Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:
A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale
711.
Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta
urmatoarele proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive

80

B. instabilitate in sucul gastric


C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic
712.
Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:
A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai
mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata
713.
In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste
prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
714.
In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe
cale orala, parcurge urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea.
715.
Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la
care biodisponibilitatea este corespunzatoare:
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
716.
Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta
A. intracardiaca
B. subarahnoidiana
C. intraarticulara
D. intraarteriala
E. epidurala
717.
Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj
718.
Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza
datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori
719.
Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului

81

E. izotonizanti
720.
Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:
A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale

82

TEMA NR. 21
PREPARATE PARENTERALE
721.
Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de
farmacopee:
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
722.
Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular, intracardiac,
intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
723.
Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
724.
Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in
grupul medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi pentru soluii injectabile sau perfuzabile
E. implante
725.
Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori
biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
726.
Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
727.
Preparatele perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

83

728.

Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima


astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii
729.
Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate
730.
Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:
A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
731.
Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
732.
Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:
A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat
733.
Conform FR X "proba de pasaj nu se aplica la:
A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare
i.v. C. soluiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluii injectabile
734.
Controlul impuritilor pirogene se efectueaz prin:
A. msurarea hipertermiei la oareci
B. msurarea hipertermiei la iepuri
C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmrirea numrului de globule roii la iepuri
735.
Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau
flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii:
A. asigur ptrunderea aerului n recipient
B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop
D. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop adsorb substane active i conservani
E. sunt incompatibile cu substanele active.
736.
Formele parenterale cu eliberare convenional sunt:
A. emulsiile uleioase
B. soluiile injectabile uleioase
C. soluiile injectabile apoase
D. pudrele sterile

84

E. comprimatele pentru soluii injectabile


737.
n funcie de scopul terapeutic urmrit perfuziile sunt:
A. soluii apoase
B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ
E. emulsii U/A
738.
Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
739.
Substanele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic ndeplinesc urmtoarele condiii:
A. solubilitate n lipide
B. solubilitate n ap
C. mas molecular relativ corespunztoare
D. s nu fie filtrabile renal
E. s prezinte presiune coloid-osmotic
740.
Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
741.
Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
742.
Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
743. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se
mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
744.
Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare
intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari:
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
745.
Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice

85

C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile


D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
746.
Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza
urmatoarele determinari:
A. miros
B. uniformitatea continutului
C. endotoxine bacteriene - pirogene
D. culoare
E. gust
747.
Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale
73. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la
preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare, perfuzare sau implantare in corpul uman sau animal,
B. sunt destinate administrarii numai prin implantare in corpul uman sau animal,
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
E. se regasesc in monografia Parenteralia
749.
Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:
A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale
B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de sering nr.16
750.
Sterilizarea este procesul care desemneaza:
A. producerea starii de sterilitate
B.ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat
medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice
D. metoda prin care se urmreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici
E.operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate
din produs.
751.
Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
752.
Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:
A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice
753.
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX
A. in autoclave
B. la 121C timp de cel putin 15 minute
C. la 121C timp de cel putin 30 minute
D. la 115C timp de cel putin 15 minute
E. la 115C timp de cel putin 30 minute

86

754.
Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U
755.
Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale
A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie
756.
Ce sunt pirogenele
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau
indeparta

87

TEMA NR. 22
PREPARATE OFTALMICE
757.
Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
A. preparare pe cale aseptic
B. sterilizare
C. filtrare sterilizant
D. adugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rspunsurile a, b, c.
758. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
759. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru
ochilor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului
lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
760.
Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le:
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
761.
In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin
folosirea unor sisteme tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropn
D. azotat de pilocarpn
E. nafazolina
762.
Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:
A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
763.
Care din urmatoarele picturi pentru ochi se izotonizeaza:
A. picaturi pentru ochile hipotonice
B. picaturi pentru ochile hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
764.
Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt:
A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate

88

765.
O baz de unguent oftalmic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s fie liposolubil
B. s fie hidrosolubil
C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival
D. s se etaleze uor prin micarea pleoapelor
E. s nu cedeze uor substana medicamentoas
766.
Ochiul tolereaz mai bine:
A. soluiile cu pH 5-7,5
B. soluiile uor alcaline
C. soluiile uor acide
D. soluiile cu pH 7,5-9,5
E. soluiile cu pH 4,5-5
767.
Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaiile:
A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate cnd substanele medicamentoase au solubilitate limitat n ap
D. sunt utile pentru o prelungire a a aciunii terapeutice
E. nu sunt prevzute de FR X
768.
In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare
B. solutii bentru bai oculare
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
D. preparate oftalmice semisolide
E. implanturi oftalmice
769.
Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza:
A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
770.
Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:
A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vscozitatii
D. ndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
771.
In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza:
A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta
locala
772.
Baile oculare:
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
773.
Baile oculare:
A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37 C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului

89

E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere


774.
Unguentele oftalmice:
A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
775.
Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de:
A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
776. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare
777.
In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
778.
Sistemele terapeutice oculare:
A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrosolubile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza
779.
Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:
A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
780.
Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi
A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
781.
Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti
antimicrobieni
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic
limpezi si lipsite de impuritati mecanice
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa
782.
Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile
B. cu particule in suspensie

90

C. izotonice
D. izohidrice
E. conditionate in recipiente nesterile
783.
Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei
A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia Sterilizare in cazul picaturi pentru ochilor
unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul picaturi pentru ochilor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,
lizozim
784.
Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
785.
Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi
A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
786.
Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
787.
Unguentele oftalmice:
A. prelungesc durata contactului cu corneea
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9 C)
E. nu voaleaza ochiul
788.
A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.

Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:

789.
Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
790.
Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt:
A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.

91

791.
Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.
792.
Soluiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.

92

TEMA NR. 23
PREPARATE NAZALE
793.
Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului
in.picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate (6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric
794. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
795.
Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase
in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
796. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
797. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor
pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
798.
F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
799.
A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5

pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:

800.
Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc
A. Carbopolii
B. Metilceluloza
C. Guma arabica
D. Guma tragacanta
E. Carboximetilceluloza sodica

93

801.
Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:
A. Clorura de benzalconiu 1% B. Tiomersalul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,05-0,1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
E. Clorocrezol 0,05-0,1%
802.
Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20
E. solutii viscoase
803.
Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata
804. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se
mentioneze:
A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati
B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
D. ca preparatul nu este steril
E. cand este cazul, ca preparatul este steril
805.
Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti
806. Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice
807.
Controlul calitii erinelor cuprinde:
A. determinarea pH-ului
B. masa total pe recipient
C. determinarea coninutului n substana activ
D. determinarea coninutului n solvent
E. determinarea volumului preparatului
808.
Pentru obinerea preparatelor rinologice lichide se prefer un vehicul:
A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
D. netoxic
E. uor hipertonic
809.
Solvenii folosii la prepararea erinelor:
A. au capacitate mic de dizolvare
B. asigur stabilitatea substanelor ncorporate
C. nu reacioneaz cu substanele asociate i cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au aciune farmacologic proprie

94

810.
Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
A. creioane nazale
B. solutii pentru spalaturi nazale
C. pulberi nazale
D. picaturi nazale
E. comprimate nazale
811.
Pe cale nazal se administreaz:
A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
812.
La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:
A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita
813.
Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale n farmacopee:
A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric n vehicul aposi
zotonizat cu clorura de sodiu,
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric n vehicul
apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum
814.
Conform FR X pH-ul picturilor apoase pentru nas nu este:
A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. cuprins ntre 6-7,5
E. cuprins ntre 4-7,5
815.
Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:
A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit
816.
Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A. temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale
817.
Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:
A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
E. conservanti antimicrobieni
818.
Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt:
A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa

95

E. etanolul in anumite concentratii


819.
La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni:
A. clorura de benzalconiu
B. borat de fenilmercur
C. esterii acidului p-hidroxibenzoic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
820.
Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la:
A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni
821.
A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli

Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:

822.
Solutiile pentru spalaturi nazale:
A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare
823.
La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:
A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta
824.
Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici
825. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
826.
Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica
A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
827. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential,
in special la concentratii mari
A. propilenglicolul

96

B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa
828.
Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina

97

TEMA NR. 24
SUSPENSII FARMACEUTICE
829.
Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei
A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de
suspendare,
B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare,
C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari
ulterioare cu microorganisme,
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge
stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente.
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
830.
Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
831.
Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F.R. X la prepararea
suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
832.

Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi


sunt corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
833. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din enunturi
sunt corecte
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima
pe 48 ore
E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pe 3 zile
834.
Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:
A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
835.
Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:
A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
836.

Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

98

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
837.
Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:
A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
838.
Avantajele suspensiilor:
A. posibilitatea administrrii de substane cu solubilitate redus n ap
B. procesele de degradare ale substanelor active sunt mai reduse
C. evitarea gustului neplcut al substanelor active
D. apariia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uor persoanelor cu dificulti de nghiire
839.
Controlul calitii suspensiilor implic determinarea:
A. mrimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenialului Zetta
D. vscozitii
E. gradului de coalescen
840.
Mrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determin folosind:
A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numrtorul Coulter
D. pipeta Andreasen
E. msurarea volumului sedimentului
841.
Sterilitatea suspensiilor se obine prin:
A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuv
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptic
842.
Suspensiile sunt sisteme disperse:
A. ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
843.
Volumul de sedimentare:
A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului
844.
Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:
A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea marimii particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentarii
845.

La controlul mrimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:

99

A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 m


B. 10 % din particule trebuie s aib diametrul de cel puin 180 m
C. 90 % din particule trebuie s prezinte un diamentru de cel mult 50 m
D. 90 % din particule trebuie s aib dimensiuni de pn la 180 m
E. 20 % din particule trebuie s aib diamentrul mai mare de 50 m
846.
FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice urmtoarele caracteristici:
A. aspect opac
B. vscozitate care s nu permit sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toat durata de pstrare
D. redispersarea sedimentului dup o agitare de 1-2 minute i meninerea omogenitii pe durata administrrii
E. particule n suspensie cu diametrul de maxim 10 microni
847.
Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:
A. determinarea mrimii particulelor
B. determinarea vscozitii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de njumtire
E. determinarea capacitii de redispersare
848.
FR X are urmtoarele recomandri privind prepararea suspensiilor:
A. substanele solide se aduc la un grad de finee corespunztor scopului i modului de administrare
B. ele se disperseaz n mediu de dispersie lichid printr-o metod adecvat
C. suspensia se completeaz la volumul prescris (m/v)
D. la preparare se pot folosi i substane auxiliare
E. suspensiile destinate administrrii externe pot conine ageni de curgere
849.
Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice
A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat
C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza, respectiv viteza
de sedimentare este incetinita
D.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent deasupra
E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal, sunt tixotrope
850.
Avantaje ale utilizarii suspensiilor:
A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa
851.
Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:
A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter
852.
Suspensii de uz extern:
A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche
853.
Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
E. coalescenta

100

854.
Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
855.
Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru care se fac referiri in
monografia Suspensiones din FR X, care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice
corespunztoare:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
856.
Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima
pe 48 ore
E.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima
pe 3 zile
857.
Suspensiile injectabile , conform farmacopeei
A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de
suspendare
B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari
ulterioare cu microorganisme
D.suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge
stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
858.
Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate
A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii
D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii
859.
Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:
A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
860.
Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
861.
Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :
A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop

101

862.
Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:
A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare
B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri
863.
Prepararea suspensiilor se face prin:
A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala
864.
Conform F R X, se prepar prin metode care le asigur sterilitatea i care permit evitarea unei
contaminri ulterioare cu microorganisme :
A. suspensiile care se aplic pe plgi,
B. suspensiile care se aplic pe arsuri i pe pielea sugarilor,
C. suspensiile care conin antibiotice
D. suspensiile injectabile
E. suspensiile de uz intern.

102

TEMA NR. 25
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE
865. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt corecte
A. este un excipient hidrosolubil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
866.
Baze de unguent oficinale in FR X : alegeti-le:
A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum alcoholum lanae
867.
Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sunt opace;
D. aspect: clar
E. se prefera administrarea pe cornee
868.
Care sunt bazele de unguent lavabile:
A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
869.
Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii:
A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
870.
Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:
A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
871.
Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crmele
C. gelurile
D. emplastrele medicamentoase
E. solutiile
872.
Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:
A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%
873.
Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot
efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:

103

A. masurarea consistentei prin penetrometrie


B. masurarea densitatii
C. masurarea vascozitatii
D. masurarea conductibilitatii electrice
E. masurarea tensiunii superficiale
874.
Conform FR.X, unguentele:
A. trebuie sa aibe un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 C
875. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri:
A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei
876.
Gelurile hidrosolubile pot contine:
A. Amidon
B. Derivati celulozici
C. Ulei de parafina
D. Propilenglicol
E. Silicati de magneziu si aluminiu
877.
Bazele de unguent lavabile:
A. se ndeprteaz numai prin splare cu ap i spun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. dup aplicare pe piele formeaz un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de ln hidratat
878.
Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric sunt
adevrate afirmaiile:
A. se prepar pe cale aseptic
B. se sterilizeaz la etuv
C. are concentraia 2%
D. se pstreaz la Separanda
E. se pstreaz ferit de lumin
879. Conform FR X mrimea particulelor de substan activ suspendate ntr-un unguent oftalmic:
A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 10 mg substan medicamentoas
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
880.
Referitor la mrimea particulelor suspendate ntr-o baz de unguent FR X prevede:
A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 200 mg substan medicamentoas
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
881.
Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:
A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol

104

882.
Bazele de unguente pot fi:
A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile
883.
Criterii de calitate n formularea unguentelor:
A. stabilitatea fizoco-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie
884.
n functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:
A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii
885.
Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice:
A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu
886.
Gelurile:
A.sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite
polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente)
E. nu sunt lavabile
887.
Bazele grase hidrofobe:
A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator).
888.
n formularea unguentelor se urmrete realizarea urmtoarelor criterii cosmetice:
A. uurin la aplicare
B. consisten ridicat
C. absena caracterului lipicios
D. asigurarea stabilitii fizico-chimice a substanelor medicamentoase
E. absena texturii grunjoase la aplicare
889.
Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu
trietanolamina
C. sunt opace
D. sunt lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee
890.
Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea

105

D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
891.
Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos
A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei
892.
Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei
A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante
893.
Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent
A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita
894.
Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol
A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de
sodiu)
895.
Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:
A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH
D. vascozitate
E. sterilitate
896.
Unguentul cu macrogoli:
A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X
897.
Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:
A. aspect omogen
B. culoare si aspectul caracteristice componentelor
C. pH cuprins intre 3,5-5,5
D. marimea particulelor 50 microni
E. pH cuprins intre 4,5-8,5
898.
Unguentul cu glicerol:
A. este o baz de unguent hidrosolubil,
B. este o baz de unguent liposolubil,
C. este oficinal n F.R.X,
D. conine amidon, glicerina, ap i nipaesteri,
E. conine amidon, glicerina, gelatina, ap i nipaesteri,
899.
Unguentul simplu:
A. este o baz de unguent hidrosolubil,

106

B. este o baz de unguent liposolubil,


C. este constituit din lanolin, vaselin i cear,
D. este constituit din lanolin, vaselin,
E. este oficinal n F.R.X,
900. Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre unguentele oftalmice, alegei variantele corecte:
A. se prepar n condiii
aseptice,
B. se aplic dimineaa,
C. se conserv n recipiente bine nchise, la cel mult 250C,
D. la formularea lor se folosesc antioxidani, stabilizani, conservani antimicrobieni potrivii,
E. la preparare se folosesc baze hidrosolubile.

107

TEMA NR. 26.


PREPARATE TRANSDERMICE
901.
Un sistem farmaceutic :
A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este
diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale
902. n funcie de viteza cedrii substanei active, sistemele cu cedare controlat pot fi clasificate
n:
A. sisteme de administrare cu vitez preprogramat,
B. . sisteme de administrare cu vitez controlat prin activare,
C. sisteme cu eliberare autoreglabil,
D. sisteme cu eliberare prelungit,
E. sisteme cu eliberare prelungit sau susinut.
903.
Un preparat farmaceutic cu cedare prelungit se caracterizeaz prin:
A. cedarea substanei active este etapa limitant a vitezei de absorbie,
B. cedarea substanei active urmeaz o cinetic de ordin zero,
C. cedarea substanei active urmeaz o cinetic de ordin unu,
D. cedarea substanei active nu constituie etapa limitant a vitezei de absorbie,
E. cedare susinut, pe o perioad mai lung de timp a substanei active.
904.
Sistemele de administrare cu vitez preprogramat:
A. permit cedarea controlat a substanei medicamentoase,
B. permit cedarea susinut a substanei medicamentoase,
C. sunt sisteme rezervor sau matri,
D. sunt sisteme rezervor, matri sau microcompartimente nchise,
E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabil.
905.
Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:
A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina.
906.

In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei


medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
907.
Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore
D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila
E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie
908.
Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli

108

909.
Sistemele rezervor cu cedare controlat, alegei variantele corecte:
A. conin substana activ sub form de soluie, suspensie, form solid,
B. cedarea substanei active se realizeaz prin difuzie molecular,
C. difuzia poate avea loc printr-o membran polimeric sau prin masa unui polimer,
D. difuzia poate avea loc printr-o membran polimeric ,
E. membrana polimeric nu are o permeabilitate specific.
910.
Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegei variantele corecte:
A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine o substan activ,
B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine una sau mai multe substane active,
C. nu conine excipieni,
D. poate fi constituit dintr-o matri solid sau semisolid, un rezervor semisolid,
E. se poate aplica pe pielea lezat pentru a elibera substana activ n circulaia sistemic.
911.
Sistemele terapeutice transdermice:
A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii
B. irita pielea
C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
D. au un film protector
E. contin doua folii preotectoare.
912.
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia;
A. este un sistem tip rezervor
B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoz n ulei de silicon,
C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale
D. este un sistem tip matri
E. se foloseste ca implant cutanat.
913.
In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei medicamentoase;
A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale
B. se face cu o viteza inconstanta
C. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. viteza de cedare este neprogramata
E. se face cu o viteza nereproductibila
914.
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevrate;
A. este un implant ocular
B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona
C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat
E. reprezint un exemplu de sistem cu cedare controlat tip rezervor.
915.
Sistemele terapeutice transdermice afirmatii adevarate:
A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei
916.
Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:
A. pompe peristaltice
B. sisteme vectorizate
C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie
E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare
917.
Duragesic afirmatii adevarate:
A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase
B. contine Fentanil
C. membrana care regleaz cedarea este etilen vinilacetat,
D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor
E. este un sistem terapeutic tip matri.

109

918.
Sistemul Deponit
A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina
B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic
C. este un sistem terapeutic tip rezervor
D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic
E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.
919.
Sistemul Compudose :
A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic
C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic
E. se utilizeaz n medicina veterinar.
920.
Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare exemple:
A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme de perfuzare continua
D. pompe peristaltice
E. sisteme vectorizate
921.
Exemple de pompe de perfuzare implantabile:
A. Sistemul Oros
B. Catapres
C. dispozitive cu presiune de vapori
D. pompe peristaltice
E. Sistemul Deponit
922.
Sistemele terapeutice transdermice conditionare;
A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea
C. sub forma de rezervor semisolid
D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea
E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea
923.
Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
E. se mai numeste si iontoforeza.
924.
Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. moduleaz cedarea substanei active dintr-un dispozitiv polimeric,
D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase
E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior.
925.
Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:
A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active
B. trebuie s menioneze doza eliberat pe unitatea de timp i aria suprafeei de eliberare
C. trebuie s menioneze doza eliberat i aria suprafeei de eliberare
D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute
E. trebuie s menioneze aria suprafeei de eliberare
926.
Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un cmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
C. s-a cercetat clinic pentru urmtoarele substane lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide, dexametazona
fosfat sodica,
D. se mai numete i sonoforez.

110

E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase


927.
Referitor la determinarea calitii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza
C. se poate determina eliberarea substanelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda celulei sau metoda
cilindrului rotativ,
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false
928.
Sistemele bioadezive:
A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice
B. eliberarea este controlata de osmoz prin bariera gelifiata
C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare
D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic
E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata
929.
Sistemul terapeutic Norplant:
A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron
C. contine levonorgestrel
D. se aplica prin implantare subdermic
E. este un sistem terapeutic tip rezervor
930.
Sistemul Nitrodisc (Roberts):
A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral,
D. este format din microcompartimente inchise ntr-o matri lipofil siliconic,
E. este format din microcompartimente deschise
931.
Sistemul Progestasert:
A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1
932.
Sistemul Nicoderm CQ
A. este un dispozitiv intradermic
B. conine nicotin
C. este un sistem de tip rezervor
D. este un sistem de tip matri
E. conine o membran polimeric care controleaz viteza de cedare a substanei active.
933.
Sistemul Nitro- Dur
A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor,
B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matri,
C. nitroglicerina se ncorporeaz sub form de trituraie n lactoz,
D. nitroglicerina se ncorporeaz sub form de trituraie n alcool polivinilic,
E. se aplic pe piele pe o durat de 48 de ore.
934.
Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor:
A. sistemul Occusert
B. Nitroderm,
C. Progestasert,
D. Nitro-Dur
E. Compudose
935.
Dispozitivele cu cedare controlat afirmaii adevrate:
A. moduleaz cedarea substanei actie cu o vitez prelungit,
B. moduleaz cedarea substanei actie cu o vitez constant,
C. realizeaz o concentraie plasmatic constant,

111

D. realizeaz o concentraie plasmatic prelungit,


E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice.
936.
Iontoforeza:
A. utilizeaz tehnologia electrotransportului,
B. asigur energie electric de nivel sczut,
C. asigur energie electric de nivel nalt,
D. permite transferul de peptide i proteine,
E. transportul substanei active prin piele este asigurat de energia electric de nivel nalt.

112

TEMA NR. 27
PREPARATE RECTALE
937.
Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor alegei variantele corecte:
A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare, ceea ce
determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
938.
Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare
A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
939. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati
nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrosolubiliei
940.
Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor
cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor
941.
Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:
A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
942.
Calea rectala se abordeaza atunci cand:
A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
943. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
944.
Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:
A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli

113

945.
Supozitoarele rectale au forma:
A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
946. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este
adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale
947.
Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt:
A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
948. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare:
A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase
B. sensibilitate la umiditate
C. glicerolul este usor iritant al mucoasei
D. nu are o consistenta suficienta
E. poate fi contaminata cu microorganisme
949.
Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:
A. inocuitatea
B. tolerana local bun
C. variaiile n compoziie
D. tendina de rncezire
E. polimorfismul
950.
Untul de cacao:
A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrosolubil
C. se obine prin presarea la rece a seminelor de Theobroma cacao
D. are tendin de rncezire
E. se pstreaz la rece, ferit de lumin
951. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale n
FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare n forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
952.
Dupa FR X, supliment 2004, supozitoarele sunt:
A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate ntr-o
baz adecvat,
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile
953.
Untul de cacao are urmatoarele proprietati:
A. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 30 C
B. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 40 C

114

C. revine la forma stabila beta n decurs de cca 4 zile de la supratopire


D. revine la forma stabila beta dupa cteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 C
954.
Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna
955.
A. PEG 400
B. Suppocire

Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:

C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60
956.
Polietilenglicolii utilizai ca excipieni pentru supozitoare rectale:
A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizov n mucusul rectal
C. nu extrag apa din esuturile vicinale rectului
D. determin creterea presiunii osmotice locale, avnd ca risc eliminarea supozitorului
E. se prepar prin topire i turnare n forme
957.
Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare
A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate
E. se interzice folosirea de substante auxiliare
958.
Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:
A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate
959.
Substante auxiliare admise de FR X, supliment 2004, la prepararea supozitoarelor:
A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. lubrifiani
E. agenti tensioactivi
960.
Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de:
A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului
961.
Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale
B. laxative
C. purgative
D. Antispasmodice
E. tranchilizante
962.
Care baze de supozitor sunt liposolubile:
A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice

115

C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa
E. masa de bentonita
963.
In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale:
A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao
964.
Ce contin supozitoarele cu glicerol:
A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic
965.
Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:
A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica
966.
In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare:
A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol
967. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare
al supozitoarelor:
A. 15 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 1 ora
968.
Supozitoarele rectale au forma:
A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
969.
Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza:
A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal
B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice
C. pentru administrarea de durata in boli cronice
D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic
E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase
970.
Se folosete calea de administrare rectal:
A. n caz de vomismente
B. cnd substanele medicamentoase sunt inactivate de secreiile gastrice sau intestinale
C. cnd sunt obstrucii ale tractului gastro-intestinal
D. pentru evitarea primului pasaj hepatic
E. numai cnd substana activ este foarte toxic administrat oral
971.
Supozitoarele rectale au:
A. aproximativ 2 g pentru aduli

116

B. aproximativ 1 g pentru copii


C. 5-12 g
D. 12-14 g
E. aproximativ 10 g
972.
A. rectal
B i.m. C. i.v.
D. vaginal
E. uretral

Supozitoarele sunt preparate farmaceutice destinate administrrii pe cale:

117

TEMA NR. 28
COMPRIMATE, CAPSULE
973.

Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu
cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic; C.
prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt
si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil, termoplastic,
sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)
974.
Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline;
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
975. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lactoza
976. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. X, supliment 2004, referitoare la tipurile
de comprimate; alegeti ennturile corecte
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate pentru dispersii orale
D. comprimate orodispersabile
E. comprimate pentru uz parenteral
977.
Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:
A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
978.
Avantajele acoperirii comprimatelor:
A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii
979.
Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:
A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A
980.
F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:
A. amidon ,
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina

118

D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
981.
In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult:
A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
982.
Capsulele gelatinoase tari:
A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera
983.
Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:
A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta
liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii
984.
Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:
A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri
985.
Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:
A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
986.
Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt:
A. talcul
B. guma arabic
C. coca de amidon
D. zahrul
E. gelatina
987.
Conform FR.X, supliment 2004, dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente
(alegei variantele corecte):
A. Are loc n mediu de HCl 0,1M acid este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu
trebuie s prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc
n tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se
examineaz dup 60 minute, capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat,
B. Testul se realizeaz pe 6
capsule,
C. Testul se realizeaz pe 3 capsule, pentru capsulele de dimensiuni mari,
D. Are loc n mediu de HCl 0,1M acid este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu
trebuie s prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc n
tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se
examineaz dup 30 minute, capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat,
E. Dezagregarea n ap este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu trebuie s prezinte
nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc n tampon fosfat pH 6,8 cu
adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se examineaz dup
30 minute,. capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat.

119

988.
In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic
989.
Celuloza microcristalina:
A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub numele de Avicel
990.
Zaharul, ca excipient pentru comprimate:
A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
E. poate fi folosit in comprimarea directa
991.
Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. nu este este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire
992.
Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ?
A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul
993.
Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul
994.
Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
995.
Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor
A. amidonul
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza
996.
Ce particularitati au comprimatele vaginale
A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile

120

997.
Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile)
A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona
998. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate
mai jos:
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute
999.
La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:
A. Alginati
B. Stearat de magneziu
C. Bentonita
D. Polietilenglicol 4000
E. Carboximetilceluloza sodica
1000.
Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:
A. Amidon
B. Lactoza
C. Manitol
D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu
1001.
Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:
A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X
1002.
Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele orodispersabile:
A. sunt oficinale n F. R. X, supliment 2004, B. nu sunt oficinale n F.R.X,
C. sunt comprimate neacoperite,
D. se dezagreg n ap n mai puin de 3 minute
E. se dezagreg n cavitatea bucal n mai puin de 3 minute.
1003.
Conform F.R X, supliment 2004,comprimatele pentru dispersii orale:
A. sunt comprimate cu eliberare
convenional,
B. sunt comprimate cu eliberare imediat,
C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate
D. se dezagreg n ap, la 15 25 0 C, n mai puin de 5 minute
E. se dezagreg n ap, la 15 25 0 C, n mai puin de 3 minute
1004
Conform F.R . X urmatorii excipienti se folosesc in concentratie de:
A. talc 10%
B. stearat de magneziu 1%
C. aerosil 10%
D. amidon 5%
E. talc 3%
1005
Conform F.R X, supliment 2004,comprimatele gastrorezistente:
A. sunt comprimate cu eliberare modificat,
B. sunt comprimate cu eliberare ntrziat,
C. se dezagreg n ap n cel mult 60 minute,
D. se obin din granule sau particule deja acoperite cu un nveli gastrorezistent,
E. dezagregarea se realizeaz pe 3 comprimate.

121

1006.
Conform F.R X, supliment 2004, capsulele tari (alegei variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active
B. pot ncorpora substane solide sau lichide,
C. conin substane solide (pulberi sau granule),
D. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 30 minute,
E. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 15 minute.
1007.
Dupa FR X, supliment 2004, capsulele sunt preparate farmaceutice solide, formate dintr- un
nveli tare sau moale, de form i capacitate variabile, coninnd n general o doz unitar de substan
activ si n functie de consistenta nvelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe
care le nvelesc (alegei variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un nvelis continuu, mai gros dect capsulele tari,este
continuu i prezint forme variate, contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate,
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin
amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule,
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatin sau alte substane, sunt constituite
din 2 pri cilindrice prefabricate, deschise la o extremitate i cellalt capt rotunjit i nchis, contin substante active
solide (pulberi sau granule),
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide, formate dintr-un nveli tare, din amidon nedospit, conin o doz
unitar, alctuit din una sau mai multe substane active, sunt compuse din 2 semicilindri prefabricai,
plati.
1008.
Conform F.R. X, supliment 2004, capsulele:
A. corespund precizrilor monografiei Capsulae care se adreseaz numai preparatelor administrate pe cale oral,
B. conin substane lichide, solide, sub form de past,
C. permit eliberarea imediat sau modificat a substanei active,
D. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caete, capsule gastrorezistente,
E. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caete, capsule gastrorezistente, capsule cu eliberare modificat.

122

RASPUNSURI
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.

BE
ACD
BCD
BC
BE
AD
ACE
AD
ABCE
BD
ACDE
AE
BC
BE
BCE
AC
DE
BCD
AD
ACD
AE
CE
BCE
ABE
BCDE
ABDE
ACE
AC
ACD
BCE
AC
ACD
BDE
BE
ACD
BCD

37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.

BD
ABC
BC
ABC
ACDE
BCD
ABD
CE
BC
BD
ACD
AE
ABCE
ABDE
ACD
ABD
ABCE
ACDE
AC
ABE
CD
BCD
ABDE
CD
BC
ABDE
ABC
BCE
AB
ABC
DE
ABD
BC
DE
ABD
ABC

74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.

DE
BCE
BCE
ABCE
CD
BE
CE
CDE
BCD
ACE
ABDE
BDE
ACD
AE
BDE
BCE
BDE
BE
CDE
ACDE
ACD
ACD
BD
BD
CDE
AB
BCD
ABC
CD
AC
ADE
ABE
ABE
AB
ABC
ACE

109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.

ABDE
ABCD
CDE
ACD
ACDE
ABC
ABCD
BD
ACE
ABCE
ABC
BE
ACDE
ABDE
BDE
BCD
BC
CDE
AD
ABC
ACE
ABCE
ABDE
CD
CD
ABE
ACD
ACD
ABE
BCD
AC
ABCD
CD
BCDE
ABCE
ABCE

123

145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.

ACDE
BE
CE
BE
BDE
BDE
ABE
AC
BC
AB
ABE
ADE
BC
ACE
BCD
BCE
ABD
AE
ACE
BCD
AD
ACE
ACE
CE
AC
BC
CD
ACD
BCD
BCE
ABC
BD
AC
CD
CDE
BC

181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.
216.

AD
BCE
AD
CDE
AB
ACE
BD
BCDE
ABCE
ABD
ACDE
BCD
BDE
BE
AB
ABDE
AB
ABD
BCD
ACE
ACE
BD
BD
BCD
ABE
ACE
BD
AC
BD
ACD
BCD
AE
ABC
ACD
ABCD
AE

217.
218.
219.
220.
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
243.
244.
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
252.

DE
ACE
AB
BCE
AE
ABCD
AE
AC
ABE
ABE
ACE
AE
CD
CD
BC
ACE
BDE
BE
AC
BCDE
ABD
ABD
ACD
ABDE
ACD
AE
CD
BD
BE
ACD
ABE
ACE
AD
ACD
AB
ADE

253.
254.
255.
256.
257.
258.
259.
260.
261.
262.
263.
264.
265.
266.
267.
268.
269.
270.
271.
272.
273.
274.
275.
276.
277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.
287.
288.

ACE
ABCE
ACE
BCE
ACE
ACD
ADE
ACDE
ABC
BDE
BCD
CDE
DE
AE
ACD
ABE
ACD
BCE
BC
BC
BE
BC
AB
CD
ABD
ACD
ACE
ACD
BD
BC
ABDE
ABC
BCD
ADE
BCE
BCD

124

289.
290.
291.
292.
293.
294.
295.
296.
297.
298.
299.
300.
301.
302.
303.
304.
305.
306.
307.
308.
309.
310.
311.
312.
313.
314.
315.
316.
317.
318.
319.
320.
321.
322.
323.
324.

BE
AD
AD
ACE
CD
BC
ABC
CDE
BD
ABD
AB
ABD
ABE
ACE
BCD
ABDE
BC
ABC
AE
AD
ADE
BD
BDE
BC
ACE
BCD
ACE
ACE
BCD
ACD
ACD
ABD
BE
ABC
BD
AE

325.
326.
327.
328.
329.
330.
331.
332.
333.
334.
335.
336.
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.
349.
350.
351.
352.
353.
354.
355.
356.
357.
358.
359.
360.

ABE
ACD
ABE
AC
BCDE
ABD
BCDE
BCDE
ABC
ABE
ABCD
ABDE
ACE
BC
ABE
ACE
BDE
AD
ABD
ABC
AE
CDE
DE
AB
AE
AC
BC
AD
ABE
ADE
BCD
CDE
ABCD
BD
ACE
ABC

361.
362.
363.
364.
365.
366.
367.
368.
369.
370.
371.
372.
373.
374.
375.
376.
377.
378.
379.
380.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
387.
388.
389.
390.
391.
392.
393.
394.
395.
396.

ABC
BCDE
AC
CE
ACE
ABD
ABCE
AE
BE
CE
BE
ACD
BC
BD
ACE
BD
CE
ABE
CD
ADE
ACDE
ABE
ADE
BCD
AD
ACE
BE
AB
AC
ADE
ABE
DE
BCE
BCD
ABCE
AC

397.
398.
399.
400.
401.
402.
403.
404.
405.
406.
407.
408.
409.
410.
411.
412.
413.
414.
415.
416.
417.
418.
419.
420.
421.
422.
423.
424.
425.
426.
427.
428.
429.
430.
431.
432.

BD
BE
ABDE
BCDE
ADE
ACD
ACD
ACD
BCE
BE
BCDE
ACDE
ABE
BD
ABCE
BCDE
ABC
ABDE
BCD
BCD
CDE
ABD
ACE
ABE
ABD
ACD
DE
ABCD
ACDE
BCE
BDE
AE
AC
ACE
ACE
ADE

125

433.
434.
435.
436.
437.
438.
439.
440.
441.
442.
443.
444.
445.
446.
447.
448.
449.
450.
451.
452.
453.
454.
455.
456.
457.
458.
459.
460.
461.
462.
463.
464.
465.
466.
467.
468.

ABDE
BDE
ACDE
ACDE
ABDE
BD
CE
BE
ACD
BD
ABC
ACE
AB
CD
AE
ACD
CD
BCD
ABD
BCE
ABE
ABC
BC
ABDE
ABC
AC
AB
AC
BC
ABCE
ACDE
ABDE
AB
BCE
AE
AE

469.
470.
471.
472.
473.
474.
475.
476.
477.
478.
479.
480.
481.
482.
483.
484.
485.
486.
487.
488.
489.
490.
491.
492.
493.
494.
495.
496.
497.
498.
499.
500.
501.
502.
503.
504.

ABC
BCD
ABCD
ABC
ABCE
ABCD
BD
ABCD
ACD
ABE
ABC
ACE
ABDE
BCE
ABC
BD
CE
ABE
CDE
BDE
ABC
AD
ACD
AE
AE
ABE
BCD
CD
CD
AD
BC
ABD
CD
BE
ABE
ABDE

505.
506.
507.
508.
509.
510.
511.
512.
513.
514.
515.
516.
517.
518.
519.
520.
521.
522.
523.
524.
525.
526.
527.
528.
529.
530.
531.
532.
533.
534.
535.
536.
537.
538.
539.
540.

BDE
AB
ABE
CE
BE
ABD
BCD
ACE
BD
BC
ABDE
ABCD
AE
ACE
ACE
ACD
BCD
ADE
BD
BC
ABE
AD
AD
ABC
ACD
ACE
ABC
BCD
AB
ABE
ABD
ABD
AD
AE
ABCE
ABCD

541.
542.
543.
544.
545.
546.
547.
548.
549.
550.
551.
552.
553.
554.
555.
556.
557.
558.
559.
560.
561.
562.
563.
564.
565.
566.
567.
568.
569.
570.
571.
572.
573.
574.
575.
576.

AE
ABC
BC
AE
CD
BDE
ACD
ABD
ACDE
AE
BD
ABDE
CD
ABDE
AE
BDE
ACDE
ACD
ACE
BD
ABD
ABC
ABC
BCD
BC
AC
ACD
BCD
BCD
BCD
ABCD
AD
ABC
BD
BCDE
BE

126

577.
578.
579.
580.
581.
582.
583.
584.
585.
586.
587.
588.
589.
590.
591.
592.
593.
594.
595.
596.
597.
598.
599.
600.
601.
602.
603.
604.
605.
606.
607.
608.
609.
610.
611.
612.

BCE
ABCE
BCE
ACDE
AD
ABD
CDE
ACD
ACDE
ABC
ACD
ABE
BCD
ACDE
AC
BCDE
ACD
BDE
ACE
BCE
ABE
ACE
BC
ABCE
ABD
ABE
BCD
ABC
CD
DE
ABC
ABC
DE
ABCE
ABC
ABCE

613.
614.
615.
616.
617.
618.
619.
620.
621.
622.
623.
624.
625.
626.
627.
628.
629.
630.
631.
632.
633.
634.
635.
636.
637.
638.
639.
640.
641.
642.
643.
644.
645.
646.
647.
648.

CE
BCE
CD
ADE
BD
BCD
ACD
BC
CD
ABC
ACD
ACD
AC
ACD
AC
ADE
CE
ABE
ACE
ABE
ACE
AB
ACE
ACE
BCDE
ABC
ABC
AC
ABE
BCD
ADE
AC
BCE
ACE
BD
ABC

649.
650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.
660.
661.
662.
663.
664.
665.
666.
667.
668.
669.
670.
671.
672.
673.
674.
675.
676.
677.
678.
679.
680.
681.
682.
683.
684.

CD
ABE
ABDE
CE
BDE
ACDE
AD
CD
CD
ABCE
ABC
ADE
ABC
BCD
ABE
ACD
ADE
ACDE
ABDE
ABD
ABD
ACDE
ACDE
ACD
BD
ABCD
BCD
ABE
ABCD
AB
ACD
CDE
ABCE
BCD
ADE
ABC

127

TEMA NR. 20
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI
Nr. intrebare Raspuns
685
DE
686
ABCD
687
ABCD
688
ABCD
689
AD
690
CDE
691
AE
692
CDE
693
AB
694
ACE
695
CDE
696
DE
697
AB
698
ACDE
699
AE
700
ABCD
701
ACD
702
ABC
703
ABCD
704
BCDE
705
BCDE
706
ABCD
707
CD
708
BD
709
BCD
710
BCE
711
CD
712
BCE
713
ADE
714
CDE
715
AB
716
ADE
717
ABCD
718
CDE
719
ABD
720
BCE

128

TEMA NR. 21
PREPARATE PARENTERALE
Raspuns
Nr. intrebare
721
ABC
722
ABCD
723
ABC
724
ABCD
725
AB
726
ABCD
727
ABE
728
ABDE
729
BCDE
730
BCE
731
ABE
732
BCD
733
ABCE
734
BCD
735
BC
736
CDE
737
BD
738
BDE
739
BCE
740
ABDE
741
ABDE
742
ACDE
743
ACDE
744
BDE
745
BCDE
746
BC
747
AE
748
ADE
749
DE
750
AE
751
CD
752
AE
753
ABE
754
BD
755
ABCD
756
ABCD

129

TEMA 22
PREPARATE OFTALMICE
Raspuns
Nr. intrebare
757
ABCD
758
ABDE
759
CE
760
CDE
761
BD
762
ABCD
763
AE
764
ABCD
765
ACDE
766
BD
767
BCD
768
BCDE
769
ACD
770
ABD
771
ACD
772
ABD
773
BCD
774
BDE
775
ABC
776
CDE
777
ABC
778
ABCE
779
ACE
780
CDE
781
BE
782
BE
783
ACD
784
CE
785
ABCD
786
ACD
787
ABCD
788
AB
789
ABC
790
ABE
791
BDE
792
DE

130

TEMA 23
PREPARATE NAZALE
Raspuns
Nr. intrebare
793
BE
794
AB
795
ACD
796
ABCD
797
ABC
798
ABCE
799
ABD
800
ABE
801
BCDE
802
AB
803
BD
804
AE
805
ABCD
806
ABC
807
ABC
808
ACDE
809
BCD
810
ABCD
811
ACDE
812
BC
813
AE
814
ABCE
815
ACE
816
AD
817
BCD
818
ACD
819
ABC
820
ABC
821
BCD
822
AB
823
ABCE
824
CD
825
ABCD
826
ACD
827
ABC
828
ABCD

131

TEMA 24
SUSPENSII
Raspuns
Nr. intrebare
829
AC
830
ABCD
831
ACD
832
BCD
833
ABC
834
AC
835
ABC
836
ABCE
837
AB
838
ABC
839
ABCD
840
ABCD
841
DE
842
BC
843
AD
844
ACDE
845
AC
846
AD
847
ABCE
848
ABD
849
ABCE
850
ABE
851
ABCE
852
ABE
853
ABC
854
ACD
855
CD
856
ABC
857
AC
858
BCE
859
AC
860
ABCE
861
BC
862
AB
863
AC
864
ABC

132

TEMA 25
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE
Raspuns
Nr. intrebare
865
BCE
866
ABCD
867
ABD
868
ABE
869
ABCD
870
ABCD
871
ABC
872
ABCE
873
AC
874
AC
875
ABCE
876
ABDE
877
BCD
878
ACE
879
ABC
880
BE
881
DE
882
BDE
883
ABCD
884
ABDE
885
AB
886
AB
887
AC
888
ACE
889
ABD
890
AC
891
AB
892
ABD
893
ADE
894
ACE
895
ABCE
896
ADE
897
ABDE
898
ABD
899
BDE
900
AD

133

TEMA 26
PREPARATE TRANSDERMICE
Raspuns
Nr. intrebare
901
ABC
902
ABC
903
AB
904
ACDE
905
BE
906
ACD
907
ABDE
908
ABC
909
ABC
910
BD
911
CD
912
AB
913
AC
914
ACDE
915
AB
916
CDE
917
ABD
918
AD
919
BCE
920
ABC
921
CD
922
AC
923
AC
924
ACDE
925
AB
926
BC
927
BC
928
ADE
929
CDE
930
CD
931
BC
932
BCE
933
BD
934
ABC
935
BC
936
ADE

134

TEMA 27
PREPARATE RECTALE
Raspuns
Nr. intrebare
937
AE
938
ADE
939
CDE
940
CD
941
ABD
842
ACD
943
BCD
944
ADE
945
AE
946
AB
947
ACDE
948
CD
949
CDE
950
ADE
951
CD
952
BC
953
BCE
954
BCD
955
BCD
956
BDE
957
AD
958
ACD
959
BE
960
ABC
961
DE
962
AB
963
ABC
964
ACE
965
ABC
966
DE
967
CE
968
AE
969
ABCD
970
ABCD
971
AB
972
ADE

135

TEMA 28
COMPRIMATE, CAPSULE
Raspuns
Nr. intrebare
973
ABDE
974
AB
975
ABCD
976
ABCD
977
AE
978
ABCE
979
BD
980
AC
981
ACDE
982
AC
983
ACD
984
BCDE
985
ACE
986
BCDE
987
ABC
988
ABC
989
BCE
990
ABD
991
ACE
992
ACD
993
CD
994
BCDE
995
ACDE
996
ABCD
997
ABCD
998
BCD
999
ACE
1000
ABCD
1001
BC
1002
ACE
1003
ACE
1004
BCE
1005
ABD
1006
CD
1007
BDE
1008
ABCE

136