Noile educaii

Pe lang unele tehnici traditionale care se menin pentru c sunt bune i altele care persist
datorit unei detestabile rutine, coala modern ofer o nfiare diferit n anumite aspecte fa
de cea din trecut. Asistm la o micare complex de o amploare extraordinar, prea puternic
pentru a fi o moda trectoare. Ceea ce exprimm curent prin expresiile : "scoal activ"; "coli noi
"; educaia progresiv", arat n mod global aceast micare. Sunt denumiri mai mult sugestive
dect descriptive, evocnd nu numai aspecte generale ale tehnicii educative, ci expresii i anumite
principii pedagogice.
Micarea "educaii noi" ncepe, practic, de la sfaritul ultimului secol, ceea ce arat c
adjectivul "nou" nu este pe deplin justificat.
Adevaratul precursor a fost J.J. Rousseau, att prin filozofia sa naturalist, cat si prin
intuiiile sale cu privire la psihologia evolutiv , la diferena calitativ dintre adult si copil.
Pestalozz i Frobel - crearea colilor zise "noi" a fost prima realizare concreta.
Scolile zise "noi" aveau caracteristici comune internate rurale unde munca de educaie se
desfasura intr-o ambian familial i dup metode liberale. Una din colile noi cele mai bine
cunoscute in Europa este coala din Rodus.
"Noile educatii" sunt noi obiective si noi tipuri de continuturi generate de "problematica
lumii contemporane". Ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic, fiind integrative si
cumulative.De asemenea ele mai figureaza ca fiind cel mai

pertinent si mai util raspuns ale sistemelor educationale generate de problemele lumii
contemporane.
"Alternativele educationale" sunt definite ca un ansamblu de obiective, continuturi,
modalitati de organizare, care coexista cu sistemul traditional de invatamant.
"Educatiile paralele " sunt considerate educatia formala, nonformala, informala,
autoeducatia.
"Noile Educaii " sunt raspunsuri ale educatiei la cerintele dezvoltarii lumii contemporane:
~ educaia relativ la mediu

~ educaia pentru pace i pentru cooperare

~ educaia pentru participare i pentru democraie
~educaia n materie de populaie
~ educaia pentru o noua ordine economica internationala
~ educaia pentru comunicare si putere mass-media
~ educaia pentru schimbare si dezvoltare
~ educaia nutritional
~ educaia economic si casnica moderna
~ educaia pentru timpul liber
Educatia relativa la mediu- existenta oricarui om este conceputa ca desfasurandu-se intr-un
spatiu eterminat ( aria geografica), intr-un timp dat (epoca istorica) si in cadrul colectivitatii umane
specifice(mediu social). Acesti factori exercita o anumita influenta asupra intelegerii la vreme a
realitatii lumii.Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului inconjurator lansa o importanta
chemare in acest sens: " Apararea si ameliorarea : mediul inconjurator pentru generatiile
prezente si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial." Chemarea reprezinta un
semnal de alarma in legatura cu deteriorarea echilibrului natural provocat de om prin interventiile
sale.

Educatia relative la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, spre formarea unui punct de
vedere mai obiectiv asupra realitatii (al carei fundament e relatia om-oameni-mediu), sa-l incite la
participare, devenind constient de viitor.
Scopurile

generale

ale

educatiei

relative

au

fost

precizate

la

conferinta

interguvernamentala ( 1977 la Tbilisi,) sub egida UNESCO :" educatia relativa la mediu trebui,
inainte de toate , sa urmareasca dezvoltarea gradului de constiinta si a iuresului responsabilitatii
tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale. Oamenii trebuie sa dobandeasca cunostintele,
atitudinile , motivatia , angajarea si instrumentele necesare pentru a actiona , individual si in
colectiv , in vederea solutionarii problemelor actuale si prevenirii aparitiei unor noi probleme".
Obiectivele vizeaza in egala masura cunostintele , achizitia de atitudini, clarificarea
valorilor si demersul practic. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat sa:

~inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale
se repercuteaza asupra lui insusi
~obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat
~judece responsabilitatile individuale si colective
~dezvolte instrumentele de analiza , reflectie si actiune pentru a intelege , preveni si
corecta neajunsurile provocate mediului
Focalizarea interventiei pedagogice s-a realizat pe baza optiunii motivate anterior si
avandu-se in vedere un set de principii pe care Claude Sauchon si Lester Brown le convertesc in
caracteristici ale acestei educatii
* in legatura cu problemelemediului obligatoriu trebuie stabilite interdependentele intre
factori si efecte in lant, mergandu-se pana la o analiza critica globala.
*educatia relativa la mediu nu-si va atinge scopul daca actiunile pe care le sugereaza
elevului , le induce, ne se difuzeaza si in jurul acestuia , in familie, in comunitatea in care creste
*eficienta se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra comportamentului
viitorului cetatean, ramanand insa in vigoare si obligatia de a avea o utiliate imediata
Astfel tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o comoditaet
pedagogica de distrugere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a
eficacitaitii invatamantului.
Educatia pentru pace-omenirea are nevoie de o constiinta comuna , de promovare a unui
nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale, culturale, ci si pe achizitiile noii solutii stiintifice
si tekurice si pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul solidaritatii cu cei din
generatia sa , al respectului pentru cei care l-au precedat si cei ce-l vor urma, al increderii in
destinul umanitatii si al valorilor umane.
Din punct de vedere practic "Ed. pentru pace" corespunde sirului de activitati educative,
de la simpla neintentionare in clasa a nivelurilor diferite ale conflictului si ale problemelor
internationale, pana la integrarea mai comprehensiva a cercetarii, predarii activitatii la toate
nivelurile procesului educativ, care are drept scop pregatirea oamenilor in vederea participarii la
consolidarea uneilumi mai drepte si a unei ordini sociale in care valenta directa sau structurala este
redusa pe cat posibil"(Stephan M.)
Johan Galtung (unul dintre promovatorii pacii ca disciplina educativa) deosebeste patru
aspecte esentiale care trebuie avute in vedere:

~dezvoltare -ofera posibilitatea de a prezenta valori de baza , tendinte esentiale si starea

evolutiilor internationale.
~pacea - ofera posibilitatea de a discuta modul in care dezvoltarea si abordarea in mod
creator a conflictlui se pot uni impotriva solutiei obiecte sau structurale
~conflictulul- ofera posibilitatea de a proiecta toate aceste tendinte pe un ecran al
viitorului, analizand tendinte, facand propuneri pentru actiune
Educatia pentru pace se constituie ca o educatie a atitudinilor si mentalitatii , a conduitei in
societate, scoala, familie. C finalitate isi propune autoconstientizarea facultatilor si proceselor
fiecarui individ , pentru a putea fi utilizator apoi in activitatile sale, in afara relatiilor interpersonale
din sacoala, familie, societate . Intre obiectivele urmarite se remarca si:
* respectul fata de om ca valoae sociala suprema;
* respectul fata de valorile culturale si acceptarea diversitatii culturale;
* receptivitatea la ideile si sugestiile altora
* capacitatea de a dobandi contacte satisfacatoare si de a dialoga
* toleranta, acceptarea unor comportamente diferite
* descurajarea agresivitatii si violentei
* formarea spiritului critic si autocritic
* protejarea florei si a faunei
Educatia pentru pace , presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea
oamenilor in vederea uitarii conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea
receptivitatii si flexibilitatii, a respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si de altii, a
priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si stilurilor de
viata. Aceste obiective sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati.
Profesorul Stefan Barsavescu propune constituirea unei "pedagogii a pacii" care trebuie sa
urmareasca:
~ ed. copiilor a.i. acestia sa se debaraseze de impulsuri agresive,si de comportamente
ostile,
~ formarea tinerilor in spiritul ideilor de intelegere mutuala, cooperare , toleranta;
~ ed. tinerilor in ideea unei conceptii despre lume, care sa le permita sa se entuziasmeze de
valorile spirituale ale omenirii

In conceptia acestei pedagogii isi gaseste loc ideea ca disputele se solutioneaza prindiscutii,
argumentari, demonstratii, iar apelul la ratiune implica increderea in capacitatea omului de a invata
sa-si exercite spiritul de intelegere mutuala.
Educatia pentru participare si democratie- prin participare se intelege nu numai
posibiliatatea de a desfasur o activitate creeatoare, care face apel la capacitatea tortala a
individului si care este socialmente utila , ci semnifica si sansa oferita tinerilor de a-si defini si
delimita aspiratiile si nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autossugestie. Prin
participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatie, culturii, productiei, timpului liber
, sportului , pot deveni coparticipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un receptor de
informatii si un consumator de produse ( materiale spirituale), ci si un participant activ la faurirea
istoriei natiunilor carei ii apartine . Prin participare, el se integreaza in societate, dar in acelasi timp
actioneaza si ca subiect integrator . El este un subiect activ al actiunii sociale, un factor si o resursa
de progres spiritual, si moral, orientarile, valorile si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se
regasesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor.
Participarea dse manifesta prin actiuni de cooperare, prin dialoguri si prin fuziune moralafectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta dorinta de a deveni partener, de a racorda la
valori , de a invoca.
In procesul instructiv-educativ, incurajarea comportamentului participativ, inseamna "pasul
de achizitie pasiva si confirmista , la actiune transformatoare, prin interventia profunda a
modului de a fi , interactionare a individului ." De la " a invata" la "a invata sa fii si sa devii ",
adica pregatirea pentru a face fata situatiilor, pentru a le crea, dobandind dorinta de angajare si
actiune , de a interactiona satisfcator, iata finalitatile educatiei pentru participare si
demonstratie ( Neculae A.)
Invatarea participativa inseamna, prin urmare , nu numai incercarea individului cu
cunostinte si mai ales cu atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale ,
insemnand optiunea pentru acceptere si solidaritate . Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea ,
increderea reciproca, respectul fata de om si realizare.
Educatia economica si casnica

moderna, initierea in teoria si practica favorizeaza

dobandirea constiintei si conduitei economice ca temei al unei vieti echilibrate si cu o buna

integrare in planul vietii sociale . Cunoasterea si intelegerea faptelor economice in substratul lor
cauzal ajuta la cresterea caliatii productiei de bunuri si prin aceasta la imbunatatirea calitatii vietii.

Aveau in vedere atitudinea fata de bunri, spiritul de cooperare si respect fata de munca ,
capacitatea de particire directa la infaptuirea proiectelor economice ale socitetii.
Daca unele din noile educatii sunt destul de bine conturate , altele fac obiectul unor
discutii in vederea precizarii si delimitarii lor; oricum , abordarea noilor educatii sau a noilor
continuturi ramane o problema deschisa.
Pentru introducerea noilor tipuri de continuturi , s-au conturat deja doua strategii . Prima
strategie vizeaza promovarea unor noi modele consacrate diferitelor educatii , iar in unele cazuri
chiar a unor noi discipline . Tot aici includem si incercrile de a grupa cateva discipline noi, intr-o
disciplina corespunzatoare: " educatia cetateneasca ", educatiaglobala"; " educatia internationala".
In multe tari ca si in tara noastra , se recurge la o a doua strategie sin ce in ce mai mult, si
anume la ceea ce in programele U.N.E.S.C.O. este denumit cu expresia approche infuionelle ,
adica o infuzie de elmente

noi in cadrul continuturilor trditionale. Aceasta modalitate are

amanunte indiscutabile: nu se aduc modificari importante structurii planului de invatamant, nu se

supune formarea acestora. Noile continuturi nu se dispun de o coordonbare si astfel se pot pierde
in masa cunostintelor specifice diferitelor materii.
Procesul de invatamant a devenit in epoca noastra o actiune pe baza unor elemente
anticipative, respectiv de prospectare a starii lucruri in care urmeaza sa se desfasoare activitatea
seriilor, de absolventi dupa terminarea scolii. Exista in prezent , o literatura referitoare la ceea ce
este cunoscut sub denumirea de educatie permanenta.
"Bogata literatura pedagogica publicata pe aceasta tema in toate tarile lumii ca si faptul
ca in ultimul timp responsabilii educatiei solicita studii de prospectia educatiei , concepandu-si
actiunile deci fondate in functie de orientarile si tendintele care intrunesc sufragiile
specialistilor, constituie argumente puternice pentru promovarea acestei categorii de cercetatori
si pentru initierea unor cursuri de prospectia educatiei in beneficiul educatorilor si al
cercetatorilor acestui domeniu"(Vardeanu G.)
In acest context, prospectivistii vor trebui sa se intrebe in ce consta specificul stiintific,
tehnologic si economic care va solicita omul in timpul ce urmeaza spre a deslusi in imperativele
acestuia liniile de perspectiva cadrul si continutul procesului formarii.
Educatia pemanenta - educatia incepe odata cu nasterea fiintei umane si devine o aliniere a
existentei sale pe parcursul intregii vieti: "ea implica un sistem comple , coerent si integrat ,
oferind mijloace proprii de a raspuynde aspiratiilor de ordin educativ si cultural ale fiecarui

individ, potrivit facultatilor sale;ea este destinata sa permita fiecaruia sa-si dezvolte
personalitatea pe durata intregii vieti prin numirea sa sau prin activiatile sale"(dave , R.H.
1973).