Sunteți pe pagina 1din 31
CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICEASCA) APROBAT DE SF. SINOD PENTRU USUL SEMINARIILOR SI SCOALELOR DE CANTARETI PRIN ORD. No. 150 DIN 12 maid 1900 LUCRAT DE NICOLAE SEVEREANU Frofesor de Musica Vocala la Lice, Cantiret si Dirigintele Corulut Vocal al sf. Episcopit Buzcit. — Buziu — TIPOGRAFIA ALESSANDRU GEORGESCU, CALEA UNIRIL 455. “Proprietatea autorulul, Prejut | fei 50 b. PREFATA Daca m’ain decis a da publicitifei aceasta carte, n’am facut’o din dorinfa de a mé impune ca autor, ci ca cunoscator al musicef orientale si vechiti cantare{, nu pot rémane indiferent vézind ca aceasta arta in loc de a progresa a rémas in urma. Nu zic ci nu sunt cari{, dar acestea nu realiseazé nici de cum scopul lor, cu alle cuvinle nu sunt (departe de a zice pedagogice) practice, fiind-ca cei ce att mai reliparil vechile car{i de musica orientala, s’att_ marginit numai in a inlocui literile cirilice cu cele latine si nimic mat mult. Nu voi face aci critica acelor manuale, dar este destul a spune cum ca de la inceput se da scara cu mirturiile ei, inainte d’a se cundste sem- nele de notatiune. Apoi limbagiul? Iat& o definiliune a glasulut: «Glasul este o abondenté informare a duhului (résullarci), care se scéte prin niste armonii si prin ajutorul arterelor etc»... Musica orientala fiind absolut indispensabila seminaristilor si scélelor de cantare{{, nagte intrebarea: pot fi manualele cxistente folositére celor deslinali pentru aceasta cariera ? Deci, vézand lipsa totala a unei cirli de teorie a musicei orientale, m’am gandit ci ar fi bine ca si aceasta arta si progreseze si am facut lot ce mi-a stat in putin{a 4, de a moderniza limba veche atat de cindata pentru noua generatie si a expune teoria in asa fel, ca s& le fie cu totul accesibila celor ce o vor invita. Nu e vorba ca teoria fara practica nu e inteleasii, dar dupa mine, cred ca ori-ce incepitor cairuia “i va cadea in maini aceasta teorie, o va Intelege cu prisos, expresiunile fiind cele de tole zilele iar materia alcatuita cat se péte de progresiv Nu sliti daci am rensit, astept observatiunile celor in drept. Antowl Obsevatiune, La fie-care lectiune trebue a se intona mai intaiii scara, pentru ca elevii s4 se deprind&’ a intona just sunetele; aceasta se va face de citre tofi elevii in acelas timp, marcand fie-care sunet cu o batae a manci in banca fara ins& a face sgomot. Dupa ce elevii intoneazi cu ugurinfi scara atat in suire cat si in Pogorare, se va trece la exercitiile de paralaghie, unde trebue a li se recomanda de a canta fara s& tipe, ne-fiind permis unui elev de a a- coperi vocea celui--alt. iste de recomandat ca profesorul s4 atragi atentiunea elevilor de anu face absolut nici o miscare din corp sati membre; de asemenca figura si ia o infitisare senin’, nepermitandu-le schimonosituri din sprincene, nas etc. A se insista mult asupra citirei notelor, prin interogatiuni si exer- citii la tabla. Sa se revie des la exercitiile studiate gi si nu se tre cand cele precedente nu se vor sti bine. inainte pana CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICESCA) MUSICA Musica este arta de a produce si a combina sunetele intr’un mod pla- cut augulul. SUNET Tot ce putem distinge prin aud se numeste sunet. Sunetele musicale se produc de vocea umand (musica vocala) gi de ins- trumentele de musicé (musica instrumentala). NOTE Sunetele se represintd prin niste semne, numite note: “= —— <> pentru a cdror numire s’aii adoptat urmatoarele monosilabe : Pa, vu, ga, di, che, 20, ni pa. Aceasté succesiune de sunete constitue ceea ce se numeste scard sat yamd. Monosilabele pronunfate in ordinea de maf sus formeazd scara suitére, iar pronun{ate invers: pa, ni, 20, che, di, ga, vu, pa, forméza scara pogordtére. TON Se numeste fon distanta de la un sunet la altul. SCARA sat GAMA In musica bisericeasc& sunt trei feluri (moduri) de scari: diatonice (naturale) cromatice si enarmonice. Distantele (tonurile) ce despart un sunet de altul. nu sunt tot-d’auna aceleasi, ele variazi dupé felul (modul) scarei. 6 Scara diatonicd In scara diatonicd sunt tref feluri de tonurl: mari, mici si mat mici, adicé de 4 sferturi, de 3 sferturi si de 2 sferturi. EXEMPLU : PA VU Gk cee es Ton mic | Ton Ton mare ‘Ton mare Ton mic | Ton ‘Ton mare iE sfertur!) [= (4 sferturl) | sferturl) = sone a sferturl) ee ‘SHO Semnele de Notatiune si Numirile lor Sunetele se noteazd prin urmatoarele 10 semne care se numesc: Ison. Ipsili....f Oligon. -—=— = Apostrof. Petasti fe Iporoi. . . Doué chendime. “ Elafron .. e~ Chendima. .s Hamili. oe Semnele de notayiune se impart in doué categoril: suitdre si pogoritore. Atributiunea semnelor de notatiune Ison = represintdé acelas sunet (unison), aga cd de cate orf intal- nim acest semn, nici nu suim nici nu pogorim vocea, vi repetam sunetul pand la intalnirea altut semn. De ex: Qo Sl ‘em Sem papas spa pa. SEMNELE SUITOR! Oligon....... —— arataé cai sue un ten. Petasti ...... <_» sue tot un ton insé mai cu putere. Doué chee ‘sue un ton ins&é mai ugor. Chendima . + sue doué tonwi sarite. Ipsili........ f sue patru tonwi sarile. SEMNELE POGORITORE : Apostrof..... - pogéra un ton. Iporoi....... s pogér’ dou’ tonuri treptate. Hlafron..... ~ pogéré doué tonuri sarite. Hamili...... Xa. Pogsrd patru tonuti sarite. DESPRE GLAS In musica bisericésc& prin glas nu se infelege voce, ci o melodie ére- care destinaté cantarilor bisericesti. Intreaga slujb4 bisericeascd se canta pe 8 glasurl, adic& pe opt melodii diferite, avénd fie-care vite o scaré proprie, de- rivaté din cele 3 moduri (feiuri) de scari, despre care am vorbit. Glasul I gi al V-lea se cantd pe scara diatonicd, avénd ca fundamentala pe pa; glasul al V-lea se mal numeste gi liturasul glasulut I-it, pentru ca ail aceias! melodie. Glasul al 1V-iea si al VIll-lea se cinta tot pe scara diatonicd, schim- band ins& nota fundamentala ; cu alte cuvinte se cAnté pe o scard derivataé din scara diatonic’. Asa, in glasul al IV-lea nota fundamentald a scdrel este di in loc de pa (ca la glasul T-it) si in glasul al VIllI-lea nota fundamen- talé a scdref este mi. Glasul al VILI-lea se mai numeste /dturagul glasului al IV-lea. Glasul al II-lea si al VI-lea se cént& pe scara cromatica. Nota fundamen- tal& la scava glasulul al II-lea este »i, iar la scara glasulut al Vi-lea este pz. Glasul al VI-lea se maY numeste /dtwrusul glasului al IJ-lea. Glasul al [ll-lea si al VII-lea se canté pe scara enarmonicd. Nota funda- mentalé la ambele glasuri este ga. Glasul al Vil-lea se numeste ldtwragul glasulul al Ifl-lea. Su un cuvént glasul I, U, HI si [V-lea se numese proprii, iar glasul V-lea, VI, VII si al Vill.lea se numese /aturage sai derivate din cele d'intai. Despre marturii Marturiile sunt nigte semne cari se pun la inceputul ori-cdrei bucdti de musica, arétand glasul si felul scarei in care trebue sd cantdm, precum gq su- netul cu care trebue sé se inceapd sau sd se sfarjeasc& bucata. Fie-care monosilaba (numire de nota) ‘si are marturia ci proprie, careia ‘i-se mai dice si scaun. Marturia are o indoita insemnatate: 1) c& litera de d’asupra, ne avata sunetul cu care trebue s& se inceapd sati s& se slaryeascd parelaghia unei bucdfi de musica si 2) c& méarturia (scaunul), ne arata felul searei din care e constituité bucata de musica. Scdrile diatonice si cromatice sf ati marturiile lor propril, iar cele enar- monice se servesc de marturiile scdrei diatonice. MARTURILE SCKREY DIATONICE MKARTURIILE SCAREI CROMATICE 5 oynéeéy apne yuno6braws d WAAKUNAGKRY ww poh pay ag Stim c& scara cromaticd serveste pentru glasul II-leagsi al VI-lea, asa c& la glasul al VI-lea cand scara incepe cu pa, marturiile primesc dre-care i t modificare. Ex: 18 OY YAY Scara Diapasonulu! si a disdiapasonulul cu marturiile lor Limita sunetelor de la pa de jos la pa de sus formeazd ceea-ce se nu- megte digpason (equivalent cu octava din musica occidentald), de unde si numirea de scara diatonicd a diapasonului. Cand avem ins& nevoe de o intindere mai mare de sunete, indoim dia- pasonul, formand ast-fel scara disdiapasonulut. Este de observat c&é in diapasonul I-ii mérturiile se scritt dedesubtul sunetelor a iar in diapasonul al II-lea in pogorare se scritt d’asupra: t 7 x 7 a in suire ins&é marturiile se scriii tot de-desubt numail ca d’asupra sunetelor se pune cate un accent. zynédys ng ROAR VA ‘a al IIl-lea diapason atunci punem 2 accente: De ex: Dac& avem revoe sa trecem | 1 mx: 2Sae eee IX! xed rad Gi asa mai departe. ie Vd jjatm4 g Scara diatonics a disdiapasonului ad 3 pe 2 aH Xe Ba pe Tactul In musica bisericeascd fie-care sunet se determin’ cu o bdtae a manei in jos care se considera un tact. Tactul se bate maf rar saii maj repede dupé indicatiunea semnului ce'l gasim in tot-d’auna scris la inceputul bucdtel de musica. Aya pentru migcarea raré se intrebuinteazd semnul : T numit fact pupadic sai sihiraric, pentru migscarea repede se intrebuinjeazi semnul: T numit tact irmologic (troparesc) = iar pentru miscarea cea mai repede se intrebuinteazd semnul: T numit tact alergétor sat citanic (vecitativ). Semne de prelungire gi prescurtare a sunetelor Cate-odata se simte neyoe de a da notelor 0 mai mare sai mai mica valdre adic’ de a tine un sunet mai mult sat mai putin de cat o batae. In acest cas se intrebuinfeazd niste semne numite /emporale care se pun dasupra sait de-desubtul notelor ce yoim a li se prelungi sait prescurta sunetul. Semnele temporale sunt: Clasma + Gorgon .. <= Apli.. - Digorgon. — Dipli . - Trigorgon. -—~ Tripli. ~— Argon... ~ Clasma - indoeste valérea notei addogand inca un tact, asa cd se bate un tact pentru notd si unul pentru clasma. = Apli - are aceiasi tnsemnitate ca si clasma. “> 10 Diplé -- avat& c& nota de-desubtul cdreia st, sa se tie tret tacturi “= Triplé ~ ayaté cA nota trebue tinutd patru tacturi. “= Gorgon ~< prescurteazd valérea notelor, arétand c& trebue luate dous la o b&tae, adicd in timpul unul tact. Ex: = = Ne en ee eee ee pa vu pa vu ga vu ga di ga yu ga vu pa. Cand gorgonul are apli inaintea lui: <5. imparte valdrea tactului in trel parti; doné pir{i consacrdndu-se isonului iar una oligonulul. Cand apli se pune in urma gorgonului: wo a atunci contrar casuluY de mai sus, o parte se consacré isonulti iar sone oligonulul. Tot a- semenea si cu dipli. pus inaintea gorgonulul: << imparte valdrea tac- tului in 4 parfi, trel pari pentru ison gi una pentru oligon. Pus in urma gorgonului: t= 1 se consacré numai o parte iar oligonului 3 parti. Digorgon + arat& c& trebue a se lua 3 note la o batae. Ex; SS =e ee ese pa vuga vu gadiga diche che Trigorgon -~ arati ci trebue a se Iva 4 note la o batae i “che digayn ga gavupa ni pe Gorgonul, Digorgonul si Trigorgonul se iat la ridicarea wanel in sus. Argonwl > se pune dasupra oligonului sub vare se aflé doué chen- dime: =. aratand, c4 trebue sé se bata doué tacturi, unul pentru oligon si altul pentru ee ca chendimele si se ia in ridicarea manel. Bx: pa vu a vu ga ai ge di che Cand argonul e seris ast-fel: ae atunel se bate 3 tacturs, doné pen- tru argen zi unnl pentru oligon. . = * + Cea — <<] eee se pa vu ga vu gadi ga diche weg 8 bate 4 tact, 3 pentru argon si unui pentru iar seris ast-fel: sligon pa vuga vu gadi ga di che Gorgenwl pts dasnpra lut iporui (g) se vapdrta ia prmul ton. PARALAGHIE A paralaghisi va sé zica a canta notele cu uumele lor. La inceputul ori-cirei bucdti de musicé se pune o marturie, care indicd glasul si felul scarei in care trebue sd cantim, preeum si numele note! cu care trebue sd inceapd paralaghia. Exercitii de intonatie Intrebuinjarea clasmei, dipli gi tripli. f = q PA fT f 1. Le ee a ee See Pa vn ga di ke zo ni pad pa ni zo ke di ga vn pa 2. ee ee ee ee ee Paya ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vu pad 3 u ue v ue u ue q = Ne ee ee ees ee ee ee ee ee Ww é v v Pa vu ga di ke zo ni pad pa ni zo ke di ga vo pal > er ase mee eae eee ae icon aoe NG eee eee ae Pa yu ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vo pad me ee em ek ee a en en Ce ee en ee Pa pa vu vu ga ga di di ke ke zo zo ni ni pa 4 ee pa pa ni ni zo zo ke ke di di ga ga vu yu pad 6. Se Se een ee Se Pa pa vu ga ga di ke ke zo ni ni pa 4 pa pa ee ae ni zo zo ke di di ga vu vu pa 4 7. —se——_—s——= omen, ren, SF Ne Nee, 5 Nem, ee, Pa vupa vu gavuga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo , > > ~ ee zee ee ni pa ni pa yu pa pa ni pa nizo ni zoke zo ke di ke di ga — > > > ee n di gavu ga vupa vu pani pa % 8. ~ » 2» ~ > zo Sm ee, en, ae Nee, een, ek ere Se ee en ee ee Pa vu ga vuga di gadi ke di ke zo kezo ni zo ni pa q Bree me See ee eee See ee n pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pat 9 Smee, Neen, an en, 5S ere, eee a wee, 5 ee ee, i ee = ee ee, Pa vu pa vu pa vu ga vu ga vuga di ga di ga di ke di ke een ee ee en 8 ee ee ee di ke zo ke zo ke zo ni zo ni zo ni pa ni pa ni pa vu pa , = > ee Th Neen we re re ee we ee, ee ee > ae vu pa pa ni pa ni pa nizo ni zo ni zoke zo ke zo kedi ke di we ne ee ne ee we en ee we ee ee ee ee ke di ga di ga di ga vu ga vu ga vu pa vu pa vu pa ni pa ni pa 4 10. Ne ee ee ee ee ee ee Pa vu ga di ga vu ga di ke di ga di ke zo ke di ke See ee ee eee zo ni zo ke zo ni pa ni zo ni pa yu pad pa ni zo ke zo wee ee ee oe eee 2 2 ee 2 ni zo ke di ke zo ke di ga di ke di ga vu ga di ga vu pa Sete yu ga va pani pa - 11. Se re, ee ee ee ee ee ee ee ee Pa vu ga di ke di ga vu ga di ke zo ke di ga di — rr eee ee ee wr Ore ee eS ke zo ni zo ke di ke zo ni pa ni zo ke zo ni pa vu 3 Sem ee eee ee pa pa ni zo ke di ke zo ni zoke di ga di ke zo ke di Ll ga vu ga di ke di ga vwpa ww ga di ga vu pa ni pa 4 12. Nee ee ee een ee 2 ee ee Pa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo See ee en ee ee et ke di ga di ke zo ni pa ni zo ke dike zo ni pa vu pa Nae ee ee eee pa ni zo ke di ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke ee r—“—iCisC“CCCOCE zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vu pa ni pa 4 13. Ne en meen eee ee Pa vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke zo ae et ee ni pa ni zo ke di ga di ke zo ni pa wn pa pa ni zo oe ee ee eee ee ee ee eee ke di ga vu ga di ke zo ni zoke di ga vu pa vu ga di we eee er ee ke zo ke di ga vu pa ni pa 4 14. Nem Ne, eek, Neen, nee, ee ei ee ee Pa vn ga di ke zo ni pa ni zo ke di ga vn ga ti cme ee eee ee ee ee ee ee eee ke zo ni pa vu pa ni zo ke di ga di ke zo ni pa vu ee ee 2 eee ga vupa ni pa pa ni zo ke di ga yn pa yn ga di ke 20 ee ee wee we 2 ni zo ke di ga vu pa ni pa vu ga di ke zo ke di ga vu pa => ni zo ni pa va pat Petasti, doué kendime si iporoi 15. { PAT Ss ss wowetiz 6 ue tLe Pa yu ga vo pa vn ga di gavu ga di ke di s au liga di ke se CG zo kedi ke zo ni zoke zo ni pa nizo ni pa 4 pa nizo —_— —_— —~ 8 eme ee s —zt ni zoke zo kedi ke diga di gavu ga yupa vu pani — pa 4 Cand chendimile stati d’asupra oligonului: 2X se cénté in urma, iar cand se gdsesc de desubt: =m se canté ele intait. Apli de-desubtul lui iporoi ¥ se rapérta la al doilea ton. ¢ 16. {PA , Se em ee mee ee ee ee > Hn — me Semne de expresiune Tnaintea sati de-desubtul semneloi. de notatinne, se pun tot-d’auna niste semne, care arati modul cum trebue a se accentua diferitele sunete, Aceste semne sunt: Varia ..-...\° Omalon. .... + Antichenoma. > Psifiston ....~— Varia \ Acest semn avaisi ca sunetul pe care ‘I precede sa se accen- tueze cu putere. Omaton ~~» ayvata cd atacind sunetul sub care e pus, sd atingem cu ére-care forti si sunetol superior, de unde descrescdnd vorea, revenim la sn- netul prim. Antichenoma ~-~> se pine tot de-desubt, aratand c¢& notele trebue ase cinta siillat. Psifiston ~— avata cd nota sub care se pune, trebne accentnatd cu putere, Eteron (Legato) <~ Acest semn «—» se pune tot-d’auna de-desubtul a doué sail trei note: Ex: “a> sai => aritind c& sunetele ce represinté acele note trebue sd se cénte ne intrerupt intre ele adicd legal. Exercitii de intonatie ASUPRA SEMNELOP DE EXPRESIUNE Varia gi petasti cu clasma 17. Lora tf SS | — A eee eae Lerteeey LAPT MAS a ft 7 18. Psifiston @ PA T ee eee, a Ne Src, ee ya Neem, ene, em a oe Seem, ames, = - —- _ Tome, Ne, oe, ee, ee, em oe een, emu ee ee ee ee TL _ — = Wee te teins ae ae . ¥ 7 19. Omalon si eteron G PA T CS a ee > SF . . mt eee yt on Stes se “=st2t2 ee ee oe aa ee a os ea ee Cy NOTE STAPANITE Oligon si Petasti isi pierd valoarea cind gasim scris d’asupra lor: ison, cele patru semne pogordtoare, chendima si ipsili pentru care se numese note stipdnite iar semnele de d'asupra stdépdnitoare. Aga dar in executiune se cinté numai notele stipanitoare cele stapanite servind numai de simple accente : Se ee Tabloul semnelor suitoare si pogordtoare Semnele suitoare si pogoratoare pand la 4 tonuri ne sunt cunoscute incd de la semnele de notafiune, pentru distante mai mari ins se intrebuin- feadé urmatoarele combinatiuni de semne: Suitoare j| 8 tonuri LY sail Lf Acelag sanet ‘unison Se See See ee . xv 1 ton mm; em Salt w * —s, — sail 4 wo, C84, oy (foe 77 Lf f Boy Sta ates | 1 Se ee 2. je ewe =. = |°: ay | wy . : Din eee L 6 ae eo a ¢ 17 Pogoritoare a 9 tonuri SS 1 ton > | 10 ’ - oa 25 oN sails — i ~~ SS 3 = i | 2 ~~ A Mw _ ion > —— | 18 ML i ef. = | tw | ws, ~~ 74 SS \ | ‘Ss las , i oo = BS BRERCITILT DE INTONATIE ASUPRA NOTELOR STXPINITORE {a — ae we > Soe es Se TS = wh SE RS > . ta = uh San Se ge “ a og en ee eS Ta BaAtERCITII DE INTONATIE Diferite combinafiunt de semne representind tonuri depiirtate. _ ~ at 2 tonuri g PA T SS 2 2 > ee 2 Se Pa ga vu di ga che di zo * che ni zo pa > oR SN en oon een zo di che ga di vu ga pa wu ni pa 22 3 tonuri Nee en eee ee ee Pa di vu che ga zo di ni che pa 4 pa che ni di ween ee Ce SS a zo ga che wa di pa 23 4 tonuri se — wee ewe et 2 le a — Pa che di ga yu zo chedi ga ni zochedi pa nizoche di ga f ee —_— — ni zochedi gavu zo chediga vupa che digavu pa ni di ga vu pa Yo 2 Ch lL me Su Su es = a ni zo ga yu pani pa pa che pa che pa pa ni zo che di ft wi Se es SES ee pa di pa ni payn gavu ga di pa ehe di che zo ni zo — a we eee a ni pa che pa.vn ga pa wu ni pa 19 24 5 tonuri f% Lf a. Se — Tl oe a Pa yu ga di che zo chedigayupa zo pa zo pa zo che che x 23 a Ree 3 3 2 eS GL di ga ga di che zo ni pa nizochedi ga pa ga pa ga _ pa MEL ae eee BOG 2 G2 eG ga ga vu pani pa pa zo chedigavu ni zo che di ga pa wee ee eS 2 2 ee eS 2 2 eS 2 SS S = nizoche digavu ni zoche diga vu pa zo che diga vu pani che di ga vu os {Ye aS 4 pa nizo di gavu pani pa. 25 6 tonuri Se ee eS eh Pa vu ga di che zo ni pa ni pa ni zochedi gavu pa ni 1 eNO ee => = = zoche diga vu panizo chedi ga vu pani pa pa ni zoche ee ~y -t- ee ee digavu pa vu pa vu pa nizochediga vupa ni zochedi ga vu pani af 4 sf a axle i zo che di ga vu pa nizo che digavuapanizoche di ga vu pani pa. 26 7 tonuri ¢ f . . Se ee SE See er ee Pa vu ga di chezo ni pa pa pa pa _ pa ni zo che digavu ¢ v 1 f < x ao < saree eee Soles i — a +o = => — vu pani zochediga ga vu pani pa pa pa ni zoche di ga vu 20 £ £ £ wee ee 22222 SB 22 = = = pani ni zo che digavyupanizo zo chedigavupanizoche che di gayu < X n wee eee ele ee panizoche di di gayu pani pa. Exercitii de intonatie Asupra seninelor temporale cS 27 Gorgon 4 PA Sem Se ee, a = => =S = . : = = Ses | (endl 51 25 = lS ee Lease FS FS tf . Ae 28 Antichenoma cu apli % PA See See 2 ee 2 ee Se ' Sr Gee Shee ee he ee Te trl aL Lf au Digorgon si trigorgon 4 PA Seem St wee, Sy wee Se, ee Sy wee Sy ee =A AS AS eee a Ue Pea Bee eens > (oie ie en imeete f Sf 30 Argon tPA ' tee Qe ees dei ic! of 31 Gorgonul precedat de apli 4% PA : Semen ce er, eee SE, ere, Se See YG ie 2 rene SYS CoE ow a SF 32 Gorgonul urmat de apli 4 PA : : c : - Vey te eye ate Cand elafron e precedat de aposirol: me pogéraé uumai un ton si se iaii amindoi in timpul unui tact, se excepteazd casul cand sunt despar- titi: => em oo q PA ' « x = x = = + Sem eee a mee a egg eg ee eR GD De ET Ex Nem eee, ee, RE ee BO men RO en tn => a 7 aoe a = S 4 Despre pause saii taceri Pausele sunt niste semne care araté intrerupcrea monientand a sunetelor. sci semnele prin care se insemneazi pausele sunt + (erucea) si \- (varia cu apli). + Indicé o intrerupere ce se lasd la aprecicrea cintaretulni. De ordinar so intrerupe atat, edt trebue a se respira. \ Arata o intrerupere de un tact. Cand varia este urmati de dipli, se hat in tacere doué tacturi, cind ¢ urmata de tripli se bat 3 tactwi gi asa mai departe. 22 Lt 34 4 PA « Rt et ret ee Stee *\er\ rt et — SG ' SS eee, omer ees eee a ert mere eer eed RECAPITULATIE 36 x PA T — <= — Ss a Ue SE a Sy —— =>. = - . cl » ee GS a SRS OO =, . x < 2S < x a — Le ese ter => aq = eS ee OS ye os < oe wae SRE ee OE SS x . eee x Stee Si Se 5 = . 1) Cand psitistonul se scrie sub oligon cu doué chendime (=) se ra- porta la al doilea ton. 23 TORALE De multe ori o melodie nu se scrie intr’o singurd scaré de la inceput si pana la sfarsit, ci in cursul ei, ‘i-se schimba pentru un moment felul sca- ref, aduednd prin aceasta o dre-care coloritura in execufiune. Ast-fel trece- rea péte si se faci dintr’o scaré diatonic’ in cromaticd sai enarmonica si vice-versa. In acest scop se intrebuinjeazi niste semne numite: forale. Ele sunt de 3 feluri: diatonice, cromatice $@ enarmonice. Toralele diatonice sunt in numér de 8 si se pun pe urmatérele note: Bee Oo ew oe eS ni pa vu ga di ke zo ni Toralele cromatice sunt in numér de 5: oe BO. Cele d'intaitt doué aparfin glasulut al Il-lea, iar cele-l-alte doué glasului al Vi-lea, cdci dupé cum se gtie ambele glasuri se baseazd pe scara cromatica. Aceasté tora + se pune pe: ni, vu, di si 20. lar aceasta 5 se pune pe: pa, ga, ke si ni. ® se pune pe pa si ke, iar: se pune pe: di si pa de sus. MUSTAR A cincea tora se numeyte muslar, si se pune in tot-d'auna pe di. Ea influenteazd asupra sunetelor inferiére, apropiindu-si la distanté de un sfert de ton sunetul lui ga, distanga dintre ya si vw facdndu-se de 5 sfertwi de ton, aceea dintre vw si pa rémane de un sfert, iar cea dintre pa si ni se tace de 6 sferturi de ton. Cu un cuvint mugtar modifica distantele ast-fel, in cat intre di, ga si vu, pa, si fie distanta de cAte un sfert de ton. ae Wi. a] qBysny] BIvog ine Torulele enarmonice sunt in numér de ! PO Oy 5. e Aceasti tora © se numesce ayem. Ea se pune pe ya si 20, ardtand ci 24 trebue a li se pogori sunetele, apropiindu-le de treptele inferiére vu si ke la distanté de cAte un sfert de ton, & S 2T- f-T- [= I] = -l. tot tl g 8 aa 34 Pe ae Ba Aceastd tora 9 se numesce nisabur. Ea se pune pe ori-ce nota, insd Nisabur influenteazi numai asupra sunetelor inferidre, adic& de 1a di in jos, modificand 3 distante: pe ga, ’si-l apropie la distanta de un sfert de ton, distanta dintre gu si vu rémane de 2 sferturi si distan(a dintre vw si pa se face de 6 sferturi de ton, sunetele de la di in sus se canta diatonic. locul ei este pe di. gs E — e cite inlied Z| i o ee Boe ae iB B Se ps g 5 Aceasta tora -@ se numeste Adsar. Ea se pune pe ori-ce nota din scara, ins& locul ef este pe ke. Hisarul nu influenteazd asupra noted la care se pune, ci asupra sunetelor aléturate. Aya pus inaintea Ini /e de ex: ‘si apropie su- netele alaturate 20 si di, la distanta de cate un sfert de ton, tdte cele-lalte sunete ‘si pastreazd locul lor. $ ta a 3 = B 1 = ! e = cE il I g ex Ro 34 fr Bu pe. es. Aceastd tora © se numeste yeneral dics si se pune pe ya, apropiindu-si pe rw (sunetul inferior) la distanjé de un sfert de ton. General ifes @ Aceasti tora se punc pe /e, apropiindw-si pe zo (sune- ‘ul superior) la distantaé de un sfert de ton. Aceste torale ati aceiasi influenta cfind se vor gisi si pe alte note. 25 Vd | OA loz {oN ¥ IF Far Sez] 18 SeIq Tesoued eanag h a “ge Ba op eee ae Intalnind o tora d’asupra sait de-desubtul unui sunet, schimbaém atat nu- mele sunetului cat si scara in acelea ale toralei, avénd in vedere distantele scdrei ce ne-o araté toraua, si nu pdrasim scara, pana la intalnirea altel to- vale, care sd desfiinteze pe cea dintaii. Toralele deci, sunt niste semne cari urate trecerea dinty’s scara intr'alta, CADENTA Am védut cé marturiile, pe lang& c4 ne araté nota cu care trebue si incepem, se mai pun si in cursul bucdtei de musica, pentru a ne conyinge daca am paralaghisit bine, arétandu-ne tot-d’odata un punet de repaos. Acest punct de repaos se numeste: Cadenfd, aci respiram si putem sta cat voim. Cadentele sunt de dout feluri: perfecte sai sefinitive si imperfecte sait nedefinitive. Cadenja perfectd sfargeste tot-d’auna eu nol fundamentala, iar cea im- perfecta sfargeyle cu ort care alt&é nota din si GLASUL I. Glasui L-itt se cdntd pe scara diatonica, avénd ca nota fundamentala pe pu. Marturia lui este: q PA, iar cand incepe de la he: a Glasul [-iti are cadenfa perfecta pe : pu, iar imperfectd pe: di, ke, su yi ya: ~ > eaRog UE] IMjnsels a. 26 GLASUL II. Glasul al U-lea se cantié pe scara cromaticd, avénd ca notd fundamen- talé pe: mi. Melodia glasului ins& incepe tot-d’auna cu: di, fiind fundamen- tala glasului; une-ori incepe gi dela: vw. 9, a Mérturiile acestui glas sunt: TE, di, iar cind incepe dela vw aE mu. Glasul al II-lea are caden{a perfecté pe: di cind se canta stihirari sat papadiceste si imperfecta pe: vu, ni si 20. Irmologiceste insd, se serveste de scara glasului al VI-lea (ldturagul glasului II), avénd cadenta perfecta pe pa, iar imperfecté pe di. GLASUL Il. Glasul al I[I-lea se caénté pe scara diatonico-enarmonicd, avénd ca nota fundamentald pe: ya. Marturiile acestui glas sunt: VW ova sai Ween na. Se recundste daca glasul al I[-lea se cinta diatonic sat enarmonic, dupé torale; asa in scara diatonicd se intrebuinjeazd toraua aceasta: © iar in scara enarmonicé aceasta: © (agem). Giasul al III-lea se mai servesie enarmoni- veste si de general dies si general ifes (a @). Acest glas are cadenta perfecté pe: ga si imperfecté pe: pu, di, ke, 30 si ni. So oe BS ee [| + | + a GBs pe GLASUL IV. Glasul al IV-lea se canta pe scara diatonicd, avénd ca nota fundamentala pe di in melodia papadicd si pe vw in melodia stihiraricd si irmologica. Marturiile glasului al 1V-lea sunt: = di sait ee vu. (leghetos). 27 Toralele acestui glas sunt cele diatonice. Glasul al [V-lea are cadena perfecta pe di, cand se cant& papadic si imperfecta pe: vu, pa, zo gi ni. Cand se cant& stihiraric, are cadentd perfectd pe vu si imperfecta pe: pa, di, z0 si ni. In melodia irmologicd, are caden{a perfectd pe vu si imperfecta pe di gi 20. Scara glasului IV cu ramurile el; oe Reo pe aa oa GLASUL V. Glasul al V-lea se cant&é pe scara diatonica si enarmonica, avénd ca nota fundamentald pe pa (in melodia papadicd si stihiraricd) si pe ke (in melodia irmologica). Marturiile lui sunt: 4 na sat 4 na 22%. Glasul al V-lea se serveste de toralele scdref diatonice, iar cand se canta enarmonic se serveste de agem. (1) Prima servegte pentru melodia papadict gi (2) A doua servegte pentru melodia stihiraricé gi irmologica. De gi acest glas incepe gi de la DI gi de la VU, totwl on ne d& impresinnea tonal& de cét NI 28 In melodia papadicd si stihiraricd are caden{a perfecté pe: pa si imper- fecta pe: ga, di, ke, 20 si ni. Cand se canta irmologic, are cadenta perfecté pe ke si imperfecta pe ri si pa. Glasul al V-lea find laturagnl glasului Lit, se serveste de scara a- cestuia din urma in melodia diatonica, iar in cea enarmonicd se serveste de seara agem. GLASUL VI. Glasul al VI-lea se canta pe scara cromaticd avyénd ca nota fundamen- tala pe pa. Marturiea lui este: —. a Toralele glasuluf.al VI-lea sunt: #@ Prima se pune pe po gsi he, iar cea d’a doua pe di si pa de sus. Cand se canté papadic saii stihiraric, are caden{a perfecta pe pa yi im- pertecté pe di si he, Inmologiceste insd, se serveste de scara glasului al I-lea, avénd cadent& perfectd pe vw si impertecta pe: ni, di si 20. ap ‘TA Tonseys BIe0g GLASUL VII. Glasul al VIf-lea se cinté pe scara diatonic yi enarmonicd, avénd ca nota fundamentalé pe ya in seara enarmonica, si pe zo in scava diatonica. Mirturiile lui sunt: wy ra in modul enarmonic si ay 20 inmodul diatonic. Toralele acestuy glas sunt: . ¢. Prima se intrebuinjeaz’ la scara enarmonicd iar sccunda Ja scara dia- tonicd. Glasul al VII-lea atat stibirariceste cit si irmoloyiceste are cadenta perfecté pe gu (in scara enarmonica) iar imperfect& pe: pe, ke sini, wne-ori si pe di. Cand se cAntd pe scara diatonicd, are cadenfa perfectaé pe so si in- perfect pe pa si di atat stihiraric c&t si irmologic. 29 Glasul al VIl-lea fiind laturasul glasului al III-lea se serveste de scara aces- tuia din urma in melodia enarmonica, iar in cea diatonicd de scara urmitére: (1) Ss s og fe ee x a ie Bee | i i | 2. = HL = : a = Se Pe oe ge 24 Sr ee eH GLASUL VIII. Glasul al VJII-lea se cinté pe scara diatonica, avénd ca noté fundamen- tala pe ni, Marturia lui este: di, ni sati di, ra @ Toralele acestui glas sunt: 2 @ Cea d’antaiti se pune pe ni de jos, iar cea d’a doua pe ni de sus. Are caden{a perfecté pe ni si imperfectdé pe: vu, di, pa si ga. Cate-odat&é glasul al VIII-lea incepe gi de la ya; in acest cas se ser- veste de aceasti tora: @ care se pune pe ga imprumutand numele ei sune- tului, asa ci mergem inainte de la ga ca de la ni, adicd cu 3 tonuri mai sus, pentru care se si numeste scara ritenulut. & xc o oO 2 ; 42 1 2 Zn FH ze ae Sooo os 4 Es | 3 g a adup TELA Mnposeys Pe {In scara (ritonicd marturiile sunt schimbate; ast-fel de la ga in sus, st- netele merg ca de la mé, dupt cum ne aratad scaunele. (L) Glasul al VII-lea se mat numegte gi Proto-varis cfind se edinti diatonie ED DIES si IFES Diesul ¢ si Ifesul o sunt tot niste torale, deosebirea ins& consté in a- ceea, ci ele influenteazi numai asupra sunetului la care se pun, fard a aduce vre-o schimbare de scara. Diesul si Ifesul se pun pe téte sunetele gi in téte scarile. Diesul se pune de-desubtul une! note, ardtiénd c&é sunetul acelef note sd se ridice cu o jumétate de ton. Ifesul se pune d’asupra si aratd ci sunetul trebue si se pogdre cu o jumétate de ton. a 2 24 Ex: fp ee Este de observat ci aceste semne, se pun numai pe tonurile mari din scara, adic& de 4 sferturl, cici altmintrelea n’am avea de unde scddea 2 sfer- turl de ton. Q > a a s8 ze 28 2G tel = telef « Tel + | & ae Roa Bo Sp fee we se 2x CANTECUL Sunetele produse de organul nostru vocal dupé legile musicale, formeazd cdntecul sai melodia. Cantecul este expresiunea sentimentelor néstre prin cuvinte si tonurl. Pana la dre-care grad, cei mai multi émeni poseda calitatea de a cAnta, ins& nu se péte ajunge la un adevérat cAntec frumos, de cAt in urma unui inde- lungat si stdrnitor exercititt de voce. Emisiunea sunetului Organele care concuraé la formarea sunetului Actiunea de a produce sunete cu vocea, se numeste in musicd emisiunea sunetului sait a vocei. Organele principale care concuré la emisiunea sunetului sunt: 1). Pldmdnii care impreund cu tracheea-arteré serva pentru a trage si a scéte aerul afar&é; aceste doué actiuni se numesc prima: aspirafie iar a dona: expirafie. 2). Laringcle cu imugchii si membranele sale (cérdele vocale), care servi la formarea sunetului si 3). Faringele impreuna cu cavitatile gurei si ale nasului, care servesc Ja modificarea sunetulul produs. Sunetul se emite ast-fel: se deschide gura si se aspira, aerul se duce prin tracheea-arter&é la plamani, care se largesc ca un burete cand intra ae- ral si se stréng cand ese afard. Aerul st& in plamani atat, cit se dispune gira pentru pronuntarea vocalei cu care trebue sd se intoneze sunetul, apoi se expira. Aerul esind afara din plamani prin tracheea artera, ajunge in laringe, unde intémpind o resisten{d de catre cérdele vocale, care stait in- tinse orizontal ca doué perechi de cordéne. Aceasta resistenta face ca aerul esind, s& loveasci cérdele voeale, facain- du-le si yibreze si producandu-se ast-fel snnetnl. 32 Sunetul produs in laringe, se resfrange in faringe si in cavitatile gurel si ale nasulul, unde se modificd. Aci e de observat a nu conduce sunetul spre fosele nasale, cici atunei ar deveni displicut, prin aceea c& ar fi nasal. Pentrn a se emite sunete frumése, trebue a se avea tn vedere positiu- nea corpuluil. Cea mai avantagidsd positiune pentru cAntareti, este de a sta in piciére, corpul drept, peptul putin afard, umerii ldsafi in jos si capul drept. Mamele vor cidea natural d’alungul corpului. Gatul si limba nu trebuesc incordate. Falcile si se miste cu ugurintd. Capul si téte cele-l’alte parti ale corpulur se vor tine ne-miscate, nu insd Intepenite. (1) Ceea ce contribue incd, ca sunetele prin emisiunea lor sé nu fie defectudse, este: respirafia. Tot-d’auna trebue si se aspire numai atat aer, cat ar fi ne- cesar pentru frasa sait sunetele ce trebue a se executa, si a respira inainte ca aerul sa se fi ispravit, cici tinénd un sunet pand cind nu mai avem de loc aer, vocea oboseste si sunetul perde din volumul sé. Restul de aer ce rémane, se scéte afaré daca nu mai avem nimic de cAntat, saii se aspira im- preund cu alt aer, pentru a emite sunetele urmatére. Nu trebue a se respira nici prea des, nici prea rar, cdci in améndoud casurile plimanii se ostenese. O bund respiratie e cea d'intaiti calitate a unni cAntaref. Ea nu se ca- pataé de cat incetul cu incetul, printr’un exercititi lung si staruitor. Nu putem termina faré a aminti ci un bun cntaret, trebue sd execute corect si cu istetime, exprimand cuvintele canteculut cu deplin inteles si fra- mos, caicl se stie de t614 lumea, cd multi dintre cAntareti dic: Dém-neste in loc de Démne-milueste, min in loc de amin si aga mai departe. Nn este mai putin adevérat, cd ori-ce defect nu se pdte indrepta fara staruinfa elevului, exemple bune date de Profesor si audirea unor buni can- Vareli, chai arta cAntului se “nvaya pe jumetate prin imitalie. (1). Profesorul trebue si insiste uult pe ling& elevi spre a um face misedit din spraneene, mmert sail alte pirfi ale corpului,