Sunteți pe pagina 1din 68

RADU

THEODORU

POPAS îN MADAGASCAR

.

:>

POPAS ÎNMADAGASCAR

POPAS

POPAS

ÎN

MADAGASCAR

îNMADAGASCAR

POPAS

îN

MADAGASCAR

POPAS îN MADAGASC,\R

1

EDITURA

TINERETULUI.

Coperla de

ALBi1\' S1'ĂlVt:SCU

1!\'<!lItlt".

\'c:;ponsaLJil:

DELtA

DAMIRESCU

'1\:hl1ol'c<lactor:

GABIUELA

ILIOPOLOS

De,! ta cules 07.01.1967. Bun d.e tipar 17.03.196'/.

Apăl'ut 1967. Comand.a m', 7891. Tir'aj 80.140. Hi?'tie zim' Sttl ele 50 g!m' 700XIOOoJ32. Coli eeH-' tOl·iare 2,33. Coli de tipaT 2, A. 18211. C.Z, pen-

tru

----

bibliotecile

mici

8

R-93

Tiparul executat sub comanda n1'. 70.026 la

Combinatul Poligrafic

Scînteii nI'. 1, Bucureşti - Republica Socia-

Casa Scînteii", Piaţa

Combinatul Poli grafic Scînteii nI'. 1, Bucureşti - Republica Socia- Casa Scînteii", Piaţa listă România

listă

România

În dimineaţa zilei de 17 ianuarie 196 . albastru" vec hi u l aanerizează în

În dimineaţa zilei de 17 ianuarie 196

.

albastru"

vechiul

aanerizează

în

largul

Massoampapuriki,

pe

o

lui

Cap

mare

de

"Pescăruşul

d' Ambre,

în

care musonul încrustează Jinii unduitoare de faianţă albă. Rămăseseră undeva în urmă arhipela g urile poeti ce , coootierii abia zugrăviţi pe orizont, Tecifele madreporice - popas pentru fregate şi pe.3căruşi.

Vestitele şi însîngeratele islas de la espeoeria, ţinta atîtor aventurados , apăruseră din ocean şi ,se topise

în ocean, înregistrate la bord de gbsul indiferent al

Farquhar,

cobalt

navigatorilor:

Goelette, Cosmoledo, Glorioso. Unele, ridicîndu-şi

conurile vukanice chiar sub coca şi aripile aeronavei,

3Iltele, abia penelate pe fundalul de mătase azurie.

Aici se înti nd ea odinioară puterea maritimă a 1'a­

Aanira ntele,

Providence,

jahi lol"

indieni,

a

far-aoni1oI'

Egipt-ului

şi

a

şeicl:or

arabi. De aici

şi

di n

îndepărtatele

arhipeJ,a g uri

ale

paradisului se porne�m oorăbiile 'cu mirodenii

se porne�m oorăbiile 'cu mirodenii să a ti n gă porturile ar'Rbice. De a c o

atingă porturile ar'Rbice. De acolo , pe spinarea cămi­

lelor,

sub

luciul

constelaţiilol'

preţioase

şi

n emărginire a

luau

nisi­

purilor,

înc ă,r eăturile

calea

Europei.

Circuitul comerdal al Oceanului Indian , cu pinzele umflate de muson, hrănea deopotrivă vechile şi Îd-

3

ale popoarelor riverane, ca şi Orientului. Dincolo de neştiiJîţa de }:opulaţii şi de
ale
popoarelor
riverane,
ca
şi
Orientului.
Dincolo de neştiiJîţa
de
}:opulaţii
şi de

ale

buloasele

marile

bezi, şi
bezi,
şi

civilizaţii

religii

istoridlor, s - au ţesut schimburi:e

idei, 'care au fecundat popoarele de la gura lui Zam­

învolburatul

fluV'iJu

Ceylonului,

african,

p:: cele din jungla

din

delta

Ga1l1gelui

Elau

a

păldurile

bătrînului Me-Koug. AiICi şi pretutindeni unde muso­

nruil:a putut împinge un prao J, o jo:::eă 2 sau un d a­

habieu 3 s-au încrucişat bijuteriile şi rnătăsur11te in­ diene eu 1�;IOulptmille în fi1deş ale Siamu'ui ; săbiile c{llite de meşteri arabi, cu papirusul şi grîul egi

ou \'lasele ra'Pide .ale piraţi10r

tean ; oa,feaua etiopiană,

malaezi.

Pe

urma

mărfurilor

au

pătruns

religiile.

Budha şi Mahomed , Brahma şi Isus au înfÎ!orat şi înfi­ oară sunetele la ceasurile de r1Jgă,c�une, du:] apele gmle de lene suspi:nă şi cîl1id din aştrii, mai luminoşi

decit

oriunde, încep să fulguie raze de argint .

La astea toate şi la încă multe altele se gîndeşte Emil Voicu, ascultînd vuietul brizanţilor loviţi de ţărmul stînoos şi abr'upt, deasupra căruia se r:dică în trepte iliJensele păduri virgine ale Madagasca['ului nordic Pe

oriz,ontul de safia�

opa;ce, spinările munţiJor. De u nd e v a , din negura

translucid ·se oOifltupeaz.ă, în tent18

străvechilor

migraţii ,

s-au

desprins

de

ţărmuri1e

Poline-ziei

hovaşii,

popm'

aUetk de navig,atori

şi VÎ-

i

, - corabie chineză.

b<l"c?[ malac?ă ClI plnze.

v

_

, ••S Cli PlllZ<.: sp.;ci tic arabilor.

,

i , - corabie chineză. b<l"c?[ malac?ă ClI plnze. v _ , •• S Cli PlllZ<.:

4

sau poate ce s-a-ntîmplat pretutindeni acolo au creat un stat la ţJărmuI insulei, rpînă�n străfunidurile
sau poate
ce s-a-ntîmplat
pretutindeni
acolo
au creat un stat
la
ţJărmuI insulei,
rpînă�n
străfunidurile
ast
în rcil'cuitul Oceanului Indian.

nători. Musonul i-a adus la Cap d'Ambre

mai jos, dincolo de Diego-Suarcz, pe coasta cu nume

son1ore, purtînd în ele înţeJeSiUl ile de la inloeputul lumilor: Andovoral1.lto, Mahal1.lol'o, Marr;,akara. S-el­

ntîmplat atunci

unde năvălitorii au dat p2ste populaţii de păsitmj şi

ag riouliJ paşnici. Malgaşii autohtoni au devenit

sdavii

de feuide , de

hovaşLlor invadartorLHovaşii

Clopleşite de vegetaţie. Veacuri au "lrrmat veaC!ul'�l Chinezii au descoperit busola şi triburile mongole şi�aQl împins turmele spre ţănmur11e Pacifiloului. Asia

de mijloc a intr:

Navigînd la busolă, joncile chineze�ti, s�;b p1�esiunea

oăJlăreţitlorpustiului,

şi-au

început

miglt'aţia spre

su­

dullU1illinos şi îmbelşugat. Aşa au descoperH chinezii,

pentru a doua oară în istorie, sălbaticuJ Madagascar. Sub >oupoia Galaxiei, veacul al şaieprezecelea s-a.
pentru a doua
oară
în
istorie,
sălbaticuJ
Madagascar.
Sub >oupoia Galaxiei, veacul al şaieprezecelea s-a.
vestit
prin
c1opotreile
cato'
austere. şi
iezuite ,
ale
Portugaliei şi Spaniei. Cînd în catedrala d? la Lisa-·
bona vieeregele Indiei, amiralul Francisco
d'Almeida,
primeşte flam"lhl'a de damal
alb cu C1"'uoea lui Hristos
brodată
în
aur,
E1uropa
face
un
pas
giganti>c
spre
.barbaria inevitabilă a colonia�ismului.
Arţăgoşii şi· veşnic flămînzii
hidalgos de cota de
armes, s�mplii grumentes şi îngîmfaţii capitanos del
Rey
vor
aduoe
veac'llilui
noiLe descoperiri
geograficE' ,
îl vor da pe lVI.ageUan şi, o dată cu el, conştiinţa de si.ne
5

a planetei . Dar tot ei vor zgîria mele Cărţii Albe cu vir furile însîngera,t'e ale spadelor şi vor înscrie capito­

}ul odios aJ. solaviei negre.

.,Pescăruşul albastru" se apropie de ţărm, navi ­ gînd CU motoarele r,edttise. Ciufu , chircit la prov�i,

supraveghează marea şi coasta, cu nările fremătînd. Brizanţii se sparg in faţ� unei bare submari ne , într-o

cW.buceală sonoră

de

spumă

�ilibă

şi

valuri

albăstrii .

Inginerul călăuzeşte hidroul

abia marcat ele culoarea închi'Să a apelor, într-un estuar sinuos, străjuit de pereţ i verticali din gt'an:t.

Prin portiei'ele deschise dau năvală va'.uri de aer îmbălsămat. Atmosfera um eelă e suprasaturată de miros de vanilie. - �Madag,as'Car, patria van iliei , 'spune Emil Voicu ,

ieşind pe punte.

printr-un canal îngust ,

-

Madagas:::ar,

îi

r·ăspunde

Ciufu,

sărind

sprinten

pe o stîncă În fomlă de pa,tjjo�'mă şi amarînd1 hidro ul .

Ziua

boltJeşte

deasupra estuaDului un

cer

ele einai,l

grec.

- Pentru a studia endemismul faunei, nu e nevoie

să trecem paralela de 15°, spune el. C0 3s ta estică,

după cum vedeţi , e acoperită de pădu� i luxuriantc.

Acolo vom găsi formele frugivore arborkole. In podiş

şi-n munţi vom căuta depozitele de fosile , Problema

1

_

săşi.

a

amar;>.

-

a

fixa

obiecte

6

de fos i l e , P r o b l e ma 1 _ săşi.

afl� te

pe

o

na vi,

SHI

l1a \',1

1n­

nu e chiar aşa de simplă, cum apare la o prezentare

Dacă suprafaţa unui atol a putut fi uşor

supravegheată, nu a:cdaşi lucru se poate face cu Ma­ dagas:earul , ·care se întinde între 14° de latitudin e şi

de longitudine, acoperind mai bine de 589 mii de

superficială

. kilometri

patraţi.

- Va trebui să stabilim un itinerar precis, in­ tervine pilotul. in aşa fel, încît să ne rămînă destubenzină pentru drumul la coastă. Naburalistul îşi opreşte vîrful creionului în dreptul portului Diego -Suarez :

- Aici ne vom putea

aproviziona

cu

de

t,oate.

Francezii au avut o bază maritimă

cobori în lun gul coastei pînă la revărsarea rîului

Lokoho În Ocean. De acolo putem urca fără greutate, ţinînd firul apei, pînă la Peştera Reginei.

fost interceptat,

spune pilotul. Undeva, în a1tmosfem de plumb; se distinge zgo­

motul estompat al. unui motor de avion. Zgomotul

motorului de vaion se apropie, umplînd cos de ecouri m etali ce.

Deasupra coalstei îşi face apariţia un hi::lro militar.

estuarul stîn­

puternică.

Vom

-

Ssst ! ".

Ascultaţi !

.

Hidroul

a

-

Ne-a

reperat,

spune

calm

Ştefan

Bogdan.:.

Haide, treceţi la ppsturi

Diego-Suarez. Cînd "Pescăl'uşul albastru" trece dinco,lo de bar::) , hidroul amerizează in apropierea lui. M�traliol'ul

Are cine ne însoţi pîn�l la

7

l'ăs.uceşte quadI'uple, am e nin ţ ă 1b o r jumelate. Pe c e l

l'ăs.uceşte

quadI'uple,

am

eninţ ă1bor

jumelate.

Pe

cel'ul

de

email

opaoe

de

pîdă.

tur:ela prevă�urt;ă

grec

înoep

se

ou

miu'aliel'e

ţeasă

perdele

După

o

jUJmatate

de

olră

de

zbor supravegheat

deaproape

bastru"

de

atinge

hidroul

Diego-Suarez.

militar malgaş

"P

escăru

şul

în­

al­

Un paohehOlt cheamă piloti.oo, ştii erînd su'ident. Formalităţiile de vamă şi controluil. aparatului
Un
paohehOlt
cheamă
piloti.oo,
ştii erînd
su'ident.
Formalităţiile
de
vamă
şi
controluil.
aparatului
sînt
indeplinite
sumar
şi
�alant
de
doi
ofi,ţeri
tineli.
In­
vitat
la oOimandamenturl
tel�estiriU,
pentru
a
obţin e
au-
1Jolizaţiile
de survol, Ştefan
B ogdan
pără1seşt e hidroul
au sufletUll
uşor.
În
cîteva
minute
şa1upa atinge
de­
baa:caJderul.
Apa pOl�turlui, mînj'iită
de
pete li[i,<tJchii
de
petrol,
e
ooope:rită
cu
coji de
ban
ane.
MerLdianele,
presate
sUib
coca1
hLdroului,
au
ex­

plodat,

sco'tlnd

din

neant

o

descifrează greu

lume

străină,

pe

care

o

Sala

de

aşteptare

'CI

com:andantului.

Uşi

cu

per­

dele

de

rrufie.

VentilatoTurl

uri aş

agăţat

de

tavan

}ucearcă,

cîţiv,a

franoeză

Îll/U:tiiil,

răicoI'leas'Oă

care

32r:ul

se

înăbuşitor.

agi.

Sînt

o

ale

DIfliţ/eri

ai republicii,

Vorbesc

diulloe, dripită.

Vor amănuntele tehnice

1

_

fuselaj

; 7nvelişul

unei nave.

8

h�dJ.'ouJui. Un doctor mi litar, francez probabil, oferă să le arate colecţia de Lemurieni pitici
h�dJ.'ouJui.
Un
doctor
mi litar,
francez
probabil,
oferă să
le arate
colecţia de
Lemurieni
pitici .
Birou
de�o ama:bilitate a cidă.
şului albastru". Atrage

s,�

masiv. Un ge<neraJ. transpirat, uşor iri LaL,

Aprobă survolul1 "Pc,:C<'lJ'u­ atenţia că în int erior lucru­

rile sînt puţintel complkate. A ool o s-a rămas la ni:"ie forme tradiţionale, la un fel de op oziţie. armată faţă de albi, urmare a dominaţiei colOJlialiste şi, ceea ce

complică mai rău situaţia destul de "instabilă" - generalul pronun ţă cuvîntul cu buzele! ţugui at2 este prezea unei ba:nde d2 iraf:canţi, cuno.3cuţi nUllUai după indi.cativul radio, 'care beneficiază de un

vas pirat şi două elicopter,e, şi pe care el, cu m ij:oa­ cele actuale ale republiCii, nu reuşeşte s-o nei

Cu ce se ocupă? Mda! Se ocupă eu rApirea tine­

nei Cu ce se ocupă? Mda! Se ocupă eu rApirea tine­ relor hOlvaşe, slujitoare în T

relor hOlvaşe, slujitoare în Templul Lunei, dansatoare vestite în toată lumea afro-asiabcă, cu obţinerea stu­

Aur,

pefiantelor, şi dra cu ştie cu ce nu se ocupă

pietre scumpe, dar mai ales tinerele slujitoare al tem­

plul ui. Desigur, în curind se

rior, cu atît mai mult cu cît s-a obţinut cOllaborarea

nobilului Ralezav'ana.

Generalul este membru al A,cademiei franceze.

va face ordine în inte­ o mie de ori SUCC2S
va face ordine în inte­
o
mie
de
ori
SUCC2S

De

Şi-a întrerupt un stUidiu asupra dialedelor triburilor

din munţi în trei volume. 0, desigur! Avem triburi,

munţi în trei volume. 0, d e s ig u r ! Avem triburi, şi încă

şi

încă

puternioe.

I

Sucoes!

_ zborul pe deasupra unui anumit loc

9

şi, c:e aILă mie de ori, p ru d e nţ ă . Republica €

şi, c:e aILă mie de ori, p ru deă . Republica 1nteresată nespus ca expediţia "Pescăruşul albastru" să-şi atingă obiectivele ştiinţifice. Incă o dată, succes! Dacă

intercepleazEi din
intercepleazEi din

întîmplare , absolut din întîmplare,

transmită iniţialele

aparatului pe această lu ngime de undă. Este o rugă­ minte expresă şi confi denţială . Afară, .orizontul acoperit de nori veştezi . Trece o litieră purtată de patru bărbaţi pe jumătate goi. Ofiţerul care-l însoţeşte spune că se numeşte filanzană şi că omul din ea, îmbrăcat în l·ochie multicol.oră, pe cap cu o pălărie de pai, cu faţa buhăită, umbrelă şi evantai, este unul din nobilii !lovaşi ostili republicii .

orice fel de eli copter, îl roagă să

i i . orice fel de el i c o p t e r , îl

De la Diego-Suarez, aşezat pe coasta e sti că a l\Tadagascarului, pînă la Saliambava sînt 225 de kilo­ me tri . "Pescăruşul albastru " urmează li nia de spumă a ţărmului, lunecînd peste ooeanul pictat în aqua­ marin. In tribord, terase largi , acoperite cu pădw"i ecuatoriale , încremenite în nesrşite valuri de ver­ deaţă, urcă spl·e platourile aride, care-şi pierd con­ sistenţa în estompa vătoasă a depărtărilor. Încă 45 de kilometri spre sud, lăsînd pori ul Saliambava în urmă, apoi hidroul, zburînd la rasul pădurii , părăseş1te ocea­

nul, avîntindu-se pe fi.rul riului Lokoho, între v·er­

sanţii domoli ai podişului. Se văd culturi de trestie

de zah�l r , terenuri n:ctangulare, defrişate în lungul

10

malurilor plantate cu arbuşti de cafea, sate miniatu­ rale, p ă m î n t

malurilor plantate cu arbuşti de cafea, sate miniatu­

rale,

p ă mîntul , după ce mi-am

semăn ate

bizar

în

mi

poienile

pare

asaltate

ce mi-am semăn ate bizar în mi poienile pare asaltate de vegetaţie. - Ce se obişnuit

de

vegetaţie.

- Ce

se

obişnuit ochii cu peisajul marin, spuse Emil Voi<:u pe

interco mun icaţie.

-

Bizar, nebizar, dar u n de o să aterizăm? bodo­

găne

Ciufu.

Mi··ai

illdicat

poziţia

Pc";'terii

Reginei

illdicat poziţia Pc";'terii Reginei S-ar părea că acolo sfîrşesc pădurile şi încep zonele

S-ar părea că acolo sfîrşesc pădurile şi încep zonele al'iele.

-

Am

nevoie

de

citeva

zile,

punem

la

punct

studiile

Ciufu îşi lipeşte fruntea de plexiglasul oarlingei,

explorînd

Aceleaşi valuri nesfîrşite de verdeaţă, rar străpunse de coroana vreunui arbore gigant, aceleaşi figuri geo­

metrice de plantaţii, aceleaşi sate cu colibe mizere

se scurg rapid pe sub planuri. După o ju mătate de

oră de zbor, versanţii domoli S2 gîtuie, apropiindu-şi

spinările; în prova se arată povîrnişuri abrupte.

asupra fatmei

peisajul.

arbol"icole.

abrupte. asupra fatmei peisajul. arbol"icole. Latul rîului se î ng ustează, prăvălindu-şi apele

Latul rîului se î ng ustează, prăvălindu-şi apele pes'oe

repezişuri stîncoase. Nu se mai v ăd n ici sate, nici

culturi. Sălbatică, pădmea ecuatorială stăpîneşte pre­

tutindeni. Ştefan Bogdan pilote�ă, str,ecurîndu-se

în tre două şirur i de munţi împăduriţi. O arcuitură

largă, Un pinten de stîncă suspendat parcă în vid, rîul

frîngîndu-se într-o cascadă c1ocotitoare, un lac pl�e­

sărat cu insule împădurite-, în spatele d.iruia se ridică

într-o cascadă c1ocotitoare, un lac pl�e­ sărat cu insule împădurite-, în spatele d.iruia se ridică 11

11

creste gigantice, de forme stranii, apoi ploaia diluviu, inchizîniCl orizontu1. Pilotul face un viraj în cuţit pe d e asupra lacului. Linge cu coca stînc1le granitioe. Găseşte un canal Ingust intre două insule stîncoase, în care apa întu­ necată trădează adîncul. Ameriz2'8ză cu precizie, rămînînd , prudent, departe de maluli. Atunci cînd taie motoarele, în carlingă pătrunde vuietLtl bubuit

taie motoarele, în carlingă pătrunde vuietLtl bubuit al ca.9cadei. Ploaia răpăie ' pe fusebj, ţesînd
al ca.9cadei. Ploaia răpăie ' pe fusebj, ţesînd perdele fumurii între' ei şi orizont. Dincolo
al
ca.9cadei.
Ploaia
răpăie ' pe
fusebj,
ţesînd
perdele
fumurii între' ei şi orizont.
Dincolo de crestele liliachii se ghicesc culorile vio­
lente ale înserării. Echipajul iese pe coca. Aerul umed,
încărcat
de
aburi,
de
mirosul
iute
al
florilor
încă
necunoscute, începe să se primenească sub adierea
unui vîntişor coborît din munte. Ştefan Bogdan amc­
rizează prova, petrecînd parîma pe după trunchiul
unui
banan.

-

inte

Propun exploram lacul şi împrejurimile

de

a se lăsa întunericul,

spune.

îna­

Cineva rămîne

la

hidro, unul dintre noi

calcă insula, restul face

în­

conjurul malurilor cu pneumatica.

 
 

-

Dacă

11-ei

nimic

împotrivă,

rămÎ!n

la

hidro ,

se

oferă

naturalistul.

Vreau să-mi

aranjez

fi.'?ele.

 

-

Perfect.

12

_

_

_

---.-J

-

sul la

Duceţi-vă

voi

cu pneumatica. Am

din vîrful

stîncii

filmez apu­

Ce

Stela se -n:roşeşte pînR-n rădăcina păruJiui . Faptul că vremea din urmă f Ciu!·G. şi
Stela
se -n:roşeşte
pînR-n rădăcina păruJiui .
Faptul
vremea
din
urmă
f
Ciu!·G.
şi
Fosila
oaută
fel de
el
pretexte
s-o
lase
singură
cu
pilotul,
o
umileşt e.
-
N-am nici
iUn chef de
pneumatică,
spune rece.
ai
poţi
filma
în
f
iecare
seară
de
acum
Fără
mai
aştepte
răspunsul
inginerului,
dispărînd
în desiş.
-
Hei,
Stela!
Stela,
fetiţo
!
strigă
Ciufu
N-am
15-0
supăr,
comandante.
Işi
scm'pină
o1ădăraia
figură spăsită.
Numai
să n-o
înhaţe
vreo
-
In afară
de
Hoide
1,
Dimk
primejdios
în
Mada­
îl
linişteşte
Fosila.
- Mulţumesc. E
destul şi
atît
Imprudenţa!

zici, Stela?

în

de

Apusuri

înooI0

sare pe ţărm,

VTut

rebelă cu

jivină.

gascaI"

Peştera Reginei,

de

colo.

- Altădată las-o

ţia

Ştefan

Bogdan.

decidă singură,

Ne

apucă

curmă

disC;l-

întunericul.

Ha1dem!

 

'

Lansează

pneumatic.

ocolind

un

mic

stăvilar

al­

cătuit

di:n tmnchiuri

de arbori

prăvăliţi în

apă,

prin­

tre

care se-nnpJetiseră

liane şi

plante acv.�tice. Lacul

l i a n e şi p l a n t e acv.�tice. Lacul are ceroetînd

are

ceroetînd atenţi

cular

o euloair,e

pe

verde

albăstrie,

cele

două

direia oascadd.

ciiUdată.

Vîslesc

amîndoi,

insule

aşezate

perpendi­

1

Boidc

-

pcmcs),

BO:l

familie

d'e reptile din ordinul Ofidieni (Iphidia sau

cOllst!'icior, boa

madagascalensis.

Ser­

13

d ' e reptile din ordinul O f i d i e n i (Iphidia sau

Opulenţa

vegetală

de

ale

rîului,

a

nimicnicie. Alcătuirea

ecuatorului

unei

sînt

ter-ase

le

transmite

.un

sent1ment agasant

granitice,

erodate

de stînci

vechi,

rămă.�iţe

de

apele

vulcanice

de

năpădi te

arbori

gi­

ganţi,

sub

coroanele

a1

cărora desişul de n ep ătru ns spre lumină. îngust, se boltesc cI"engile Din desiş
cărora
desişul
de
n
ep ătru ns
spre
lumină.
îngust, se
boltesc cI"engile
Din
desiş
se
de
papagali
afoni, pietaţi

Deasupra cana­

ver­

subafboretului năzuieşte

lului

din ce în

ce mai

ticale

ale

palmierilol'.

ridică concertul de

seară

al

păsărilor.

Zeci

cu

penelul unui

pictor

iubitor

de

stridenţe,

concel'tează,

se

ceartă,

turuie,

rîd

răguşit,

într-o

cacofonie

inde­

centă

şi

asurzitoare.

Verzi,

roşii,

smălţaţi,

cu

guşile

portocalii,

papagalii

vădesc

o

curiozitate

aproape

omenească,

ţinîndu-se scai

de pneumatică.

Un pinte;1

ţinîndu-se scai de pneumatică. U n pinte;1 stincos, ieşit pînă-n mijlocul pe cele două canalului,

stincos,

ieşit

pînă-n mijlocul

pe cele două

canalului,

pal­

unească crengile.

ver­

permi te

lumină

Barca trece prin ,tunelul vegetal, într-o zuie, ireală. - Comandante, ne spionează Uite pe malul
Barca trece
prin ,tunelul vegetal,
într-o
zuie, ireală.
-
Comandante,
ne spionează
Uite
pe malul
drept,
între
crengile
.
Ştefan
Bogdan
rîde'
înfundat.
- in
adevăr,
ne
spionează
maimuţă.
Afurisita
Uite
alta
Şi alta
. Un
Şi
parcă
totuşi
nu
sînt
maimuţe
.
Dar
nici
oameni.
O
ne
lămurească
Fosila

14

mierilor de

maluri să-şi

cineva, şopteşte Ciufu

alea groase.

După mutră,

trib

pare

()

întrel�.

maluri să-şi c i n e v a , şopteşte C i u f u alea
D u p ă cîteva loviturI de p::.delă, pneum3tica iesE în l a r g

Du pă cîteva loviturI de p::.delă, pneum3tica iesE în larg , d eschizînd vî sl aşi<1 or penspectiva într'egului lac. Ştefan Bogdim şi Ciufu T'ămîn nemişoaţi. Peisa­ jul sălbatic şi primitiv le opreşte respj;l�aţi a. In dreapta, lacul acoperit <ou o puzderie de insuliţe îm­

păduri te spală picioarele unei stînci gigantice , po­ l"oase, pe care se văd zfugrăvHe cu roşu figuri totemire

razele piezi ş e ale soarelui trecut

hirloase.

Scă,ldate în

spre asfinţit,

figuril e totemice absorb lumina , reflec­

t î n d -o într-o strălucire pla,ti nată . Una dintre stînci, proeminent detaşată de res't, poartă o mantie de purpură, cu faldurile scobite in piatră şi un cap enorm de femeie, ,cu buzele vopsite în call.,mi n. Faţa, roasă de ploi în mii de zbîrcituri, păstrează urmele unei frumu­ seţi stranii şi ale unui zîmbet enigmatic . - Peştera Reginei, î ngînă Ciufu , vădit impresio ­ nat şi, aplecînd u-se spre Ştefan Bogdan: De data asta, com.andant'e, am văzut un om . Hei! Dar ce se­ ntîmpiă? - La visle! Cu toată puterea, înapoi! strigă pilotul. Atr:aşi de picturile totemioce, nu bă gaseră de seamă curent.ul puternic care se-rnbina aici, unind cele două braţe ale rîului Lokoho.

Pneumatica se răsuceşte de 'Citeva ori în jurul cen­

trului de greutate, se apleacă într-un borxl, se stabi­

leşte

metru

fiecare

e a c ă într-un borxl, se stabi­ leşte metru fiecare cu p u p a
e a c ă într-un borxl, se stabi­ leşte metru fiecare cu p u p a

cu

pupa

înainte,

apoi,

mărindu-şi

dincolo

viteza

cu

parcurs,

tirîtă

de orice î mpotri-

leşte metru fiecare cu p u p a înainte, apoi, mărindu-şi dincolo viteza cu parcurs, tirîtă

15

leşte metru fiecare cu p u p a înainte, apoi, mărindu-şi dincolo viteza cu parcurs, tirîtă
vire, se repede spre marginea sudică a 13cu::ui, peresă­ rată -cu puzderie de stinci izoLate.
vire, se repede spre marginea sudică a 13cu::ui, peresă­
rată -cu puzderie de stinci izoLate. Deasupra stîncilor
pluteşte un voal aerian de p1cături în suspensie,
colorat în rl()z palid. Zgomotul căderii de apă creşte
din clipă-n dipă, multiplicîndu-se b infinit. Bazinul
stîncos se transformă într-o saJ.ă de concert uriaşă,
RU acui
de
catedrală
gotică
- Mi se pare că ne-am curăţart;! răcneşte C1UIll
la urechea pilo:tului.
- Nu încă, răspunde Ştefan Bogdan, lăsînd pade1a.
Ou mÎ-Ş-cări preciplitate, deruLează sauJ,a făcută ghem
la pkioarBle cata;rgmui telesoopic, 1egîndu-şi-o de
străduieşte să împingă pneumatica spre
-lcspezile
granitice.
Deodată, pilotu l ţî.şneşte în picioare, face doi p
săltaţi pe bordaj şi se avîntă în go,l, cu mîinile întinse
înainte.' Oi'llfu mînuie padela cu să,lbătkie. Inţelege.
Este singura scăpare
Sing;ura
scăpare pe care-o Îd1trevăzus� şi ŞteLan
Bogdan de CiÎind flUs€lserăSilllUilşi de curent. Nu-şi putea
ierta uşurinta cu ca:re procedase. Se lăsa<s,e Lurat ca
un
neghiob,
cînd
existenţa
şuvoiului
se
impune
şi

centură. Barca zboară spre stînd1e oenuşii. Curentul se-[l­ gustează şuvoind între lespezi granit;""--abia ieşite de sub apă. Din d�pă-n clipă, un colţ poate sfîşia coca. Ştefan Bogdan apucă padela din nou. "A-n:neibunit!" gîndeşte Ciufu, văzîndu-lcum se

16

sfîşia coca. Ştefan Bogdan apucă padela din nou. "A-n:neibunit!" gîndeşte Ciufu, văzîndu-lcum se 16
celui mai puţin exp erimentat explorator. El, Tuln­ M0'hora , înC€J:1catul n avigat0'r al rî
celui
mai
puţin
exp erimentat
explorator.
El,
Tuln­
M0'hora , înC€J:1catul n avigat0'r al rî uril 0'r afrioane, Sei
moară
ca
un
prostănac,
la
întîia
întîlnire
cu
apele
continentale 7
Ciufu nu-i
văzuse zîmbetul schimono­
sit, nici expresi a d ură care i se întipărise pe figură ,
înain te de a sări în gol. Ochii pilotului desc0'periseră
spi n ă rile cenuşii ale s tînci lor submarine; din ce în ce
mai as,cuţite, la cîţiva metri în tribord. AC0'lo trebuia
ajungă
cu
0'rice
preţ .
Inotînd
pieziş
pe
direcţi a
curentului, a fost depăşit ,de barcă în cîteva secunde.
Acum to,tul nu mai atîrna decît de 'un fir de pai. Dacă
va
atinge
stîncile
şi
va
reuşi
fixeze
s aula
înainte
de a se de sfă şu ra în întregime, atunci erau salvaţi,
dacă nu 7
O
sm uci tură
putern ică
îl
răstoamă
pe
spate.
Coarda
întinsă
la refuz
î ncepe
să-I
tîr as că
în
urma
pneumaticii.
Răsucit,
rostogolit, fără posibilitate să-şi
găsească
echilibrul,
înghite
apă.
Incearcă
să-şi
păs­
treze sîngele rece, făcî nd o voltă pe ·verticală. C0'al'ua
se destinde , redîndu-i
libertatea
mişcărilor.
Lupta
cu
şuvoi ul
îi
0'
senzaţie
dumnezei'ască.
Se
afund ă
mai mult,
cu
pl ăinînii
gata
să-i
explodeze.
A ti nge
cu' mîinile luciul unei pietre. Se izbeşte cu umerii de
alta. Pipăie c'u degetele răşch irate, ca nişte braţe de
ancoră . Palmele-i fug pe spinarea netezită. Nici o
crăpăt�Jră în care să-şi înfigă unghiile. Deschide
0'chii maTi, gata să-i s ară din 0' rbit e . Atunci ci nd
simte că se sufocă , cind umerii zdreliţi d e- izbituri îi
:2 -
17
Popas
.in
Madagasear
amorţesc, cînd braţele îi răspund din ce în ce mai greu, întrezăreşte umbra întunecată a

amorţesc, cînd braţele îi răspund din ce în ce mai greu, întrezăreşte umbra întunecată a unei stînci vert icale. Adunîndu-şi puterile, electrizîndu-şi trupul sleit, se avînUi dincolo de ea, înconj urînd-o cu saula. M işcarea se frînge ca retezaLă. Cu cî teva lovituri de picioare, iese la suprafaţă. Jnegalabila senzaţie a aerului proaspăt năvă1in du-ţi în p�ămîni. Pneuma­ tica se smuceşte în mijlocul canalului , pivotîn d pe saulă. Zgomotul cascadei devine asurzi tor.

d pe saulă. Zgomotul cascadei devine asurzi tor. După ce gustă cîteva clipe de o dihnă,

După ce gustă cîteva clipe de o dihnă, solid anco­ rat de stînca colţuroasă, Ştefan Bogdan se trage pe saulă, pînă ci n d . atinge fund ul. Fizion omia l acuLui este aşa cum o bănuise. De la platforma pe care se căţărase, pînă la mal ul î mpădurit, apa nu avea m(.)i mult decît un metru , acoperind şiruri nesfîrş ite ele

spinăl'i gran itice. Se propteşte cu picioarele în stîncă, înfăşurînd saula în tre doi eolţi mai proemil1ienţi . Orice s-ar întîmpla, ele acolo nu mai pot fi sm1.1lşi. După o m uncă îndăl'ă tJ'lică, n esfîrşită, reuşeşte să traL�ă barca în afara cu rentului şi s-o împingă spre mal. Soarele ince nrdiază Peştel'a Reginei. Totem urile rÎ n­

de cu
de
cu

j esc 'deasupl'a lacului . Buzele

·carmin ale feme.i i

cioplite în piatră pri nd v i'aţă. Se aude din nou con­

o

lu ngi

şi

certul cacofonic al papagalilor. Pe una din stînci

cioc

medi tează

enorm.

pasăre ciu dată,

picioare

18

o lu ngi şi certul cacofonic al papagalilor. Pe una din stînci cioc medi tează enorm.
o lu ngi şi certul cacofonic al papagalilor. Pe una din stînci cioc medi tează enorm.
Ciufu. Şte-ean Bogdan, că ţărîn- - - I-am Crocodili i ! văzut, răcneşte răspun de
Ciufu. Şte-ean Bogdan, că ţărîn-
Ciufu.
Şte-ean
Bogdan,
că ţărîn-

-

- I-am

Crocodili i !

văzut,

răcneşte

răspun de

du-se în barcă.

De sub m alul n ăpă dit de vegetaţie se d esprind

trei siluete hmguieţe, care se-ndreaptă spre ei cu

repe zi ciune.

petele enorme din apă, pri vin du-i cu ochi de ghea ţă .

Vîslesc în tăcere. Cro co d ili i îşi scot C'a-,

Ciuiu, neîn demînatic la vorbă, nu ştie ce să spună.

R ărmî l1e ou privirea ţintuită pe umerii pilo tul ui , ael­

mirî nd u-i m işcările armonice . Prin cămaşa udă, li­

Urmează

de cei trei crocodili. Ce r'ul împurpu­

tat se oglin deşte în ap ele lacului. Î n tunericul cade

brusc. Vuietul cascadei descreşte, Papagalii tac. Mi­

pită d e corp , i se ghi cesc muşchii put ernici

ţărm ul , escortaţi

în spatele u nor
în spatele u nor

ascuns

resmele vegetele se co n d ense ază sub ceru1 înstelat,

promontoriu.

Un

gol f

îmbibî ndu-le porii . Se aud padelele jzbind undele.

Un

perdele de liane. Gl asul pre cipi tat al pilotul ui i

-

In larg,

cu

toată

vi teza !

Sîntem

atacaţi .

Înain te . de a se desmetici , ci teva piroge se smulg

din întunecimea compli ce a ţărmului, abordînd pne ­

umatica, Lupta este scurt ă şi i negală. Izbiţi în cap cu

măciuca, pilotul şi inginerul se fll 'ăbuşesc. Ordine

înăbuşi te. Pirogile trase pe u sca t . Acoperite cu

frunze. Prizonierii legaţi fede leş. O creangă

petre­

cută pe sub gilezne şi încheietu rile mîinilor. Trupa

2*

19

legaţi f ed e l eş. O creangă petre­ cută pe sub gilezne şi încheietu rile

de

du-se sub b olt.a umedă ,a pădurii ecuatoriaile.

umbre

necunoscute

se

pune

in

mişcare,

pierzî n ­

-

Stai

Stela,

aiurită.

aici,

cu

Stela !

Unde

vl'ei

te

trăsăturile

descompuse,

dud ?

îl

priveşte

-

Mi-e

frică

pentru

el

Cascada, bîiguie.

-

Cred în

Ştefan

Bogdan !

Cred

nestrămu tat.

Doctoriţa

de

la

trage

port ier,a,

aşezîndu-se

pe

banchet[t.

oerc

Lampa

masa natura:listului

desenează

un

de

lumină

tan d

peste

fişeJe

aranjate

pedant.

 

Da,

drâga

mea !

Cred

nestrămutat

în

el

E

omul tuturor posibilităţilor, N- avem nici un motiv

fim îngrijoraţi.

mişcă

se

Lacul are o periferie mare, şi

ei

cu

vîslele,

şopteşte Stela, răspunde ca un ecou Emil Voleu.

Părul alb îi înnobilează figura. LicăruI verzui al apa­ ratelor de bord îi j o acă pe lentilele groase ale ochc­

larilor.

E miezul nopţii - Miezul

-

Auzi ?

. -

Ce

aud ?

 

Un

COl'

 

-

Stela !

-

Un

cor

!

Ascultă

!

,La

î

nce p

ut

,

naturalistul

nu

distinge

de cît

vuie tul

înăb uşit

al

cascadei

.

Mai

tlrZIlu

d eslvşeşte

o

melodie

20

str1anie,

tăl:ăgă1nat'ă,

nesfîrşit

de

tristă,. care

se

infil­

trează

în oarlingă ca o pă,r<Te.

 

Cu

mişcă;ri

frînte,

Stela

îşi

încinge

centruTa

cu

pistolul. - Haidem ! - Acolo ! ţi a insulei Luna s coate
pistolul.
- Haidem !
-
Acolo !
ţi a
insulei
Luna
s coate

ioneşte

0p'use.

din

Nu pot fi deci t oameni. Ia-ţi arma.

Ies pe punte. Melodia stranie prind2 consistenţă,

amplifioată î ntre pereţii gI'anitici. Ră,sare Luna. O

de sînge. Umbrele

lună-gigant, plutind în tr-o pulbere

arborilor se-ntind pînă-n mijlo �ul canalului.

Stela, î ntinzînd mîna în direc­

mister

Pee;;tera

Reginei,

î ntinzînd mîna în direc­ mister Pee;;tera Reginei, poleiIld - granitul cu aur străvechi. Deodată, pe

poleiIld

- granitul cu aur străvechi. Deodată, pe crestele stîn­ ci10t' se aprind sume denie de torţJe. Alte zeoi de torţe pornesc în procesiune. în lungul unor p::>ted. neou­

noscute. Torţe nenumăr-ate, torţe fumegînde 'lirică

încet, izvorăsc din stînci, se-ncrucişează, se ră'sfiră,

se adUllă iar într-lin dans ritual, păgîn şi sălb-atic,

acompaniat de melodia aceea stranie, tărăgănată şi

nesfîrşit de tristă. Miresmele aţîţătoare �e revarsă

tulburător din preaplinul sevelor fmund e. O ar: ipă

de vînt înfioară frunzişurile. Se aude un ţipăt neo­

menesc. - Vreun Prosimian 1 înhăţat de boa, Emil Voicu. foarte bine rCjJracntat în Madagascar.
menesc.
-
Vreun
Prosimian 1
înhăţat de
boa,
Emil Voicu.
foarte bine rCjJracntat în Madagascar.
21

şopteşte

I Prosimian - (înainte de maimuţe) ordin al clasei mami ferelor

Corul

<se

transformă

în tr -o

imploraţie

cîntată

cu

voci bărbăteşti profunde. Torţele î ncremenesc, de­

cOI'Înd stîncile cu salbe de mărgele pilpîinde. Din vîrful cel m ai înalt izbucneşte spre cer o flacără ver­ zuie, prelungă, cu mlădieri moi, feline. Imploraţia atinge ,apogeul. Flacăm se colorează in pw'pură, apoi

în violet.

Ranavalo, regină însîngerată, murmură Emit

Voicu,

- Ce-ai spus ? şopteşte 8tela 'cu glas sugrumat.

loc un

Te credeam uitată, Ranavalo