Sunteți pe pagina 1din 29

ENUNTURILE PENTRU TESTCONTROL SESIUNEA DE IARNA FACULTATEA

STOMATOLOGIE 2015
1) Definitia necrozei:
moartea celulei si tesutului in organismul viu
2) Indicai stadiul procesului necrotic:
autoliza
3) Indicai semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei:
Cariorexis
plasmoliza
4) Indicati varianta etiologica a necrozei:
toxica
5) Indicai varianta necrozei indirecte:
vasculara
6) Indicai varianta clinico-morfologica a necrozei
De coagulare
7) Indicai o varianta a gangrenei:
escarele
8) Definitia gangrenei:
Necroza tesuturilor ce vin in contact cu mediul extern
9) Consecinta caracteristica a necrozei uscate:
organizarea
10) Definiia distrofiei:
dereglarea metabolismului tisular/celular,urmata de modificari structurale
11) Variantele distrofiilor in dependenta de localizarea modificrilor morfologice:
Parenchimatoase
mezenchimale
12) Consecinta caracteristic pentru necroza esutului cerebral:
Formarea chisturilor
13) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltrii distrofiilor:
Infiltratie
decompozitie
14) Indicai varianta distrofiei parenchimatoase proteice:
Distrofia hidropica
15) Indicai localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoare:
Ficat
rinichi
16) Cum se modificfunctia miocardului in distrofia lipidic:
Diminuarea functiei
17) Care metod histochimic se folosete pentru depistarea lipidelor:
Sudan III
18) Definitia distrofiei mezenchimale:
dereglarea metabolismului in stroma organelor si peretii vaselor
19) Indicai variantele distrofiei mezenchimale proteice:
Intumescenta fibrinoida
hialinoza
20) Caracteristica intumescentei mucoide:
Se dezvolta in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
21) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltarii distrofiilor mezenchimale:
Decompozitie
Transformare
faneroza

22) In consecinta caror procese se poate dezvolta hialinoza:


Intumescentei fibrinoide
Necrozei
plasmoragiei
23) Procesele patologice care duc la hialinoza sunt urmatoarele, cu exceptia:
intumescenta mucoida
24) Caracteristica macroscopica a organului in amiloidoza:
marit
consistenta densa
25) Care afectiuni se pot complica cu amiloidoza:
Bronsiectaziile
Abcesul pulmonar cronic
Artrita reumatoida
26) Ce coloranti se utilizeaza pentru identificarea amiloidului:
Rosu de congo
27) Definiia distrofiei mixte:
Manifestarile dereglarii metabolismului mineralelor si proteinelor complexe in parenchimul si stroma
organelor
28) Indicai pigmentii hemoglobinogeni:
Bilirubina
Feritrina
porfirina
29) Indicai cauza hemosiderozei generalizate:
Hemoliza intravasculara
30) Indicai pigmentul hemoglobinogen care are rol important inmetabolismul fierului:
feritrina
31) Indicai variantele de icter:
Mecanic
Parenchimatos
hemolitic
32)
Numii pigmenii tirozinogeni:
Melanina
adenocromul
33) In care celule se ntlnesc granule de melanin:
melanicite
34) In care boal se dezvolt hipermelanoza generalizat:
Boala addison
35) Care modificri duc la formarea tofilor gutosi (podagrici)
Depunerea sarurilor acidului uric
36) Care organ particip la reglarea metabolismului calciului:
Glandele paratiroide
37) In care boli se intilneste dereglarea metabolismului nucleoproteidelor:
Podagra(guta)
Infarct acido uric
Boala litiazica
38) Cauza principal a calcinozei metastatice:
hipercalcemia
39)In care organe se depune mai frecvent calciul in calcinoza metastatica:
Rinichi
Pulmoni
cord
40) Variantele calculilor urinari n dependen de compozia chimic:

Urati
Oxalati
fosfati
41) Care snt complicaiile litiazei renale:
Pielonefrita
hidronefroza
42) Definiia leucoplaziei:
Keratinizarea patologica a membranelor mucoase
43) Varianta hiperemiei venoase dupa extindere:
generalizata
44) Definiia hiperemiei venoase:
Reducerea refluxului sangvin
45) Caracteristica macroscopica a organelor n hiperemia venoas cronic:
marirea in dimensiuni,consistenta densa
46) Definiia stazei sanguine:
Oprirea circulatiei sanvine in patul microcirculator
47) Definiia hemoragiei:
Iesirea singelui din camerele cordului si lumenul vaselor
48) Cauzele hemoragiilor:
Cresterea permeabilitatii vasculare
Ruperea peretelui vasului
49) Cauza hiperemiei venoase generalizate:
Patologia cardiaca
50) Varietile de ischemie n dependen de cauzele i condiiile de apariie:
Prin compresiune
Angiospastica
In rezultatul redistribuirii singelui
51) Aspectul macroscopic al organelor in ischemie:
Micsorate
palide
52) Consecinele ischemiei:
Distrofie
necroza
53) Definiia trombozei:
Coagularea intravitala a singelui in lumenul vaselor sau cavitatile cordului
54) Indicai stadiile formrii trombului:
Aglutinarea trombocitelor
55) Care snt variantele de trombi dup aspectul exterior:
Alb
rosu
56) Din ce elemente este format trombul rou:
Fibrina,eritrocite,trombocite
57) Definiia ischemiei
Micsorarea afluxului de singe spre organ
58) Care sint particularitatiile macroscopice ale trombului:
suprafata rugoasa
dens,fragil
adera la peretii vasului
59) Noiunea de embolie:
Vehicularea particulelor care in norma nu se intilnesc in singe si obturarea vaselor cu ele
60) Variantele de embolie n dependen de direcia micrii embolului:
Ortograda

Retrograda
paradoxala
61) Tipurile de embolii n dependen de natura embolului:
Bacteriana
lipidica
62) Care colorant se utilizeaz pentru depistarea emboliei lipidice:
Suadan III
63) Notiunea de infarct:
Necroza vasculara
64) Variante de infarct dup aspectul exterior:
Alb
rosu
65) Consecintele trombozei
Organizare
Trombembolia
Autoliza aseptica
66) Cauzele nemijlocite ale infarctului:
Tromboza
tromembolia
67) Care sint consecintele infarctului:
Organizare
Hemosideroza
Formarea cavitatilor chistice
68) Variantele de insuficienta a circulatiei limfatice:
mecanica
resorbtionala
dinamica
69) Manifestarile creterii continutului de lichid tisular in cavitatile corpului:
hidrotorax
hidrocel
ascita
70) Se cunosc urmatoarele tipuri de edeme, cu exceptia:
hepatice
71) Definitia inflamatiei:
Reactie vaso mezenchimala complexa orientata spre lichidarea agentului patogen si restabilirea tesutului
alterat
72) Factorii etiologici ai inflamatiei:
Biologici
Fizici
chimici
73) Fazele inflamatiei:
Proliferarea
Exudarea
alterarea
74) Manifestrile morfologice ale alterarii n inflamaie:
Necroza
distrofia
75) Semneleclinice clasice aleinflamatiei:
cresterea temperaturii locale
tumefierea
roseata
76) Variantele fagocitozei:

Endocitobioza
completa
77) Factorii care regleaz procesul inflamator:
Hormonali
Imuni
nervosi
78) De care factori depind consecinele inflamaiei:
Etiologia inflamatiei
Marimea focarului inflamator
Starea organismului
79) Variantele inflamaiei exsudative:
Seroasa
Fibrinoasa
purulenta
80) Variantele inflamatiei fibrinoase:
difteroida
crupoasa
81) Care factori determin varianta inflamatiei fibrinoase:
profunzimea necrozei
tipul epiteliului care tapeteaza suprafata afectata
82) Localizarea inflamatiei fibrinoase:
Plamini
Tunici seroase
Tunici mucoase
83) Tabloul morfological inflamaiei fibrinoase:
Infiltrat celular inflamator
Necroza
Pelicula de fibrina
84) Consecinele inflamaiei fibrinoase:
Cicatrizare
aderente
85) Variantele inflamaiei purulente:
Abcesul
Flegmonul
86) Componena microscopic a exsudatului purulent:
Neutrofile
microbi
87) Componentele structurale a peretelui unui abces cronic:
Tesut de granulatie
Membrana piogena
Capsula conjunctiva
88) Complicatiile inflamatiei purulente cronice:
sepsis
amiloidoza
89) Variantele exsudatului in inflamatia catarala:
mucus
purulent
seros
90) Variantele inflamatiei proliferative:
Granulomatoasa
Cu formare de polipi
91) Varietaile granuloamelor n inflamaia productiv dup componena celular:

Macrofagal
gigantocelular
92) Clasificarea granuloamelor dup etiologie:
Infectioase
neinfectioase
93) Bolile insoite de formarea granuloamelor specifice:
Tuberculoza
Lepra
sifilisul
94) Structura microscopic a granulomului tuberculos include urmatoarele elemente, cu exceptia:
Leuocite neutrofile
95) Structura microscopica a gomei sifilitice:
Necroza uscata
Limfocite
plasmocite
96) Localizarea polipilor n inflamaia proliferativ:
Uter
colon
97) Definiia regeneraiei:
Restabilirea elementelor structurale in locul celor distruse
98) Fazele morfogenetice ale procesului regenerator:
proliferare
diferentiere
99) Variantele de regenerare:
Reparativa
Fiziologica
patologica
100) Formele de regenerare:
Celulara
intracelulara
101) Regenerarea reparatoare din punct de vedere calitativ poate fi:
Completa
incompleta
102) Variantele de regenerare a vaselor de calibru mic:
Regenerare prin inmugurire
Regenerarea autogena
103) Definitia atrofiei:
Micsorarea intavaitala a volumului celulelor,tesuturilor,organelor cu reducerea functiei lor
104) Care variant de hipertrofie se refer la procesele adaptative:
neuroumorala
105) Care variante de hipertrofii se refer la procesele de compensare:
De efort
vicarianta
106) Definiia hipertrofiei:
Marirea in volum si masa a celulelor,tesutului,organului
107) Care din termenii enumerai semnific regenerarea complet:
restitutia
108) Care este mecanismul morfogenetic al hiperplaziei:
Cresterea numarului celulelor sau al oragnitelor intracelulare
109) Care din procesele compensatorii enumerate se dezvolt n primul rnd n stenoza aortic:
Hipertrofia ventricolului sting
110) n care din procesele patologice enumerate are loc mrirea n volum a prilor periferice alescheletului:

acromegalie
111) Toate procesele patologice enumerate sunt manifestri ale atrofiei locale, cu excepia:
casexia
112) Toate condiiile enumerate favorizeaz vindecarea per primam intentionem a plgilor, cu excepia:
Plagi chirurgicale suturate
113) Care din procesele patologice enumerate pot fi apreciate ca hipertrofie compensatorie:
Hipertrofia inimii in valvulopatii
Hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenom de prostata
Hipertrofia ventricolului drept in patologia pulmonara cronica
114) Care din procesele enumerate sunt implicate n dezvoltarea hipertrofiei miocardului:
Hipertrofia si hiperplazia organitelor intracelulare
Marirea in dimensiuni a cardiomiocitelor
115) Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de decompensare a hipertrofiei de lucrua
miocardului:
Consistenta flasca a muschiului cardiac
Stenoza miocardului
Dilatarea pasiva(miogena) a cavitatilor inimii
116) Numii condiiile care favorizeaz vindecarea plgii per secundam intentionem:
Infectarea plagii
Plaga prin muscatura
Diabetul zaharat
117) Care semne caracterizeaz atipismul tumoral celular:
Patologia mitozei
Schimbarae indicelui nucleu-citoplasma
Polimorfismul nucleelor,nucleolelor
118) Variantele atipismului tumoral:
Tisular
celular
119) Ce caracter are proliferarea celulelor n procesul tumoral:
autonom
120) Care semn caracterizeaz atipismul tumoral tisular:
Schimbarae raportului dintre stroma si parenchim
121) Care semn caracterizeaz tumorile benigne;
Crestere espansiva
122) Semnele caracteristice ale tumorilor benigne:
Crestere expansiva, lenta
Atipism celular,crstere lenta
123) Care snt semnele caracteristice ale metastazrii tumorale:
Vehicularea celulelor cu torentul sangvin si limfatic
Implantarea celulelor tumorale
124) Teoriileprincipaleale etiologieitumorilor:
Viruso genetica
Fizico chimica
disodontogenica
125) Influenta generala asupra organismului a tumorilor maligne se manifest prin:
casexie
126) Indicai modificarile secundare in tumora:
Aparitia necrozei
Prezenta hemoragiilor
127) Stri precanceroase facultative:
Gastrita cronica atrofica
Ulcer gastric cronic

Leucoplazia colului uterin


128) Stri precanceroase obligatorii:
polipoza congenitala a intestinului gros
xeroderma pigmentozum
129) Tumorile epiteliale benigne organonespecifice:
Papilomul
adenomul
130) In care organe se ntlnete mai frecvent papilomul:
Piele
Vezica urinara
Mucoasa cavitatii bucale
131) Formele histologice ale adenomului:
acinos
papilar
trabecular
132) Tumorile organonespecifice epiteliale maligne:
adenocarcinomul
carcinom mucipar
carcinom pavimentos
133) Sinonimele adenocarcinomului si variantele lui:
Cancer glandular
Cancer papilifer
acinos
134) Tumorile benigne din tesutul conjunctiv:
dermatofibrom
mixom
fibrom
135) Tumora maligna din tesutul conjunctiv si varianta ei histologic:
fibrosarcom
diferentiat
136) Calea principala demetastazare a tumorilor maligne mezenchimale:
hematogena
137) Tumorile benigne din tesutul adipos:
hipernom
lipom
138) Tumorile maligne din tesutul adipos:
lipom lipoblastic
liposarcomul
hipernom malign
139) Tumorile benigne ale vaselor sanguine:
Hemangiom cavernos
Tumoare glomica
hemangiopericitom
140) Tumorile benigne din tesutul muscular:
Leiomiomul
Tumora cu celule granulare
rabdomiomul
141) Tumorile maligne din esutul muscular:
Rabdomiosarcomul
leiomiosarcomul
142) Tumorile benigne osteogene:
Osteomul osteoid

Osteomul spongios
143) Tumorile maligne osteogene:
Osteosarcomul osteoblastic
Osteosarcomul osteolitic
144) Formele histologice ale nevilor:
Jonctional
Intradermic
mixt
145) Variantele histologice ale nevilor:
Epitelioid
Albastru
fusocelular
146) Tumorile maligne din tesutul melanoformator:
Melanoblastomul
melanomul
147) Care semne morfologice sunt caracteristice pentru melanom:
Aspectul unei pete cafenii
Metastaze hematogene
Metastaze limfogene
148) n care organe (esuturi) se ntlnete mai frecvent melanomul:
Suprarenale
Derm
retina
149) Din care esut se dezvolt cancerul?
Tesutul epitelial
150) Care semn este caracteristic pentru tumorile maligne
Recidivarea
Cresterea invaziva
metastazarea
151) Definitia anemiei:
Micsorarea numarului de eritrocite si hemoglobina intr-o unitate de volum
152) Formele de anemii dishematopoietice:
anemii fierodeficitare
vit b12 deficitare
153) Pentru care tip de anemie este caracteristic splenomegalia i icterul:
hemolitica
154) Cauza principal a anemiei pernicioase:
Insuficienta endogena a vit b 12 si acidului folic
155) Modificrile ficatului n anemia posthemoragic cronic:
Distrofie lipidica,focare extramedulare de hematopoieza
156) Criteriul principal, care st la baza clasificrii leucozelor n acute i cronice:
Gradul de diferentiere a celulelor tumorale
157) Care variant de leucoza se caracterizeaza prin cresterea numarului de leucocite in singele periferic:
leucemia
158) Indicai varianta de leucoza acuta:
mieloblastica
159) Numiti afectiunea tumoral regional a tesutului hematopoietic si limfoid:
limfomul hodkin(limfogranulomatoza)
160) Care leziune este caracteristic pentru leucoz:
Angina necrotica
161)Cauza frecvent a decesului n leucoza acut:
Hemoragie cerebrala

162) Cum se numete splina n limfomul Hodgkin:


porfirica
163) Semnul caracteristic al acutizriileucozei cronice:
criza blastica
164) Care proces patologic st la baza anemiei hemolitice:
Liza hematiilor
165) Anemia hemolitic se caracterizeaz prin urmtoarele semne, cu excepia:
cianoza
166) Leucemia acut poate fi provocat de urmtorii factori, cu excepia:
traumatisme
167) Celulele Reed-Sternberg sint caracteristice pentru:
Limfomul Hodkin
168) n care afeciune se observ splenomegalie pronuntata:
mieloleucoza cronica
169) Care celule snt caracteristice pentru limfomul Hodgkin:
Celulele reed sternberg
170) Substratul morfologic caracteristic al aterosclerozei este:
Afectarea arterelor de tip elastic si musculoelastic in urma dereglarii metabolismului proteolipidic
171) Care este factorulprimordial in dezvoltarea aterosclerozei:
Hiperlipidemia constanta
172) Care din urmtoarele afirmaii se refer la ateroscleroz:
Este o dereglare a metabolismului lipidic si proteic
173) Indicai stadiul microscopic iniial al aterosclerozei:
prelipidic
174) Indicai stadiul macroscopic iniial al aterosclerozei
Pete si bandelete lipidice
175) Care organe se afecteaz mai frecvent in ateroscleroza:
Creierul
cordul
176) Forma clinico-morfologic a aterosclerozei:
cerebrala
177) Indicai complicaia caracteristic a aterosclerozei aortei:
Formarea anevrismului
178) Care afirmaie este corect rfeferitor la hipertensiunea arterial esenial (boala hipertensiv):
Hipertensiunea-manifestarea primara a bolii
179) Care factor are rol primordial n dezvoltarea hipertensiunii arteriale eseniale:
stresul
180) Modificrile morfologice ale arterelor mici de tip muscular n boala hipertensiv:
Hialinoza
Infiltratia plasmatica
181) Indicai modificarea morfologic caracteristic a arteriolelor n criza hipertensiv:
Infiltratia plasmatica
182) Indicai modificrile morfologice caracteristice ale arterelor de tip elastic si musculo-elastic n
bola hipetensiv:
Ateroscleroza
elastofibroza
183) Numiti formele clinico-morfologice ale bolii hipertensive:
Cerebrala
cardiaca
184) Indicaicomplicaia cerebral caracteristic a bolii hipertensive:
Ictus hemoragic
185) Modificarea caracteristic a rinichilor n boala hipertensiv:

Rinichi ratatinat primar


186) Modificarea caracteristic a cordului n boala hipertensiv:
Hipertrofia ventricolului sting
187) Definiia cardiopatiei ischemice:
Afectiunea cordului cauzata de insuficienta absoluta sau relativa a circulatiei coronariene
188) Factorii patogenetici ai cardiopatiei ischemice:
Hipertensiunea arteriala
fumatul
189) Cardiopatia ischemic se dezvolt pe fondul leziunilor arterelor coronariuene n:
Ateroscleroza
Hipertensiune arteriala
190) Manifestrile morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:
Distrofia ischemica a miocardului
Infarct miocardic
191) Stadiile infarctului miocardic:
Ischemic
necrotic
192) Cauzele nemijlocite aleinfarctului miocardic:
Tromboza arterei coronariene
Spasmul arterei coronariene
193) Complicaiile infarctului miocardic:
Hemopericard
Anevrism cardiac acut
194) Manifestarea morfologic a cardiopatiei ischemice cronice:
Cardioscleroza macrofocala
Cardioscleroza microfocala
Anevrism cardiac cronic
195) Cauza mai frecvent a decesului n cardiopatia ischemic cronic:
Insuficienta cardiovasculara cronica
196) Cauza mai frecvent a decesului n cardiopatia ischemic acut:
Insuficienta cardiovasculara acuta
197) Noiunea de pneumonie crupoasa:
Boala infecto alergica acuta in care se afecteaza unul sau mai multi lobi pulmonari
198) Care este agentul patogen al pneumoniei crupoase:
pneumococul
199) Numii stadiul pneumoniei crupoase:
De congestie
200) Componenteleexsudatulu in stadiul trei al pneumoniei crupoase:
Leucocite polimorfonucleate,fibrina
201) Complicaiile pulmonare ale pneumoniei crupoase:
Abces
carnificare
202) Complicaiile pneumoniei crupoase n cazul rspndirii limfogene a infeciei:
mediastinita
pericardita
203) Complicaiile pneumoniei crupoase n cazul rspndirii hematogene a infeciei:
Abcese cerebrale
Endocardita ulceropolipoasa
Meningita purulenta
204) Cauzele decesului n pneumonia crupoas:
Insuficienta cardiaca
Abces cerebral

meningita
205) Complicaiile bronitei acute:
Bronhopeneumonie
Pneumonie interstitiala prebronsica
Bronsita cronica
206) Noiune de pneumonie n focar:
Inflamatie purulenta ce se dezvolta ca urmare a bronsitei sau bronsiolitei
207) Numii agenii patogeni ai pneumoniei n focar:
Stafilococi
Pneumococi
virusi
208) Variantele patogenetice ale pneumoniei n focar:
Prin aspiratie
hipostatica
209) Variantele proceselor distructive pulmonare acute:
Abces
gangrena
210) Variantele abceselor pulmonare dup origine:
Bronhogen
pneumomiogen
211) Care afeciuni se refer la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare:
Abcesul cronic
Bolile interstitiale ale plaminilor
pneumoscleroza
212) Complicaiile pulmonare n bronita cronic:
Emfizem pulmonar
Pneumonie cronica
bronsectazii
213) Definitia broniectaziei:
Dilatari ale bronhiilor in forma de cilindru sau de sac
214) Numii variantele de broniectazii dup form:
Sacciforme
cilindrice
215) Denumirea plamnului n stadiul final al pneumonitei interstiiale (alveolitei fibrozante):
Plamin in fagure
216) Complicaiile bolii broniectatice:
Cord pulmonar
Abces pulmonar
amiloidoza
217) Definiia emfizemului pulmonar:
Boala caracterizata printr-un exces de aer in plamini
218) ) Variante de emfizern pulmonar:
Idiopatic
Senil
Cronic difuz obstructiv
219) Modificarile macroscopice ale plamnului n emfizemul pulmonar:
Marire in volum
aspect spongios
Se taie cu crepitatie
220) Complicatiile emfizemului pulmonar:
Insuficienta cardio pulmonara
Cord pulmonar

pneumotorax
221) Structura peretelui abcesului cronic:
Tesut de granulatie
Tesut conjunctiv
Mase necrotice
222) Clasificarea clinico-anatomic a carcinomului pulmonar dup localizare:
Parahilar
periferic
223) Complicatiile carcinomului pulmonar
Metastazare
Hemoragie pulmonara
Atelectazii,supuratii
224) Formele microscopice de carcinompulmonar:
Epidermoid
Adenocarcinom
nediferentiat
225) Formele macroscopice de carcinompulmonar:
in forma de placa
polipos
nodulat
226) Formele frecvente de esofagita acuta pot fi urmatoarele, cu exceptia:
hemoragica
227) Formele morfologice de gastrita cronica:
atrofica
228) Agenii patogeni frecveni n etiologia anginei (tonzilitei):
Stafilococul
Streptococul
Asociatii de microbi
229) Formele frecvente de angin acut:
catarala
flegmonoasa
foliculara
230) Tabloul morfologic al anginei flegmonoase include urmtoarele semne cu excepia:
Depuneri de fibrina
231) Tabloul morfologic al anginei cronice include:
Sclerozarea tesutului limfoid
Sclerozarea capsulei tonzilei
Largirea lacunelor tonzilei
232) Complicaiile locale ale amigdalitei acute:
Abcesul amigadalian
Abcesul retrofaringian
Tromboflebita regionala
233) Complicatiile cu caracter general ale anginei:
Glomerulonefrita
reumatism
234) Bolile frecvente ale esofagului:
Diverticule
Esofagita
tumori
235) Variantele diverticulelor esofagiene dup localizare:
Faringoesofagiene

De bifurcatie
epifrenice
236) Complicaiile diverticulelor esofagiene:
Diverticulita
Ruperea peretelui
237) Cauzele gastritei acute snt urmtoarele, cu exceptia:
hipodinamia
238) Formelemorfologice de gastrit acut:
Catarala
Fibrinoasa
flegmonoasa
239) Tabloul microscopic al gastritei catarale include urmtoarele, cu excepia:
depuneri de fibrina
240) Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include urmtoarele semne, cu excepia:
hemoragii intramurale extinse
241) Variante de ulcere simptomatice snt urmtoarele, cu excepia:
hipoproteinemice
242) Stadiile morfologice ale manifestrilor locale n boala ulceroas:
Eroziunea
Ulcerul acut
Ulcerul cronic
243) Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include urmtoarele semne, cu excepia:
Polipi in regiunea fundului ulcerului
244)Complicaiile ulcero-distructive n boala ulceroas:
Hemoragia
Perforatia
penetratia
245) Complicaiile bolii ulceroase pot fi urmtoarele, cu excepia:
distrofice
246) Organele si esuturile n care penetreaz frecvent ulcerul gastric sau duodenal:
Ligamentul hepato duodena
Pancreas
Micul epiploon
247) Starile precanceroase pentru cancerul gastric:
Polipiii adenomatosi
Gastrita cronica atrofica
Ulcerul gastric cronic
248) Localizarea de preferin a cancerului gastric:
Curbura mica
piloric
249) Variantele macroscopice de cancer gastric cu cretere exofit:
Polipos
Fungios
Forma de placa
250) Formele histologice de cancer gastric snt urmtoarele, cu exceptia:
Din epiteliu de tranzitie
251) Variantele macroscopice de cancer gastric cu cretere endofit:
Infiltrativ ulceros
difuz
252) Cile de metastazare a cancerului gastric:
Limfogena

Hematogena
Prin implantare
253) Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric:
Metastaza virchow
Tumoarea kruckenberg
Metastaza schnitzler
254) Metastaze hematogene ale cancerului gastric se ntlnete n urmtoarele organe, cu exceptia:
splina
255) Complicaii ale cancerului gastric pot fi urmtoarele, cu excepia:
Calculi urinari
256) Formele de enterit acut:
Catarala
Fibrinoasa
ulceronecrotica
257) Complicaiile frecvente n enterita acut:
Hemoragia
Perforatia
deshidratarea
258) Formele morfologice de enterit cronica:
Atrofica
Fara atrofia mucoasei
259) Complicaiile enteritei cronice pot fi urmtoarele, cu excepia:
hemoragii
260) Etiologia colitei acute:
Factori toxici
Factori infectiosi
Factori toxico alergici
261) Formele morfologice frecvente de colit acut snt urmtoarele, cu excepia:
idiopatica
262) Complicaiile colitei acute:
Hemoragia
Perforatia
paraproctita
263) Formele morfologice de colit cronic:
Atrofica
Fara atrofia mucoasei
264) Complicatiile colitei cronice:
Paraproctita
Parasigmoidita
hipovitaminoza
265) Teoriile care explic etiologia i patogenia apendicitei:
Coprostazei
angioneurotica
266) Modificarile morfologice ale apendicelui vermicular in forma flegmonoasa:
hiperemie
depuneri de fibrina
infiltratie leucocitara difuza
267) Complicaiile apendicitei acute distructive pot fi urmatoarele, cu excepia:
hemoragii
268) Variantele de apendicit acut snt urmtoarele, cu excepia:
fibrinoasa
269) Tabloul morfologic al apendicitei cronice:

Peretele sclerozat
Lumenul obliterat
Aderente cu tesuturile adiacente
270)Cauzele frecvente ale peritonitei difuze pot fi urmtoarele, cu excepia:
Pneumonia focala
271) Noiunea de distrofie toxic a ficatului:
Patologie acuta,mai rar cronica cu necroza hepatica masiva si insuficienta hepatica
272) Etiologia distrofiei toxice a ficatului:
Intoxicatia cu produse alimentare alterate
Gestoza gravidica,toxicoza
Factori alergici
273) Tabloul macroscopic al ficatului n distrofia toxic:
Micsorat
Consistenta flasca
274) Particularitile microscopice ale ficatului n distrofia toxic, stadiul de distrofie galben:
Distrofia lipidica a hepatocitelor
Necroza hepatocitelor
Degradarea autolitica
275) Modificrile extrahepatice in distrofia toxic a ficatului:
icter
sufuziuni hemoragice in mucoase
splenomegalia
276) Consecina grav frecvent a distrofiei toxice a ficatului:
Ciroza postnecrotica
277) Definiia hepatitei:
Afectiune hepatica la baza careia sta inflamatia ficatului cu modificari distrofice si necrobiotice ale
parenchimului
278) Formele de hepatit n dependent de evoluie:
Acuta
cronica
279) Caracteristica macroscopica a ficatului in hepatita cronica:
marit
dens
pestrit pe sectiune
280) Variantele morfologice ale hepatitei cronice:
Activa
Neactiva
colestatica
281) Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:
toxica
282) Cauzele morii n hepatita viral:
Insuficienta hepatica
Sindromul hepatorenal
283) Noiunea de ciroz hepatic:
Afectiune cronica cu insuficienta hepatica progresiva legata de ratatinarea cicatriciala si restrucutrarea
ficatului
284) Variantele morfogenetice ale cirozei hepatice:
Postnecrotica
Portala
biliara
285) Particularitile histologice ale cirozei hepatice:
Distrofia si necroza hepatocitelor

Scleroza difuza
Reorganizarea structurala a organului
286) Modificri extrahepatice in ciroza:
Icter
Sindrom hemoragic
splenomegalie
287) Complicaiile cirozei hepatice:
Coma hepatica
Hemoragii din varicele esofagiene
Ascita peritonita
288) Afeciunile care se refer la glomerulopatiile dobndite:
Sindromul nefrotic idiopatic
glomerulonefrita
289) Afeciunile care se refer la tubulopatiile dobndite:
Rinichiul mielomatos
Rinichiul gutos
Nefroza necrotica
290) Funcille renale care se altereaz preponderent n tubulopatii:
Reabsorbtia
Secretia
concentratia
291) Simptomele renale n glomerulonefrit:
Oliguria
Proteinuria
hematuria
292) Simptomele extrarenale n glomerulonefrit:
Edeme
Uremia
Hipertensiunea arteriala
293) Factorul etiologic principal al glomerulonefritei:
Streptococul B-hemolitic
294) Afectiuni care pot anticipa frecvent glomerulonefrita:
Tonzilita
Scarlatina
Infectia respiratorie acuta streptococica
295) Formele de glomerulonefrit dupa localizarea procesului patologic:
Intracapilara
extracapilara
296) Formele de glomerulonefrit dup caracterul inflamaiei:
Proliferativa
exudativa
297) Semnul macroscopic caracteristic a glomerulonefritei acute:
Rinichi mare pestrit
298) Semnele microscopice ale glomerulonefritei acute:
Infiltratia glomerulului cu leucocite neutrofile
Proliferarea endoteliocitelor
Proliferarea mezangiocitelor
299) Semne macroscopice ale glomerulonefritei subacute:
Rinichi mariti,flasci
Rinichi mare pestrit
Piramidele rosii intunecate
300) Formele de glomerulonefrit cronic:

Mezangiala
fibroplastica
301) Leziunile microscopice n glomerulonefrita cronic:
scleroza si hialinoza glomerulilor
arteriolohialinoza
302) Modificrile macroscopice ale rinichilor n glomerulonefrita cronic:
Micsorati
Suprafata granulara
Cortexul efilat
303) Complicaiile letale frecvente n glomerulonefrita cronic:
Uremie azotemica
Hemoragie intracerebrala
304) Afectiunile care se pot solda cu amiloidoza nefropaticsecundar:
Tuberculoza pulmonara fibro cavitara
Artrita reumatoida
Boala bronsiectatica
305) Stadiile de evolutie a amiloidozei renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
Stadiul de oligo anurie
306) Modificrile macroscopice ale rinichilor n amiloidoza sunt urmtoarele, cu exceptia:
Aspect pestrit
307) Tabloul microscopic al rinichilor n amiloidoz include urmtoarele, cu excepia:
Carbuncul renal
308) Metodele de identificare a amiloidului n amiloidoza renal:
Metoda macroscopica virchow
Rosu de congo
tioflavina
309) Complicatiile amiloidozei renale pot fi urmatoarele, cu excepia:
Gastrita cronica
310) Cauzele principale ale nefrozei necrotice pot fi urmatoarele cu exceptia:
stomatita
311) Tabloul macroscopic al rinichilor in nefroza necrotica include urmatoarele, cu exepia:
Suprafata nodulara
312) Tabloulmicroscopic al rinichilor nnecroza tubulara acuta include urmtoarele semne, cuexcepia:
Hialinoza vaselor
313) Stadiile evolutiei nefrozei necrotice:
De soc
Oligoanuric
De restabilire a diurezei
314) Complicaiile necrozei tubulare acute a rinichilor:
Necroza corticala segmentara
Necroza corticala totala
315) Definiiapielonefritei:
inflamatia bazinetelor,calicelor si tesutului interstitial renal
316) Caile de raspindire a infectiei in pielonefrita:
Ascendenta
descendenta
317) Factorii care contribuie la dezvoltarea pielonefritei:
Patrunderea infectiei in rinichi
Imunodeficienta
Staza urinei
318) Tabloul macroscopic al rinichilor n pielonefrita acuta include urmtoarele semne, cu excepia:
Mucus in bazinete

319) Modificrile microscopice ale rinichilor n pielonefrita acutinclud urmtoarele, cu excepia:


Granulomatoza nespecifica
320) Tabloul macroscopic al pielonefritei cronice include urmtoarele semne, cu
excepia:
Capsula se detaseaza usor
321) Semnele microscopice n pielonefrita cronica snt urmtoarele, cu excepia:
Scleroza vaselor limfatice
322) Complicaiile pielonefritei acute pot fi urmtoarele, cu excepia:
Amiloidoza renala
323) Complicaiile pielonefritei cronice:
Hipertensiune arteriala nefrogena
Uremia azotemica
Ictus hemoragic
324) Factorii generali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
tulburarile metabolismului mineral
caracterul alimentatiei
componenta apei potabile
325) Factorii locali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
Staza urinei
Inflamatia cailor urinare
Atonia bazinetelor si ureterelor
326) Tabloul morfologic al rinichiului n nefrolitiaz includeurmtoarele semne, cu exceptia:
Hipertrofia parenchimului renal
327) Complicaiile frecvente ale nefrolitiazei pot fi urmatoarele, cu excepia:
glomerulonefrita
328) Ratatinarea primara a rinichilor se dezvolta in urmatoarele boli:
ateroscleroza
boala hipertensiva
329) Ratatinarea secundar a rinichilor se dezvolt n urmtoarele boli, cu exceptia:
hipernefromul
330) Suprafata microgranular a rinichilor este caracteristic pentru urmtoarele afeciuni:
Glomerulonefrita cronica
Hipertensiune arteriala
331) Suprafata macronodular a rinichilor este caracteristica pentru urmtoarele afectiuni:
Amiloidoza renala
Pielonefrita cronica
ateroscleroza
332) Semnele morfologice ale uremiei n insuficiena renal cronic snt urmtoarele cu exceptia:
timomegalia
333) Sursa de infectare cu gripa:
Omul bolnav
334) Mecanismele dezvoltarii gripei:
Absorbtia prima si multiplicarea virusului in epiteliul cailor respiratorii
Actiune avasopatica a virusului
335) Forma clinico-morfologic de evolutie a gripei:
usoara
336) Varianta formei grave de grip:
Cu complicatii pulmonare
337) Modificrile microscopice n forma uoar de gripa:
Hiperemie
Edem
Distrofia hidropica a rpiteliului

338) Particularitile macroscopice ale plmnilor n forma grav de grip:


Mariti in dimensiuni
Aspect pestrit
339) Complicaiile gripei:
Bronsita
Pneumonie
340)Sursa de infectare in SIDA:
Purtatorii de virusi
Omul bolnav
341) Cile de infectare n SIDA:
Sexuala
Parenterala
transplacentara
342) Stadiile SIDA:
De incubatie
Generalizata persistenta limfoadenopatica
Sida propriu zisa
343) Modificarea ganglionilor limfatici n stadiul SIDA al HIV infectiei
Micsorati in dimensiuni
344) Care snt cele mai caracteristice infectii oportuniste n SIDA:
Pneumonie pneumocistica
Infectia citomegalovirotica
Infectia herpetica
345) semnele caracteristice ale tusei convulsive:
boala infectioasa acuta
la copii
nevroza cailor respiratorii
346) Particularitatile tabloului morfologic in tusea convulsiva:
Rupturi si ulceratii pe friul limbii
Emfizem intestinal
Catar seros
347) Caracteristica difteriei ca boala si substratul morfologic:
Boala infectioasa acuta
Inflamatie fibrinoasa
348) Localizarea modificrilor locale n difterie:
Mucoasa cailor respiratorii
Mucoasa vestibulului fariangian si amigdalelor
349) Formeleclinico-morfologiceale difteriei faringeluiiamigdalelor:
Toxica
Hipertoxica
localizata
350) Varianta inflamaiei cilor respiratorii n difterie si manifestarea clinico-morfologic
Fibrinoasa
Crup difteric
351) Care modificri morfologice n cord nu snt caracteristice pentru difterie:
Formarea granuloamelor
Endocardita verucoasa
352) Caracterul modificarilor morfologice ale nervilor periferici in difterie si complicatia posibila:
Nevrita parenchimatoasa
Paralizii tardive
353) Care nervi periferici nu se afecteaza in difteria faringelui:
Intercostali

faciali
354) Complicaiile principale n difterie:
Pericondrita purulenta a cartilajului laringelui
Pneumonie
Mediastinita purulenta
355) Caracteristica scarlatinei ca boala, localizarea modificrilor si caracterul erupiei:
Streptococica
Vestibululul faringian
Punctiforma,rosie aprinsa
356) Care factori determin evoluia i formele clinico-anatomice ale scarlatinei:
Toxic
Alergic
septic
357) Modificarile morfologice tipice din prima perioada ascarlatinei:
Angina necrotica
Limba zmeurie
358) Caracteristica eruptiei in scarlatina si modul de descuamare:
Punctiforma rosie aprinsa
Nu acopera triunghiul nazolabial
Descuamarea lamelara
359) Formele principale ale infeciei meningococice:
Rinofaringita meningococica
Meningita purulenta
meningococemia
360) Manifestrile morfologice ale rinofaringitei meningococice:
Inflamatia catarala
Edemul peretelui posterior al faringelui
Hiperplazia folicolilor limfatici
361) Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei:
Eruptia cutanata
Indiociclita purulenta
Sindromul waterhause friderichsen
362) Semnele caracteristice ale tifosului exantematic epidemic :
cauzat de ricketsii
afectarea vaselor de calibru mic
363) Localizarea de preferin a leziunilor morfologice n tifosul exantematic:
Encefal
Piele
364) In care organe se formeaza granuloame exantematice Popov:
encefal
piele
365) Caracteristica exantemului in tifosul exantematic:
Apare pe piele
In a 3-5 zi de febra
Granuloame popov
366) Complicatiile principale n tifosul exantematic:
Bronhopneumonie
Otita purulenta
Oleogranuloame de tesut subcutanat
367) Localizarea modificrilor morfologice locale n febra tifoid:
Ileonul
Cecul

Colonul transvers
368) Stadiilemodificrilor morfologice din plcile Peyer in febra tifoid snt urmtoarele, cu excepia:
Intumescenta fibrinoida
369) Cauzele peritonitei n febra tifoida:
Perforatia ulcerelor intestinale
Necroza ganglionilor limfatici mezenterici
Ruptura capsulei splinei prin necroza granuloamelor
370) Modificrile generale n febra tifoida:
exantem
modificari distrofice in ficat,rinichi
splenomegalie
371) Complicatiile intestinale n febra tifoid:
Hemoragia
Peritonita
372) Complicaiile extraintestinale frecvente n febra tifoid:
Pneumonia
Pericondrita laringelui
Osteomelita purulenta
373) Localizarea modificrilor locale n dizenterie:
Rect
Sigma
374) Stadiilede evoluie ale colitei dizenterice:
Colita catarala
Colita fibrinoasa
Colita ulceroasa
375) Modificrile morfologice din intestin n dizenterie includ urmtoarele semne, cu excepia:
chisturi
376) Modificrile generale n dizenterie:
Hiperplazia splinei
Distrofia lipidica a ficatului
Necroza tubulara acuta
377) Complicatiile intestinale frecvente in dizenterie:
Peritonita
paraproctita
378) Complicatiile extraintestinale in dizenterie:
Pneumonia
Pielonefrita
Artrite
379) Stadiile de evoluie a holerei:
Enterita holerica
Gastroenterita holerica
Perioada algida
380) Modificrile morfologice din intestin n holer:
Inflamatia seroasa
Hipersecretie
Hemoragii in mucoasa
381) ModifIcrile organelor interne n holera includ urmtoarele, cu excepia:
Hemoragii in suprarenale
382) Complicaiile specifice n holer:
Tifosul holeriform
Uremia postholerica
383) Complicaiile nespecifice n holer:

Pneumonie
Erizipel
384) Caile de contaminare in tuberculoza:
Pe cale aerogena
Pe cale alimentara
385) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei:
Primara
Hematogena
secundara
386) Localizarea posibil a complexului tuberculos primar:
Plamini
Intetsin
387) Componena complexului tuberculos primar:
Afect primar
Limfadenita
Limfangita
388) Variantele posibile de evolutie a tuberculozei primare:
Stingerea si vindecarea focarului primar
Progresarea si generalizarea provesului
Tuberculoza cu evolutie cronica
389) Pentru care forma de tuberculoza este caracteristic afectarea oaselor:
Hematogena predominant extra pulmonara
390) Variantele tuberculozei hematogene:
tuberculoza generalizata
tuberculoza hematogena pulmonara
tuberculoza predominant extrapulmonara
391) Care din aceste forme se refera la tuberculoza secundara:
Acuta cavernoasa
Acuta in focar
Tuberculomul
392) Care dintre aceste forme se refer la tuberculoza secundara:
Pneumonie cazeoasa
Forma infiltrativa
393) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare:
Tuberculomul
Fibro cavitara
Cirotica
394) ancrul dur este caracteristic pentru urmatoarea patologie:
sifilis
395) ) Peste ct timp dup infectare apare ancru dur in sifilis:
Peste 3 saptamini
396) Caracteristica macroscopica a sancrului dur in sifilis:
Marginile ulcerului dure,rotunjite
Cicatrizarea are loc peste 2-3 luni
397) Care tip de eruptii este caracteristic pentru perioada secundara a sifilisului:
Rozeole,papule,pustule
398) In ce perioada de dezvoltare a sifilisului are loc afectarea viscerelor:
tertiara
399) Care snt schimbarile caracteristice pentru afectarea sifilitic a aortei:
Aspectul pielii de sagrin
Mezaortita
400) Care poriune a aortei se afecteaz n sifilis:

ascendenta
401) Numii formele desifiliscongenital:
Nou nascutilor morti
Congenitala precoce
Congenitala tardiva
402) Care semn nu este caracteristic pentru sepsis:
Evolutie cu caracter ciclic
403) Caracteristica morfologica a focarului septic:
inflamatie purulenta
limfangita
flebita,tromboflebita
404) Care forme de sepsis nu se ntlnesc la aduli:
ombilical
405) Care forme de sepsis nu se ntlnesc la nou-nscui:
odontogen
406) Formele clinico-morfologice ale sepsisului sunt urmatoarele, cu excepia:
sepsisul criptogen
407) Care semn clinico-morfologic nu este caracteristic pentru septicemie:
Prezenta metastazelor purulente
408) Care semne clinico-morfologice nu snt caracteristice pentru septicopiemie:
Prezenta hiperergiei sporite
Toxicoza pronuntata
409) In care organe apar primele abcese metastatice n septicopiemie:
plamini
410) Formele endocarditei infecioase dup caracterul evoluiei:
Acuta
Subacuta
Latenta
411) Care valvule se afecteaz mai frecvent n endocardita infecioas i n care variant morfologic se
ntlnete:
Aortala
Ulcero polipoasa
412) Modificarile macroscopice ale valvulelor aortale in endocardita infecioas:
Depozite de trombocite
Depozite calcare
Defecte ulceroase
413) Modificrile microscopice ale valvelor aortale n endocardita infecioas:
Focare de necroza
Depozite trombocite
Depozite calcare
414) Particularitile sepsisului cronic:
Supuratii vaste
Casexie progresiva
Dezvoltarea amiloidozei
415) Localizarea inflamaiei catarale:
mucoasele
416) n care din variantele enumerate de pericardit se observ aspectul vilos al inimii:
Pericardita fibrinoasa
417) Semnil morfologic caracteristic al inflamaiei fibrinoase:
Pelicula albicioasa pe suprafata mucoaselor
418) Care definiie a empiemului este corect:
acumulare de puroi intr-o cavitate anatomica preexistenta

419) Care este consecina mai frecvent a inflamaiei productive:


scleroza
420) Care din celulele enumerate se ntlnesc n granulomul tuberculos?
Cellule epitelioide
Limfocite
Cellule langhans
421) Grupele histologice de tumori odontogene:
Epiteliale
Mezenchimale
Mixte
422) Caracterul de evolutie si localizarea ameloblastomului:
tumora benigna cu caracter local invaziv
mandibula-ramura ascendenta
mandibula- regiunea molarilor
423) Formele histologice ale ameloblastomului:
Foliculara
Plexiforma
424) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular:
In centru celule poligonale si stelate
La periferie celule cubice sau cilindrice
425) Tumorile epiteliale odontogene:
Ameloblastomul
Tumora adenomatoida
426) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului:
Chistica
Solida
427) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen:
dentinomul
mixomul
cementomul
428) Variantele histologice ale cementomului:
Fibromul cementifiant
Cementom gigant
429) Tumorile odontogene de genez mixt:
Fibromul ameloblastic
Fibrodontomul ameloblastic
odontoameloblastomul
430) Afeciunile pseudotumorale ale maxilarelor:
Cherubizm
Epulis
Displazia fibroasa
431) Variantele histologice ale epulisului:
Angiomatos
Gigantocelular
Fibromatos
432) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular:
tesut de granulatie
osteoclasti
depozitari de hemosiderina
433) Formele displaziei fibroase i localizarea preponderent:
Monostotica
Poliostototica

Maxilarul
434) Semnele morfologice caracteristice ale sindromului Albright:
Displazie fibroasa poliostotica
Melanoza pielii
Endocrinopatii
435) Caracteristica histologic a displaziei fibroase include urmatoarele, cu exceptia:
Depozite de melanina
436) Caracteristica macroscopic a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
Tumora odontogena
437) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
structuri glandulare
438) Variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:
Monomorf
Pleomorf
439) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf:
Creste lent
In forma de nodul
Consistenta densa
440) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf:
Structuri glandulare
Structuri mezenchimale
Recidiveaza
441) Variantele histologice de adenom monomorf:
Tubulara
Bazocelulara
Cu celule clare
442) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului:
se localizeaza in glanda parotida
nodul bine delimitat
epiteliu cu citoplasma eozinofila
443) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide:
Celule de tip epidermoid
Celule mucogene
Celule intermediare
444) Criteriile de evoluie malign a tumorii mucoepidermoide:
Predomina celulele intermediare,care nu produc mucus
Crestere invaziva
Metastazeaza
445) Caracteristica morfologic a tumorii acinocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
celule mucogene
446)Tumora maligna frecventa a glandelor salivare:
Carcinomul adenochistic
447) Leziunile necariate ale dinilor snt urmtoarele, cu excepia:
Pulpita
448) Care afirmaii snt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:
Afecteaza frecvent copii,adolescentii
Afecteaza frecvent dintii maxilarului superior
Frecvent sint afectati primii molari
449) Factorii locali care au importanta in dezvoltarea cariei dentare:
Excesul de glucide alimentare
Flora microbiana bucala
Componenta salivei

450) Factorii generali care au importan n dezvoltarea cariei dentare snt urmtorii, cu excepia:
Patologia sistemului osteoarticular
451) Depozitul dentar const din urmtoarele componente, cu excepia:
colesterol
452) Stadiile de evoluie ale cariei dentare:
Stadiul de macula
Carie superficiala
Carie profunda
453) Componentele microscopice ale peretelui cavitii cariate:
Zona de dentina ramolita
Zona de dentina transparenta
Zona dentinei de substitutie
454) Particularitatile cariei dentare la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:
fluoroza
455) Complicaiile locale ale cariei dentare profunde snt urmtoarele, cu excepia:
Parodontoza
456) Complicaii generale ale cariei dentare profunde snt urmatoarele, cu excepia:
Ictus cerebral
457) Modificrile reactive ale pulpei includ urmtoarele procese, cu excepia:
Pulpita
458) Factorii etiologici generali ai pulpitei:
Infectiosi
Metabolici
Toxici
459) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt urmatorii, cu exceptia:
Sialodenita
460) Structura histologic a pulpei dentare prezint urmtoarele elemente, cu excepia:
Miocite
461) Variantele pulpitei acute:
Seroasa
Flegmonoasa
Gangrenoasa
462) Variantele pulpitei cronice:
Gangrenoasa
Granulanta
Fibroasa
463) Complicaiile locale ale pulpitei snt urmtoarele, cu excepia;
Amiloidoza
464) Complicatii generale in pulpita pot fi urmatoarele, cu exceptia:
pneumonia
465) Factorii etiologici ai periodontitei snt urmtorii, cu excepia:
Factori psihici
466) Formele periodontitei dup localizare:
Apicala
Marginala
467) Variantele periodontitei apicale acute:
Seroasa
Purulenta focala
Purulenta difuza
468) Variantele periodontitei apicale cronice:
Granulanta
Granulomatoasa

Fibroasa
469) Variantele granuloamelor in periodontita cronica granulomatoasa:
simplu
epitelial
chistogranulom
470) Complicaiile locale a periodontitei sunt urmatoarele, cu exceptia:
Amiloidoza primara
471) Particularitile periodontitei la copii includ urmtoarele, cu excepia:
Formarea chisturilor hidatice
472) Cauzele locale ale gingivitei:
Traumatisme dentare
Factori chimici
Infectia din depozitele dentare
473) Cauzele generale ale gingivitei:
Boli infectioase
Boli endocrine
Factori metabolici
474) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:
catarala
ulceroasa
hipertrofica
475) Cauzele principale ale periodontitei snt urmtoarele, cu excepia:
hemisinusita
476) Tabloul morfologic al pungii paradontale n parodontit include urmtoarele, cu excepia:
Sechestre osoase
477) Variantele de resorbie osoas n parodontit:
Sinuoasa
Lacunara
Neteda
478) Complicaiafrecvent a parodontozei:
Caderea dintilor
479) Tabloul morfologic al paradontozei include urmatoarele, cu exceptia:
periostita
480) Afeciunile inflamatorii ale maxilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
periodontita
481) Variantele morfologice de periostit:
Seoasa
Purulenta
Fibroasa
482) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include urmtoarele semne, cu excepia:
Exces de mucus
483) Complicaiile infeciei odontogene snt urmtoarele, cu excepia:
pancreatita
484) Complicatiile osteomielitei cronice a maxilarelor:
amiloidoza
485) Variantele de chisturi ale maxilarelor:
Folicular
Radicular
486) Tabloul morfologic al chistului radicular include urmtoarele semne, cu excepia:
Sechestre osoase
487) Afeciunile dobndite ale glandelor salivare snt urmtoarele, cu excepia:
Anomalii de dezvolatare

488) Sialoadenita primar se ntlnete n:


Parotidita epidermica
citomegalie
489) Cauzele sialoadenitei secundare:
bacterii
intoxicatii cu saruri ale metalelor grele
490) Variantele morfologice de sialoadenit acut:
Seroasa
Purulenta
491) Formele clinico-morfologice de cheilit sint urmtoarele, cu excepia:
papilara
492) Formele clinico-morfologice de glosit:
Exfoliativa
Romboida
493) Grupele principale de stomatite dup etiologie snt urmtoarele, cu excepia:
In pneumopatii
494) Variantele frecvente de stomatita dupa caracterul inflamatiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
fibrinoasa
495) Bolile infecioase cu manifestri bucale:
Rujeola
Scarlatina
Varicela
496) Afeciuni dermatologice cu manifestri bucale:
Lichenul plan
Pemfigus
Dermatita herpetiforma
497) Boli de snge cu manifestri bucale sunt urmtoarele, cu excepia:
Anemia posthemoragica acuta
498) Avitaminoze nsoite de manifestri bucale:
Hipovitaminoza A
Avitaminoza B12
Avitaminoza C
499) Consecinta cea mai frecventa ainflamatiei proliferative
Scleroza
Abcedarea
500) Cauzele frecvente a decesului pacientilor in febra tifoida
Hemoragie intestinala
Pneumonia
Peritonita