Relatia Fondului Monetar International Cu Romania

Universitatea Dunarea de Jos,Galati
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
RELATIA FONDULUI MONETAR

INTERNATIONAL CU ROMANIA
Proiect
Brena.
realizat
de:Paduraru
Specializarea:Finante
3,grupa 2,zi.
Disciplina:Institutii
Internationale.
si
Andreea
Banci,an
Financiar-Bancare

Profesor coordonator: Lect. Univ. drd.

Ramona Dumitriu.
CUPRINS
1.Fondul Monetar
Internationalpag. 3
Istoric
.pag. 3
Drepturile si obligatiile tarilor care adera la
FMI.pag.4
Resursele
FMI..pag.5
Functiile
FMI.pag.6
Puterea de vot in cadrul
organizatiei..pag.8
2.Relatia Fondului Monetar International cu
Romania.pag.9
Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a Fondului Monetar
International.pag.11
Supraveghere.pag.12
Asistenta financiara...pag.13
Tipuri de imprumuturi...pag.13

Aranjamentele stand-by incheiate de Romania cu Fondul Monetar

International pag.14
Pregatire profesionalapag.19
Asistenta tehnicapag.19
3.Concluzii..pag.24
4.Bibliografie..pag.25
1.FONDUL MONETAR
INTERNATIONAL(FMI)
Istoric
Fondul Monetar International este o institutie financiara internationala

care a fost creata in urma Conferintei Natiunilor Unite de la Bretton-Woods
(SUA).
Statutul acestei institutii, al carei sediu se afla la Washington, a fost adoptat
la 22 iulie 1944, in urma Conferintei Monetare si Financiare Internationale de la
Bretton-Woods, la care au participat 45 de state, si a intrat in vigoare la 27
decembrie 1945. Acest statut prevede ca Fondul Monetar International este o
institutie cooperativa cu deplina personalitate juridica, alcatuita dintr-un sistem de
organe de conducere, avand un buget propriu si un mecanism procedural de decizie
si de interpretare a propriului statut, al carei rol este de a promova cooperarea
monetara internationala, stabilitatea valutara si incheierea unor acorduri valutare
care sa asigure stimularea cresterii economice si asigurarea unui grad ridicat de
ocupare a fortei de munca, precum si de a acorda asistenta financiara temporara
tarilor membre, in conditii adecvate, in vederea ajustarii balantelor de plati ale
acestora. Infiintarea unei astfel de institutii a fost necesara in vederea solutionarii
problemelor economice (legate in principal de deteriorarea schimburilor
comerciale) si monetare internationale (instabilitatea cursurilor de schimb), grav

afectate de cel de-al doilea razboi mondial. Ulterior, necesitatea existentei si

functionarii acestei institutii a fost cauzata de aparitia si extinderea crizelor
financiare la nivel international, care impun instaurarea unei ordini internationale
in domeniul financiar si monetar menite sa reglementeze si sa limiteze fluctuatiile
cursurilor de schimb, paritatea monedelor si marimea deficitului balantei de plati
externe, precum si liberalizarea pietelor financiare si a contului de capital.
Fondul Monetar International este interesat nu numai de problemele
economice si financiare ale fiecarei tari membre, ci de functionarea Sistemului
Monetar International in ansamblul sau.
Statutul Fondului Monetar International imparte membrii in doua categorii,
si anume: membri de origine (tarile care au participat la Conferinta de la BrettonWoods din iulie 1944) si alti membri (tarile care au aderat la FMI dupa data de 31
decembrie 1945). Nu sunt membri FMI pana in prezent urmatoarele tari: Andorra,
Nauru, Malta, Sahara de Vest, Cuba, Coreea de Nord, Liechtenstein, Vatican,
Kosovo si Taiwan.
Activitatea FMI a inceput la 1 martie 1947, iar numarul tarilor membre a
crescut de la 70, in anul 1946, la 185 in anul 2008. Aceasta evolutie ilustreaza o
crestere importanta a numarului de membri precum si a interesului pentru aceasta
institutie, mai ales dupa anul 1990, cand multe tari foste comuniste au inceput o
serie de reforme structurale importante in vederea orientarii economiilor lor spre
economia de piata si au solicitat sa devina tari membre ale FMI pentru a beneficia
de sprijinul acestui organism financiar.
Drepturile si obligatiile tarilor care adera la Fondul Monetar

International
Tarile membre FMI au urmatoarele drepturi:

- sa efectueze tranzactii si operatii cu Fondul Monetar International (tranzactiile se
refera la schimburi de active monetare, iar operatiile reflecta utilizarile sau
incasarile de active monetare);

- sa cumpere sume in valute liber utilizabile sau in DST in schimbul unor sume in
moneda nationala in vederea echilibrarii balantei de plati;
- sa participe la adoptarea deciziilor in cadrul FMI;
- sa primeasca alocari de DST;
- sa adere la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).
O tara membra a FMI are urmatoarele obligatii cu titlu general:
- sa furnizeze date economice si financiare necesare derularii operatiunilor cu
Fondul;
- sa elimine restrictiile in domeniul platilor si transferurilor pentru tranzactiile
internationale curente;
- sa elimine practicile monetare discriminatorii;
- sa asigure, la cerere, convertibilitatea sumelor in moneda proprie detinute de
celelalte state.
Din ce sunt constituite resursele FMI
Resursele FMI sunt constituite din cotele-parti depuse de statele membre,

care detin ponderea cea mai ridicata in totalul acestora si sunt susceptibile la
modificari periodice, precum si din imprumuturile contractate de FMI.
Cotele-parti depuse de statele membre reprezinta participarea financiara a
fiecarei tari, iar marimea acestora influenteaza puterea de vot a fiecarei tari,
accesul la facilitatile de credit oferite de FMI si marimea alocarilor de Drepturi
Speciale de Tragere (DST) pentru fiecare tara membra.
Marimea cotei de participare la resursele Fondului a fost stabilita initial, in
dolari americani, in functie de dimensiunea economica a tarii respective in cadrul
economiei mondiale, luandu-se in considerare o serie de indicatori economici
importanti, si anume:
- 2% din venitul national brut;

- 5% din rezervele de aur si de dolari SUA;

- 10% din media importului;
- 10% din variatia maxima a exportului;
- suma elementelor de mai sus, majorata cu ponderea exportului mediu in venitul
national.
Potrivit statutului initial, cota-parte trebuia varsata in aur si in moneda

nationala, astfel:
- partea varsata in aur (pana in anul 1979 aceasta transa a fost numita transa-aur)
reprezenta partea cea mai mica dintre 25% din cota si 10% din rezervele oficiale
nete in aur si dolari. Ea putea fi varsata la alegere in DST sau valute acceptate de
Fond;
- partea varsata in moneda nationala reprezenta diferenta pana la completarea cotei,
de regula 75% din marimea acesteia. Sumele in moneda nationala a unei tari aflate
la dispozitia Fondului si care depasesc acest procent reflecta datoria tarii in cauza
fata de Fond, iar sumele cu care disponibilitatile Fondului in moneda unei tari sunt
mai mici decat acest nivel reflecta datoria Fondului fata de tara respectiva.
Varsamintele in moneda nationala a unei tari sunt reflectate in conturile
deschise pe seama Fondului la banca centrala a tarii membre.
De marimea cotelor-parti depinde puterea de vot a membrilor FMI, deoarece
numarul de voturi atribuit unui stat este proportional cu capitalul subscris de acesta
la Fond. Totusi, indiferent de marimea cotei-parti subscrise, o tara membra dispune
de 250 de voturi, la care se adauga cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din
cota sa echivalenta cu 100.000 DST.
In urma reuniunii anuale a membrilor FMI din luna septembrie 1997 s-a luat
decizia majorarii cu 45% a cotelor tarilor membre si a unei noi alocari de DST.
Aceasta majorare a reprezentat un factor esential de crestere a capacitatii tarilor
membre de a beneficia de resurse financiare mai insemnate de la FMI.
Functiile Fondului Monetar International

Preocuparile FMI sunt legate atat de asigurarea echilibrului valutar al tarilor

membre cat si de administrarea Sistemului Monetar International. Pornind de la
obiectivele Fondului Monetar International, care vizeaza sustinerea expansiunii si a
cresterii echilibrate a comertului international si promovarea dezvoltarii economice
a tarilor lumii, fiecare tara membra este chemata sa implementeze politici
economice si financiare care sa asigure cresterea economica in conditii de
stabilitate a preturilor si sa elimine factorii care perturba echilibrul financiar si
valutar. Aceste obiective ale Fondului Monetar International se realizeaza prin
urmatoarele functii:
a) supravegherea politicilor cursurilor valutare practicate de tarile membre si
adoptarea unor principii specifice in vederea orientarii tarilor membre spre astfel
de politici. Supravegherea politicilor financiar-valutare internationale a constituit
scopul initial al Fondului, care se manifesta si in prezent prin supravegherea
politicilor promovate de tarile membre, politici care trebuie sa fie in concordanta
cu obligatiile acestora, prevazute in Statut. Aceste tari sunt obligate sa colaboreze
cu Fondul si cu ceilalti membri pe probleme de natura financiar-valutara si de
politica macroeconomica;
b) acordarea de asistenta tehnica tarilor membre. FMI acorda tarilor membre
asistenta tehnica in domenii diverse, cum sunt politicile fiscale si monetare, balanta
de plati externe, sistemul bancar etc. In ultima perioada se constata o diversificare
din ce in ce mai mare a asistentei tehnice, concretizata in: trimiterea gratuita de
specialisti in domeniile de expertiza ale FMI, asigurarea de consultanta in
domeniul politicilor economice si financiare, sprijin in elaborarea si implementarea
politicilor valutare si fiscale, sustinerea crearii unor institutii financiare (infiintarea
de banci centrale si a trezoreriilor), sprijin in revizuirea si chiar elaborarea
legislatiei in domenii specifice, asistenta gratuita in domeniul colectarii si
prelucrarii datelor statistice si perfectionarea functionarilor publici s.a. Asistenta
tehnica reprezinta aproximativ a cincea parte din bugetul operational al FMI, iar
finantarea acesteia se face atat din resurse interne cat si externe (donatii primite);
c) acordarea de asistenta financiara tarilor care se confrunta cu dificultati in
echilibrarea balantei de plati. Aceasta asistenta consta in acordarea unei tari a
dreptului de a cumpara cu moneda nationala o moneda a altei tari membre, cu
obligatia acesteia de a-si rascumpara moneda nationala la un anumit interval de
timp. La acordarea unui credit de acest tip de catre FMI unei tari membre sunt
solicitate de la aceasta garantii speciale, care constau in obligatia guvernului tarii
beneficiare a imprumutului de a asigura realizarea anumitor indicatori de stabilitate
macroeconomica, definiti in cadrul strategiei proprii de relansare a economiei sau

stabiliti in cooperare cu reprezentantii Fondului. Acesti indicatori macroeconomici

vizeaza politica monetara, cea bugetara, cea fiscala si politicile structurale
macroeconomice. De asemenea, tara beneficiara a creditului trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii, cum sunt: sa faca dovada ca valuta solicitata ii
este neaparat necesara pentru plati compatibile cu principiile FMI, sa nu fi fost
anterior declarata ca neadmisa la resursele Fondului, din diverse motive, sa faca
dovada ca isi poate rascumpara propria moneda la scadenta imprumutului etc. Cele
mai importante credite acordate de FMI sunt orientate spre tarile cu un
PNB/locuitor scazut. Activitatea de sprijin financiar a Fondului a fost extinsa in
ultima vreme prin acordarea de catre acesta a unor imprumuturi specifice, si
anume:
- finantarea compensatorie, care se acorda in cazul unor variatii puternice ale
preturilor unor produse primare, care pot avea ca efect provocarea de dezechilibre
ale balantelor de plati externe;
- finantarea stocurilor tampon, care se acorda tarilor in curs de dezvoltare care
stocheaza produse primare in vederea reducerii ofertei excesive de pe pietele
internationale, susceptibila sa conduca la prabusirea preturilor;
- finantarea extinsa, care se acorda tarilor care se confrunta cu dezechilibre ale
balantei de plati externe si care se confrunta cu dificultati in dezvoltarea economica
etc.
FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de

conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar
Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl
Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau minitrii de
finane din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toi guvernatorii se ntlnesc o
dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul
Director este format din 24 de membri i conduce activitile curente.
Directori
Perioada
19461951
19511956
19561963
Nume
Camille Gutt
Ivar Rooth
Per Jacobsson

19631973
19731978
19781987
19872000
20002004
20042007
2007-2011
2011
2011-prezent
Pierre-Paul Schweitzer
Johan Witteveen
Jacques de Larosire
Michel Camdessus
Horst Khler
Rodrigo de Rato
Dominique Strauss-Kahn
John Lipsky (interimar)
Christine Lagarde
Puterea de vot n cadrul organizaiei
Deciziile majore necesit o majoritate de 85% din voturi, o supermajoritate.

Statele Unite ale Americii a fost mereu singura ar care poate bloca o decizie a
FMI. Tabelul urmtor arat primele 20 de ri n funcie de numrul de voturi (2
220 817 voturi n total). Cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene au mpreun
710 786 de voturi (32,07%).
n data de 23 octombrie 2010, minitrii de finane din G-20 au fost de acord
cu o reform a Fondului Monetar Internaional prin acordarea a 6% din voturi
anumitor ri n curs de dezvoltare.
2.RELATIA FONDULUI MONETAR

INTERNATIONAL CU ROMANIA
Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul

1972, avnd n prezent o cot de participare de 1 030,2 milioane DST (0,43% din
cota total). Romnia deine 11 039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit
prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 i a Rezoluiei Consiliului

Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a Romniei la

FMI va fi de 1 811,4 milioane DST. Aceast nou cot va intra n vigoare dup
ndeplinirea condiiilor prevzute n paragraful 5 din Rezoluia nr. 66-2. n cadrul
FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituen) care include: Armenia,
Bulgaria, Bosnia Heregovina, Cipru, Croaia, Georgia, Israel, Macedonia,
Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 i Belgia i
Luxemburg.
Poziia de guvernator al Romniei la FMI este deinut de guvernatorul
BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanelor
Publice cu responsabiliti n domeniu.
Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI
la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la
introducerea de restricii cu privire la efectuarea plilor i transferurilor pentru
tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea/consultarea FMI.
(Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").
ncepnd cu anul 1991, asistena financiar acordat de FMI s-a concretizat
n aprobarea unui numr de nou aranjamente stand-by (Romania and IMF). La 4
mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei
privind ncheierea unui aranjament stand-by pentru o perioad de doi ani, n
valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde
dolari SUA) i eliberarea primei trane n valoare de 4,37 miliarde DST
(aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament
s-au tras 7 din cele 8 trane prevzute, nsumnd 10,57 miliarde DST1 (aproximativ
11,9 miliarde euro). n ceea ce privete cea de-a 8-a tran, aceasta a fost
considerat, la solicitarea autoritilor romne, ca fiind de tip preventiv i, n
contextul evoluiilor macroeconomice favorabile, nu a fost tras.
n edina din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a
aprobat ncetarea mai devreme a acordului precedent i ncheierea unui nou
aranjament stand-by cu Romnia, de tip preventiv, pentru o perioad de 24 luni, n
sum de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentnd
300% din cota Romniei la FMI. Data intrrii n vigoare a acestui aranjament este
31 martie 2011. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a
analizat rezultatele celei de-a asea evaluri privind ndeplinirea criteriilor de
performan asumate de Romnia n cadrul ultimului aranjament, punnd la

dispoziia rii noastre a aptea tran, n valoare de 430 milioane DST. Autoritile
romne au informat FMI c nu intenioneaz s efectueze nici aceast tragere.
La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluia privind
o nou alocare general de DST, n valoare total de 250 miliarde DST. Aceast
alocare general a fost nsoit de o alocare special, care a fost propus nc din
anul 1997, dar care la acea vreme nu a ntrunit cvorumul necesar aprobrii.
n prezent, suma alocrilor cumulative de DST-uri aferent Romniei este de
984,8 milioane DST. Conform Statutului Fondului, alocrile de DST nu sunt
purttoare de dobnd, rile membre primind dobnd doar atunci cnd deinerile
de DST cresc peste nivelul alocrilor i pltind dobnd atunci cnd deinerile scad
sub nivelul alocrilor.
n calitate de stat membru, Romnia furnizeaz FMI informaii i realizeaz
consultri anuale cu aceast instituie, n conformitate cu prevederile Articolului IV
al Statutului FMI.
n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor
internaionale n domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat
la:
Programul Bncii Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar
(Financial Sector Assessment Program - FSAP). n acest context, experii
BM i FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment FSSA, raport ce identific principalele vulnerabiliti ale sectorului financiar
romnesc i ofer un set de recomandri pentru corectarea acestora.
ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor i
codurilor), prin care experii FMI realizeaz o evaluare a practicilor
romneti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de
Diseminare a Datelor - SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai
2005).
n calitate de ar membr, Romnia a beneficiat de-a lungul timpului de
asisten tehnic n cteva domenii, incluznd politica monetar i organizarea
bncii centrale, supravegherea i reglementarea bancar i statistica.

Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a Fondului Monetar

International
In urma aderarii la FMI, Romania a obtinut urmatoarele drepturi:

- dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca facilitati. Incepand cu anul
1990, Romania a beneficiat de facilitati sub forma tragerilor curente, acordurilor
stand-by, finantarilor compensatorii si a facilitatilor de transformare sistematica;
- dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in DST din
resursele generale ale Fondului, in schimbul unei sume in moneda nationala, in
conditii mult mai avantajoase decat cele ale pietei, fiind obligata sa respecte in
schimb o serie de conditii impuse de FMI tuturor tarilor membre aflate in postura
de debitor fata de Fond;
- dreptul de alocari de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Datorita faptului ca
FMI a intrerupt emisiunile de DST incepand din 1972, Romania nu a putut
beneficia de astfel de alocari decat incepand cu anul 1979;
- dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un
numar de voturi corespunzator cotei sale de participare, iar acest drept de vot se
exercita prin intermediul unui grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si
Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova,
Olanda si Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, care reprezinta si
interesele tarii noastre in Consiliul Executiv al FMI;
- dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale;
In urma aderarii la FMI, tara noastra si-a asumat si o serie de obligatii,
si anume:
- subscrierea si varsarea cotei-parti de capital;
- convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fata de dolarul american;
- sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor curente in relatiile economice
internationale;
- sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membre;

- sa furnizeze informatii cu caracter economic si financiar privitoare la detinerile

oficiale de aur si de mijloace de plata internationale, evolutia importurilor si a
exporturilor, balanta de plati, investitiile straine, cursul de schimb si altele.
Supraveghere
Functia de supraveghere este stipulata in Articolul IV al Statutului FMI,
modificat in 2007, dupa aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a
avut loc la sfarsitul anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei functii in contextul
globalizarii actuale, FMI propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe
Termen Mediu.
Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterala. In iunie 2007, cadrul
de supraveghere a fost actualizat pentru prima data de la sfarsitul anilor 70 prin
adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Tarilor
Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie sa
vizeze in principal stabilitatea externa si sa evalueze riscurile si vulnerabilitatile
unei economii.
Consolidarea practicilor de supraveghere. In cadrul supravegherii FMI, o
atentie deosebita a inceput a fi acordata sectorului financiar, odata cu introducerea
Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) si prin dezvoltarea de
instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar si
pietele de capital, in evaluarile macroeconomice.
Supraveghere pe baze multilaterale. FMI actualizeaza continuu evaluarile
privind tendintele economice la nivel regional si mondial. Principalele instrumente
de supraveghere regionala si globala sunt cele doua rapoarte semianuale, World
Economic Outlook si Global Financial Stability Report. Primele consultari
multilaterale cu privire la dezechilibrele mondiale, incheiate pe 7 august 2007,
arata nevoia de consolidare a acestor evaluari la nivel regional si mondial. Pentru
dezvoltarea in continuare a supravegherii la nivel regional, au fost luate deja unele
masuri care vizeaza modificari organizationale, activitatea de cercetare, discutii cu
privire la politicile economice si comunicare. In plus, rapoarte regionale - Regional

Economic Outlook Reports (REO) - pe patru mari regiuni sunt publicate anual sau
semianual.
In Romania, FMI conduce procesul de supraveghere in mod regulat prin
Cosultarile din cadrul Articolului IV.
Asistenta financiara
Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi
tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de asi reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de
continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere
economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi
pentru proiecte specifice.
Tipuri de imprumuturi
De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si
"facilitati", concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari
membre. Tarile cu venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala,
prin Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (PRGF) si prin
Facilitatea privind Socurile Externe (ESF). Imprumuturile nepreferentiale sunt in
general de tipul Acordului Stand-by (SBA), ocazional folosindu-se si Facilitatea
Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) si Facilitatea de
Finantare Compensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta,
pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor,
uneori la dobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta
posibilitatea introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile
emergente, care raman vulnerabile la socurile externe, in ciuda politicilor interne
solide. Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si
reducerii riscului de criza.

Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de

imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele
FMI in douasprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru
programele economice ale guvernului. Totusi, Acordul stand-by aprobat in iulie
2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care
autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri.
Aranjamentele stand-by incheiate de Romania cu Fondul Monetar
International
Pana in anul 1989, Romania a incheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul
fiind semnat dupa trei ani de la momentul aderarii Romaniei la aceasta institutie.
Acordurile stand-by sunt acorduri incheiate cu FMI prin care tarile membre au
dreptul de a cumpara o suma intr-o anumita valuta de la FMI, in cursul unei
perioade date, cu conditia respectarii de catre acestea a unor criterii si conditii
stabilite prin programul elaborat si aprobat de Consiliul Executiv al FMI.
Primul acord stand-by al Romaniei cu FMI a fost aprobat pe 3 octombrie
1975 si a fost finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976, desfasurandu-se pe o
perioada de 12 luni, in care Romania a primit 95 de milioane DST. Al doilea acord
a fost aprobat pe 9 septembrie 1977 si a fost incheiat pe 8 septembrie
1978,Romania primind 64,1 milioane DST. Cel de-al treilea acord, in valoare de
1.102,5 milioane DST a fost incheiat pe 15 iunie 1981, insa a fost reziliat dupa 30
de luni de la semnarea lui, pe 14 ianuarie 1984, dupa ce Romania a reusit sa traga
de la FMI suma de 817,5 milioane DST. De retinut ca pana la sfarsitul anilor 90,
Romania nu avea datorii externe nici fata de celelalte state si nici fata de FMI,
imprumuturile primite fiind achitate esalonat, in mai multe transe.
Dupa anul 1990, relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International au
cunoscut o imbunatatire permanenta, ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile
romane in acest sens. Incepand cu anul 1991 a fost deschisa o reprezentanta
permanenta a FMI la Bucuresti, care desfasoara o gama larga de activitati in scopul
asigurarii implementarii de catre autoritatile romane a recomandarilor de politica
economica ale Fondului, de a mentine legaturi stranse intre organele de conducere
ale FMI si autoritatile din Romania, precum si la asigurarea transparentei
politicilor FMI in Romania. Incheierea acordurilor cu FMI dupa anul 1990 a fost o
necesitate pentru Romania, care se confrunta la acea vreme cu un deficit extern de
amploare (circa 1,5 miliarde de dolari), aceste acorduri fiind necesare in vederea
solutionarii problemelor balantei de plati si procurarii de capitaluri de pe pietele

internationale. Dupa 1990, Romania a incheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele

mai multe ori doar prima transa.
Diferentele semnificative dintre cuantumul creditului aprobat si suma trasa
efectiv s-au datorat atat conditiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi
transe din acord, cat si nerespectarii de catre Romania a programului de reforma.
Primul aranjament stand-by a fost incheiat cu Fondul pe o durata de 12 luni
si a fost aprobat la 11 aprilie 1991 pentru un volum total de 380,5 milioane DST,
care a inclus si trageri in cadrul facilitatii de finantare compensatorie (imprumuturi
acordate tarilor care fac dovada unui necesar financiar care sa compenseze o
scadere temporara a incasarilor din exporturi sau o crestere temporara a volumului
importurilor) pentru componenta import de titei. El a avut drept scop accelerarea
reformei economice, proces demarat in 1990, si a fost orientat in special pe
reforma sistemului financiar-bancar si conturarea unui cadru legislativ si
institutional specific economiei de piata. Memorandum-ul incheiat cu guvernul
roman viza o stabilizare graduala a economiei prin: liberalizarea treptata a
preturilor, eliminarea dobanzilor real-negative, stimularea procesului de
economisire si a investitiilor, reducerea inflatiei, instituirea unor impozite si taxe
corelate cu veniturile incasate, devalorizarea cursului de schimb si introducerea
unei rate de schimb flotante etc. Efectele pozitive urmarite nu au fost la nivelul
asteptarilor: consumul de materii prime si energie a fost incurajat in continuare prin
mentinerea unor preturi scazute, nerealiste, ritmul economisirii si al investitiilor
interne a scazut, volumul productiei interne si-a continuat declinul, iar rata de
schimb oficiala a leului fata de dolarul american a fost supraevaluata, o situatie mai
buna inregistrand-o doar volumul investitiilor straine directe, care a cunoscut o
oarecare crestere.
Al doilea acord a fost un aranjament stand-by pe 10 luni, aprobat pe data de
29 mai 1992 pentru o suma de 314 milioane DST, care a inclus inca o facilitate de
finantare compensatorie pentru importul de titei. Al doilea aranjament a avut ca
obiective macroeconomice incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea
cursului de schimb al leului, diminuarea inflatiei, mentinerea deficitului bugetar la
un nivel ce poate fi finantat fara consecinte inflationiste, stoparea declinului
economic si redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de
plati externe si cresterea rezervelor valutare. La fel ca si in cazul primului
aranjament, si in cadrul celui de-al doilea au fost respectate obiectivele cantitative
doar in primele 3 trimestre de aplicare. Neindeplinirea obiectivelor ambelor
aranjamente s-a datorat unui complex de factori nefavorabili, atat interni cat si
externi, printre cei mai importanti putand fi mentionati intarzierea procesului de

privatizare si restructurare a economiei, inexistenta unei legislatii cu privire la

proprietatea individuala, liberalizarea preturilor si a comertului fara infiintarea
unor institutii care sa reglementeze relatiile de concurenta, liberalizarea salariilor
fara asigurarea corelarii lor cu productivitatea muncii, ratele inalte ale dobanzilor,
care au descurajat investitiile, supraevaluarea cursului de schimb al monedei
nationale, indisciplina financiara etc.
Al treilea aranjament stand-by cu FMI a fost semnat pe data de 11 mai 1994
pentru o suma de 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare
sistematica (aceste facilitati sunt acordate tarilor aflate in tranzitie, care se
confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati).
Masurile de reforma, partial atinse, au vizat stabilirea unei rate a dobanzii
real-pozitive, devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, controlul si
reducerea inflatiei, stabilirea unor obiective cantitative clare in domeniul
privatizarii si de restructurare a sistemului financiar-bancar (inclusiv de infiintare a
bursei de valori), eliminarea subventiilor acordate de stat producatorilor ineficienti
s.a.
Al patrulea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 22 aprilie 1997
pe o perioada de 13 luni si pentru o suma de 301,5 milioane DST, care urma sa fie
trasa in 5 transe trimestriale. Programul economic aprobat viza atingerea unor
obiective importante: liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor,
mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil (4,5%), cresterea rezervelor
BNR, sistarea creditelor discretionare, reducerea ratei inflatiei etc. Neindeplinirea
obiectivelor asumate de guvernul roman a condus la atingerea unor performante
slabe atat la nivel micro cat si macroeconomic.
Al cincilea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 5 august 1999
pentru o suma de 400 milioane DST, pentru a sprijini programul de reforma si
stabilizare economica al guvernului Romaniei (care a vizat diminuarea deficitului
de cont curent, scaderea in continuare a inflatiei, cresterea rezervelor valutare ale
BNR, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, reducerea puternica
a pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital
in procesul de atragere a capitalurilor straine).
Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 31 octombrie
2001 pentru o suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului
de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea
reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.

Al saptelea acord stand-by incheiat cu FMI a fost aprobat pe data de 7 iulie

2004 pentru o suma de 250 milioane DST. Acesta a fost un acord stand-by de
supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in
privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006 si a prevazut
accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice
neprevazute. In anul 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana
cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica,
acordul a fost suspendat.
In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord standby pe 24 de luni, in valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a
unui pachet financiar international care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea
Uniunii Europene de sprijinire a balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele
DPL ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale.
In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a saptea evaluari in cadrul
Acordului stand-by 2009-2011, autoritatile romane au adus la cunostinta Boardului ca ultima transa, cea de-a opta, in valoare de 874 mln DST nu va fi efectiv
trasa. Cu aceeasi ocazie Board-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Standby, pe o perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mln, respectiv 300
procente din cota. Autoritatile si-au exprimat intentia de a nu efectua trageri
din acest nou acord.
Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie 2011 se ridica
la 10569 milioane DST, respectiv 1025.52% din cota.
Tipul Acordului Data

Aprobarii
Data Expirarii Suma

sau Rezilierii Aprobata
(milioane
SDR)
Suma Trasa
(milioane
SDR)

Stand-by
10/03/75
10/02/76
95.0
95.0
Stand-by
09/09/77
09/08/78
64.1
64.1
Stand-by
06/15/81
01/14/84
1,102.5
817.5
Stand-by
04/11/91
04/10/92
380.5
318.1
Stand-by
05/29/92
03/28/93
314.0
261.7
Stand-by
05/11/94
04/22/97
320.5
94.3
Stand-by
04/22/97
05/21/98
301.5
120.6
Stand-by
08/05/99
02/28/01
400.0
139.75
Stand-by
10/31/01
10/15/03
300.0
300.0
Stand-by
preventiv
07/07/04
07/07/06
250.0
0 (nefinalizat)*
Stand-by
05/04/2009
03/15/2011
11443.0
10569**
Stand-by
preventiv
03/31/2011
03/31/2013
3090.6
*Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv
(precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind
incheiata.
** Acordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 874 mln. DST, a
fost aprobata, dar autoritatile au decis ca nu este nevoie sa traga efectiv aceasta
transa;

Pregatire profesionala
FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor
organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste
programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale
tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii
si avansate despre programare si politici financiare si management
macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare si valutare, conturi
nationale si statistici guvernamentale etc.
Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a
oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul
calitativ al elaborarii politicii economice in tarile membre si de a imbunatati
intelegerea reciproca a unor chestiuni, de catre oficialii tarilor membre si
personalul FMI.
Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au
contribuit la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile:
programare si politica financiara, tehnici de analiza si programare financiara,
politici de sector extern, finante publice, operatii valutare si monetare, statistica.
De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria
organizeaza cursuri de pregatire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie
2007, domnii Costas Christou si Juan Jose Fernandez Ansola au sustinut prelegeri
in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de politica fiscala si coordonarea
politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului de la
Bucuresti.
Asistenta tehnica
Asistenta tehnica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive
ale tarilor membre, ajutandu-le sa-si formuleze politici economice si fiscale in
sprijinul cresterii economice. FMI ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatile

umane si institutionale, si sa formuleze politici macroeconomice, structurale si

fiscale corespunzatoare. Asistenta tehnica reprezinta aproximativ o cincime din
bugetul operational al FMI. Finantarea asistentei tehnice se face atat din resurse
interne cat si externe, cele din urma reprezentand fonduri din partea donatorilor
bilaterali si multilaterali.
FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi
administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor
bugetare, politici monetare si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara,
tintirea inflatiei, statistica si practici procedurale si institutionale pentru prevenirea
spalarii banilor.
Evolutii recente
Economia prezinta semnele unei redresari incipiente. Romania a fost

puternic afectata de recesiunea economica globala. Activitatea economica s-a
mentinut slaba pe tot parcursul trimestrului trei din 2009, aceasta contractandu-se
cu 0,6% trimetru-la-trimestru si cu 7,1% an-la-an. Totusi, indicatorii de frecventa
ridicata confirma faptul ca nivelurile de productie se stabilizeaza si ca evolutiile
pozitive din zona euro incep sa impulsioneze productia industriala si exporturile.
Variabilele macroeconomice reale cheie cresc acum de la luna la luna. In ritmul
actual, se anticipeaza ca activitatea economica va reveni la niveluri pozitive in
primul trimestru al anului 2010.
In pofida recesiunii severe, inflatia s-a mentinut relativ ridicata dupa
standardele regionale. Inflatia IPC de la sfarsitul anului 2009 a fost de 4,7%, in
scadere fata de 6,3% in 2008, dar peste limita superioara a intervalului de tintire a
inflatiei stabilit de BNR. Dupa ce a scazut la inceputul anului, inflatia a revenit
usor la sfarsitul anului datorita majorarii accizelor la produsele din alcool si tutun.
Evolutia preturilor la articolele nealimentare a demonstrat presiuni inflationiste
persistente, reflectand rigiditatile de pe piata muncii si a produselor dar si efecte de
transmitere asimetrica a deprecierii monedei. Cu toate acestea, pe masura ce

impactul majorarii accizelor se diminueaza, este de asteptat ca inflatia sa scada

pana la incadrarea sa in intervalul tintit stabilit de banca centrala.
Recesiunea a exacerbat pozitia fiscala vulnerabila a tarii. Colectarea
veniturilor a scazut sever la inceputul anului, reflectand comertul, veniturile si
cheltuielile in scadere. In acelasi timp, s-a dovedit a fi dificil de stapanit nivelul
cheltuielilor curente, depasiri inregistrandu-se la mai multe categorii inclusiv la
cheltuielile cu salariile din sectorul public ce au fost compensate prin reduceri ale
cheltuielilor de capital, cheltuieli mai mici cu dobanzile si unele imbunatatiri in
ceea ce priveste colectarea veniturilor spre sfarsitul anului. Implementarea cu
intarziere a masurilor menite sa reduca cheltuielile in ultimul trimestru (concediul
neplatit de 10 zile si restructurarea agentiilor de stat) a redus economiile
preconizate, dar guvernul a reusit sa se incadreze in tinta de deficit stabilita pentru
sfarsitul anului.
Tensiunea de pe piata financiara a slabit in ultimele luni, dar conditiile
de creditare se mentin dure. Guvernul a reusit sa isi acopere nevoile de finantare
pe termen scurt pe piata interna de obligatiuni fara presiuni semnificative asupra
ratelor interne, in parte datorita relaxarii conditiilor in ceea ce priveste rezervele
minime obligatorii ale bancilor. Pe pietele internationale, marjele CDS pentru
Romania sunt acum aproape de nivelurile la care se situau inainte de falimentul
bancii Lehman Brothers. Bancile au redus sever cresterea creditului ca rezultat al
activitatii economice diminuate si pentru a-si consolida pozitiile financiare avand
in vedere necesarul de capital si limitele privind lichiditatile, standardele mai
stricte de acordare de imprumuturi si inrautatirea calitatii activelor.
Romania: Acordul Stand-By
Acces: 11,443 miliarde DST.
Durata: 24luni.
Etapizare: 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate dup aprobarea acordului de
ctre Comitetul Director pe data de 4 mai 2009, iar a doua transa, in valoare de
1,718 miliarde DST, a fost disponibilizata dupa finalizarea primei evaluari in

cadrul ASB pe data de 21 septembrie 2009. Tranele trei si patru, conditionate

finalizarea acestei evaluari ce comaseaza evaluarile doi si trei, sunt in valoare
2,175 miliarde DST. Urmatoarele patru transe trimestriale sunt conditionate
finalizarea urmatoarelor evaluari trimestricale incepand cu 15 iunie 2010
sfarsind cu 15 martie 2011, vor fi in suma de 3,180 miliarde DST.
de
de
de
si
Condiionalitate
Criterii cantitative de performan
un plafon pentru variaia activelor externe nete.
un plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat
un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat
un plafon al garaniilor bugetului general consolidat
ne-acumularea de arierate la datoria externa.
Tinta cantitativa orientativa
Cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat
Soldul operational (rezultatul exercitiului) al celor 10 Intreprinderi de Stat cu cele
mai mari pierderi
O marja de consultarei in jurul inflatiei preturilor de consum in decurs de 12
luni.
Actiuni prealabile
Aprobarea masurilor fiscale agreate pentru 2010, inclusiv a bugetului pe 2011.
Prealabil discutariii n Comitetul Director a evaluarilor doi si trei.
Criterii structurale de referin

Aprobarea legislatiei de implementare a legii privind salarizarea in sectorul public.

Pana la 30 septembrie 2010.
Aprobarea in Parlament a legislatiei responsabilitatii fiscale. Pana la 30 martie
2010.
Aprobarea amendamentelor la legislatia bancara si la legislatia de lichidare pentru
a consolida cadrul de inchidere a bancilor, n consultare cu FMI. Pana la 31 martie
2010.
Aprobarea legislatiei revizuite a pensiilor. Pn la 30 iunie 2010.
Aprobarea reformelor administratiei fiscale. Pana la 30 aprilie 2010 si ratificarea
de catre Parlament pana la 30 iunie 2010.
Aprobarea reformelor in domeniul finantelor autoritatilor publice. Pana la 30 iunie
2010
Aprobarea reformelor in domeniul finantelor Intreprinderilor de Stat. Pana la 30
iunie
2010 (Indeplinit)
Consilierul guvernatorului Bncii Naionale a Romniei, Lucian Croitoru,

consider c Romnia are nevoie, n acest moment, de un nou acord cu Fondul
Monetar Internaional.
Dupa prerea mea, da, Romnia are nevoie, a spus Croitoru, ntrebat despre
necesitatea unui nou acord cu FMI. 'n Romnia, programul cu FMI a funcionat.
Romnia are nevoie de un nou program cu FMI, dar aceasta nu nseamn noi bani
de la Fond', a artat Lucian Croitoru, ntr-un seminar financiar-bancar, la Mamaia.
Scrisoarea de intenie a Romniei urmeaz s intre n discuia board-ului Fondului
Monetar Internaional pe 25 iunie 2013, iar n iulie vor avea loc discuii pentru a fi
stabilit data vizitei n Romnia pentru o nou nelegere, potrivit unei declaraii
fcut pe 6 iunie 2013 de ministrul Finanelor Publice, Daniel Chioiu.

'Dup ce scrisoarea va intra n boardul FMI, n data de 25 iunie 2013, i vom

contacta n iulie pentru a avea discuii i a stabili data vizitei n Romnia pentru o
nou nelegere', arta Chioiu, care a spus c este optimist i ncreztor c actualul
acord se va ncheia cu bine.
Comisia European a recomandat Romniei s duc la bun sfrit
programul de asisten financiar FMI-UE, care a asigurat continuarea procesului
de consolidare fiscal, precum i ameliorarea gestiunii i controlului finanelor
publice.
Romnia a semnat, n 2009, un mprumut stand-by de 12,95 miliarde de
euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE
i Banca Mondial.
Din acest aranjament cu FMI, Romnia a tras apte dintre cele opt trane
prevzute, n sum de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). n
ceea ce privete cea de-a 8-a tran, aceasta a fost considerat, la solicitarea
autoritilor romne, ca fiind de tip preventiv i, n contextul evoluiilor
macroeconomice favorabile, nu a fost tras.
Reprezentantul Fondului Monetar Internaional pentru Romnia i

Bulgaria va fi, ncepnd cu 1 iulie 2013, Guillermo Tolosa, care l va nlocui pe
Tonny Lybek, al crui mandat expir, au declarat, pentru AGERPRES, surse
guvernamentale.Tonny Lybek a fost numit reprezentant regional principal pentru
Romnia i Bulgaria, ncepnd cu luna martie 2009, cnd l-a nlocuit pe Juan Jose
Fernandez-Ansola. Guillermo Tolosa a fost reprezentantul FMI pentru Armenia.
3.Concluzii
Colaborarea Romaniei cu FMI a avut un rol important in implementarea
unor programe de reforma economica menite sa asigure liberalizarea economiei,
reducerea inflatiei, scaderea somajului prin cresterea investitiilor, cresterea

productiei, atragerea investitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a

fluxurilor monetare, restructurarea intreprinderilor nerentabile etc.
FMI a jucat un rol activ in procesul de tranzitie din Romania, conditionand
acordarea de imprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale in
economia romaneasca. FMI poate fi considerat responsabil de realizarea tranzitiei
in Romania si in celelalte tari foste comuniste in masura in care acestea au
implementat programele de reforma in legatura directa cu respectarea
conditionarilor impuse de aceasta institutie si cu dezideratele proprii fiecarei tari
privind reforma economica. Pentru Romania, relatia cu FMI a fost uneori
controversata, atat ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promovate in tara
noastra in diversele perioade ale tranzitiei, cat si a rigiditatii FMI in ceea ce
priveste unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei
romanesti.
4.BIBLIOGRAFIE
Rodica Milena Zaharia-Economie mondiala

http://ro.wikipedia.org
www.fmi.ro
www.bnro.ro
www.imf.org


Relatia Fondului Monetar International Cu Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relatia Fondului Monetar International Cu Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Dunarea de Jos,Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor