Sunteți pe pagina 1din 4

Ce este discriminarea?

Discriminarea pe bază de rasă, culoare sau etnicitate (“discriminare rasiala”) reprezintă


aproape întotdeauna o violare a drepturilor omului. În conformitate cu Convenţia
Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD),
convenţia internaţională fundamentală privind interzicerea discriminării rasiale, “…
termenul ‘discriminare rasială’ înseamnă orice distincţie, excludere, restricţie sau
preferinţă pe bază de rasă, culoare, descendenţă sau origine naţională sau etnică ce are ca
scop sau efect anularea sau scăderea recunoaşterii, exercitarea, în mod egal, a drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau
în orice alt domeniu al vieţii publice”. Fundamentale pentru principiul non-discriminării
sunt drepturile membrilor minorităţilor rasiale, etnice sau naţionale la egalitate în faţa
legii şi protecţie egală a legii. Legea internaţională interzice discriminarea rasială într-o
serie de domenii incluzând, dar fără a se limita la educaţie, sănătate, locuinţe, locuri de
muncă, şi prevederea accesului la bunurile şi serviciile publice. Statele au o obligaţie
pozitivă de a preveni, pedepsi şi remedia discriminarea rasială.

Legea europeană prezentă vorbeşte de discriminarea “directă” şi “indirectă”. În


conformitate cu Directiva Uniunii Europene privind Eglitatea Rasială, adoptată recent
(Directiva 2000/43/EC, “care implementează principiul tratamentului egal între persoane
fără să se ia în considerare originea rasială sau etnică), “discriminarea directă” a apărut
“acolo unde o persoană este tratată mai puţin favorabil decât alta, a fost sau va fi tratată
într-o situaţie comparabilă pe baza originii rasiale sau etnice”. Un exemplu ar fi biroul
forţelor de muncă, ca o chestiune de politică, care refuză să accepte romii care candidează
pentru locuri de muncă, sau biroul pentru acordarea de locuinţe care oferă romilor, în
mod intenţionat, case sub nivelul standard.

“Discriminarea indirectă” apare “acolo unde o prevedere aparent neutră, criteriu sau
experienţă ar pune persoanele de origine rasială sau etnică în dezavantaj în comparaţie cu
alte persoane, doar dacă acea prevedere, criteriu sau experienţă este în mod obiectiv
justificată de un scop legitim şi mijloacele de realizare ale acelui scop sunt
corespunzătoare şi necesare”. Exemple pot constitui un magazin universal care prevede
că nici o persoană cu fustă lungă nu poate intra în magazin, sau un birou din cadrul
guvernului care interzice intrarea persoanelor cu capul acoperit. Aceste reguli, deşi
formulate ca neutre la etnicitate, pot, de fapt, dezavantaja în mod disproporţionat membrii
anumitor grupuri minoritare, care au tendinţa de a purta fuste lungi sau capul acoperit.

În anumite ţări unde lucrează Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR), mulţi
oameni cred că romii sunt împotriva discriminării, pentru că legea sau Constituţia declară
discriminarea ilegală, recunoaşte în mod explicit romii ca minoritate sau ceva
asemănător. Aceasta reprezintă o neînţelegere a ideii de discriminare aşa cum este
aplicată în prezent în Europa. Doar pentru faptul că prevederea legală sau Constituţia
internă care interzice discriminarea există în ţara ta, nu înseamnă că discriminarea nu are
loc. Existenţa unei legi împotriva discriminării în ţara ta nu exclude posibilitatea ca tu să
fii discriminat – înseamnă doar că tu deţii un instrument împotriva discriminării. De fapt,
poţi fi discriminat în diferite moduri în fiecare zi.
Într-un număr limitat de situaţii, discriminarea poate să nu fie ilegală. În relaţie cu
discriminarea directă, acest lucru se reflectă în ceea ce este cunoscut ca o excepţie de
“calificare ocupaţională reală”. Ar putea, de exemplu, să nu fie ilegală restricţionarea
candidaţilor pentru un loc de muncă ca rabin pentru oamenii de credinţă iudaică, sau a
candidaţilor pentru un loc de muncă lucrător social pentru romi.

De asemenea, în anumite cazuri, legea permite discriminarea indirectă. Acolo unde


plângerea a stabilit că o anumită procedură dezavantajează în mod disproporţionat un
grup rasial sau etnic, atunci persoana responsabilă are obligaţia legală de a dovedi că
procedura are un scop legitim şi este proporţională şi rezonabilă. Un exemplu ar putea fi
un şantier de construcţii care prevede ca toţi muncitorii să poarte căşti solide de
securitate. Această politică ar discrimina în mod direct anumite grupuri care interzic
acoperirea capului în acest mod. Angajatul ar putea totuşi să-şi justifice cererea arătând
că în acest caz, scopul legitim este de a asigura securitatea muncitorilor, că cererea este
proporţională cu riscul şi că, a purta căşti solide, este o cerere rezonabilă prevăzută de
regulile de securitate privind condiţiile de muncă.

De ce ar trebui să fiu interesat/ă de problema discriminării?


Discriminarea ca forma de marginalizare de orice fel şi în orice situaţie este, din păcate,
un fenomen încă prezent în R.Moldova, fiind atît de obişnuit încît e considerat normal de
către majoritatea populaţiei. În R.Moldova întîlnim cazuri de discriminare pe baza
criteriilor de sex, vîrstă, orientare sexuală, rasă/etnie, apartenenţă la o minoritate
naţionala, religie şi dizabilitate, statut social. Discriminarea ne poate afecta pe fiecare
dintre noi la un moment dat. Bărbaţi-femei, majoritari-minoritari, cetăţeni-necetăţeni etc,
toţi putem fi identificaţi şi categorisiţi la un moment dat printr-o caracteristică a noastră.
Aceasta poate duce, în anumite situaţii, la punerea noastră în mod nejustificat într-o
situaţie dezavantajată în comparaţie cu alţii. În plus, unii dintre noi pot fi expuşi mai mult
discriminării, pentru că aparţin sau sunt percepuţi ca aparţinând unui anumit grup de
persoane împotriva căruia în societate s-au dezvoltat percepţii discriminatorii, fie că e
vorba de ură, prejudecăţi, lipsă de respect,
Cum îmi dau seama că am fost discriminat/ă?
O faptă reprezintă discriminare dacă îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
- Este un tratament diferit aplicat unei persoane în comparaţie cu tratamentul aplicat altor
persoane, pentru că prima are sau este percepută a avea o anumită caracteristică (de
exemplu: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronicănecontagioasă, infectare HIV sau
apartenenţă la o categorie defavorizată).Are ca scop sau efect îngrădirea drepturilor legale
ale persoanei,
- Lipseste justificarea unui motiv sau drept important prevazut de lege,
- Nu constituie o masura afirmativa.
Ce înseamnă o deosebire?
Lista caracteristicilor persoanei nu este limitată la exemplele date în lege: apartenenţă la o
categorie defavorizată, rasă, etnie, naţionalitate, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă,
infectare HIV.
Nu este nevoie ca victima discriminării să fie caracterizată în realitate de acest criteriu.
Este suficient ca făptuitorul să creadă acest lucru.
Nu este nevoie ca victima să fie homosexual; este suficient ca făptuitorul să creadă despre
victimă că acesta este homosexual.
De asemenea se poate considera discriminată pe criteriul orientării sexuale şi persoana
care (deşi nu este de orientare homosexuală) este agresată sau tratată într-un mod
discriminatoriu deoarece este împreună sau este asociată cu o altă persoană percepută a fi
de orientare homosexuală.)
Orice alt criteriu ce poate fi avut în vedere de făptuitor şi definit ca atare poate fi
considerat un criteriu de discriminare.
Ce înseamnă o excludere?
Persoanele cu dizabilităţi nu pot avea acces într-o instituţie publică datorită barierelor
fizice pe care nu le pot trece. Un copil afectat de HIV nu este primit în şcoală să studieze
pentru acest motiv. Homosexualitatea este declarată situaţie de incapacitate pentru
meseria de profesor, învăţător, educator sau activităţi auxiliare din sistemul de
învăţământ. Un anunţ pentru un loc de muncă în care se precizează că nu sunt admise
persoane cu dizabilităţi.
Discriminarea multiplă
Aplicarea unui tratament discriminatoriu care are la bază două sau mai multe criterii de
discriminare se sancţionează mai dur de către lege. Este ceea ce se numeşte î lege
„circumstanţă agravantă”. Îngrădirea nelegală a accesului la indemnizaţia specială de
creştere a copilului nou-născut pentru femei de etnie romă care au dat naştere unor copii
concepuţi în afara căsătoriei, în condiţiile în care în comunităţile de romi căsătoria de fapt
are o valoare simbolică similară căsătoriei legale (în cuplu şi pentru comunitate) şi în
condiţiile în care majoritarii nu tratează discriminatoriu bărbaţii romi pentru că sunt în
astfel de relaţii în afara căsătoriei legale.)
Textul de lege aplicabil:
“Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate prin Constituţie şi prin alte
legi, în dependenţă de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau alte opinii,
origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau
orice altă situaţie”. (Codul Penal, art.176)
Ce este discriminare rasială?
Discriminare rasiala reprezinta orice diferentiere, excludere, restrictie sau preferinţă
bazata pe rasă, culoare, ascendenţă, origine naţională sau etnică, ce are ca efect sau scop
împiedicarea sau anularea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii, a drepturilor omului
si libertatilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau în
orice alt domeniu.
Sursa: Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială)
Rasismul este sistemul determinist de credinte aflate in spatele discriminarii rasiale,
asociind aceste caracteristici cu anumite trasaturi fizice, psihologice sau sociale valorizate
negativ