Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru
TEHNICIENI
*c
EDITURA renruIcA
CUPRINS
i.
Intrcdueere
1 .1.
7.2.
rc
1.4.
10
1"-. Si-stemul
1.6.
t./.
Rtla!ii
rrnui r.ector
1.11.
2.
Statica
2.7. Compunerea
11
12
74
15
24
25
26
28
2S
forfelor concurrnte
cu un pllnct
30
32
34
ta Aplicatii
)A Echilibrul corpnrilor hr clmpul gravitafional
\laSini simple
38
12
45
Descompunerea
concurente
,.
3. Cinematira
55
Ce este un mobil?
3.6. Acceleratia
J.r\-
3.9. AplicaJii
3-10. ]liscarca
circulari unifornrii
3.11. Aplicafie. Raportul de transmisie
3.12. Aecrleralia rin,:hirrlara. -\li;< :rrea cirtlrrlar,-, cniform rariatd
55
56
57
58
59
62
64
66
o/
69
lz
73
4, llinllrni, ll
,1. l
1.'l
I
.:l
Ll
;'.1
;rr.i.irrltial
1.:,
ij:t
i
,'.
i rrri.r'rirji r:it'r'ttiai'c
rtl
1,,i
!ig
INTRODUCERE
i.i.
i.i.
lrlil;Lili irrr'r'rrrtitL
,'rr,l' !.ro, : ;rii il
| !')
1;l
21;
{i.1. I'rr.'l:i
Jt
21'.)
2"21
)i rill i l
22r
22!
226
22:
.)rt
7. llinarnirn l!t:itit'lor
7.1, lihritl,rl rtll;rl
7,2. llcrurl ilr il, lrttililitrrl
? 3. l.jll.' i, j , l]{'nj',u:-l
7. i. '\plitetri
223
229
r-
229
23''j
E. l'l'ocrsr-. !erlilice
2J i]
Lr
3.1
2i s
', l-217
2;0
2i"
2.1t}
-:.r ,)
260
2fi2
t ti')
2ill
Iixeurple l. Pentrtr a rrtiisrtra llI] s(gment,lll (fig. 1.1.) il crinrgriitiilri cLt u1 rrlt.
stgn]ant Jl-\, arlliirar:tlts, pc trrrc il corisirleri'm unilole tle ntisuri. d1,i'rlLli:i r.ronrportir
:il(z:lrta qirp ilt cllll rli ttti ti',trnirtlc ori, cai,'pontl fi intrcg saLr lrrrcliriuiri, rr sggltcritLrlrri
."1-\- ptsti' \irlalillntlll .'l Il. inct'pittri cu o extrcrnilalr al accstu;r. Ilc;tnlt:tiiil :t(.(.stLti 1,rlt''filil(']!l poatl'li scris sult forma
j i)t)
r4a
2
tl,rl
'41:]
__(
-rtlN
2;4
.-.,
27r
281
28i
,,ut
esl.c
1.1 , trIdsura estc cLrprinsi ln segnrctrtul AB de 1,J oli: 4,5 cste valoarea
lungitriii,4B in rrport cu uuitritcu --14N.
Se conrpar{ o lungimc cu o :rltri lutrgirnr..
t ig.
F--
MN
23.
--F--
---i---
--,-'-
2. Pentru a misura tcmpcratura unui corp se folosegtc un tcrnloftretru. Dupii realizarca echilibrului termic colrtana dc rnercur are o allumiti lungime, iar valoarca tcmperaturii cititi pe scard rezullS indirect deorrsce nu se comparl direct temper:rtlrll cu o
alti tcmpcraturi luati ca unitate ci sc misoari lungimca coloarrei cu nn segrncrrl - unitate de coloand de mercur coresl.runzitur vari::liei tenrperaturii cu un grad. Temperatura
aritatd cle terlnometml din figLrra 1.2 este 36''C. Se observd din excrnplele datc cI rnisurarcaunci mirimi cstc o operafic cxpcrimcntalS, un expcrirncut rlr fizici.
ln
r?lp3rtatX, la
M
(
ril
:rl
-[-
'li
il
ii
ilil
li
^,1-^ it
il
36 de
loatrei corespunzdtoare
varialiei cu ull
grad.
'f emperatura eote lna-
surati inrrirtct,
adici,
m,d,rinle6 fi.zi,cd
1.1)
md,su,rd.
Se irr!,elege cL dacS,
schimbi. se nlodific:i
unitatea de mfsur[ se
valoarea rni,rirnii. IJe
;i
F,xemple 1.
care este
precizie de l cm de exemplu t 3,4i n:t 1 cm. Aceasta inseamni ci ultima cifrd este nesiguri.
2. Daci se misoard dimensiunile unui geam pentru a fi rnontat lntr-o ranti este
necesar sd se aleagi o rigli gradati tn milimetri, precizia fiind astlcl un milimetru. Rezultatul dat de mdsurdtoare este de exemplu exprirnat prin 0'456 m t 1 mtn aceasta lnsea -;rri cd ultin:a cifri este nesigurd. Rezultatul ar putea fi 0,455 sau 0,456 m.
B
Pentlu tliferite operalii preciziile expdmate pot fi, sau nu, adrnisilrile" I)e errenlplu. pentru normaretl unili zugrai rnrijularea dimensirrrrilor unei carnele cu precizia exprimatir tlq=1 cnr cste bunx,. dar
lx'nllu- tjiiere:r, geamului aceea$i precizie a,r fi insuficientri deoarece
l.rr . diferenln de gl] cm gearnul nu ar mai intr.il sau
ruai putea
fi prins der ramd,. r)e asernenea, n]al.cul,fu.(,a, cAlltel'einucuarpr.ecizia
de
6 1 nrm lrr fi, pentru scopul ari,tat, inrilillr,.
rlncoli_ prccizia mlisur:i,tolii nu sc sc'ie srrb for,r*u, li..rJ
I_ cni, omil,indu se .!1 cm, dar intelegindri-se cii, nltirnil cifri,m;f,
di-n
rr:zultatul 3,4ir rn este ne.qigur?i.
I'recizia unei mirsur'i,tori rezultil din rn.todele ;i instrnmentele folosite calt' sint alese cleci in functic cle precizia
cerutli, prezentatri ade,qea ca tolerantI necesar[.
Existri o linliti, in lrrecizia cll (,ar,e se filce olicare ml-l-<uri,to:r,re
in func!ie rle instrunentele, gi m.'todele folosite;i chiar de deprindereir dc a rnir,sura a operatolului.
l)e pildir,. in exemplul 1, clar-:x, la m:isur,area camerei. in cursul
"\uprapxnelii instrumentuhri peste,regrr('nlul tle mi}surat operalia
nu -qe fac'e cu suficientr, atenlie. din lina celui ce rn:-r,soarli, lireciria
exprinratri, prin a1 crn care'aratd, ci, lungimeu ;;ri;;;i;;, putea fi
considelalti siguril intre 3,44 m. qi 3.46, eitc exageratd,.
lli,rimile de miisulat se mzisoalir, cri mijloacele de mi,surare.
Acesten sint de douti feluri: nilsulile ;,i apaiatele de miisurat sau
insllumentele de nrlsrrr,at :
._ a) mi,.\ula matelializeazd, rinitatc:r de mi,sulii. Dxemple : pan_
glica, r'uletlr, r'igla, piatra de cint[rirc;
_. b) aparatul de mi.,qurat este construit in yedcret compzlrr,rii
dilecte sau indilecte a md,rimii cle rnilsur'at cu nnitatea rle rnilsurd,.
Eremltle : ;ublet,ul, micrometrul, crintcr.ul, r-,r,onometrul.
Probiemele legate de mzisuraleil eoncrelir, a unei airumite miirimi
^. .
fizice
r.-or fi analizate in $1.?.
1.2.
. (teoretic)
tive
se-
mririmi ca,re nu tlepind de natura particular5, a corpurilt-rr care intervin. Din aceste legi se deduc pe cale teoreticS, teoremele. l)xpcrienla
este un criteliu tle r-elificare atit pentru teoreme cit qi pentru legile
generale din crre provin acestea. IJxperienla este deci determinant')i,
pentru rr decide drrori rela(iile descoperite sint valirbile silll nu.
Iixemplu. lntrc forlai
actioneazd asupra
""."
acceleralia Tinrprimatd punctului existd relafia
punct material de
prin relatia
msl
u-'
fr,,,, t.littr.nsir'ttrl
Din
F:ma.
Mdrimile lnscrise iri aceastd rclalie nu sint legale ln nici un fel de natura corpurilor
care slnt implicate ln interacfiune. Este o legc generald urtrniti legea fundamentali a
dinamicii.
determind,rile de laborator'.
Exemplu. Rezistenla este o caractcristicd a unei porliuni de circuit. Studiindu-se
depcndenla acestei mdrimi dc gr:ometria ;i lratura unrti conductor omogen, se itrduce experirncntal relalia
I
n:o-'s
firndarnenLa]e
(sau
alti
unitate dcrivatd
km
din
ti[i
-s
tiv
t\
se
acestea.
incepind cu ,qecolul al XVI-lea s-a pus nlcr'cll problema ur"rifictiriide md,surir,, mai intii pe plan nalion:r1, ;i a,poi pe plan interin 18?5, 1? state au -qi-.rnnal .,Cont"n1la ureitruiui,, simul-
uniti,filol
nalional.
11
10
;i primul Birou fnfurnational de nlii,suri ;i Greutd,!i, laborator de cercetS,ri in domeniul metrologiei, ramurii a tehnicii
care se ocupii, cu problernele m5,surd,rii ryi mijloacelor de rnlsurare.
fntmcit rnijloacele de miisurare ;i unitflile utilizate sint in strinsri
legii,tur5, cu nevoile^speciale alc ;tiinfei ;i tehnicii a,u apiinrt citeva
sisterne cle unit5,!i. In afrua a,oestora se utilizerlzii o rnultime de alte
unitilli care nu aparfin lici unui sistern. llotivele a,riltal,c rnri inlinte
au determinat noi eforl,uri pcntru gX,sirea unui sistern practic de
unitlf,i de m5,sur[ susccutibil a fi aplicat in to;11,e tir,r'iie scnrnatale
ale Conven.tiei rnetruiui. fn anul 1960 s-a hotirit adoptarea SisternnIui fnternalional de unit:l{,i de misurii, (SI). Acest sistem are de pe
$cum o largi aplica,bilitate. fiind ulilizat in pesto 120 de !i,ri.
Il,omA,nia, larii semnatarti in 1883 a Convenlir:i metrului, a atloptat
SI in 1961*. Unit:iiile St se utllizeazra in conformitate cu STAS
73? din 1961. In ,taia noastr/r,, ca ;i pe plan intei'n:i,lional, se mzr.i
atllizear,il, legal, dar nu obligatoriu, unole unitrll;i cle rni,surl exterioare Sistemului fnternalional. Slantl;rrdul de stat 9446-S0 reglementeaz5, folosirea qi data pini la care se mai pot utiliza acesle unibd,\i, in cazui in care inlrebninf,alea lor este iirn ital,ii irr tirnp.
unitifi de misur[**
Acest sistern d.efinolle trei clase cle unitlti: f undtmentale, dcrivat'e ;i suplitnenta,re. 'l'abelul urmi,tor couline unitiifilt,r fundarnentale.
Doncniul
rnecanici
electricitate
termotlinarnici
optici
masd
inctru
kilogram
timp
secundd
ampcf
lungime
Mlrimca
Denmircr
ungiri plan
rrnghi solid
viteza unghiulari
acceleralie lrnghiulari
intensitate energetici
hrminan{a energetici
radian
steradian
rad
radian pe secundd
ladlan pe secundl la pdtrat
watt pe steradian
watt pe metru pltrat-stera-
rad /s
dian
cantitate dc substan[d
intensitate luminoasi
kclviu
rnol
mol
canr'lel5
cd
radi
sg
W/sr
W.m-2
acto[
de
oulti-
plicNrc
10
-9
to-6
rcs j
ro-2
m
kg
* lnceplnd cu data de 31 august 1961, SI este singurul sistern cle unitdli legal
(FICM nr. 550 din 31 VII 1961).
** A se vedca $i Sistemul International cie unitifi, Editura didacticl qi pedagogicd,
72
Unitatea
l)efiniliile, procedeele de md,surare ale tuturor unit5,lilor funrlamentale se vor expune in paragraful 1.6.
Pe baza celor sapte mS,rimi fundarnentale se definesc alte rni,rimi
lrxcnrple. l.
tr,
F (nanofarad):10-0F
i.'jg5gl trr"t."l
2. 1
N
t
_t
p'.-
(kilonewton)
i rrniI
I tixut j I tatea
i
103N
,o"lro''
In
Procedee
in cale in'tc}r'in
Irr-i:irit: I'r,ec:vcnt in tehnicli se folost'rrt lclatii sistonl' l)in acesI
accllt;i
tlin
unitir,ii
cu
uiriri'ii-rlalc nn sirlt r,.;*ut',,t"
ne
,,r"iir,-r"'l"g:il" i;"i.n-';il" coeficientj paraziri. I-)r.rni exenrpie
Limulesc.
o for'li F cottslanti pe o disRclalia lntre puterea P a nttni nlotor care dcz-volti
d ln tintPul I esttr
F,d
P:t
dacdtoatenlirinri]esii}tmssulatelntr-unsistemcoelentdeunititi,depilddlnSllll
puterea
irr'"l"ii,';"t tlacir, aEa cum se n:ri obiqnuiestc Ei astizi,
(CP)
cal-Putere
in
.e ,r,i.oate
1 CP: ?36 W
relalia
cle n.rai
stl! se scrie
'r
l\,1
L-- I :
sau
FtNl 'd[m]
236.r[s]
F'd
: _
736' t
ICP],
ceeaCcitlseanrnici<]aciseexpriltriind.reaptltoatemirirni]elnSl,pentruaseobtine
/rto'
uutcrro in CP este ncccsat sa se lmparta cu
u""l.'i..g.; r""d""*"i"ia
(kgf)
dar dacd se exprirnl lor]a ln kilogram-{orfd
l kgf :9'8 N
relalia se scrie
cusemnifica}iacSexprilriindmasainkilogramegi.acceleraliainm/s2estenecesarsSse
lnmui{eascitaloarea."--g,8pttttruaeriprin'raforfalnkgf'
14
de mdsurare $i unitflti
Distanta
i
i
Luugimi
tml
Everestul
I
I
.L .1022
lndllinrca unui om
Grosimea unei ]ame dc rris i :l '1otl
txrr11v11l11,
constelaIia Ccntanrul)
72 23 24 25 26
in funclie
;i
{ nld,suri;i a,parute de ntrisurcr,t pi trasat cu rLl}ere. Panglica topograficd, (fig. 1.4, i), ruleta rnetalicti (fig. 1.4, b) qi riglele sint rtr5,suri care reproduc o datil sau de mai multe oli unitatea de lungime
a,r'ind marcali qi multiplii subunitari. In m5,sur5,rile efectuate cu
aceste rnfsuri precizia de cm sau mrn este tot ccea ce se poate obline'
suficient5, pentlu mlsur5ri topometrice, de zidd,rie, croitorie etc.
FiSl. 1.5.
n A n30 3/ 32 fr 31 35 fi
Principiul rtrr-,ioltihr;
-4-B
-.
2-1,7 mm.
AB
24.;
mm.
'
lil#i-
'
1",1.
16
Panglica topograficd
;i mleta metalici.
17
rotire a (expr,irnat
,in grade)
,4.
I :: /r.--__.
O piesi, cilintlricri, de
r.rtrrililn, estt: r'erilir:rrtii tle cele
rl,rrrri pX,r'{,i Rrslp i,,rttt irllrtit figula
l)('r'nrisc.
360
t.1), b.
2b
at
U.it
._--
Irig, 1.9. a) \'crifir':rn'a utnti alezaj cu caiibl'tt tampon, b) \-erificarca nnui libore
cu calil-inr ii,utrilir\-5.
-A
rr
norninale difer.ire.
Calibrele sint destinate sir, linriteze abaterile
piqselor de serie cle
ia dirnensiunile proiectate qi cle la forrrla
cloriti"
in figura f .S-ilnt
prezentate douri tipuri de calibre.
iB
"T'n 'li
flL'=r::
F--1
-L-+
\4-4
.r{
'nz
(*)
(./
b
19
1gn tirnpulni
si
rleii
nir.e_ir
('r ir,tOnu
lul
dc tirnp,
f,,,co posibiid,
C,)l.espUnZiifor.
0rbiiti
Secunda este tlurirta a 9 192 631 770 perioade ale radia{,iei care
intre cele douX, nivele dc energie hipet'fine aie
sl,:i,rii funtlainentale rr lltomului de cesiu
- 133.
l'rin realiz:lretu ceirsului :rtoinic cu cesiu (fig. 1..t2) se mX,soar*
flecvenla rarlia!,iei ernisc la trirnzifil de ma,i sus, r',u o plecizie care
r"otc'slmnrle unei abrtteri dc tnri,i pulin tJe 1 'r in il 000 ani.
rrorespunde tra,nziliei
#i ffi
11'.-
ul
p:irnii:tLrrLri se
farre
iil
mecie rn g6 4{}r} s
ffi
t'r
RHJ$'l{X;:t^':.?,"-".:id,"_{,1::.?r;;i;d;#iilJ:"".il,1tli,H|i,f#;
iH;J,","##_,11
ll?11:?"'ii:1'?*Ji:,"g j,,.'^r.:10{"t*"ii.;ffiTil,iJ.fi
;' ;,'.; i, ii i I'Jil ; i i iii i I Ttl *
ffil # l'j',1,*"ii'; i: :n"' tj l,l l: : ", : xr xu ";"
; #,+il ; ;:il
!il i i 1 r)' i'}
!,",18' ;fiy'" Y
*, f y ll*::l :g
";
ui i{
;;
;;
d,j
I ?#), i",iJ,[ #
iqft
^:i':,
I f % f**,,
I
9
*,y
L":
i=r
1,,1i,
!"
minute (min) dinf; ;;;;;*"#,1i,,,:'1ffiJ,i",?$
",
X,li,lli;
Lll
minut.)
*:
-
.20
li"J"i
sistern,
.F'ig. 1.12.
r\Ilsrrrarca tirupului se face, in principiu, folo.rinrlu-se cliferil,eprorcle cc urrneilz'; sc ercrnplifici irloe.l rugli,rii morsuIui unui rnecanisrn cu ajutornl unni oscilir,trll la un ot'olrgiu cu balansier pendular (pendula).
}lersul pendulei este regla,t de un penrlul ca,l'e executi oscilalii
cu o perioadX, de dou'X, secuncle. Este necesar lnsX ca oscilaliile acestui
pondul s5, fie intrefinute. Operalia se face prin excitarea, periodicl
rr pendulului cu un surplus de energie, suficieni, pentru u, acoperi energia clislpati in tleculsul unci semioscilalii. Aparatul din {igula 1.13
reprorluce aeesf proees.
Arborelo 7, solidar lega1, de discul din.tat, este antrenat in rniqcare rle rotalio rle corpul 2 suspendat printr'-un fir inf:i;urat pe arbore.
In miqeare liber5, 2 ar implima a,rborelui o mi;care de rotalie aocolecese pcriodir:e. f r
2L
puls.
Este de obserr,'at rnodul a uto_
rnat de cornzr,nd[ a, procesului
de excitare la sfir;itrit fiecilr,ei
semioscilatii a penduiului, acest
ploces fiind dictat chiar rlc os_
cilator. Astfel, perioada, llroce-
Ifetode de misurare
\l,llitirr
Soarelui
10r8
\;ruli{.ia onrrrlui
Viatli unlti ont
101,)
10s
nr"ruu. atomice si
lr
dc lumini intre
l\iicccsiurlca u doud bdtdi alc ilimii
C) rota{ie a unei palete de ventilat
103
1
10-r0
10-18
a.,,,,u,,,"r."
Ccnsurl atornice si
nr
:l
I:lre
aL.tuale
ar",no" Iraiecto'iilor
clrui
ernttl
de misurare
Iitalonul tle masri esr,e definit prin rrritsa prototiprilui interna,tional al killgraniului (fig. 1.t+;*.
l{ijloacele cle tn5,surare a, rnasei
sint alese in funclrie rle r;rdinul
cle uririme lrl rnirselor tnirsurate.
[Jrrul clinlrc cele mai cunosc,ute rnijIoace rle rnisurare a masei este
m5,sur:rlea strrtic[ nurnit5 cintd,rire.
(.lintiirirea se fir,ce cu rrjutorul ltalirn{ei. In tabelul urm51,or sint d:ite
masele citolvrr, cor'1luri, dinl,re acestea, nurnai cele tlin glupa cle rnijloc
sint rnilsulirte. celerltilte fiind determirrate teoretic.
Fig.
1.1
1. I{ilograrnul etalon
1889.
22
23
Corpu
llij
r.t':
tilr).
030
10!5
I-una
Teoretice
--/9
ttt
NI:isr
rare
la'
iFi->
Eacterie
tr{olecu Id dc
j{* F >
F/
10e3
Loceimotivi
Autol-uristn nrcrliLr
1 cliu3 apd distilati ta 4.C
I I rJc aer In co:rrli!ii rrorrrralc
Marcd postuii
Electron
.r/'r1.su.l), se nurtresc
I
Soarcle
Primintrrl
NIoleculS
loace
protcinii
0-11
0-2:
0-15
I fi-3 0
1
+r-+o.
feoietico
qvb lr,
rrig. 1.15. Fo.rcrc
F,,
..ri..i: :ii:..il,"."",,,,,re
misllrntir, frar
au
r'i-rempre
;:iifr:iiil
p:
t,
v-
;i
p.
i'i.;.i,J.""t
lrdrimile fizice care pot fi czr,r'acterizate""."rta
compret, indicind numai
valoarea mis,rati,o se numesc md,rimi scalctre
saa scaluri (masa, den_
sitatea, volumul). M5,rimile fizice peniru
a ciiror d.eterminare com24
1,-ig. 1,1u.
dlr
rle
orientiri dikrrite-
2'
r;,.o
rj,
ue
u,
u,
\
b
,.r",i'r,trll;;il,ljlil;"''t
a::ril:,
curbi
este siipus
sinrutra'un.i
llllrrlrr rk' cornpunere il r-Lr{'tcrilot' esle tllltlj. tie expcrien!,1i. \-criirl'(,,1 crltelirurrrlltiri esic singLrt'ui cril{'t'iti ('llt'c po:t tt justiliicrl
r'1r'r'tlr,rl'(r;r r.rt('i o|ltrlrrfii 11e lolnpLittet'c. Iirii. accrrsti, jrrstificlrlc nu
;rillt'r,i [i sigir|i {lirr]':, opeliriiir:ir'e sens. !)-t1ret'ii:nfir lrretir, ci, corllptln('r'('i! :t rlr-riii rlrilirni r-i:ctr,rlirlt
1f1, 11r,,,].y:i ttl, se frrcc dripil rtgttlct
A
!,tt i(! it loji'tI;;t titi. l'iinrl ltlif i tloi
--_
'{'('(rl()t'i t, ii
/
! clrncult'n!.i in O,
vcll lr'Ltl snini, \- csie t.cclot ttl cltlr-,
til rl'j,giitr', otigirrt'n colnutrit O'
'/' - -'-'.' '/"
.i'lt crr r-'\tr"e Iriiitie r-ilful i;1tns (' irl
-<=\,/'
1r'illrlIirr{lit!i}lll]li r.r)rlii i Ui' (.U Vpf'lolii rlrr"ti {iig. 1.-J,ti. ,lliir,irneir tliii)r
r(
V -t---
,/
a4:{'
Fig. 1.:li) {,oinprrlrtrt:i :r tili vtrtori coticuri rri i {icgllla itar':rltlolilatr:u lr.ti).
; t- * ? r.-J']c,r,.,
(1.2)
Ittt{lt' :," rlslr.' trughiul rlintt't t,,t'i rlli 1'eclr)ri. {)}1.-s1,f i'i.11 c.i lrentrn tr,reIt'll-ri tilorluit lllc cottt.Dottettteior rnoilulul lezultirntci r-irliirzi, iu f urrc{ie
u.le
urrghiuL a.
l)r,()rrc,-i' pr.rii,r'u :r ..0, I
:V
l-'i
-l1r+tlil;
i.- r, l- -Y tT+ i;--Z11- : l-, l-r, rnorlulul r"error,ului reizultil]r1 este cuprins in1,r'rr tlifererrla si- surnt motlnlelol colrrponcntelor rtiq.
Fcf
.-"
[*e
t. -= l/ ti
--4
1.31)
trr
<
tr"r
l'z
og- 0
.r-
'if.7^
!l
- ,
s------n-+-:-_----=--_
.
r: -!
G--
Fii.
1. i
tr. Ilezrritiilrla E
Oir.r..
lit nlif(.tre pe
-q-
nurneste si 1runct
u ( ru,ila.
dt aplicalie.
cl
irig. 1.:1.
---5
a)69:0Sil;)e
lrxcnq-)lu, O,'i t'"slori, vitezele ir. gi rr,r concltrcnle, ftr intrc ei nn unghi ile 60" si e!,1
dr t nris gi respectiv cle 2 rn,'s. Sd se crrlculczt liteza rczultlntii . Ilotluliil u
rncdulele
este,
a1.:lie
incl
rele{
ia
(1.2.t,
,,rrsr,
h6+{+16cos{iil:
2Iri
Iil
s
26
27
"r,.#i;:lnderunehiul
edici
( n, cornpunind
Dt-az<u<\+u2
2nris(u<6m/s
STATICA
"o""i""nif.
1.11.
i+r,-+...+i:,ri
-;;-
6are
2. Arcul cu foi din figura 2.2 este aclionat de un sistem de trei forle neoncurente
ll lasi ln repaus.
I
I
concurentc.
29
7i',
i-
r lrrr;r
F. cunoscinrl
compor.rcrrtele G
: g00 N, F:
600 N
$i
l', ': o
rlin iortc,le 7i
-F, priir,te fi inlocriit
foltrr Fr"" tlenunritli pct11r,n i1r.irs1 rililti\- ;i;'t : itlt;t ir iu celot, clouii pl'rn
folqe.
*lJ I
l'lrtnrple. l. ln figura 2.5 este ilustratl ac!iunea simnltand a clotri for{e : greutatca?
ir l'( r's(t:rllci <litl scaun ;i forla centrilugiF care rezultd din rotalia canrselului. Conform
rr'1'rtlci ltrttalelogramului dc compunere a vcctorilor, cablrrrile care suslirl scaunnl se in-
r it
f- r.-l :
r;
-ttrt
(r.1)
{ -'.-
o(
rt: ri2
a) se aplici relalia
R
(?.2)
(1.2)
VGt
folte.
1oo N
ooo N
unghinl dintre lan!ul pc care-l face lantr.rl de sus!iilere cu verticala fiind calculabil clin relatia.
F
l(' -U
-{s
GOON
UOON
tJ:3\"b2'
tiilr
firele sonetci cste orientati clupi
F'i g.
splijinul
Fig. 2.:i.
ig.
2. 1.
taut ei
SC.
5o0o
x l/:tt + o,sof) ;
co:
o:;Vz1r
5oflo N
*-*'r,l c:
:9762
-4Rfrdi:jsff
*_. \<
\7 -=-
F'
'+-
*:i--*
'iri3-. 2.7. I'or'fclc rle
?, .*
I'orta
1f
ig.2.8).
dupl
,si
consolei.
suporturi
trxernplc. 1' ln figura 2.9, a estc dcsert:rti o corrsoli pe car.e sc afli u1 rriotor. Greutatea G a motcrultti trcbrtie suslinutir de grinda orizontali AllI si rle sprijinill lt{B.ln
acest caz o forli nu poatc acJ.iona dccit lie-a hrngul accstor supol'turi. Esie iiresc sI ne
puncm problelra care slnt accste fdrfe care ecfioriiud clupri i\]I si \IB si aibd acelagi
efect ca ;i-d. lnseamnd ci accstc for'le clau prin ins,lnarc. forfa d. De :iici, procedcul :
'se construie;tc un paralelograln care are ce diagorlal'I pe 7
5i ca ltrturi srgmente dc pe
suportrrrile alese (fig. 2.9, b). Iir.rrtr,'le Fr, i; tu urrmesc componenlele grcutifii d ,tuf l
tuporturile M1
cle
ln
de
lilclnd intre
la1
I1A.
*d:4+i1
;i.
rc-spectir',
d.
dc-
,orl_
clc
a unui vector
32
3
.- (.
772
33
-ll'
pi T, rlin care
,prin
qi 7, astfel cii :
Vt+ Vr:Y
prxrte obgiae aclionincl cu o for.til d.e doud, ori rnai mare pe un supolt
:rtlrt, fa!d, de O la o distanlX de doud, ori mai mic5,.
Pentru a descrie qi md,sura, efectul de rotalie al unei forfe se
irriroduce md,rimea fizicd", momentu,l for!,ei i,tr, ra'port cu, utt' Ttttttct.
D\
qU
t i (a) 9i i, x fl (b) al vecrorilor
-{ceast:i noliune introcluce o nou5, operalie c1 vectori, produsuL
vectorial. Prin clefinitie (fig. 2.14), se numeqte produs vectorial
a clr-ri vectori l, qi i7r, u1vectorT pcrpentlicularpeplanll determinat
<le cei rloi vectori, avind motlulul
cg*l cu I'-,IZ, sin c ;i sensul tlat ile
regula ;urubului drep1, (fig. 2.1 il, a).
-\ceasta inserrmnii, ci, sc aryazl
qrirubul perpendicular pe planul
verroyiior. l,', qi l,'r. Ilotind ,surubnl iu seusrrl suprilpunerii pt'irnu'r
I ui r-t'ctor' ( I ) peste ctl de-ai
tloiica, l iir; cu un unghi mai tnic
Fig.2.14. Protlusul vectolial 7'
0o
. - rii'l' ''--Di
H
!
.-_.i
de
cs1
inaintare a, surubului
';, sensul de
e sen,qul produsului vectorial.
Fig.2
15.
sin a.
(2.3)
b)
tr: - T"xTr.
acfioneazir, asupra unui corp care sc poate roti
Trx
i[ :]
xrt.
(2.+)
34
3.5
c5, modulul
tnotnentului
,ll
: r? sin
cste
i2.4',)
Sistenrc de for{e
for[c
,F?cste
li
cchilibru
1lI|:[1lr]'[d]:N.rn
Obserualte. \.Iomcntul unei
in
r, -. ri -l F :0
il
+*
l''l
')
fl
,l
l:
rl
in
:\
-l
t-
[r
f-'..--'l
' T- o
tt
id
l-
d+
dD
ll
i^
o,'t
q l.
rF'[*1-l*
lR
i
ft
d
G
-+
//,'
:r\
'..u),
-)
l
-l
I
i'J
I
i't
(.1'i,
/j, ;i
@.
L--]
E:0
qi ,itZ:
(2.5J
,1
condilia
sd, se
):=
co ns bit
_ _,
^(?:o si, rii,minfl in
^Tql3ut:rlg
atlat
ln repaus
continuare in
Frdr- 1"2d":o
Cu aite cur-inte punctul d.e aplicalie este astfel pla,sat incit
rcpaus.
2.5. Apliea{ii
&5.1. Comp lnerea forfelor paralele
a) For,tele si'nt ile acerapi saras. cind forlele ac\ioneazd, asupra
g_nu-i q-gnct material* este posibilr exclusiv .i
.ie*transratie.
ln aceste cazuti, compunerea fortelor, se face aga,
^il"ri"
crm s-a arritaf in
fizura 2.{. cind insd, un sistem de forbe aelioneazii, o*opi* unui corp
efectul poate fi atir d,e transralie cir $i ,1"';rt;ii;:iJJs'ialesrc
-*i*t.ril"r carut
gi pentru un sistcm
forfe 'pararele. i"roc"ioa
printr-o
,dc
forld, rezultantd, efectul va li dcetagi numai in cazur in care rezurtanta va avea acelaqi moment ca qf ,r,"t,,entul rezultant al compo-
]',
Fz-dr.
dr
Sensul rezultantei este acelaqi cu sensul forlelor cornponente.
Rezultant'a este echilibratii, de ?(D)
b) tr'orlele si,nt d,e sens crtntrar. Fortele -}l qi -F, clin figura 2.L8,
sint paralele qi de sens opus. Modulul rezultanlei este
_I'
R:ltitr'z
* Nofiune cxplicatri in paragrafui
J.B.
clfl
x2
u;oarX suspendati, in
Po3fie^_orizontald, asupra c5,reia acfioneazi, cloud, forle paraiete F1
qi ?', (fig. 2.L7, b). A gi,si rezaltanta inseamnX, cleci gd,si
a
suportul,
modulul ;i sensul unei forle- care arc acelaqi efect ou F, qi l=L.
calculiinr rnai intii mojiuiul (fig. 1.1?, c). t_'a sistemu't fonnat se
adaugr, trui, forle -&i' ;i F" opuse care nu schimbd, efectul. Iiezultantele tr', $i -Fo sint concurente in o' qi pot fi descompusc rlupi,
aceieagi clireclii in for{ete F1 qi -ei,
7-;, fi 71. ?; ii 4, mia
opuse nu au nici un g.fect gup_ra ""rpo"iirr
sistemului,
iar F, qi Z', se insu-rleoarece
meazra dincl modulol
-Fr,
sint '"otioi"i"'ryiau aceta;i
{,
t
sens. .l"]ezultanta are cleci motlulul
: lr _ F:
lJ
neutelor.
o__
t{d ^/
OB
OA
___JE
/t
clb
Fig. 2.18. Contpunerea forlelor paralelc ;i de sens contrar.
3B
33
Placd triunghitlari
Intersectia medianelor
Intersectia diagonalelor
l)aralelogram
,-]
Centrul discuh.ri
Ccntrul coroanei
Punctul de interseclie al diagonalelor
Pe axI, la mijloc
Centml sferei
Pc axd, la 1/, de bazd
I) isc
cl1'
Coroani circulard
I
,//
Paralelipiped
Cilinclm drcpt
Sl erri
\y
Fig. 2.lS , Greutatea Fig. 2.20. Suspendat ln centrul tle gleutate, corpul rimlno
unui corp este rezulln ecliilibru indifercnt.
tanta greutifilor puncte-
lor materiale
compo-
greutate (C).
materiale (vectori paraleli*). Punctul de aplicalie (C) al rezultantei esbe cent'rul il,e greatate al corpu,lui. Gir,sirea poziliei punctului
O prin calcul sau pe cale graficS, este obiectul acestui paragraf.
Iin corp suspendat in centrul cle greutate rimine in repaus in
orice pozilie ar fi aqezat. Acest fapt poate fi explicat prin considerarea definiliei. Greutatea corpului reclucindu-se intottleauna
la un vector cu origina in centrul de greutate, rnorrlentul vectorului greutate este nul qi corpul nu se rotegte. Rezuitatul poate fi
verificat -experimental pentru citeva cazuri suspenclind corpurile
i! centrul de greutate (fig. 2.20). Ele rX,min in repaus in olice-pozitie.
Iixemplu. Fic un corp omogcn de forma unui paralelipiped dreptunghic (fig. 2.21
cctrlrtti O de intcrsccfic a diagonaleior esto un centru de simetrie. Un punct oarecareM
de tirasi rll alc un simctric M'clc ar:eea;i masi. Grerrtililc d;agiZyauaceleaqintomente
fa{d de O clar au scmne contralii. ilezultantele tuturor pelcchilor de Iorfe de accst fel
ru puuctclt de aplicaJic ln O, carc este astfel centrul de greutate.
fio,r-r'+rr('y -'):o
41
dlhrr:4^r(\y
stabil.
f
i
-r
q+"i
1a;r"*
-iL
j
I
i.
i
l,! sm.
hl"ftF---h,=
,.. It, *
t :,trlr,
h,
+W
17'r- cltr'
in
/-
a) Corpuri co,re se'pot roti 4n, jurttl u,nei afre orisontale. Corpul din
figura 2.23, a se poate roti in julul axei care trooe prin O. Fiintl
suspendat in O, corpul revine in pozilia de echilibru in care O qi
centrul de greutate d sint pe aceeasi vertical5 (fig. 2.23, D). Aceasti,
pozilie este de echilibru deoarece dupd, cum se observir, rezultanta
forlelor este nuld,
E:df?:on
iar momsntul rezultant fa!5, de O este egal cu
]I:G.iT:O
42
cimpul
c1
"A
qbc
Fig,.2.2tl. un cub sprijinit pe o suprafafd orizontal5 (a, b) gi supus unui moment
turnare in jurul unei muchii (c).
zero
cle
rls-
bru aceasta are valoarea zero. Axa O fiind fixd,, cea maimareenergio
potenliald, pe care o poate avea corpul este 2mg OO (tig. Z.%rb).
Aceasta este o noud, pozilie de echilibru deoarece ? : 0 $i fr : O.
43
Aplka!ic. Forta cnre poate produce r:istunrarea corpurilor are diferite puncte de
nplicllit. l;r cazul inscrierii unui vechicul lntr-o cnrbd fiecare punct al accstuia este supus
rrnei lolte de natur:i centrifugir, iar rezultanta carc se afli in centrul clc gretriate al vehicululrii r{ig. 2.26, a\, dir
d
fa}i
de ptrnctul O un monrcnt
fa}i
cle
n1o-
Fh: G-
l": G-',) t,
Se oi;srrvi c:i in curbit un lchicul cs[o cu atiI nrai stalril (fortl rlc lirstrrrnnre mli
lrrarc) cLl eit ccntrui do greutatc (C) este mai jos (h. rrric) si cu cit. ecaltanrt'ntul tolilor
(d) estc nlri rnate. Din acest punct clc vt'dcro prrllnr cornp,u'e u nrrrsin.i dr curse (fig.
1.26, Dl cu lrrl autotui'ism obisnuit (Iig. 2.26, a).
cant
cu
iul'
rbei
Ii:G-'
d'
-;
ob
tl
<
'"";,:lll:ii..'li'i:t"i:i,,1'i;..ii',f;i[]:'
cre
Xirtir": )rn6trrorr,
Exenrple.
alticulati in O. Din
{2.6)
este
constnritir ca o pirghie
Fz:
adirii lorta motoare de:rcfiune a rnlinii este multiplicatii cu factorul a/li, necesar pentru
de
O.
2, Dispoziliuul ltidraulic
inclitrnrca cutici sc sdrimbi si sarcina este desclrcatii, ca, de altfcl. modulul si braful
forlii
2.7.1. Pirghia
Fr.
O bar5, rigidd, sprijinit5 sau ar'licuiatd intrun punct se poate roti in jurul aceslui punct
sub acliunea unor forle (fig. 2.28). Condilia tle echilibrare cste ca
momentul rezultant sX tie"nul: da : J'rb Q.7). in func.tie de situalia particulard, una din forl;e se numeqte ntotoAre, iar cealaltd,
rati a unei
masini.
fi
t7
/,1-
I,:- I,-hu -
ilFl
(2.E)
Fic. 2,29. Lcvierul f inei de minir.
bcrrr..
Ii'ig.
lriq. 2.30.
Bascularea unei
rrnei bene.
2.3o. Bascrrlarcr
t:
o jo /t
,'- -Q-\
f Ft
Fr\
o
Fig. 2.28. Pirghia : O
care araLd' c5, forla J?r este multiplicati, cu factorul L. In cazul absenobservi c5, r depinde exclusiv de raportul geometric.
lei frecd,riior-se
In general, ins5,, amplificarea este mult mai mlcd, decit rezultd,
din raportul alb.
46
(2.e)
47
_Exemplu. Pentru a trecc^un pian de 9600 N pcstc o trcapttr de 0,27 m, Irrin tragelnclinat de 3 m lungimc, este necesar{ tn abien}a frecdrii (cazul idea"l),
F:
G sin
o-
3600 N. 9^Z
3
3600 N 0,09
B2.r N.
--^l
Itr
I
.<-
,.-
)!--
-f
Ct1
I.'ig. 2.:12.
Prcsuprtnind
I,':
3-21
DeSi ntrmai
forla
3600
tant --
G sin a*p
.F^'r
tr- fI
'n/\ r- :4n
cos a.
cste utilizat
in
mocl c'rent.
2.7.3. Seripetele
scripetele reprezintS, un mecanism alcd,tuit dintr-un clisc prevd,,
zut pe margine cu un $ant, pe ctre este trecutr, o fringhie. scrfoetele
este utilizat ca scripete fix, mobil sau in asociatii de scripeli.
in condi,tii
i_r
E.
(2.10)
lezistenl,S.
I*.2r:
I.
Troliu
ideale
forta
o5,
:Gr
I*:
I'
,l
cste
4B
arafi,
.-':'''
r '.
transportoare
ln realitale, for{a nccesar{ cstc mult mai mare dntoriti {r'ccirilor. hilr-adt,v[r, pcntru
a urca pianul uniform pe planul lnclinat cstc necesari forla
I::Gt*Ft:
Ilandd
Gr
IG
2n^:G,
(2.1r.)
t-a.
?12
//l/// // '/
,1//F
ia
Fig.
2.3
1.
trial.
c) Sistem,e ile
'2'2,1
m,{
2tu
Tu.
uuc
Fig.2.36. Palanul simplu ln doui variante (a
cd,,
in conditii ideale,
bild,,
fd,rd,
9i
GG
,^:T:z.3.
In general, in aceleaqi condilii, mufla avind n, scripeli, palanul
multiplicd, for,ta motoare do 2. n ori
x*:
G.
2.n
51
Se observl cir
,l?
forla
(:
:- (N-r').
sirti -L',,R:
"
f*
3'
I)('i)iireco I',oil"
se irrnltlificii, cu ftlc-
-) -r
tt.
d'tr',o:
177r.
urtrtertzir, cri
1,.
.11o
ll
77
,-:- '
2'-
_.
2.7.4. $unrbul
Fig. 2.37.
2r
G7.
(;
(;
_
I'^ll
r' =: -+ -^l
2
2
torLrl
.g;rl:: (,,u slrrnar forfelor notrnzrle -V, pe filet de-a iungul intrcgii
1r,r'tiLrui cornune cu Iiletul piulifei. Proiectind pe &rilr longiturlinal5,
Ii : )Jfr cos d.
I'r'in r,'otiretl surubului cu 2zr, acestit, ir,\ittrnsei1'zi"t, ctl un pas /2., efectrrirrrlu-.e l1e cir,tre cuplul rncltor urt lucln ltecilrlic cale este egirl cu
lrLr,r'Lrl elcotun,t tlc folta rezistenbii.
ajutorul unei ctrrei, rle oxernplu, plin cirle se aplicir, un cuplu tuotor (fig.
2.38_a), ceeacefacecalli,ce,lirliLlt cnpilt aI lui sit, se cxercite o for.lii
rezistenti, 7i ; in conclilii itleale (fir,ril flecare) lceastii fortir, este
2tRJ:, - Gh;
ri,stfri. forlil rnobotLle se :r,tnplificit'
iLe 2.rR'h, oli, fa,ci,or in re:llilate
rnult m:ri rnic, deoarece frec:"llile
irilriif,a P qi gulubul clicului
'Jt,) ::irl ltrleseot'i rrtlt.ri.
11111''-.
b +d
Irig. 2.38. $rrlubul.
52
L^: L, * Lr
Pentlu Junclionarea unei rnasini este important raportul L,,'L_
numit ranil,ament
11
J
CINEMATICA
r:+:"*:L'-1-?:r'
L,oL^L*-'
unde
L^
deci intotdeauna subunitar.
,^:*(,_+),
iar pentru cel din ligura 2.36 intre aceleagi elemente existi relefia
..
t*-
(t _ \k)G
t-,
unde '4 este randamentul pentru un scripete, iar /r, numlrul de scripeti.
3.1. Ilefinirea
mi;e{rii
;i
repausului
a poziliei. Iixisti nenumirate locuri, aflatc la accastd distanfi dc port, ln crrr..: s-ar
putca afla vasul' I)e aceca, sc alege un sistcm de cloui distanle fatd tle Ecuatl,i
si de
primul nrcridian, adicd o Iatittdine si o Iortgirurtine {f;g. 3.2). In miicare, .,lr p,,i,,,'uu*
din acestc coordonate se modifici cu tjtnpul.
se tniscli pc
un
prrue
cclc.
|
A canoapte nti,scal'ecr, u,niLi corp insenrnnti,
care este pozilift lui ,fa!d, tle reperu.l ales.
\--/
J,-
,Yg,
Fig.
:3.3.
cu cl insu;i,
,/':-- \^
1'
"/
b
)g ,/. -*---f ,l -i\- '*_J )
\+\i-.l l,/
>A\,'
t-{
1,
I
-t J
'.
,l:,-:5
" t5
l-1
(:)
+
f,)
- )
((?j-}-__--'/
(- )
(
trl
\
e{
t)(
zlS .i
{
i,*,)
\-1
i)
ijig. 3.I.
O nri;c:rre
:1.:i. Ce este
t
-irp
clicoirlali.
un
'l^k{ol
]cm
:-"-
-'t'-
,/
/-O -
\
\
.,t
'/"/'----
/
"--- -/
mol)il?
I;l fLincfie dc prnblernir, pentru a sitnplificr stur'liul rLnol mi;liitr ,,-',ie ul-il si colcct sii, sc considere colpul cr-r nn singrtlprrlct ntatet'irrl. t,i1 llcr'St clr,z, cotpul il r.onr numi rrzrrDil. fn nlluitoiirelc exemplo
rirrt :rlrlizirte citevrr cazuli.
57
:,1
tllrrriot ia forma
borna hilornetricS,
64, tabelul
0123
[min]
0123
pozilia [km]
irt rni;cirleit
rf?
--ih2s^in<-.
fn
cleplasare:r,
reprezintS, traiectorii.
tl
...t
pozllrn
1O
h 25 nrin
64 krn
10h26min !
65 km
CI
10h27min
10 h 28 nrin
66 km
de
2o.
ca,
ler
punct
-IJ
trtomentul;sl
Distanla de la A iral
0
10
lr
if
10 nr
lr
-lD lil
56
Cr
110
ll
lf
120
lr
72
cl3le de tirn:)
1l
5-1 m
.1r.,
rn
'
Infolrnaliil norstrii cu plii'ire la felul crlrn s-it. tlesfii;rtllrt :liigcarea iriire :l ;i I3 s-a irnltunhi,S,lit. $tim ac'urn cii, autoruobilul irn s-a
tni;cat la fcl, deoa.r'ece in intervale de timp cgale s-au parcur.s distanle tliferite. O nriilime care desclie cit de lepeilc so uirycli irtobilnl esi,e uitctu merlie definitl prin
sit:
rs,
lo manantul i3<.t2
I'ig-. 3.8.
cal*
iteza
crt'sIcrca icr]rii
rr lrutet:llLcal uni.ri ghclnr'
1()-7 nris
rrrclc, ornidi
J) ic ton
lO-3 mis
ll., " nr s
sutr
ctul
cartu
icloturist
nr/s
10
r.nfs
40 m/s
lirrdunicd
lfla m/s
rachcl c
lumina
80 m/s
itez^
330 m/s
500 nils
500 m/s
lrvroll slrpcfsolitc
1.2 nr/s
. 108 m/s
(u itez
60
-\
\or\-
crizatd.
3.9. \-itczontctnt.
6l
Yiteza este o md,rime fizicd, vectoriald,. yectorul vitezi este tangent traiectoriei in fiecare puSct (fig. 9.10). picXturile de api de pe
rofile autovehiculelor, scinteile fotzoruhii se desprind ta-ngenfii,l.
mirycar
s
(.:lt
d,:0;
d:
a"
-\1-
1 76'l'1o8
{.3
600
s2
:722.;-ta : 12
sl
secunde.
s-
Intrucit acceleralia este determinatd, cle varialia vectorului vi1r'zii, rezultf c[, aceastd, mXrime este de asemenea un vector cu
rrcceagi direclie ;i sens ca ;i vectorul varialie a vitezei fr
3.6. Aceeleralia
tlminl | 0 1 234567
9107772137415
u[m/s] i0
2020 5
I o 55 10 1520 20202020202020
md,suratd,
:artr
ur_L,ts
Pe intervalul I e 10,41
care
m/s
lAol
-:
tAll s
esf,e acceleratd,.Pe
in
.\;
b-t,
A,
L2
m
sz
0'6R
'
0mis-20m/s
" ---'" -" "'t' : 1m
-- ri -s?
120 s
62
240
d,-io
in unitatea
t41:'
Lt
-t,
20-0
ft:L
rrrigcarea
fiind
irrcelinitri,. 7n sfirgit,
1_
ln figura
un aecelerometru foarte simplu. Lichidul din cutie se inclinl, astfel incit suprafala liberS, s5, fie perpendiculard, pe rezultanta d.in63
l.rernplu, l)oriir trcnuri sc deplase:rz{ in scns contrar intre dottit statii -t si R, lcgatc
prirr liriit duLLi si aflate la 100 km rtna dc cearlaiti. Urtttl plcltcri din ,l la ora 5 si 30
nrin si sosestc in B la ora lJ; celitlalt picacir din li la 6
si 30 nrin si soscste in -{ la ola 9. S:i se detcrtninc
lot:ul si oll intilnirii celor doui trcnuri.
------> -{--
{t :
(Jll
lui
/a.
Criteri ul
Traiectoria
Accelera[in
curbilinic
egillii cu zero
variati
..,
un rtot'Irr
r,
o,
/,-(rt:
it( cr'lr:ratil
20
(100
lJ
t(h)
t)
nuri sint
pentru cri
f,,
g.
r:to4-at
64
(3.1)
(b)
3 6110),
L:r intiltrire
169 000
2ut1:
--
plelei fafi
cle mo-
galc
100
Dr:tt.,-
Ir-----
3600
600
3 600
000
1U00.:,r
scama de (a)
- utl -
1gg 000
100 000
rqi
(1
trenttri lor-
t1
p"
t-tn
sau
doik::r
r,o.
(A)
0
i'{
(a)
Jr -- lttt.
rectilinie
curbd oarectrc
]l i:carea
, O rh'eapti
f\O
C'-.
(3.1',)
Dt.
nr:'l0,
s
;i (b; rczulti.
rn
1-'
suctrcsiv
tr
:1h52nrinll0s;
rk.ci lrlntrrile se intilncsc la ora ?.22 rnin 30 s si la 68,13 krn clc d, ttsa cttnt rciese
lnioctiincl pe l3 dc explcsia lui cr,
iir:rfic, problema este rezoh'atii in figura 3.13, b. llcuafia iiccirei rniscitt'i estc o
rlr.eaptii. Pulctul tle intersec[ie.t{ corcspunde solufici sislcnmltri, format clc ccua{iile (a)
)i (b.!, (ilrci rnomentului (16) ;i punctului (;c ) de intilnire.
5-c. iiz
33
65
rnrl('
t.
d:"
"o-a
t*ro
: '0o:
at
ato
n:aa*at.
(3.2 )
se
frinarea
r: 2oI .+, - 1 r ]
.ro s2: 8o nr -
.to
m:
.to m.
sale I
i1.9. Aplica{ii
no
o.:--:--:-+
t4s
l, Inlocuind, se obline
4)-4)
sau
rt
s-A
l)
kmlh
20 m/s
4s
: -5
fi:ro]'aot*Lat,.
o:uot_ror,
a:
CotrSt.
po
datd,
rezolvd,
verticald,.
m/s2
t)- llipcarea corpu,rilor pe aerticald, sub uc,tianea cim,pului gra,u,tta!ionrtl. considorxm c5, deplasarea se face pe distanle miii astfel incit
*r poate considera* c5,
cle sus u : 0.
rlig. 3.1.1. a) axa orientati
vcrtic*l in sus, cu originea la sol.
-\plicinct relalia (3.2) (0 : uo - gt) se
,'lr!irrc iirnpul dc rrrcare tu: \
-
-\lcgern
X mox.i
m\.
*/
//,5ol'u{
tn care so:0, a:
1"
{ t:
tu
Solul
clb
F-ig. 3.14.
Pentrulexemplul de calcul.
cu
66
67
1.2
t : I gtc st u:
Din prirna rtlalic sc olllitlr
timpu
I dc
iar din a
dorra,
Iittzr ln
ulc.
t'Ln
yl,^
,,: l/ * s: 1'56s'
i|ltrl in V. Distalla
It ltdIaie
O,.1 se nunrcs-
sol
p
: 9,8 nr/s2.1,:16 :
[J.{,=
15,29 m/s.
J.15 se (lr.)servd,
&atattiil:rniate sinurltan pe olizontahir rtjung in r.rcela;i timp pe sol.' Se rnai r-cde
cil, pe vcrl,ical:i pozitiilc lrrornentane alc celor rlour'r ]tile
sint aceleaqi, iar depl:isrllea
ploiecfiei orizontale esre uni-
cii, doud,
formri. Rezultil c[
mi<cllrea
bilei lansale pe or.izontalrr lroate
fi deseompusi in ciouf,, nrl;cd,ri
componente: una pe verticalS,,
g:
(uo siua-)t
I'rt
sin
2z-
si
O''lanr:
,,
"
(ir orizontali.
P'o rq
tlist;rnl:i care cstc in rcalitatc dcsigrrr mni nri<li, dcorrcce nu s-{ln hrnt
3.10. Il'Ii;earca
in
ca}cul frecirile.
eirculari uniforme
Orice punct al unui corp aflat in miqcare de rotalie se deplape un cerc sau pe un arc de cerc (fig. 3, 17, a). lliqcarea a
cdrei traiectorie este un eerc se nurneryte rni7care cireu,lard,.
seazS
--;-9lr;
2
I
ob
7,0 ,uU
componente :
pe oerlicrtlii, o mi;carc uniform variatii cu \,.iteza ini{iaiti uu sin
.- .(3.3) sr: ob{inc
68
trai ectoriei
,, - 2n'6J--.r2
a .r tg z
cos.a
coborire
t' = I /2:
ll
I'is'
3'17' orica'c
a. ,lpliclld lcla!ia
mrn
#n;:",
Aa
&):
d.
d.^t.
(3.4)
-:
at
t-to
rad
tarl
&:
do
(3.5)
<od.
.:
- oo- 2t rad.
t-to
3600 s
2nv: a.
tiiilt
l.l : [44
(3.?)
ceasornic.
2:; v
22.8 000/60
un cerc
-.
d,e razd,
(3.6)
fr
re)
se numeryte
minut
Fig. 3.fS. ln
: const.
(3.8)
migcare circulari
ln direcfie.
or:
1)z
(3'9)
E (v:0,3fs-r;
mln
1, : *-,
frecuenld de rotalie;i se nrisoari, in s-r, lr] :
: *r, S'
v:Llr
se calculeze
6o
Yectorul
Sii
normalti
@0 ture)nin.
o rota-
vitcz.a unghiularl
: *m:
-rs
r(de
4irz vzr
4.
: 79,32'- :
29
LT]
70
71
roata conducS,toare
-Z
gi cea condusd, Z.
\
3.12. Aeeeleralia unghiularfl.
Migearea eireular{ uniform variatd
prln
Fig. 3.19. Roti qngrenate prin fricfiune.
?,7/c0L: fzorz
sau
gi
s:- lo
Znvrrr: 2nvrr,
a,
I)acX
?Lr
t-to
<oo
.t : [A.]:_l
[At]
yn::
Tdt
:nd'
Z:-r,
61:
dt
dz-2,zz
72
iar dac5 la
lo
: 0, <o :
<.lo
_"ud
(3.L2)
in
uni-
s2
gf,,
atunci la momentul I
a:et*coo.
(8.10)
qi
sint diametrale. respectiv nurnX,rul de dingi,
P^3."-.-dtlj:
?"r, _2,
pentru
cele doud,
ro!i. Rezult5,
de miqcai.e
:ConSt.
D)
de
t,)^
tip
!3:dr:nr.
vl d2
c,)
pentru acest
(3.13)
observind anaiogia completd, intre definiliite vitezei ryi accelera{,iei liniare, pe de o parte, gi a vitezei qi acceleraliei unghiulare. pe de
altd, parte, se poate scrie ecualia miqcd,rii circuiare uniform variate
d
do
<ool
+ L a'.
(3.14)
73
in
ccLralia
(i}.11)
se olttine
DIN,AMICA,
.,2
b':ai/J*:ez
de unde
u?-<'!
-= u
2t
l trd
-10 -ts2
''r.1. Leqea
iar timpul
_
('r0
(S-a pus: e
<
{J
;i
or
0)
a')
iJ
rlin 2{)
-s.
trixperien{a arzrtii, cil, nu e\istd, corp aflat in repaus care sii, in_
('(':rpii sii se mifte fir5 ca, asupra lui sd, se aclioneze din extexior.
I)tr zrsernenea, se corlstatii crii orice corp aflat in migcare rectilinie si
rnrifolrnii corltinlrri, sr, sti miqte rectiliniu ,si uniform atit timp cit
risupr':L lui nu se actioneazri, clin exterior. Aceste observatii delcriu
, irrsusire pc cale o zru toate corpurile din naturii. propiietatea se
nu nrestel
,i.n
ar! ie.
l'r'oplietatea cle inertie este in general diferitd, la corpuri diferi1c. se stie cri este relativ usor de a pune in mi;care un airtoturism
;i nrult mai greu un autobuz. ne asemenea, este mult mai dificil
tlo a frina, un tren clecit un autocamion care are aceeasi vitezd,. Este
.rtrern_tle u,r{ol de u, schimba direcfia unei mingi de ping-pong qi
rl.slul rle grcu ;s[ se facir, a,eelaqi ]ueru'cu o minge d"e tenii. r,6gea frtii
e rlinamicii erpr.irnl faptul cii toale corpirile clin naturi, au
incrt ie.
masa
75
ieaz5. vehiculul.
Irr cazul ln care accclerafia este mare in autoturismc slri in ilr-ioane crilitorii treblie
protejafi prin ccnturi de siguranfi.
2. Fixarea unui ciocrn sau a unrri topor in colrdii st- lucc pri:r blterc (fig. .1.1). (iiocanul continui miscarca in lirnp cc colcla so oprestt'.
-lt'
(+.r )
l"
d:
, rele'r-ti flrptul ai, utcelert(ia ,intpri1)I
tttttlii trttu.i cot'p. a,re aceeaf i ori?ilt(Lre, s'i estc tlirect ,propor!iortttld cu,
.l ttt'ltt rrltl.icatd. si este nre,rs p)'opor!,ionalii t:u, tttnt,rt. ioypttttii.
(':rr'('. i)rlninrl-o sub fonrr:r
,i
ll)
l-rcmplu] Uu :lutotutisrrr ar'iud tn:rsa dc 1000 lig lrirrc:rzti pinii la op|irr: (iD -Ii) in
,i,' lrt r-itcza clt:20 nris (in A). Oarc este lorta cle llinarc (,ll r:llc ror.rr,'1 actigpclzji
111.
.rsrr1,rl ;rttIoltrrisnrtrlui
2.1s
carbottir:i.
hochr:i,
4.13)
rezulti
,t - ,,3
F: nlil :
ac(t,lcr:rli:r
-- 1oo
: ro -i--;
r1r
000 kg.J
rrr sr
J (X)0
\.
-4
d.,t_
Irig.
.1.3.
Md,rimea care descrie modificarca stirii rle mi;carc este acccleralia. Aryadar, o for{ir, aplic:ltX determinir, o aoceleratie. Leg.Xtura
dintre forfa F aphcatii unui corp de rnasii constantii nz ;i accei.eratia
(tig.
":-1.-
lLri.
:)
ttfr
ll]1 | ll.
fi prir-itii qi ca relatie tle clefinitie a for,1ti. L-|niforlei este newtonul (N), denumilii asifel in onoar'('a, rnarelui fizician englez fsaac Nervton (1643-1?:?)
Legea (4.1) poate
1N:1kg.1m/s2
76
77
uni i
es1.e
se
rnesci carc
la rindul
Lt-gea a, trei:r, a dina,rnicii are numeroase aplicafii tehnice. "i\Ii;,r':rltrr oliczirui r-ehicul este, de fapt, o consecintS, a apari,tiei for{ei
rlc llrLetiunc (fig. 4.6). Acliunilr crrercitate de girzele ejectate asupra
2. Un cdrucior este irnpins clc ttn onr cat'c t'xcrciti o for'lir asupra cjinrcio|ulrri. ()nrul
simte reacfiunea ciruciorultti plin apisarca pc care mlnenrl o cierciti asupra r:riirrilor
Pc doud disculi de_lctntt carc pltrtesc lntr-rrn_r':rs cu api sc afld pe unul un rlril3-r(,t,
rnoale.. Sc obscn,i clcplasarca anrbelor discuri ulul ,up1t'cclii
llagnetul ac].ioneazi asupla barci, bala acliour:azii asupra rlragnctului (fig. 1.1, .:i.
lalt.
\r,---:t-\-
! i.-,, ' l.
Fig-, "1.6. Plr;pulsirr c:r rt'ztrlt:tt. al itttcr':tt !.irtItii.
:rtt'rrltri atrnosfet'ic (fig.4.6, r) cle elice asrlpi'a apei (4.6, D) tle piciolrrl rilr,'r'giil,olttini asupra solului (-1.6, c), rletenninri apirri{itr simrrlllrtti' a leiri:!iunilor cale plopulscuzii corpurile in sens opus.
obc
Fig. 4.4. Interacliunl.
()itserralie. In figura l.ir lor'[a c1r carc acIioncazi ornul clin balc:i cstc f. A"tiur,"a
{'st('tpliciltii indittct stilpuiui prin intcrlncrliul fringlriei(l'tj). Acr::rst.it for!:1-.u'cr ca pt'r'eche
ltirt:lirrrru 7" <,,,r" la rindtrl ci se transrnito omtrlrri si birrcii strl; fornrrr tf. Nirrrrni daci
ilirtglrir tste in ci:hiliblrr (in repaus slur rniscarc rectilinic si uniforrnit)?i:7'r;i7r:ii".
itr atrsrrrtz se poate spune ci fortele 1ia si It, so tliirtsnti I int.egrrrl do-:r lungtrl l'iltrlui,
lror'{clr 1"o si 1.'" actioncazl asupra ircclrriasi colp, fringhia. [ilc urr t:olstituie pcrochca actiurrf r', ir(:liune. ,k:{itutcu si rencliturca se nplicii La corpttri Llil'erile.,\stfe l rlc pcroclti pot. fi
( orrsi(i, J';tl,t' T* ,i i'r, 7'L ;i f,r.
/r../r.
b
Fig. 4.5. l\Iisurarea acfiunii gi reacliunii.
stilpul de pe mal aclioneaz:i asupra bi,rcii. Ncwton a, observat existenla, simultand, a ncliunii qi a reac{iunii, stabilin<l cri : orice !or!c\
IJ
Tipuri de [or{e
/1.4.1. Grcutatea
intre
l(*.r^
*:(*,
---F---
FaB
iea
;,;:i;;.-_
!iottetla (t
gi' it,,.crs.
pyo,porlionald, at, Ttdtra,tttl, riistanlei iitilre
cte'
(tig.
J.7).
_1,
= ny!3
$.2)
Q-
lri:}t1t j1tul
Nrn2 2 .1030
kg.6
.1024kg
(15.1010)2mz
3,559 .1023
\-
I;lt
rczultl 1'-
ti
&cceleralie grauitcr,lionnld,,
lt
Fd2
-lnr Il?2
KM
(4.1)
@+ tLy'
Iixcntple, 1. llnelicoptcr sc inalti unifot'ln lccelerilt cu lrcctlerulir dc 4 rnis2 r'iditintl intr-o opelatie dc salr,arc rin om a cinri
ttt:tsir cs;lc lcte 80 kg. lle tcnsirine suport*i
Iringhia dc
suslinerc
(g
: tt,Sl
m/s2).
7'-G-ntn
{orfi
(1.3)
ob{ine
ln
sus.
2. La
^ __.nL
G
({t+l?,)2
BO
lt)z
nrti numeste
calii
(4.2)
(ll +
* Din relalia
[kl : N'nr2tligr.
k,]I
kg2
e\presil,.
Iixemplu. Sir se caiculcze forf a cn carc Soalcle (,1{g: 2.1030 kg) alregr
(AIp:6.1024iiii-) crrc se afli Ia distanta rncdie dc aproximati\. l5-.10r0rr'
0,67 .10-11
f),f',,'Xi.InZ;,]
flnrril,holi,i
"l)rodrL;ul'mttxclot,
u'iversale.
t: :
lrfionall
se reducc
standard
grari-
rr:
9o
gi, utili-
I:|.Ip
A"+ t*
so - *ry_
(Rp),
(Rp+h)2
R;
* r.qJ: _ry:l_l,vL:
hl,
]i.m2.kg-z.kg
N
kh
'm/s2 m
f
kg
s2
** nlotivr[R
: a) Raz* Pinrintului variazl cu latitudinea, b) Intcrt'ine lorla centrifugi,
tuaxitnti la ecuator
ccrralcr si nrrli
lr
nnl
Ar
nuli Ia pol. Accst din urmd motiv cste esenlial.
m2
kg
8l
h:
Ilp(1
+ /i l :
151,811
illlll'() forlele 2u acela$i suport, dar sint de sens opus (fig. 4.9 si 4.10)l,'oll,a cle intindele se mai numestc ten,siune.
.105'r.
0,90 I)ltrton
0,89 Luna
l
0.
iil
0, .10
0, 39
4.4.2.!Forfa elasticir
ste pus
Fig.
ob
-tr.10.
(<r),
(b).
rct
,.r, ,/)
V//A
a[ .la
At"
t-r JL?-'. I
A, B,
ory)o Y77
Solicitarea de intindere se caractetizez.zi, prin tendinfa de alungire, iar acea de comprinrre prin tendinla de scurtare a pie"qei
sau a elementului sttlicitat. fn solicil[rile de intinclere si cle compriB2
[i
una tangontiali si alta tiorrnali la suprafafi se obfin fortele F, si7i. Orice tip do solicitare poatc li llescompusi pc baz:r unor cotrsideraIii ascmdnitozrrc in solicitlri norn]ale sau
tangenti:tlc. ln celc ce urrnctzJ sc cxplicli accst lucm pentru incovoicp si rlisucir.c.
Incovoierca.
Gr,inclt
ptoprii. Aceasta fuce ca str.irlrrrilo superioare(1) sir, fie compr.imate, iar cele infet.ioare (2) sii
fie alnngite (fig. .tr.13, b). ,Sectjunea rnediand, r:irninincl ncdeformatd. Solicilar.ca, se reduce
la apari{ia unor solicitdri normale diferite in straturile paralele cu sectiunea mccliant si
la eforturi tangentiale intre straturile de aeest fei vecine.
III
s rr.e
i re
tr-oit\
.i ill rnod
E3f
c1
zBsa
u)
c
Irig.
4.
1i;. Il:isucirca.
IJ
r
l1''l \
LGI:
l,\j - r11r'
srrpuse
6,
il):
torsfunii.
coresplrnzi,tor raportnl
a (t ors i un ea)
irr lrrirnul caz rleforma(ia'se t'umcste alasticd,, in cirz eontr,ar se nurro:ie Dlust'icii. Ilste important sri se st,udiezo rnorlul culn se tleforlnrllrzi,"r, un matelial pentru a-i cunclaste comportarea in rlrzul utiliz:irii
Irri t'rr elemernl, intr-un meeanisnr str.u intr-o rorlstruclie.
lln vederea cfoctuitrii unui astfel de studiu se construicsc tlin
lltal{'}'irllul care intereseazit probc de o rrnuruilii {onn.i nurnite epril,'c[p. a;lre sint supusc unor solicitiiri.
I:-xeurple. l. Ploba din figuri {.16, estr supusir ini-intleiii (suLr cotnprcsiunii). Ca
trrtlllll,.. epl'uveta, init.ial de luuginre 10, sc aluugcptr pini h lun3imta L l)cntnr a tltscric clrlotmarcn corcspurrzdtoarc se introduce lapor'tul
a1
:1-/o-u_.
1o
lo
de :rlungirca
L:nitilii
de lulginrc.
B5
2.
deplasat
Raportul
in B'C'
alunecintl pe
o distanlS d.
Irv'
rrriri rnali de 1Ji. Rela{,ia (4.;) se nun}e$te legeu ltti Eobert llortke
ltiii-,-1703). \ralabilitatea ei rX,mine deci pentlu eforturi unitare
.irr {' l}roduLt deforrr:raf ii pini, la lirnita de proporliona,litate 2rdicil,
lrcrrli'ri 0 { o { or. Intrucit e\pelintentele de inl,indere sau de comlrr'(,riu]l('arat[ ci, pentru un n]atrlial dat ttn itnumit efort trnitar
lrlorliri'e intotdcaunil o aceea$i alungire relativii, raportul intre efortrrl rrirritrlr ;i alungirea relativri este u constantir, ctrr:rcteristicti numitS,
tttrttlti/ ,tI IILi 7-otr.ttg qi nOtzrti, cu -[,1
rli1t:
dcscrie deforntarea Ia alurlruare. lntr.ucit
ol
tgg
?.
_1-|Bf
il
I
+F
Fic.
.1.16.
,nFP
it
(r'is)r(alilo)
-t
A
Fi
;-)
permonento
lltl:fo.l :N/n:
,l
se
Ofel
Cuprrr
kJ/
7
2
Alrrniuitr
{1.5}
101r
5,8 . 1010
Stir:li
itriiri:ile.
1o
efortul inceteazir, matelialul re-vine Ia forma inifialii, ai:e o c,rn, portu're elust'icd'. De legulti. in acest interr-al nu se pioduc alungiri r:el:r-
. 1010
.7orL
Plumlr
Io
li. in Nlnr
I
,S
al
lI aterial ul
Iiier
in care /r este catustankt, de elasttci.tate a rnuterialulrti (sau {rolrstanta _elasticli) penlr,u motivul cii in intervalul 0 ( oo ( o, dacil
B6
?:TJ,
-F: 's
E-
4.17. Ahurecar.clr.
supunind o epmrelti, construit:i dintr.-un nt'tal eluctil unfi .r_ilicit[,ri de intindere se inrcgisl,reaz:i alungirt'a re]irtiya e- in funtlii,
tle efrlrtul unitar nounal c,. LTn glafic tipic pcntm un rrstfel c1r rq,ii,er_iql (0.g ex.^otelul) este cr:l din figula +.ts.-se obscrr,r-ii comPor'{:irlea
diferitir, in frinctit de r-iiloa,rca efortului unitar.
in intervalul in ca,l.r () <
1 on { o, alungilea lt'ltl.tivii
e.\te propor!ionalri cu ti{rt'tul
unitar nornral (OP este t1n1 segrnent tle dreaptri). adic[
0-,Deformo!ie
/'.'sl
Et
de
1o
B7
b) Daci mattrialttl este solicitat mai mult (o"< o) detorma{iile dcvin pcrnrirn..n[e"
illaterialul descircet revine pe o alti curbi (cea punctal-r), riminincl cu o alung-irc $rt'trrnanentd. Intre -L si D rlaterialul se cornporti plastic. ln'punctul o ep"ui'.t" se:.-rlre.
r'l)il
I rr
Exernple 1. Un fir di: tclcfon de Cu dc lungimc egali cu 125 rn si cu raza de 10-: rr-i rste
intins pin.i la lungimea cle 125,25 m pr,:;r aplicarea unei forlo de 800 N. Care estc inodn-
rr
scns
ritezei, produce echiiibr,area ei a-qtfel incit acceleralia rezulI r:, tlstc nuli .
lndie.e
.{: --:3.11.10-6rni
.T
li.'rcul.
F
{
1:.
-\l
lo
SOON
\
f,t l.lO*-o ...
i.t;.li rr -- I
o,li
rrr
,
1.10.
125 rn
rlt;l
inrp.ingt,rt, s:i
{rcc:tre.
Forle suplinrcnt:rr':i 1:: 5 N pr.oclucc o alungire de 7 cln; confolm lcgii lui Iioolie
(4.5) se sclit:
F
t" __
forla
Itig.
-1.22. IiLccalea
statit li si citrcrrrrtir,':i.
I',-\perirnental se clovede;te (fig.4.22, n) cir pin:i lrr por.rrire:l blo,ouiui alo lernn dinarronctlul ara,til, o for{ri uiii lrlir,r'e tlccit tlup[,
cinrl l.rlocul zr,rc o mi$ca,re uniforrnil (fig. a.22. Lr).
. Existti aftrd,rr o for'fil de frecat.e sltticii ryi unit, cinturaticii (de
rnisc,nle).
Elperimental, se induc douli legi, Jrelltt,u l't,rcilt.e :.1aticil ;i cinr:intle douii suprafete neunse.
1 ! Irt-irtil naximii cle {t'ecit,r'c staticil {sir.u folt,it rle frrrctrlc ciil.ernatl,icri; nu dcpincle cle aria i{uprafotei de conttict.
l)111iili,
B9
?) Forfrl rnarinui, tle flt.o:lte stalicrir, (.rau for(rr de frer'irle cilit.nrrrtic:i) cste tlilecl propoltioualir, cu for{a nonniilil.
Iiaportul intlt' for'1 ir rnrxirni, sub rc{,iunca ciilciir se plilijr'11]
rni;cale cor'pul ttilrt pirr[ ttunci in repaus pe o srrln'afafir, ne.iiri.ir, tji
for'!i'r rrrn'rnllli define;te crttf icienlu,l, de .freut,re staticri
v-,
i 1.(i)
<
ij, (
ir"-\-.
:r"
.itrri . poirtt
t
In e":rzul tleplasilii, t'ap<n'tril inlr'e fot'ta dtr ft'ucat'e irr mi;earr uniforrni qi recl,ilinit';i folqa, nrirrnalir rlefine;tc cocficitntul tl,e j^tttrcc
einemcticd, p"
Flt* :.
din
ffiffi
p.,
c.rrnl rer-rrlt:i,
l', : ;-rrl
l+.7),
]lt'ic'se din r'ele ele tnai sus r'li 11" ( rr.. Oei tkri toei'itriertii .itrt.
llllulere gi depinel di' n:r1nra, ;i 1)r'elntrr'irt'et sulI'rfe!e]or iti ;:r.ltL*
tact r;i se deterrnin[ erpclirnental.
Cocficienti de frecare staticil (p,)
S u
li cinernatic.i
IL
0,;
Otel pe bronz
Olcl pe lenrn (ustalc)
0[cl pc gheaii
Lemn pe lcrnu (uscatc)
Llctal pe rnetal (unse)
Cauciuc pe irnbrdcftninte asfaltir"i
'feflon pe teflrrn
ft, 5
a,1
0,1
il,35
0,
i5
0,04
a.-'
(\
I
(p"i
prateiele
1tr,in
ri,5
n.t
rr .)
(i,06
{}, ll)
(1,08
0,5
r.i,
04
r r
Iri3.
1.1 I
Rulnre.tr{i.
Adincimeq
(pml'l
3
in lirrrctie
dc pIclrrcra|t'rt \ilFl'irfotelor, ti
illt-
ete.
.1t'lli
cliu
2
I
10 20 30 40
Lunqimec
(P-tt
nritruscolt.
90
9l
supriifefe relt'guIirliii1ile s(' intlepri,tntnd ;i crir, deplasarerr corpru'ilor', nnrrl in lapot't ('It celii,LLl1,, se fac,e plin fracl ulrrlei'r.
utlor ner'('gulrrlitirl i .i 'prin l'upelea unol nrici ,,,suduri(( prodnsr. rl:rtolitii l':Lptului cri rlistrn{ele riiltlrc'
rnolt'cuiele felelol in corrtact -nt.r,,1 sLtJ)
r-aloarr-'a. lii. c:Lle se prcldnc f rir'l de
"
iltltc-tie. Ilitr cu cit foltu, Itlr: Lullil
estt' tniti lnarc cll rr1.it irrl r'ep:-r , l'nnrlet'crr
l),
p|irIl rtlafic,
I:
cos a
c;*;;
sc oltfine
roll
t
lrrl
0,l::l
100N-.'10--,r..
.]
4
vi
'l
;t-
- '!.1'n:
Cl,
iar pe lcrlicrll-r
ltr-FSina-G:0
din citre rez-ulli
I"* -= G - -p:in a,
ot
Iri
3. .1.2;.
03
2. ln intervalul clc timp irt carc alr: loc pornircn s:ur opLilta, lrn asc{.nsor arc o
rrtiscarc '.ttriforrn valiati in carc viteza lui creste de la zero la valoalea de regitn, respectiv
i:rl in b)
F"-lIr-
0,
4
d/0
L
u
scade de la aceastir valonte la zero. Un oni care ar ste pe rrn cintar cu arc a$ezat pe podeaua ascensomlui ar constata mlrirea sau sc{derea greutitii ltri. brtr-adevdr, cind ascen-
sorul are o misc:lre v;rriati cn accclerali:r i sc prociucc echilibrul cclor trei forfc : forla
de inerfie, greutatea pcrsoanei si for[a clasticri dc reactiunc a resortului clntarului (fig.
4.2e).
De altfcl, existrnla forlei de inrrrtie.,se simte": dacr'r avem in minji o sacosi. grea,
ln sus ca apoi si parri mai usoarl Ia opri-
lu
OD.
in
F" -Fi-G :0
91
a)
lu
95
4.6. Dinamica
rni;eirii
circulare
./-"-
-_-'-
i-'
Centrul de
ro to tie
.-=--
.r--,=_:_-.-.
t=
l-
1i
iirt
I
I
I
\-.-
it
---l
Fig.
ili=
I
i..'l
A'ot-'
--
,l.l:l ,l.
:: a-
$3.10
i ri
Tr'-zll
-,
:D.!tllS,
S=t"P--K:Dcdtre
O
de roto.lie
I :ltt&:
nt,t :'trtt',oz
(4.8
-S_
Flirlli:i:f'
c
dc vedere ai
.n'i
obser-
?,
liremple. 1. Cil:itorii aflnti ln rcpatrs intr-un autobuz se dcplaseazi fa[i cle rrn observator intcrior, laleral, spre extcliorul curbci cintl autobuzul sc inscrie inir-u1 r.iraj.
2. Pentru e inira lrrtr-o cur'bi. ve{orrrri cste ac!.ionlt clc o for[ir centr'!pi:tr-r crcrcitat:i
dc gine (fig. 1.::l;j, d Fi D).
ln curbl sc mociificir. Noua vcrlicali esie direclia firulni, adici sr[lortul rczultantei
fortci cc'trifugc gi a greutifii. ln vagon, atit timp cit acesta sc dcpldscazd pe un cerc
rstfel lncit forta centrifugi rdrn_ine constantr, suprafa;a unui lichid este pcrpendicuiari
pc nolla ,,rrerticali,,. Astfel, planul. ,,orizontal.. se modifici si el,
Exemple.
S Pozifia dc echilibru
scaz:"t
i! lrrtr-o navi-satclit care grar.itcazi ln jurul Plmintului se creeaz:-l staren clc impotde|*bil[lale, caractcrizatri prin feptul ci fbrfa centrifugir observati pe navi echilil-rrt.az.'r grcu le
1-e.772
ten f iccirui
corp.
97
ob
Fig. 4.34. Suprainillarea Ia curbe (a). lnclinarca ln curbi (Dl.
6u2
In_
tga:*: ('
':o';,rg
mg
Iornr;1.
In act:st interval cle timp a ac{ionat ;i o alti for}n {, de frecare, punctul ei de aplicalie, figurat convcntional in B, deplasindu-se pe aceea;i direclie gi pe aceeagi distanfri,
L:F.i:
tg a trebuie s5, fie cu atit mai mare cu cit viteza maximd, admisii in
curbd, este mai mare $i cu cit raza curbei este mai mic5..
Calculul rd,mine valabil qi pentru autostrXzi, iar consrruclia tlin
figur5, se regd,se$te explicind inclinarea pe care conducitolul o cld,
in mod reflex vehiculelor de tipul bicicletelor, rnotocicletelor etc.
$tg. a3a, b).
9B
r;d.cosa
(4.9)
N.m
J.
99
.e-
:Fr.E:
Fr,
"
Vmge7eos a
pmgd,cos
?r:
-$mgd
q
11I
;lt'
A
ah
F3
b
Fig. 4.35. a) Prirr lttcrttl mecanic al forlci
4,8.2. Aplicafii
Lo, Luorul mecani,c al greutd,!,ii. Considerim cd, un corp de mas[,
fi-r.cade po vertical5, sub acfiunea greutillii de la o inillime h. Dacd,
distanla nu este mare asqel incit g sd, ioatd, fi considerat constant
{g.j qi greuta,tea G *g,,luclul mecanic efectuat de greutate pe
l+l
IXJ
.=
-F
L:Gh:rnght
(4.9a)
o)
: n nusin a :
'rsti.
ft:
tucrul mecanic este
L
Fn*Eo
F'aA
22
:ry.
kr 'fr:-' kaz
I
2
(4.9,b)
101
lntmcit forla reald, -F are un sens, iar o-are sens contrar, lucrul mecanic ests negativ cu semnifica\ia cd" se opnne deformd,rii resortului.
4". Lucrul mecani,c al unui cuplu constant. Este necesar sd, se
insumeze lucrul mecanic efectuat de fiecare for!5,. Deoarece d.eplasarea so face ln fiecare moment tangenlial, adicd, pe direcfia for@i,
lucrul sfectuat de o forfX, de-a lungul unui arc de cerc do unghi c
md,surat in radiani, este (fig. 4.39)
L:I.s:I.Rs"
sau,
intrucit'nI
eR este momentuL
2Ms:
"2:
.A-
faptul
cd,
llI u.
(4.r.0)
Fs se deter-
m,t)2
--
(4.1r_)
consecin!.6
a legii funclamentale
aaria,tia energiei
--r- cinetice(
-------\--" OU,:@
2
esk egatd,
-g
eu,
luuul
(4.ec)
__
Enelgia cineticd,
-tIJl:
4.8.3. Energia eineticfi
Consider5,m u:r mobil M atlat in miqcare fd,rd, frecare, pe nn plan
orizontal (fig- a.a0). sub acliunea forfei F constante mbbilul*este
accelerat de la viteza or la vitaza ar. Lacrul mecanic are ca efect
1LD": Ll
m,a?
Mod.
Lbr: 2L :2Msu.
gir deoareco
_
22
nxa\
min5,
clinamicii exprimd,
L:
tnsumind,
-lle:
se m[soar5,, ca qi
(4.10',)
fE"]:
Exemplu. Clnd rtn vehicul este accelerat pe un drunr orizontal energia cinetici finali
estc mai mare declt cea iniliali, aceasta datoriti lucrului mecanic efectuat de forla motcarc. Concomitent, pe aceea$i distanli sc e{ectueazd un lucru mecanic si dc cdtre forfa
ds frecare cu efect de frinare, dar deoarece forta motoare este mai ma." vit.za vehiculului
creste. clnd cele doud forle sint egalc lucrurile mecanice slnt de asencnea egale; nu
are loc o varialie de energie cineticii, iar clnd forla de lrecare depigeqte forta-motoare
vehiculul este frinat.
F:*o:*aE-a?
2s
1,t2
71s,
2
103
nr: !r*n"
oa,re depindo exclusiv do lungirea
(4.1U
la un
moment
dat a resortu-
r,:
ll:"et{g!a
L:
Dpr_ Ep,
(4.13)
rrri,tind
-/_
-'t\\\
,J i"-+
FA
Fig. 4.41. Energia potential i
deformat ,
Iui, se numeqte
unui
resort
cc
*-R \ f{'FO
/i,h' J
energie poten,ti,ald,.
ximi.
"ri"
L,Eo: 7.
rrucrui mecanic al forlei exterioare a avut in acest caz ca efecb
numai modificarea energiei potenlia,le de la starea iniliald, la cea
finaJd,.
L : mg(hz-h)
(4.L21
qi
104
105
des-
cre$te cu cit corpul urci (C). Energia potenfiali creste clevenind maxitnd in R cind viteza se anuleaz6, (E":0). Din pozilia cea mai tnaltd corpul se lntoarce, transformalca
produc:lndu-se ln sens invers, errergia potenliali scadc, cea cinetici sc miregte.
l_
I lEr''"rl
'$Sur
li
I
cCi
I
il
ii
h.o,
lr',r
,/)_.
,l
lL=-
..1
--
,i
h1
Nivel de relerinH
Frg. 4.46.
tu..ut *.ltic
: MB :
3. Oorpttl,{f aflattn
Iz:
const.
(4.1 1)
se
h,
diferite
a)
fdtdfrecare,
Of", t.."""".
hr. Deei
L.en:mT(hz-ht)
Pe drumul AMB compus din porliunea orizont'ald' AM bsi c9?
verticali, MB seefectueazd, lucrul lnecanic L.tan: L am*Lra. Pe AM
se efectueaz5, lucrul Lo* de cd,tre forla d, L:6 'All4 cos I : 0, un{3
g: n[2 este unghiul dintre forlaG qi deplasare 4M, iar pe MB
este efectuat lucrul Lnu de ciltre for!a?'opusd, greut5,{ii A
mg(ltz
-lht)].i
L'tttx:mT(hz-hr),
4.8.C. Apliealii
pe drurnuri
de unde se observd,]
pentrtt, d,eplasarea
N;L;ua
Lnu.
Se aju.nge la ideea cd, lucrul mecanic efectuqt pe cele doud, drumuri intre-aceleagi dou5, puncte este acela$i. Se demonstreaztr, in
107
106
: Ltun :
mghr\.
l*
Gt
Lucrul rnccanic
Lta:
Sc obscrvd cd
fiale cstc
aceeagi,
j Ff :ttg
il
ac-est caz
: m!(h*,_
1,r) -i-
tt
nt(J. lJ..I.
2'. Rotit cu un
o uq. gumb
cner.gici poten-
pe o tlistanli, d.
cuplul-de moment ,44
"gngli.
eTectueazn asupra $ur.ubului un lucru mecanic
L
lucru mecanic trA
,c), jar qurubul I
f (relalia.(4.9
asupra,
mediului.
Energia
primiu,
e'ste cerlatx 'ir
meaiulur,-ii;;i-"
=.n!
avans_eazd
Mq.: Ftl
de unde se obline valoarea forlei d.e apilsare
F:
(4.15)
forll
(4.16)
qi viteza metlie.
de
Putt'rca cste
lor.
F: !.
Lt
t6
;100000 hg cu o
-m:
P
: !:u:
ar Lt
f,Iald.
4,8.7. Puterea
apro-
dep]aseazd, po
,tlezvoltatd, este
cste
ln
cos c).
\\r,
-.1
obserualie' Prcsupunitrtl
?,10
Fi:
98
000 N.{0
3920 kW.
4.1;.8. Irrrprrlsul
: jmr,-m(tt -ao)
FLt:rnu-rn|)o
Lt
(4.16)
t08
109
fr:
mT'
yitez6".
4.8.9. Aplicalii
ir(-,estc cazuri.
sensut Pozitiv',
r-_'i9-A\
____\r->_T_/_
dnr ro:0
lr.Al:
deci
u:-
n1D
mtto
, DT relalia (4..1q) se observd, ci, dacd, un corp este izolat clin punctul
de vedere mecanics-iTpu-i.sul sH,u md,surat fa!-d, cle uu sisterninerlial
se conservd, (.E]:0 implici m,l)*71,,0e:0 snu mu:nn^o).
Pentru un sistem de corpuri
se defineqte impulsul sistemului ca fiind suma impulsuriior *
tuturorcorpurilor. Ca qi pentru
W
un puncb, pentru un sistem de (^t Y
puncte este adevS,ratd,legea con- \)/
'-,-/
sert:d,rii impulsului
serod,rii
impulsului.
;*n,
I.mpulsut unui sistem ile cnr|
,,G-i
puri, .md,surat fald, de un sistem
/,.,
'"
iner,tial se conserad, d,acd siste-
fo\ut"tu:;T- (y
mut este izotat.
-X
si
exterior.
110
7-1 v1
Y2
b
IriS.
4, 18. Deforrnarca
unci rningi
cle
Se scriu
ffirDr
- ffizDz: -mfli -
mzAi
10101
*rri * - mzli:
T
T*ror'i-
1,*mzab"
u:
(.4.17)
(4.18)
- nllrrl
,,r: -
600
.20
:rooo
m
^
- - tr;
.,
-tnluL{mr(2ur-u1)
m1
- 1n2
-.t
nt,zuz
'!:'3='i
rrlz u, *
aceeaqi rritezi,.
Ciocnire plastiei. Acesta este un caz special de ciocnire neelastic5,. Corpurile de mase ?n1 qi zz, se ciocnesc plastio cu vitczele c, ryi
c)z qi pornesc impreuni, d.up5, ciocnire cu aceea;i vit'ez:i r.
Se scrie conservarea impulsului (fig. 4.49, b)
Rezultii, r'iteza
- ffizDz: -Qnt I
mr*mz
2'. lleculu,L in orice anni, de foc ale loc aprinderea unui amesteo detonant prin ctrre ploiectilui, de lnas[, ?n, este lans&t. Considerind lll masa arurei impreun:i cu tubul proiectilului, irnpulsul
toNal initial este zerro. (I'ilrfilt; sint in repaus.) Dup:i detonare, arma
..si proiectilul au vitezeh i
;i irespectivd in sens clontrar. intrucit ac1,iunea gazelor este intre p[r{'le sistenrului, acesta poate fi considerat
tzolat. Aplicind lege:r conserviirii impnl,sului ;i !,inind searD[ de sensul vitezelor s0 obline
f,II: * nrt :0
sau
1'/.:imrlXI.
(4.1g)
lv:
(4.20j
mr)u.
t
m"'D"-m,t,
u,,
sc vcde cL se poittc, considrrind rnasa nr, ca ctalon, sii rnistrrim nasa n?r clupd ce s-au
delcrnrinat vitezt'le corpurilor lnaintc gi drrpd ciocnire. Acesla esle wr dl procedeu de
ntd.surare al nasei corespitn:d ! or proprietd!ii inerliale,
,n2
Inrl)L
m:/s2:36.103 J,
gi apoi
mr(2ur- '^rl
lnt -
62
c.772
#:
3kg
nr1s.
[[3
de aproximativ 0,16
rnis
I'
der.ine
c a me
16 d e o rde
re
- conol de ejecr e
"
;:i,:t
*'
T,}"J,r: " H:
|ti,{ii,i,",r..itiirill*diitll:i
fionerlzii, qi in vid.
-Gozele ejectote
defolrneazri.
F-+
r,s{,e
.'n
viteza
acceleraJia a
migcarea uniformi s : so *
migcarca unifortn lnriati
u:Do+at
s:so*u6
+.7l2a|r
uJ
viteza unghiulari co
acceleralia unghiulard e
miscarca uniformi a : ao *
migcarea uniform variatl
co:<oo+e,
oc : o(o * a$ |
<ol
712 e|z
114
[15
l:'
qi inmuilintl cu br:llul forlei
tttt'z
!l'l,t'2 at
: ]il {t
,i,
.1, .f
(+.i1)
f L'-.=tnT2 e.
pentru rotttfic rolul pt: oillo t]tilsrl il de{itte itt
rni5l\I[rimea nlr2
^te
carea de translalic.
Trecind la un sistern de puncte mliteri:tlt, clrre alcftuiesc corpul
in rotalie relalia precedentii se transfornlii deoarece trebuie aplicrr,tri
tuturor puncteior $i se efectueazii o sumii. in partea intii suma tuturor
momentelor cli, rnornerrtul rezultant. In pllrterl a tloua acccleralia
unghiulard, este aceea{i pentm toate puncbttlc ;i iesc fa,ctor comun
'pe lingi, o sum5, rle forma
(4.22)
mtr? -f rnrrl t...-lnt'or] : 7
care se nurneqte ntontent, de inerlie al corpului.
l.16
ilI
(1.23)
llonrt'ntul
rczultant
al foltclor
carc
llorncntrrl
dc
Accelclatiir
unghiulalti
irrerl.ie
al corpului
_acIio-
t a ll
h,i tt,l
u,r
d,
st e
d,
i r ect,
p r op ort
iona
-\r'elstii rrtl-rtirne tlcpinrle de Ierrun es1,e disLribttiti"l rrrirrs:l corprrlui iltri titr axil tle roti-ltit. Ou
tlisp,'zi1ivu1 desc'irt irr figura, 4.54
:se jl'.rirte inf,elege srrnrnificatia, nronleiriului de inertie. Oilinrilii
It.rl
t',
rIl
sub forma:
rle rltase egale sinb fixrr,li siuretlic la t-r distanf,L oarectrre. lli
Be rotesc impreunS, cu :lxul, fiind
rrig.
-1..-r1.
pttr'|
leirlit
(.1.23)
lrg'tl
" s2 ''t
I-tllUr'
I ' 'il -- --iil,1g----1*Jr:_o12:_7;l!
k3'r*:
')t
L77
Exemplu. Pcntru pornirea unui rnotor de barci se foloseste un fir gros care t'.str lnfdgurat pe o frrlie care are 1:0,05 kg.m2;i diamctrul dc 20 cm, ncglijind frr.ciirjlc si
momentul rczistcnt dat de compresia rnotorului si se calculezc viteza ungh.ii.rl::li la
sfirgitul unei juni:iti{i dc turir daci la capitul sforii de pornire aclionca zi o forJ.i de 100N
rrlr)rLri:l(l cxprt'sia
,A r)
((
t\\
//t
,/n
I I
\-\/,r
'\-----l
r''\
lne[
I" Mr2
\\.Vi l,
'
f,-
Inel
i
l
/1F\
(_r.,i
Sfer6 ptind
Mr2
Citindru inelor
f.
i-l
tl
I-f
(ri *r"x
V2 ae
L=-T
(n;r\ )o.
""--tT
,_ i'tr1Mt2
'-L
II
lt
lri
,j
t__,
tnurf,
cD
eSte aCehqi
. . . f rrr^'i(-i
t7
Mrz
L=Z-
in rniseilte de rntafie
Citindru ptin
rad
- 35,4;
jl
__ to2
Citindru ptin
l'2'::'!200
t,utli1"',-ll'
"'-=/
/,-:-l
tq
lt
r-l{L'
L-2
Fext- -
t2a
ll - :
ll =
B.
-kr:
al ctttl.tttlui. ijei'i
(-1.2+)
aplici relalia
(-1.23)
X,I
N.
0,1 m
0,05 lig.m2
100 raclis2.
: 0 la
('):(oofet:el.
Pcntm a-l calcuia pe t sc lolose;te relalia
a:d.nionlf-el:
unde
ao
: 0,
to6
: $, dcci a:
,:v+
-2
slz
t..r
""
119
118
o relalie
asemd,nitoare.
(+.:5 )
l'arialia
"
en,ergiei citrctiae
eJectuat.
a corpttrui
L .=
r2tmrlo
rotalie,
In mi;clrea
r2umual . . . {\r2*rnyo
:a(r'emi-rr3mu*...**murl
ilrlrl'l s-a scos factor co, acelaqi pentru toate punctele. Dar suma
<lilr parantezir, constitnie momcntul de inerlie a1 corprilui. Notintlu-l
crt ,1. se obline
L:lij.
ruc*d ntet:ttrtie
t1e
(4.271
acelerr"ci
un
veci,or', conservarea momentului cinetic
inrpiici, constanla atit in modul cit ;i
in <trireclie.
rXntD:I
t/
E1'/
--Jr
f'
1\
-/M,/'
\,
\l ._.-=_;-__
(+.:6)
kg'm'
Exemple. 1. Cind un patinator cxccutii o pia'ucii, intinderea miittilor latcral sau aclucerca lor -lingir corp determini clestetea sau scidelt'a rnornurirtltti lLti de itterfie, iar vitcza unghirr]ur:i sc
rrir::irrlcazi., rcspectiv sc m:ircgte
/- este un vector
Sii prcsupunern
-:-J
+ -+
16
i4
A/
al
cu sup.or,ru, n"TH'f,J1:H:lJ."f:tr:'fr11"l,H"t;,tTl
^va
se
obline prin i"su*a"ia' momentelor
cinetice ale fiecd,rui punct in parte va fi deci un
vector z situat ae
,si
120
cot'osJ)rrl-
-T
in mod
li
lotitri in
aclicr
t4, Frl
axa
vafi
oar.r:r'i'la rru rnornent dat biciclcta, carc sc dcplascazri cu viteza iin scnsul aritat,
se inriiui laterll. Accasti nriscarc estc o rota!ic in junrl axci c.r'. '\sr.tpra rotilor, aflatc
fa[.ir
aclioneaz:l cite un
12l
momerrt
(Iig. 4.58' b). ca ur'rare, aparc, dc excmplu as.pra rolii clin fald
un cuplu
gjrcscopic.iTgr care are ca efect.Dreccsia ei in ju.rl
axei yu,. (Jncuplu asemini.itoracjt:l"tt:o,tj {rsup,r.r rolii din spate.) Ghidouul se rotestc, bicicleta inscriindu-se intr-t, crrrb:j.
La aceastd nonii nrisca.e clc rotalit' (p.eccsia rn jur.ur axci y37,)
.,, nnir cup.iu gi.os'1r
"p*""
5-
osclLl\Tll 9l
UNDE
-.
Iu figul'a
i.1 sint prczentatc
Iv
r+va'
@'
t6=
tYt
'
f)
'vt
tr
bicicletd.
"i'ior,""r"l'r"aLt"i"i'.-i...'""
lir
cste
rotitir
(b,),
iar
- ,^ t'.
5.1
di'
fiEuril
\-A
.r)'..
G1,
este de
naturi gravita]ionald.
ob
I;ig.5.3. Forla de revenire este de naturE elastici.
* De fapt sistemul carc este excitat se compune din leagln si Pimint. Pentru simplificarca limbajului se vorbc;te numai de oscilalia lcagdnului.
124
;i
fr-t"oua"-.-
il.25
c'
iij-oi"-*li"!o"ttig. i.g,
.',.1, b). ln
t,r'rr,icctoria
Inu.r"r,r'ile.
B. pendulul
B, parcurgind
I|1|
in
j;;.
,";iffi
i; ;;d.b;;
126
63-
Bl
v{
M
U
ts"
crb
+A
Br
cl-.)
vi
B2
0
M'
EI
<L
Elongotio
\origineo
++
yl
I - *lty
(5.1 )
B'l
,/.
:-"i-
M:
tl
3r
,.;F \M
r(t
i1_
-l
rJi
4\
',
l
" -il'
B.
+-
--*q
"r'-1M'r9
0+r
lv
.0
,.i
\,
s,
,i
YiB'
/
,91
( ito_ --J
.M
v\-1
yl
D
q
,\-i96-..----
''{tL"i
B.
tlc
oscilatonrlui arntonic.
conconritentd
punctului
proicctiei
t2B
.ll1 Ei a
lui
i1,1"
L29
9-c.772
33
Pozilia lui
,11 ra,
unghiutui la
'rornentul
fdcut de ser'iax:r
ou ca raza in ,41. I)acir, r,.r elte viteza
unghiulari, (co'stantd,) a punctului Ir care la rnor'entoi irritiut
.
fost in Cr, pozitia lui' jI,,-este clatI de
cenl,ru_p
axa
-4, sincol.
Or7.
(5.:)
pe
a:
::[crcOs
col
-Aa2sin
(5.3)
col.
(5.1)
nici o for.tri.
Justejea
acestei afirrnrr!ii porte fi probati, cu un experiment sim. cu fascieulul
plu.
nararer rt irnui pioiector se rurrrr.n;,;,i-;,, pencrur
elastic eare oseile:ti.x, cu o frecven!3,-r,u pr"n rna'e (fie.
5.g). Umbra
neazd,
rr
f.'iC.
se
tali
5.1.3. Caraeteristicile
mi;eirii oseilatorii
arntoniee
ll: A sin
(col
po).
(5.5
[30
131
mai poate
fi
scrisd
<or:
; 1; : Aa
sin
(+
* .,),
sin /col +
-lc.A sin
j ).
rt,Lltia
satisfi"l,cutd,
s.
sau
in
arem succesiv : k
(5.?)
: m1n2 si
12'
: 2"1f +.
(5.8)
efectueazd
nn1
AT nT T'
numeric egal cu numd,rul de oscilatii efectuate in unitatea de timp
se numeqte frecven!6, ryi se noteazd" ca v. Deci, prin definifie
(5.6)
succesiv
k:
qi folosind (5.6)
A sin
(5.3)
[?] :
-ii
i1
(5.e)
'tr
Unitatea de m5,surd, rezultil din (5.9): lul:4
?
unilate poarti, numele de hertz (simbol Hz)*.
* In onoarea lui Ilt'inrich Hertz (185?*1894), {izician
: ,-,.
Aceastfi,
grl'nlan.
132
133
st-'amii,
1l[
2n
k
nt,
t.:
S. l\
t
..,')
t.r'
'
cunoscutd,.
apoi liberd,.
observiri consecutive este chiar perioada de rotafie a discului obturator Ta: Ilva.
llesupunem cX, ia prima (rbservare Lama a fost vd,zutd, i' pozilia
/-. indreptind.u-se,
de exernplu, spro dreapta
(fig. 5.10, a;. Oacri
tmare
pqrioada obturatorului este cu putrin mai
Iecit a' Llrnei ?g
'pind,
(Tu > Tr), iu intervalul t1e tirnp
la a doua observare larnd
efectueaz5, ceva mai rnult decit o olcilafio. observatnrul va ved.ea
lama deplasinflu-gs lent spre drclpta intr-un proces aparent tlc oscilalie cu o perioadd, foarte-rnare. p-e md,suri, co- frecvefta obturatorudoud,
S :r l'igurat
,si
sinusoid5,.
defa,zatd, cu
g-ol*go-ol:go
y=
Asin{ot+Yo)
lui
oatli,: le
fo,
3],
A.uz
'vi-
I37
,+
(ir.ti)
Ji?
?':---(')
-0,t2\
50n
15.$).
v:-t8,3:i
I lz.
1'
5Gr
. lU-:; . _
r)
1!
lo
2. Ltgr'a
cle nrisra:rr
Y: -{
care pentru momentul I
: 0,01 s
pril fazori.
a)
rad
: 2'1A-2 n;, <":100 ;r-,
{l
-Si
9o
7'
6.
rad
5in
r.d
50
: 50 Ilz,
It:2 in-'?silf\
10-2
r7
10(.lr
<t)
50r
0t
.- -'
2n
100;
sau ctl :
r'5.5)
g,,).
(''1
de rrnde rczulti
sin ctl,-
(I)
se scric
.tr.10-3
_\
r/'
b
Irig. 5.1;1. Rcplczentarea
,t'
\-
l)
ry:0,:cl"
\/
\-
col
ilr
seitnra c5.
+) : *
1O-2
rr
frrncez.
[39
138
oscilatri a
(II)
dcfazat:i cu ic/6 r'adiarli inaintea oscila!iei I. lntr-adcvtrr notlnd cu a1 si a1y fazele osciialiei I si, rospcctiv II sc obtine-: a\r--:/-r- 100n t-10ozc1 | zslr;. s'c atci-it"uicste tabelul
de variatie in care se clcterminii val6rilr:-ltri I pentru fazele carc thu lalorile pri'cipale
a(rad)
t"-"
v(m)
*rl)cci
1irl1
'_l_
100l20olrn,
o -l--
2 l{,-3
l{rgea
tz
L2
- 6 - *
12
.
pi ts tc leprezcnta
rt \
\itll
2l
?tl
200
u:2
ti
pe
glaficul
.10-e
ir.13,
.i" (roo ,
(IID
- +)
F'a
zorial, I,,II
-5i
I I I sln
t repre-
b.
b.a3).
r:u rc,6
ln tirnpul
clesfd,quririi oscilaliilor unui oscilator armonic se efecun proces continuu de transformAre A energiei mecanice din
form5, potenliald, in cineticd, $i invers.
La un rnornent dat I cind elongalia este y energia potenfiald, a
0scilatorului este
lty'
B
(5.10)
t,ueazd,
\l
r
r.
fiI
-r: T
: L
p1r"
(5.11)
/\./\
/.,
/'1
relaliile
1I
o .\!tn
'
1cm
u,:oti*
140
Er*8"
si
(leoa,r'eoe sin2orl
coszcol
coJ
:LmArrr:
2
1
q
k/,'t
74L
mecanicS, total5,
: \.).)rnAzof : I
7rr1,
2rczvzntAz.
(5.L2)
22
RezuItS, cd, . en'erg'ia mecanicd, totuld a oscilatorului este constantii i,n tint,p.
l.trtiali
eFlt
_ .fn-figur1.5.15_ este prezentatd, o rnicd, sfer[, cle rnasX, ?i?,, suspenfir subfire, _uqor ,si foilrte pulin extensibil. Acest peiOut
este un rnodel de pendul gravitalionat iaeat. pozilia de echiiibru a
pendulului este 1* verticald,. Deplasat lateral qi lLsat apoi liber,
rlatd, de un
ili
#r
101
^^l
I
rl
o, --_----.-..*--,i, ---
q_J
nic5,
1i
f,
/l
,,i_
qrr"B-''-=*1
61
|.H
-'
t+;
v7
{)-
f-
in continuare datoriti,'iner,tiei,
la intoarcerea pendulului din irori
anuiindu-se. rrigcindu-se
pgqxl_uluj
-{F-$iilFrHiaE
P letn de pozilia
de
1tL9
Sin
aP
rilA
a:
"'g
!-t:
'
Pentru unghiuli a mici forfa cle t'et enire este aproxiutativ cle
tip elastic (for!,d, cuusielasticti). Cu aceastii obserralie se poa,te aplicl
rela{ia (5.8) pentru calculareil, perioatlei oscilaliilor pendulului cincl
amplitudinea este sub
T:
5o
,"v+
mg--,"ll!
ls
-T
(5.13)
oscila!it'i
Rezolrare
tleoarece in rela.tirr,
forlei de revenire
:_. mg
r:2nV+:,"yffi r 16,4
c5,
{c
b) Lr
o amplitutlinc ae 3 nr
o,ot,r,
"".u
!i:Asitttlt
67 rn cu o
sau, cun)
,u:
2r
.r.
: l/gts
y*
--
lad
r).:]s-;
y : i3 sin Ct.38 .
acela;i plan
c) oscilalia liberd a unni pel]dul se face itrtr-un sistem inerlial mereu ln
c-a mi$care a Pdvertical. Deplasarca urrnei ldsate pe nisip poate- fi intelpretatd <loar
,"i',i"i ri hrzugi. Cinrl Pdmlntul se ioteEte-tn jnrul axei sale, pozifia pardoselei pe care se
145
5.
afld nisipul se Inodifici fali de plantrl de oscila[ie , rirrras neschimlrat Obsen.atonrl (iin
sistetnui legat de Pirnilit, care Itu-gi tlri seama (lr nrigcarea Pdrnintului, a{irrni r.ot|l!iir
planului penduluhti.
concluzie.
qi tr celui grar-ita,{iural, energia pol,enlialr, rr oscik}torului este o func!,ie car.e in irrtcr,va-lul rle definifie atlnite un rninirn. ln pozilia cle eirhitibr.u oscila,torul se aflii, intr-o gloapd, de energie pol,enliail"r, oeea ce confer,li acestei
por'ilii calitatea de a fi de echilibru stairil. scoaterea cor,pului din
aceastil poziqie (excitarea lui) qi Liszlrea lui litrerri rleter.rnini, r,evenila pozitia ile echilibr* ;i efect*rrre& rlni)r oscilalii.
'ea
,. ,()fice sislrnr .aJ.'lat in ecltilibru stabil tntr-o groapd, ile eitergie poten!iald, are posib.ilitntca sd, oscilese riber itr juiul $oziliei pentri oure
energia,pot etiliald, este ntirt intd,.
Aceastir concluzic
.a f.9st- detlusii pentru oscilatori la crir.e errergitr
potenliair,-este de naturf,,
elasticii sau gravitafionald,. 1,.ar afirmatria
riimine valabili _pentru olice sistem .rrre se httx, intr-o groapi de
ene'qie potenfial5, indifeleilt rL' ce rriltuli rrste acerrstii *urgiu.
corpulile pot efectuii, oseilrrgii lilrele, tte exernl,rll 5iltr,
-. \." toate
din{igum
5.L, a,.In acest caz orice po;:i{ie r r-lilei este tle
-echilibru
(stabil).
Amplitutlinea oscilaliilor devine tot uuri ririci in tirriir. pini l:r, stingelea lor conpletri.
1l) Clintl forla de fleurre este forlrte rnare oscilatorui Lisat liber
nu poale tiepi;i pozilia cle echiiibru, intreagir energie pr.irniri in
procesul de ercittrlie fiincl disiprrti nrcdiului inconjurir,tol pe th,urnul de revonire pin'i in pozitirr tle echilibru, unde r:-lrnine irr leprrus,
Irirycarea nu urai este periodicii. cil se nume;te aperiodicii. {) arllel
de miscare cxecutS, un pendul elastic siru gr.a,vitalionrrl intr,odus intr-un mediu rezistent, de erernpiu intr-un lichid viscos. ln figln'rr
746
rrporiodicS.
2". ?rc,nsfcrul ruergiei ile h ltrr sistelt, t:,cterior la osrilcttor. OsciIuliile unui sisteur sub acliuneir peliotli&i zl altui sistem se nllmesc
,rscilafii for!:rte. trn figut':r 5.18 prin culba I se replezintS, grafic
ArnotifuCincc
sistemutut
lCu onortirare
excitot
slobd
o'ncrtizcre
.'2 Cu
dscil tc
moimicq
'i
Cu omortieore
rfiIre
Amoiitudinec
i cilo siste mului exci -
tqtor
__l
oroorie
o Peno'-lu'tu; 'ex
hrioodo
Perioodo
H!,!X[;';''
for!d perturbatoare
periodicd.
dependenla amplitudinii oscilaliilor unui sistem excitat, care oscileazd, ctt o amortizare rnale. in func.tie de perioada unui sistern excitator de rnas5, rnare. Se contureazS, vi'lg o creqtet'e a arnplitudinii sis747
il'
--i
rl
ir
r--l .r
et:cittttor.
ir.18).
'jj
'i-T'
figurr
electromagnetul E
-V
nnrneqte rezonan,td,.
tfft
'1++rl ,,
.==r+a:la+mr*,-;
t--:
..1
rezonarr,tir
ll.
liil
ril
rill
l_s
rll
Mcgno
rl.<+--__
"
-----1"'--
rjp=
5cnz
--.-
5snz
I'
-L!t
Fig. 5.20. Un model de sonerie.
lame.
excitX lama punind-o in oscilalie. illiqcarea larnei determind, desohiderea circuitului Ei dispari,tia for',tei perturbatoare. Larntl iqi continu5, osciialia pini, la contactul C, in drtur lovind clopotul. Cinrl
lllura levine pe contact se comandS, un nou transfer d.e energie cle lir,
electromagnet ;i procesul se repetd,. Perioada procesuiui cle transfer
este comandatS, de oscilatoml insuqi, larna elastici,. Irlste un fenorrren de rczonan!il,.
t49
periodiee.
in aceastii situalie, a,rnplitudinea oscilaliilor provocate sistemulni exc,itat fiind mare duce la apariJ,ia unor
solicit:iri care depir;esc liniita de proporlionalit:rte dirr legea lui
Ilooke, produe dt'forma!ii permanelte sau chirr rlistrugerea sistemului. Soclurile pe care sint montat,e marrinile se fisureaz[ sau sc, dist'rug, grinzile si podurile se lup. Proiectanlii iau in consideriue in
calcule posibilitatea rezorran{ei.
Avenr rnulte or:azii si, observXm momentul in ca.re un sistem
intli. in rezorlitntX, rn5.cirr pentru un tirnp scurt. I)im citeva exenlple:
L:r, pornilea ;i oplirea unui motor electric frecvenla acestui:u
vtiliazl intle zero si liLloarea de regim*. Oscilaliile mol,orului sint
perturbatoalc pen1,r'u dispozitirul pe care este montat. Astfel, oseiit-r,!,iiie grinzilor unor poduri rulante devin evidente Ia, pornir:eu sau
oprirea motorului rnrrcaralei producind pentru cite'r'a rnomente un
zgomot, inerisl,t'rrt in regimul cle funclionare permanent.
Ciearnul poltielei rrutomobilului deschis intr-o anumit[ pozi!,ie, produce un zgomot puternic la anumite trualii ale motorului.
Jle ir.senrenea,, nnele eleuient,e ca toba de e;aptrment sau urrele table
irrsuficient de lrine lirirte produc vibralii para,zite.
I.la treceleil unui rehicul greu solul trepideazX. \'ibraliile transmilindu-se cl5dirii provoacir uneori zguduirea r:aracteristic:i bine-
cunoscutd, a geamurilor'.
in general, funcJ,ionalea oric5,rui sistem care poate oscila este
a,rralizatii qi din punctul de vedere ai evitd,rii fenomenelor descrise
mai sus. Se evith, mai ales producerea rezonanlei. Existi multe
metode ;i dispozitive prin care se realizeazi" acest obiectiv.
I)escrienr aici a,mortizorul, utilizat in special la autovehicule.
Acest dispozitiv amortize zS, vibraliile provocate de suspensiile automobilelor. fn prezent, eel mai folosit tip este amr,irtizorul telesco* Frecverrta de rotatie, constanti, Ie care o are rotorul ln functionare normali.
150
_--a
il
ii
3
IJ
:l
:
-,
-J
--f
i---- - - i
/->.rl
-:i'
o
rator 8 este de a ld,sa si, pi,trundd, lichidul din, sau spre camera d.e
compensare 9 printr-un mecanism cu supape asemflnftor pistonului
3. Lichidul suplimentar este necesar pentru a nu lX,sa goluii in compartimentul 6 cind pistonul se retrage. Prin trecerea lichidului intre
compa,rtimentele 4 qi 6 se realizeazX, o forfi, de frinare care amortizeazil repede orrce oscilalie de la capetele tijelor.
In figura i.21, b se observS, montarea unui amortizor la una
din rolilo din spate ale autoturismului Dacia 1100. Amortizorul I
151
ilaralele. BItiri.
Daci, doi sau nlzii mul{i etscilatoli interacrlioneazi, mi;carea sisternului luat ca intreg este c'omplex5,. n{i;carea fiecirrui oicilator este
influeulatr de oscilaliile celorlal.ti osciltrtuli qi influerr[eazr, la rinrlu-i pe ceilaili. Are loc o compunere de oscilafii. ln genelal, oscilaliile
cornponente pot a-,-eii clircc!,ii diferite.
Expelienlll arath ci, in ea,zul micilor oscila,tii se poate aplica
principiul -quplapunef ii nricilor oscilalii: un punct "supus mai multor mi5clri oscilatot'ii oscileazd, cu o elongalie egali, cu suma elongaliilor mi;c[rilor courponente. \rom aplica acesL prineipiu in cazul
particulzrr al o,scilafiiior paralele cle frecvenld, apropiatii, ,..i cu aceea$i
amplitucline. Ficr
h: A
sin
orl $i /z : .4
sin
<,rrl
legilc cie mi;carc ale celor tloi oscilat'ri care respecti, condiliile de
mai sus. o-ccilatirr, r'ezultiintil -\-a Ayea elongalia pe aceeaqi direclie
;i r.a fi :
ll : lh * Uz:/(sin orl * sin <orf).
Tra,nsformind suma
ll :2A
752
in protlus,
zA.io
(<or
'o2
l)tlc5, v, :'u, r,scilalia rezultzrnt.i are zirnplibuclinc dubli, ia comp:rrrrtie cu coulponenteie ;i aeeeali frccverL!ir, cu ele, rezultilt
care
se pntea intrevedea.
[)aci, frecl-enleie sint cliferite (.;1 * v"i. tlrrt':tu',.n,loli apropiate,
r.r' produce fenonenul de bdtd,i. Frecvcn.ta, oscili-r.fiei rezultilte este
tgirli, cu rnedia aritmeticii a flecvcnfcior r.r.cilaf,iilor cornponente,
i:,t' tlnlpliturlinea este o fulcfie periodirri. r'llo',it?rt, ei mirximi fiind
rrt,insri pent,r'ri
2;i {vt - ,z)t
't
-.
')!'t!d,i
vr
-_ :#:.
r_!
'-)
';,
vx,
(5.1+
Daci, frec-,'enq:r, uneiir din r:omponente e.ritc ltiutn se poate tlettrrltrina, ft'ecven{,4 celeilalte ccrrnportent('. curloscindli-se fi't,cvenfa bn[iilor cale porlte fi detenninata optic sau ar-,ustir,.
In figula i.2f cste reprezentat fenorncnul rle bXtiii pc:rtru dortf,,
crscilalii cu frecvenla v, : i0 Hz 5i v, : 60 H.z.
,J
r,i60Hz
se ob,tine
(.ut
* cog)
- tr)l
'
22 "o,
2r
(vt
vr)
22
sin 2c
(vt
* vr)l
Fig. o.22. tsiliri.
153
O trplicalie a feuomerrului
Il
czoI
<'azttl
\,rritdi
20
10
V:r
se
iu urmitoarele exemple
2liz,
Cu aceasta,
vl -- \tilil
relafia pretccletrti
inrl si osrilrzc
cld
i1z.
cu aceeaqi
a
J,^
5.2.
tot mediul
in care
.,ste
g\
flnde *.,,urril.
pun(_.r,
{iarecare irl
O piatr5, ciLzutii pe -suprafa!* liniptiti, a unui lac produce o perurbalie pe i-lel'e o \-edetn ap6i deplasindu-se sub formil unor rnici
valu'i circulare care se intleplrteazri de locul irr care ir r-]5zut piatr*
155
(fig. 5.24). Obiectele uloare urre plutesc pe api sint puse temporar intr-o rniscare de ridicare rsi co'[-]errirL-. dupii cure corpurile riimin
aproxinta.tiv in acel:l;i loc.
.i.s
-intr-o
l,rrllral,iei. O astfel de
\n*
uldi,
se nume;te trinsaersald.
,r-.;
[-.=.-.:..: _:-.--z
Y&-A uJ'
ii
-27
o
l*
----'|
---*
---b
\
lfr
/i"
'- -\
,'FT \ / U" l\*i';
\l ': v: , \'u
#D
1t''i
Fig' 5'
21-r'
Pe coarcid
lrli'.t;'i;l,i,1],c;lurbatiL'
m-i.
(a) ei
''rn
. $irul pendulelor clin figur.rr, 5.26 nrodelea,zd, un rnediu unidimensional orroge_nr ildiei rrn mecli'(,are Are aceleaqi ptnpri"txli in ori|rrre punct al sa,u. Prruem irr osr.ilafie pcntlului'l ainou-l o rniscare
lrerpendirulari._pe dirccl,ia sirului de sferc. prin i.tern*oiui ;;pl;;olui enelgizr oscila.torului i se l,ran.qnrite succesir- in sirul rie oscilatori.
Ii;g. 5.2.1. l)irr ;lrnctul urrrle a cdzut piatra pcrturllatia sr,
ltropagl
pe supralafa apei sub f<lrnla unor rnici valuri.
fn toa.te :rceste exeruple energirr, priuritX in procesul de perturbale este trilnsfer.atil de la un princt la altui fii,r'i, sli se producd, ,;i
transpolb <le substarrtri.
Se observi, cd, l,ransmitelea unei perturbalii nu
"qe face instantaneu. Este necesar un anurnit intervil rie timfu pentru
ca perturbafia -produs5, de sursi, sti, se p'opage pin[ intr-fui punct odrecare al
merliului.
5.2.2. Unde intr-un rirediu ulridirnensional
unde transr,t'rsalt. caphtul unei ccrzi intinse este pus in oscilafie
miscind min:r' in sus ;i in jos o singririi clati.
;prin ace:r,st5, miqcare
se produce r-r <leforrnafie transr-ersald, pe direclia corzii cale se transmite progresi'l' spre r:elilalt crrpr,t (fig. J.25). propagarea acestei
perturbalii se face plin mi;cart'ir, fiecdrei sec{iuni ,, .orrii in sus ,si-n
156
-tz
t.ilt
4o
i;i g' 5' 26'
tt"
":""'";,1;
ca
rc
Peutru rnediul alcdtuit din oscilatorii din sir, care la inceput se aflau
in repaus, exeitarea penrlulului 1 constituie o perturtral,ie. Acesta
rlcr'ine o sursl de energie, motiv pentru care fendulul'7 poate fi
socotit sursr, de oscilalii. Dactl rniqcarea, oscilatorului suisd, este
nienlinutti printr'-un mijloc oareca,re, miqc:r,rea celorialfi osoilatori
continuil. Fiecale oscil:rtor erecur.ri, oscilalii armonice forlate sub
ac{iune21 energiei priniitl de la sursi. Frecvenla osciia!,iilorj fiecb,rui
pendtil este acecarri cu frecr-e1lli sprsei indiferclnt cle fiecrvenla propric.. Procesul de propagar.e se face in timp.
157
t=0
-s
t,*
.:U
o--
\ ...H=_-o_=o-_o-,H--
t=l4
uT
r={
,-37
'-7-
.T
i=
-,-o-\ *a
.1-T-57
{f"
.d
'*_=S-+_-C-_O=
-,-o\
r5T
t
r=1L
;-37
'-T
r_7l
( -46-
l=I
.-97
r-Ttfi9,5.27. Transmiterea unri oscilalii lrrnonice trntrt'Ii:rrtte pe Sirul
din figura 5.26 (vetlere pe plan orizontal).
153
159
rk' forfeeare (fig. 5.30). Pe figur':l 5.30 sint prezentate trei mici Pd,rfi
rr,rli;rcente ale corzii. Miqcarc,a p[rlii 2 nu se poate face fd,rzi c.a aceastih
si nu antreneze+pXrlile 1 (prin forla ?'';
Fzs
si l) (prin forla -Frr) carc la rindul ei se
ol)rrne prin forlel u furrqi, respectiv, fuur.
Aeeste legituri asigurd, cuplajul pirlilor
I, 2. 3. Prin acliunoa forlelor de cuplaj
(1
so prod.uc defonn5,ri eiastice in corpurile
prelua
poate
aceste
F,,
solicl
trla.qtice. Corpul
t r'"
solieitXri, dar fluidele nuau aceasti, ca,pa"/
citatr deoarece au proprietatea de curggrr', rnotiv pentru care unda transversalii Fig.5.30. Ijnda transYersall
inrplici solicitare dc forfccare.
il,I)ir,re nurnai in corpuri solide.
l\
/_\
iiig'
21r'
:rspe,:tul rtnrlci pentru tliferite rnomente, scpilltttt'1rr, intervale de tirnp egalc tu un -qfelt din perioa't1lr,
oscilalici suri{ri. I'cntru o perioatiri a oscilaliei sulsei, mi;t:lrrea oscillttorie avanseaz'"i pe coirrclii pe clistanlri ].. Iiacil prop&garea se filce
uniform cu vitezfl t, aturrci
).
u?'
(5.1;)
(;i.16
-_
r.
-,;
ll3m
soO
nl
^tr
lt|o '
(J.9)
11
v.._-_:7'l
:1O{) [Iz.
-100
?' sc
- r
Se observi, di' relaliile (5.15) 9i (5.16), ca qi din descrierea procesplui, cd, lungimea d.e undx, este determinatd, de d.oi factori : until
(pt,rioada sau, freu:en{a) care ttepinde de sursd, pi al doilea (aiteza)
iu,re este tegat d,e med,ittL hr, care se proltagld, unda, d,e proprl'etdfiile
lui, elnst'ice pentru ci, in fond, viteza depinde d"e cuplaj'
Se dovedeqte teoretic gi se verificii, experimental c5, viteza 1t) de
pr0]rilgaile a unei unde tr.:l,nsversale pe 0 coardil depinde de teltsiu161
160
11
- e.
771
ncr[ 7r Jlr ca,r'e crste supusr, coa,r'da qi de mastl p a unitii,{,ii tie lungirue :r r.orzii prin relzrlia
,,:y+
cxlllcsie clllc include ntuu:ri rnrilirni lizictl ll,oprii r_,olzii.
Dacir,
-t.rscilalia peridulului sursi, nu c.stt' intre{inutii, l)r{jr:esuI
tle amortizare este extrem de rapid, energia sulsei fiinti tr.1ir.l"4r'rltti
sirrrlui rle oscilatoli, o parte disipindu-sc prin frecii,ri. untla se nt,inge.
23/.56
a- n
irlr,
f-r
'I
*-37
,-1
i ii
ii rr ri-o
longitud,inald,.
r-T
CT
+-:lL
r62
,,
rrr.ruirlT
,r:v+'
unde
iar
(5.18
"i"
ttttdi
o eXtrern de ,On6iri,
tr2
rlc 1000 IJzrI'a o deplasare rna,xinrii a stlatut'ilur ile l()--:] trtt). fn cel
11
,,. o
rrra,i slab sunet perceput, varia'lia presirrnii este tle -i 2.10-5
lttg
rtt2
j<rs, sc
,, 'Vj;
: l,;:V
ru
,il
! lo---\
liei
Ds
r, '- -.
,l.
iI-
40 '10-'
:
nr
102
s-l .-
102
llz.
Ilaportnl vitezelor
:v+
cs[e
,,:
1rUt"r1
Itl
y+:y+:
v2
cu nrechea pe
tinI.
Ce
este auzit
dnpi
0,2O s de
distanld existd lntre cei doi nuncitori ? $ina este din olel ctt den-
1010
+'
nt2.
165
ezolvarc.
Distanfapoatc fi calcr-rlatidaci
(5.18),
,,:V+:lim
dc
se
: 5,oo lo-s,,i/s,
aici
d- uLt:
()13 rn.
Desc.iern forrnarea, ;i
p,erturbaliiio' la suprafala
apei in dou5, cazuri : 1) cind_propagar-ea
procesul se ilesfdqoaid, in largril innrilir
qi oceanelor, adicd, in zone in care adincimea este mare-qi 2) cind
undele-sint generate la suprrlfala unei ape pulin adinci.
1) In afara cazurilor in care valurile sint cauzate de miscilri
_
s_eismice, undele pe suprafelele mirilor gi oceanelor sinC aet"*-iiral*
de acliunea vintului. Aerul care se deplaseazi, anttenea,zra fiecare
picxtur:i.tlo.api,
-4" i* suprafaf,r,, irnpririindu-i o miqcare circuta,rx,
in sensul rrriscxrii
vintului (fig'. J.3B). Raza traiectoriei e-qte egali,
lilif(rir,ilor descrise este faptul cii, pe (ileasta tllltli valr-i-lpl, in ltli$(.rri, ,spre inainte, rlir 6 cilmponentil orizont'iLl[ ca,l'o il irnpitrgt, 1re
rrrol,Lt6r in acelaqi sens. Dimlotriyfi, nli;calea ltpci dc la lxlzrt lltlui
\lrl aii o conpon;nt:i in sensiontrirl'cilr'o se opllll(t itririntiirii ilrut'iilorului, tr[giridu-l inapoi. Aceste fapte le-a obst'rvilt, ol'icine :l itruttr't
I1 a,pa ind,riT la aproxiriatir' 30--10 itr tlrr rna,l. i11;{,ii1'olii ex}relirrtollI,lr,1.i^folosesc lrro^cese.le desclise pentru a' so a'pl'opia' tle lrritl orr t'lotl,rlli mai mici.
I)e-a lungul etirectriei cle clepl:r,s:u'e r \.alului sttpra,fr{r apt'i t'ste
lrr un nioniiint dat alci1tuit6 din picilturi de rrpti, toa'1,e rrflrttritr
rniqeare circula,ri, dar in faze rliferite (fig.5.3{). Lirttlele de lrtt'g'rru
SO
.a>
ljid..-).::i.1.
I-t lrn rrronrtrrt (lat, toatc piciturilc se aflir lrrtr-0 migcarc circltllrri, dat' irr lltze
tiifcrite.Act'aslacstc,,fotogratiii"r'lltlluiltuntrt<;lttt'tltrlltl'
oSO
a/
si ciireclii diferite.
2) in cazul uldei create pe suprafala
tri\:Le
o o o ! o"
co
A
chial cu ild,lfimea valului. Mirycarea fieczirei picxturi sc poate clescoJlrpune.intr-o miqcare oscilatorie pe verticalti qi una pe orizontaJL: incit, in intervalul de tirnp It in care picir,iura efelctueazi, o
rota!1q completd, incepind din ,4 de pe creasla valului, suprafafa
din acel punct coboard, pe distanla D in prima jumd,tite Ae peiiliurcd, in cea de-a doul,
9d[, ajungind sd, fie labaza va,lului (-4')-creasta
valului. Astfol, in
Jumdtate de perioadd, ca h redevenind
dgtyq"t_ unei perioad.e, picd,tura osoileazi, sus-jos
qi inainte-inapoi
rd,nninind aproximativ in acelaqi punct. X'orfa -de ievenire este in
acest caz aproape exclusiv forfa gravitafionald,. O dovadd, a realitf,,fii
ape_i
F'ig. 5.35, l;orta rlc levenire in cazul rtlrti apc pulin arlirrci t sttl
aproap(' cxcittsiv datorilii tensirrnii superlicialc.
unde, se pot produce ryi studia procesele de propagare a undelor superficiale de aeest fel. Printr-un vibrator, se produce pertrubarea stra,tu-
166
167
cm).
de undf,
Irig. 5.37. Unde circnlarc (a) 9i lin iare (b) ln cuva din figura b.36.
168
lui
Huygens
( ottslt'til'1 i;r sttprltfel t'[oI tlc urrtli sc p0lrtt'lilc(] oLr lr,itrLOrir1 1lt'int'ipirtliti [[tt.r'gens clttt rezultii tlintr-o qon(fl'ilIiz'.rrr a {rtptcLll exlrt'r'illlcnl;llo. l)escricrtr rllui t'rperirn<'rrttr efectnalo cu rrnde supell'ici:rle.
i!
\..
,\
).')
L'-
-t
'l/
)t
F.
1-/,/'
alr
JI
\i
pl'r",
5r.-
il i)
cJl
S,q
..rlrr.L
t,rr.currrc (a)
_. .!i i)tr lrt |ilrlzll;orul itt i'olrtrii de irilrX, st: plolrileJ, sltle fiirLl:ii rrlr1t:
liljiilr'{'. I)lrllir ce I'rontul iL',untlii ajun.qc l,r per.eL,,, ir, ,,,,i,rp,irl;inrcutril
diri riIrriLp1.,ir, ?lPirr' und(:) cilcrilir,re plovenil'e rlin ciesnhiz;1 lrp.,i (t'ig. i.t.Bg, itrl170
J3
s.l
S
-a
(.sll
c)n
t-
.b
{ie tt flrtntului c1e undi, oilcular ;i liniar l)cntl'u 1n rnetlitl tttnogeu ,;i
izotrgp rezultatir, din aplicareil pl'incipiului lli Huygens. Ile Ia,
t71
;rsl
ft'l
c5,
!/e: Asir'?I. (, - #)
siru inlocuind l.
,u
oblinern
ltp
intmcil, intr-o
parnlele, prncesul
unrl5,
raz[. Fie
Ber
5Px
k-- x ----+l
b
Asin
cot
tirnp AJ f-rontur tle undx, planr, care se pr.opagfl cu viteza de fazra o in mediul elastic omogen';i izotrop, ajtinge
in punctul P aflat )a distanla r de B. p este &citat-inir-o' ro4"aiu
oscila,torie armonicf,,, avintl' aceeagi perioadr, qi amplitudinir cu
osc,ilafia lui S,-dar cu o intirziere de ti,zd, fa!d, deB. La'momentul f,
la care punctul I al sursei are olongalia dalf,, mai sus, punctul p
are elongalizl
: ;llpl
l:i' sau
1-
{.fpr
.-
Jrr,,
ktr
,'u\
z*(
"'"(r-J--
z*
t )--"\
silu
2zt
Up: A sin '- (t - Ll)
172
(5.1e)
,fp,
I)u1rri un inberval de
At:Lt)
lleznltf,,
sin?I1.
-*)
: I
2'"(+
])unctul
Asin
'rpr
i. Dar
- frpr:
(2k
+ 1)+
'2
.2)
Pentru. utr ltuttct ilat (un .t: ilat) .fu,nc!.in (5.19\ dd, lelea lui de
'rt,xfc(r,re.
Iircmplrr. O
srrrsr'i
lt
b)
:3 '1o-r sin-
p_4:a
Dacir viteza u cle plopagarc a undelor estrl de 2 m/s: a) si se scric ccuaJia :lnrlci ;
se allc rliferenta de fazi tntrc oscilafiile parLicnlelor M gi N atlatc la ilistau{a tir i3 nr,
-- \
lr
U-.4sin:"1' - "-l'
\7'
)
^
dc uncle
'l'
2: 2- : -,:18
o:t
-
(s) ceea
cei
{}
ginrii de
ur.rdir
),: uT:2
Ctt-acestca ecua[ia urrrlei cstc
it
rn/s. 18 s
36 m.
_,.
3 .ro_1 si',,,
(*
rlt'lirrrr.i t: put(.)'(,{t, ert'isii de sut'slt, sntt .f lu$tLl d,e energie elris. I,'luxul
(l(' ('n('r'g'io so m?isorLri, in n'a!i.
[)irirr ur c\omplu perrtru a apreciil, ordinul de rn[,rime al fluxulrri
rlc r:lrr.,r'gie al unei surso. Ifn om, r.olbind nornlal, emiie un flux r1c
l{)-5\\-. iar tlaeit strigir, errnil,e un flu}i tle 1J.10-2W. Dacri toli oamenii
rlintr'-'rru orai ca'Bucure;tiul ar volbi sitnultan, puterea elnisi,, consirlet'intl populrt-ia crr,pitrtlei noastre de 2 000 000 locuitori, zr,r fi tle
1..I"()ti .ltr-5\Y : 20 \Y, l,trtore necesrr,rX pcntru funclionareil a, clour"r
_*)
.P:-
r/:3.10_r.,,, ,,
b) Punctclc
tlu:
'
:11
si N oscilcazi
(+ _;
!/",r:3.10-1 sinr
ln
neazij,
174
c,ele ce urrrrc:lzir,
in
iir
(+-*)
Pragul de audibilitate
. (+-i) -- (+ - +) - -'
(5.21)
'Ii
1l11fi1rr:strt'
dup?i leuile
10-lsinr(+ -*)'
(5.20)
si
Rezolvare.
"o'1
in procosrrl dc propagare
P.cspirafia norrnald.
Conversatia norrnali
'J'raficul unui ]nlcvartl
Aspiratorul de praf
\vion clasic Ia de"ol:rlc
10
106
10?
108
10121
SenzaIic drrreroasi
r\vion cu rcacfic la rlccolnre lOrslinccpilld cu 1013,
llacheta la lansarr
101?J
si,
periculoasd
t75
I -A2.
ln
cazul undei plane, transferul energotic se face numai pe direcperpendiculard, pe sursd,, intr-un paralelipiped drept cu baza in
planul sursei. Din aceste motive intensitatea I: PIA este aceea$i
{,ia,
(5.22)
cazutt,
in dou5,
5.43. ln cazul ideal, amplitudinea oscilatorilor de pe diferite suprafele de undd este aceeegi tn cazul
t.'ig.
unclci plane.
/, B,
5.42).
B,
C.
176
r',rz1r
,\r, (fig.
/t"
Irig. 5.44. Amplitudinea oscilatorilor de
pe o razd a unei unde sferice descreqte
cu distanta,
2n!ntArv2'
it-\
L'
V/
pe suprafelele
plane este acceagi pe srrprafr!r:le
/rl
((
6)
i'\iL".,.
\;)
v- ry
Rri
\ --'\V_,
-i-j
o.T
777
'iV2
lor.
l1
It;
I.
tr?
(5.2:r)
l-xentplrr' lrrlr'-o srrl:i ile [oi ttli scnrisltlicir, aliutl r'lrza (lt):]o in, prtitrrr Lprrir
arrtlilir. lrirr:i la pcIr!i sc corrsi(lor:i nt^ceslri rr in[cnsitalr rle io-e \\.,,rn:- I'ctrtr,Lro li,(,:r\1r,
llr]
1 rlrl!' r(t.r1i:ir lrl'llt irr ci,rrtr.rr Irrlrirjt,
s.; rnril.i o lrutelc
I'
I .I
I I r'::;
--.-,-:
2
1O: .1O.*s
-. l;.ll
. l{)-r\\.
:iili'i rlt
2.'rtr;1 111111 Irlrrll ricciI lltrrrr] rir'i'ri(r'gic t'nris irttr.-o convr.l.sirli(' :rc111rlii.
l):rcri
slliil rlr ilvt':l lirTlt (lt tltluit ori tnlri rrnrrr', intcrisilalce l:r rrrergirr,,, ,,i
,ri li,tc patr.rr r,r.i
rrrli rrriei si :rr' 1i r:tct's:rri o itrstulalir.. rle nrnplilictrrc.
s(,t
ogillilrrr{)rl
t;.:lji) sc lx)ille
\1
(5.:-r
/l
r r l.
ori
i)1
il.
.ttt
),
refl
Nl\
,;'
" '\v1),,tr:
o
{' (lr'('il
_1,_
.1
Itellcxia ;i tr:rnslliterea unci pcrturbt!ii p(' urr [ir. irr iigtu:i i.45
,'sto plezent:.itri * l:i, rnornenl.e diferite
- {.} per.tulbalie r:lrr,c se l)l'oirirui"r inlr'-un rnediu iilc5,luit clin don:'l ?orzi: una sui-)iil'r.'. ial rtli:r
,tl'();{si! irrnotlirte in l'. Pro,llrrrr'-tr] () 0sciLli,io lrans\ ('l'salzi l?r c:l])ii,tlrl S din
ij\
V:-::,-j:l-:-iin!'rr (fig. 5.45, a). PeLluli)tr1i:t sil prl)pttgii (lc Lt
N
-r lIt'slt, N slr'(,
{lrcilptrr, pinii
), inc
;A
l:r 1ror1, rle trnrl' o l)0l.turr/
ri
ir;rl-ic se rleplaseirzi, inapoi
rt \\,L ___\_---
r,.t'i
r,
i.t
\itrI-
178
t79
Ei
prin perturbaliile care pornesc din -tY, cea reflectatr, qi cea tnanernisi, este egal5, cu energia perturbaliei incidento. Din acest rnotiv
:amplitudinile perturbaliilor reflectate sau ale celor transrnise sint
rrai mici rlecit amplitudinea pcrturbaliei incidente.
lntrucil, perioada ? a punctelor puse in oscilalie in arnbele rnedii
este aceea,si , putem scr,ie, notintl cu),r, o, gi ).r, ,u, lungirnile cle untlf
.5i vitezele pcrturbatiilor in coarcla subfire, respectiv coarda groasf,,
),1
=-
xrf
-si )., ==
----\$/ 'z-{f"
'1;
rj,l
urf.
tr,:
).'z
\Jb
"
oD
rc
.o, rYA
^A
---t'-/
AI at
_______v
____v '6'i
4e
Irig.
5.41i,
lleflexiape un
perfect rigid.
perete
pe
perfect mobil.
un mediu
l8t
(li t l'(r
1r,1rrr':l
,,lrrlr :i
obselr.d,.
unrici
?,-
schrttrt colesptti.:lllo.rc
,li
I
/i
,i
:i
P in ];unctul de inciricn{d,.
fi
I-rrghiul
;.
iLnqlt
li{1rtr)gratiC
; i,i
Sclir:irln
I jril)ult
zi-ri i
Lit Situati,ri,lit i
;.
tful'sr
oir.
ir
lr lirt:.i, rnoilrcnl, tlin lo0rti in cAlc fronl,ril \.ii itinge supracriu't-. se \ror,propil,gir, inupoi in licei:r;i rrrt'tlirr. In intelrl.lul _de tiurlr, in_ccpind cu ir1.rrnr:nllrl r. si sfir'iurl i'il 1, in crare ull,irnele prur{ilc ille frontului r.{, a,u lriir,t conjl
183
de toate punatele
dintre -I gi B se propag6, de Ia perete inapoi in mediul din care au
venit.
Suprafala tangentd, fronturilor d.e und5, ale tuturor &cestor
unde secundare formeazd, noul front de undd, BrB care se depl*st'irzfl
pc rlireclia f-&.
Se observd, cd, triunghiurile dreptunghice IA.B Ei BB,I sint
eg-ale avind IB comund,, iar ALB :-IBt: o1i,
- try. Rezuitd,
.
4_
-^
- r
AJB: B.BI sau observind eil ALIB: f, iar nrnl: r, se olil,ine
egalitatea unghiurilor de reflexie q1 de incidenfir, :
L: f.
Ilste tocurai
rind
ceea ce se constatd,
aceste unghiuri.
J.25)
BI
-tz-BI
BI
sin
tu
srn
D2
f,
sin
..-'._-
fl,1q:
1)z
1o,-it
.flerie
totald,.
I:xemplu. Ultlele prod[se lntr-o cuvir cu api tlcc riintr-o regiune mai pufin adlnci
in rtnrr tnai atltnci qi se refracti. Unghiul dc inciclctrli cstc clc 1$', iar cel cie refraclie
RezoIvare.
;i notirrtl
't',
ro' se numerste indice de refraclio al mediului 2 ta\d, de 1. I)ireclia de propagare se apropie de normald, dacd, o, { o, qi se depd,rteazil de ea dacd, Dz ) Dt. Sd obse,rvdm cd folosind reialia intre lungimea de undd,, itnzd" qi perioadf,, legea (5.26) se scrie:
na:
!:0z
+.
l\z
{5.27)
Observdm ed, relafiilo (5.26) qi (5.27) sint identico (a se vedea eromplul do calcul urmd,tor).
184
L) Folosind
adtnci si adlncir
(i-r.27) sc
3{f-=
1i.26,1
it
l,j
cu l)p si u1 r'ilr-:zclc 1n regiunea pLrlin adlnc:i
t1r
sitr 1 9"
t5.26)
und.e
I]I
cind raportul, simplificind qi observind c5" BrBI : rl (unghiul de inciden!X), iu BIA.: r (unghiul de refraclie) se obline legea refracfiei
'.21 -
o vnloare
::
;l " ll
'
,r:^r:
ua
.;*t
)',1
csl-e
2
-de
5.2.1l.
Ilr(elfel'r.ll!l rrrtdrlor
Lt:
r:ig'
i1' I',trc
';
"""T],li,l,,u^",}',li]:'"i?iiii'i,i.Trr
;i';.) rlrs.rr
pt'{ru
rlalorilri lrtrrrti <,irpsulci 1t'lelorrice C?. llrlntul cle unr1ii aiurrs . cilpittul -B st leliect:i initx'cintlu-sc cirlr'e ,l . La fcl, celi Nj,rnsiL iti I se
intoarco c5,tre B.
Doui, untle se sul)r'irpun itr iiecale punct ;\cres1 e undc r.ll r.rtl.-rirl
prurct :rcccrasi I'r'ect'eltir, ;i difelen!,a ritt flizil cons1.a,n1i, itr 1irr1r. I,r,irrrrr.
rifilmatio csi c ct-irlentti, rltxralcce crele tloui, unde plovirr de i,, l,r ,.eltli
sursd,. A tlouil trfirrrur{ie tleibuje rlernonstratil.
_ I.'inliirrpunctul Ir, orrndicon"sideratiiaveniclin.4;iccl lr,ilr.'r iii1i"
in 3, care se suplapun llr rnomentul l, au pal'clursclrurnul J l, -,,, fi,
lespectir', Ali i IIP: ,rs (fig. 5.51, b). l)iI'crenla de rlrurn r,'ti"
[86
-'-,1
$:r.2.i). ln[r'ucit
Iunctul c{)nside-
ltt__
F)curtt-ii-t,
A sin za (* _.,
undei reflectatc in B
!/,: A
sin 2r
e,sl,c,
(i,.28)
ii (i.19), in
i
.rri
-l2
t
I i-.i'i
i.
,.)
(n.29)
lntmclb atit unrla rlin A cit ,si cea din B sint polar.izate in
rrcoh;i plan, -P este supus la o rnirycare lezultantli compusir, tlin doul
187
osciltnlii
,)..
l.I {'0s :-l;
tl:lJt+!1,
(.-:"rl
).
-'t:-
est,e
,.
,)t,
\?
)),
&uplittii'r.a
,:
fuzo.
Intlrrcil ,i; esic \-nl'i:Ibil rlclerstl l'ollti{r dil: u,) configur,irtil lil.uh-ri
la un rrrornenl, dat l, prin valirl 1i:r lui .r ((-f < .,; < 1) ;i b) lnii,:it.i,rr
unui punot oareoal'e (pentru un ;rr dtl). Aceasta este ecuati:r. utli
unde rle un alt tip rlecit, u.nda prorrcsiori prin care se translerii rlirlt'giir
snlsei tlo la, punct !l altul si in cllrc fieoar.e punct oSciler.rza r_ru
^nrrrnit
ftceca,,si anrplii,irdine. ln acesl, uou lilr tlc nnrlii,
rnrihi .*tulioraarrl iltnplitudinea fiecd,nri punch r,iuiilzii in l'unctie de pozitirl lui
pe fir. Punctelo pentrrr c:l,r'e trrnplitudinell es1 e rnllxirnir, sint E:isite
plir-r condilia
2,t,
);-
+|
i.nin -*
*max.=,t* -
(2/c
- r1J-
2t.
ele nrrde
.4,r
-i- i,
:2hi.
r (h: 1, ?,...).
| ),"
o.. -T
2'L
-j_
y;-
z*,i-f
frr6: h !
2
, unde
k-
__
-ek
1)f izu:nt!,
fI
Ot
(2/,.
t=0
-B
t=*
+ r) :2
,11
t=T
este
tot un uod.
t=T
D
cgalc cu'r14.
189
'\
io
.Ji
z\
L:-
ilririirl.
,Deci
7,
'ut
IT:
t'u
(5.:lo)
,:rtVT*
vr,: k
*V+.
(5.31)
sr:
obfinpunind,l;:Lt)t..t
l"ig' 5'53' Aspectul firului din figrrra 5.51 , pentnr prima, a doua si a tr.eia
arrurrricd
(a, b, c) ;i fotografiilc slrol.roscopice alc coriii cxcitati di un vibrator
at,iat in stilga.
cea,
c).,
, .l
.,tt _
-
v3
--
3v1
'i'
1I
'Y
T'
-:,
-111,
fixat. Discul D,
ln
I
u,,**",
are valoarea penLlu cat'c lungirnea corzii e'sttl un Inultipll al serniIungimii cle rincll, cu alte cuvintq frecvenla. proprie este egalx, .cu
una" din valorile ilin girul (5.31). |n acesto situalii energia primitd,
de la vibrator este maximir,; este deci un fenomen d,e rezonan''td"
In t*5u1 K'rrdt (fig. 5.ir4) se pot studia unclele stalionare formate prin refleiie intr-o coloanir, de gaz. Rfizfitura de plutir,
l)r
).r
*111
n\--4t
),
b)
Irig. 5.54. 'Iubul Kundt.
arytr,
: c.772
25
sau impX,r,tincl,
)': arI ;i i :
''':or:
), a
ele
o?
n', :
zDzC
I
ks. Flzz'm
m/sl
longitudinale
3300
720a
700
transversale
longitudinale
transversale
Exernple 1. Un fir.llT-r],tul
rlitttre ramttrilc untri tlianazon i'e.1,2.'r lungime ar.e o nrasi rn :50!.1{,\..6 kS. {-_'il
asczrt
f)iapazonrrl are o fr,'cr-"tit,: ,rc rbo orizontal-crtc prinsi la rrnrrl 6in cilpct.l,, tir.rrlr:;.
ilz..'6.lii"it',]"plt ar fir.'lui, t'ccut J,.,.i.,,., siripetr,
n', t''"r,u re i r -'r, a i".p, r p,', 1,i t, i
ilTli:,1$"'ilii'Jl'i'J"l;':""iXJ'Lf i
Rezolvare.
;:
f"
r:a-I:2i.
2
Yitcza undei estc conform relaliei
":y+:1i+
794
<ie
:
: _19_t::_:1
m
*,
ii 10 nt.rs.
,r,
d '
$5.2.10'
se obfitte:
3 4oo
j1
5.2.11. Sunctul
460
11050
t*
unitililc
f,. fiitr-o cxprriclld cu tubll Kundt distanla intrc dold roduri se g{isc$te egald cu
|l.10-j ni. Care este r-iteza u a un<lclor in bara de alamd DrC (Iig. 5.54) dacd lrtngimea
|i csle cle 60. 10-2rn? Sc ia viteza u, a undelor longitudinale in aeml din tub cgali cu
,' :
(mr's)
magl
: lzLr,.
l.
obline:
se
2d
rrrrrle 7.
Proeese
.e
se face aupr,
un e-rpetim""t *i'"pt'', ,r'u,',"rr"iiu
e*re del
i""*#,J''il'ir"JJ,1 f,.3iJ
Reflectarea sunetelor in ae. liber pe
obst:l,cole clo dimen.si*ni
poate
duce la formarea
consti, in .uzirea sunet*lui
'ra'ri
reflectat, clistinct cle cer ur"is "o"r"i.""e
a", su.lsni*oondilia de realizar.e
a ecoirrui
este ca sunetul refle.tat *ii, rur"rtix"'iri
or""rr"" no*stri ltr un inl,t*-al
mai rna,re de I : 0,1s, tim1i il;#
iormd,rii , auoX-u"ozalii ttist,incte. Deci (fig. J.b6, a) 2t :
ot sau r :; tt si, inloeuinrl pe / (.u
obshcot(ol
1,,
in care
se stinge
25Km.
b
Fig. 5.55. Sunt'tul ceasoruicului se rt'flecti pe placa p.
;i
inlelcgcrea r.everberati.i
tfrl.
196
n11 se auzeau
expiozii.
refu'acfia atmosfc'icii, a sunetuiui expricii ra;rtui
-Tot fulgerril,
r -- -"r' -' t.ri uneori
veclern
dar nu luzini sunel ul.
rrr'potrir,itl. Astfel, srl explicii, ut'iliza,rea clrapcriilor in silli tle spect:riol sau:r, peref,ilor c:rpitonali cu v:r,tti minerald, in eonstruclia sturliorrlilor clc ilregistrf i, irt care leverberalia este desfiin!a't5,.
tl) )le;rnmtr,ta sonorii.IJesct'iern tlou5, experimentc in care se realifenornenul tle rczonanlii'.
(.loloa,nil de iret din tubnl
de oscila-tiile unui clia'l este excitat[,
cd"tre baza, tubului
longitudin:tle
ava,nseazis,
(fig.
Unclele
ir.58).
lrirzon
ii -qe r:eflectii pc suprafaJ'a, liberi, a lichiclului. Lungimea I tr' coloanei
1u;ir,tc fi r':llia,tit, prin ridicate:i satl coborirea vasului 8,. cotrrruricant
ru.4. Pentt'tt o zr,nttttritil lungime l. srmetul diapazonului este intitrit.
t'oloanr tle :lcr este sediul uirei uncle .sollore sta!,ionareo iar lringirirt-rir ei ceit, Inai lrtie5, in contlilia arritatil L-ea,lizeazi\' celin{a de rezori:ln{,ir, perrtltr frecvenla futrdatnentalii. Ira grua tullului se forneazd,
tun vettltu, itr la, suprtfili':r, lichiclului nrt nod.
I'c ir:lza acest[i fe]rontcn se lea]izeaz:i, Uutia, tle rezonantr'i la rUreie
itrstll;rt'titc i'olosite itt nurzic:it,. in figura i.I9 osttl descn:lt nt.r ditr,pa-
zr,ir,zii,
lE+
icientul de aLsorblia
Sticli
Ifarmur?i
0,01
0,06
0,06
0,35
]trochct5
0,
{):J
0, T3
0,56
0 ')')
^,
lill;oriltor. Cutia, tle""c,his[, la, un clrpiit, ps care este fixat instrurnentul delimiteazi o coloaniL cle aer care intri, in rezon*nffi, pentru
frecven{,a tli:lpazonului ci}Ie di, sunetul fundarnental (frccvenla
poate fi puliir variatit rnorlificind pozilia ineiului).
zt;rr dc
198
[99
orga,Ilului :r'utlitiv. se rlisting l,rci prr-rprietil{i fizicc : iniiltirnea, inten-qitatea qi timbrul. 'roate acestea pot fi exprimate in terrnerri fizici
prin rr i,rimi care permit cara,cterizarea unui sunct ;t pot fi t,eltlezeutat'e grafic printr-un spectru specific (vezi fig. J.11).
a)
frecvenla. Fiecare sunet are o denumire caro il situea7i, intr.-un anumit loc in ryir. Se incepe clu sunetul cu frecvenla de 16,ir [{2 s^t,,
se trurne;te pe--r2 consirlerat ca, limitii, infcrioarii, a a,uzulni uman ;i
se stabilegte ur_r intelval de o ocfar-5, c:tre este apoi repetat. prin
interval se irrlelege r:lportul intre frecvenlele a doud, suriete pentru
ca,re_raportul este 2. Astfel, ;irul (sca,rn, muzicalf) ilpare ca-in t?l,bloul urrndtor', unde sint treoute intervalele cclor 10 oltave :
,n.tftirrate
a condus
1:loI"
(i.32
1,,
rrec\-er'la (Hz)
Do.
(I-a-r
1G.5
(2i)
Dno
.t.t
Dut
60
Dr.,
Do*
t32
261
l)oo
529
Dou
105ti
Dn,
Do,
2t12
422 1
8J lti
16890
Dn*
l)o,
Observ.r
ji
!
Cllar-iatrrra pianrrltii
tul
200
iraliz:t1
<,\ I,itnlsrtt!.
ln cadrui unei octave irnpXrtirea in interv:r,le este foarte diversificati, dar incepind cu Johann Sebastizln Bachx s-a introd.us garna
temperatd,, care irnparte olice octav:i in 12 interr.ale egale, clcnu-
cci
Cirl'a,Ct,LfI'
tloruplex. 'trlir,tuli
a,rltronict-'le
rlc, sri*.l,c 1'untl:rrngltalc sin1 olnise sitttullrun si c:itcr-a,.rlin
Ini ; 1,0a1(' :I('t's1'eil sint numite (lonlponcntele 'qunet'lilui'
(vezi fie.
LTn sunet, poirte 1i reprczcntlLt, complet' printr-un spectru
ftect-ett ;.14;-ii. i;ir,l,, Oirg.,,r,ii i,' ciu'e lrc orizorrtir,lir sitt1, tlet'ute
cotrtsonot't"l
illterlsitate
de
pus
triteiul
iol,,,' irii' pg rilrkrnrit.i sste,
jur*'"ntn'1" *int rrotrr,fe plin birre situate in dreptul flecven{clor cottrsnilelul de
i,""r,:iirt,"". ,\ce"qttr trile au lungirner prc'poilionalir cu
mai
* in onoareo lui Alcsnntler Grrham Bcll (1li4l-- 1$22), inginer lineticatt' itrvcntatorttl tclelotntltti.
201
tL
r
Pion
\l=44oHz
' , I I I i ! , 1
i I Lj_
Ev
;]
2' Ilrlll
lr"llr
-l-,
2
0 ;
II
iI
rl I
tutt
>i
rp
J I
>
Viooro
u=44oHz
ll
l
l
,;i,]
3 i
v-
bc
------.-\ .\_______--
.fi rro
Ilntl:l sc rtflec1,il, la r:lpi,tul prins gi se formeazd,. o untli, sta!,ioca,r'c potte ,il.ea pcl*ru primele trei frecven!,e aspect'ul redat
in figrr,.r, i.ul. in tig.5.0t, rr f1'ecven!a, fiind cea Ina,i nrici"t,, sunetyl
too
nali
Eso
o.J
7C
25 50 75 1C0 125
V(Hz)
150t5
200
22':
ffi
275 3&l
I i3. 5.ii{}. Sptc{.r'c:rfu uotci tlc 440 IIz i:ritisl'i cl,'pi:ru si dl r iorr'i
(a). Spcclnrl urrui zgornot (lr).
Lame sonore. L,ama elasticS, rlin f-igTra 5-.61 este fixatS, la unul
ScoasX, rlin pozilia_de echilibru, lama Poate oscila sau
Xongituidinal sau transvdrsal. Vom consiclera oscilalia transversalfi,,
liind mai rles utilizati.
t)
{dB}
;j 1s0
E
'6 tto
',130
F rzo
=:)
rlin riapete.
8l I
3l i ,
gl
,
"
t,u frecvenle drn domeniul sonor ;i care genereazh, und.e sonore. Toato
:lceste corpuri Sint surse Sonol"e- In cele ce Urrrreazfl ne referim pe
scult la ciier.a categorii de surse sonore ca,I'e au importan!'5, in cons-
ermis cste
203
\)o: t-]',,
cle felul curn este escital,ii, coartl*. I)at,ir estc ciulrit'ir, siru lovil,[
sunetul corzii se a,mottize zti dupii un timp; frecatiL cu ult i.trrrus,
osciialia este intrefinut'5, ;i poa,te clunl oricil tlorirn.
Coartla sonorx, cstc surstl sortorii penbrlr tou't,e irrstmrntrnt,t'le cu
colzi.'loa,te aceste instrunrente emit, sunete ilt,it tlirect cil,;i prirr
cutitl de rezonanfil, clitrcr arre o irnportan!:i esenfia,lil ptrrrtlu tiurlrrul
sunetului.
'"
: ii'u
(5.3:l
,-
l,
i,""",
i/ill
*
204
''l
ii,.,)i
tl'-lr-
i-1
-lr-
\i----l
ljiS. 5.6:J. a) llndc stafionartt ln tuburi deschisc ; b) trntle stl[iollarc in trrbtrri lnchisc.
l:remple, l. tl1 tpb clt:schis cu lrrngiuror I - O,it ttr t'trtitc oscilaIii ctt ltttrginre:r de
.nclll i : I nr. Sii se catctrlczc : a) (lc lrrnotrici prodttctr tubrrl 1i cc frccl'cttfI artr sunetul?
b) St rrsttrpi ttrbtrl; se ccre ltrngirnr:a dc utrtlit a acclei1rsi artnotrici a sttnetrtltti ernis.
Vitcr-n sunrttlltti in acr cstr: p : il40 mis.
zoI
i.r
I'c. a) Ll
accst
clz contlifin
S&11
).
I.: rt--2
II
),
v,, :
(ir'3i]1 tlit
2L
?:
i,l
saLt
f- (l : l, 2, it,...')
qi avem
).,,
,t
[-,i
cale se poate inducre prin gcneralizilre, din figrrrir, 5.6i), u. irr arler-iir,
se observi ci, lungimea I a tubului este un nurndr intrcg dt, senrilungini de nndri
,,
1)-L
(,.31)
t:
'-12, - t;.
,l|
l"
| ''l'
rnuit
{1
ili\/l
b) Coarde So?Lore. Coarda poato fi pusri in oscila,f,ic in rnotl tliferit, atit iongitudinal, cif ;i transversal. Frecventele cornllouentelor
pot fi gi,site cu ajutorul rcluliei (5.31). llinrlirul trnui sunel, dt'pinde
(2n
I 1213r...), deci
ci (fig. 5.63' b) l :
-t
lr,
2l
rr
l] 40 nr /s
v==_--=---:31()
lnr
).
lIz,.
205
n:7,
L : Vl4 $i ).1 - 4L :2
71
]..
rn
Rczulti
v-T
v,, sL'
--:
340 urls
:l7ol1z"
2",
t:
(5.35)
o.,
4 v0
r tiirrd ..'iteza cle propaga,Ie a undclor cle placi', iar e grosirqea pli,cii.
D:1c5, d.orirn ca placa si, emitd, ultral'lir,crr r:rte o surs?l cie oscilalii.
'zO
gz, iar glosimea pllcii trebuie sd' f ie
:
v0
oOo
v
fuecYenla
srtnelt' cu
>
Sunetul dovine mai grav. AcesL fcnomcn cste cunosout de muzicicnii caro pLul -sultlinli
la instrumentele de suflat.
2. O coardi de violoncel are o lungime l : 1 rn. Nlasa corzii este clc 50 g. La ce
tensiune cste supusi coarda prin lnlignrare pc cuiul de stringelc, daci ca lrr.buic sd
vibrezc la frecvenfa fundamental5 dc 66 FIz?
1)
e( --.
Lvo
ix'
I
I
Rezolvare.
{.
).
I -= --
s1r7.
: 2 1t.
I
I
Deoalccc
1[
,r: "). -V
'/.
'*
\.t
k
,
n1
IunsirDlc.l
l:1y2),2:5A
l 0-3
ku
ln
.1,62117.2 . .lrrr2
.- S;1,2 \
Se observii, ilin expresia frecvenlei cir, dacir, se mcldificir trrusiunea se poate acluce o u,oarfl moclificale a intillimii sunetuiui. ldic5
se poate face operalia de acordare a insllrumentului. I)e a..-ernt,nea,
prin schimbarea poziliei degetului care apasd, pe coal,cli ie poate
varia l[ngimea de und5 $i, in consecin!5,, frecvenla sunetulr:i cnis,
aga cum, cle fapt, se $i procedeazd.
d.) Generator tle ul,trasu,netre. Cincl felele 7 ;i 2 ale unei 1tl5,ci
de cuar! td,iat5, intr-un anumit fel dintr-un monocristal (fig. Jr.64)
sint excitate cu o tensiune alternativi, cu o frecyen!5, oarecare. pla,ca
oscileazf,, pe dircc{i:l rn' c1J. o frecvenli, proprie vo. Existli o frecvenld, vr - v0 a unei suxse de tensiune afteritativi care prodrl{-re in
plac5,, la rezonanlir, unde stalionare. Pentru frecr.'enla funtla,rnentai[
206
Rezolvare.
{)
utilizati
ln cuarl
u
-- 2v
-
5600
2.4.101
:2.10-r(m).
,iiii
"a."
207
ln care placa
cle cuarl sc inchide cr.n sancl'is i't.r cloud plici tlc otcl (lic. ;.!i5).
Deoarecc vilcza dc propasirc in otrl cstt'aprorimntir- accca;i crr \iteza in (:ual.t, se
fornreazi
e).
fi iungimile
de undi,
Cuqit
..Otet
si lirrnc rlc
o!t'1.
ir
is
--&
0,
-in figura i.66, a si b sint lcploduse fotogr,tfiilc urxlolor supcl.ficiale emise de o sul'sri pullctiforllrir in rloitiL c?lzur.i: cind siu.st oste
in repaus si cinrl sut's?r, cste irr rrii;c:trc spr.t' rlrclrpta,. Se ol),\orvri 1fig.
5.66, b) cii nurnX,rtll lunginrilor tle untlil pe urlitrrtetr de lungirne cst,c
lllai rtlttt'o in.scnsul tie deplasalc:r, sulsei si irral rnic in senli (,olttlar,
compllatir- clr situalia rlin figula 5.60, a.
.-Jr--
J'
'0,
-+
vs
x{t=o)
lt=TJ
---12 '-----
obser-
o,: (r_
ciale circularc.
208
14
- c.
+),.
(5.36)
209
772
]', (fig'
: *+)^
''' (t
5'67t b)'
(5.37
'tr
't)
z o I \:
r r e. Sinlem in cazul unui fenomen Doppler. Cind sursa se apropie, frecreceplionat este (relafia (5.38))
v1
11 e
1:
u
' -- v D+u' :
./,,
.se
'-'L)
v
Y
'D-
34O
:160
": (r *+')'
r=i.
;:37A
LIz
(5.3e)
in
:
(5..i8)
T-ra
2t0
392
'-: iz-('*r;)
l.|.10
b) in ca,zul in care sursa este in repaus fa!X, cle sistemul de referin!d,, iar obsen'atorul se apropie sau se lnclepi,rteazir, cu viteza .ro, de
sursa care emite uncle care se propagd, cu viteza r se ob!,ine frecrenla recep!,ionat[
*_
l',
'"'
u
:v '1,
:392 '
_ yr-
Iinistea.
Itrxistf,, nenumi,rate surse de poluare sonorX,; printre cele mai
importante notiim mijloacele de transport, unele rnarsini qi proceclee
industriale etc. T)ar existH, numeroase surse de zgomot chiar in locuin-
!e qi triroui.
211
\__
/
/tt
--- --=-'>\-B'
i --'.
\\,.9"
\'.t/'
\
,---'.\
,
'-\-r.
Ar----ar*-&_._-.54.').
\-- _ _,-/B
.-'t
-,lr,ionul -4 care zl)oirrri cu yitz& sulrcrsonic'ii r.o tlep5,;e;te conl,iuuu frontul de uncl[ pe c:rre il ernite tlatoritir motoarelor sille s'.]u
vilrr';ttiei lrrin frecarea iu aerul. Din fiecttre pnnctr A, A,r, -4r,.'. 1l
l,rllit,.:toriei ,{rJ. (fig. ,).68, :r), crirld ilvitlnul se afll itcolo, se emit
sllirelrr care ?lllot se proprrgi cu vitezil c. Ilrotttul t'uturor undelort
r.olrsi(ltltrt,e sferice in-mtdiu olllog(rn, es|e t,?lngent irr spu{,iUl cOnului
r.rr r.iriul in rl . Pentru ttn observit|ot', frotttul undei estc ltn Clon cu
rlt,silJ.liclerea 2a (se ollservri cit sin a: c/rr)ciire se cleplaseazii cu
vitez;r slncl,ttjtri c. Observltorul prinre;tc frorltlrl sull fourla unrti
zs'(|t!t{)t putornic insof,it cltt o undX 619' presiunt. Locttitt.rlii zonei
pet't,ur'1lat,e de utrda {s ;oc1 aflttfi deci sull coritlolul :lt'r'ian (fig.
;.6.-q, 1r) sulxllt'ii gt'cu ttivtllul de intensitilt'e sotttllii ill at'trstei unde.
l\" ir,:etncrni.r, ciildirile supor'liir r.ilnirliile ctre ploduc ttneofi ptlgube
itt rlr,.rt't ante.
Ptutlu zt sc trtic;otrl efc'cbclc ttotrive, 1tt iltioitut'le tlc transport
srlpet'srrttice se luonteazl itttrlutrtorlre de zgorno[.
l',rt ir.tenuil.torllc de zgttrnot sint ;i t,tlllele (10 c\-LICllnre itrstillate
ltr llrotOttrt'ele cu lrtlerc internir'. I)ci lrllul iltctrttiltor'<1e zgotnot a,l
t,olr,.i rre tliinr searnit citrtl pe Iirtgi Iroi t,lecc o ttril;in'i t'tr tolr:l de evl('ur!r't, spartir,, t,ir,z in t:itrt, zgOtIr{)t,rtl estc fttart;e Initre.
['l'g]rlenra, poluri,r'ii sorlol'e ir,rtt illlportttn{ri tleosttllitit pentlu om,
{le(}irt'r'cr} zgorriritul 1x'otlrurei ntt nutrrli o senzlrtie nt'plticnt'ii, tri r:ltia,r
e.prlizril'eir, nert.oasl urrruttir rk' sciirlelca cttprlr:it,i{ii t1e lnulrc,il li
iru].lrlrrirvirg. Nu punem in tliscuqit, ('ilzurilo tle piettlele a auzuhri
silti-rl(. tlglilyurc getrerltlit tI sl'irii tizictl ;i fiziologitrtl.
ln tnbclul rrnuirtor se drru cite'i':r nir-t'lc de intensittt,be sonorir,
prntltr cit,t'r-il srtrso clc zgotutlt 1i tlouit nivelti t1c tlorullitra{ic:
N ivel ui
{irr rlt}r
)ufia
i
Nivelrt
(itr dts)
Senrutil dc tlttrcrc
'l'ren
tnlilobil
120
e0i
70i
.rU
Ii'o;nrtuI [rurtzrkrL
Pragu
attzu
h-ri
cle
numdrul
212
l:omportarea sunet'ului in plocesele de proprr,$tre depinde de frec\:etlt,ii. IJltrasuletele, :ir-in{ 9 frec:r-ent'i folrrte nlal'e au ptoprieti,fi
irnportzlnte cu aplic,alii pr':r,ctice interesantt'. Itt trcest pru'ltgr&f vom
tlesclie principiul defectoscopie-'i cu ultr:lsunete.
2r3
Prin acest terrnen se ln-telege descoperirea prin utilizarea 1h,rrlsunetelor a tlefectelor de tulnare sau a fisurilor rezultate din ritili-
Meloda controlului ultrasonor pune il1 valoare urmii,toarele pronriet[ti ale ultrasunetelor : o) posibilitatea ohlinerii unui fasr'icul
ingust-; b) altsollrtie trttri rnit'il decit itr tra,zul rrllol radialii; c) dineinserttr,.t,ti, pe obsl,a,cole rui<ri. Iixistir tlouii, procedee tehnice
pentru control Iiltt':ts0nt)I, uttul pritr tlilrlsrrrisitl (rnd pulin plegts)t
friclie
YN
Fig. 5.S9.
Prilcipiul
tlefec{.oscopici
priu rcllexic.
,i
5.:1.15.
finde
seismiee
,se
acumuleazil, cu
q1 A
z L'i
t.-
>1
I
-;
:l
l/
't-1.
ulru; seismograf.
.\ 'Y-\
I
'_
;iL
ZZ'
2r5
infornnlio
\i
I
6
STATICA FLUIDELOR
T-In fluicl zlre lrloprietrt'cir tle il rttl'gp. Prin irceir,\tr?r se irr!,elege
cit, ,,pilrticulcles' corlrului fluid se pot tni;t'lr trnerle iu rirpnrt cu cele
lalte; proplietatea tleternrin[ ;i faptul cX ulr corp firiirl isi poate rnod.i-
in
ca,re sc :rfi'i.
6.1. Presiunea
Presiunea reprezintii citul tlintrt' forttr F care sL' e-\ercif:r nortnal
pe o porfiune de suplufall ;i ut'iil,\ u suptafefei considerate
unifonn
;i
P:
l
ji
u"ir 71'
"iiii;i';l
""
I'
(c.1)
,\
lt'l = lrl
iri:
,,,.
= P,,
;i te rrtune;t'e pa,scul.
l:'rtmplu, Ce prcsirrnr r'xrrcilii usupra clisi:riiui lrt'rrl rrrnii picLrp rl.rcir liir'3irrrc:r lanfrr
Iui r).'iirregislrarc cstc dc {),{)ll mrrt, iar rn:lsa btaittlLti cstt rlt 8 g.
217
l'
I) - --:\'
.trj
-, /:
-1-
1{J{J
rr'r in recin5'tateil soiului cu fiecare 10,J m in in.illime presiurrcil :L1ade cu 1 '1'olr. intrucit densitatea aerului d"escreste cir altitutl;',ea aeeastii regulH, tl[ erori mari la ini,lfimi mari.
1r) In r.oudilii in care tlensibateir, p esfie propor!,ionald
cll preJiu*rfniin
n{'i'r ri,. iar ternperatura aerului ;i accelcrrati:l gravitalionald,
r'cnst:tnte cu ini,l!inrea. se clernortstreazra ai
lr:
(i.2. Itn'si unt':t :tl nttlsferitl
telpren tietrruirr;t,e plesiullea eror'(lit'tt,bil ilrtr'-un purtt:t
oirlo(iille flc cilte tttntrt*.ft'ri, stiatul de ael c'41't; in{,onjqtrlii Pil[Iinti1l . Ii. ilort'ict:iii ri rln'tirlil, e\pelilncntal erisl,eltla plesiullii :l,trn{)$fer.ice (fig. {i.l 1. I'u1lul ?'umplut, lli'.-ti iiitii cu luel'cilr esllLf astupat
ctl il('!tirltll ;i ri"istu.itiat in cttvil cll lri el'(rllr' 0.
lfcrt'rilul coboir.rl piitti lft inilllirric:l h i,'.intl
r [-l c.u
ritl in crmcl'& ]lrlloiritt,r'icit c-b.'
_!re,sl,
ut'rn
--
;i
s-
(:1;it'e
se bazeazii,.
i{,i
(/l-r--f"[:
lx2
- l-
,\t
: ie {r'" .- r,).
(6.2 )
r-rn{le i cst. clcnsit:rtea, fluiduirii, ia'
t il,crtiierat ia gravitaf,ional ir, con sicle -
x1
I'atii ,:onstiiritii.
brrrr;tnet,ric5,'lt)
Po't'i'
aI
siltl ft;i'l:llila
.... ?o
pgll.
lir_rhi,1n1ot se
obline
(6.3
^"t
:t:\
,-:-
fr-.i ,
-,t
'\.-
A.:
rrca atmosfelicir).
. <r). Bi,/o,nul r:hittuetei.
--T-
T-
h2
n,
I
t
Irig. 6.3. l,ucnrrilc llrccanic(. ljr
si 1;rl" sinl
egaio
/rr
--t
in l rrsc
Pasca,l. Presiuueu,
ln
raportul
l;_.
sr
-.1
Cild tubul este piin cri lichid cliferen{a tle presiune intre capetele
J. ;i ?l (po),po) deterrninir,:rntrenarea lichidului din virsul id care
lisernplu. Itr sttdul insult'lor \lalianc tlin Oct'anul Pacilic s-:r nrisurat adincimea cle
022 nt (Groapa )lnriant'lor'). Si sc calculczc prcsiunca hiclroslrticil la rceas[d rilinrirnc.
-\plitirrr relrr!irr rfi.it;
11
.92
!r :
I',
4:{,.
.9r
For{a aplicrltri, I\ est'e irrnplificatl pinii ilr' I'illoitrea.tr',
in care se giisesc suprrfe{ele
p - .ltlt
__
10{x) .-*l
ltt3
.n., ttt
\:
6./r. ,lparato
11 1122
po :
nr
N
: 108 015 . 103
tnx
1 atru.)
de nresuraro a prosiunii
t)e.
1 torr -:
13,6 . -ror;::
.n,t
il
cs1,c
I
RECIPIENT IN
CARE FLUIDUL
SE AFL\ 5]S
PRgSlui.lE.
ob
r:lcst:his
(a)
Pr:
Ei
pz:
Deci:
P
$r
-l
P{llt,
po
-:;
Pg(lt't
1'
\lti
rr] := ls3,2,c
-1.
hitr
105 Pa
2rrr,-.
' lt -r Pglt
(vezi (8.6))
-i- pgth.
. 10-B
iri
pgltt "'= Po
Lt: l't
Ilt l'n
rezultri
.1'l
Scara,
direct.
=:
I-^
-r
t1
po
i-
gUlt.
se f.lce
siune& crelter
6.5. Principiul
lui lrhimcdc
il,.-G-It.
i ])tcti I.' < (;) corpul ciltle Iu fund.
lr) l):itti l" G1 colpui t'iitrtittt' in c-rtliilill'u iri grirp l9g in lichirl.
r') I)rrcir It >(l j corpul sc ridir,ii, sple suprzrfala iiclrirlrtlui. La
rttpt'irfati, u par'1;e iesinrl din upri, for.ta, ar.hinreclir.ir se rnicloreazii,
lrttri .itrrl cgltleirzi gletrt,lrtclr, r'tializitrrl t,,,ttrlilirr tlr, ltlttlit't'.
I)r, cxetnlllu. un \rAS (fig.
:r
Scp:tr"itnr-rlcgiunctlininl'criorrlunuiiiciritl(fig'0'9'rr)afltrt
greut'iin echililx,u. \rolumul tlc lichicl este tle:lselnenell in ethilibru,
+.-t
lii lui I oprLniutlu-i-sc o ior{"i ttscend'entil 't'" Deci
li.l(l
(ri.+)
r'rl
L':G:trtfl
-?l-9.
t]lLntde
oricecorpintrtltlttsin!ictt.idtlisl'ot:ttiesteltttct,ttumitl
rtxrttttle.ntu
'si
lirltitl
si suleri ,11,,'1,l1v1:1i' li''ltirlttlrti "''r'"*i .['trtisrr',. t',nl'o.rr t'tt
(6'l)'
'ii,lj,';i,i'
rtt'rl
l,x'
,l,l,,,iii'r,, ,)Si,i tnrri ittt:itttr'.itr
Punctul
o for!.i cgzrll cu gr"iitr.ii,,, voluinului <le lichid dislocuit. ool'puaclione^zir. _a,su'ra'
;" [[fi.,.ft* LrI fiirlei on c:r,l.c iic]ritlul
Aceastd'
lui introilus este .,urtitr.t--,i"--greuta!,g al lichitiului dislocuit'
este
rle
iLplit'rt,tic
ri.]timerlir^ti,-irrl,
l)uilI.t,ul
mai nrrrnef ti [,,r!a
l.ur,1 it se
','trit,t'
est('omogen'
tle lttrtsitrtir'. '\t'ttnci cintl t'ortrttl intt'orltts
c* t't'tLtrl ilc g.eut'ate rtl corpului'
"l"nit
prcsiu'l-".oirr,,i.i"
d,e
ctntrul
I
l
L_,_ _
iQi
Fal
.-l-----J
VG,^
o
Irig. 6.9. Irorln arltitttctlicll'
.1
l'rrt'1
rlr' 1rn'sirure
r.t,nt,r'rLl
(ra,t'e
nrt t,oincirlt"
ci tltr
t,
\c
__Cr
t0,"/
-r-
I'
('ttrrl r :rsrrl
asurlui irt
r.e.r'enirc
t;r|iltittc:r (ii :
lr.
partc rlirr volrurrrrl total iIl rrrrrri icrberg |irrrint. lit srrprll-
lrtrlt,i.
pytu11
ar'Iiurri'azir asrrprl
pirrtii tlc
?i I'ig : papa
l' _
6.6. APlitra!ii
224
.-
Iuit
rlt.rrttrlt,lrzrrlti
gr.eu1,rrte.
F.
'++F
r' t
ri
.i olrst rr inti tabtlrrl
r
olrrrritrl ictbt'lgitltti
de
sc
Ir
n =. popol'g
Yg
Pr_
?el>i1
lx D.226
sc cult:ttleltzii
'
t{}
Ir
l()
1lo
",,,
lrlit i
tttutt:ti .to
riirr
vctlc la suplalaIii.
22-c
I ('.
.I'
la ternperir,tula
d-= I
de
Se
(6.0)
opi
li.$1. Densilrrclre
lO lE 10
Spatiul itttrr:lslr:tl
l0
\iirl in:ritrt:rl
(ihcala
rr:rr i'tllll
t),,""i{,,1.,,,
ir kirrrrrr
16
rr
,:l
\lt'rctrlrt
ttt'
\rrclerrl I'r'rtttittltti
I'olurnul
ilirrt,t'r)
r{i.i)
'l'
-'
t3
i:
si prin
compa,r'area
l(+l
l'tr'l
ttr:r
(]
,ng
V
I
t|.i l.
I)cnsirntIl
1i;-q'.
1rr:
P!l'
rr
p'
: ?'v'
relaliilor se ob!,ine
_l':
'v"
"
,v
li
Et
(|s1'('
',8,
11!
jr,
'
.* pl',
o.1t.l():l
(;
rle r llisul'ir,
l)etellllilra,reir rlensitir!'ii sc filce pliu ruetodo li cu a,piuiLle tiifet'itr.. -\it'i tlesclictn cittva, tlensimetre cu dostin:l!,ie prtrctieti.
t-rr rit'rrsirnetlu cu irnersie este tr,lcill,uit dintr-un tub rlc sticlir
('irlr, liuirl:c pluli in pozilie verticali, intr-un lichicl (fig. 6.l t). Iri
rr('(rirstit l)ozi1,ie greutatea' tubului este egalii ou greutatea liciriduhii
rlislrlt'trit.I)acir, rnasa ?)i, a tubului care se scufundX, cn yohrrnnl l- in
liclrirlni rle dcnsii,ate p attrnci
226
este
lrrrl lig
tlc ttliisttli rt rlctlsil,i{ii e.ste I p
rtl;i
l. l- l
Dettsitatt'rt cr.rr'ltuitti t'ste trtl'trrtr tltl vlt'ilrti itt lirnilt, lrtt'gi
Iinirrtl
lt'lir
rti.l)
Lrttitrrteit
Unilrirttll
Iirr,lror'1,inr1
r
lllit,xirni
o'
?
de unde se poate tletermina densilj:rteil p' cind se cunosc ceilalli trei termeni din proporlie.
Densimetrele se etaloneazf^ prin introducerea lor in
lichide de densitate diferitd,. fn acest fel sint construite densimetrele cu destinalie specitrli: lactometrele
care rni,soar[, con!,inutul in gllsime a,l laptelui, alcoolrnetrele
care misoarii eoncentratia in alcool a unui
-
7.!l
DINAMICA FLUIDELOR
7.1
Fluidul
ideal
acea,sl,i"r
}>
228
.l
_t
-l,i',J,/ ,, .l"i'"1/.
r-i1czl ('st(' lrulnel'ir' trgirli t:tt spa1,,i ttl sl,r'ilrlilrrt' itr tt,rilitl'luitl rlitrl,l'-o str(,liultt', 1tt'otlttsttl -lr'r'ct'e
volrrrrrrrl <le flrrirl r:urt'1r't'('t'itr rrrrit.lrttrir rlt'1,irrrp I)l'ilt s('(ilitllrt'. rrrlit'i
rl<'hi1ttl i.oltttttit, (r7,.). llt'zrrJti"t tlitr t'r'litliit 1tt't'rretlt'ttl,i t'i rltllilltl r',rlttin1,t'trt,i1,
ri.l)
q" t'1'
)lrirs(riu'ir llr
ilr't
ss
7.i|, lir.rrali:r
lq,l
lrri
lil:l
llerrrorrlli
tle crrlcnt (fig. ?.:3) l'l rrirlrrl irlr.itl rrl'Lrl ittl't'e strt'littrrikt
pe rlittcliit tlt'trttt'gett', st tlt'ltlttscitzi sttlr rrt'1.iLtntra, l'ortelul exertrit,al,t' rlrr pt'esirtniltr 7.r, ;i 1-r". ^\t't'ste pl'(rsi tttri sittt
rlaloril,t'exercittirii unei trrf,iurri tlirr prrlt,t'ir rttrri l)()lltl)c, silu ir gt'cttt;ir1.ii fluitlului , sau tltrl,olitir lert'!iuttii lesl;ultti licltirlttlui el('. IttpqN,-\/, ('ttpl'ills illtl'e
1;r-un intet'r-irl rle l,irnp 1l fluirlul tle tttusit lr
A'r;i A', s-a rleplasal, itt pozitiil ^\iNi.'llo1,ttl st'1te1 I'(\('(i (rll, si cttrrr l'lttirlnl rlirttre,5r;i N{ s-irr tleplasa dt'la ittitlfirrrert /rr la /i, ittt't't',\,;i
Ni. Luclul rlle('ani(i ofectuiti t1e fot'leltr i,;i ll, pc sett{iunilt'N,;i
rY, este, tinind seAllla tle introtttllresibilitrrte (,\11^\'r .. A/sb'2 -= Al/)'
irrlr'-rrn
1,rrlr
f,r.:
Itlr!,I,
-*
/""412 =- p,N,Al,
pzN"A12 .,=
(pt
- ?t)A}"
229
I;uclul rnecalfc efeotuat cleterruinil variatiiL crrergiei mectnic{" ri fluidnlni cuprins intre B, qi A'1.
',)
.r r ' r
r r
t'tl
st' tlt'itlrt'se:tz,r-t.
litlll,nlrri <li- fluirhtl
-
'I
pr1lr t:s1rc
;.{
l,t
i
I
_
1,,11
:_
I
I
ryi
inlocuintl
(p,
urins&
I ,ttri' I ,,
- - ,noil.it
l,t?
ttt.glt.,
pA[/(oi .--
-i- pJlrg(ir,
LV:2tr-pr:!
sau irnp5,rfind cu
o?)
p(r:i
1;1.q.7.
p?'i
p7l\
pz
ai1
1-
L.)
pgt.h.,
frn).
('ir,r'e
prl
-1' pstt,
(?.3
\--
adicir expre,sia
,'
rl
llti
'\\
lt, -t- -i
l,Fl
i
r'l
llllilt
t-rl 1t I
ril
l-.1 I,
- ?rl\V ::-
tttqh,
t ?rr 1- Pgh
7.4. tplie.alii
s2
s1
,/--- __>/-
,.
-:+
/,s
a----=*
)( ll \
li,5 ll
L/
231
1rt'esiunilc ?t; pz
trfltr i-itczeltr
po1,
plt't,etlt'rr1c st'
('ille ilrrl)llige
s-rtr' (l(fl)ltrs[I
.,il rll Il(.:l l.eiI
+-'
1J
tle
,.
tlt,
l
)rernplu
t
s(cliluril0r
\- t'n t tr
rlr
illI
rl t,
i332l.j
rrclrlt.l
li
N
il)-
irt zlror
sr calt'rr lczc
nr iorrtrltri
7.7. l:rlrlicltlcl
l;::
nl,.,
I)irr lrl:rIilr prct.ctlcntri lczrrlt:i
SI
,r:v ?orr(S?
, t.'i -'/,i
l)t
Pt
lr'*i
--
li
ti,\
q
+
l"ig. 7.6. A{otlilicarca presiunii staticc clrrtl
sec{itrnca variazi.
7.5.1.
rlt'pr.esiLtrr i
pr.intr,-o sco-
(1ig. ;.7).
qti
ZJL
r+''l,
---_--L-LV1
*
;---:-;v2
\q
-
F_-_+
i-----f
_tri
{irrl.11i.r"(,i! Lur}itrin,it
trnci
b)
r.{.aJ
! 1i2.7--
I,r,orlrroer.r'lL
ir
7.;. i:lriirlul
lil
il(ivel\irrlll.
CI
b
|ig. 7.tj,
Curgerca Iarnirralir.
a) distribuJia vitczelor; b)
mocleJ rnt-canjc.
233
tlotti
.1t'lti ttt'i
'1. si{i
I .0tlj',
lrp:i
, tfrt
____- *
(}, I ;
tt,.ls
_.ls
tr
t.cr:i.
7.."r.2. -lplir.:rfii
[--lt.rltreit. Sttlrt'itltltelt'srtlitlc
l'l'('('lll'('11 tlit't't'1i],
llig.7'1).51lrcIt.trlritlrrrtlitlltttricalcttrllt.t'iilttlllillllt(..
,1,'
rltr <.rrlt,tr1. l;lt I'ilcztl trtitri sLrittul'ile (itr fluitl ltlttttecir liu rtllele-l)esto
utsrrltclr,. ('r{riil(ltl-s(r ltiltt'rk, {t'tit'itt'tl lltttgettl,iale' }llllrlit{) 'fin'!a tle
(():ilttl(.
rrr.lrt.ir cI inh'tr tlortit st,r'ir{ ttl'i itt rl0lttittrl 1x: o sttllt'irfttfli
lirtxrt'itrrrl,:r
(:rr :rf i:l
,1,. ;;.i,i" / i,ii'i,i ,f ,' r'iscozit.rrl.t' /" sglir tlil'('('1 l)r'olx)rt iottitli'
sttlrt':rl'o1.0i
.r.,.
ir'
t:rlgli<:iettl tltr
rrrrr|' q, (lst(r ltll r,oeficiclttt, de -1tr3grt(iottalit'1tt' ttrtltrit'
clin erpret'tltltt
s(r
c'uut
'sfnrt
dttltii
'4
s(: llli-lsotll'il i11 5
r-isr,0z.ilitl.tr.
sirr r'
rr
'li.irrd
t.esc'r1rtr'itri
r,l{|
'{Att'
234
[.
l r.lrir.rrk' (ru .p(.1'trri rk. uel,. Srrl'linrl ilol, cil (,ollll)l.Lrs()rrt.c lrrritr.riicu
.(^ l't)l'llu'itzir srrir
i't'lric,rrl rtrr s1r'tt1 (irct,ni) tlc rterl citrri .,r,,r.,.i1,r o
lrtt'rj11111' stll'it'itrrlri ;tt'ttlt'tt r ('orripelrsit gr,cutateu vehicriltrlrri irr tirrrll
irri,ilii:r(r' rir'
il rlr'prlst.rrzr'1 . \'ehirrrrlpl ,,t1,iir,il,i rx, 1(.(,sl
'r'
.tt:rl rlt rier'. irrl;x'uPrrlsr<'
l'r,i'(.:j].il(, rlr,r'jti ltrrglijxi,l1,,.
7.ir.i]. Ilrrzistl'lt(u
^,,.
l"l.r'
J;lj
r
_
llttirl.
iitlt't'
lir irr:rinlart
I.)
{,1
v
+_
+- .+ ++++_
sl e
I it
*-
Turbind
t--
{__
+_
,.elice
F;
.+
+-_
<lria. 7.10. 'l ttltcl ltt't'otlittlltttit'.
Irig.
7..1
lt:
pistr.rr (.()l'l)11 itr t't'ltlttts si lt l'at't' fiirirlLrl sir t'rrl'eit (f ig. 7.1I). Sittt'
ilt' .t ttrlirtt I tr'i r'rtzttt i ittt lxrt'1 lr nl r''
:rj l)Lrrt,ti 4s(.:ttt(i strb ttn rtnttntit ttn11hi. Ilxltttt'itrtrtlr.ltl'itti t'it rlitt:ih,r'
r.i1t,r,, i,rrstc rrrit.ii, lllitt.lr l'rlc itt'ie..'l rt;tzatit stlb tln lltlghi
'1' o
(tis-. 7. 12, rt,, lt) {)l)uni. ltlrrirlrrlrri, ('irl('rlt'c t'rlefitricttlLtl tlt'i'is<'ozi1|r1t'
lez isl ett I ii
ljil.7.lit.
'is1ii
236
I'ig'.
7.1 4.
Volcltrl rlctrr-
rninir
conrpo-
ncnta vertic:ri
fluid'cu vitez,r 'r' in raport cu fluidul carc all coefirtient'ul r]t tislt'rzitate 4, intinpinir, o foill rezistent:i' /? tlal,ii de relalirr
ll : 6rt''rlt
se echilibreze
ilizennra o
L, I
r7.ti)
nI
-k*...t" .r,,
I rn' s
lig'trt
N's
lrl
s2N li
:L'
r}t:
ritez[ ]inritir.
('rr
Se
rlai lric de
rrr:ri
laminari
2(XX,
l0()0
rnlrc dc
rgrret
3000
posibill oricart:
2000
turbulentir
p:_;rrr(p
?t.tg
++
Cuplul Frot, - h'rot
prrrrl irr mi5clt e clict'tt ttrtui
motot' t'olian.
l:ig.
7.1 ;1.
212
D::-.-\c
tl
4
?ttlt.
c)
J?t.rrt,rit'tt
I ltti,
Iictl nokl's.
t ut'l.rnlent 5.
zJa'
- .\\, -Rt
;,1
-=
A:pB,as
(7.7)
rrnrlt, p {rsto dLrnsitater:t ntodiului, iar ,Y tlriit stll) care'se vode (r()'pttl
1re rlirirr.r[iit de rrri;t'lre, iar'/,'este un nlrrniil'. lntr'-trde;r-[r', din lt'lajiit
{/.r}I'('7.ulTii
l,
I1
,: r---r -,-:.vr:!^rt.r
'-'- si: :rrrlir:intl
unitjililefA I :
-
c?',{
'
N
N
_t
L/rl
-[p,J [ttt]
lN.l
'\'
i:8. .3i.,,,:
nt;l ss
I.
st'
tunelul aerodinanric (fig. 7.10) prin t'rperimenle efectuate cu billanla aerodin:rrnicit, (fig. ?.17, a) cu (jorpuli rle riceearyi st'r.tiune,
nraximri normaki ,9, dnr tlt forrne rliferile (fig. 7.17, b).
Controgrzutote
Fluid'o
Dinqmometru
r'rr
trt:ea sl
ir
vitezzi.
tle <rotnlnrstillil si Ia
ttricsolitt'ii ft'ctt:it'ilol ctt iit'rttl estc escnliuritlu'elL vitt'zei.
t,irrlir la lehicrrle rle rnar'e -l'itczii r'urrr sint lutoltrt'isttx:ls, tltrrtttt'ile,
:rcl'orra\.ele. iril tlc(]st('r-eliicule se inct'lt'cr"r sii se lrjttttgii l:r lirrttr:t ci1,
rruri :rlxrrlriut:i rle plofiltrle 6- ,S. Profiltrl 6 st'111i111s;tc lrtrttrii rtcrrtdi'
ttrtmit,ti. ('or1tul peqtilor 1i irl lrirsiilikil st' :r1rt'o1tic t'trl tititi rrtttlt tle
ircrt's1 pt otil.
t'\^,lt'iprr rlt trr irttt. in f igurit i.lti,:t sc nt'rt1it sltecinti:tettttlittrrrrritr iil rirrili llrolil Lialnbrat llin f igtrirr 7.1i. Stl obst't"r-li silttrrlitr
la cre;1r-u'cl-r t'ottstrttnrltti
nrecarrio coeA ce rlucc
'l)rt;bletrrt
q
\_
r
G
t
C:]
U-
G
G
-l/-
-- - -,
--1
--q4
n?
tlrnisferq
Disc
Sferd
Emisbrd
Cilindru rotunjit
Formri oerodinomic6
* 0,1
- 0,05
.0,06
Profit combrot
Profi[ lominor
r o,og
b
irrstluurt'nt cu cllt'('st' tlctcrllritt:i intunelul aer'otliuaIlric. r't'zistenJa la ittaint:u't (a). i)iaglanlir de rcz-rrltatr' (b)'
7.5.&. Apliealii
a) Pa,rogut(r rlle ale regul5, profilul 1 .t{ig. 7 .77 , lt) cel mai rezislansare qi cleschiderea paraqutei, .rezistenlt
tent'la inaintaro. I)up:i
-frineazi
ci,derea. Exist[ o vitezil limitii' supor'devine foarte rnare qi
cu solul, la care greuta'tea este
la
contaetul
tallili pentnr paraqritist
24A
l;l*;J;11.
\rllirl'petrl,r'u urrghillti rit, irlirt' v. rrrrltr sirrr rtrrgatir-c (a--. -io). (l:r tll'ltllll'('
:r rlifclcn!,tri rltr*pnrsinlr(' ilpu'(r tiir'l n -i clre ill'c tlout-t trotttPoltet)t(':
Irrr rrvr'r'li<,rrlil (l'), portun!rr
- l'ollir c?Itt) rr'() tcntlin{ lt tlt'ir litliclr itlillit,
.i lt'zist.tutit lrr ittiritLt,,t',, 71, (rirI'o ft'illcilzli inaitrl,tit'clr (f ig. T.Li, Ii1 .
I'etrlr'u lrrofilc rle tipul lrttnitutr .S (fig.7.17r b) pol'lrltlta t'stt sttli't'it'tr1:i lrttitt:ti ltt vileze llrltl'i; in schirnlr ltizistenl'lt ltt itlaitrf itt't' estc
rrrrri rrricir. Lil il,\'ioan(flo (lo lrriu'o r-itezri lt'ip& are sttlrrltfit(L;i lnrrfiittl lt'glulril1,, t'oleti suplirrtt'trtali l'iirrd rtc-tionir!i tle pilo{i itt {'utlc(it'
tkr lilr'zir, irl)irfitllllui. Lir, clecoliu't';i rLterizltre (r'itczt'rrriti ttrici) st'
srrlrlirrrt'rrtrrirzi lrottanf l ltlin rlcst'hirlelelr volelilor', irtl l:t lilt'z(' -ttl?tl'i
I
PROCESE TERMICE
ii sitrt lilia!i.
d\ IieqiDtrrl sttpersonic. l,it
volct
irr rrt't'
(:J-10
lcnrptraturii
I,rrrrilrl irr r,onllrt:1, rrr:ri rnulle <'ol'put'i .ittcti lzile rlilt't'it, t'tlltt trtrti
t.:rlt'lt'st, t'ir'trst', iar t'r'lt tllNi r{'('i stt ittt'iilzest'. ;\t't's1 l)lo('('s duleazi
lrirrrr r.irrrl (orpul'ile l.itrrrg h ech,ilihru, ltrnrit'. O rttntrttili' st'itt'e tle.
i'rrlrilill'rr tclrnic lt rrriri llruh()r'(rol'l)ut'i rio ponte tlesclie pritt tto!trLneu
rlc ltttrtrtt rutrtt'ri, ternpct'rr1tn'it ttnui t'ot'11 fiinrl o nti'tt'illi{r oate il,re,
,r,'r,e,,;i \-rrloirl'() pettit'tt loitte rltx'ltuf il(' Uuse in e:onliir't lertnic :ji
;rjrrtrsrr ia ct:ltililtrrtl tet'tttic.
( lintl rrl,ingeln lllr (.olp, s(,rlzolii troslr'i peltlr'u tent;ler':rturl rre'
(lclelttrini sii sltnttt-rttr tlaci, corpul eSte ]Ilti l'eL1e s{lli lllili C:rld decit
t.rtr'pul It()S1l'lt. ()int1 C.ttrprti tle pale llltli l{r('(', Sprlnel}r ti letnperillula
Irri pslr'rrriti st,iizrrlii. irrr t:iIrtl esle rnni cald, ('ii loltlJlt)r'nturtr esttr
rrriti litli<:ltli. I)itt'exislit proplietir!i t'alc rlelrirxl tlc 1t'rnperittulit
:i cau'nrt lrol rln il rrrorl obiecl,iv intolrna!ii ttr plivit'e llt 1t'irtperlllur':t
rrrrui cot'1r. Lringitttcir uttt'i r-clgele tttt'1alit'e, r'oluttittl tittui licliitl,
1t:rrsiunqi r'lot.tlotnotollt,' gcrteratit de tiottii llrellie tlij'erite in t:ou1 irct siltt ttrtirini fizicc Citlc varilizti cll 1.etltperzl1lll'rl . '\ccSte plo1rr.icti,1;i fizicr. tnlisullLl.tiltl se nltllles0 proprietii! i tprntotrtt:trice. Pt,
tTispozitir-e cltle, tnS,sttt'int]
l)ilzil -{e
ternrontatrt:lrt, (ustr
c{)nstt't:j rcrntotttcl}'cl.8.
leeaslil
reeastii ixtzt"l
-re l)ot c{)nsll'tll
tttll tclrll)('r'll1ullr. Iletrtt'u
pro plic t riteil 1 et'tll 01 il (' t lit:ii, t tl it soarii intli irecl
i,ll tl ltr'<tplie1.ir1.L) ter'tuonrctricir sij fie folosibiiti turlltrie tit ltrtei vrrlori
,l lr-.nrlreittulii sii-i col'espur)rlil o silrglirri ralolt'e lr rttt'.rtei pt'oprieriifi ;ilit.ers. L)en1r'tt ttn tetLttourcl,I'u tle Sticlii, cu nl('l'cll]'. tlc c--rerrtpltr,
irtngirr-rca coloaneii de lichid ttre 0 YilloAl'e 1,, lir o letirllelaturl ?o
rfig. fi.l) si ulliL virlorle l lit lernlrc'r'atut'r 7'. I't'ttttrr it pltltrL tttiisul'lr
t.ernlrcr,rlur.lr rslL'insii nt:tl's:irti o scqi'ri ile trrttTtt:t'rtftt|ri t,lt'e si' I}e
rlcu, u nitateir .
243.
St,rrbilit'erL trrrt,i scr"rri se frrt'e ltrin ttlegerea tttrui punct.l'i,r t.lt: lt'ttt'
peruhttd,.,\cest, 111111'11 este posibil cleoat'tlce e.ristti stiri cltlt' s1, lnelliitr leischirrrllltt-. in anutltitt' t'ontlilii de prersiune ;i .tetttpt'rttt'tttit.
.\st1et.9 srrtrstanl.r'r se poa1t, pttzetttit in ttlirte t'trlt'trei frtze (solit.lii,
l,a (rlll lxrl'a1,tll'a Jruucl,ultti t,riplrr tll itlrei 2i:J116 [i, lutrginretr, trokrrnt'i rlt, litltid a tertnotttel,rului tle stiolii {tu lrlel'(:ul', 1111 galttnltltt,
1
T:
2 7;.i,
l(i
Lo
t[a llusibilitrrt,()it (lt] il detertnitta ttrtttltorittttril l ilr f rrnc!'ie (le rirpor'itrl - rtl lttttgirrrilrtr' (i()loiin(rlol' rltr litrhirl lit o tetttlx.r'ilttll'i t)2Il'ecilrt'
L,l
/ ;i lrr l.etttlttrt'itlttra
27:1,
[(i
'l'
27:l,l(;
244
-..27i'>t
l(i 1-'
t,,
liriritlir ;i glrzoasii) in trrhililrlrr ;i sc ttterrtittt'itstftrl llulrlili tlit'tri ltrcsittrreit si t,tirttperltturtl atl ilt)tluli1.(f va,lori. ACoastit, stal'e orit(f l'el)t'()ttuctibitir rlaLr-l coltli!,iile sint I'epl'oduse itlettlic. (ltt rtltc (1it\-iIlt(" ol'i
([e Oite oli le])Ioduoilldu-se coll(lifil] tle pl'esitllle si const:tt'i txltt-str
rxistel!lr eohilibrului celor tler faze se porlto afirttut (li lellll)trilltlI'rl
trste itr,ceali. lrn c.xc,rnpl-u este punt,tul tripltr ;tl ilpci (,iIr'e so l)r'o(lll('('
la ,4,ir8 torlri si 0,01'('. irL vr.,tlert'rL rt'uliztilii itctlstttj plllt('1 lrillitt sc
oonsiluiesle ti ce,iulir irr uLre sitrt intleplitrittr t'otttli!iilt' ltlrrtrtrtletrttr
lfig'. ,s.2). Apa pur.ti estc iutlorlilsir iIItl'-o celttlit tlin cirre s-tl scori
ire,i,rrl. r.apol,ii fgrrna{i rii,rnin in t'rhililrlu cti iiprr;i glrtra,1.,rr ftlrtrtittit
t.u urirnarc ir scufundiu'ii celuloi (lc illlresttl('<ic trpiL;i gheafil. il'crlltolltotl,ul cilt.e urrrloazri a fi etrtlorttrt st' intt'rltiut,t' itr .qlrtif ilrl rlin
ni.ilgr.. iu licest rrro(1, -\e ob{inc llu plltlct, lix tltt teurpt'rllttrr.li. 'i't'ltteglllii (ru 27:1,16 K'
1rci':t1g1a i1 ltcest pttnct esto illcilsS,itt tnotl iltbilr','lr
Oonlelinl,tri (letrchotilt'iI'ii
confortrt
estc,
itrlit,rj unita,te:r dc rrri'lsulil
ca frar:litLtieir
(iretrtir{,i
(K)
tlefiinit
(le
(196S),
kelvintri
IIzi,suri;i
lale
1 ditr lemltcrtat,ulli lertnodintr'mic'ti n llttttclului 1r'iplrr lr l)('l .
-
,.
'l' - )i
il,,l
Ii
(r{.1)
l)r, sczrr"ir, ( lelsir.rs ghcuiir st' topc;1t' liL ltt't'siutrtt nol'rllalit la 0"tln
iitt':tliil fierlre llr 100'(l lit a.tltttlttsi pl'tlsinttt.,'\ccltrrt;i lluttcte sint rlrar'111t, pt' sc1,11 Ir'i1hrt'nheit (rrlilizlr"tli trtttlt itt (rililo tr,nglo-sir,rono ;i itr
s1x'r.i;ri irr Atrrcric,it tltr Not'rl) (ru 'l-';12'F;i 212"1". Iteltrf,irr urtniitoarc
rta po.ilrilil,lt,tt,lt 1t';tttsfrlrttritlii tlitt 'F in "(l
| frt"nr
:t2
t'i1trr-r; t iprrt'i
96l1y11;1ci
l(ni
rll'
;i
IL
r.l '*
191''1'erctlJm
,
de fiertxre
solo apei
80 _
I
1C0,
70, 601
:cl
I
l.C I
'J) -
t I -';*,i'"
ln"l"f '-
;s
{,
246
trr l'igrrrlr ,S.:j t st,o rltrserrlrl, ur.r t{.1,1}r(}Ittclr'tr rlc ircesl, iel lokrsil, il Iir,lxx.irlrir.. Lll
lrrt'ttrornetrtrl (le litbrlr.al,nr <rlr si Iit il11('I('l,llrlrtttt,tt'e rleslinate ruisurlirji pl'(,(iisLr, |iciil,il (]s1(l
rIt'irdirtii crr diviziuni rrrirrcinrl irrl,elvrilr, (,ulilinscr irrl r'e (),i"(: si 0.{)tr'('.
'l't'rntorrir'1r'irl l.ehnic illr' {r (.{}llrllu(.iit aselnitni|olu'e rlirl c lrl()l1al irr1r,-rr
;rI'tltiltul'i trtrrl,alir:ii de plolr'i,i it,. irr g,.ircrll.
scirlilo iloeslot' 1tttnorrrr'tltr :rrr rliI'izirrrii rrrirr.rint1 itrtclvlrlo (iu vrrlot'i irrir't' (1,i"'(' .i i()''('.
plecizil r.enrlir nefiinr'l l)t'r,il lriirl,e.
l)erttt'rt observlrtii ltcleolologi(r{-: st, r,oIr.1 rttir:str lerttlotttllr'o tlg tirtr-rirrri si rrrirrirrri
irig. 8.-t). in rel r.ltr rnilxitnir(rr,) un inrlir.r, rrflirt
fi'
<le
Slicllr, rlin c:rlr, estc currfturl,iotrtrt 1i,l.llr()r'ul l,r'clnritr sii lc,zisttr lir sot-rttri l(.l.rlrir.t'
sir, rritli urr coclliciunl, rle rlil:i,t:rlit' n'rIus.
nIt'1
labot'ator.
;i rnirlirn:i
D).
A['
v -- _-----
'
jT.l'u
(E.2 )
247
nn(ie ll: estt-r va,ria{ia voluumlui inif,irrl l',, lrr o yilr.i:r{ie rrrit,i, -r?':.r,
l,errrpclaturii*. semrffica{ia r,ot'ficirrntului tste r.'a,r,ia,t,ilr, rrnit,i,{ii ilc
t-olttttr l'/l'o pen1,r'n un intolvrll de tt-'rnpelatur,ri cgal orr rrrr s.l,ir,rl.
-.\ceastij, rn:irinrt't'stt'o clr,r,u,r,ter,isticii, il unei llrruirrittr srrlrst:rrrl1", {iilr.
i-ltli:r,zii, r,u terrrllellltltlil . Llnitaterr <ie rni_"rsrrli"t estc
til3
t"I
Irr
rl:11,
j:r, t,r,
, -,,,'-t..,*, ,,
ii
lj
rl
;\lrrrrrinirr
(,rr1rrrr
{)tcl
It r r rtt'
i
)t'litl'tt trtf'1tttt'i le (1?Il'(f ?l tt frtl.tttit sss6.) *.2 4 6 , -fitt"ci
rle lrliit'i *,trr lr,lre sc rlefirrcsr, in rp<lrl
Irscrtr;,,tirtrn' t',tc.f irienlii ttrrtlii dr ,li- ,.r'is
Irrtrtr,: in :ttrpraf'ntd '(p) o,i t;,i,;,,,1,i r. :
i;,';,,l,ii'i,'-];.,l,il,.lill:t,1ll: "u..'
I
til(0r)i ('tilic
glircliirli
))l rfcll I
rr iri
l:r
lti
:l
p-
il.
"\N
r\,,
l-.- l',)(l ;
ln,
ln,
I'
Vo$ i_71tl
Po
11tt
*
. S-a no[at ! {gamnra'rediu) c'u scopul do a ar:ita ci irrrr.ucit tlt:pintle cl. It rrrpcrlturd si cstc definil pcntnr un intcrval dc tenrperaturi valoarea insi'ris;l cstc 0 r itlo:tte
m etli c.
248
Af
141
lo
(r'{.3)
11
ji
Ilrrt'r-r lutrgirneir,
t'irrl
rlt'fini1.,ia
unt'i
lui *,
llrr.rt, rrste
:J
cir
I : lo
([
1- o-lt.
t/).
'
A .-:
unitl-
s(,(.1.(,('irzl-r ()
l'ol'iil I.'. t,1r'rr ;lolr1,r' l'i rlc cotttl)t'esilltttt sittt rltl itrtit'lrltt'rl
L',..
jqll'N,- o ,sor(t, -
o);
lo
tttr.e ltoAl,c tlislrlrrge irrciistrillclt, sltit incovoiil btllt. llc exctrillltt, itt
(,irz1l ultei griuz.i rrrrrtir,lice 11e potl cnrrl itt fi incastrtr,tii' s-ilt'1tl,r{lttt'tr
sau tlefnlm:r,rca, t,ortst,r'ncfitli, stttt tlistrUgel'ell reilzerrrt:Lt'. l)t'titt'tl rl'
r'\'i1,rr, ac(]ttSta,, unUl t[itt ttltpcl;o srt sllrijitrii pe ulr sisttlttl tltl I',,i,', r'111'1'
lterrrril, rlt-rplasitrci.t, libcr':i pe 1e?I.zclIl 1fig. .3.6). I)e n,cel'.qi pt0(1t': sc {itlrr
it',rrrul lir mouklrtra. cit,blrtrilot'll,trt'icltt), rI lillolor tle t.:alc fcrlrtri.
Ilsl,c tlt'obscrvitt cli for'1 cltr irrrense ('a,I'o tl)rl,r in 1lt'ocesul (l(' lllg-hr'{irlt'rr lrl.rgi sint in cur, nrir,i nrtrc pill'tc I'iispunzi-ttrltr't'tt tlt'rtr'fittnt':1,
rkr sfirt'itttitt'tt a s1;ittcilot'. '2"
-\uttrai itr t,ilzttl itt t:a,t'tt trstrt lnic fot'!ir esl,c Iteglijir,lri lii . S-rru
rtirlizat rlliaje tru troeficietrt,i clc tlili,tltle ttrici. ltr fignrll 8.7 t'.It tlitt
gr,u,fit,ul r,rrriatiei lui a. pcntlu:rlir.jul rlintre tlfcl;i ttichel . St',lrst't'r';"r
i'ii, pcrrl,rtr;J6ol/o Ni, ir },r'e un rpirrirn. Aliajul ctl tl'c(rst pl'o{'('lrlitj sr,
rrrrrire;te lppror, rnrnrcle tr,r'rititrrl t.ii csto \'orl)i[ tle ]lll Itratt't irtl it]t'
r'inri rlirnt'nsiutri nu \',r,r'iazit, cn tt*rtperlltm'4,.
g,
20
{:az
;i, aqacurn
la, realizarea
r2l
r. ,g 'l I
t,
irl
T;
I
:
+-
tr -Tz
I=Tz
lri -\l'eru ll{11tlll ilI vctlcl'c t,li irrler':rr,t,irrrLt.:r irrt.r.c sist,r'rrr si rrrt,rIitr
incottittlritol sc rt:llizcnzl'i txrrlrrsii- pri rr irrt,trr.rrrt'rlirrl urrei for,(e ul
ciil't'i ptttlct rlc ttplicatic se dtrplrrstruzr-i. Se cl'r'r,t,rrclrzr-r rrn llrt,r.u lrr(rctrrric riir. 8.9,1.
()
rrt:cea;i r':r,riatie.rlc errelgir, porrl,rr fi lrr,orlrrsi, lrlin rrrnlrtrle pr()ctst'. ,\l:isurilrtl varitl{,ii tle etrcrgic, rrtil clrlilrrrir r:il, ii luc.r.nl rrrecirtric
se uriisrla.rri in unitilli rlc cncr.gitr
-Lso.a
lL
10c
',Q)
.{.
,.r'.
lnvqr
trsIe
{1.;r.
lnai rurrltor
lnecanie
* Irl ircclstit
!r'll{'.
11u
lcolno-
251
(.
a
rrrll
iS.1)
l'it'
ciltltti sptci.fiui. se nrisoitl'ii t" **l l. '
.,\r.r,irst,ir lnill,illle, nrrrrrit,i
rtir'-\ 7'.
ii.t'tt strltllriiir'irii;r
.\ llr rtr it
l)lrrtttll
.\r!.itt I
.\ ltr trr i ni tt
( lrr pt'tt
()
:l(iN
{)
12lr
i)
r"1|ir
2:)(
1
(ilrt'rr I lt
i\'l);
{}
{)
ti()
2()
(XX)
2(XX)
.'\ pir
lllltllllll:t
ri,,' t,',,t,i.'i,, trtlri ittlt'llsii lllll'-t)
11:lllslllil('
y5l3l3l"t solirl,
;.,'i"i,t,'., ,t',,,t,,i ,'.,,1,
"t'
:tlt'i,..t':'i].;';;i;d"t
ir
sllr'('
sl)l'('
I
r lzototor 'Corput2
iu lr l)l'()il lt('
liii,",''i,t,t,,11"
tli il it l)l ()ir 1lc itt
"';. " :.'"1"'i"'1tt'
t't'rrliz't'irz'i
s('
lrlt
Corpul_l
F'-t,
rrrri. ill :t(,(,sl l)r.o(.(,r
511lrsr,rrrIi. irvrnrl i'.'. ).:.',1:'].:. tilfi|r's
,r,' .,lil-l;)1",;.;lll:i1,1
,,1,,',,-i"',,.i ,1,,
I,r.irnstx)r'r,
ti];j.$
i ./=', -. ?ilffll.^"iSi:F
turo T2
",'',;.;:";;.i. il'tii"-l7'
,ri ,,Sif ,,ti,r lr'l'lrri(':i. ., :. jttt'ttl
:....,,r ,....2i
:
.;'':'?il,..,*.,il,ttiilr.irrttilrlt.itr.ittt.ttI1rrlz,t-'/
:'il.'*ii'\;";;-,'ii,;iiiie'i.tril'tr'.itr
t.l:rtir q111lrik" ,u'\ -t i,'
tliil;;"r,i'",r.'i'''llililrlrr
"rt'truici-r
'""il,
esto tte('trsitt' sit tj',.:':]ll (*'
1t'a'ttstttilct't' lt rlr'rlrl,rtrii'
tlt'
*i,l,t]" .jit,"r,,
I r I tt r'::
-li,''"ill;'i"';,i'ill:,.l"l1n
*t t t'i rt t I tt -st'
1rt'i t L t'ri
,,.1,*, -,,,
:t']]]].','.:
ri! \ ' r ( " rrr" rii rrir'rr ii'
"i'i
,';l;',1.';\''"1i;iil,'il:,1'
::;;;;;,,;;,,it,i'r.' t,, r('rrrlx'r'irtrtt'isi rlilt't'irr"
t'it1rrgrr,',,.,1,,1,' l)(' ('rll't' :(' .r'lrirlrllir
I)t,exeurltlu (fiu. n.L0j, rlat:i rlt'i.''r.r.r.1.x'trtttttli 7'':i '1" t7'" 7'' )t''1 r"r
rlrrlrr itrlt't' t't:lt' ,t"'i*'t]t"'t''".t'it'ottstt'ttil""iiiitit'-tt";r'ritfi'il solirl' r':ll
bilr,ir rle rrr,ic ^3 li f,ii,g'i,t,li /,
rlt' tirrrp t'stt' rlrttit t'elrtfilt
rlttt'it Q,, st'ltilrrltitti'i'i't'itltt'r"tr
't',1
(s.r )
L'-;l t'l'--.,I '',
Q,
tttrlt't.iil]ttltti si (.ill't,St'
i,t.iirrtl rttt t.tlt'l.it.it,ttt' t.itt.t,rlcllirrrlt,tlt'ttltittt,it
wzi. -
lil r'r'rt
2llx)
I
./=',
)/
1,-r{)
tl.(i.'I'ransft'ttrl r't'rltlrrrii
tt1'11'1'f
iltlt'
iiir
5lll,-l.rLr'L
^[
:,,,
sittt' tlt'r''ttttr-
ilii;;
';
:l$t'iilill]li,\tiil'l;';ili25',2
'h,\
f()rlnur,cir br,iztri. Aernl lirrrtilzit puternic itt tontat,t ott solul in t,itrrpul zilci sc ridirril 1i urceraz:i o rlelrresiune ('rrle punc in llliscilre llliisel{)'
ilc ,r.'r :rfltr'te in tonta,ct cu supl'i1filt'2r' Iniu'ii (fig. 8.1I ). .\stfrll,"
lrt'izir, sufli"r in tinrpul zikti tlirlspro lnilro spre usca,t (fig. 6.11. rt)..
Noir,ptetl, tilt,ulaliri so f2lc0 itr setrs ittvets, tlcpt'esiltnea formitttlu-se'
l,r sirpraiala ,rpei tlt'ttilrt.ct' rlpr1 st) r'iice5te tttit,i gt'cu. (fig' tt.11 . lr)
lnrl i,:r,rlill1,it,i sdlulrr cupf irxle, in erlrlitreit, st'r'ttlt'lii l're<'r-ert1.ei : t':ttlirt !ic ^(t X, ultrilvioletti, r'izibilir si infrttro;ic. Irl
.- doP
ultirnir l)alt'o so aflir llesl,t'
gia lrri rrrilr-r, tle l'ituitr1,.
ll,eoasl,il
'7'2 -
- 'l', '- -
Qn
i;.
cii irttre cele ckruii fefe tttrrlptrl'llrur'tt, vtliirzir litLi:tl t'u grtlsirncll zitltt-
i1
--t
lrig.
251
c\.1l l;orrr:rrcr
rtitt t'tlet'-
it elerttlornagneti <'it. f ii rrd o ul t tl i. i ntel'it t' nretli ul prorl-ttcitt<ltt -sc l,tlate prtt<'t'st'lt'
cn
{,iorrcl,zli
Icgrrl,e tlc pt'rllxtgllre. llrr, estc a,bsor'llil,ii, r't:l'lrrt't'itt,ii.
t't'lt'lctn,tir, difrrzat'ir. Absorlttir trtclia{ici ill'e
.ll :rtiirr{
lni. dacl'i rrr*tt'rjalul rlitt t'are tste oonstlult zidrtl cstt' olllog^ell.
1;,rrp1,s1.!iit.
ir0(l'i,
brizr.i.
print,r'e alte eftrcte ;i incirlzirea corpului. llr sp^ccirl ra,tlial,iit irtfra,ro;it: ltrotluce cfeci;t tel'rtticr'. Itt
rrotrtinuirrc tliirtr o alrlica!,ie cutrostrtttii.
l'usul I)eruar (fig. .$.12), (rill'e eslc t'oltstrttit,
speci:rl p(rlltru t ir'\'oit lrroplietirlri tet'tttoizoliittl c
foa,rt,e blttre, r'ealizeu,z,it re(ltl('er('t' l;t' trritrirtt ll
schirnbului tie cirlduril p('ct'le l,t'ci ('ii. itrttt lriq. si.l2. \':ts l)crvar
llere{i sc faco llll vitl ittltitttltt, (so elirninir (1ollrlut'1,it ;i 91v111's<'!ia)1 iitr' pere{ii sin1, lns1,r'rtiti fi irrginl,ati (se obtinc o leflcrie rrrr'rirnl"r, rt t'ittliitl,iei ).
11.7.
slerre
Izolirrd 1nt (,.orp siru rrrti nlullre rlc rnetlirtl inr:otrjulitor alo"ttuitu
un sist(rln rle ma,sii ?1,, c';tl'o ocupii utt voltttrt l', lil o presiutre p li o
tcrnperirl,uriL 1'. Afinnill(l irccst lrtcrtt inlt'legt:ln cL presiun(lil. r'ospectiv temperatura sint acelea;i itr orice punct al corpului, adi(:ri sisternul este in stare de echilibru. f)aci, sistemul e izolat, pa,ramel.l'ii p'
1z;i ?'rirmhr consta,nfi ;i traracterizeitnil tleci acea sta,re ft sistettrului
255
fip
A(rtot" initioto)
)l^
\Lo r
,{f*
B(store
=tart
htermediore
''--.4>
I lnoto
,
)
(1,
'
gaz
Fie un cilindru (fig. 8.14) in care este inchis cu un piston un
rnanoun
cu
cu m&sr-t, m. Presiunea ,i temperatura pot fi md'surate
metrrl, respectiv cu un termometrur iar volumul prin metode diferite. Putem sit-i modificd,m starea impilgincl pistonul sau incd,lzind
gazul sa,u combinind cele tloud, moduri. In
Termomr:
ccl rrrai general c^2, gnzul tlece cle la stacu
Jn
?r
starea
vt;i
ler rll prrrametrii P,.,
pa;a,rrielrii g", Vz, ?r. \'aliintl toli parainetrii transformirea sc uumegte generald''
tn cilzul in care unul rii,minc constant
tti' trsfr:rrnarea este particu,lltrd' : izotermd'
(? : ccrnst .), izobarii (p : const .) qiizoco t'ci
.==
l'4onometru
const.).
pV
(8.0 I
consb.
'T
T=
constcnt
urt'.
plitnire tle ci,ldrir|,. Reprezentarea graficS, a, trausformXl'ii decunoscuti sub nurnele de legea Bo'yIe-)Ia,riotte,
estc lt'tlirt5, in figura 8.15, b.
:sau
257
'Irecerea unui gaz de masd, n'r, de la starea inilialq'^(f ) caracterizatil prin par.toe-trii F, V' Tt Ia starea final5- (?), ?2, Vr,. T,
tiig. S.fZi ie poate face'pe-'ca1J particllard,, urmincl o succesiune
de c1ou5, transformd,ri, una izocor5, qi
n&T,1
,lr p
i.i:*t*,-"Ji'"#fl'"idilil.i
'
?t:L'-,
T,Ti
""onnton'
I
I
;
:v
[;nsir-rc,
'l '"'v'it- ,
Dliurinintl
,#
t I'ta'{i)
--1---_-
I"
Ti -!-zT z
se obfine
PtVr:!rl'z
Tr rz
fidicii
11
r:
CODSI,
(.s,7 )
conSt.
i8.8 )
Ileprezentarea glafici. cste o semidleaptti palaleli, (:n axa lresi-unii. Ilela{,ia (8.8) se rnzr,i tnuneqte legeu lui (llt'arles.
PV
(8.e)
const.
expresi
-vT
^ -O+
c5,
par-
este
PV
-fr.:
rr
',
p\r : vRT
nnnritil etut,tie de
1S
258
-:
T
:\cersta este lesea glenerald, a qazului ideal. Eslo d.e observat
ticnlarizind se oblin relaliile (8.6), (8.7) ;i (8.8).
(8.10)
stu're.
259
rnr
lI}l:
lpllvl
["] ["]
.r-g
m2
kmol.K
Q,-Qo
nt \T'
''
N.m
kmol.I{
krnol.K
;i
la presiu,ne con,stantii
(8.11)
lT
ttlcv :
v)[C,
VQ,
N\o'
\qY=o-u
,i
d.r
.z,J
cu planul pV-dd, izotermele cunoscute din figura 8.18, b, itrl iltersectatd, cu plane paralele cu planul p1,, sau ca VT rezulti clrcptele
izocore qi, r'espectir', izobarele din ligurile 8.18, c qi 8.18, ri.
B.B.
la volum
vCo
C'p-Cv:R
(8.12)
pentm
gazele
mol.K
rnonoatornice
72,5
biatolnice
20,
poliatonricc
24,9
20,8
29,
260
267
fa,ce acum
Sistemul fiind gazul inchis in cilindru cu un piston, lucrul mec&nic efectuat de ga,z intr-o destindele foarte micil Atr/ este
(8.13)
:pLY : ?(Vz-
Stqreo 3
Vr)
intre volurnelo
li I/r;i efectuat la ternperatura f, este tr : vRT f"{?-.
vr
tl) Procesu,l u,diabatic (Q :0) intre st[rile cu presilne ?u Vr
[,
,\i ?2, vz
1:N:-ttt
1-i,
: li^' se nume;te e:r'ponerutul ad,iabatic.
uncle 1,C,
'1
Pl
al termodinamicii
I
I
I
I
I
.t
,7'
I
j
I
I
0I-
ob
i
i
Intre cole rloui, stX,ri / qi 3 sistemul poate fi adus prin transformd,ri diferite, de exemplu, sau printr-o schimbare izocord, L-Z'tttmatX, de o transformare izobard, 2'*3, sau printr-o transformare
directd, general5, l-J (fig. 8.20, b). Experimental se constati, ch,,
oricare ar fi transforinare& aleasd, pentru a ad"uce sistemul din starea
1ln starea 3, diferr:nfa intre cfldura schimbatS, qi iucrul rnecanic efectuat este invariabilf. De aceea, aceastd, diferen!,d, care exprim*
o va,r'iafie de energie caractefizeazd, schimbarea intre st5,rile
/ qi 3. Se spune c5, sistemul sufer5, intre st5,riie -/ qi .? o varialie a
energiei interne. Notind cu U1 qi 7, energirle interne ale sistemului
in cele doud, stflri, r'arialia energiei interne Ur-U, a sistemului intro
starea finalir,.? qi cea inilialir, l este dat5, cle bilanlul energieischimbate intre mediul exterior qi sistem prin lucrui mecanic -t qi cS,ldura
a.
L,U:U"-Ut:Q-L.
(8.14)
-_-R
,x]
;(
-,-''
lui
Joule
:0,Q:0seobfine
L,U:Q-L:0.
264
termodinamieii
[ , ---ilr,
ili ATJ.B
\--
al
(8.12)
.lU: \(TzTransJorntore
. c)
0-g te,mp-eratur5,
fi". din
fiei
$8.9,
,i.zotermd,.
AU
punctul
c,
Q:L:vft?ln
d) Transformartta
ad,iabaticii.
face fdr5,
[ransformarea ca,re se
sehimb de ciJdurd, cu exteriorul
se
unde
const.
^,:!,_.
,CV
In acest caz 8.\4
Tr)Cr.
dit
rela_
l,.
1.,
pl
t\
i\
l\
i\
0i
AU: -Ir:vC,(Tr-Tr).
ealorimetrici. D.oud, corpuri J" ryi B a,flate la temperaturi
.,"-!,."1u,!*
d.Iente
(a'^, 1'") se gd,sesc intr-o incintd, izolat6, de exemphilntr-un
265
talarici, (g). Unitatea tle m:isuld a putelii cttloricre este Jllig- Tabelul
iirmd,tor dd, valoarea acestei rn[rinri pentru cifiva conrbrrstibilit
exprimatS, in MJ/kg:
estc
Benz!nd
lU.i
--'
Qn'
(kerosen)
{laz natural
{lirbune de
i
A[r': llt., i
Qi:
ri
,n6'
in
trLro
'mnco(Tn - T):
mBeB(T
e"ste deci
(s.16)
mcl'
9Q
l(, :
?',
-q..u
)
Q:(10i9) I'pcJl
1(-)
;' l':l'1,28'103'it:746,7
k']'
p. fjn cartu$ cu ntasa (lc l0 g pirlr'ulttlt'r'rt titeza de {i00 nt,/s inlr-ttrt }rliltlaj si se
rpr e;tc. Irrocesui dcsfiiEurintlu-se rapid sc coltsidcr:i t l't trlt se ltrcc slllintb de ciildurd
cir cxteriorul. Si se t'alcrrlezc larialia elrtrgici interttt a glontclni'
1
Tu)'
""Lili;;;;ri"i., "nt,l"rr!
de corpurile cate se inciilzesc
rxces(1 este eg&rir,
"fiiT;il-ptiiiiiri
combustibil
8,1;1. Putcroit ealoricf, a untli
l.:li:,.
'
cste o reaclie
(cir'rbune' petrol)
^L-!ldcre'a,
Artlelea uilui combristibil clasitl.
completi' a
prir
cltintitd, enoetLertleti;;.-C:*a"t" 9uli1yt9'
putere
nulneite
se
de 1 kg J-ti-"" "otot *tit it oirecare
unei
^i.se
266
30-J3
rnan gal)
pcrc[i. Deci
valoa're absolutd
i)
810
(8.15
Q,
respsctL;';;';i";;; ""'l"i'i
rt st'a
:15,5
letrrn
numitiecl((tti{rcalttrinetriai'Cl'lcluracedatii'rlecorpulcaressrx'ce$to
dacri echiIil)rrtl tcrmi(l
csLt. I*.eluat.i Ac corp'1";;; sc"iucltze;te.isiict,
spcc.iti.c fiind
sr: r.c.;lizcer.i h tc#rp.;;;i;;; f, ,na=eio ';i '';ilAurite
t.toi'irnetricil se scrit)
???;
T,r'rnrt
LUA: - 5U"
egaiit,?itea
'l'urbI
.12
29-30
- gt''
:J0,:i
Cocs
I Iir ild
tr
.13,1
l{otorind
-t
Petrol lampant
tttl'2
-n1p!:AU;
tl eci
1oe)2
apd(mr)
267
cildura
cedatd de apa
caldi
este Q.
Qt:
mrctl+ tnrctr:
sau
de undc sc calcuieazd
^
0"
m.cO
rrrrcO,
ce
{ m"t"
m2{m1
--.-mrt,
Qz
40 ' 50
+ 20' 10
40+20
10-B kg'"C
10-3
:36,6"C.
kg
clin_volumul ocupat trobuie sd, se scad5 volumul propriu al moleculelor. Yan der waals a ari,tat cd, in ecualia de itari este necesar
sri se inlocuiascX, presiunea (p) Si volumul molar (Zr) prin
*
c5,
(O
ctiv, (V*
pind de natura gazului, b fiind legatd, de volumul propr.iu al moleculelor gazului. Ecualia de stare (s.10) devine, p""t"u un mol,
(o* *)r--b):Rr.
(8.17)
presiunea interui
presiunea externtr
tem perat ur a
28.10 N/m2
26'106 N/m2
56 '10 Nl-z
84,5
.1ot N/ms
a gazului
{/ite-:n termiui
ideal
o, definitS, prin
0,:vr:,
cinetice:
a) gazul este comPus dintr-un mare num[r de molecule I
b) moleculele sint in continud' miqcare;
cj impulsul qi energia cineticS' ss conservd, itr ciocnilile tlintre
molecule.
r
\".1 I .,/
'i}l
ft
t''*F
i'l
]i
i:
+.
.,A
vf( |
/l I
ill,liliii ' t."..
"
' '
i#;ii1"?\ff;"J,tf*1''"ffil,jl;
constantl in timP.
Se stabilegte c.i
gaz'rui este
ti
:+ "!:
ryz:
270
a?+a7 I I
r..
J-oP
I
"n
p-
N,R^ t
RT :___
V NV
nl:T
L ort:' : Lt
22
g:.
(8.1e
unrle s-a notat cu l, : RIN constanta lu,i, Boltznt,ann (1,38 .1026 J/K).
Rezultir, c5, energia medie este direct proporlionald, cu temperatulrr. Astfel, parametrul temperaturS, apare legat de agitalia moleculari,, iar relalia precedenti, poate fi folositir, pentru definirea temperatnrii gazului pe baza, structurii microfizice. UrmeazX, cd,
,,:\i#:yry
(s.20
Presiunea'
,&/ fiinil rnasa molarir,. Relalia (8.20) este valabilS pentru temperaturi
absolute diferite de 0 K.
18'18)
se poate calcula
viteza
lf3Rr lI:.a.sto'zz;t
'r:lf 'M:y
,r*
:461m/s'
intre doui ciocniri succesivc molecula parcurgc in liuie dreaptl, cu vilezi constanti
rrn <lrunr care variazd de la o ciocnire la alta. Meclia acestei distanle se numegte rlrunr
triber mijlociu(i). Se calculcazi de excmplu cd la 0'C molcculele aerului aflit la presiunea
cle 1 atm drurnul liber mijlociu este de aproximativ 2 , 70-6 cm, cam 1000 dc diamctre
rnolcculare, ceea ce inseamni cii molecula se ciocneqte de 3 .100 ori pe secundi. Iatd o
271,
S'26
rlttit r*
Tn gaze, distanla di.tre rnolecule esl'c mult 'rtl'i t*:lt'e rLc itrfor{t'lc
cir
considel'a
li cr* cTi picsiur.ezn'" mai r'ic;r, se poate
i.i , t'itt4 rlist'rtr{n int'1' 111'rlr'r'1llc
tt.r'r,r:t.iunc nu irrl,crvip ai'.ir in
"io"i
coudcnsate, liclrirlrr 'i .'fazelc
tot.
iu
.,ii",ii"ro"i.ni
,f-\i;'" Air
li;t, f"rfii" dintre p""ii""tA" componentc 6evin irnporta,nte' itrtltlst'ca
formind. un sistern alcltuit astfei incit,particuleler'ecitre:rfliiitlu-se
p,1,eni'ia1ir
t* ai*tu11" dc echilibru, intreg sisternuf s5, aibil t-,trergie
structurd
o
au
qi
solirtul
minim5,. oonsidcrintl zone restr"inse,lichidul
(ttcl'ulas
oomponent,e
particulelor
in care un anumit aranjament al
citeva
reprod.use
sint
8.27
tigura
*" r"p.oao"e alcb,tuind un cristal. fur
clre
.lcrnent'cle
ir,rscrise
sint
iip*'i d.e celule, iar in ta6elul urmd,tor
:
cristalizeaz5, in sistemele respective
sistem hexagonal compact (fig. E.271 a,) : c, I]t" L'os
IJ:l, Zn, %r;
,1'
,+
\'1.
1\
;t\ i
-tl
llrii till
iI ,r '!-i-d;
|
c''
;kl
!?Q
i *1, , <i'l
,i 'rc Irr
' ocl
oi
ii
.t-/
't-t_------O-
,/l
,-:
\'
i
lr
i --^' t'
:
ll'
;Y"4
t/
\,'l
.t
)o
i,/i
',,/|
Ll
-L
(1
Irig, 8.27. Citeva tipuri dc celule clcmerrtarc.
t1e citeva
sint redate
aceste proiec,tii. Curberle reprezintd, locui punctelor pencare prcsiunea qi temperatura, respectiv presiunea qi vohimul
specific* au astfel de valori la care fazele coexistd, doud, cite dou[
sau la cat'e se realizeazd, transformarea dintr-o faz\" in alta. triecare
subslanfd, are o suprafa!5, czrractt'ristic5,. Exjstd, in general douti
tipuri de substante: unele care se dilatd, ;i altele care sc contrast5,
la topire. Pentru a inlelege aceste lucruri ne vom imagina ci, avem o
substanfd,,din prima catcgorie, in stare solidd,, pe cale o supunem
nnui sir de procese menite sd,-i schimbe starea.
Transformarea, din solid in lichid qi apoi ln gaz, sau invers, se
poa,te face in mai nrulte feluri : printr-un proces izobar, printr-un
proces izoterm sau printr-unul combinat. Pentru simplificarea explicar'om^urmili un proces izobar (fig. 8.29, a) qiunulizoterm 1fig.
!ii_19r,_
8.29, b),1) fncd,lzind substanla la presiune constantd, volumul cregie
de la 1 pin5, ce se ajunge in 2, unde primul cristal se topeqte fig. 8.2g, a.
tru
cliametre moleculare.
grupe ore;te'
Pe md,surri ce cre;fe temperatura, a-gita{,ia acestor de fierbere
iemperatura
r'''a
in ioi;ilp;i * p""ao"" va'lorizarei'^in intreafa masx'
energia primitd, p""hi.1"""*pl,ti
.1 lichiduluir
deoarece Plesrunea YaPo-
iii"i
tr"i'i""
,'" ti"nla
,L
v&.
?"-
S.17. Sehirnbare
lazI
.-(o (-d
dh/S +-
ternd,.
'.6\
\o
\.\
v)
I'e
m:"t
suti, ce
de
tetnPe-
sorid
\_
. Sublimore
\
Gqz j
. .Desubtimqrs\'\_____-,/
_.,.'
br-r,re
solidd''
vers.
1)
de
fazd. Schcmi'
do
pilr(I',Irbrii presiune, volum-.,1i .-leirrperaturf existi' o ecua'tie
aspect
un
arc
Iiato ;i cleci' o *op""tr,1X p, l:', I - '\beastS' s'pra'fn'!i'
lepreAesliif'ae-complic^at, rnotiv'pentl'u citre- este mai $$or._srr,^ se
b
8'29
figurile
p
ln
['a;i
pT
I/'
pr"""r
zinte proieclia suprif;Fk;; i"
"si
PI
I
I
I
lr
lc
//
lPunctut criticl
tinie iriPlti
Punct critic
soz
-2
/\
9oz
j
I
v(rpon
vopori
rf
-+-
* Volumul
275
274
flr
9qz
citeva sirbstange,
teristic.S acestora.
-punctul
-xri*u
carac-
triPtu
Sub;tanJa
Temperatura
de iopire ["C]
la va,lori superio&rs valorilor cril,ice. in tabciul urmiil,or se dau valorile critice pentru citeva substa,nte.
{{idrogelul
r\zotul
I{ercurill
{}heafa
f'osfon:ll
Cosltorul
Flumbul
Zincul
Alama
ubstrat
'Iemperatura
critici [I{]
Presiunea
uiticd
[105.N/mrl
5,25
FIc
lIt
Aluminiul
Argintnl
.\urul
Cuprul
Ficrul
Wolfrarnrrl
126
N2
o2
754
HrO
6:17
259
-*-270
- 38,9
o
44
t?.)
327
419
900
659
960
1063
1084
1530
3380
-gheqtd
tltp'
tru
apA.
Ilste cle observat cX oxigenul, azotul, da,r mai ales heliul ryi hidrogenul au temperaturi critice foarte joase, motiv pentru care lichefierea lor a constituit mult timp o problemii clc nerezolvat.
Punctul de intersecfie intre curbele S-I', Y-L, S-tr se nume$te pu,tr,cttt'iptht, (fig. 8.29, b;i 8.30' b). Acesta este proieclia liniei
triple (fig. 8.29, a 8.29, b). De-a lungul acestei linii orizontale cele
trei faze coexis15,. Se arat5, cL existi, o presiune qi o ternperaturX determinatS, la ca,rc se produce acest fenomen. Pentru motivul ar5,tatt
puncl,ul triplu al apei a fost ales (vczi $ 8.1) ca punct fix de temperal,ru'ii (273,16 I( ;i 4'58 Torri).
Obserua[ie.
Termenul vapori este uti]izat penlru gaze la orice temperaturl mai mictr
277
substantd, pentru
dificare) in
qi o*t" irurnitS, cdklrtrtt dr lopire
^0
t\t
18.31)
NL
lJiks]
'103
334,
321, 86 .103
Apd-ghca!5
Aluminiu
108,68 '103
Argint
175, 56 .103
Cupru
Cositor
58,52 .103
204,82
Fier
20,9
Plurnb
.103
.103
112.82.103
Platind
lui
de topire
:mcLtpicilduraQz:m\t,pentrrrtop^ireacuprului,latemperatrtraclctopirt.t.lii-
: 5 kg
Qr
(395
* Qs:
m)'1
de
: n(cAl * l)l :
: 2852'ti0 k'I'
unelc substarl!'e' c'r spa
Existd
Obseroalie.
care ln stare solitld' fi la presiuni
O"
"""*pf",
mai multe fonne de cristalizaf*.t"---^.i'prezinti
cl) r'ol''lmul
tal-x"-"i l" una din fotmc se observiaceasta
tiind
;-h"i"i ;;l; mai marc decit al apei,
Pcntru aslrcl tle sttbstattt'e r rtste;il;;i;;;i.;"it5.
la creqterca tcmpcratu'ii r1'' sttb;;;;;';;;ii;ut'e
de lopirc in loc si cr.:ast'i
i.*pcratura
ffi"il;;;
l'. -e.rre^a prcsirrnii {ca ln figura 8'201' scadc'
"i"ia
' Un experiment ln aceastd privirttd. t:t" d-.1s^t^tl:
gneala
tn {igura 8.32. Firul lrccc prin blocul de pnn
scdztrt
a
topire
de
iaraia-f taie. Temperatura
sun firul intinsde cilin<iri' or;;;t;;";;;;;iunii
-dlnul de *eti-" al acestei valialii este .de apro-
Sciderea Punctului
Fig.8.32.
"topire
278
mcLt
103 J/kg)
::(imaiir 10 rniirni de grad pcntm o cregtere de 105 N/rnz, fapt care arati cd explicalia
care sr rl;. alu;rccirii patinelor pe gheald prin scdderea tcmpcraturii de topirela
".*;terel 11-. iiutlii este l:rlsii.
Tjln fapt irnporlnn{, din naturi, explicilt prin rnorlificaren tem.pelrlt.uii cle topire I:l crcSterea
plesiurrii este plasticitatea ghe{arilor.
De erernplu, imensa presiune :r ghelurilor din regiunea c,entralX, :t
Groerilandei determinf impingn'r:l ghctaritor cf,tre periferirl insulei
ceer- ce provoaci-i fracturarea ?lcestolir, la !d,rm si fornra,rea iceberguri-
ior uria5e.
S.17.2. Aplieafii
ln
inalti'
f)iamantul artificial. trlxcind t.arbonul topil, la pre..siunert
pe
fi.'ti]jzat
put't
p'oc:edeu.a
t.".t
lc1fil
*u o[,ti"" diamanr,,l.
indusiriali 41o l9:,j clul,li ce^s-'u rt'alizat presiuni cle peste 100 000
atm qi la 2 300'C.
8.17.3. Vaporizare
;i
triehefiere
.i.
[i"i i"
gcz
r:l
:j:-::_l
1,,,.,:i
:i,:::.:::'::l
r['c]
p[10':Nlm'!l
280
l'l
l""l
Cind tcnlper:ttula clel1t pt'r'siurlt'rr vitrltorilor satur:in{,i cste itt crtlfer'('. In t:rirtlul
rr
1013 ,6
..,
';I'
.::
l,
_
g"*
ror'o ri
'
1
J
t t;
fli:. ':.,,.:.
,,.
ftt
t,l
rI
ll
lr
1* r '
...,..'j...
IL
miisru'i,.
i'
j ',' ., '
l'.' , | .
i'lo\
iL'
..-Aplicafle. ci^rr r'!icea 'nui v:rs se roteste in ap:i se creeaz{ o presiunc foarte scd:ztttii'
ceea ce dcterinini ficrbct'ca apei ll tcrnpcratura scii;nrtii. Bulcle
formale se sparg
9i pr,rvo:rci dcteriorur'r'n supraf eJei elicei (tittilulie).
281
tl.li.4.
,,
sllpr,ir ctf,,r.ii rle
_eslo
r{lrrtilr.1r'nrpt't:':rit'il''
rlo10'C,.ii,ii'i:.:;'.ii;1t1,4*iTalorii
pcmlurii
A.cs1 Ilrl'r t'r'sc
ir'ntlrt*rrzri.
rle lt ('si 12,t t, tri,'i'.,ift"io,;tri!'i;i
yereitil'u t tect'"
elrlirnt,rrlrl ,,*t" ,,u'o,,oi,i,i-';;b numbtc d<: Tty ittr'i'i1ntl
B
o silrntio rn;rlagir, s. inlilncrqi(: iLv3p.ort:..f
","1:]:i.itr,haltrt''rl
'att'
tt
lrl:;'
fiind ti1'r'i1 '
, rr,i ii,." 1'r il rrrlril I (lig. 8.31-r)' Tuhrrl'
ii-p"tolurd, nizti str'lz-rttit" tr'ulro'ii
;i
drstr,lure.
ficrbe, lrlnsformittcltt-se
pori. sttbslanta ctr lenll)(r'n1tr::r tlt'
r=-T - --- APd
i'i.rlrt'r.c mai j'asir, ett'. I)r' i:i{'lf---iX<
;"'id}, >M
*e pci,te s('ptrl'il li' l'irlul
il
^.,rr"^,
dk-v't-i--(deexcmplir'rrparliclilnli')rl''itrrpulitd'rile'rlizolvrl,"' l)r'nl t'tt ':l11 i-
L-'
'\
...)
,-"1--,,
L
\
\L
-:f,
JI '-/L\
Fis. 8.35.
).5o
ms.csr(tnp
:;l:g
I'p ep
i. ',. lv'
i', I
I
I
i
I
--
Disr'area.
ii,i;f;l;..1'li .T"1;;.,",1;l:il.ili?
Pcntrucaghccla,apasirastr}calorinrt'tricsiiatirlgdlentpcr'ttlttl:r(lCit(ij'.]l,a
'l's' ca' c'; v' 1al:elele dc la paginllt 252' ll8)
apei este nccesarl cntdrtra (penlm :
Q: n,s ),s'l
@ta
nioi)tal 1
| ntrtrl1:
'{20'$k'}'
este
{
- ti : 911 li.I.
Dr.i.rp:r ajt,rgc si Ii.rbr si se va'aporiza o ca'titate rle api cll'lrsa
Q'-
ii' ,'*,p.rulr''ite
iill;:i',i"'^p"'i,ri,,ji
."r..,r,,r'i., inpo-{tor,
282
Q' :msn
Distilarea
Intr.rrnSpatiuincarel.a'porii'shturallliSeaf]d,1a1,empcrl'tur:i.
este .ea citl"c co'espunde
neuniforrnii,, presi'ica-,qiirii'cle satu'a{ie.
ililr'-o int'int'i s. g'i.ie-r'
teml)o'rllrlrji .r.lc *ri Lo,,r". De'ex"rnplu, daci, ll'c
elt, t0'c.
ii l2'i-i lrle-
I
-r''
B, '/
ot'
mmHg)
1i
10'r
10-:l
I
llristX rDultc substan.l e irL t1ar.c l,i'e*r'ti;r rlirr slrrle solidii in *l ,rlr,rit. v:rpuri ''a"i /
rlst* c\ridentti. Naftalinzr, se 1r?ipcr.i;eri- iil-_
t"g
zit 1.r tempet'itlut.a camr)rei, producind ,-too-dO--'-.i*
rnii,,stil clntteristic.-' ^"**;
Ioclul si carnfonrl I"'ig.8.36. DepenrleDla de tempc,:_.+ ..r+^
:."^^:-"^:.j
'- de
sint,
tltc__e-rcmpic cunoscutc
t,oati, raturi a presiuni vaporilor dc api
lurntrt. iihaic substantekt sublirneazS,. la iuprafafa ghefii.
La s{lprafa^{.lr iclr aparc o pr,csiunr' lt
r-apcililor. lir fignla 2.30 c.-*te rcprezni]lirL;1 depenclcnta cle tempetaturr, a presiunii Yap{)f ilor de u,pil l;L sulrrti,frila girelii. La o aiutnitir,.lenrpcrlt.urii I'ilporii subsilrntei li rubstrr,nta -solidri se allli, in
ecililil,r'uj alnbele procese, sul)lirrlrrr'or 5i rlesublirinl.L'a, sc produc sit'nnlliiir. r)csigur, n1l se 1roil1.c rnilri rnult presiunea, raporilor., deoar{li'r _Jrrin cleslerca, tcrnlr,-rlzl,turii rre u juir.q't la, punct rl de 'topire.
tr-:ra,rr-rrl rrLfolo| iarnri, llc g',rr esLo'un'e,xernlilu dc sublirnai.e a
g'illl
ri.
in iii:'ul Iol
r-rlpori.
.1.'1iirl, cslo suiicienl uir siruplu tulger (rr,gont ionizrlnl,) pentlu r::r,
tlitr at,nilsf{)rir.supl'il,s?[t'itla,ii"r, {,n vir,pori sii,'se por.nersci, pid,ria. or,ilrelr' : l a1,rrl Jitr)l'ir p.rlrrirLii ,.iirl deseor.i plinseln cettfri.
283
c,_r,-
Aplicaliiitnporta'ntealeaccsttlr.stir,risintcl.t,llil.],a'i,ircerl.Jtisi
in cercetal'c"r;lt'ruuhii ')i 1111Jnero cu lx,rle i'-"trriile"t* iotpurtanle
cleului.
cll llll pision P sr" xflit
Carncra eu tea!*' ln spaliul;S.,inchis
Dlti' pisiorrril es1 r'
vapor'i srturan{i O.j'upi"*uti aictxrl (iig' 8':17' a)'
ter're gi
in c.i i.ii'ei"
i ilii' i,'.
- !) (sl-" (.('{r!}lplinlrl
grtzul
"i"
(
dr.azii
;
jrir:rr
r.ir,ldrrr rr
"subs1an1,ei
rlt'
e,
rl ut
izott,t.rrr
- lt
"i
u i'
f.
retrasbruscvrlporiisedestintl,se.r'il'cestlsidevinsuprasillllrilnl'i'
lniprrriinti rlll se ploduce ti oondlttsal.t^
DacL a,erul e"qte
care si't ionii prothiqi dc tr
"ot[lut'a"
coni*nsare
decii, cind opur .,"nitrii-de
Traiectoria par'1ic*]ei rlwint'
oartic'11 "*"" trn\,"i--Jn iilrii"i S'.
jr61l i'rrilttr genelrl]
+#ibil;tt"'pictiiutiie'J" tnpii'..i" 'qe forr'eazi' in
{fig. 8.3?' b).
plt'l ir.ttlii, t,:lI.(. 1],il\.1 1:1.i];/,i
Camt,ra eu hult. rotrii pr<rdu*i cle o
dc1 ('lllrinjl' t't'tllt'i rlr
o incinlS in {'ril'e st' gi'se*tc lichirl-*npraincLlzillraiect'r'i:r sr:h l'{)}'trxl
Vap,ii:ii iezull,ati.fac--vizibilit
fierbere
^""-i ri"iir,a,pitlf,,.
,ijcgiuirn'rri" 5.le con!inintl qi irce;ti trapcxi'
8.18. Prineipiul doi
al
termorlinamieii
38{
finlli
i..
Ui\r,
.
i,
"1',
,i]_
\
\.:,*,
__ a*,,1,,.,,
z'
\-qr
,r
i_\
se t,fectueaz:ilu_
t,onditiilt urrei 1r,:nrsleir,_
'it r
\.
luclul rrcl
'f, -.
c,ir,ldrrra
Se derrlotrst,r,c;izii,
*tt
prinrilri
(),
()"
-'z
_I__
e,
o^
i:.
)(
(ii.:i.t
.l
cX
t)
r,:1-t!.-1--:9.
(.),
't1
1',
i,i.23')
11
lucrind 1n1t,r, irr.r'ieasi doud lcnrperalur.i rrrr
lroule ar-eit ratdirnrr,ulul
mai ntarr..
26.
int'r-un motor
Schema transformd'rilor
ttsSf;?fl;
primit'
din clldura
q:
l1i\'"tJll*"1ft Tli"i"'t?li
rrin
*"
;"
:Htf;'ffi;llf,"J::"'$ tl""t':::;;lil;l'l'i
'I;;il "te't"cazi',
rl'
,iSE.
I
-'il1 l{'-
r-lr
t.tl
Lucru
-.
_'>r/-
'\-1,,'
-'q'r
-l'raDsf
cncrgcFiti.
' 8. 10. f renstormlri
ormlri cncrgi'-
ii",' inr.-n
tnasittS
friqorifici'
rx1
a)z,l
lr
l c:ti'lItri]
:..-.
.rr
Tr:.
b) Oit'iure prirnitl de
?9e = jJ
1ir stii's:t
Q,
calilri cste
: t
i-:
i00
(),
286
---!
i \3r
LI
drmcntltl :
ii
--
'-9]:TP-"Y!:l:Fiq. U.:tl.
qrse
;iil .;
,!r\.-l
*rY
'i
net
Sursd rece
r;.r
{l
riili
-t\
'-ri
qr\',
rneconlc
jn,L
--ja,,,f +UOze
-100'1
;.;-
- looo 'T
1,
1000
punzltoare. (SA-supapa de
adrnisie S.B-supapa de
i
i
'l -
'100
==
600 J
evacuarc. )
-----.---'---_.--
v'
k
U
tlului Otto
cstc
b)
este
I:'1-
i'f -
287
yr:.r
.,/
r _J
-
De obicci
mult
_:.ir1
_1,.1_i
Luind s : 6 $i Y:1'4CI
1
9,,.
40Ji,.
il{otorul Dissel. AceSt Inotor a,Ic ll constrlclie a"qetnii,nit,boare m0tonilui Otl.o, d,rr sistcmul de aplinclero cu scit1tcie cste inloouit prin
i-lprinder'(.it, amestecului oblinub prin compridut"t atliu,btticX a aerului (fig. 8.,12), la sfir12
2) se injecbcazi, in cilin;itul crl,r'eia' (timpul(motorina)
printr-o pozrihu coutbrrstibilui
'prI rle injeclie.
Rilndarnentul ciclulii l)iesel itr func!ie
de
I-,
l>
IV
I"
.-
t't-
$i p-
cste
'r:1
oY-1
^(et-t(p
1)
genelal
si are pentlu e : 10, p :2 ui y : 1,40 valoarea rle 53o/'' in rnoi'onici
reir,litatc',
aecit randamentul'motoruiLri Obto. in
^;til;;
Tlrl Diescl nn arc un randamenb rnai Inlxr.e de 41o/o. llotorul Diesei
erste in general ttn nrotor de putcrc lnare'
tiun
de
ffi
288
il
S;J'3tdnhilt 9*'S:'""
./l