Sunteți pe pagina 1din 144

FtztcA

pentru

TEHNICIENI
*c

EDITURA renruIcA

CUPRINS
i.

Intrcdueere
1 .1.
7.2.

rc

1.4.

\liirirne fizici. ll:isurare


Rcl:{ii intrc nrir inri
l\ldrini lundamerrlale, mirimi derivate
Sistenre de unit:'i[i rie 6;511.5

10

Irtterltalionill cle uniti{i tle rnisuri


adaptate
Procctlce de nrdsurare si unititi pentm niSrimile niccariice frrndamcntalc

1"-. Si-stemul
1.6.

t./.

Rtla!ii

1.8. Scalari si vectori .


1.9. Reprezentarca elementelor

rrnui r.ector

1.10. !,'n,prrtrerea tinsu nrrrrt.a) mirinrilrr I ecloriale


Tnrrrtrl!inrIn rrrrUi t'cr.lr,l (u Un s(alaI

1.11.

2.

Statica
2.7. Compunerea

11

12
74
15

24
25
26
28
2S

forfelor concurrnte

cu un pllnct

30
32
34

ta Aplicatii
)A Echilibrul corpnrilor hr clmpul gravitafional
\laSini simple

38
12
45

Descompunerea

forlelor dupi suporturi

2.3. \{omcntul unci forfe ln raport


2.4. Sistcme de forfe ln echilibru

concurente

,.

3. Cinematira

55

3.1. Definirea migc?irii si reparr su lu i


3.2. 14iscarea cle rolafic. miqcarfa dr.' translalie

Ce este un mobil?

3.4. Descrierea migcdrii

\:iteza unui mobil

3.6. Acceleratia
J.r\-

Iligcare rectilinie uniforrnii


lligcarea rectilinie uniform lariati

3.9. AplicaJii
3-10. ]liscarca

circulari unifornrii
3.11. Aplicafie. Raportul de transmisie
3.12. Aecrleralia rin,:hirrlara. -\li;< :rrea cirtlrrlar,-, cniform rariatd

55
56
57
58
59
62
64

66

o/
69
lz
73

4, llinllrni, ll
,1. l

1.'l
I

.:l

Ll

;'.1

;rr.i.irrltial

1.:,

ij:t
i

,'.

i rrri.r'rirji r:it'r'ttiai'c

rtl

1,,i

!ig

INTRODUCERE
i.i.
i.i.

lrlil;Lili irrr'r'rrrtitL
,'rr,l' !.ro, : ;rii il

| !')

1;l
21;

{i.1. I'rr.'l:i

Jt

(i.'1. l)rt:irr:, r. lrj.r:1,:,1crlt'ir

ti.;]. l'r'. ; ;.r,.r irrir''ir :l:ir'


{i. i. ,\,;;t:-::ir .11' t.riisll} il ir i,l'L
,: . . !'r'i ,,: , r- I .i .\r'iri,;r',iL
0.i',. -\lrlii rr iii
0,7. l)ctrsilrl,',r
G.l. 1)orsitr, tlc

21'.)
2"21

)i rill i l

22r
22!
226

22:

.)rt

7. llinarnirn l!t:itit'lor
7.1, lihritl,rl rtll;rl
7,2. llcrurl ilr il, lrttililitrrl
? 3. l.jll.' i, j , l]{'nj',u:-l
7. i. '\plitetri

223

229

r-

229

23''j

E. l'l'ocrsr-. !erlilice

2J i]

c\.1. Nolil l(i:i a1 t(lr)lera'rliii


ti.2. \li.jioar',r rle mirsttra:'t' a tc:irplritllttii

I)ilai-aliu srlidclor si lichi'lL:L,:'


l. l. (.ilr'rr:'., .. I r, r'lll ti)r'r', li
lJ.i;. OiiltlLir':r si;rr:ifir.'i-i. {)ri;ecitalr'a caht'i, i
li.i:. -l-r'arrsitrir I lril, iitt'ii
8.?. Starel ttiLui sislttl. irrt:inll;llrt dr: silrr:
8.3. (lirlriulilr sirccifice lrr lolLittt 1i lir'.'ii J)i1r c0:rstatttii
:at ric un 3lz iiJeal
LU. (lrriirrliri lrirttlui ll,(iilllic llccll:at
plirti ip;ir rrl
irl lt:t'ittoili;i:ritt
l{rrittr)ilili:riIlicii
8.1{.t. l)rirril ntirtii:riit
8.11. .\1--iiL rriil ak: Pi rtttuliti lrilr(ipii! al terrnodinlrrrticii
8.11. I'rtttlrr. r lLloricil a tiitttl i:omblls tll,rl
\/r'!rrt\:
:r 1t'tr1-rcrlttlti1i'l' jo:tst:
1r-1r,.
$-13. ()iri-inrlL
cs.3.

Lr

tr. ti.r;rirl r,'rl

8.iir. Trolirr t:iltetirrr-irialt:cLtlrtLri l 3-lizrrlill idcal


['i.1i). !itni. tL;r:r ::tirstatt!r'i .
li.11. ::t'ilirirlr:rrr ile fazJt
3.18. l)ri;rliliitl tlrri lii til:tlrrililliritlir:i
8.1i) l1,.r1,rl ,,i f .! '.llllrl' i:ltciilii
6

.1. [Iiri nre fiziel. ]Iisrrrare


i )txr,r'ictt'iL IJr'.i(.('s('l{jr.

lizice sr., flr:r-, r.ti irirriol.ltl rrrir"itriilril i'izice


rtttlll}}ite plr.rlrrirl:l 1i irlc hrmii rii:rlel,iitl{'. Iri(il)l,i(,1iiti
,'ltr'ltrrl 1i niistu'rr1r'. ('lr ;1iiri1l'r. lizjca jsi Jtr'opritlc nn nt])lti1,i Aei_
clit irlilulir-fcrrorrrernt.lc i.i nrai :rlcs s:'i riil-rioui,r'11'olrr.ietriiiir,, nu1 ind
;i-11cl .-i t'r.pliirre rantitllir- lt.gile r,:rrtdesr,r.iu it'giitulrrrlintlr,rni,r,irni"
tru i.oille 'iiintclc (lp('t'.:azri t'r<:lu*ir- (ru liliiinii (pi'c,1,:ir'1 i1i tlr'i,strt'al,rili'). l)i: ert'rnplrr, flrrrrrllii,li lrsiiiir:r.r.ir inlclig:cntrr, rrrt.rrrr,r,irr,
-lr tt.senzrrlii. cutrr este rrtirosttl, s1 udillr,r'lr,
1t.ihologir.. liri r-.orrs1 ilitit]r
rrrilrinri. 'l'entlinl u uroclelnil, rr olicirlei ;tiinle estti ric ll lrroelr,rr si.r
(';r1'{' (lerllu}tt's('

i* r.rrutilu1 ir lir.ocesr'le rltr car,e se ocupil.


In_esentzi"
t lllri,sula o tniilime inst'irnriil ?l o (.()rnpiu,ir (rlt i) rnri.
r'irrie rle act,easi ,sperit, clre rilt alctuit ca unilrrle dc uir-Lsril,i.i. -,\t t,lrstii,
('irlljl.lrll'i1r'(1 nu se p0ate far'e rternrijlocit der,it prnlr'r1 :rrr'rrrnitc niiir,imi
('un] sint. de exeurpln. ltrnginrea, rnasa e1(..
-\ccs1 c rn:i.r,i1ri srnt flir,ect
rni strr.alrilr'. I'en1r'rr all e nri"lr'irrri r:trnr ar. fi ('rJ('r,gia. it,rri1.rcr,a iura,
:zrl(iinn tler'tric:'i opelalia sc fac(' irrdir'r.c1 . nilisrrlinrll st. alli' mirimi
{'1r clilri aceslr'ii sinl t'<irelate irr dil'r.r'itt' rit.tirrilii. Jt,gi, t{'o].emr.
rlr,.1f

7.;-r. IrlLtiriltl r, :rl

3.1

2i s

', l-217

2;0

2i"

2.1t}
-:.r ,)

260
2fi2
t ti')

2ill

Iixeurple l. Pentrtr a rrtiisrtra llI] s(gment,lll (fig. 1.1.) il crinrgriitiilri cLt u1 rrlt.
stgn]ant Jl-\, arlliirar:tlts, pc trrrc il corisirleri'm unilole tle ntisuri. d1,i'rlLli:i r.ronrportir
:il(z:lrta qirp ilt cllll rli ttti ti',trnirtlc ori, cai,'pontl fi intrcg saLr lrrrcliriuiri, rr sggltcritLrlrri
."1-\- ptsti' \irlalillntlll .'l Il. inct'pittri cu o extrcrnilalr al accstu;r. Ilc;tnlt:tiiil :t(.(.stLti 1,rlt''filil(']!l poatl'li scris sult forma

j i)t)

r4a
2

tl,rl

'41:]
__(

-rtlN

2;4

.-.,

27r
281

28i

rt "s1,t: ttelooretL lungitlii -.1I? irr rapori cu


. . ;rr t.Asti 61,efali,., tt n:ti\Uru,

,,ut

jtt lt.:l --lJ,y-a. Scqrlerrlril rje lu;:qinre tl

esl.c

1.1 , trIdsura estc cLrprinsi ln segnrctrtul AB de 1,J oli: 4,5 cste valoarea
lungitriii,4B in rrport cu uuitritcu --14N.
Se conrpar{ o lungimc cu o :rltri lutrgirnr..

t ig.
F--

MN

23.

--F--

---i---

--,-'-

2. Pentru a misura tcmpcratura unui corp se folosegtc un tcrnloftretru. Dupii realizarca echilibrului termic colrtana dc rnercur are o allumiti lungime, iar valoarca tcmperaturii cititi pe scard rezullS indirect deorrsce nu se comparl direct temper:rtlrll cu o
alti tcmpcraturi luati ca unitate ci sc misoari lungimca coloarrei cu nn segrncrrl - unitate de coloand de mercur coresl.runzitur vari::liei tenrperaturii cu un grad. Temperatura
aritatd cle terlnometml din figLrra 1.2 este 36''C. Se observd din excrnplele datc cI rnisurarcaunci mirimi cstc o operafic cxpcrimcntalS, un expcrirncut rlr fizici.

ln

general, trr)irimea fizici,


nnitatea ?J, d*' Yaioareu nL

r?lp3rtatX, la

M
(

ril

:rl
-[-

'li

il

ii
ilil
li

^,1-^ it
il

Fig. 1.2. Lungimea coloanei de mercur este de

36 de

ori lungirnea co-

loatrei corespunzdtoare

varialiei cu ull

grad.
'f emperatura eote lna-

surati inrrirtct,

adici,

m,d,rinle6 fi.zi,cd

1.1)

aaloarea X 'unitatea il'e

md,su,rd.

Se irr!,elege cL dacS,

schimbi. se nlodific:i

unitatea de mfsur[ se
valoarea rni,rirnii. IJe

;i

exernphr, rczuitatul m[sur5,rii cn unitatea


metrul dL, pentru lungirnea unei camere, valoarea :J,45. l{risurind lungirnea aceleeafi camere cu centimetrul .ce gxse$te valorrrea l3-t5 ; deci
folosincl o unitate de 100 ori mai micir, valoarea
m[surati, este de o sutd, de ori mai mare, fapt pe
care il explicii relalia1.1 .l f,,surareauneimi,rimi
poate fi influenfatd, de mi'rimea de miisur:rt.
cle rnetoda atilizatk, de instrumentelc cu care se
exe'cuti ;i chiar de operatorul care o efectueaz;.
Precizia exprimd, in lirnbajul metrologilor
exautitatcit cu care se face o mitsurare. Ea,
este apreciatii, prin eroarea cu ca,l'e se face rnd,surarea.
l{isurlnd lungimea unel carnerc cu metrul
divizat ln centimetri, rezultatul poatc fi citit cu o

F,xemple 1.

care este

precizie de l cm de exemplu t 3,4i n:t 1 cm. Aceasta inseamni ci ultima cifrd este nesiguri.
2. Daci se misoard dimensiunile unui geam pentru a fi rnontat lntr-o ranti este
necesar sd se aleagi o rigli gradati tn milimetri, precizia fiind astlcl un milimetru. Rezultatul dat de mdsurdtoare este de exemplu exprirnat prin 0'456 m t 1 mtn aceasta lnsea -;rri cd ultin:a cifri este nesigurd. Rezultatul ar putea fi 0,455 sau 0,456 m.
B

Pentlu tliferite operalii preciziile expdmate pot fi, sau nu, adrnisilrile" I)e errenlplu. pentru normaretl unili zugrai rnrijularea dimensirrrrilor unei carnele cu precizia exprimatir tlq=1 cnr cste bunx,. dar
lx'nllu- tjiiere:r, geamului aceea$i precizie a,r fi insuficientri deoarece
l.rr . diferenln de gl] cm gearnul nu ar mai intr.il sau
ruai putea
fi prins der ramd,. r)e asernenea, n]al.cul,fu.(,a, cAlltel'einucuarpr.ecizia
de
6 1 nrm lrr fi, pentru scopul ari,tat, inrilillr,.
rlncoli_ prccizia mlisur:i,tolii nu sc sc'ie srrb for,r*u, li..rJ
I_ cni, omil,indu se .!1 cm, dar intelegindri-se cii, nltirnil cifri,m;f,
di-n
rr:zultatul 3,4ir rn este ne.qigur?i.
I'recizia unei mirsur'i,tori rezultil din rn.todele ;i instrnmentele folosite calt' sint alese cleci in functic cle precizia
cerutli, prezentatri ade,qea ca tolerantI necesar[.
Existri o linliti, in lrrecizia cll (,ar,e se filce olicare ml-l-<uri,to:r,re
in func!ie rle instrunentele, gi m.'todele folosite;i chiar de deprindereir dc a rnir,sura a operatolului.
l)e pildir,. in exemplul 1, clar-:x, la m:isur,area camerei. in cursul
"\uprapxnelii instrumentuhri peste,regrr('nlul tle mi}surat operalia
nu -qe fac'e cu suficientr, atenlie. din lina celui ce rn:-r,soarli, lireciria
exprinratri, prin a1 crn care'aratd, ci, lungimeu ;;ri;;;i;;, putea fi
considelalti siguril intre 3,44 m. qi 3.46, eitc exageratd,.
lli,rimile de miisulat se mzisoalir, cri mijloacele de mi,surare.
Acesten sint de douti feluri: nilsulile ;,i apaiatele de miisurat sau
insllumentele de nrlsrrr,at :
._ a) mi,.\ula matelializeazd, rinitatc:r de mi,sulii. Dxemple : pan_
glica, r'uletlr, r'igla, piatra de cint[rirc;
_. b) aparatul de mi.,qurat este construit in yedcret compzlrr,rii
dilecte sau indilecte a md,rimii cle rnilsur'at cu nnitatea rle rnilsurd,.
Eremltle : ;ublet,ul, micrometrul, crintcr.ul, r-,r,onometrul.
Probiemele legate de mzisuraleil eoncrelir, a unei airumite miirimi
^. .
fizice
r.-or fi analizate in $1.?.

1.2.

Relalii intre mfirimi

ln fizic:a, pe cale inductiv-expe'ir'enlalr

sau prin metod.e deducccrceteazx corelatiile dintre diteritelc proprieti,li,


Iegh,turile dintre fenomene. Aceste corelafii ." .o""".ilr.oij i" relatii
cantitative intre mirimi. Relatiile intre md,rimi au un graa ae genlralitate clil'erit. cete mai geneiare rera{ii -r"i Lgrt. ./,'ritJj^
."
ca]e, induc'1iv-expelimentali. o (a1"goi.ie de legi sint
"r""
tegite
llrlg.:![
generale.ln relalia prin eare se e:.primi, o lege gencralii apar exchisiv

. (teoretic)
tive

se-

mririmi ca,re nu tlepind de natura particular5, a corpurilt-rr care intervin. Din aceste legi se deduc pe cale teoreticS, teoremele. l)xpcrienla
este un criteliu tle r-elificare atit pentru teoreme cit qi pentru legile
generale din crre provin acestea. IJxperienla este deci determinant')i,
pentru rr decide drrori rela(iile descoperite sint valirbile silll nu.
Iixemplu. lntrc forlai
actioneazd asupra
""."
acceleralia Tinrprimatd punctului existd relafia

punct material de

Pentlu definir"ea unei m[rilni delit:rte se folosegte re]atia de


rlr,lirril.ic, iitl trnilalca t('zullii clitr lcerslii t'r'lr1ir'. in accsl 1't'l torttc
rrrriti,!iler, cu excep{ia celor furitlamerttale. se tltriuc din r,t'cstea elin
trt'trrir.
lrremplu. ln rrriscrre:r urriforrni vitrza

prin relatia

msl

u-'

dcfittcste r:a tilr cit rlt'nririmi {untlamenIale

fr,,,, t.littr.nsir'ttrl

Din

aceastd relalie de definitie rezultd ttnitatea : considerintl ca uni


crrresprrnzitoare nretnrl ;i secunda se oblinr: ulritatcx dcrilati

F:ma.
Mdrimile lnscrise iri aceastd rclalie nu sint legale ln nici un fel de natura corpurilor
care slnt implicate ln interacfiune. Este o legc generald urtrniti legea fundamentali a
dinamicii.

f) categorie speciali, de legi cuprinde legilt de ma,terirtl iIr care in-

determind,rile de laborator'.
Exemplu. Rezistenla este o caractcristicd a unei porliuni de circuit. Studiindu-se
depcndenla acestei mdrimi dc gr:ometria ;i lratura unrti conductor omogen, se itrduce experirncntal relalia
I

n:o-'s

unde I gi S sint, r'cspcctiv, lungimea;i scc[innt:t couductontliti. RLrzistif itatea p estc


mirimc care depinde de matcrialul diu care cste fabricat conductortrl'

1.3. Mfirimi fundamentalc, rnlrimi derivate


I)eoarece intre rnii,rirni exisLl, rliferite rela{ii care dcscriu cantitacorelalia care exist[ in natur[, une]e mi,rimi pot fi definite prin
altele. In'orice subdomeniu al fizicii se poate alege un nurni,i cle
citeva mi,r'imi numitefir,n.dwnen'tele in funclie de cale se definesc toate
celelalte rnS,rimi numite, din acest motiv, deritate. De exemplu, in
mecanic5 toate rn'i,rimile se pot defini pc baza a trei miirirni fundamentale: lungirnea l, mas& nz ryi timpul l.
Mir,rimile fundamentale se definesc nemijlocit ariitindu-se : a) procedeul de mi,surare si b) unitatea de md,surii,. L-hit5,!ile cle mi,sur5,
ale md,rirnilor fundamenta,Ie se nulnesc unitilli fundamentale.

firndarnenLa]e

(sau

Schin;bind lnsi unitdlile fundamentale prin km ;i h se ob{ine o

alti

unitate dcrivatd

km

ir] - -:- /sil'l k!rl lt-r),


h

1./r. Sistemc de unitfili de mdsuri


Prin alegerea unlri glup de nnitti{i funclnrrrentale se alcittuieste
in nrorl colesplrnzi,tcl un sislenr de ttttitdli tlc md,surd,. fln sistem de
unit[{i este fo}rnat rlin unitiltilt' funrlamenla]e si unit[{ile derivate

din

ti[i

-s

tervin m5,rimi carilcteristice llurnai anurnitol rnateriale. la aceste


Iegi, se ajunge tot pe cale experimentzrlii $i au un domeniu dc aplicabilitate rostlins exclusiv la tnaterialele pentru care s-au efectuat

tiv

t\

se

acestea.

Se infelege cri se pot imirginlr nlulte sisterne de rrnitiili, luind


cit(,u1l glup tle nnititi funtlanri'nlale. in practic5, au fos1, qi sint
inr-,L fr,losite mulle unili,!i dc nti,sulii chial penllu acelersi rnii,r'imi.
Situalia cri.stentil are ca.uze c1i-r't'r'se. In plinrul lirrd tlebuie s:i se
aibil in vc,dele cL nccesitaten tniisulir,rii u irptilul. de r.nultir, vrerne in
rnod independent' la cliferite polioiir'(', in diferite locuri pc glob. Astfel,
e firesc ca mijloaceier tle miisrilrle si ut'ritii,tile de nrirsurri ulilizate
szi fi fost alit de dir-else.
Atita tinrp cit schirnbul de mrilfuli elir linritul, la picte locale,
lipsa dr.: colelare intre unitilti rru rr tlt'r'aniat. I)e indatli ce s-au crcat
pielele nirlionale qi apoi s-a lilrgit schirnbul pc pltln interna,{ional,
diversitatea mijloactlor de nrilsuriili ;i a urritrililor', ri, plt-lr-ocat dificulti(i mari in schimburile de mir'furi, rle informalii stiinlifice ryi
tehnice.

incepind cu ,qecolul al XVI-lea s-a pus nlcr'cll problema ur"rifictiriide md,surir,, mai intii pe plan nalion:r1, ;i a,poi pe plan interin 18?5, 1? state au -qi-.rnnal .,Cont"n1la ureitruiui,, simul-

uniti,filol
nalional.

11

10

;i primul Birou fnfurnational de nlii,suri ;i Greutd,!i, laborator de cercetS,ri in domeniul metrologiei, ramurii a tehnicii
care se ocupii, cu problernele m5,surd,rii ryi mijloacelor de rnlsurare.
fntmcit rnijloacele de miisurare ;i unitflile utilizate sint in strinsri
legii,tur5, cu nevoile^speciale alc ;tiinfei ;i tehnicii a,u apiinrt citeva
sisterne cle unit5,!i. In afrua a,oestora se utilizerlzii o rnultime de alte
unitilli care nu aparfin lici unui sistern. llotivele a,riltal,c rnri inlinte
au determinat noi eforl,uri pcntru gX,sirea unui sistern practic de
unitlf,i de m5,sur[ susccutibil a fi aplicat in to;11,e tir,r'iie scnrnatale
ale Conven.tiei rnetruiui. fn anul 1960 s-a hotirit adoptarea SisternnIui fnternalional de unit:l{,i de misurii, (SI). Acest sistem are de pe
$cum o largi aplica,bilitate. fiind ulilizat in pesto 120 de !i,ri.
Il,omA,nia, larii semnatarti in 1883 a Convenlir:i metrului, a atloptat
SI in 1961*. Unit:iiile St se utllizeazra in conformitate cu STAS
73? din 1961. In ,taia noastr/r,, ca ;i pe plan intei'n:i,lional, se mzr.i
atllizear,il, legal, dar nu obligatoriu, unole unitrll;i cle rni,surl exterioare Sistemului fnternalional. Slantl;rrdul de stat 9446-S0 reglementeaz5, folosirea qi data pini la care se mai pot utiliza acesle unibd,\i, in cazui in care inlrebninf,alea lor este iirn ital,ii irr tirnp.

tan, luind" fiin!.i

1.5. Sistemul Internafional de

unitifi de misur[**

Acest sistern d.efinolle trei clase cle unitlti: f undtmentale, dcrivat'e ;i suplitnenta,re. 'l'abelul urmi,tor couline unitiifilt,r fundarnentale.
Doncniul

rnecanici
electricitate
termotlinarnici

optici

masd

inctru
kilogram

timp

secundd

ampcf

lungime

Mlrimca

Denmircr

ungiri plan
rrnghi solid

viteza unghiulari
acceleralie lrnghiulari
intensitate energetici
hrminan{a energetici

radian
steradian

rad

radian pe secundd
ladlan pe secundl la pdtrat
watt pe steradian
watt pe metru pltrat-stera-

rad /s

dian

intensitatc a curentulni eli:ctric


temperaturi termodinainir:d

cantitate dc substan[d
intensitate luminoasi

kclviu

rnol

mol

canr'lel5

cd

Bucureqti, 1982, lucrare elaborati de Biroul International de Misuri si Greutdli, ln care


istoricul gi se dau definitiile unitlti)or fundamentale gi ale celor derivate
simbolurile pi regulile de scrierc. Prezenta carte este pusl ln concordanli cu aceasti
lucrare.

radi

sg

W/sr

W.m-2

Ilultiplii zecimali ai uniti,tilor se formeazl in mod sistematic qi


unitai' cu ajutorul plefixelor date in tabelul urm5,tor :
F

acto[

de

oulti-

plicNrc

10

-9

to-6

rcs j

ro-2

m
kg

* lnceplnd cu data de 31 august 1961, SI este singurul sistern cle unitdli legal
(FICM nr. 550 din 31 VII 1961).
** A se vedca $i Sistemul International cie unitifi, Editura didacticl qi pedagogicd,

72

Ifxi'stii, un numxr de mS,rimi in legd,turd, cu care nu s-a decis incd,


apartenenla lor la una din clasele de rnai sus. Tabelul urmd,tor con{,ine a,ceste mi,rimi impreun5, cu uniti,lile corespunziltoare:

Unitatea

gi obligatoriu din tara noastrl


se sintetizeazd

l)efiniliile, procedeele de md,surare ale tuturor unit5,lilor funrlamentale se vor expune in paragraful 1.6.
Pe baza celor sapte mS,rimi fundarnentale se definesc alte rni,rimi

lrxcnrple. l.

tr,

F (nanofarad):10-0F

i.'jg5gl trr"t."l
2. 1

N
t

_t
p'.-

(kilonewton)

i rrniI
I tixut j I tatea
i

103N

,o"lro''

capitolul 6 r or ntai li intilnite citeva


utilc in tehnit:ii si in vittl:r cctitlitrn['

In

din afara SI'

1.6. Rtrlalii ;:daPtate

Procedee

in cale in'tc}r'in
Irr-i:irit: I'r,ec:vcnt in tehnicli se folost'rrt lclatii sistonl' l)in acesI
accllt;i
tlin
unitir,ii
cu
uiriri'ii-rlalc nn sirlt r,.;*ut',,t"
ne
,,r"iir,-r"'l"g:il" i;"i.n-';il" coeficientj paraziri. I-)r.rni exenrpie
Limulesc.
o for'li F cottslanti pe o disRclalia lntre puterea P a nttni nlotor care dcz-volti
d ln tintPul I esttr
F,d
P:t
dacdtoatenlirinri]esii}tmssulatelntr-unsistemcoelentdeunititi,depilddlnSllll
puterea
irr'"l"ii,';"t tlacir, aEa cum se n:ri obiqnuiestc Ei astizi,
(CP)
cal-Putere
in
.e ,r,i.oate
1 CP: ?36 W

care puterea se exprimd

relalia

cle n.rai

stl! se scrie

'r

l\,1
L-- I :

sau

FtNl 'd[m]
236.r[s]

F'd
: _

736' t

ICP],

ceeaCcitlseanrnici<]aciseexpriltriind.reaptltoatemirirni]elnSl,pentruaseobtine
/rto'
uutcrro in CP este ncccsat sa se lmparta cu

u""l.'i..g.; r""d""*"i"ia

a dinamlicii se scrie in SI sub forma


F : ulat

(kgf)
dar dacd se exprirnl lor]a ln kilogram-{orfd

l kgf :9'8 N
relalia se scrie

l.' : 9,8 ma[kgf]

cusemnifica}iacSexprilriindmasainkilogramegi.acceleraliainm/s2estenecesarsSse

lnmui{eascitaloarea."--g,8pttttruaeriprin'raforfalnkgf'
14

Iit'lafiile a,daptate sint utilizate rnai a,les tla.toritir, tradifiei inci


prrlr.rnic manifesta,til dc a exprirna anurnite rnil,rimi in unitriti din
rtl'iinl sisternelor de unitflti.

de mdsurare $i unitflti

pentru m[rimilc mecanice fundamentale*


1.7.1. llisurarea lungimii
Penl,ru tnlsurarea unei anumite lungirni -(e cornp&ri aceasla cu o
r.inurnitii nri,surii. Jl:isura materializeazil, unitzrlerr. Orice r nir sulir, este
reirlizati, prin comparatie cu ull etulon. Un etalon rrl unitr'r,fii de lungime este nletrlrl et;llon. Construirea elu,lonului rle lungime se face
unit5,!ii. Iletmi este lungimea egala cu
!e baz:r definifiei datennd5,
aie radia{,iei corespunzir,toaretranziliei
tC;OZe3,;.1 lungirni de
.irl5
ale
intre nivelele2proqi
atornului de kripton-8{i**.
Defini{ia refl<lctii preocuparer cle a reproduce oricind etirlomrl cib m:ri e-Kilct
pe baza unui Proces natural
invzlriabil. Jla d:i Posibilitirtea verificii,rii Pertnallente a luugimii la 0'C rlintre
cele douii repere trasa,te pe
prototipul (reprodus in f igura 1.li) construit in 18*9:r'**
>i care este obarir,fablicatd,
tlintr-un aliaj de platinii, Fig.
1.3. LIn capit al rnetnrlni etrrlon. Ii'orma aleasi
(90%) si ilidiu (10o,/o). Simlmpiedici incovoierea, iar eliajul din care c construit
lltrlul metru-lui tlste m.
reduce aclinttca coloziv5.
* O lucrare care se ocupi pe larg de aceastl caLegorie de probleme este: \I. Oncescrr: rllririmi gi unitdli ln fizicd, vol. I, Ed. teirnici, Bucuregti, 1958.
** Le tranzitia unui electron tntre doui nivele energetice a cdror diferenti de energie este E, ato-mnl emite o radialie electrornagnetici de frecvenld v. Relalia dintre E
qi rr este E : hv,ln care ft!6,6.10-3lJ.s. Unda elcctromagnetici se propagiln vid cu
\-iteza c : 3'108 krn/s, lungimea de undd fiind ),0, tro : c/v.
*** Romania ale copir-r cu numdrul 6" atribuiti in 1895 de Conferinfa Generali de
lldsuri 5i Greutdti.
15

In tabelul urrni,tor sint inscrise ordinele de rni,rime pentru oitevit'


distanle m5,surate prin diferite metode.
Distanla

Distanta

i
i

Luugimi
tml

Diarnetrul Galaxiei din care face


parte sistemul Solar
fjea mai apropiatl stea (a din

Everestul

I
I

.L .1022

lndllinrca unui om
Grosimea unei ]ame dc rris i :l '1otl

aceastzi plecizie devine total insuficienti,. l)e


determinarea diamcrtrului citm5qii unui cilindru,, al lungirrrii ritrui bolt etc. l,rebuie si se fac5, cu o tolerant,ti de citeva zecimy
s:rrr srrtitni de rnrn. fnslrumentele care pot eieciua astfel de mi,suri,loli lLu ataqat uu vet'nier sau un surub uriclorrretric, dispozitirr s116.
rlrrrr llosibilit:rteia citirii unor dilnensiuni cu precizia cerut[ de to]e
t';rrrlrr de il0es1 0r'(l ill.
'R

irr altc operat,ii,

txrr11v11l11,

constelaIia Ccntanrul)

72 23 24 25 26

Diametrul orbitei Pimintului


Diametrul Pdrnintnlni

instrumentcle de miisuri pentru hingirne sint diferil,e


lrebuie misufate. Ele se clasificri in douir,
categorii : a) miisuri ;i aparate de miisurat lungimea cu repere qi
b) mS,suri terminale.
i\Ii,surile

in funclie

;i

clr: obiectele carc

{ nld,suri;i a,parute de ntrisurcr,t pi trasat cu rLl}ere. Panglica topograficd, (fig. 1.4, i), ruleta rnetalicti (fig. 1.4, b) qi riglele sint rtr5,suri care reproduc o datil sau de mai multe oli unitatea de lungime
a,r'ind marcali qi multiplii subunitari. In m5,sur5,rile efectuate cu
aceste rnfsuri precizia de cm sau mrn este tot ccea ce se poate obline'
suficient5, pentlu mlsur5ri topometrice, de zidd,rie, croitorie etc.

FiSl. 1.5.

n A n30 3/ 32 fr 31 35 fi

Principiul rtrr-,ioltihr;

-4-B

-.

2-1,7 mm.

ernitrul, (iig. 1.;"r) Se a1a;eazr"r, rigiei instrurnentului (fr), gradatil


in milimetri, o rigletri (r) r1e I rnrn divizatri in 10 i:riirli. I'msupunem
cd, diviziunea zero (0) a rigletei se afl:'r, intre dir.iziunea 24 qi 2ir de
pe rigLi, ne interescaz:a cit este lungimea 2a(R)-0(r). Observrirn ci,
iiiviziunile ll1 cle pe (1?)si 7 cie pe (r) se aflil in prelungire. lntrucit
un intorvrl dc pe riglelii, . r
'
r'-ste tle 9,/10 mm-.0.9 nurt,
6
Ii
r.l t'sle t'tt I - 0,$ - ().1 ntm
R
mai rnic clecil, un intcrval )
Y

rle lre riglri. (loincitlentr' i

'-: --,?',?;1i -'i-#-_--=


- r'i 1is',6;
diviii- ,
i I i ??,?,,,,i111r'
'i "
.+-_-,...'
iil'Jli"t"il*i'Xilt'lx
'--4{=L'
-*" aJE-rrnea 6 cslc in atltns I'r1 J,
de 30 cn 0,1 mln, 5 fefri de
J , -3
29 ctr 0,1 .? mm - 0.2 mrtt
H''
;.a.m.d. () fiirid in rtvans
I -,t,
fnfir tle f4 cir i.0.1 mtn:
',
?i
:0r? mm. Citirt'a este deci \ l,/ -5
fi,ciritlu-sel pentm

AB

24.;

mm.

'

lil#i-

'

Existii, \'erniere cu plcFig. 1.6. gqble.rt <tc exterior Ei de intt.rior r


cizie cle1. l2{J,I150., infnnc- r -rigliL; z-cursor: i-ciocuri lungi; 4 -5 sr}tie de nUmS,rUI de diViziUni prafetre de misurare penlru mlsurdri exterioare gi,
interioare; 6 - snrub de
egale. lntfe apafatele CU respectiv, pentru mlsuriri
blocare'

1",1.

16

Panglica topograficd

;i mleta metalici.

vernier sublerul este cel


mai cunoscut. In figura 1.6 este desenat srtblerul de interior .si exterior.
$ulutrul micrornetric este folosit pentru md,surarea lungimilor
prin transformareil miqcirii lui de rota.tie in miqcare iiniar5. La o
2-c.?72

17

;c' deplaseazil, cu un pas p. I)eci


I*i.|,"
lrurubul
deplas:r,rea
rrnlarru If'"^tlllttlil
este direct
propor.gionalii cu nnghiui'de

rotire a (expr,irnat

,in grade)

,4.
I :: /r.--__.

sc obselvii' cii, existS, (fig.


I l), ;r) rlorrri pozi!,ii, ttrtit,.tt'ece((
('l't ;i rlbil ,,nu tlece" (,\'I) cu
rIir

rcrrsinni aclmiscr in tolelanfele

O piesi, cilintlricri, de
r.rtrrililn, estt: r'erilir:rrtii tle cele
rl,rrrri pX,r'{,i Rrslp i,,rttt irllrtit figula
l)('r'nrisc.

360

t.1), b.

Sond,cle titlsortt'i, jrilul intle


lorri. suplafe{e plirne. F iecat'e
l:rnri-r din trusi, (fig. 1.10, a)
ru'o (! anuirrit[, glosinle l-ariin[1
Itirt. 1.11. Calc pliri-paralr:lc
irrile 0,0ir ;i 1 tirm cu. diferentir
rle 1-i sntinri de tnilimt'ilu. Figurrr, 1.10,b ar'fttil cum se poate
srrnda r'listrrnlrr intle clectlozii unci lxrjii cu o ler[.
r

2b

Irig. 1.7. a) llicroriirtnrl de erterior.;

micromelric, ,l_ braf cilindric, ; l- gurub d0 siringere, 2 _ potcoarir, 3 _ srrrub


rarnDur, 4 suprafete de misurare. lrt limtrrl
- cste
rilindric
- scirilor
divizat in 0.5 -trrnr. Diviziunile
sirrL intcrcalaic.

un astfel de mecanisul eit. pir'terl principali a


micrometr,uiui
(fig' 1'?' o). p:tsul fircturui,3;i;
fi.:';i; rnrn. pe par.rea c,nici, d sint
trasate i0 ire
ta inler r"r- 'Fq'! \!
ri.'url'a.rr?il"ai, irioou
de pe lanrlrrrr'ener"
cbresprrnde Ll
"?rr-'iiig.
P

at

U.it

._--

0,01 f tlttrt l'

este r/: 1?100 nrm, pr.ecizia fiincl


llll,*:15:1.:'*,j.:.ji,,f:..1ig-o"i_l,t.rr
d.e ov DLr(rLrfu
su1 iur"- uu
d" l"irii""i,i
rruuuleifu.l' urlrii'
LitrliliL ciftri erte rtcsigu|ii.
!cr
I.a_tnlsurarea
.r(rDurL1rua unei
uflel Itluglt]]r
luuginti cu o mtirrp'i"r,
*ita*,i, Sau
,r.,, cu
.,,, 1n
rrn il,str.unretil
inc
t*.ta_
li,c"trebuiesiist'{ini.""io.,r..i-'ii',*;,ltlno'irnjir:in''}^-.-"*, r-ariafirr lLrngirnii
ei cu ternperaturit
j:;it"i;;,,;;,"',,tiil:J#.#i"(9itlilil
care
l.#,""tli;".lgii:T:..:yi
sint e'tulonirte instnunentele.
b) rlii'suri terninrre . intre
numite astfel, importa,.te
".
sint^ea lele 1ll:r -1r;r I,r Inl*, .ll iitrr.it.'
'ri-l,s*r'ile
i".r,ra.1
.
1'otelc sln[ rlliliz:.rlo ]a
". de p'ec.izic,
,,.1,,rr,:rlr.l,r,
:r ealibr.e_
lor, la rniis'r'area. rlirectri 'erificrrr,e,i
a dimt.siuriio'pieselor, la luc'i,ri rle trir,_
saj etc.
cali plan-paralelii e,qtt-r co'str,'iti pentru o tlimensiune
- ^- I1""1".
placti (tig. 1!) i' i-.a"r"" realizirii nnor
llil,.li.i1scrje.pr'
r.nurnit.
Iung'nr
se foiose'c co'rbinatii' cle mai,".rttu
caie-^ae"iimensi.ni

Irig, 1.9. a) \'crifir':rn'a utnti alezaj cu caiibl'tt tampon, b) \-erificarca nnui libore
cu calil-inr ii,utrilir\-5.

-A

rr

norninale difer.ire.
Calibrele sint destinate sir, linriteze abaterile
piqselor de serie cle
ia dirnensiunile proiectate qi cle la forrrla
cloriti"
in figura f .S-ilnt
prezentate douri tipuri de calibre.
iB

"T'n 'li

flL'=r::
F--1

-L-+
\4-4
.r{
'nz

Fiij. 1.10. e) O lori. itl Veri[icarca tlistanlei dintre


cltcIr'uzii lnei bujii.

(*)
(./
b
19

1.7.2. llisurarea timpuhri


F)xistenta, pr.oceselor perioilice,
a,dicl a proceselor cate se r.epeti,
",
ioenrlc
(sau aproa,pe idenlic) rlunii uu, intc,r'r-;rl
rtras1112

1gn tirnpulni

si

rleii

nir.e_ir

('r ir,tOnu

lul

dc tirnp,

f,,,co posibiid,

C,)l.espUnZiifor.

0rbiiti

lncepind cu 19ii7 s-a hobi,rit s[, se adopte urm5,toarea defini{,ie


prrrrLru secundd,:

Secunda este tlurirta a 9 192 631 770 perioade ale radia{,iei care
intre cele douX, nivele dc energie hipet'fine aie
sl,:i,rii funtlainentale rr lltomului de cesiu
- 133.
l'rin realiz:lretu ceirsului :rtoinic cu cesiu (fig. 1..t2) se mX,soar*
flecvenla rarlia!,iei ernisc la trirnzifil de ma,i sus, r',u o plecizie care
r"otc'slmnrle unei abrtteri dc tnri,i pulin tJe 1 'r in il 000 ani.
rrorespunde tra,nziliei

#i ffi

11'.-

irig' 1'11' a) l,Ii;c:r.ea rle rotaiie_ a

ul

p:irnii:tLrrLri se
farre

iil

mecie rn g6 4{}r} s

ie" uo,, ,l),*;l.,ill il,l'l;ri,,


. ., trt ,t;
;,;;,r":
orbiti eliptici rvinci Soalclc in
",, ,,,nr.ro
uirr'oirrti.
iu"r."_

i,) ^\ris..n'r.a crr.rcv,rlrrf

de.procese sint rotrr,tia {iu1ni, sal rni


*l!{"1 _-_..f,,,,. u u;rt,r, ':ll';1*#,,il'j,:*'."-i,Ji"",,1""Ji1.,:i:
\--b. 4. ii'i:.
rlti.jloltccl,ll 11*
*"::'l::'111,."1-ids""i
"',j:;l r.it-J r)ol,to(llt(rtlitt,c:L
(j rr'r c
*".rr,1^,1,i*nii,,,t
a,cesl-or
iirisel'rli
(' ir
::::,,l.lti:^:;1T.p"r.ot;.uviticn1,i2,,r*.egur"rir,iliri
n,,,,,,
-rl,
o
ffi
r"*ili"i lT iXil:"
-;;ill;;il''i"
*" l?:-_"::ll ": *:ilT',, ^ .i',iro' u
&t;
I i:,,:);;::t,Tr 1::::ll l,'
*,il'"i un lii an,

ffi

t'r

RHJ$'l{X;:t^':.?,"-".:id,"_{,1::.?r;;i;d;#iilJ:"".il,1tli,H|i,f#;
iH;J,","##_,11
ll?11:?"'ii:1'?*Ji:,"g j,,.'^r.:10{"t*"ii.;ffiTil,iJ.fi
;' ;,'.; i, ii i I'Jil ; i i iii i I Ttl *
ffil # l'j',1,*"ii'; i: :n"' tj l,l l: : ", : xr xu ";"
; #,+il ; ;:il
!il i i 1 r)' i'}
!,",18' ;fiy'" Y
*, f y ll*::l :g
";
ui i{
;;
;;
d,j
I ?#), i",iJ,[ #
iqft
^:i':,
I f % f**,,
I
9
*,y
L":
i=r
1,,1i,
!"
minute (min) dinf; ;;;;;*"#,1i,,,:'1ffiJ,i",?$
",
X,li,lli;
Lll
minut.)
*:
-

I)ar s-a vd,zat cd,, deoarece irii;ctr,rei.i de rrr.olubie


a _piirninturui
in jurul Soarelui nu a,re mereu :r,ceeagi dur.ati,,
"^ \q DvLqLq.rnetlie nu
are nici ea aceeasi lalo:rre in croi-ani^areriii.' zirra.s61rr5
Pentru a eviia erorile pr;;il;;"arn'aiegerea
unui etrrron pe
baza unui fenomen periodic iri,,,rJ'iro.o
*u desfr;oarx cu anur'ite
neregularibr,li s-a alcs ca etalon peri.,",i,,.,re
oscii,iiic
nguros constantd, qi intotd.eaun,r lepr,,,luctibilir,.

.20

li"J"i

sistern,

.F'ig. 1.12.

[]rrr riin instala{iiic

carc <ottstiLuje un cr.as crr ccsit.

r\Ilsrrrarca tirupului se face, in principiu, folo.rinrlu-se cliferil,eprorcle cc urrneilz'; sc ercrnplifici irloe.l rugli,rii morsuIui unui rnecanisrn cu ajutornl unni oscilir,trll la un ot'olrgiu cu balansier pendular (pendula).
}lersul pendulei este regla,t de un penrlul ca,l'e executi oscilalii
cu o perioadX, de dou'X, secuncle. Este necesar lnsX ca oscilaliile acestui
pondul s5, fie intrefinute. Operalia se face prin excitarea, periodicl
rr pendulului cu un surplus de energie, suficieni, pentru u, acoperi energia clislpati in tleculsul unci semioscilalii. Aparatul din {igula 1.13
reprorluce aeesf proees.
Arborelo 7, solidar lega1, de discul din.tat, este antrenat in rniqcare rle rotalio rle corpul 2 suspendat printr'-un fir inf:i;urat pe arbore.
In miqeare liber5, 2 ar implima a,rborelui o mi;care de rotalie aocolecese pcriodir:e. f r

2L

Irtli. tllrl rlirrt.ii Ir, fi rj iri :urt,ol,r.i.3 opr,es,.rrr.r,irsi.i rrtiscirr.r,


ller.rrri
1ilrrl rli:rculrri rlo:u'. rrri,rrl:rr'(,si!(.rrd;iti s'i-i,,,,.il,;;;;,,';;it;;,
s,.r,itlicJ
Otlrrti-L cu lnisu:rre:l loit,trLt,,i'*i','r.; dre;rirlir.
Ir;irrl.i ru 1iit,r,rl,,ril'r.
de enelgie tlin aceasl.ii *"rr,iu*"ilr,1i;
{"). jrenrill11l n_u1 1r1i rrr,ilse
1.;,
arnplil utlinea ]le clr,r'L-l ir, alu1.,o, in lceer,i*i p1zii,ir,. o*
<.1 os.ilirtie rir:tinte.
Uitl r.ou1a dinfrr,1.)l rlli un irtruuls
-3.
iulc{it,ri. ricc.i si trrcrrlululrri irlin
intelrrrediul rlinielui c t.rrr. 'irril
1,ingc tlintcle 1),. ,i1.roi c 1r,r,i,r
; :.:ii tlepr.il'te, rliiclre.:r r,o!ii
liitrrl
lilotriii tle riinl oie rr citt.e r.irlun il,
irrr;rirrue l)e /ir. in tirrrp (.(,
'1rr.irlulrrl vine rlin _1" iri lr ;i lr(,u_
rneste astfel o energie sulliirrient:rrir, eg:rli, cu aceea tiisilatri, in
aceristi, semioscilalie (;{,-_{;),
? La fei se petrec lircr,urilb si ia
semioscilalia urtnitciu,e, .pr"
dlr:apta, unde la ,cfit'situl inierr
vitluiui ,1-), antr,eniit de lnisritr,err
dintelui d prirne;te un noir im-

puls.
Este de obserr,'at rnodul a uto_
rnat de cornzr,nd[ a, procesului
de excitare la sfir;itrit fiecilr,ei
semioscilatii a penduiului, acest
ploces fiind dictat chiar rlc os_
cilator. Astfel, perioada, llroce-

rl ptrrclulci. pcndulu sultri de tlan-sfer fiind reglzttii,,


e';rr:rirtri iri[r',-'tirr.r'e:r propriiior ostira!ii. tlirnsferul energetic
este optirrr
:rtiicX se face lir nronlenttrl po_
trir-iL pentru cornpensarea, pierderilor. Este un fe,nonlen rle r.ezonant':r. L n u st l'cl de dispozitiv esto lrlontat lrr irn ceas penclulii
pe'ntru i| asigura mersul inrlelungat. rreriodicitittezl pr'ceselor este
foiositr"r, deseori pentru construirea aparatelor de irrregistr.are &
tirnpului, tle lir cele mai sirnple la cele mai conrplicate.
lrijlotrcele si- rnetodele tle m[,sur,ar.e $i :rpreciclea tirnpului sint
extrern de r.ririrlte. Se pot inregistra atit intervale scurte ordinul
10-16 s, cit qi intervale de miliarde de ani. ln tabelul urmd,tor se tlau
t:iteva ordine de rnSrirne misurate pentr,u citeva inter.vale de tinrp
in crrre se e1esfil..qoar5, anumite proce.qe.
Fig. l.l;1" i-:r rrnttt'l

Ifetode de misurare

\l,llitirr

Soarelui

10r8

\;ruli{.ia onrrrlui
Viatli unlti ont

101,)

10s

nr"ruu. atomice si

lr

dc lumini intre
l\iicccsiurlca u doud bdtdi alc ilimii
C) rota{ie a unei palete de ventilat

103
1

Drlrata unei explozii


de lJ cm
neutri

10-r0
10-18

I-irnita n-rijloacelor tel:nice

a.,,,,u,,,"r."

Ccnsurl atornice si

nr

:l

I:lre

Perioarla dc oscilrrfir' a rnicrorrldelor

'limpul de injutnitilire a pionilor

aL.tuale

ar",no" Iraiecto'iilor
clrui

ernttl

de misurare

1.7.3. llisurarea masei

Iitalonul tle masri esr,e definit prin rrritsa prototiprilui interna,tional al killgraniului (fig. 1.t+;*.
l{ijloacele cle tn5,surare a, rnasei
sint alese in funclrie rle r;rdinul
cle uririme lrl rnirselor tnirsurate.
[Jrrul clinlrc cele mai cunosc,ute rnijIoace rle rnisurare a masei este
m5,sur:rlea strrtic[ nurnit5 cintd,rire.
(.lintiirirea se fir,ce cu rrjutorul ltalirn{ei. In tabelul urm51,or sint d:ite
masele citolvrr, cor'1luri, dinl,re acestea, nurnai cele tlin glupa cle rnijloc
sint rnilsulirte. celerltilte fiind determirrate teoretic.

Fig.

1.1

1. I{ilograrnul etalon

* Tara noastri are o copie (nr. 2), din

1889.

22
23

Corpu

llij

r.t':

tilr).

030

10!5

I-una

Teoretice

--/9
ttt

NI:isr

rare

la'

iFi->

Eacterie
tr{olecu Id dc

j{* F >

F/

10e3

Loceimotivi
Autol-uristn nrcrliLr
1 cliu3 apd distilati ta 4.C
I I rJc aer In co:rrli!ii rrorrrralc
Marcd postuii

Electron

l)l()t,i, oste neoesali, in afarir valorii rnisur.ate .si orientarr:a (direclia,


illdt'i)ni rtsltloyfels Sau ceclo?'i (viteza,, forfa, acce-

.r/'r1.su.l), se nurtresc
I

Soarcle

Primintrrl

NIoleculS

loace

protcinii

cle (Jxi gcn

0-11

0-2:

0-15
I fi-3 0
1

+r-+o.

feoietico

qvb lr,
rrig. 1.15. Fo.rcrc

F,,

..ri..i: :ii:..il,"."",,,,,re

misllrntir, frar

au

1.8. Scalari gi vectori


() rri[r,inre fizicrri ce intell-ine
intr-un fenomen sau intr_un pr.oces
trebnie caracterizrli,i., plintr.un nurnilr
tle elemente astfei incit e,a
si fie perfcct deterrnirirltii.
I. S5 presupunem c?i vrem sd carculdm densitatea
urlui corp ornogen
-"tt.i""t J.Ji."oasci varorle i"a,,i."t"
n,u*.i ei
T,":Xu:.""j|ii'.*'.:;t:
"i"

r'i-rempre

;:iifr:iiil

p:

t,
v-

der:sit:itea fiincl aslirl pcrlcct cletcrrninat:_j.


:'' cttnoscit;rl llla\;l //l rl rllilli pllllcI nrllclilrl;i valoare:r
rrrisrrrnt:j:r for[ei crrc a(.lioneazi ntt se pofllc tlcscric contplct I'i""i"i
i".i, i'i""""r..n1i" irnprime rri cor.prirui;,
rrc,crcce
direrite rortc de acecasi r-aroa^r" nti.,;;;;;;;i'iio,ru..
1'15, a), iar pc aeecasi dirct lie o ro.te poa'rl'";;;i.." acccr.relii p,,,r;r.;i; dirct.fii (rig.
sarr frina curprrl in frncrie de serr_
sul ci (Iig' 1.15, b). Este nccesar cr i'cazul
urei- mirimi cum
forla, In r.aloarca
"ite
;:li;i:il,1,:,if:Tl#,"."" TXilJlllf:jll,Ti*.,:;;,r;;;i;;"., ,,;p",","ui".i'ln.,,,
ncriurrii
J' Arrtlncl c:i printr-o. interseciic (fig. 1.1c) viteza.'ui
a.tomobil cste de 30 krnih
accasti mirimc rrr .rre crclerminatd
se deplaseazii rrrIonr'birrrr
"o;;i"i e";;.ece n. se cun,aste direcfia d*pr crre
nici scns'i'i.r]li.elii

;i
p.
i'i.;.i,J.""t
lrdrimile fizice care pot fi czr,r'acterizate""."rta
compret, indicind numai
valoarea mis,rati,o se numesc md,rimi scalctre
saa scaluri (masa, den_
sitatea, volumul). M5,rimile fizice peniru
a ciiror d.eterminare com24

1,-ig. 1,1u.

\'ilczcle cclor trci autonrobiL' au in intcrseclie vil"o/-e

tic accc:rsi r-xlc:ri.r nr:isur:rti,

dlr

rle

orientiri dikrrite-

1.9. lleprezentarea clementelor unui vector


Orlrii,cterisiicile unei rnfrirni vectoriale sint onloarea md,su'rtr,td, ,si
arieilturea. Prin oricntare se ingelege d,irec!,ia 1i seiisrri ntd,rimii. Aceste
elemeni,e pct fi figurrr,te simbolic plintr'-o si,gertt^5, rt ci'urei iungime reprezint',i ia scard, valoalea miisuratd, a ulirimii. Tn rigura 1.17, bforla
liarevrri''lArerl -81 : F =-- +,5 N. Dreapta pe ca,I'e este dcsenat vectorul reprezinLd, snportrtl'uectoru,lur. Orice dreapti, pirlalelil cu suportui

2'

r;,.o

rj,

j,:^"'lil,g^t i.:: i"., ilse tr t a i n cti cX s e,, s ,i1


u l,
ct o r t i rorLb"
:rY) nle ci,"::,
;'is ii* l'pu,,.ioi'o.','i,,ii."'tii,j#1,;i,:-;il:;,fiitntt.i
or.igine
Ti:j],' i -' iJ:i:l, ; i':"r' i,l'r",
"lt
:il';".,
i,
j:l'" .ipi.*L"in,i',1'l.itu,x rte t,5 lr,S ,,,.ioi,ao
"1,,,
r c.. lI:
o, ulif:,:::l"l;lj],
r u i, r i t i n tr'', rzlt;
; ;* tt;l i; 11 ";,,,1''::1i l i" i l; ll #i;,J?l
-S

ue

u,

u,

FiA. 1.17. lltprczcntiil{.11 vcc_


tomlLri tcrtij iF1- .t,:,X ir; ,.
;i
ve( tortliLl; r'itezn
lri:5111r* p1;.

\
b

1.10. Conrpunerea (insumarea)


mflrimilor veetoriale
Fclar.te rnulte sit irrr
conriuc la cotnplrnerea unrll. rnilrimi
trec_
tr-rliale de acelu;i iel : lii
Exenrple, l. O l;rrc:i lrrvrrseazd
t,trlsul lnui liu. \,islaFtrl arrtrencazi itarc:,r
pc mal imprirnina.-i v,teza
liil:"ntr:'"r.{, iilr apa curgitoare o antrc,eaz_il
ii,l,l,i,li,,i';,!l,l'iiiii"ri;,,ii.a se trepraseazd c' r,iteza ? .;;;;,;":rj,i co,.,u),i,er.ea

,.r",i'r,trll;;il,ljlil;"''t
a::ril:,

curbi

este siipus

sinrutra'un.i

sistenr rrt, do..i rorfe, gre'-

jr;i,,il'iil,,i"*".,iil; ::il,uil'llT'." Jil..ffi:llL? j-: ll:ii,,;",1;"",T,1:;.;,:;

llllrrlrr rk' cornpunere il r-Lr{'tcrilot' esle tllltlj. tie expcrien!,1i. \-criirl'(,,1 crltelirurrrlltiri esic singLrt'ui cril{'t'iti ('llt'c po:t tt justiliicrl
r'1r'r'tlr,rl'(r;r r.rt('i o|ltrlrrfii 11e lolnpLittet'c. Iirii. accrrsti, jrrstificlrlc nu
;rillt'r,i [i sigir|i {lirr]':, opeliriiir:ir'e sens. !)-t1ret'ii:nfir lrretir, ci, corllptln('r'('i! :t rlr-riii rlrilirni r-i:ctr,rlirlt
1f1, 11r,,,].y:i ttl, se frrcc dripil rtgttlct
A
!,tt i(! it loji'tI;;t titi. l'iinrl ltlif i tloi
--_
'{'('(rl()t'i t, ii
/
! clrncult'n!.i in O,
vcll lr'Ltl snini, \- csie t.cclot ttl cltlr-,
til rl'j,giitr', otigirrt'n colnutrit O'
'/' - -'-'.' '/"
.i'lt crr r-'\tr"e Iriiitie r-ilful i;1tns (' irl
-<=\,/'
1r'illrlIirr{lit!i}lll]li r.r)rlii i Ui' (.U Vpf'lolii rlrr"ti {iig. 1.-J,ti. ,lliir,irneir tliii)r

r(

V -t---

,/
a4:{'

Fig. 1.:li) {,oinprrlrtrt:i :r tili vtrtori coticuri rri i {icgllla itar':rltlolilatr:u lr.ti).

; t- * ? r.-J']c,r,.,

(1.2)

Ittt{lt' :," rlslr.' trughiul rlintt't t,,t'i rlli 1'eclr)ri. {)}1.-s1,f i'i.11 c.i lrentrn tr,reIt'll-ri tilorluit lllc cottt.Dottettteior rnoilulul lezultirntci r-irliirzi, iu f urrc{ie
u.le

urrghiuL a.
l)r,()rrc,-i' pr.rii,r'u :r ..0, I

:V

l-'i

: i-r, l-.. iitr.pe1tl.l

-l1r+tlil;

i.- r, l- -Y tT+ i;--Z11- : l-, l-r, rnorlulul r"error,ului reizultil]r1 este cuprins in1,r'rr tlifererrla si- surnt motlnlelol colrrponcntelor rtiq.

Fcf

.-"

[*e

gottlrii:i, deci motlulul r,.cctlr.rLlui


t'czuiirint. este drrti rlr I'elrtiil

t. -= l/ ti

--4

1.31)

l-, -- I', <

trr

<

tr"r

l'z

og- 0

.r-

'if.7^

!l

- ,

s------n-+-:-_----=--_
.

r: -!

Fig. 1.18. \-;tczai a bircii este o r.itez.i.i


rezultatd rlin ssnpunglea vitr:zelor
{ si
ar._

G--

Fii.

1. i

tr. Ilezrritiilrla E

Oir.r..

-lrr for{n cenlrifugri


f i g!.e lttal,,il
G irr <aztrl utnti \-ilr.i(rn aflrL

lit nlif(.tre pe

* ln cazul lorlei origir;ea f,,


se mai

-q-

nurneste si 1runct

u ( ru,ila.

dt aplicalie.

cl
irig. 1.:1.

---5

Durra cazuri parliculare (lc aorllpLlnc1.r :r doi r-cctt-;r'i

a)69:0Sil;)e

lrxcnq-)lu, O,'i t'"slori, vitezele ir. gi rr,r concltrcnle, ftr intrc ei nn unghi ile 60" si e!,1
dr t nris gi respectiv cle 2 rn,'s. Sd se crrlculczt liteza rczultlntii . Ilotluliil u

rncdulele

este,

a1.:lie

incl

rele{

ia

(1.2.t,

t, . l,',,::, t yl '_ }Lr1,

,,rrsr,

h6+{+16cos{iil:

2Iri

Iil
s

26
27

"r,.#i;:lnderunehiul
edici

( n, cornpunind

cete doud viteze se poate obline o

Dt-az<u<\+u2
2nris(u<6m/s

clnd vitezelt' sint pe acera;i suport qi au se's


contrar sau, respectiv, acelagi se's.

se infelege dir felur crun a fost definiti, oper.alia


ci, rezurtatul
indifere't de ordinea l"
se efectueazi, aduna'ea ceror
doi vectori. Insuma'ea lnai m'ltorl .r'ectori
"r"" se face i'sumind
doi cite doi, cum este nrai
'ectorii
este acelagi

STATICA

"o""i""nif.

1.11.

lnmullirea unui veetor eu un sealar

Dacd,, de exemplu, se efectueazi, operalia

i+r,-+...+i:,ri
-;;-

se.ajunge la inmuifirea scararului ,


cu vector'l tr7. Bezultatul este
evident un r-ecior (conforrn. regulei .e
compunere) eolinia"
r, .i"
.\ici ; ;;i"'i" inrrleg, aai,, in g-eileral,
"" poato
tri.*L$:r;.orirnai'rnare.

Orice corp interac{,ioneazra mecanic cu alte corpuri. MS,rimea care,


rlescrie interactiuneir, mecanicd, este forla. Orice corp se afld, deci
sub acliunea uneia sau a, mai multor forle. Totalitatea forlelor care
ttclioneazd, simultan asupra unui corp constituie un sistem ile for!,e.
Un sistem de forle care, aplical, unui corp aflat in repaus sau in
rniscare rectilinie qi uniformd,, lasl corpul in aceea;i stare se numeste
sistem de forle 4n echilibru,.
Exemple l. Lampa din figura 2.1 este supusl unui sistem de trei forte concurente
strb acfiunea cdrora sti suspendati.

6are

2. Arcul cu foi din figura 2.2 este aclionat de un sistem de trei forle neoncurente
ll lasi ln repaus.

I
I

Fig. 2.1. Un sistern de trei forle

I.'i9.2.2. Un sistem de trei for[e neco:rcuren te .

concurentc.

In capitolul de staticd, ne limitd,m strict la echilibrul fortelor


care lasX corpul ln stare cle repaus.
28

29

2.1. {iornpurrerea forfelor coneurente


-{r'lDiiirricntnl r:,rpclirnentirl r{rritiLt in figLrr,L J.j:l ;ir.rt1i tr,ei for.te
con.('rllriltc irr piructui 0 irflil in rcprrirs F,
,- .f, . F., .= o. io
\Lt'il'iuii expe_r'irr:i,nl :tl tlts,:rijrrr[ ,,.,], ,,,ii'l:i i{.;rl,ii. r.r
,r'ic,rr,.,',liri'j.,,,r1
este,olrrts;i {[i:rg'111',iti p,,r':rrt,rrr:1; r]rrILrLli {..ile
(,:i
ir.t.
{foui fr.r1'1 p. -\,:1 fr-'1, in i,lr,zr,i1 {igur,rli se pol,ft, s,,r.ic i;11,,,,i',]*i,]i,,lil

7i',

i-

r lrrr;r

rlupir rlirecfia rez'.rltantei

F. cunoscinrl

compor.rcrrtele G

: g00 N, F:

600 N

$i

l', ': o

I')r'c.i si-steuiLri f,,r.utirt

rlin iortc,le 7i
-F, priir,te fi inlocriit
foltrr Fr"" tlenunritli pct11r,n i1r.irs1 rililti\- ;i;'t : itlt;t ir iu celot, clouii pl'rn
folqe.
*lJ I

l'lrtnrple. l. ln figura 2.5 este ilustratl ac!iunea simnltand a clotri for{e : greutatca?
ir l'( r's(t:rllci <litl scaun ;i forla centrilugiF care rezultd din rotalia canrselului. Conform
rr'1'rtlci ltrttalelogramului dc compunere a vcctorilor, cablrrrile care suslirl scaunnl se in-

r it
f- r.-l :

r;
-ttrt

liig 2.ir. Cabhrlil: sc oricnltaz"i


tirrpir rlirectia rezultantci.

(r.1)

{ -'.-

r-lezultllrrtir 1i tlouir.forfe conctlr''nte


dt,ri o i{}r1i caru: se
gIs:ite. r. Li r'r'gull pa_ruleloslr.,,r.rtrii i i:Si. je.rtc
oi.
]lotlul rle rr,lrslr'ru.fir,gl:rrficri.,.,,;',.,'.,1 pl.titrrr:1 .,.i.
l_prrgirrrc;l
fr a diagoniLlei cste rrirt,i'de reiuqi,l'-ir.:) iirplicrr.ir
i' iicest caz
_

R-z fiind un.qhiLrl clintre celc

i+ ti;'-l- :t-FJ': rls


rlnttr-r

o(

ringhinl tlinlre cle


{ralic (b) :

rt: ri2

a) se aplici relalia
R

(?.2)

se poate cleterrriirra reT.ultitnta pc dorii

(1.2)

VGt

+-Fi': /64 +rs6-

folte.

cii - analitic (a) gi

1oo N

ooo N

unghinl dintre lan!ul pc care-l face lantr.rl de sus!iilere cu verticala fiind calculabil clin relatia.

F
l(' -U

-{s

GOON
UOON

tJ:3\"b2'

l.;) Se dcscne;rzd la scari r.ccl.orii d ;i i, S"


ia de exernplu, 1 cin : 200N, sc cotrstruiegte
rezultanta gi sc rnisoari atit diagonnla cit pi
unghiul p. Se rcgisesc rezultatele preccdente,

2. Scripetclc sonetei deseuate in figura 2.6


este sttprts rezultantei ten-riunilor care aelioneazi

tiilr
firele sonetci cste orientati clupi
F'i g.

2.6. Rezultanta ttnsiutrilor

splijinul

Fig. 2.:i.

Orit.&re 11:r-. Iorfe este rgaL-r si


de senm contrar crr rez,tltanta celorlalte
tlorr;i.

ig.

2. 1.
taut ei

grllicLi a rezulconctt rt'ttt e.

SC.

in fire si carr sint egalc in moclul cu grr:utatea


Ircrbecului B G : 500t1 N).
; a) Apl'rcind relalia (1.2) sc ohtine

p : 1I';----=;ll '1 i -'- 7'; + 2Ir t"

5o0o

x l/:tt + o,sof) ;

co:

o:;Vz1r

5oflo N

*-*'r,l c:
:9762

t ) q"frl se alegc lrn srqment de 100{i N : 1 crn fi se constfuiesc intr-un punct


'{'ectorii Tp 7', pe direcfiile S't :;i SA. Sc misoarii rezultanta ii se verifici rezultatul
precedent' Dircclia rezultantt'i estc clirecfia sprijinului SC rnontat pentru a irrtiri s1;rreta,

lrr I:, re aduce pendulul ln pozifia de echilibru. Direc[ia qi rnodulul componentelor se


Inodilici odattr cu schimbarea pozitiei pendulului, dupi cum se poate observa din relaliile
l''t : G cos ct Ei & : C sin a care se obfin rezolvlnd triunghiul P A B.

{azriri partieulare. \". Forle coil,cu,te)tte pe filela,si stlport pi, a'utnil


{rcelufi .rri?s. Exemplu. Galnittra de fren cstc r.einorcatil de tlr:ud,
locotnotive. (lonform reltiliei (1.2), tl-.oarece z : 0 rnodulur. rezul[:rntei este egali cu. slllttit tortr)lot' tle ttectiune ale celor rlouli loc,ornotive
,{fig. 2.7).

-4Rfrdi:jsff
*_. \<
\7 -=-

F'

'+-

*:i--*
'iri3-. 2.7. I'or'fclc rle

tracliunc alt cclor douir locotirolil't' sg insttrneazd.

Ii'ig.2.g. Forla tlt tracfirine;i cen


(le frccitre sirtt dr, sc]rs conLlar.

2o. norle r:oncurente pe a'celu;t supart.ri 1rr .ce lrs contrar.

?, .*

I'orta

opune forgc'i de tractiunc Jf a motor.ului. l.roautut


rezuitantci_(relnlia (1.2)) este rlifercn!:u motlulclol forfclor, rezultanta avinrl serisul celei rn:ri rnrrr"i. Ast,[el, auto{rrrisrnul ie poate clep^I.asa accelertr,t (-F )Ei, unifolrrr (-F :.F]r) srru'poilte fi frinai (I<Fr)
frecare

1f

ig.2.8).

2.2. Deseompunerea forfclor


eoncurente

dupl

,si

/i, cor.nprimi suportul

consolei.

Fii{. 2.10. Componenta I'r rcaduce pcndulul in pozilia de


echilibru, iar ltr lntinde firul'

3. Greutatea ia corpului C aflat pc planul lnclinat se poate clescompune tn doud


conrpont'ntc : d. in tungul planutui si?, perpcndicularri pe ptan (fig. 2.11). dl determini
nlLtnccarea corpului pe plan, iar {dcterrnini
cotrsiclerrirn ncdeforrnabil. Componentele sint

apisalea pe planul lnclinat, pe care tl


(fig. 2.11).

Gr: G sin z ;i Gs: G cos a

suporturi

cilre drpild deci

trxernplc. 1' ln figura 2.9, a estc dcsert:rti o corrsoli pe car.e sc afli u1 rriotor. Greutatea G a motcrultti trcbrtie suslinutir de grinda orizontali AllI si rle sprijinill lt{B.ln
acest caz o forli nu poatc acJ.iona dccit lie-a hrngul accstor supol'turi. Esie iiresc sI ne
puncm problelra care slnt accste fdrfe care ecfioriiud clupri i\]I si \IB si aibd acelagi
efect ca ;i-d. lnseamnd ci accstc for'le clau prin ins,lnarc. forfa d. De :iici, procedcul :
'se construie;tc un paralelograln care are ce diagorlal'I pe 7
5i ca ltrturi srgmente dc pe
suportrrrile alese (fig. 2.9, b). Iir.rrtr,'le Fr, i; tu urrmesc componenlele grcutifii d ,tuf l

tuporturile M1

l"ij. 2.9. Componenta F, are tenrlinfa


dc a scoate grinda din incastrare, iar

cle

ln

de

unghiul a cle inclinare al planului incliuat.

generrri, fiinrl tlat un rrector 7 1tig. 2.12) qi iloud, suportuli


ele un unghi c( operatia cle descotnpunero constd, in o

lilclnd intre

la1

I1A.

*d:4+i1

Efcctcle con.iponente lor F Ei Ir, sint de conlprirnare e proptelei


<ic scoalere a grinzii clin percte.

;i.

rc-spectir',

2. Iligcaree pendulului gravitafional P sc fsce sub ecIitiirea *r,:rrtiIii? (fig. 2.10)


Jinind seamd de posibilit;i[ile de miscare cste liresc cu greLrtatea d si fir: tlescornpusd
dttpd directia firi.rlui, care poate prclua o tensiune. si ciupi tangenta la arcLrl de ceri (C.)
pe care il poate tlcscrie punctul P. Cornponenta -{, lntinde firul crre rste nedeformabil.

Ii'ig. 2.11. Componenta

d.

dc-

i.erminit alunecarer corpuh.ri


pc plan.

,orl_

Fig. 2.12. \{etocla graficit


descompunele

clc

a unui vector

dupi doui clircc!ii concurente.

32
3

.- (.

772

33

eonstrui pe cele d,ou,d, d,repte suport doi, oectori 7,


insumara sd, rezulte tsectorul T.
Operalia este unicd,. Se ob!,rn vectorii ]r-,
eleoarece

-ll'

pi T, rlin care

,prin

qi 7, astfel cii :

Vt+ Vr:Y

prxrte obgiae aclionincl cu o for.til d.e doud, ori rnai mare pe un supolt
:rtlrt, fa!d, de O la o distanlX de doud, ori mai mic5,.
Pentru a descrie qi md,sura, efectul de rotalie al unei forfe se
irriroduce md,rimea fizicd", momentu,l for!,ei i,tr, ra'port cu, utt' Ttttttct.

este cliagonala paralelogramuiui.

2.3. lllomentul unei for{e in raport cu un punct


sub acliunga qrer*nlii corpurui c, discul D se poate r,oti in jrirul
axului-O (tig. 2.13). Forfa elastici din resor.tul ,ll'sc opon" ror,ltiei
r*i echilibreazd, sistemul. A;ezind corpul c tlin ce in ce rirai or"*r"i*

D\
qU
t i (a) 9i i, x fl (b) al vecrorilor
-{ceast:i noliune introcluce o nou5, operalie c1 vectori, produsuL
vectorial. Prin clefinitie (fig. 2.14), se numeqte produs vectorial
a clr-ri vectori l, qi i7r, u1vectorT pcrpentlicularpeplanll determinat
<le cei rloi vectori, avind motlulul
cg*l cu I'-,IZ, sin c ;i sensul tlat ile
regula ;urubului drep1, (fig. 2.1 il, a).
-\ceasta inserrmnii, ci, sc aryazl
qrirubul perpendicular pe planul
verroyiior. l,', qi l,'r. Ilotind ,surubnl iu seusrrl suprilpunerii pt'irnu'r
I ui r-t'ctor' ( I ) peste ctl de-ai
tloiica, l iir; cu un unghi mai tnic
Fig.2.14. Protlusul vectolial 7'

0o

. - rii'l' ''--Di
H

!
.-_.i

de
cs1

inaintare a, surubului
';, sensul de
e sen,qul produsului vectorial.

Fig.2

15.

llomentul unei for{e F itr raport


cu un punct 0,

:Trx f*r; il1: y:2r7,

Sc ol-rservi din clefinilic cL (hg. 2.I4,


urllr", unei forlc aplicate
unui disc.
"*".,lri,.
resortului
cregte,
dovedind ci, forfa, erasticd cre;te ifig.
$e-fgrryalia
2.13'b, o). Pentru a md,sura'efectul cre rotalie i,t uoui ioille este tleci
necesar sd, se ia in considerare qi distanla 'suporturui toitei fa!e.- de
centrul cle rotalie. Acelaryi efeci de rotd,gie da, in figura'9.18,'o se
Fig. 2.13.

sin a.

(2.3)

b)

tr: - T"xTr.
acfioneazir, asupra unui corp care sc poate roti
Trx

l'ie forla J?"rt* O (fig. 2.15). Se numeqte rnoinentltl for{ei ? in


in jiirul unui punct
rapr;rt cu O, vectorul it aut de relalia

i[ :]

xrt.

(2.+)

34
3.5

Din relalia (2.3) se observi,


,41

c5, modulul

tnotnentului

,ll

: r? sin

l)ondilia cA un corp in repatls s5, nu se roteascd, in jurul unui


l)urrct esto ca' momentul rezultant in raport cu acest punct al forleIoI cr).,re actioltcaz:i asupra corpului sd, fie zero.

cste
i2.4',)

unde d, care este lungirnea perpendicularei dusl din punctul O pe


sup_ortul fori,ei, se numeryte hrurlal for{ei F in raporl, cu punt,tui O.
Ilomentul rrnei for,te in" raporb cu un punct se mi,soaid, irr _\.m,
dup5, curn rezult,d, din rclalia (2.+).

Sistenrc de for{e

for[c

,F?cste

li

tlc rezultatrti' nuli'

nul dacir ]rra[ul for[ci e,ste nr:1. i1 li{ura

2.13, e grcr.rtSlilc corpuri)or, dc;i aclioncaz{ asupra discului, nu


caz. O sc afli pe suportul forlci, bratul ei fiind nul.

il tnai rolcsc. lrr accsl

Compunerca momentelor. I)acX asupra cliscului I) cliri j'igurir,


2.76, a ac,fioneazi rnai rnulte fortre 7rr, Vr, T, copla,nare cu rliscul
fiecare determinl cite un^mornent respectiv frr, -4 $ 17" rle :ir:eea;i
direc{,ie ;i sensrilalirlal . lnsun'rind aceste moniente, ob-tin"em ln{rpler}.
tul rczultant fi (fig. 2.16, b).

cchilibru

o ten"qiunii rlin fir rigla


SLrb acliuneir, sistcrnnlui tlc forfe -Ia, F,
caz
se tealizettzil conditia
tcpaus.
in
rirrtrino
iti
acest
,,1 1l (fig. 2-.17 raS

1lI|:[1lr]'[d]:N.rn
Obserualte. \.Iomcntul unei

in

r, -. ri -l F :0

il

+*

l''l

')

fl

,l
l:

rl
in

:\
-l

t-

[r
f-'..--'l

' T- o
tt

id

l-

d+
dD
ll

i^

o,'t
q l.
rF'[*1-l*
lR
i

ft

d
G

-+

//,'

:r\
'..u),
-)
l

-l
I

i'J
I

Ti9.2.17. Rigla (o) lIr cchilibru sub acl.illnea unui

si)L'nl (le forlc

i't

(.1'i,

/j, ;i

@.

L--]

Fig. 2 .10. Compunclca momcntelor.

Acliunii ,de lotire spre. dleapta i se opune for!,a clastic:r 7', a


resoltului clina.rnometrului,
care la echilibru dh 1111 rnornent

rsi de semn cont'ar cu momcntul -Dl niscui cstc-in repa,us.


T'
"sul,
Momentul
rezultant este zero.
36

;i dc nrornent lezultartt nui (tig. 2.I7, b).


I'rd, -- Irtl, -: g.
37

Rigla aflatx, in repaus riimine mtr,i departe in aceasti, stare.


NrsDemeie cte torte pentru care se realizeazd, condiliiie

E:0

qi ,itZ:

(2.5J

,1

aplice in punctul O astfel incit s5, nu roteascd, rigla,


2.17, a. Aceasta inseamnd, ci
rnomentul rezultant al sistemului -F, qi F, este acelaqi cu momentul
rezultantei E Ug de punctul O, adicd, zero
cru

condilia

sd, se

o confirmare a situaliei din figura

se nurr.esc sisteme d.e


.Jor,te-in-echitibru. Despre corpurile care se afld,
sub.a,cfiunea unui sist-em
de forle in echilid" *"- *-p""* cd, stnt tn
echilibru.

):=

i"$ep-lini te simut tan,

co ns bit

_ _,
^(?:o si, rii,minfl in
^Tql3ut:rlg
atlat
ln repaus
continuare in

uie co nditia cD un c orp

Frdr- 1"2d":o
Cu aite cur-inte punctul d.e aplicalie este astfel pla,sat incit

rcpaus.

2.5. Apliea{ii
&5.1. Comp lnerea forfelor paralele
a) For,tele si'nt ile acerapi saras. cind forlele ac\ioneazd, asupra
g_nu-i q-gnct material* este posibilr exclusiv .i
.ie*transratie.
ln aceste cazuti, compunerea fortelor, se face aga,
^il"ri"
crm s-a arritaf in
fizura 2.{. cind insd, un sistem de forbe aelioneazii, o*opi* unui corp
efectul poate fi atir d,e transralie cir $i ,1"';rt;ii;:iJJs'ialesrc
-*i*t.ril"r carut
gi pentru un sistcm
forfe 'pararele. i"roc"ioa
printr-o
,dc
forld, rezultantd, efectul va li dcetagi numai in cazur in care rezurtanta va avea acelaqi moment ca qf ,r,"t,,entul rezultant al compo-

]',
Fz-dr.
dr
Sensul rezultantei este acelaqi cu sensul forlelor cornponente.
Rezultant'a este echilibratii, de ?(D)

b) tr'orlele si,nt d,e sens crtntrar. Fortele -}l qi -F, clin figura 2.L8,
sint paralele qi de sens opus. Modulul rezultanlei este
_I'

iar ertridilia de rnoment nul

R:ltitr'z
* Nofiune cxplicatri in paragrafui

J.B.

clfl

x2

in figura 2.I7, a este reprezentatd, o riglir,

u;oarX suspendati, in
Po3fie^_orizontald, asupra c5,reia acfioneazi, cloud, forle paraiete F1
qi ?', (fig. 2.L7, b). A gi,si rezaltanta inseamnX, cleci gd,si
a
suportul,
modulul ;i sensul unei forle- care arc acelaqi efect ou F, qi l=L.
calculiinr rnai intii mojiuiul (fig. 1.1?, c). t_'a sistemu't fonnat se
adaugr, trui, forle -&i' ;i F" opuse care nu schimbd, efectul. Iiezultantele tr', $i -Fo sint concurente in o' qi pot fi descompusc rlupi,
aceieagi clireclii in for{ete F1 qi -ei,
7-;, fi 71. ?; ii 4, mia
opuse nu au nici un g.fect gup_ra ""rpo"iirr
sistemului,
iar F, qi Z', se insu-rleoarece
meazra dincl modulol
-Fr,
sint '"otioi"i"'ryiau aceta;i
{,
t
sens. .l"]ezultanta are cleci motlulul

: lr _ F:

lJ

neutelor.

o__

t{d ^/

OB
OA

___JE

/t

clb
Fig. 2.18. Contpunerea forlelor paralelc ;i de sens contrar.

Construclia graficd, este clati, in figura 2.18, b. Se construiesc


qi in,4- un segment /-lI : Ez, in acelagi
serrs. Dreapta r-lf}- intersecteazra Al] in O, punctul cle aplicalie al
rezultantei. fn adevir, punctul O verificd, relalia plececlent5,.

in B un segment BII : jf.

3B

33

2.5.2. Centrul de grcutate

_ orice corp poate fi privit ca fiind aicH,tuit dintr-un mare numd,r


de puncte materiale,
greutate (fig. 2.19). Greuta-fiecare avind o
tea corpului apare astfel
ca rezultanta iuturor gr:eritd,lilor'punctelor

planul de simetrie d.eoarece intotdeauna existS, pentru un punct al


corpului un punct de aoeea;i masd.,, simetric^cu primul in raport cu
punctul, dreapta sau cu pianul de simetrie. In tabelul urm6tor sint
inscrise pentru citeva corpuri pozifiile centrului lor de greutate.
Pozltia ccntrului d grcutate

Placd triunghitlari

Intersectia medianelor
Intersectia diagonalelor

l)aralelogram

,-]

Centrul discuh.ri
Ccntrul coroanei
Punctul de interseclie al diagonalelor
Pe axI, la mijloc
Centml sferei
Pc axd, la 1/, de bazd

I) isc

cl1'

Coroani circulard
I
,//

Paralelipiped

Cilinclm drcpt
Sl erri

Con circular drept

\y
Fig. 2.lS , Greutatea Fig. 2.20. Suspendat ln centrul tle gleutate, corpul rimlno
unui corp este rezulln ecliilibru indifercnt.
tanta greutifilor puncte-

lor materiale

compo-

nenle. Punctul de aplicafie este in centrul de

greutate (C).

materiale (vectori paraleli*). Punctul de aplicalie (C) al rezultantei esbe cent'rul il,e greatate al corpu,lui. Gir,sirea poziliei punctului
O prin calcul sau pe cale graficS, este obiectul acestui paragraf.
Iin corp suspendat in centrul cle greutate rimine in repaus in
orice pozilie ar fi aqezat. Acest fapt poate fi explicat prin considerarea definiliei. Greutatea corpului reclucindu-se intottleauna
la un vector cu origina in centrul de greutate, rnorrlentul vectorului greutate este nul qi corpul nu se rotegte. Rezuitatul poate fi
verificat -experimental pentru citeva cazuri suspenclind corpurile
i! centrul de greutate (fig. 2.20). Ele rX,min in repaus in olice-pozitie.

Proprictifi ale eentrului de greutate. Dac[ greutatea specificX s:lit


greutatea uniti,lii de volum este aceea;i in tob volumul corpului,
corpul este ornogen. I)a,ci, un corp omogen zlrc o formri geornetr.icli
aclmilind un centru, o clreapti, sau un pl:rn de sirnetrie, r.ezultti cri
centrul de greutate se afl:i in acel punct, po ircea dreapt5, sau in
* Clmpul gravitalional este considorat uniform ln tot spafiul ocupat dc corp.
40

Iixemplu. Fic un corp omogcn de forma unui paralelipiped dreptunghic (fig. 2.21
cctrlrtti O de intcrsccfic a diagonaleior esto un centru de simetrie. Un punct oarecareM
de tirasi rll alc un simctric M'clc ar:eea;i masi. Grerrtililc d;agiZyauaceleaqintomente
fa{d de O clar au scmne contralii. ilezultantele tuturor pelcchilor de Iorfe de accst fel
ru puuctclt de aplicaJic ln O, carc este astfel centrul de greutate.

fn acelaqi fel se poate aliil,a c5 orice punct de aplicalie al oricirei


lezultante pentru fiecare pereche cle puncte materiale simetrice se
lflii pe o axi de sirnetrie sau intrtrrr plan de sirnetrie.
'lceste douil observalii sint
nocesAre in problerna dereimind,rii
et'ntrului dc greutate dupd, crun
reipiJe dirr excrlnplnl urrnd,tor :
Iixemplu de ralcul. Si sc girsrasci centful dc grcutatc al urnti arbole cale cstc alcittrit dintr-un disc si un cilindru cu tlimcn-

siunile din figura 2.22. Ilatcrialul din care este


corrstruil arborele csto ornogen,
Corpul adrnitc o axi dc simetrie pe care
se afli centrul rle gri:utatc. Considerim
turborcle ca liind alcituit din doul puncte
Fig. 2.21. Pentm orice punct llf existd
rrratcrialc
(centml de greutfite al discului
unul lVl' simetric, astfel lnclt momentul
((.'r) qi ccl -al cilindnrlui (Cz)
plasate in ccnrezultaDt fatd de O este nul.
trelc lor dc simctrie. Punctul- de ap)icalie al
foltclor Gt;i Ge cste centrul de greutate C si poate fi g{sit scriind cI momentul rezultant

fittir de el estc nnl

fio,r-r'+rr('y -'):o
41

Scoaterea corpului din aceasti, pozilie determind, un moment


care il.-r.eaA"gg i." pozilia {.e echilibru. Corpul nu pd,rd,seqte pozilia
de echilibru fd,rd, ca o for!il, exterioard, sX aclioneze; echittbiut eite

Se simplifici relatia cu r,ri4 pi se obline

dlhrr:4^r(\y

stabil.

f
i

-r

q+"i

1a;r"*
-iL

j
I

i.

i
l,! sm.

hl"ftF---h,=

Fig. 2.22. O rnetodi pcntm aflarea centnrlui th greutate.


Rezolvind

ln raport cu c qi lnlocuind rczulti


uor*.

,.. It, *
t :,trlr,

h,

+W

17'r- cltr'

Centrul C sc afli la 19,2 cln de capitul tlin stinga al arboleltri,

,.rr. Ecurilrur corpului ,urp!rro"t.


observim cr, in - oricarc pozilie energia pot^enfialx a corpului
este mai mare d.ecit in aceea de echilibru stabit. In c', de exeriplu,
energia potenl,iald, este d : mgh, admilind cd, in pozilia de ecfiiliF

2.6. Behilibrul eorpurilor


gravita{ional

in

/-

a) Corpuri co,re se'pot roti 4n, jurttl u,nei afre orisontale. Corpul din
figura 2.23, a se poate roti in julul axei care trooe prin O. Fiintl
suspendat in O, corpul revine in pozilia de echilibru in care O qi
centrul de greutate d sint pe aceeasi vertical5 (fig. 2.23, D). Aceasti,
pozilie este de echilibru deoarece dupd, cum se observir, rezultanta
forlelor este nuld,

E:df?:on
iar momsntul rezultant fa!5, de O este egal cu

]I:G.iT:O
42

cimpul

c1

"A

qbc
Fig,.2.2tl. un cub sprijinit pe o suprafafd orizontal5 (a, b) gi supus unui moment
turnare in jurul unei muchii (c).

zero

cle

rls-

bru aceasta are valoarea zero. Axa O fiind fixd,, cea maimareenergio
potenliald, pe care o poate avea corpul este 2mg OO (tig. Z.%rb).
Aceasta este o noud, pozilie de echilibru deoarece ? : 0 $i fr : O.
43

Dar, o datri deviat, corpul nu rnai revine, ci se stabile;te dupi citeva


oscilrrlii in pozilia de echilibru stabil. Pozi\ia Ct se numeryte de

echilibru lnbiL salu ittstabil.


Aqadar, pozilia de echiiibru stabil corespunde stlrii in carre energia
^potenfialir, a corpului este cea rnai mici.
In
cazul unui corp a c5,r'ei arI, dc rota!,ie trece chiar prin cc'ntrul
de greutate condilia generali (2.5) sc verificil, in orice pozilie. Corpul se a,fll in echilibra ind,iferent.
b) Corpu,ri spriji,nite pe un plcr,rr, or[.:,ottfol. Cubul tiin figtrrrr, 2.2'tr,
a) aflat in repaus in pltnul orizontal ar'o o supr:r,fu,!:i de sprijiu
haquratd,, iar masa qi trepiedul rlin tig. 2.2ir sc sprijinir, in patru,
respectiv in trei puncte clc contact. Supltlfa!,u, tte conta,ct sau suprafalra oblinut5, prin unircil punctelor cle contrr,ct, akltuioqte o buzti
itre su,slinera (figurile haqurate din figura 2.?i).
Si, considerin cubul din figura, 2.!+ pe c:lre il tlesrnilrn r.iizut
din lateral (fig.2.24, b). IncercS,m sL rotirn crrl.lrL in jurul unci lnuchii
(-l[-D) din baza rle suslinere a,plicind o tor'fii F. Uulrul se loterytc sau
nu in sensul a,riitat, dupi, curn nrornent,ul (tr' .tt) rll fur'lei F fatir, cle
axa d.e rotalie este rnai rnare sau rnlli rnio decit rnonrtrrtul G.0 al
greut5,fii tl n!f, de aceoir;i ax:I.
I-r echililrlu
.L'. tl : (1 . h.

Aplka!ic. Forta cnre poate produce r:istunrarea corpurilor are diferite puncte de
nplicllit. l;r cazul inscrierii unui vechicul lntr-o cnrbd fiecare punct al accstuia este supus
rrnei lolte de natur:i centrifugir, iar rezultanta carc se afli in centrul clc gretriate al vehicululrii r{ig. 2.26, a\, dir
d

fa}i

rnr:nlri! G __:rl grcutri{ii

de ptrnctul O un monrcnt

fa}i

cle

risturnarc ciimia i sc opunc

n1o-

de acclagi prLnct. Le cchilibru,

Fh: G-

l": G-',) t,
Se oi;srrvi c:i in curbit un lchicul cs[o cu atiI nrai stalril (fortl rlc lirstrrrnnre mli
lrrarc) cLl eit ccntrui do greutatc (C) este mai jos (h. rrric) si cu cit. ecaltanrt'ntul tolilor

(d) estc nlri rnate. Din acest punct clc vt'dcro prrllnr cornp,u'e u nrrrsin.i dr curse (fig.
1.26, Dl cu lrrl autotui'ism obisnuit (Iig. 2.26, a).

cant
cu

iul'

rbei

Se observii, ci, pentru r;siulrlrrle trcl.ruie aplicrLti for'fil

Ii:G-'

d'

-;

ob

tl

Car{} iu'e Ct-l,

<

ilriti rrr:tlc r'll]ollre Cind b

este rnirxirn qi rl rnirrirn, atlicii rltunci oind

Iris' :'26' Starrilitatea

'"";,:lll:ii..'li'i:t"i:i,,1'i;..ii',f;i[]:'

t'irtrr trt' pozi!ir cc*rt'rtrrti

cre

crilnrl cste a;ezltt in lrozitirr, din figura


2.2,+, b).

Iiot,il, in jurui uruchiei -YI cubul


revine i:l pozifin inililiri a,tita tirirp cit
greutatea, G dL incii, un rnoment de rotalie sprc stinga (fig. 2.24, c), aclicii, pinii,
cind centrul de gt'eul,ate C so aflir, pe
aceearyi vcrtica,lli cu ,4 sau verticalir cenZ
trului de grcutir,te se ruli afli, inci, in
Fig.2.25. Baze de sus[inerc. inter.iorul bazei de suslinere, condilie pe
care o indepline;te orice cor.p spr.iiinit,
clabaz6" de suslinerc (f ig. 2.25),aflat, iu echilibru.
44

2.7. [Iasini simple


l'rrrbleinele tipice pe oare le arc de rezolvat indLrstliu, sau tehnica
inrplicii folosirea rntrsinilor cle rnai rnare sau mai mici cornplexitato
suu utiiizirrea, mecanisrnelor sirnple prin care folosindu-se forle rnici
s_e realizeirzX forfe rnult mai mali. obiectul acesbui p*ragraf este studiul rnecirnisrnelor simple. In general, orice maqirfu, p6ate fi consiclerat'i ca un ansamblu de corpuri asupr.a cd,rora aplicindu-se o
forli, rle intrare.gi efectuinclu-se un lucru mecanic se obJine la ieqiro
r.r forlri rlrnplificatii, care efectueazti, un lucru mecanic. rnciiferent
45

de felul mecanisrnelor care intrd, in componentf,, o maqini, poate fi


fignratd, schematic ca in desonul 2.27 astfel c5,

Xirtir": )rn6trrorr,

Exenrple.

l. XIuneta Irinei de mind (fig. 2.29)

alticulati in O. Din

{2.6)

tr'orla de ieqire este numit1 ;i forld, rez'istentd,t


iar cea de intrare Jorld, motoare.
O fma$ind, simpld, ;este alcd,tuitd, dintr-un
corp rigid prin interrnediul cd,ruia o for'![ *rau
un cuplu echilibreazi, o altd, forli, sau un ialt
cuplu. Pirghia, planul inclinat, pana, j.r\urubul, scripetele sint-ma;ini simple.

este

aplicart'a relaliei se observi c{

constnritir ca o pirghie

Fz:
adirii lorta motoare de:rcfiune a rnlinii este multiplicatii cu factorul a/li, necesar pentru

a blocr antovehicnlul prin forfa rezistentli F, rlport dcsigur diminuat lntrucitva


fLccirrtir din articulalia

de

O.

tle basuilare (fig. 2.30) cutia (bt'na) autocarnionului sc poate


ot'ice moment, momcntul forl.ei fldeterminatir dc clispozitivul hiclranLic cste egal cu mornentul greutilii'dal cirrci moclul si bra! sc modifici pc miisur{ cc

2, Dispoziliuul ltidraulic

loii in jurul axei. Lr

inclitrnrca cutici sc sdrimbi si sarcina este desclrcatii, ca, de altfcl. modulul si braful

forlii

2.7.1. Pirghia

Fr.

F19.2.27. Schema gene-

O bar5, rigidd, sprijinit5 sau ar'licuiatd intrun punct se poate roti in jurul aceslui punct
sub acliunea unor forle (fig. 2.28). Condilia tle echilibrare cste ca
momentul rezultant sX tie"nul: da : J'rb Q.7). in func.tie de situalia particulard, una din forl;e se numeqte ntotoAre, iar cealaltd,
rati a unei

masini.

rezistenti,. Rela!,ia mai poate

fi

t7
/,1-

scrisi, sub forrna

I,:- I,-hu -

ilFl

(2.E)
Fic. 2,29. Lcvierul f inei de minir.

bcrrr..
Ii'ig.
lriq. 2.30.
Bascularea unei
rrnei bene.
2.3o. Bascrrlarcr

2.7.2. Planul inelinat


1-\

t:

o jo /t

,'- -Q-\

f Ft

Fr\

o
Fig. 2.28. Pirghia : O

punct de sprijin (a) qi articulafiei(b).

care araLd' c5, forla J?r este multiplicati, cu factorul L. In cazul absenobservi c5, r depinde exclusiv de raportul geometric.
lei frecd,riior-se
In general, ins5,, amplificarea este mult mai mlcd, decit rezultd,
din raportul alb.
46

Pentru rirlicarea unui corp pe vertit.rrld, lLr, o' inillinre /, este


pulin cu greutatea d a corpului (fig. 2.31,
n). Deplasind corpul nu pe vertical5, ci pe un plan inclinat cu unghiul
a friq,ii tle orizonbal[, putern sX-l ridiclm Ia aceeaqi in5,l!,ime dispurrind de o forlii, F :
fl, de rnodul G sin a, cu atit mai mic5, cu
cit z este rn:ri mic. Deci forla rnotoare n este nultiplicat5, fa,!i, cle va,loarea fortei
1
1 >r)
.czislerrte G cu factn.ul
/i*i,rrl<r.
sinz\
lsine )
necesr.rrii o forlzi egald, cel

'/t r. sin- a -G,

(2.e)
47

_Exemplu. Pentru a trecc^un pian de 9600 N pcstc o trcapttr de 0,27 m, Irrin tragelnclinat de 3 m lungimc, este necesar{ tn abien}a frecdrii (cazul idea"l),

rea lui pe un plan


f orf a .F'

F:

G sin

o-

3600 N. 9^Z
3

3600 N 0,09

B2.r N.

--^l

Itr
I

.<-

,.-

)!--

-f

Ct1

I.'ig. 2.:12.

Pig. 2.31. Deplasarca corpului pe r.erticall gi pe planul lnclinat.

Prcsuprtnind

ci p: 0,15, for{a reali

I,':

3-21

DeSi ntrmai

forla

3600

tant --

G sin a*p

.F^'r
tr- fI

'n/\ r- :4n

cos a.

cste utilizat

in

mocl c'rent.

2.7.3. Seripetele
scripetele reprezintS, un mecanism alcd,tuit dintr-un clisc prevd,,
zut pe margine cu un $ant, pe ctre este trecutr, o fringhie. scrfoetele
este utilizat ca scripete fix, mobil sau in asociatii de scripeli.

in condi,tii

i_r

E.

(2.10)

lezistenl,S.

_ b) Scyipetele mobil (fig. 2.34). Condilia


cle echiiibru fa!d, cle punctul O este

I*.2r:

I.
Troliu

ideale

adicii, plin folosirea scripctelui fix forfa


motoare nu se amplificd, dar igi schimbS,
clirecfia. Frecarea determinil insd, o md,rire a for'!,ei motoar.e cal,e echilibreazd,

forta

N, totugi factorul de anplilicarc estc ;nlpor-

: 4,2, rrrotiv pcntru care planul inclinat

o5,

:Gr

I*:

I'

,l

cste

in. pant5,, -cd,ile ferate in pantd,, benziie transpo'toare


.". $o191^e]e
(fig.
2.32) sint exemple
de planuri inclinat6.

4B

arafi,

.-':'''
r '.

N +0,tj.g60C N.0,99j ! 311 N + J3S N : 832 N.:


de frecarc cstc cle 538

transportoare

a) Bcriyctel^e fi.r (fig. 2.33). I,'or.!a motoare /. echilibr,eaz* Ior{,a


lczistenti G. rn acest caz condilia de rnornent nul in raport cu axao

ln realitale, for{a nccesar{ cstc mult mai mare dntoriti {r'ccirilor. hilr-adt,v[r, pcntru
a urca pianul uniform pe planul lnclinat cstc necesari forla

I::Gt*Ft:

Ilandd

Gr

IG

Fig. 2.33. Sclipctclc fix.

2n^:G,

(2.1r.)

in condilii ideale for-ta nrotoare be arnprificr cle doux ori. De


observat c5, de fapt multiplicarea este mai m1cd,, deoarece la greutatea G se rnai adaug;, greutatea scripetelui. La, aceasta tre6uie s6
se mai adauge, in plus, frecarea.
atlicd,

t-a.

?12

l)a,r ?, : Tzi Ts: Tai Ts: Tr, iat Tz : Ts $i 7c : ?5, deoareco


soripelii muflei de jos sint mobili, iar cei ai mu-flei de sus sint ficqi.
llozultd, cd, Gl6 : Tu qi cum forla motoare I*: ?rr se observl

//l/// // '/
,1//F
ia

Fig.

2.3

Fig. 2.35. Palanul cxponen-

1.

trial.

scripel,i. Palan,u,l enponen,tial este un


sistern de 3 scripeli asamblali ca scripeli mobili nsi unul jix (fig. 2.35).
g ,Il-:*
9-E*.
Relalia (2.71)aratlcd, 1"r:!,
Ir:!--

c) Sistem,e ile

'2'2,1

"28"' I* de 8(:23) ori. ln

Deei o multiplicare a forlei rnotoare


general,
printr-un astfel de sistem care are rr, scripeli mobili forla motoare
se amplific 6, de 2' ori J?* : + . Numd,rul n fiind exponent, siste-

m,{

2tu

qe nume;te enponenliaL Calculul a fost fdcut pentru cazul ideai,


adicd, neglijind frecd,rile qi greutatea celor rz scripeli mobili.

P alan uI simpl u (fig. 2.3G, a, b, c) este alcd,tuit din doud,


m3fle (arm5,turi), asocialie de scripeli araniali pe aceeaqi furcd,
(fig.- 2.36, c1, So observd, cd, sarcina totald, G 6ste egali cu suma
tensiunilor din fire.

G: Tt* Tr* T"* Tu* Ts*


50

Tu.

uuc
Fig.2.36. Palanul simplu ln doui variante (a

cd,,

in conditii ideale,

bild,,

fd,rd,

9i

b) cu mufle diferite (c).

frecare $i cu scripeti de greutate neglija-

GG
,^:T:z.3.
In general, in aceleaqi condilii, mufla avind n, scripeli, palanul
multiplicd, for,ta motoare do 2. n ori

x*:

G.
2.n
51

_. P.aIanul tlif eren!ial. Lanlul f5,ri, sfir;it, esre tr,ecut peste


dinlii.san{urilol scripe{ilor de,razra 1l sircarc se rotesc soliclar (fig. t.B?).
Lanlul tr susfine qi scripetele mobil. 'l'rX,gincl in sensul arii,tat, saicina se ritlicii,. La echilibrn, mornentul forlei
rnotoale f'* este egal cu monrerntul rezultzrnt

al tensiunilor de nodul I ctin celcr rlouii


2
porliuni alc lzrnlulni cilr'L' susline sarcinil
tie greutate

Se observl cir

,l?

forla

(:

:- (N-r').
sirti -L',,R:
"

f*

3'

I)('i)iireco I',oil"

se irrnltlificii, cu ftlc-

-) -r
tt.

d'tr',o:

177r.

: J{, (rnomentul cuplului)

urtrtertzir, cri

1,.

.11o

ll

77

,-:- '
2'-

_.

2.7.4. $unrbul
Fig. 2.37.

2r

G7.

(;
(;
_
I'^ll
r' =: -+ -^l
2
2

torLrl

.g;rl:: (,,u slrrnar forfelor notrnzrle -V, pe filet de-a iungul intrcgii
1r,r'tiLrui cornune cu Iiletul piulifei. Proiectind pe &rilr longiturlinal5,
Ii : )Jfr cos d.
I'r'in r,'otiretl surubului cu 2zr, acestit, ir,\ittrnsei1'zi"t, ctl un pas /2., efectrrirrrlu-.e l1e cir,tre cuplul rncltor urt lucln ltecilrlic cale este egirl cu
lrLr,r'Lrl elcotun,t tlc folta rezistenbii.

Planulrliteren- $ulubul replezintil un ciiinrlru l)e stlprirtial.


fzr,i,lr, cii,ruia, este sitpatun qa,n! eiicoid:r,l (filetul). $urnbul. este antlenirt lil un cllp[t cu

ajutorul unei ctrrei, rle oxernplu, plin cirle se aplicir, un cuplu tuotor (fig.
2.38_a), ceeacefacecalli,ce,lirliLlt cnpilt aI lui sit, se cxercite o for.lii
rezistenti, 7i ; in conclilii itleale (fir,ril flecare) lceastii fortir, este

if';lnentul cuplului poate fi lr,tnplificr,lt prin utilizarea unei chei


lrrri i:rrrgi (fig. 2.3ir, c), prin ca,l'e se rnrileqbe brrllni for,tei mototr,r'e;
l)cniiu Lln rlrolnenb al cupiuiui, tla,t, forta rezistgntii rezultal,ii este
.t,rr lriit ttrili inirle cu cit plt,sul /z este rnni mic.
{lrir.ul. S:rlcina B t1e greut:ttc
d rr'"lruie sii, fie ritlicatri pritr rnisL,illea levicrului L (fig. 2.39).
['r'intr'-o rotalie cornplet[ a levieruIrri sirrcina cste ridlicati cu un pas
,il. lrr lipsrr freci,rilor, Iuclul rnecattic
,.'[ct.l rx;it cle for'!:r, rnotoale 7,, c,sttl
rlg:ri ,, 11 lucrul tnecanic dtl liclicilt'e

2tRJ:, - Gh;
ri,stfri. forlil rnobotLle se :r,tnplificit'
iLe 2.rR'h, oli, fa,ci,or in re:llilate
rnult m:ri rnic, deoarece frec:"llile
irilriif,a P qi gulubul clicului
'Jt,) ::irl ltrleseot'i rrtlt.ri.

11111''-.

1.7.5. Randnruentul rnecanisrnelor simpie

b +d
Irig. 2.38. $rrlubul.
52

in intcliorul unni mecltnistn simplu forla rnotoare szttt cuplul


irroiol se tlansnite ia icqire sub fortna unei fnrle rezistente sau a
rrnui cuplu motor rezistent. Astfel, lucml rnecanic efectuat de forla
53

sau cuplul motor (lucrul mecanic motor) este transmis la ieqire ca


lucru mecanic rezistent (L,), ln regim stalionar cele doud, lucruri
mecanice trebuie sd, fie egqle. Dar aceastd, situalie nu poate fi realizatd', deoareoe in interiorul oricd,rui mecanism tixistd, f-rec[ri, penfiru
co pensarea cd,rora trebuie sd, se efectueze un lucru mec6,iic nr.
Din acest motiv

L^: L, * Lr
Pentlu Junclionarea unei rnasini este important raportul L,,'L_
numit ranil,ament
11

J
CINEMATICA

r:+:"*:L'-1-?:r'
L,oL^L*-'
unde

& : g este numit

coefici,ent d,e pi,erd,ere. Randamentul este

L^
deci intotdeauna subunitar.

Exemple. Pentru palanul din figura 2.35 forla motoare estc

,^:*(,_+),
iar pentru cel din ligura 2.36 intre aceleagi elemente existi relefia

..
t*-

(t _ \k)G
t-,

unde '4 este randamentul pentru un scripete, iar /r, numlrul de scripeti.

3.1. Ilefinirea

mi;e{rii

;i

repausului

( 'ind privirn stratla, un lucru ne atrage aten{ia in mod deosebitt


rrriirrrir[ia ei. Oamenii se deplase'azd' fa\it' de case, fri{d, tle copaci sau
unii fuli de allii. Vehiculele circulX. C5ld,torii sttlu sau se miqc5,
irr lirport cu autobuzelc in care c[15,t'oresc.
Iiaportlnd pozilia unei persoane care st5, intr-un autobuz la
cillatoiti care s]int agezali p"e scaune, aceasta apare in repaus. ln
rapcilt, insi, cu casele, ci,l[torul se miqcd, itnpreuni cu autobuzul.
Pentru a decitle claci, un corp se miqc5, sau nu, trebuio si,-i rapiFti,m pozilia, la alte obiecte ptl care le consideri,m ,,fixe(' qi pe care
It: rrlrmim repere. Un corp este in rniqcare in ru,prxt cu un reper
rltrce clistanla lui la reper se modificii, in timp. In ca,z contrar
col'pul este in reprl,us. Pentru inlesnirea stutliului il,legerea repel'elor trebuie f5,cuti, in motl convenabil

lriS. .1.1. Pentru precizarea pozi-

fici lr un r.nomerlt dat se alcge un


repef.

lixemple. Daci un automobil se deplaseazi pe o gosca' se poate alege ca reper unul


clin obiectele aflate pe drum sau pe marginea acestuia (un copac, o borni kilometrici).
Pozilia vehiculului Ia un mornent dat va putea fi precis dctcrminati prin distanfa misuratl
po sosea lntre automo.bil si repcntl ales (fig.3.1).
Pozilia unui vapor nu poate fi stabilitd intr-un nrod ascmlndtor. Alegiud ca reper
1lt p{rrt oarecare exprimarea dislrnlei fain de port nu dd ptlsibilitatea determiuit'ii pl'ecise
55

a poziliei. Iixisti nenumirate locuri, aflatc la accastd distanfi dc port, ln crrr..: s-ar
putca afla vasul' I)e aceca, sc alege un sistcm de cloui distanle fatd tle Ecuatl,i
si de
primul nrcridian, adicd o Iatittdine si o Iortgirurtine {f;g. 3.2). In miicare, .,lr p,,i,,,'uu*
din acestc coordonate se modifici cu tjtnpul.

rniscr,l'ea de trrlnslalie traiectoria orici,rui puncb este deci aceeaDi


rii I)'r :ilte fi considerati ca traiectorie a corpului.
. \Ii;carea corpurilor in translalie poate fi rlcci descrisi, prin
lniirirrert UnUi SingUr pUnct.

niscale de rotalie, Olicc

se tniscli pc

un

prrue

cclc.

irig. 3.2. Precizar.ea pozi{ici iu acest

caz ncccsi[i dotri nunrclc.

|
A canoapte nti,scal'ecr, u,niLi corp insenrnnti,
care este pozilift lui ,fa!d, tle reperu.l ales.

\--/

a pti (,it orice rii,,ittntt

3.2. Mi;carea de rotafie, mi;earea de transtralie


Miqcarea rnui-corr-, poale fr in generzrl co*rplicatd,. In'exe'r.irlele
urmdtoare sint descr.ise citeva calzani.
1'. Miqcarea unei telecabine ale caracteristic f:rptul cli i.rr.ice
segment constluit di1 clouir, puncte oarec&re ale cabinei se rui;cd,
paralel cu el in'cu,li (fig. 3.3, a). o astfel cle rniqcare, numitii ?ni,s-

J,-

,Yg,

Fig.

:3.3.

O rniEcar.e de transln{it. t)iice

segment rdrniue paralel

cu cl insu;i,

care d,e translalie, executd, qi un ascensor, un piston in cilindr.u etc.


rmportant este faptul c5, orice punct aI corpului care efectnr'rrz,i, o
translalie se miqc5, in acelaEi fel (fig. 3.3). Evident ci, intr-o r'rsrfel
de miqcare este suficient si, se studieze deplasarea unui singul' liunct.
La momente succesive punctul in miqcare ocupH, pozilii rlilelite.
curba formatx din toate a'ceste puncte se numeqte traiectorie. In
56

l'. Toate punctelele truei piese care este stmnjitl efectuettuzit" o


rrriyl.,te circularS, in jrjurul axei. Punctcle rle pe a-rii, rimin deci in
I'opir.[s. O astfel cle rni
:niqcare se nume$te rn'i5care d,a rotalie (fig. 3.a).
li,.rr in rni;oare de
le rotnlie se afl;, a,celc unui ceasornic, r'otorii
rrrlrs;lliLot electrice, ro!
rolile riinlate ale cliferitelor angrenaje etc.
;.'., poir,tc rloverli c5,
c5, olice nri,scare oricit rle cornplicat[ poate fi
lt,s* ' lr pttsii, intr-o srtc
uccesirlno de miryci,ri dc h'ir,nslirfic qi dc rota(ie. \ nilerotse cxemp
nplc pot ilustra i-r,filma!,iir,.

Errlnple. \li;carca surubu


tbului rlin figura 3.5 intrc pozitiile a si
lrrn.i:.1:t cLr 1,5 pasi si o rol
rota{ic cu il .180';
]lr.J.irc:l biclci inlrc cele
c cduilii )')zitii (fi'i. :1.';'
po:t t,. . : (rllrsiddr:rti-r ca f iind
d r:rlciiltrit,t rlirrtr'-o lotirIic r'.r ll0s si o lnrnshticr tlc il .ttt.
*_ff;-;--f$
f

,/':-- \^
1'
"/
b
)g ,/. -*---f ,l -i\- '*_J )
\+\i-.l l,/

>A\,'

t-{
1,
I

-t J
'.

,l:,-:5
" t5

l-1
(:)
+
f,)
- )
((?j-}-__--'/
(- )
(

trl
\

e{
t)(
zlS .i
{
i,*,)

\-1

i)

ijig. 3.I.

O nri;c:rre

:1.:i. Ce este

t
-irp

clicoirlali.

un

'l^k{ol
]cm
:-"-

-'t'-

cstc corrtpusi'r (lirltr-o

,/
/-O -

\
\

.,t

'/"/'----

/
"--- -/

mol)il?

I;l fLincfie dc prnblernir, pentru a sitnplificr stur'liul rLnol mi;liitr ,,-',ie ul-il si colcct sii, sc considere colpul cr-r nn singrtlprrlct ntatet'irrl. t,i1 llcr'St clr,z, cotpul il r.onr numi rrzrrDil. fn nlluitoiirelc exemplo
rirrt :rlrlizirte citevrr cazuli.
57

1'. lliqearea, unui automobil pe o fosea. fmportantS, este pozilia


la un uroment dat a automobilului. intrucit distanfele intre punr.rtele
maryinii sint mult rnai rnici fa!5 de rlistanla de la reper rnilsru'at[
pe gosea, oricare punct aI automobilului poate fi ales la fel de conl.enabil pentru rlt'sclielea. tui,sc5,rii. ,\li;carerl unui tren, portte fi
studiatir, din ttreleali lnotive, considet,ind trenul ea un ptinct
mateli:tl.

:,1

tllrrriot ia forma

borna hilornetricS,

64, tabelul

0123

[min]

0123

pozilia [km]

irt rni;cirleit

globului pirnintcsc pot fi rntrri (de ordinul miilor de kilometri), ele


sint totuqi neglijal;ile irr compzr,ralie cu depir.ta,rea Pimint-Sr_rr_rre
(150 000 000 knr), crrre sc irl in consideralie pentru stabilirea poziliei Pliurintului itr lull{)t'i. t,n Soarele*.

rf?
--ih2s^in<-.

3./r. llescrierea mist:flrii

fn

cleplasare:r,

reprezintS, traiectorii.

A cunoaryte misui,rea unui mobil inseamni s5, se qtie pozilia lui


in orice moment pe traiectorie. LTnul din modurile in care se pr'&te
stabili acest lucru reiese din urm5,torul exemplu :
Automobilul din figura 3.? se eleplaseazi,l pe qosea aflinrlu-se
la ora 10 ryi 25 minute in dreptul kilornetrului 64. lrirycarea lui poate
fi descris5 in urrnitorul tabel :

tl
...t
pozllrn

1O

h 25 nrin
64 krn

10h26min !
65 km

CI

Iui olice mobil clc,scrie o trnumiti traiectrrrie.


$oseaua pe care luleazX un autovehicul, linia feratX ne cale se
deplaseazi trenul, urrna de condens ld,sat5, de avionul in z,1ror,

10h27min

10 h 28 nrin

66 km

DacX, de exemplu, se m[soar5, timpul cu un cronorne{r,u


pornit exact la ora L0 $i 25 min ;i se mflsoard, pe tr.aiectorie
* Se aratI, ln dinamicri, faptul ci indifercnt de miscarea P:imintulni clcplasaren )ui
ln jurul Soarelui se face ca si curn intreaga nias:i ar fi concentrati in ccntrul sru.
5B

de

sit, iu iut.ul Soalelui, PS,rnintul poate fi consirl:trr,t


ult punclr rnrteliirl : desi distarrtele intre diferitele puncte rrle

2o.
ca,

rlistirnfrl automobilului tald,

cu observalia cd, in acest caz


treiriue si se specifice in ce parte
se cleplaseaz[ automobilul, deoarece existi, dou[ puncte afiate la

disl'rnle egale de borna 64. Aici, ca


,5i in orice descriere a unei misc.ir,i,
s-a, ales o origine u spaliu,lui ;i o or,igin,e
rr, lintpului, adicl un punct ;i un rnornent ele la care a inceput m5,sur5,toa-

ler

clistanlei qi respectiv a timpului.


0
Pozi[ia mobilului poate fi observati
b
si pe un grafic alcS,tuit in baza tabe- .1;;q. i3.i. n) Un mocl dc a descrie
lului (fig. 3.7, b). Se observii cii lip- rni,scarca rulri mobil ; D) gra{icul misciilii.
sesc informalii intermediare morltentclor trecute in ta,bel.
,icopul oric5,rui studiu al rni;c[rii este si, ^-qe stabileascii o relafie
care s:i erprime pozilia rnobilului la orice rnorrrcnt oalecale f.

3.5. Iriteza unui mobil


-lulomobilul parcurge o portiune de sose*. La un
tlat
sc rrilir intr-un punct A, iat dupir, un timp s-a deplasat'roment
intr-un alt

situat la 120 tn de -4. Nu se ;tie modul in care s-rL fiicut


migcarea intre .{ ;i -8. tin rnod de a ne imbog[ti inforrnatiir, este
si, stabilim pozifi:r, a,utornobilului in iitornente iirtet.nrediare.' Lil"rird,torul tabel inregistreazli lceste rnisurlri.

punct

-IJ

trtomentul;sl

Distanla de la A iral
0

10

I Distanla parcursi in i:..':r'ale


L
t"

lr

if

10 nr

lr

-lD lil

56

Cr

110

ll
lf

120

lr

72

cl3le de tirn:)

1l

5-1 m
.1r.,

rn

'

Infolrnaliil norstrii cu plii'ire la felul crlrn s-it. tlesfii;rtllrt :liigcarea iriire :l ;i I3 s-a irnltunhi,S,lit. $tim ac'urn cii, autoruobilul irn s-a
tni;cat la fcl, deoa.r'ece in intervale de timp cgale s-au parcur.s distanle tliferite. O nriilime care desclie cit de lepeilc so uirycli irtobilnl esi,e uitctu merlie definitl prin

sit:

rs,

rntisuratii in rnetli pc st'cnndil . Ptt .AR, r ,-. 10 mis.


Se observi, i,d, pe intclvale r.iteza rnetlic a fost respectiv 3,iJ titls,
15,3 mis, 18 m/s ,;i 3,3 rn/s.

ic momentul t2( t1 !1:

lo manantul i3<.t2

I'ig-. 3.8.

flu nioti ri' i

cal*

cnla vitcza la rrn noinent


dat /,,. Sc t rlcttl, r..: ! pc

itttertlli' din ('r ir: ( r lliti


nrici inccpinri rl'. 1,,.

in orice nt{)rnen,t I'itcza mobilului


a rno men.lrt nd,).
Ilodul cum se poa1.c pt'oceda pc'nt,ru a fi calculatii r-itezir. momentanl, se obscrr'5, pc figura 3.8.
I)resulrunem cit, la momcntul lo in care vrcm sii calculiim r-itezA,
automobilul se afl5, intr-un punct ,rlf. DupX un interral rle timp
I)esigur, irleal ar fi s.i qtim

rl olrselr-iirn in punetul ,11r. Calculind citul intre arcul jl[,lf, gi


irrlclvalul de 1,irnp scurs obtinern o' viteza medie pe acest drum.
l):rci, am sulplinde mobilul intr-un punct II, mai apropiat de M,
;rnr culcula I'iteza rnedie Ez pe un interval mai mic, irrcepincl cu
rrrrrrrrcnl,ul cind automohilul se afla in f,I . nticryorind qi rnai mull,
rrrlcrvalele cale incep cu:r,cest rnoment sc obline o r.aloarer pentru
vilcza mcdie, clin ce in ce mai apropiali de viteza in punctul Jl1,
rrrlt'uoit posibilitatea de varia{ie devine din ce in ce mai redusri datori l,ir, rriic;ori,rii cor-rtinue a interr-irlelor de tirnp considerate.
Ilste de ollserr.at cX dac:i vitcza rnomentan5, esle constan[i, in
lirnp rrtunci viteza mcdie este aceeasi cu viteza mornentani,.
\ril;eza momentanX, oa ryi r.iteza medie, se m[soari, in SI in m/s.
lrr l'unclie de orclinul de rnXrirne unitd,filb pot fi modificate, pentin
rrornoditatca erprimilr'ii. ln tabelul urmltor se tlau citeva ciemple
rlo rrrdine dc iuii,r'ime pcntru viteze.
V

iteza

crt'sIcrca icr]rii
rr lrutet:llLcal uni.ri ghclnr'

1()-7 nris

rrrclc, ornidi
J) ic ton

lO-3 mis

ll., " nr s

sutr

ctul

cartu

icloturist

slrrirrtcr (100 m plat)


rrringea dc tcnis

nr/s

10

r.nfs

40 m/s

lirrdunicd

lfla m/s

rachcl c

lumina

80 m/s

itez^

330 m/s
500 nils
500 m/s

lrvroll slrpcfsolitc

1.2 nr/s

. 108 m/s

\riteza mornentan5, se m5,soard,cuuitezometruL A,cest, a,parat poate fi,


riin punct rle r-edcre constructir', de cliferite feluri. I)escr,iem aici func{ionarca vilezometrului utilizat la autovchicule (fig. 3.g). Corpurile
I ,ti 7' se indeprirteazti in func{,ie dc forfa centrifugd, a piesei 2, antrenatd, cu o turalie
oarecarc prin intermec1iul unui cablu, iar culisa 3 acfioneaz:i pirghia 4 miqcincl sectorul clinlat 5 care roAx c6,
/cirtranare teqte acul indicator 6
al vitezonretrului.

(u itez

60

-\

\or\-

Ob s er u ali c. gtiind pozi!ia


si viteza la un rnoment dat

ale nnui rnnbil, starea de


r.r.riscare esl-e complel caract

crizatd.

3.9. \-itczontctnt.

6l

Yiteza este o md,rime fizicd, vectoriald,. yectorul vitezi este tangent traiectoriei in fiecare puSct (fig. 9.10). picXturile de api de pe
rofile autovehiculelor, scinteile fotzoruhii se desprind ta-ngenfii,l.

irr irrtervalul in care viteza este constant1"te 14, 1B],


t't'rt, cste uniformS, (a :20 A :consb.)

mirycar

s
(.:lt

Fig. 3,10. Vectorul vitezi.

d,:0;

lixemplu. o racheti iansatd do la sol atinge viteza ctc 1 76.1 km/h in 4


{' ('stc accelerafia medie ?

d:

a"

-\1-

1 76'l'1o8

{.3

600

s2

:722.;-ta : 12
sl

secunde.

s-

nrlicii tlc 12 ori accclcra{ia grar-italionald.

Intrucit acceleralia este determinatd, cle varialia vectorului vi1r'zii, rezultf c[, aceastd, mXrime este de asemenea un vector cu
rrcceagi direclie ;i sens ca ;i vectorul varialie a vitezei fr

3.6. Aceeleralia

In tabeiul urmd,tor sint inregistrate vitezele unui tren in citeva


momente din intervalul de timp in care acesta parcurge distanla
dintre doud, stalii, momentul inilial fiincl rnomentul plecd,rii dintr.-uria
din stalii

tlminl | 0 1 234567
9107772137415
u[m/s] i0
2020 5
I o 55 10 1520 20202020202020

.. Se observ5 creqterea vitezei de la zero la valoarea de 20 m/s care


rd,mine constantd, timp de I min, dupd, care viteza descre.ste pinil
la zero. Modul in care se face varialia vitezei este d.escris de aicelera,ti_a meilie, definitH, prin raportul diferenlei intre viteza la sfirqitul
'qi la inceputul intervalului si intervalul de timp in care s-a produs
varialia

md,suratd,

:artr

ur_L,ts

Pe intervalul I e 10,41

care

m/s
lAol
-:
tAll s

esf,e acceleratd,.Pe

in

.\;

b-t,

A,

,Icceleralia la un momenl, dat se numegte accelerati,a momentand,.


Veotorul aceeleratie momentan5, se poate
rlescompune dup5, dou5, direclii : una tansrrnt5, ;i cealaltS, normald, la traiectorie.
f 't'itna este numitd, acceleratie tangenlio,ld,,
ceir de-a doua acceleralie norm,aZri. Aceste
dorid, r.n5rimi m5,soard, variatiile vitezei
tlupd, cele doud, direclii (fig.'3.11).
Aparatele de md,surd, a acceleraliei
Itromentane se numesc accelerometre. In
i___t
_l
1l'incipiu, un astfel cle instrument se bazeazd, pe forla de inerlie care apare in

L2

m
sz

0'6R

care viteza crc;te A

'

: + 11, iar miry12s2

intervalul in care viteza descrqte I e 113, 15]

0mis-20m/s
" ---'" -" "'t' : 1m
-- ri -s?
120 s

62

240

d,-io

in unitatea
t41:'

Lt

-t,

20-0

ft:L

rrrigcarea

fiind

irrcelinitri,. 7n sfirgit,

1_

Fig. 3.11. \'ectorul acceieralie.

urma accelerd,rii sau frind,rii (vezi $4-5).

Fig. 3.12. Un accelerometru simplu.

ln figura

8.12 este schilat

un aecelerometru foarte simplu. Lichidul din cutie se inclinl, astfel incit suprafala liberS, s5, fie perpendiculard, pe rezultanta d.in63

Lro greutate qi forla de inerlie. Ild,rimezr unghiului ct este depen'dentd, de accelera{ia a


o
:ry- sitru (, : {l tg *: !- lr.
tg a :

Ilircl originea coordonatelor se alege in punct'ul in crrre rnobilul


r* :rt'lir ia nromentul inilial relaliar precedentii tlevine

Cu alte cuvinte cunoscind gll ca o constantd, a aparatului se poate


etalona aparatul in unitzili de acceleralie plin m.isurarca, direct5, a

l.rernplu, l)oriir trcnuri sc deplase:rz{ in scns contrar intre dottit statii -t si R, lcgatc
prirr liriit duLLi si aflate la 100 km rtna dc cearlaiti. Urtttl plcltcri din ,l la ora 5 si 30
nrin si sosestc in B la ora lJ; celitlalt picacir din li la 6
si 30 nrin si soscste in -{ la ola 9. S:i se detcrtninc
lot:ul si oll intilnirii celor doui trcnuri.
------> -{--

{t :

(Jll

lui

/a.

In schema urmitoare se face o clasificare


.a m$cilrilor, criteliile fiind traiectoria qi acceleralia :
Clasitiearea migcirilor.

Criteri ul

Traiectoria

Accelera[in

lliscirrile sint uniforttie. -\legctn ca origirie

inr a celui de-al

curbilinic

+ difcritri ,1. ,..nJ vnriabilri


corrst:rrrt'-r

egillii cu zero

variati

..,

un rtot'Irr

r,
o,
/,-(rt:

it( cr'lr:ratil
20

3.7. Mi;care rectilinic uniformI

(100

lJ

t(h)

t)

nuri sint

pentru cri

f,,

g.

r:to4-at
64

(3.1)

(b)

3 6110),

L:r intiltrire

rr: rr: rr. lnlocnind.si linind


uti

169 000

2ut1:
--

plelei fafi

cle mo-

galc
100

Dr:tt.,-

Ir-----

3600

600

3 600

000

1U00.:,r

scama de (a)

- utl -

1gg 000

100 000

rqi

(1

000 m), iar Limpul pcntru act'lasi tren cste cu

trenttri lor-

t1

- fin: t(l - lr)

p"

600 sccr-rndc mai tnic, dcoal'ece

qrlrfici a ploblcrnei intilnirii

t-tn
sau

_'- 100 000

rnentul iniIiltl cn o or:i intirziere.


Se obscrvir diu enun! cri vitezcle celor dotrit tre-

lriu. ll.1ii. lleperLrl si solulia

Calzrcteristica mi;cir,rii estc o : 0. I)eci o := co[st.


Un mobil se mifcri rectiliniu ;i gnifonn cind traiectoria este o
dreaptd', iar viteza este constilntd,. In acesl, tip de rni;care viteza
medie pe orice inten':rl este cgald, cu viteza rnornentani, rleoarece
aceasta este constant[. Notincl cu r coorclonr]t& pozitiei la un moment oarecare ,, cu {to po'l,itiL\ llr rnomentul inifial to : 0, luate in
raport cu oliginea, O, scriem c[ viteza me{iie estc egtriil c1l vitezir,
momentanil,

doik::r

S-a notat crt ur pi u, vilczele celor dou[ trerlttri


si s-a cotrsidcrat ,2 ncgativ, fiind in sens contlar arci.
Spaliul inil;ial al cclui de-al doilcr trcn este 100 km

r,o.

vai'iatri \ia<o) lncetiniti


unifornri

(A)
0

i'{

(a)

Jr -- lttt.

rectilinie

curbd oarectrc

tirnpului, dc excmplu, ora de plccarc a primtllui tren


din -,1, loo pe carc il slabilin: si cn oi'iginc a sp:rIiulrti
(fig. 3.1:|, a). IjcuaIia dc ntilcalt rt pritutiltti tlcn estc
aplio'iud rclatia (:J.1')

]l i:carea

, O rh'eapti

f\O

C'-.

(3.1',)

Dt.

nr:'l0,
s

;i (b; rczulti.

rn

1-'

suctrcsiv

tr

:1h52nrinll0s;

rk.ci lrlntrrile se intilncsc la ora ?.22 rnin 30 s si la 68,13 krn clc d, ttsa cttnt rciese
lnioctiincl pe l3 dc explcsia lui cr,
iir:rfic, problema este rezoh'atii in figura 3.13, b. llcuafia iiccirei rniscitt'i estc o
rlr.eaptii. Pulctul tle intersec[ie.t{ corcspunde solufici sislcnmltri, format clc ccua{iile (a)
)i (b.!, (ilrci rnomentului (16) ;i punctului (;c ) de intilnire.

5-c. iiz

33

65

3.8. Mi;earea rectilinie uniform


variat{

rnrl('
t.

Eeualia vitezei. caracteristica miqcxrii este o : corst. Rezultl


_ acceleralra,
ca
medie este egald, cu acceleralia rnornentand,. -icriem
acestlucru notind cu rso viteza inifiald, (vitezia lamomentuiinignr
rrl
6i cu o viteza la un rnoment dat j.

d:"

"o-a
t*ro

: '0o:

at

ato

n:aa*at.

(3.2 )

Exenplu. un autotrrrism Dacia 1 3o0 frineaz{ de la viteza de ?2 kmlh ptnil la


oprirc in intcn-alrrl de tirnp dc 4 s. ce accelerafie suportri conductrtorul auto ?
Ilfu.rrcit u:0, tlin rclatia (3.2) rezultd
72

se

mlsoari c6 din locul rtnde a lnceput

frinarea

r: 2oI .+, - 1 r ]

.ro s2: 8o nr -

.to

m:

.to m.

I'lstt |ire ca sofentl sd cunoascii posibilitililc de frlnare ale masinii

sale I

i1.9. Aplica{ii

6i punind_lo : 0 se obline relalia vitezei care exprimi, \.iteza lir, un


momenb dat, I

no
o.:--:--:-+
t4s

ltt:tt r:6:0 considerlnd ci

l, Inlocuind, se obline

4)-4)

sau

rt

s-A
l)

kmlh

20 m/s

4s

: -5

c99a cc tnseamni aproximativ jumtrtate

din acceleralia gravitalionali. Dactr necesitatea


oiligi qi timpul in frlnare trebuie s{ fie mai scurt accellra}ia cregte la yaloi.i care just!
fici cerinfa de a purta centurd de siguranfi. Acest lucnr'se lntinrpli cu certitldine ln
cazurile, nedorite desigur, de ciocnire.

fi:ro]'aot*Lat,.

unui mobil este


(3.3)

llrfi,rimile care intervin siqt pozitive sau negative in funcgie de


reperul-a,les pentru-studiul fiecr,rei probleme. "urmd,torul exirnplu
qgt"
g3,ragraful urmd,tor lH,murede modul cum se aplici, retafiile
!:
(3.2) qi$il
(3.3) pentru rezolvarea unei probleme de miryc^are rectilinie
uniform variat5,.
Exemplu. Distanfa de frinare din exemplul precedcnt este
1

o:uot_ror,

a:

CotrSt.

-\Ii;carea fiind unifornr vafiatil, pozilia mobilului este

tlt' Iegea 3.3 Aceastd, iege, impreun5, cu relalia vitezei


problemele legate de migcarea

po

datd,
rezolvd,

verticald,.

-I-lxernple. 1. Un proiectil este lansrrt lt'rtical cu vitcza lr0 : 450 m/s.


(.c lnriltime maximi poate atinge si

m/s2

Eeualia de miqeare. se demonstreazd, c6 pozilia


dath, de'relalia

t)- llipcarea corpu,rilor pe aerticald, sub uc,tianea cim,pului gra,u,tta!ionrtl. considorxm c5, deplasarea se face pe distanle miii astfel incit
*r poate considera* c5,

irr cit trmp?


ln punctul cel mai

cle sus u : 0.
rlig. 3.1.1. a) axa orientati
vcrtic*l in sus, cu originea la sol.
-\plicinct relalia (3.2) (0 : uo - gt) se
,'lr!irrc iirnpul dc rrrcare tu: \
-

-\lcgern

X mox.i

l' l;s Ilulndg:10;


\

m\.

*/

//,5ol'u{

In:iltimea maximii la care se ri<licri proiectilul se afl6 aplicind lcgea


{:J.:l).

tn care so:0, a:

1"

{ t:

.r'p6l: u|u- -7 St;t : l0 135 m.

tu

Solul

clb
F-ig. 3.14.

Pentrulexemplul de calcul.

lniilfirnea plni la carc aproximatia g X 10 mis2 este lnci destul de corecti.


2. l-n corp cade liber pe sol de la Inil[imea de 12 m. Clt dureazi c{derea qi
tc r.ilt'z-i ajunge pe sol ?

cu

* -.lrzi relaiia (,t..1). La suprafa{a Pdrnlntului se ia pentru accelerafia gravita]ionali


rirloarea standard g0:9,8 rnisa la .15o latitudine;i la nivelul mdlii.

66

67

Sc consicleri ecuatiiic- 13.2)__9i (3.3)


se aleg-e. axa vurtical ir j6s.
, "' cu
'* or)gir.rea ln
punctul in rarc corpul r lislt libt,r.(lig. 9l
3.14, D). Iicrratiile dcril

1.2
t : I gtc st u:
Din prirna rtlalic sc olllitlr

timpu

I dc

iar din a

dorra,

Iittzr ln

l'llirilinind 1, oblinem ecuaiia

ulc.

t'Ln

yl,^

r':rrt, r'ste o paraboiir (fig. 3.16) cu

,,: l/ * s: 1'56s'

i|ltrl in V. Distalla
It ltdIaie

O,.1 se nunrcs-

sol
p

: 9,8 nr/s2.1,:16 :

[J.{,=

15,29 m/s.

s*1, ln ,lnurttit urtghi. ln figura


- p) Antnc&rco
bile, una li,srrrJ,
s:i curiii pe r:err.icall,

J.15 se (lr.)servd,
&atattiil:rniate sinurltan pe olizontahir rtjung in r.rcela;i timp pe sol.' Se rnai r-cde
cil, pe vcrl,ical:i pozitiilc lrrornentane alc celor rlour'r ]tile
sint aceleaqi, iar depl:isrllea
ploiecfiei orizontale esre uni-

cii, doud,

formri. Rezultil c[

mi<cllrea
bilei lansale pe or.izontalrr lroate
fi deseompusi in ciouf,, nrl;cd,ri
componente: una pe verticalS,,

uniform acceleratzi cu accelera\ia g ,5i alta pe orizontald,,


uniformS. Acea,std, obser,r.aiie
experimenl,alI, va duce la aplicarea ecualiilor (3.1), (J.9) ,.si
(3.3) pentru rezolvarea or.ici,rei problerne de acest fel.
Fig. 3.15. Mi;carea simrrltand a doui bile
Iu clmp gravific : una pe verticall, cealaltd
Iansati pe orizontalil

g:

(uo siua-)t

I'rt

sin

2z-

cste nraximrl pcntnr sin 2a: 1


srrr 2z-: 90', a : .lJo, ceca ce tii

si

O''lanr:

,,

"

lriu. 3.1O.$Proicctilui lansat sublun unghi c faf{

(ir orizontali.

P'o rq

tlist;rnl:i care cstc in rcalitatc dcsigrrr mni nri<li, dcorrcce nu s-{ln hrnt

3.10. Il'Ii;earca

in

ca}cul frecirile.

eirculari uniforme

Orice punct al unui corp aflat in miqcare de rotalie se deplape un cerc sau pe un arc de cerc (fig. 3, 17, a). lliqcarea a
cdrei traiectorie este un eerc se nurneryte rni7care cireu,lard,.
seazS

Dxemplu. Mtscarea uru;l- prliecttl.


Proiectilul cste lansat cu r.iteza

--;-9lr;
2
I

ob

7,0 ,uU

un unghi e. (fig. 3.16). Confonn cclor


spuse, descompunem miscarca in donl

componente :
pe oerlicrtlii, o mi;carc uniform variatii cu \,.iteza ini{iaiti uu sin
.- .(3.3) sr: ob{inc

68

dupA legea (3,1)

trai ectoriei

,, - 2n'6J--.r2
a .r tg z
cos.a

coborire

t' = I /2:

ll

- pe orizonlold, o miscare unifounl care se desfdgoari


j: (uu coso_)/.

I'is'

3'17' orica'c

r'"""t "fJ,ii',ililffi";".::J:,t#ffJ,1;;?,f;i;)."'" c (c)' Pozifia

a. ,lpliclld lcla!ia

Pozilia mobilului ,41 la un moment dat este determinatd, prin


raza cercului in punctul JI, numitd, raza aectoare (fig. 3.17, b). Se
a,lege arbitrar o semiclreaptd, de referintd, OA fafd, de care se mdisorrd, unghiul s mi,turat de raza vectoare, AOM) in sensul atd,tat

care, prin convenfie, se ia pozitiv. Dacd, mobilul so


}.jrglf."qi
u*to-.*, parcruge arce egale in intervale
egale ae timp, ceea
Tl!9?
ce lnse&mnd' d' va mf,,tura un_ghiuri la centru
in ini*"oate egare
9gale"
de timp-.
Eaportul dintle unghiul ao, md,turat derazavectoare intr-un
de timp At gi aceit interval se numeqre t:itezd. unghiudiE

lrrlehnicd, frecvenfa unei miqcS,ri circulare"i(rotafie) se numeqte frtot'


lrrlia si se noteaz5, cu litera n,. Turalia se m5,soard, in9 *"o

mrn

Yiteza unghiulari, este legatd, de frecvenla de rotalie prin relalia

#n;:",

Aa

&):

d.

d.^t.

(3.4)

-:
at
t-to

rad

tarl

R'adianul (rad). este o,unitate de unghi (de arc). unghiui la centru


este de un radian dacd, subintinde ui arc egal ca *^rZ cercului.
rrnghiul.in-ju_rul upui punct
lcerc inlresl arc},n racliani. Deci unghiul
(arcul) de 1 r.adian esto egit cu SZ,B{'
mirycare circulard, uniformd, viteza unghiulard, este cons.^_llt{:o,
Putem
lanta;rncepe sd, aplicd,m definifia (3.-l) pe'tru ui intervar oarecare
care
cu momentul inilial (Jo : 0). Rezultd, legea de miqcare

&:

do

(3.5)

<od.

-- Dromplu. S{ se calculeze viteza unghiulard a minutarului unui


fie complet{ o.: 2tt se face lntr-o ori, deci

.:

- oo- 2t rad.
t-to
3600 s

2nv: a.

tiiilt

tsxemplu. Turalia unei instalaIii centrifuge este

Yiteza unghiular5, se md,soard, deci in ra_diagi pe secuntrd,, clupd,


cum
se obseryd, apliclnd unitd,file relaliei O" a"ti"iti

l.l : [44

(3.?)

ceasornic.

2:; v

22.8 000/60

un cerc

-.

d,e razd,

(3.6)

arcul parcurs (-4.B) rd.


intervalul de timp At

fr

re)

se numeryte

minut

Fig. 3.fS. ln

: const.

(3.8)

migcare circulari

unilormd vectorul vitezd variazd

ln direcfie.

vibez6" variazd, insd, in d"irec$ie, api,rinil acceleralia


(centripetd,) dirijat5, deci cd,tre centrtrl de rotalie O

or:

1)z

(3'9)

Eremplu. lntr-o instalafie cenLrifugi pentru antrenarea cosrnonaulilor bralul pe


cere este montati cabina are iungimea cle 4 m. La o turalie de numai 21

E (v:0,3fs-r;
mln

accelerafia suportati este


on

1, : *-,
frecuenld de rotalie;i se nrisoari, in s-r, lr] :

: *r, S'

este (fig. 3.18)

lVrigcalea cirrcular5, are

v:Llr

se calculeze

6o

Yectorul

un caracter periodic, adicil se repeti, la


un anumit interval de ,timp nttmitperi,oa'aa 91, md,suratd, in secunde.
Dooareco in ? secunde sb parcrirge_o sirigriix dai;, cercul, intr-;
secundd, miqcarea so va repeta ae lf ori. ilId,rimea

Sii

llodulul vitezei tangenliale a punctului material in miqcare uniformii pe

normalti

@0 ture)nin.

'l'ransformarea unei turalii expdmatd, in ture pe


irr rotalii pe secundd, se face r1up5, relalia
v8
ture: ,( rotatii : ttu ,r-rota{,ii
,ts
1
rnin

o rota-

vitcz.a unghiularl

: *m:
-rs

r(de

4irz vzr

4.

3,1 /P. 0,352. 4

: 79,32'- :

29

dt'ci de doui ori mai rnare dccit acceleralia gravitationali standard.

LT]

70

71

3.11. Aplieagie. Raportul de transmisie

n, qi n* atunci deoarece nlZr: 1rZ, aVem


dr-Zt-nz.
(3.lU
dz Zz nL
In ambele caziri nrln, consti.tuie raportul de transmisie intre

l)acX, tura{iile sint

aJ Transmiterea miqcd,rii de rotalie de la un arbore la altul ss


prin ro!i'din!at". oj no"ia-i a" diame*,",
avind
turagia
unui punct de la periXI*Ijr:,
fitcXolr aceearyi cu irr.. Yiteza
rena er "319
este (d1/2)
viteza (d,212)a, a unui pundt do
p_93t" face prin fr.ic.tiune sau

roata conducS,toare

-Z

gi cea condusd, Z.

\
3.12. Aeeeleralia unghiularfl.
Migearea eireular{ uniform variatd

In aceast5, miqcare yitjva unghiulard, variazd, uniform cu timpul.


l'entru descrierea variali,ei vit_elgi unghiulare se introduce n'otriunea de acceleralie u,nghiulard, definitd,

prln
Fig. 3.19. Roti qngrenate prin fricfiune.

po p.eriferia ylii_Z cu care este angrenatd, prin frecare (fd,rl


alunecare) (fig. 8.19). -Rezuttd,, aplicind rdtagia
iS.b;,

?,7/c0L: fzorz

sau
gi

s:- lo

Fig.3.20. Angrenaj cu dinfi.

Znvrrr: 2nvrr,

a,

I)acX

?Lr

ln cazul rotilor..ilinlate intervalul p dintre doi dinfi consecutivi


!e cele doud, rotri esie'a;;i;;i fiil. ,.rol

t-to

<oo

.t : [A.]:_l

[At]

yn::

Tdt

:nd'

Z:-r,

61:

dt

dz-2,zz
72

iar dac5 la

lo

: 0, <o :

<.lo

_"ud

(3.L2)

in

uni-

s2

gf,,

atunci la momentul I

a:et*coo.

(8.10)

qi
sint diametrale. respectiv nurnX,rul de dingi,
P^3."-.-dtlj:
?"r, _2,
pentru
cele doud,
ro!i. Rezult5,

de miqcai.e

:ConSt.

0 la lo : 0 atunci la un moment dat

D)

de

t,)^

tip

semnificalia raportului este varialia vitezei unghiulare


trrtea de timp.
Unitatea de m5,suri, este
rad

!3:dr:nr.
vl d2

c,)

pentru acest

(3.13)

observind anaiogia completd, intre definiliite vitezei ryi accelera{,iei liniare, pe de o parte, gi a vitezei qi acceleraliei unghiulare. pe de
altd, parte, se poate scrie ecualia miqcd,rii circuiare uniform variate
d

do

<ool

+ L a'.

(3.14)
73

in aceasti, relatie e este pozitiv sau negrltiv, dripi curn mi$carea


este rrccelerat5, srr,u incetinit5, fat,ir, de sensul considerat pozitiv al
unghiului a.
Exemplu. O clicc de vcntilator sc rotcllc cu {i00 rotlmirr. Dacij sc intrcrtrpc curentul,
elicea cotttinttd s;i sc roteasci 1ffX) de lurc pinir Ia oprile. Sli se cirlculcze actrelcrelia
unghiulari 9i timpul in care se oprcsto.
lnlocuincl timpul clin rcla!ia l|,1.3

in

ccLralia

(i}.11)

se olttine

DIN,AMICA,

.,2
b':ai/J*:ez
de unde

u?-<'!
-= u
2t

l trd
-10 -ts2

''r.1. Leqea

iar timpul
_

('r0

(S-a pus: e

<

{J

;i

or

0)

a')

iJ

rlin 2{)

-s.

intii (legea inertiei)

trixperien{a arzrtii, cil, nu e\istd, corp aflat in repaus care sii, in_
('(':rpii sii se mifte fir5 ca, asupra lui sd, se aclioneze din extexior.
I)tr zrsernenea, se corlstatii crii orice corp aflat in migcare rectilinie si
rnrifolrnii corltinlrri, sr, sti miqte rectiliniu ,si uniform atit timp cit
risupr':L lui nu se actioneazri, clin exterior. Aceste observatii delcriu
, irrsusire pc cale o zru toate corpurile din naturii. propiietatea se
nu nrestel

,i.n

ar! ie.

l'r'oplietatea cle inertie este in general diferitd, la corpuri diferi1c. se stie cri este relativ usor de a pune in mi;care un airtoturism
;i nrult mai greu un autobuz. ne asemenea, este mult mai dificil
tlo a frina, un tren clecit un autocamion care are aceeasi vitezd,. Este
.rtrern_tle u,r{ol de u, schimba direcfia unei mingi de ping-pong qi
rl.slul rle grcu ;s[ se facir, a,eelaqi ]ueru'cu o minge d"e tenii. r,6gea frtii
e rlinamicii erpr.irnl faptul cii toale corpirile clin naturi, au
incrt ie.

In absenla .irttnroclittttii orice corp t:onti,ttud, sir, ritminii tn reqtaus


.\au s nt,i;cit in, cotttirtuara rectilinitr, gi uni.fnrm.
llri,sa cot'pului este o mi,rime fizici prin care se mir,soari, din
punc:b d.l r.edcre fizic inertia, corpului*. Cu cit masa corpului este
rnai rnare cu rr'tit este mai dificil si, se provoaee schimbirea std,rii
rle miqcare. lrnitatea de m[sur[ a, maseiln sr cste kilogramul (kg).
lfa,sa corpului se m:"r,soar,llu ca bolanla.
* ln fizici, intcrlitr

masa

inertiali ;i- masa gralifici. ln misurarea proprietililor

incrliale se are ln t'edere masa inerliali. lntmcit sc dovedcste rxperimenial cA pentru


rtn anrttnit corp cek: doui masc au aceeasi valoarc, ln aceasti carte nu se va face nici o
rlifelenlicre intre ccle cloui rnitrinri.

75

Exemple. l. La porniri:a sau la oprirea utrui vehicrrl si l:r schirnbalea clircctici de


mi$care cdlAtorii sc simt impinsi in spatc, in fati snrr in lxtcriorul curbci ir.r care se rnga-

ieaz5. vehiculul.
Irr cazul ln care accclerafia este mare in autoturismc slri in ilr-ioane crilitorii treblie
protejafi prin ccnturi de siguranfi.
2. Fixarea unui ciocrn sau a unrri topor in colrdii st- lucc pri:r blterc (fig. .1.1). (iiocanul continui miscarca in lirnp cc colcla so oprestt'.

,i.r,r','r'ezultii este exprint"atii l)rin legea a douir a dinarnirii


- ma

-lt'

(+.r )

l"

d:
, rele'r-ti flrptul ai, utcelert(ia ,intpri1)I
tttttlii trttu.i cot'p. a,re aceeaf i ori?ilt(Lre, s'i estc tlirect ,propor!iortttld cu,
.l ttt'ltt rrltl.icatd. si este nre,rs p)'opor!,ionalii t:u, tttnt,rt. ioypttttii.
(':rr'('. i)rlninrl-o sub fonrr:r
,i

ll)

l-rcmplu] Uu :lutotutisrrr ar'iud tn:rsa dc 1000 lig lrirrc:rzti pinii la op|irr: (iD -Ii) in
,i,' lrt r-itcza clt:20 nris (in A). Oarc este lorta cle llinarc (,ll r:llc ror.rr,'1 actigpclzji

111.

.rsrr1,rl ;rttIoltrrisnrtrlui

l)iir fr,lafia o2:

Fig. 4.1, hlel'lia ciocanuhti dcter.nrini


{ixarre

2.1s

carbottir:i.

Yerificarea acestei legi estc lega,tri de realizirlen izoli,rii rncciurice


aomplete rn unui corp, a,dicz"! elirninarea oriciirci intcr,actiuui, ct't,&
ce este. imposibil. -De accea, la conclnzit e\pr.imalii in loge se :1jp.*"
observind ce se intimplir, f[cind e\l)er.ilnentill incer.ca]lt'u t1e'.a reduce cit mai mult interac{riunile 1i clcducintl iogic colrso(,ir}1 ole l)o-qitrile ale eiimini,rii aoestora. l)e erenrpiu, pucul* din fisur,tr il .2 cste
lansat pe o suprafa![ orizonlnlii. ]rlct.urel deternrirrri r]li(.sor.:rr.ea
vitezei qi oprirea pucului dupli parcurgere{l unui (lrurn rectiliniu
de o a,numiti, lungirne. I:rlnsfit pe supl'a,l'ote ur,izont:rlc rlin ce in ce
rnai lucii, frecarea micsot'indu-se tleptat, purul par.cur.go
distanta
din ce in ce nriri mal'i. l):rr,ii in r'('z{'t.\-orul r[r'r]r.irsrr1li'ir 'rlist.rrlrri ie
pune zil,pad:i carbonic5. $i se liLnst'llzii plrcul, intle puc ;i sLrplafata
orizontaki se interpune un strnt snbtile de vapor.i de C0, caie micqoreaz;, frecarea incit nu se mrri poatc obscn'lr 1r'irrrr.r'el fliscllli
decit cu instrumente speciitle ;i pe clistan{c foartt, mitri.

4.2. Legea a doua a dinamieii

;rplicirttl lcgcl 1.1.1) sc ob{ine

hochr:i,

4.13)

rezulti

,t - ,,3

F: nlil :

ac(t,lcr:rli:r

-- 1oo
: ro -i--;

r1r

000 kg.J

rrr sr

J (X)0

\.

-4

d.,t_

Irig.

.1.3.

Pentnr e xclnplul cle calcLrl.

1-erificart,a legii se face pe clle e\perirnentttlir,. Tr,ebuie sti se


linir, "eaura tle f:lplul cri, in expresia legii, plin 7' s6 il;elege rezuiliuLlir tuturol fortelor care aclioneazii asulx'a colpului (r.ezi exeurplrrl rle ia pr.gina 81). l,egea (4.1) se mai nurne;te ;i lergea fundarnenlrr'li, rr tlinarnicii, deoarec;e, a,plicincl-o dirccl, sau plin consecirrtcLe care
<lecitlg clin -t'a sc poa,te determina rriscalea. clunoscind forfele si
nlirsil c.orpului, r'ezultit legea rlc nrilcru'e, problcu]li escntiuk:I, a diI I tt

Md,rimea care descrie modificarca stirii rle mi;carc este acccleralia. Aryadar, o for{ir, aplic:ltX determinir, o aoceleratie. Leg.Xtura
dintre forfa F aphcatii unui corp de rnasii constantii nz ;i accei.eratia

(tig.

":-1.-

Iriq-. 1.2. Prrc cu z:ipadi

lLri.

* Disc rnasiv dc cauciuc, cilrc sc rrtilizeazi la

:)

ttfr

ll]1 | ll.

fi prir-itii qi ca relatie tle clefinitie a for,1ti. L-|niforlei este newtonul (N), denumilii asifel in onoar'('a, rnarelui fizician englez fsaac Nervton (1643-1?:?)
Legea (4.1) poate

1al.eil cle rnrisuri, a

1N:1kg.1m/s2

76
77

4.3. Legea a treia a dinamioii


ln natur[ uu existd, acliuni mecanice unilalerale. r,'or!a car

aplicS, unui corp

uni i

es1.e

se

numai un aspect al interaclrnnii. ori'c[rei ac!r-

se_rd,spunde simultan^cu o reacfiune, orice corp care acfioneall,


asupra altuia este supus la rindul lui la o reacfrune din partea acestuia.
Exemple. l. Lirl corp care se afli pe o nrasi aclioncazd asupra
ci reacfioneaz{ exercitind o lorfd asupra corpului (fig. q.4, i).

rnesci carc

la rindul

l)('('ttt'e o euercitd, lrn aoyp esllpra ultui corp (acliunea)"".este inso|itd,


corp o ecercitd, ctsuprfl,

.:itrrtrllttt't de o forlii opttsd, pe care cel tle al cloilea


lt r i tt r tl rt,i, (reur'!'iunea).
t

Lt-gea a, trei:r, a dina,rnicii are numeroase aplicafii tehnice. "i\Ii;,r':rltrr oliczirui r-ehicul este, de fapt, o consecintS, a apari,tiei for{ei
rlc llrLetiunc (fig. 4.6). Acliunilr crrercitate de girzele ejectate asupra

2. Un cdrucior este irnpins clc ttn onr cat'c t'xcrciti o for'lir asupra cjinrcio|ulrri. ()nrul
simte reacfiunea ciruciorultti plin apisarca pc care mlnenrl o cierciti asupra r:riirrilor

lui (Iig. 4.4., b)


3.

Pc doud disculi de_lctntt carc pltrtesc lntr-rrn_r':rs cu api sc afld pe unul un rlril3-r(,t,
rnoale.. Sc obscn,i clcplasarca anrbelor discuri ulul ,up1t'cclii
llagnetul ac].ioneazi asupla barci, bala acliour:azii asupra rlragnctului (fig. 1.1, .:i.

iar pe celilalt o bat'i de fier

lalt.

\r,---:t-\-

! i.-,, ' l.
Fig-, "1.6. Plr;pulsirr c:r rt'ztrlt:tt. al itttcr':tt !.irtItii.

:rtt'rrltri atrnosfet'ic (fig.4.6, r) cle elice asrlpi'a apei (4.6, D) tle piciolrrl rilr,'r'giil,olttini asupra solului (-1.6, c), rletenninri apirri{itr simrrlllrtti' a leiri:!iunilor cale plopulscuzii corpurile in sens opus.

obc
Fig. 4.4. Interacliunl.

Mdsurarea celor dou5 fot\e, acliunea ;i recttliurteo, este u,.oirrii.


cele douii, dina,moruetre indicfi, (fig. a.b) aceleaqi r-alorli ,l nuisririnttr
modulul for!,ei ou care barcagirrl trage'parinra,' iar -B for,ta (.r.r (,rll,e

()itserralie. In figura l.ir lor'[a c1r carc acIioncazi ornul clin balc:i cstc f. A"tiur,"a
{'st('tpliciltii indittct stilpuiui prin intcrlncrliul fringlriei(l'tj). Acr::rst.it for!:1-.u'cr ca pt'r'eche
ltirt:lirrrru 7" <,,,r" la rindtrl ci se transrnito omtrlrri si birrcii strl; fornrrr tf. Nirrrrni daci
ilirtglrir tste in ci:hiliblrr (in repaus slur rniscarc rectilinic si uniforrnit)?i:7'r;i7r:ii".
itr atrsrrrtz se poate spune ci fortele 1ia si It, so tliirtsnti I int.egrrrl do-:r lungtrl l'iltrlui,
lror'{clr 1"o si 1.'" actioncazl asupra ircclrriasi colp, fringhia. [ilc urr t:olstituie pcrochca actiurrf r', ir(:liune. ,k:{itutcu si rencliturca se nplicii La corpttri Llil'erile.,\stfe l rlc pcroclti pot. fi
( orrsi(i, J';tl,t' T* ,i i'r, 7'L ;i f,r.

/r../r.
b
Fig. 4.5. l\Iisurarea acfiunii gi reacliunii.

stilpul de pe mal aclioneaz:i asupra bi,rcii. Ncwton a, observat existenla, simultand, a ncliunii qi a reac{iunii, stabilin<l cri : orice !or!c\
IJ

Tipuri de [or{e

Legerr a doua a dinarnicii araLir, Iegriturtl intt'e forJ,ri,;i:tcceleralie.


l)ettlmina,rea legii tle rniqcare se fnce :r,plicincl ac,eastii, relalie dupi,
r'(r se cun()aqto exprt'sia forfei cirre intervino. ln iloesb paragl'a,f se
st,tuliazir, cile\.il tipuri de ft-rr'!t rnai irnportartte, urrnitrtl {-1a ultelior
.[ sc stutlieze ;i alte tipuri.
70

/1.4.1. Grcutatea

intre

cloui, corpuri oarccare din naturd, se exercith, o interacriune


rnanifesti,
prin for!,e reciproce de atraclie de naturi, mecri:rici,.
"qe
Aceast[ interacliune nurnitS, giavitafionali,,' este tlescri"sd, de'lelea
g r a'c i tali e i, tt n io er s al e tle s coperitd c1e l,s a_
a,c Nervton. Legea are urmd,torul enunt:
Dou,d, pu,nctemateri,ale otrracai,t
9*, - ,. *-:
.{*,t li
care

l(*.r^
*:(*,
---F---
FaB

iea

FiS. 4-7. Pcll{r'l lo:jrit rtr;rciiei

;,;:i;;.-_
!iottetla (t
gi' it,,.crs.
pyo,porlionald, at, Ttdtra,tttl, riistanlei iitilre
cte'

(tig.

J.7).

_1,

= ny!3

$.2)

Q-

undc constrrlltrr dc ploporlionalitate ft se nnrneste cottslante ctti.trcl.iei


tru,iz*ersule. Neq'ton-a arii,tat cii legea atract,ici' unir.cr.sale 0,,',riji.n
qi pentru cazril a douir, sfere ornogene cronside-lintl cli intr,eaga nlil".{i-rr ?/:
seconccntreazii intr-un p-unct, inr:enirul sfelei. llste cazul corplr'ils1
cereqti cu accastli folin.i. \'aloarca consl,zrrittri determinati 6rlrerimental plin lriisularea fortei glavita{ionnle in1.rt: doud, corpuri sfir,ice
de mase cunoscute aqezate la o distantli ounosculir, cste*
ir

lri:}t1t j1tul

Nrn2 2 .1030

kg.6

.1024kg

(15.1010)2mz

3,559 .1023

\-

I;lt

rczultl 1'-

ti

&cceleralie grauitcr,lionnld,,

lt

Fd2

-lnr Il?2

KM

(4.1)

@+ tLy'

Sc obscrrii cX, aecclera!,ia gravitafionalil, clepinde de inXlfimea


lr. intrucit, g tlepinrle ;r r"le laiitucline** se alege o lraloare stnndard
4u penlru lt, : s1 (nivelul rnii,rii) ;i latitudine:r, de 45" Ia care si, se
poatii f:r,ce referil'e, qi pc care o lutim in considerare in calcu.l go:
1).30 mis.

Iixcntple, 1. llnelicoptcr sc inalti unifot'ln lccelerilt cu lrcctlerulir dc 4 rnis2 r'iditintl intr-o opelatie dc salr,arc rin om a cinri
ttt:tsir cs;lc lcte 80 kg. lle tcnsirine suport*i

Iringhia dc

suslinerc

(g

: tt,Sl

m/s2).

L\plicind .legca (4.1) se obline (Iig. 4.8.)

7'-G-ntn

{orfi

si aplic{nd unitilile irr SI se

(1.3)

ob{ine

rrrainiarc cltcit grcrrtaiea omului

irrti'ucit esle nt'crcsnr'lt acccltrlrca pc vcl'ti-

ln

sus.

2. La

^ __.nL
G
({t+l?,)2

BO

lt)z

nrti numeste

calii

DacX, ntasa P5,min1ului este ,rl1 atunci pulem constata, ciL in


raport cu planeta noastr5, orice corp de masd, m, aflat Ia lnirltirnea
h deasupra nivelului m5,rii este atrfs cu o for,!il, pe care o nirmim
greutatea, lui, orientalS spre cenlml P5mintului. -

(4.2)

(ll +

'J- 80 hg..4m/s2: 1104 N.

Din lcgca (-1.2) rtzrrltir

* Din relalia
[kl : N'nr2tligr.

k,]I

: 0,G7.l.J-11^ .t,; U*-;

kg2

e\presil,.

T : ng * nc : 80 kg. 9,80 nris2 f

Iixemplu. Sir se caiculcze forf a cn carc Soalcle (,1{g: 2.1030 kg) alregr
(AIp:6.1024iiii-) crrc se afli Ia distanta rncdie dc aproximati\. l5-.10r0rr'
0,67 .10-11

f),f',,'Xi.InZ;,]
flnrril,holi,i
"l)rodrL;ul'mttxclot,

u'iversale.

t: :

:l{y-:: putem scrie G : nlg se nume;te


(R -t h)'
ittlensitul, ', cirttprtlu,i graaittQionaZ in punctul in care se afla corpul
rlrr rnasri nr, qi deoarcce rclatia (4.3) este de forrna 11 : mil factorul
Nrrlinrl cu

cc clisttrnti dc sol accclcra!ia

lrfionall

se reducc

standard

grari-

la jurliltatca din valoarea

Scricm condilia pusi :


zinci lelalia (4.4), oblincm

rr:

9o

gi, utili-

I:|.Ip

A"+ t*

so - *ry_

(Rp),

(Rp+h)2

R;

* r.qJ: _ry:l_l,vL:
hl,

Ifig. 4.B. Tensiunea din cablu e mai


marc decit grcutatca omului ridicat.

]i.m2.kg-z.kg

N
kh

'm/s2 m
f
kg
s2
** nlotivr[R
: a) Raz* Pinrintului variazl cu latitudinea, b) Intcrt'ine lorla centrifugi,
tuaxitnti la ecuator
ccrralcr si nrrli
lr
nnl
Ar
nuli Ia pol. Accst din urmd motiv cste esenlial.
m2

kg

8l

Rezolvind ecuatia (in cale Fp : 63 . 105 nr) in raport cu ft si elimipipci sollf ia


flegativd carc nl1 tre sens Iizic, avem

h:

Ilp(1

+ /i l :

151,811

illlll'() forlele 2u acela$i suport, dar sint de sens opus (fig. 4.9 si 4.10)l,'oll,a cle intindele se mai numestc ten,siune.

.105'r.

ln tabelul urmitor sint itrscrisc rapoartcle intre accelcri,rtiiie gravitaiionale la


suprafa!n altor planete lrlc sisterrrulrri solar si valorrca on la suprafata Pintlntului :
Jupiter 2,37 Saturn
Neptun 1, -10 \-emrs
Pinrintul 1
llercirr
Liranus 0,97 trIartc

0,90 I)ltrton
0,89 Luna

l
0.

iil

0, .10
0, 39

4.4.2.!Forfa elasticir

7". Bolicitiiri. cincl un element al unrri rne(,anism, o piesir, oal'ecrare


ste supusd, unui sistem de forle se spune ci, esle solicittttti. Exist)i
citeva solicitilri simple :
intinderea gi contprimtr,rert
Iixemple. 1. Cupla clintrc vagoattt' rste supusi la o folti dt: intindere cind trcnul
in miscare (fig. 1.9), iar tanrpounclc sint supusc nnor for{e de comprcsinne ia
frinare (fig. .1.9, ,).

ste pus

Fig.

ob
-tr.10.

Fircle sint lntinse

(<r),

stilpul este coniplimat

(b).

Forf ee area. Hxemplu. Itoarfc'ca ghilotin5, clinfigurzr, 1.1I, a


ioneaz[ prin i:rrnele f oarf ecii in planul secliunii AA' a f oii de tabl[
('u tlou[for!,e opnse. Caracterisfic cste faptul cii cele ctouri pd,rli
r

rct

,.r, ,/)

V//A

a[ .la

At"

t-r JL?-'. I
A, B,

ory)o Y77

Fig. ,1.11. Foarfccr-ghilotini ;i for'!cle cale aclioneazd.

rrdiacente pe sectinnea, AA' aluneci,


lorle tangenlirrle la suprafalii.

intr-una nornral:i 9i alta tangentialii.

a), iar stilpii

Solicitarea de intindere se caractetizez.zi, prin tendinfa de alungire, iar acea de comprinrre prin tendinla de scurtare a pie"qei
sau a elementului sttlicitat. fn solicil[rile de intinclere si cle compriB2

se separi, sub actiunea unor

Fig. 4.12. C) seilicitare descompusd

Fig'. .1.9. Cupla este solicitatd la intindere (tr),


ilr tamponul, la compresirrr.rc (b).

2. Firele care suslin clrligul unei macarale slnt lntinse (fig.


pod slnt comprimaji (fig. 4.10, D).

[i

()bserualie. Considerim o bali aflatd


!iune ,4.B a barci se afli in echilibru (fig. 4

echilibm supusi de lntindere, Orice secDescompunind iorla7 dupi dou{ direclii,


B3

una tangontiali si alta tiorrnali la suprafafi se obfin fortele F, si7i. Orice tip do solicitare poatc li llescompusi pc baz:r unor cotrsideraIii ascmdnitozrrc in solicitlri norn]ale sau
tangenti:tlc. ln celc ce urrnctzJ sc cxplicli accst lucm pentru incovoicp si rlisucir.c.

Incovoierca.

Gr,inclt

din figura (4.11,i, n) cste incovoiafui sub actinnea greuti,tii

ptoprii. Aceasta fuce ca str.irlrrrilo superioare(1) sir, fie compr.imate, iar cele infet.ioare (2) sii
fie alnngite (fig. .tr.13, b). ,Sectjunea rnediand, r:irninincl ncdeformatd. Solicilar.ca, se reduce
la apari{ia unor solicitdri normale diferite in straturile paralele cu sectiunea mccliant si
la eforturi tangentiale intre straturile de aeest fei vecine.

III

s rr.e

i re

tr-oit\

.i ill rnod

E3f

Fibg. -1.13. lrrcovoierra.

Erenrplu. A-rul polizorrrlrri


(fig. 4.14) transrnite migcarea

c1

sc riiiirtesLe efort u.,tritnr tungen!iu1..lrnbelc ruiljrrri sc mlisoarii, in


\
- ;,.ir ctl trl st. obscrt.ii riin rr,lltilr

l'. Legeu lui, Hrtohe. Corpurile supuse soliciti,r.ilor. se tlefonneazi,


,.rrb fi ,.fiunea fortelor. Colpul poate re\rrrni szlu rllr iir for.rna, iniliall.
b

zBsa

u)
c

Irig.

4.

1i;. Il:isucirca.

dp cauciuc^din faptul ci, liniile paraiele trasate pe ea inainte de


rd,sucire (fig.
a) se defbrrneazd, dupX iorsionare c in
-4.15,
figura *.lit b, Punctele,
inifial,vecine, /- qi -b de pe o genera,toare
ajung, in final, pe generatoai.e diferite.'
8il

IJ

r
l1''l \
LGI:
l,\j - r11r'

punzii,tor oriciirei sectiuni. Aceasta se obscrr-iu uior pc o vcl.g(,;r

srrpuse

6,

il):

de rotalie fiind acf ionat de douir,


cupiuri unul actil' si celir,lalt
rezistent. Orice sectiunc oste
supusi, forft.ciirii, (l('oirreec o\istd, cite un cuplu percche col.es-

torsfunii.

coresplrnzi,tor raportnl

a (t ors i un ea)

Fig. 4.14. Axele slnt

\,'{'st lucru nu se poate intimpla decit dacii cele douii sectiuni


rr.,'ilL. ciirora le zr,par.tin punctelc -A 1i f alunec:i iura in r,ap.,.lt cn
,'r',rlrrltri,, ceea ce se poate atlmite ca uLrnare a apiu'iliei solir:iftirii
lrrrrs,'nfiale intre aceste secliurri (fig. 4.lJ, c).
I't'lirln a rlcscrie cele trei {eluli cle soiiciliLli fLrnclarnentale', ilI irrrlt'r't'. cornprimare si forfeftlre, sc int,rrirlucc ilof iunca de efort
urritr,r'. I)ir,cri intr-o anumitii, secfiune, de e-rernplu -l.B din figura
l.ll. icn'tele Po;i Fu sint uniform repartizate, atunci laportul diirtre
lr)r'lii llorlnali ;i suplafat,a pe care ea rctioncazi se nunrc'1tt, r/ori
rrrtii,tt ttOt'ntdl,

irr lrrirnul caz rleforma(ia'se t'umcste alasticd,, in cirz eontr,ar se nurro:ie Dlust'icii. Ilste important sri se st,udiezo rnorlul culn se tleforlnrllrzi,"r, un matelial pentru a-i cunclaste comportarea in rlrzul utiliz:irii
Irri t'rr elemernl, intr-un meeanisnr str.u intr-o rorlstruclie.
lln vederea cfoctuitrii unui astfel de studiu se construicsc tlin

lltal{'}'irllul care intereseazit probc de o rrnuruilii {onn.i nurnite epril,'c[p. a;lre sint supusc unor solicitiiri.
I:-xeurple. l. Ploba din figuri {.16, estr supusir ini-intleiii (suLr cotnprcsiunii). Ca
trrtlllll,.. epl'uveta, init.ial de luuginre 10, sc aluugcptr pini h lun3imta L l)cntnr a tltscric clrlotmarcn corcspurrzdtoarc se introduce lapor'tul
a1

:1-/o-u_.
1o
lo

Ittntil nlungire relutiod cate are scmnilicalia fizic:i

de :rlungirca

L:nitilii

de lulginrc.
B5

2.

Proba din {igura .{.17 cstr supirsir airrnecdrii. ln raport

deplasat
Raportul

in B'C'

alunecintl pe

o distanlS d.

baza -{IJ, Iata

Irv'

rrriri rnali de 1Ji. Rela{,ia (4.;) se nun}e$te legeu ltti Eobert llortke
ltiii-,-1703). \ralabilitatea ei rX,mine deci pentlu eforturi unitare
.irr {' l}roduLt deforrr:raf ii pini, la lirnita de proporliona,litate 2rdicil,
lrcrrli'ri 0 { o { or. Intrucit e\pelintentele de inl,indere sau de comlrr'(,riu]l('arat[ ci, pentru un n]atrlial dat ttn itnumit efort trnitar
lrlorliri'e intotdcaunil o aceea$i alungire relativii, raportul intre efortrrl rrirritrlr ;i alungirea relativri este u constantir, ctrr:rcteristicti numitS,
tttrttlti/ ,tI IILi 7-otr.ttg qi nOtzrti, cu -[,1

rli1t:
dcscrie deforntarea Ia alurlruare. lntr.ucit

ol

tgg

cstc ul-lie dilt

?.

_1-|Bf
il
I

+F
Fic.

.1.16.

O epruvetir supusi la intiurlerc

,nFP
it

(r'is)r(alilo)

-t

A
Fi

;-)

permonento

Fig. 4.18. Curba alungirii r.clative ln fuuc:trie


de efortul unitar norntal la o probi cle tipul
zrritat in lig. 4.16.

I)eoarece cr este lrn nlltniir

lltl:fo.l :N/n:
,l

iir taltelul urrrlitol


I'll r'ri e\ra, rn:iteliait'

se

Ofel
Cuprrr

kJ/

7
2

Alrrniuitr

{1.5}

101r

5,8 . 1010

Stir:li

\-:rlorile lui 1J clepind de tra,taruentui teltuir, ir1 materialului. in


riialrr e'[e aoeasla, r-aiorile inscrise sint dc fupt ri lr]cdie,tleoarccc de
olrir'r'i proba este cornpusit tlin rnultc clistale rnici cllientnte lir, inI

itriiri:ile.

1o

efortul inceteazir, matelialul re-vine Ia forma inifialii, ai:e o c,rn, portu're elust'icd'. De legulti. in acest interr-al nu se pioduc alungiri r:el:r-

. 1010
.7orL

1,9 ' 101r


1,5 . 1010

Plumlr

Io

li. in Nlnr
I

,S

al

dliu r-alolile rlroclnlllltti dt' elastititrlte p('n-

lI aterial ul

Iiier

in care /r este catustankt, de elasttci.tate a rnuterialulrti (sau {rolrstanta _elasticli) penlr,u motivul cii in intervalul 0 ( oo ( o, dacil
B6

ilai nLrrrrelte;i mcclul t1t'elaslicitate.

?:TJ,

unde -E este un coeficielrt tlt'


propor{,ionalitate care cl*trtinde
tle rnaterial a;a curn se erplicil
mai ios. ltela{ia mai ptilie fi
sclisti sub forrna

-F: 's

E-

4.17. Ahurecar.clr.

supunind o epmrelti, construit:i dintr.-un nt'tal eluctil unfi .r_ilicit[,ri de intindere se inrcgisl,reaz:i alungirt'a re]irtiya e- in funtlii,
tle efrlrtul unitar nounal c,. LTn glafic tipic pcntm un rrstfel c1r rq,ii,er_iql (0.g ex.^otelul) este cr:l din figula +.ts.-se obscrr,r-ii comPor'{:irlea
diferitir, in frinctit de r-iiloa,rca efortului unitar.
in intervalul in ca,l.r () <
1 on { o, alungilea lt'ltl.tivii
e.\te propor!ionalri cu ti{rt'tul
unitar nornral (OP este t1n1 segrnent tle dreaptri). adic[

0-,Deformo!ie

/'.'sl

)1,:trualii: a) ln relaIia ( t. j), cxpresia

Et

n ,nr, inlocuit:i pr.in ,L'. Constantl

de

1o

gi prc'fcratri in locul lui Ij {r:oarecc rnoflulul dc clasticitate


\'sir o corlstantji care depinde exclrtsiv dt: material si rtu dc geontetria corpului supus
solit:itarii. De extnrpltt, dintr-un matcrial dat se pot constmi bare, fire, rcsorturi t'tc.
Rtlilfia (-1.5) sc aplicir si pcntrtt un rcsort care este intins silu comprirnat in carc efortttl r'.rtt pur tangcntial. Iiorla F cat'c rt'spccti lcgea lui Hooke sc nurneste forld elasttciL.
r']rrstieriiate estc introclttsit

B7

b) Daci mattrialttl este solicitat mai mult (o"< o) detorma{iile dcvin pcrnrirn..n[e"
illaterialul descircet revine pe o alti curbi (cea punctal-r), riminincl cu o alung-irc $rt'trrnanentd. Intre -L si D rlaterialul se cornporti plastic. ln'punctul o ep"ui'.t" se:.-rlre.

rrrl ,it,(.clcrat dar for.la de frecare 7', olicntatii'itilottlrttu,ns in

r'l)il
I rr

Exernple 1. Un fir di: tclcfon de Cu dc lungimc egali cu 125 rn si cu raza de 10-: rr-i rste
intins pin.i la lungimea cle 125,25 m pr,:;r aplicarea unei forlo de 800 N. Care estc inodn-

rr

scns

ritezei, produce echiiibr,area ei a-qtfel incit acceleralia rezulI r:, tlstc nuli .

Iul Iui Young al matcrialului?


Aria sccfiunii estc
TU-

lndie.e

.{: --:3.11.10-6rni

.T

Confortn defini!iei rnodulului

li.'rcul.

Fig.4.19, Un dinanionit.lnt cu arc clicoidal.

F
{
1:.
-\l
lo

SOON

\
f,t l.lO*-o ...
i.t;.li rr -- I
o,li
rrr
,

1.10.

125 rn

Ijchilibml lorfclol clc-a iungul


plunului lnclinat.

Iiig-. 1.21. P(,trtru ntilcrrrca uriilofind

rlt;l

rl'r:llli t rtc ng1.ps1J cn forlr rie


fic eg-ali cu for,fa tle

inrp.ingt,rt, s:i

{rcc:tre.

aproxiniaiiv egrl ru ccl drl in taltciul plecedcut.


.?. Iln arur spirlrjill iur. lungilnelr cle ilO cnr cirrrl rstc intins de o {orfii de .1().: \ si
ittttgimt'r de 37 cnt einri r'ltl irrtirrs crr o forfi dr 4i.2 N. Carc csie constanta clrsl,iti a
rcsortului

Forle suplinrcnt:rr':i 1:: 5 N pr.oclucc o alungire de 7 cln; confolm lcgii lui Iioolie
(4.5) se sclit:
F
t" __

Pe bazir I'elai-iti (-1.ir), cunoscind alungiyea unrti tesort, se !.tuate


misura for{a. I)'i.tiuttrornt:t '?ti cste instmmentul cu ciale ,qe 'fectutrtzii
{rceasl iu opcrittie (fig. 4.I 9).
4.4.J. Forla tle frceare
Frecarca prin ahrnecare. intle suprafetele corpurilor aflate iu contact' se cxercitir, forte de frecare. I)in urmitoalelc doui exemple l'ez:.iltii

c5, fi'ecarea sc ruanifestil atit cind corpurile sint in repaus tcilitiv


cit, Ei cind ele se deplaseazS, u.nele in raport cu cclelalte.
Pe un plan inclinat se afli, o ladi, in repaus. lntrucit cornpon*tta
G, in lungui plnnului are tendinla de & produce alunccalea, se deduce cxistenta unei nlte forle care se opune (fig. a.20). Aceast* este

forla

cle frccnre Fr.

Pe un plan olizontai o persoani impinge in rniSca,re uniforrlli un


dulap (fig. a.21). Sul: acliunea forlei -fldulapul ar treblri sir fie tiepla88

Itig.

-1.22. IiLccalea

statit li si citrcrrrrtir,':i.

I',-\perirnental se clovede;te (fig.4.22, n) cir pin:i lrr por.rrire:l blo,ouiui alo lernn dinarronctlul ara,til, o for{ri uiii lrlir,r'e tlccit tlup[,
cinrl l.rlocul zr,rc o mi$ca,re uniforrnil (fig. a.22. Lr).
. Existti aftrd,rr o for'fil de frecat.e sltticii ryi unit, cinturaticii (de
rnisc,nle).

Elperimental, se induc douli legi, Jrelltt,u l't,rcilt.e :.1aticil ;i cinr:intle douii suprafete neunse.
1 ! Irt-irtil naximii cle {t'ecit,r'c staticil {sir.u folt,it rle frrrctrlc ciil.ernatl,icri; nu dcpincle cle aria i{uprafotei de conttict.
l)111iili,

B9

?) Forfrl rnarinui, tle flt.o:lte stalicrir, (.rau for(rr de frer'irle cilit.nrrrtic:i) cste tlilecl propoltioualir, cu for{a nonniilil.
Iiaportul intlt' for'1 ir rnrxirni, sub rc{,iunca ciilciir se plilijr'11]
rni;cale cor'pul ttilrt pirr[ ttunci in repaus pe o srrln'afafir, ne.iiri.ir, tji
for'!i'r rrrn'rnllli define;te crttf icienlu,l, de .freut,re staticri

I'nlearca prirr ros(ogolirr. intre un corp cilirrrh:ir: srln sferic a;ezat


lrl r, .111;11fa![ planri (fig. a.2ii) existi, o foll.il rlc frecalre la rostogolirr' 1', expriruzrtil prin relatia
I', :. 1t.,.I'o
ilr i' 11' :r, {,sle coeficietrtttl de flt'r.lrlt.', iitr I"o cste forta normali'r,.
Irrtri, it intotrlcitnn:r, prntlu dou,"r supurfrfe rlatt in contact

v-,

i 1.(i)

]ieznilir, e;i for"lir rle flt,r'rrlc staticli


-F"

<

ij, (

ir"-\-.

:r"

.itrri . poirtt
t

In e":rzul tleplasilii, t'ap<n'tril inlr'e fot'ta dtr ft'ucat'e irr mi;earr uniforrni qi recl,ilinit';i folqa, nrirrnalir rlefine;tc cocficitntul tl,e j^tttrcc

sc inlocuieqte frecarert do alulrecal'{r r.u frecer.ea


ori,rgolite fiilosincln--se lulnrtn!ii (fig'.,4.:+).

einemcticd, p"

Flt* :.
din

ffiffi

p.,

c.rrnl rer-rrlt:i,

l', : ;-rrl

l+.7),

]lt'ic'se din r'ele ele tnai sus r'li 11" ( rr.. Oei tkri toei'itriertii .itrt.
llllulere gi depinel di' n:r1nra, ;i 1)r'elntrr'irt'et sulI'rfe!e]or iti ;:r.ltL*
tact r;i se deterrnin[ erpclirnental.
Cocficienti de frecare staticil (p,)
S u

li cinernatic.i

IL

0,;

Otel pe bronz
Olcl pe lenrn (ustalc)
0[cl pc gheaii
Lemn pe lcrnu (uscatc)
Llctal pe rnetal (unse)
Cauciuc pe irnbrdcftninte asfaltir"i
'feflon pe teflrrn

ft, 5

a,1
0,1

il,35
0,

i5

0,04

a.-'

(\
I

(p"i

prateiele

O{rl pe otel (uscatr:)

1tr,in

ri,5

n.t
rr .)

lir. iL.!:i. FLecurra prin rostogolir|

(i,06

Fi :: ltlicarcrr lceiior frt-'c,ali i


lrriritr -,i teolic LLnitltlri ntr ir
I'il1'' Ii rlirli llirrir, in prczetll.
r I t' r',' i rr oir,; t et't'it rnicloscopir.,ti
r stl'irr. t tlI'ii rlecaniCe r.! sll1rr';i f,"ir'1or in contir,cb cjontrilrui,. 1;t intel{.'ger('ir legilor
i'ruilri.iite. irigulri ( l-.95) aratir

{}, ll)
(1,08

0,5
r.i,

04

r r

Iri3.

1.1 I

Rulnre.tr{i.

Adincimeq

(pml'l
3

Oltstrttu[ie. \-rlr'rile Ya|irrzri foalte rnult

in lirrrctie

zcnli, otienturel iiJrrt'lor tll llrrrn), rrngcre

dc pIclrrcra|t'rt \ilFl'irfotelor, ti

illt-

ete.

in talxlul precedent sittt h'ecuti nutnai coeficiellli tlci fl'F'-rirre


pcntru "\olide. fj'l'ccalea eristfl insii,;i in fluicle rlar ecutlia (-1 .l] nu
este valabilli. Ilncle problerne legate c1e ftecr:irea in fluiile \:or ii preztntate in $7.5.

.1t'lli

iru'it unei por!iuni

cliu

:,i,rt& unei pllci de olel


Irrslr liir-t' foirrtc fin. Intuim
1sl l',.; r..;"t, ia crurliretul ir, clortl"l.
.lrl)1

2
I

10 20 30 40

Lunqimec

(P-tt

i.li. i'r',rti1 ll tLltri iitpi'rlelc slcl'Lriti, r,iizrrt


1rr

nritruscolt.

90

9l

supriifefe relt'guIirliii1ile s(' intlepri,tntnd ;i crir, deplasarerr corpru'ilor', nnrrl in lapot't ('It celii,LLl1,, se fac,e plin fracl ulrrlei'r.
utlor ner'('gulrrlitirl i .i 'prin l'upelea unol nrici ,,,suduri(( prodnsr. rl:rtolitii l':Lptului cri rlistrn{ele riiltlrc'
rnolt'cuiele felelol in corrtact -nt.r,,1 sLtJ)
r-aloarr-'a. lii. c:Lle se prcldnc f rir'l de
"
iltltc-tie. Ilitr cu cit foltu, Itlr: Lullil
estt' tniti lnarc cll rr1.it irrl r'ep:-r , l'nnrlet'crr

l),

(rrr(, itrlocriirrd (} irr

p|irIl rtlafic,

I:

cos a

c;*;;

sc oltfine

roll
t

lrrl

0,l::l

100N-.'10--,r..
.]
4

;i plcsitttteil, tl.evin lttlri iliitli

vi

si luc loc o apropiele rnai itc(,r,tr, rirrrt'i,


cltt'e de(t'r'rtrinii cre;lelea irtk';::iunii.

t',rplicli crc;terea r'r jl'lrri


rlrr frccar.e cu for,1 u trotrnnlii. f , jiirnirind s:rrpt':rfir1 n de contltcl (,li r.tnir
ttlti tlir'i, f r'(r(iiu'(rl rrt'tlcltiii sii sr:rtdii,"
Fot't:r tiolrrr:tlli, r'li,nrirrintl l,ri'{'1.:isi.
tiind insri lr,partizitli'l ])c () ririir' j.i'rr1i
,\ces1, flr1r1,

tttrti tttir':-r. lrit'sitttit;r r.tr'iir.:

Ir;g. 4.26. RclicluI prrcrrrilor miireStr


lrt'ctttclt.

'l

;t-

tilr'e tcleziunllr ,si rlti i fr.,r'f rr (1{) ii ,.,'iil'c


clesc rotnpr.nsinti arifel nlii,i/,r'ee
flolilii lit. clile le-arn 1i :l5ieptrri.
tn funr'1ie de sit,rririia iehr;.r'r'r lr-

ttt'ttliit'e|l(' Iililt'ircit sl|rt irrit,srrt:itCll


coeficientului de frecare.
t) \[d,r'irc.l 1]r'ecr,r'ii rste de'exempln necesarii, in plocesni cl-' flinare evit:rre a tli'r'irp:iriktr'. I'entru acciista pncur.iie rlutomobiicior,
'li
tractoarelor
leu ltrof iltt corr:spuuzlitoat'e ;osclelor fiau iel'cnulrii pe
cale sint dcst,iriiitr.l si fie ut,iiizate (fig. 4.2{i).
b) MicEorLr,rea frccirii este irnpusX, la funclionar.ea, mecanisri-id-lor,
iar soiuliile sint Ciftlil"e: utlgere, utilizarea rnlrnenlilor etc.
Ilxemplu. 0 laclii lli gtr.-tali':t C : 161p N r:stc tmsi crr o vilr:z al (.oristantii tc c'
sttprafafli plattr't orizcittlliiL cu o ftrlti Ir: 40 N c:rlr rrc!ionrazi. sub rrn unghi r1,r 30'
{fig. 1.2?). (larr t'stt cot'licicritul dt. frccarc?
Pentru depllrsait'a ttnilnrrrrli trc}lrrlc ca rczull:rnte -.:l lic egal:i cli zi'ro. rclici pr orizontal:i, trcbuir.' incitiriinilli condi!ia
/" cos a

- '!.1'n:

Cl,

iar pe lcrlicrll-r

ltr-FSina-G:0
din citre rez-ulli
I"* -= G - -p:in a,

ot

Iri

3. .1.2;.

Peritr.Lr exr:mplul de e alctrl.

4.5. Legea a rloua aplicati intr-un sistem neirrertial


intr-un sistcm aflat in rnigcare uniform acceleratii in raport cu
lefere-nfialele inerliale, in afara forlelor
*pricate trebuie
"i""iiiconsiderate ryi forlele tle iner!ie.
Exentple. 1" I)c laYarliil unui teg0r.r s:c rliit sLrspt'nrl:rl un fir cu ltlrrnrl.;. irtr pr o masi
rjin:rcclasi va!{on un vrs cu apr (rig..r.:l{J, a). (iirril vag.olrul cste in rr:yraLrs sau se niscii
crt vitezd. collstdnt:i, si in iirric tlreaptli, firul c-stc r-ertical, iar -snpralala apr:i e orizontal5
Cintl vagonrrl se aflir in miscare uniforrn rrc.lrrat.i cu a.ccelrla!ic cotrstr.nti ? pozilia
firtrlui se schimbi. iirr suprafata anoi !si nrorlific,."r, inclrnarta lirminind totri.,i p6.ni. ilclilil-rrrl finrltli -\rr frir]c sub acliunca ruu:i sistcm tlc foi'tc alcit.uit clin for!.a ile:rtracfie a
Prnrintului carc rlu s-a rnodifical, a tursiunii din fir si a forfei ?1 carc apare pentru
oricc corp clin lagon ri cnrc este o forlI rea]i lrcntnr obsenator.ul clin intcr.ior.ifig. +.2S,
D). ln figura 4.28, c se aratd crtm c.slc cchilibrati o picituri le suprnflta licirldplLri.
Rezultanle dintre for{a clt' incrlie, grcutatea si reacfiunea lic}ridului cstc riuii.
ca atare, noua ,.r-clticali" cste pe direc!ia lui 7, ;ar noul ,,plan o.izonr&1,( est.]
perpendicular p. 7 1tig. 4.28, t).

03

Obserualie. Denitelarea lichidului fafd dc planul orizontal, poatc fi rndsurati pt'in


unghiul pe c.ue ll face cu acest plan suprafata liberi a liciridului (fig. 4.28, c) si deoarece
unghiul cr depinde de 4 adicd de accclcralia sisternului rezulti ci acest unghi poate
rn{sura dupri caliblare accelera}ia, adicir un astfel de dispozitir. poate constitui un accelerontelru.

2. ln intervalul clc timp irt carc alr: loc pornircn s:ur opLilta, lrn asc{.nsor arc o
rrtiscarc '.ttriforrn valiati in carc viteza lui creste de la zero la valoalea de regitn, respectiv

i:rl in b)

F"-lIr-

0,

ull(10 I, este produsul intre masa corpului sl acceleralir'r, sistemul ui


rrrrincr{ial.

4
d/0

L
u

Ijiij-. 4.28, \rt'rticala gi plenul orizont:rl lntr-un


vagon in repaus san iu nti;carca uniformd (a)
si intr-un vagon accelerat (D); tn (c) echilibrul
unei picituri ln v:rsul, din (b).

Fig. 4.29. Greutatea se moilificd ln intervalele de timp

cind ascensorul se deplascazd uniform rariat.

scade de la aceastir valonte la zero. Un oni care ar ste pe rrn cintar cu arc a$ezat pe podeaua ascensomlui ar constata mlrirea sau sc{derea greutitii ltri. brtr-adevdr, cind ascen-

sorul are o misc:lre v;rriati cn accclerali:r i sc prociucc echilibrul cclor trei forfc : forla
de inerfie, greutatea pcrsoanei si for[a clasticri dc reactiunc a resortului clntarului (fig.
4.2e).

De altfcl, existrnla forlei de inrrrtie.,se simte": dacr'r avem in minji o sacosi. grea,
ln sus ca apoi si parri mai usoarl Ia opri-

aceasta ni sc va pirt'ir rnai grea l:r pornirca


rt'a asccttsonrh'ri.

lu

Legea a d.oua a clinarnicii (4.1) rd,mine valabilS penfuu un sistem


neinerlial, cum sint cele din cazurile precedente cu condilia sd, addugilm forfa de inerfie 4. Pentru exemplificare vom scrie legea (4.1)
pntru situalia ilustratd, in figura 4.30, in cd,re bila B se gd,seqte

in repaus fa{'n de observatorul

OD.

in

F" -Fi-G :0
91

a)

lu

Fig. 4.30. \{odificarea Iegii a doua a dinamicii lntr.-un sistenl


rt einerfial,

95

4.6. Dinamica

rni;eirii

in vehicul sint aclionate de o forffi, orientati


spre exteriorul curbei qi care se numeDte forld, centrifugri. Se arati
cr-u nrodului forlei centrifuge este egal cu cel al forlei
centripete.
'l'oirl,e corpurile aflate

circulare

Din punctul de vedere al observatorului allut intr-un punct caro


nu este antrenat in mi;care, pentru ca un corp sri sc :rl'le in deplasare
pe un cerc este neeesar sd, existe o forlri irdrept,rrti spre ceni,rul
cercului (fig. 4.31), numitii din acest rnotiv fitr{ri tttttipetri. For'{'a

./-"-

-_-'-

i-'

Centrul de
ro to tie
.-=--

.r--,=_:_-.-.

t=

l-

1i

iirt

I
I
I

\-.-

it

---l

Iiig. ,t.31. llliscnrca punctului pc cerc din puaclul de

Fig.

ili=

1.32, .\r'uncaLca cior:attt:ltti.

I
i..'l
A'ot-'
--

vedere al unui observator


1ix.

,l.l:l ,l.
:: a-

determini o acceleralie centripetl cu acecafi orienbare (r.ezi


relalia (3.9). Aplicind legea a dona se scrie

$3.10

i ri
Tr'-zll

" 1!l' l;i,


- -!lrt

-,

:D.!tllS,

S=t"P--K:Dcdtre
O

de roto.lie

Fig. 4.33. \Iiscarea vagorrului

I :ltt&:

nt,t :'trtt',oz

(4.8

-S_

i' curbi din p.nctul

Flirlli:i:f'
c

dc vedere ai

.n'i

obser-

vator fis. Dcvierca pend'l.lui di' p.nctul rie vedere al obse^,atorului in


migcare (a).

?,

l. I'entlu a roti ciocanul uD sportiv actio[cazir asupra |iici cu o for'lir

liremple. 1. Cil:itorii aflnti ln rcpatrs intr-un autobuz se dcplaseazi fa[i cle rrn observator intcrior, laleral, spre extcliorul curbci cintl autobuzul sc inscrie inir-u1 r.iraj.

2. Pentru e inira lrrtr-o cur'bi. ve{orrrri cste ac!.ionlt clc o for[ir centr'!pi:tr-r crcrcitat:i
dc gine (fig. 1.::l;j, d Fi D).

ln curbl sc mociificir. Noua vcrlicali esie direclia firulni, adici sr[lortul rczultantei
fortci cc'trifugc gi a greutifii. ln vagon, atit timp cit acesta sc dcpldscazd pe un cerc
rstfel lncit forta centrifugi rdrn_ine constantr, suprafa;a unui lichid este pcrpendicuiari
pc nolla ,,rrerticali,,. Astfel, planul. ,,orizontal.. se modifici si el,

Exemple.

centripetl orictriati tler-a luugttl tnineruiui. De indatd. ce rtuncritonrl tliirtreezri minet'ul


ciocannl sc depl:rsctzil clupii tarrgcnt:r ln arcul dc ccrc desclis pinir in ircel rnomcnt (fig,
4.32).

Din punctul rle veclere al unui observator ca e se afii, in vagon,


acesta este un r.ehicul antrc'nat in rniqcarc* circuliriir (fig.4.33, c).
96

S Pozifia dc echilibru

scaz:"t

n unui pcndul suspcndat dc tevanul rrnui vagon care se dcpla-

i! lrrtr-o navi-satclit care grar.itcazi ln jurul Plmintului se creeaz:-l staren clc impotde|*bil[lale, caractcrizatri prin feptul ci fbrfa centrifugir observati pe navi echilil-rrt.az.'r grcu le

1-e.772

ten f iccirui

corp.

97

4.7. Aplieafii tehniee ale dinamieii


migef,rii eireulare
BupraAnd,l!,area An curbe. Pentru vehiculele care se deplaseazd,
pe qine terasa,mentul se construieqte astfel incit s5, se suprain:rlle
gina exterioa,r5, curbei (fig. 4.34, a). Unghiul de supraindllale q.

(.cntrifugarea. Operalia se face cu scopui tle a grd,bi filtrarea,


precipitarea unor comp^onente, uscarea zaharului sau a rufelor,
rk'glesarea laptelui etc. In acest scop, corpul supus centrifugd,rii se
r',,1pqte rapid. DatoritS, forlelor centrifuge rezultate componentele
rlc densitate diferitd, sint aclionate in mod diferit. De exemplu,
o piciiturd, de api, (p : 1000 kg/m3) aflatd, in repaus la suprafala
utrui strat de ulei (p:900 kg/mt) cade la fund foarte lent
irr rimp gravific (aprox I mm/h). Ar fi necesare 200 ore pentru
rr, seBara un amestec cle ulei cu apd,. Punind vasul intr-o centrifugd,
in crrre acceleralia poate fi a, :104 g, forla care produce separarea,
rtcr.'ine de 104 ori mai mare, separarea efectuindu-se in trei ore.
:\semenea acceleralii sint imposibil de oblinut prin translafie.
ln ultracentrifuge se iealizeazh;:3.105 g, c'u roto-are cu raza'de
2 cm qi turalii de 2 000 rotalii pe secundd,; aici se pot face operalii
de separarea din amestecuri a moleculelor mari (proteine) sau a particulelor coloidale foarte mici.

.'r.8. Energia mecanicfi


4.8.1. Lucrul mecanic
Eremple. 1. l-Tn autovehicul tracteazi o remorci, forla F, constantl exercitati la
clriig dt'plasindu-;i punctul de aplicalie in sensr.rl 9i pe direcfia forlei pe distanfa
d (fig. 4.35, o). Efecttrl cste de accelerare a remorcii sau de migcare rectilinie qi uni-

ob
Fig. 4.34. Suprainillarea Ia curbe (a). lnclinarca ln curbi (Dl.

rezultd, din condilia ca rezuitanta E:fi* a d intre gr.eutatea d


ryi forla centrifugd F", sd, fie perpendiculard, pe planul glnelor

6u2
In_

tga:*: ('

':o';,rg
mg

Iornr;1.

In act:st interval cle timp a ac{ionat ;i o alti for}n {, de frecare, punctul ei de aplicalie, figurat convcntional in B, deplasindu-se pe aceea;i direclie gi pe aceeagi distanfri,

2. La trecerea printr-un canal un qlcp este aclionat de pe mal de o locomotivd


(lis-. a.35). Slepul a cirui direclie de deplasare este mcnlinuti ln lungul canalului cu
rujntonrl cirmci se mi;c:i sub acliunca forfei flconstant{ care face un uhghi a cu axa canalLrlui. Punctui P de aplicatie al forfei se misci pe distan]a d (PP'). Efectul este deplasarea
uni[o,-:nzi a slcpului. ln fizicit se consideri cli ln cele trei cazuri forfele au efectuat in lucru
nteccnfc. Priti definifie lucrul mecanic I este produsul scalar intre forta carc efectueazi
lucrrl mccrnic si

deplasarea punctului de aplicafie,

L:F.i:

tg a trebuie s5, fie cu atit mai mare cu cit viteza maximd, admisii in
curbd, este mai mare $i cu cit raza curbei este mai mic5..
Calculul rd,mine valabil qi pentru autostrXzi, iar consrruclia tlin
figur5, se regd,se$te explicind inclinarea pe care conducitolul o cld,
in mod reflex vehiculelor de tipul bicicletelor, rnotocicletelor etc.
$tg. a3a, b).
9B

r;d.cosa

(4.9)

ln actasti rclalie forta este un vcctor constant ln timpul efectuirii deplasirii ?


carr cste consideratS un vcctorln SI lrrcrul sc misoari tn joule (.I)

lil : trl .[d] :

N.m

J.
99

2". Lucrtr,l mecanic al_forlai rle frecare. Deplasind corpul de mas6


pe rur drum orizontal (fig. a.3T) avem

.e-

:Fr.E:

Fr,

"

Vmge7eos a

pmgd,cos

?r:

-$mgd

q
11I

;lt'
A

ah
F3

b
Fig. 4.35. a) Prirr lttcrttl mecanic al forlci

tat[t b) Iucrul mecanic al forlei

cle tracfiune rernorca estt accelecare face un unghi cu deplasarea.

tiig. 4.36. l-ncrul mecanic al


Fig. 4.37. I-ucrul mecanic al forfei de
grcut rl iii.
1rccare.
3". Luerul mecanic al forlei elastice. Conform relaliei (4.b) cind
un corp este defonnat elastic el se opune cu o forld, ? :
undo
r este defonnalia. Pe distanla aa (fig. 4.3s) forla nu este-kd,
constantI

4,8.2. Aplicafii
Lo, Luorul mecani,c al greutd,!,ii. Considerim cd, un corp de mas[,
fi-r.cade po vertical5, sub acfiunea greutillii de la o inillime h. Dacd,
distanla nu este mare asqel incit g sd, ioatd, fi considerat constant
{g.j qi greuta,tea G *g,,luclul mecanic efectuat de greutate pe

distanla h este conform


= definiliei (4.9)

l+l
IXJ

.=
-F

Fig. 4.38. Lucrul mecanic al forlei clasticc.

Fig. 4.39. Lucrul mecanic


al unui cuplu.

L:Gh:rnght

(4.9a)

r1pgliut a ltre_d Vi deplasare-a f, consideratd, ca vector (fig. 4.8,a,)


fiind zero. Cind corpr:l este lh,sat s5, cadi, f[rd, frecare iltirm $tair
lnciinat sub unghiul oc (fig. 4.36, b), lucrul are aceed,rsi val^oare

L : dd: Gd cos (; 100

o)

: n nusin a :

'rsti.

gi nu se poate ca,lcula lucrul mecanic aplicind definifia sub forma


(4.9). Pentru a o folosi se poato considera c5, in acest interval acfioneazd, o forld, medie constantd,

ft:
tucrul mecanic este
L

Fn*Eo

F'aA

22

:ry.

kr 'fr:-' kaz
I
2

(4.9,b)

101

lntmcit forla reald, -F are un sens, iar o-are sens contrar, lucrul mecanic ests negativ cu semnifica\ia cd" se opnne deformd,rii resortului.
4". Lucrul mecani,c al unui cuplu constant. Este necesar sd, se
insumeze lucrul mecanic efectuat de fiecare for!5,. Deoarece d.eplasarea so face ln fiecare moment tangenlial, adicd, pe direcfia for@i,
lucrul sfectuat de o forfX, de-a lungul unui arc de cerc do unghi c
md,surat in radiani, este (fig. 4.39)

L:I.s:I.Rs"
sau,

intrucit'nI

eR este momentuL

Moal forlei -E'ln raport cu centrul,

2Ms:

"2:

.A-

numiti, energie cineticd,


Relalia (4.11) ap[rutd, ca o

faptul

cd,

llI u.

(4.r.0)

Fs se deter-

m,t)2

--

(4.1r_)

consecin!.6

a legii funclamentale

aaria,tia energiei
--r- cinetice(
-------\--" OU,:@
2

esk egatd,

-g

eu,

luuul

(4.ec)

__

Enelgia cineticd,

-tIJl:
4.8.3. Energia eineticfi
Consider5,m u:r mobil M atlat in miqcare fd,rd, frecare, pe nn plan
orizontal (fig- a.a0). sub acliunea forfei F constante mbbilul*este
accelerat de la viteza or la vitaza ar. Lacrul mecanic are ca efect

mecanic electuat d,e forla euteri,oard.

1LD": Ll

-trt este momentuJ cuplului,


Lror

m,a?

Se observ5, cd, prin efectuarea luerului mecanic


varialia unei mX,rimi fizice

Mod.

Lbr: 2L :2Msu.
gir deoareco

_
22

nxa\

min5,

clinamicii exprimd,

L:

tnsumind,

-lle:

se m[soar5,, ca qi

lucrul mecanic, in joule :

(4.10',)

fE"]:

Exemplu. Clnd rtn vehicul este accelerat pe un drunr orizontal energia cinetici finali
estc mai mare declt cea iniliali, aceasta datoriti lucrului mecanic efectuat de forla motcarc. Concomitent, pe aceea$i distanli sc e{ectueazd un lucru mecanic si dc cdtre forfa
ds frecare cu efect de frinare, dar deoarece forta motoare este mai ma." vit.za vehiculului

creste. clnd cele doud forle sint egalc lucrurile mecanice slnt de asencnea egale; nu
are loc o varialie de energie cineticii, iar clnd forla de lrecare depigeqte forta-motoare
vehiculul este frinat.

'r.B.d. Energia potenliali


s
Fig. 4.40. Tcorema variafici energiei cinetice.

schimbarea std,rii de miqcare. Calculind acceleralia o din relalia


d: c)? 4 2as gi inlocuind"-o in legea a doua a clinamicii se obliire

F:*o:*aE-a?
2s

1,t2

, a) Cazul unui resort. Pe un plan orizontal se poate deplasa fd,rd,


frecare-un cofp legat de u.n resort. Considerd,m cd, in star6a iniliaH,
resortul se afld, ln repaus qi este nealulgit. In starea finald, resortul
este tot in-repaug dar sub acliunea unei forle exterioare deformalia
a crescut la r. conform relaliei 4.9,b lucrul mecanic efectuat de
forla exterioar5,, opus5, forlei elastice, este (fig. 4.41)
L:r

71s,

2
103

gi a avut drept consecinfd, modificarea lungimii resortului. Tennenul

nr: !r*n"
oa,re depindo exclusiv do lungirea

(4.1U

la un

moment

dat a resortu-

efecte modificarea po_zili9i relative a_pd,mintului qi corpului c.


So spune od, energia potenfiald, a sistemului a crescut:
considerind" energig-de
1e{erjn!i, a sistemului zero cind corpul
-: 3il?
Pd,mintrrry .(z-: 0) termenul
mgn
,reJqa potenfiard, a sistemului cind corpul se afld, li inelgheaei6
n.
tielalia (4.I2) ge scrie
a,r'o c&

r,:

ll:"et{g!a

L:

Dpr_ Ep,

(4.13)

rrri,tind

c5, lucrul mecanic efectuat este. egal in aces,t e z cu variafia


energiei potenliale intre starea iniliald, q-i cea finaH.

-/_
-'t\\\

,J i"-+

FA
Fig. 4.41. Energia potential i

deformat ,

Iui, se numeqte

unui

resort

cc
*-R \ f{'FO
/i,h' J

4.8.6. Conservarea energiei meeaniee


I

pig. 4.42. Lucrul mecanic efectuat este


egal cu variafia cnergiei potenfiale.

energie poten,ti,ald,.

qotenfiald, {epjnde exclusiv de poziliite relative ale pr,rfi.lor Energia


arcului. considerino cd, in starea in cart arcul este destins^energia.potenliald, este nuld,, energia potenliald, depinde exclusiv de deforma[ia c.
. Relalia (4.11) se.poate scrie notind at LEo varialia energiei potenliale a resortului

In exemplele urmd,toare se poate


a energiei cinetice qi potenliale:

observa transfonnarea reciprocf,

I]xemple. r. Pendurul, lisat liber rn c, se deplaseazd cdtre pozilia


o, de echilibru,-qi isi continud migcarea pini rn,4',unde se oprestc si se rntoarce
aig.'+.ail, rr-i
pendulul este ln repa's (E:0) ri fali cle nivelul de refirinfd, a""
poi"r]ial{ rnx1is5.
Pe drumul ,Ao-energia potenriale scade, iar cea cinetica este """"gi"
tn
cTegiere devenind ma_
ximi ln 9' :tla cnergia potenfiali cste nuli. pe traiectoria oa, se proouci transforma-oi"
rea energiei
cinetice care se anure:rzi ln A,, unde energia potenliaii
nou ma-

ximi.

"ri"

L,Eo: 7.
rrucrui mecanic al forlei exterioare a avut in acest caz ca efecb
numai modificarea energiei potenlia,le de la starea iniliald, la cea
finaJd,.

b)Cazul unui,corlt aflat 4n clmtrtut graaita,ti,onal. Corpul C de masa


rn.aflat' la o lnd,lfime h, deasupra suprafefei pd,mintului (masa M)
este depllsat pe verticald, pind, la in5,1!imea h, efectuindu..se lucrui
Tgganig .D (fig. 4.42). Pentru a-l calcrila, considerh,m cd, pe drumul
CC'aclioneazd, o fort,5, constantd, qi egald, bu greutatea cor:pului G :
?g; .leeg ce pentru distanla hr-hrrnu prea mare, este o aproximalie
bun5,. I]ucrul mecanic

L : mg(hz-h)

(4.L21

Fig. 4.43. Transformdri recipr_oce de energie ln forma potentiald


cineticd Ia un pendul gravitalional.

qi

104

105

2. Iinergia cincticd a unui corp, lansat pc verticali cu o vitezi ini{iali, u

des-

cre$te cu cit corpul urci (C). Energia potenfiali creste clevenind maxitnd in R cind viteza se anuleaz6, (E":0). Din pozilia cea mai tnaltd corpul se lntoarce, transformalca
produc:lndu-se ln sens invers, errergia potenliali scadc, cea cinetici sc miregte.

l_

Pe drumul *48, pentru a urca corpul fdrd, frecare, se efectueaza


Iucrul mecanic de cd,tre forfa -f' opusd, lui G, (4.9)

:fr.-{E : mg sin q.'AB.cos0 : nlg sina'AB;

I lEr''"rl

'$Sur
li
I

cCi
I
il

ii

h.o,

lr',r
,/)_.
,l

lL=-

..1

--

,i
h1

Nivel de relerinH

Irig. -1.!l-1.'I'ransfolrndri reciproct

de energic in capul unui colp lurr-

I"ig, 4.15. 'frauslorrndli dc cncrgie in cazul nnui


peuclirl clastic.

sat po verticali in sus.

Frg. 4.46.

dar -4B sincr

O sicuplat dcunrosort rclaxutcstc deplasal. in .l intinzind alcul.


Din A corpul rcvinc in O si isi continui rniscarea pinri in A' cle undc sc itrtoarce reparcurgind traiectoria in sens invers. Ilnergia pottnfiald maxirnl in -.1 si in ;l', se transformi ln energic cincticl, calc devinc nraximi in fJ.
In absenfa freclrilor pendulul (t:xcrnpluI l) ajunge rncrou pinir l:r acre:lsi inillimc ft, corpul C rcvine pc sol clr acoc.rsi r.itcz:i cLr carc a fost lanset (cx. 2), iar ll{
se lntoarce mereu in pozifiile,{ si A' simctrice tat.:i dt: (.}. ln pozifii intcrrncdiare oricate corp are o anurniti cnergic cinr:ticii,E6 si o anrrrniti cnergie potcn!iali Cr, Suma
Ec*,Ep = lim se tttttnestt' cnerllia ntcnni'ti.
Itt absrnla frccr-u'ilor tnIrgiil rnr'r'ilnicai:r ilrtrti corp s( ('un\orvi

tu..ut *.ltic

: MB :

3. Oorpttl,{f aflattn

Iz:

const.

(4.1 1)

lntnrcit frecirile nu pot fi inliituratc, oscilaliile corpurilor din excmplelc 1 si il


sting, iar corpul C (cx. II1 ajunge la sol cu o vitczi mai mici tleciL een inilialir

se

h,

diferite

a)

fdtdfrecare,

Of", t.."""".

hr. Deei

L.en:mT(hz-ht)
Pe drumul AMB compus din porliunea orizont'ald' AM bsi c9?
verticali, MB seefectueazd, lucrul lnecanic L.tan: L am*Lra. Pe AM
se efectueaz5, lucrul Lo* de cd,tre forla d, L:6 'All4 cos I : 0, un{3
g: n[2 este unghiul dintre forlaG qi deplasare 4M, iar pe MB
este efectuat lucrul Lnu de ciltre for!a?'opusd, greut5,{ii A

L*": n' 'MB :

mg(ltz

-lht)].i

Suma celor douX lucruri meca,nice este

L'tttx:mT(hz-hr),

4.8.C. Apliealii

f . Lucrul nxec&nic e.fectuat 4n cl,mp gral)itd,,ti,onal

pe drurnuri

de unde se observd,]
pentrtt, d,eplasarea

unui corp da masd, m l,ntre d,oud, puncte A gi B de la o indllime /a, la


alta h, (tig. 4.46, a). Deplasarea se poate face pe planul .48 inclinat cu unghiul ct sau pe drumul AMB.

N;L;ua

Lnu.

Se aju.nge la ideea cd, lucrul mecanic efectuqt pe cele doud, drumuri intre-aceleagi dou5, puncte este acela$i. Se demonstreaztr, in
107

106

j" tt*p graaita!,ionat tucrul mecanic efegtuat nulctepida


ae drunx. rn acest caz lucrul mecanic este egal cri cliferentra]energiilor potonliale in B respectiv in r{
g:"::?1""?

: Ltun :

-mgh, : _Bo) -Bee


ci urcarea pt planul AB se facc cn frecare (coeficientul
de frccare p) rczulti ci forla F care ar'fioneazii pcnt.r
urcare uui{rrmi trebuie si fie
Lnu

mghr\.

I-\ritatea de putere cste rvattul, 1 W: 1J/1s.


O ulitate intrebuinfati in tehnicd este calul-putere (Cp): 1 CI) :
rirrr:rtir'
de kilolvatt.

l*

Gt

Lucrul rnccanic

Lta:
Sc obscrvd cd

fiale cstc

aceeagi,

j Ff :ttg

sittz*1t mg cos :r:m.q (sin af p

il

Considerind o forfX, -t? ce aclioneazra asupra unui corp, pe caro


direclia qi in sensul forlei pe o distanln 7, luterea

ac-est caz

: m!(h*,_

1,r) -i-

tt

nt(J. lJ..I.

prin urcalc l:r inriltimtra 1ir. rirsi variafia

lucrul rnccanic cfecfrrat cstt inai marc.

2'. Rotit cu un

o uq. gumb

cner.gici poten-

pe o tlistanli, d.
cuplul-de moment ,44
"gngli.
eTectueazn asupra $ur.ubului un lucru mecanic
L
lucru mecanic trA
,c), jar qurubul I
f (relalia.(4.9
asupra,
mediului.
Energia
primiu,
e'ste cerlatx 'ir
meaiulur,-ii;;i-"
=.n!
avans_eazd

Mq.: Ftl
de unde se obline valoarea forlei d.e apilsare

F:

(4.15)

forll

(4.16)

qi viteza metlie.

Iixernplrt. Si se calculeze pttterea unei locomotive carc trage un [re1 cu masa de


vitezi constantl tte.10 m/s de-a lung..ul unci cdi pentm crire coeficientul

dc frecare este 0,02.


Forla dc frccare cste datir

de

It1: yG:0,02'500000 kg.9,8 m/sr.= 9E000 N.


,{)ulcrt'a se calculeazi din relalia (4.16)

Putt'rca cste
lor.

F: !.
Lt

t6

;100000 hg cu o

-m:
P

Ma'piyi d'iferite pot, efectua aceraqi rucru rnecanic. De


exemplu,
-- autoturis-m poate urca
un
o pa,nti,, r'otorul efectuind* ti,""o mecanic. Acelaqi lucru il poate tdce uri alt autotur.ism ae
tip*oiterit, oe
Iras5,-aproximativ egald,. Din acest punct de vcrrere nu apzrre nici o
deosebi'e. Totusi aceeaqi pantd, y* prT"u ii r*";J;;
nra;ini
in intervale de iimn.dif"ii1", *i
mai repede""i"t""ul
avind
un
avan'taj jare poate fi eitrem ae'imporia"t
"Jr" "i"x
ro o a"p#qi;; Pentru a comnara rucrurire^-".uti"" ain punclirl de
al
timpului in care sint efectuut" su i"i"odu""
'ederepy.
P"rin definilie, puterea medie esr" nu,oeri;",,4;i;;;"'r,;;l
""!i;;;lJ'putere
meeanic
efectuat in unitatea de timp

: !:u:
ar Lt

ndici puterea este produsul intre

f,Iald.

4,8.7. Puterea

apro-

dep]aseazd, po
,tlezvoltatd, este

cste

mg.A-B (sinz -i_ pcosc)

ln

cos c).

\\r,

-.1

obserualie' Prcsupunitrtl

de nrodul (Iig. 4.46, b)

?,10

Fi:

98

000 N.{0

3920 kW.

in intregime folositi pentru suplinirea pierderii de vitczi datoritri freclri-

4.1;.8. Irrrprrlsul

For.ta -F ca,re aclioneazii, asupra unui corp de masL zra ii imprimd


o migcare ulif,orm acceleratd, mXrind viteza corpului de la V o la
Ir in intervalul de timp Al. Din legea a doua a dinamicii rezultl
n1
SI

: jmr,-m(tt -ao)

FLt:rnu-rn|)o

Lt

(4.16)

relalie*care conduce la ideea cd, aclionind un interval de timp Lt


for{a .F produce o varialie a m5,rimii p : rnat numitX,i impuls, do
la po : rnao la g : mp.

t08
109

rmpuisul este o md,rime vectoriald, cleoarece este un produs intre


o mS,rime scalare, (rD) qi una vectoriald,d

fr:

mT'

orientarea vectorului impuls este aceeagi cu a vectorului


Impulsul se md,soar5, in lpl: lml [.r:] : kg.ll

yitez6".

4.8.9. Aplicalii

1' Cioan,iri. Se consideri in mod ideal doud, categorii cle ciocniri :


Ttltttlice ,tt elastice. Desigur, nici o ciocnire reald, nu se incadreazd
irr

ir(-,estc cazuri.

sensut Pozitiv',

r-_'i9-A\

____\r->_T_/_

Exenplu.O rachetddelOa kgporneFtedinrepausfiinclacfionatideoforfdde 2.105N


timp de 20 s. Carc este viteza finali a rachetci? Scriem rclalia (4.16)

dnr ro:0

lr.Al:

deci

u:-

n1D

mtto

FAl 2.105 '20


nr
:400_.
m104s

, DT relalia (4..1q) se observd, ci, dacd, un corp este izolat clin punctul
de vedere mecanics-iTpu-i.sul sH,u md,surat fa!-d, cle uu sisterninerlial
se conservd, (.E]:0 implici m,l)*71,,0e:0 snu mu:nn^o).
Pentru un sistem de corpuri
se defineqte impulsul sistemului ca fiind suma impulsuriior *
tuturorcorpurilor. Ca qi pentru
W
un puncb, pentru un sistem de (^t Y
puncte este adevS,ratd,legea con- \)/
'-,-/
sert:d,rii impulsului
serod,rii
impulsului.
;*n,
I.mpulsut unui sistem ile cnr|
,,G-i
puri, .md,surat fald, de un sistem
/,.,
'"
iner,tial se conserad, d,acd siste-

fo\ut"tu:;T- (y
mut este izotat.

-X

tr'iind. dat un sis-tem de doui,


'rrerrrts
corpuri, *4 $i B de exemplu lnointe
Dupd
a.a7)
care
au ,impulsurll-e Fig. -r.47. un sistem de corpuri inainte
$ig.
iniliale mudn qi nxfrA Ei impuldupi ciocnire.'

si

surile finale modi qi m"d,u se


poate scrie conform legii conservd,rii impulsului
mo;io
mfra: nx"6i + m,Fh.
Cuvintele lfi!:o!.qi.Jinal se referd, la i,nainte qi d,upd, un eveniment
Ia care participd, sistemul de puncte qi in care intervine modificarea
impulsurilor individuale al unei pd,rfi sau al intregului sistem.
- Izol""t" *ecanici se traduce prin lipsa de interacliuni
mccanice intrc sistem sl

exterior.

110

7-1 v1

Y2

b
IriS.

4, 18. Deforrnarca

unci rningi

lcttis itr iiiltl)ul ( iucilit'ii.

cle

trig-. 4.49. (liocnire unidinrensionali


a) cltsticd ; D,) plasticd.

In figura 4.48 este ilusl,rat un moment dintr-o'ciocnire intre o


minge cle teni's qi un pere-te. sc observx deformarea rningii. ln procesul trricrirei ciot,niri are loc transforrnarea reciproc5 a 6-nergiei cinetice ;i potenl,iale a corpurilor care participd, la ciocnire. In oiice ciocniri' a,re loo conservarea impulsului, dar-nu ryi conservarea energiei
mecanice.
(J ciocnire este dasticf dacir, energia mecanicX se conservd,. Int,r-o ciocnire neelasticf o parte din energia mecanic5 se transform5,
invt'rsibil in ci,ldurf in procesul de deformalie.
Cioenirea elastieei. tr'ie date dou[ corpuri de mase mrsi m, care se
depiaseazi unul citre cetd,lait cu vitezele d1 gi do, se clo'cneJc ehstic
;i se deplaseazd, in continuare cu vitezele 6i;i 6L (tig. 4.49,a).
1t

conseryd,rii impulsului,;i energiei.

Se scriu

ffirDr

- ffizDz: -mfli -

mzAi

10101

*rri * - mzli:
T
T*ror'i-

1,*mzab"

Alrlicind relatia ({.19) iu care oz:O, avern conform figttrii 4.,19, bt

u:

(.4.17)

(4.18)

- nllrrl

,,r: -

600

.20

:rooo

m
^
- - tr;

-,u sc va deplasa (fig. 4.49) spre dreapta.


sttrrnul minus aritind cii ansamblul
Iiste interesant si se calculeze difcrcnfa dintre energia cineticl a sistcmului inainte
202 nf
: 12.l0al si tlupi, lj-j : 2000 kg
tlt' tiocrrire [c -= 6C0 kS.

care, rezolvate, dau vitezele corpurilor dup5, ciocnire

.,

-tnluL{mr(2ur-u1)
m1
- 1n2

-.t

nt,zuz

'!:'3='i
rrlz u, *

aceeaqi rritezi,.

Ciocnire plastiei. Acesta este un caz special de ciocnire neelastic5,. Corpurile de mase ?n1 qi zz, se ciocnesc plastio cu vitczele c, ryi
c)z qi pornesc impreuni, d.up5, ciocnire cu aceea;i vit'ez:i r.
Se scrie conservarea impulsului (fig. 4.49, b)

Rezultii, r'iteza

- ffizDz: -Qnt I

mr*mz

2'. lleculu,L in orice anni, de foc ale loc aprinderea unui amesteo detonant prin ctrre ploiectilui, de lnas[, ?n, este lans&t. Considerind lll masa arurei impreun:i cu tubul proiectilului, irnpulsul
toNal initial este zerro. (I'ilrfilt; sint in repaus.) Dup:i detonare, arma
..si proiectilul au vitezeh i
;i irespectivd in sens clontrar. intrucit ac1,iunea gazelor este intre p[r{'le sistenrului, acesta poate fi considerat
tzolat. Aplicind lege:r conserviirii impnl,sului ;i !,inind searD[ de sensul vitezelor s0 obline
f,II: * nrt :0

sau

1'/.:imrlXI.

(4.1g)

Exemplu. Ce vitezi dc rccul


o **U
"r"
cu o vitezi de 200 mis
Aplicind rrlalia (4.20) sc ob{ine

: 600 kg avind viteza u, : 20 m/s cioencgte


t40O kg care, stafioneazi. Si se calculeze viteza
cu care se mi;ci impreuni dup{ ciocnire cele doud vehicule avariate.
Exemplu. Un autoturisrn cu masa mr

lv:

ln plin un autocarnion de masi rnz:


[12

(4.20j

Arma porne;te in sens contra ploicctilului, proce,r nunit recul,


cu o vil,ezil cu atit, mai rnicd, cu cit, mlJlI este tnai rnic. ln scopul mic$ori,rii reculului arma se face mai rrra,siyti, iar trtlgltorul stringe patul
armei la umS,rul siru f.{cincl impreurri, clr arrna colp comun.

mr)u.

t
m"'D"-m,t,

u,,

sc vcde cL se poittc, considrrind rnasa nr, ca ctalon, sii rnistrrim nasa n?r clupd ce s-au
delcrnrinat vitezt'le corpurilor lnaintc gi drrpd ciocnire. Acesla esle wr dl procedeu de
ntd.surare al nasei corespitn:d ! or proprietd!ii inerliale,

,n2

Daci' se produce ciocnirea cu un perete in reptlus (r,: tr!: Q)


ffiz: &, din relaliile precedente se obline
'Di :
-ry
Corpul care vine perpcndicular pe un perete [se intoarce cu

Inrl)L

m:/s2:36.103 J,

gi apoi

mr(2ur- '^rl

lnt -

62

:rdici E" - Etc: (120-36)103 J : 84'103 J, dilererli absorbiti ln cursul impactului


l tlt'f ormare, caldurri).
Obserua!ie. Scriind relal ia (-1.17) sub forma
nrr(u, -i n'r1 : ntr(.oz - u'2)
2 E

c.772

#:

de 3 kg cu care se trag cartuse de 0,060 kg

0,060 kg.200 m/s

3kg

nr1s.

[[3

Dncr la masa armei sc adaugi aceea a trdgitorului si zicem z0 kg, viteza

de aproximativ 0,16

rnis

I'

der.ine

3o. Ilocheta. Func{ionat.ea unui


rnotor rachet.i se fitce prin at'alerea
unci c:rntitii{i de combustibil. Gazete
rezultatc din ardere exercitr"l, o lnare
presiurrc asupra carllerei tle a,rdere Si

c a me

16 d e o rde

re

- conol de ejecr e

fg'f,';l{ rH? lii"

"

;:i,:t

*'

T,}"J,r: " H:

|ti,{ii,i,",r..itiirill*diitll:i
fionerlzii, qi in vid.

-Gozele ejectote

4.8.10. Rot:rfia solidrrlui rigitl

Iin corp cste air:i,tui1, tlintr-o rnul_


f.inrc continriii, de puncte rnatcliale
a,flate unele f:r{,i de iltele la
inva,riabile. in mecri,nicir sc opereazl"r cu lu] :lstfel cle nroclelclistrrnte
n.,rrrit
sol'id rigid cu,e incleplinc;te condilia pr.ecedent[, :rdicii nu
scf _
Fig. .1.;0. Pr.opulsia unei lnchctt,.

defolrneazri.

nepiasarea u*ui.corp poate fi consiclerirtr-r, ca fiind o succ.siu'e


(fE'.-4.51). Studiul rni.;cririi de liarisialie intre_
9:,1:,,.1.t1t-,'.i:i,lgtltii
pl'lns
rn caprtolul 3 se face cunoscind forfelc exteriotrrc ciu,e :rctir:_

F-+

rrr':rz.i, irsupra colpului considerat reclus la un punct material. In


:r('(,sl, llitrzlgraf se r.a studia, miqcarea de rota!,ie a unui corp solid

ligirl in jurul unei are fixe.

oricX,rui punct al corpu-lui


un arc tle cerc (fig. 1.52). Orice punct al soiidului se afld, intr-o
rrri;care circularh cu aceeaqi vitez[
rrrrghiulari, <o, care astfel devine o
Axa [nkr',reir; lor
rrrilrime caractelisticS, mi;c5,rii de rol"a:'
u,
l,rr'qie a intregului corp. \riteza ulghiular[ este un r-ectot 6 orientat
tle-a lungul axei cle rota.tie cu sensul
-ltlat cle regula, qurubului : rotindu-se
dt
;urubul in sensul de rota.tie a corpului
-{ensul de inaint'are este sensul t'ectolului d (fig. a.52). Dac[, <o : const.
ml;cnretr, tl,e rotu,tie t'ste un'iforntd,, iar
dac[, <olct-rnst. rrtipcarect este aariatii.
Un caz irnportant' este rni;carea uniform virriatir, definitir prin acceleralia
unghiular[, e ($3.12).
ungiriulari este un
Ecualiile (3.13 -3.14), stabilite pen- Fig. 4.52. Vitcza
vector.
tru cinernatic* punctului material in
mi;carea circulard,, rfunin valabile
pentru mi;carea tle rotrtlie datoritS, faptului c5, mX,rimile care interr.in o $i e nu clepind de rlistanla la axa de rotalie ;i sfti acelea;i
Ttentru orice pu,nct al salitltr'lui rigid care se mi;cd,. Pentru a le reline
rnai u;or se prezint'ii tabelul urm5,tor in care sint sclise comparativ
mi,rimile qi relaliile mi;ci,rilor rle translalie qi rotalie, observlnd.u-se
analogia:

ilt'r-o mi;care d.e'rota!'ie traiectoria

r,s{,e

.'n

viteza

acceleraJia a
migcarea uniformi s : so *
migcarca unifortn lnriati

Fig. 4.51. O deplasare oarccare descompusir in transiafii


pi rotafii.

u:Do+at
s:so*u6

+.7l2a|r

uJ

viteza unghiulari co
acceleralia unghiulard e
miscarca uniformi a : ao *
migcarea uniform variatl

co:<oo+e,
oc : o(o * a$ |

<ol

712 e|z

114

[15

lleialia (4.21) se poate scrie tlupri insemnare

4.B.ll. Inerlia in rniscarea dc rotafie

r\t culll un corp in mi;cale de translir,tie nranifestti proprietiL{i


inerliale, tot astfel un.corp in rni;care cre r'0tir,.|,ie are tdrrdinfa, de
a-;i pistra starea dr' rnilerlo in crrc se afiil la un mornent rlat.
In translrrlie, un corp este accelerat
drrcir asuprll lui :rclioneazh o forfil. in rot'rtie, rnodi{icarea vitezei unghiul:lre se face
prin ac{iunen unui mornent. Ne a;tepl,rirn
si existe o lege sirnihr:i inire rnirrimi corespunz;itozrre tnusei, rrccelelll!,ici qi forlei
care irrtervin in legetl i! rlouit ir, tlinarnicii
(F : mu)Si, consicicrirrr ull prulct rrraterial ?
tle nrirsa ,l?? ctrrc se porrle roti in julril
unui punct 0 (fig. a.;:'t). Punctul este
ac{,ionat
rlc o for!:i F calc ii irnprimir, o
Fig. -1.53. O forfi acIiolcazir
accelela.tic
titngenli:ill (rr, : I'e). -\plicirrrl
astrpla unrria rlirt ptrtrcltlc rrrrrri

corp carc sc poatc loti in


jrrrul rinei arc.

legea a dou:i, se ob{ine

l:'
qi inmuilintl cu br:llul forlei

tttt'z

!l'l,t'2 at

Se observ:i, cit expresiei d? este mornenl ul for(ci 7' ir, raport cu 0.


Sd, compar[m ace:rstit rela{ie cu iegea funclu,rnentaiil din ctrre derivii,,
punind in eviden!'i mir.rirnile corespondente
,Lt

: ]il {t

,i,

.1, .f

(+.i1)

f L'-.=tnT2 e.
pentru rotttfic rolul pt: oillo t]tilsrl il de{itte itt

rni5l\I[rimea nlr2
^te
carea de translalic.
Trecind la un sistern de puncte mliteri:tlt, clrre alcftuiesc corpul
in rotalie relalia precedentii se transfornlii deoarece trebuie aplicrr,tri
tuturor puncteior $i se efectueazii o sumii. in partea intii suma tuturor
momentelor cli, rnornerrtul rezultant. In pllrterl a tloua acccleralia
unghiulard, este aceea{i pentm toate puncbttlc ;i iesc fa,ctor comun
'pe lingi, o sum5, rle forma
(4.22)
mtr? -f rnrrl t...-lnt'or] : 7
care se nurneqte ntontent, de inerlie al corpului.
l.16

ilI

(1.23)

llonrt'ntul
rczultant
al foltclor
carc

llorncntrrl

dc

Accelclatiir

unghiulalti

irrerl.ie

al corpului

_acIio-

,,':tlt] rlSto le!eu, tt dottu a tJitt,ct,nticii,


ltettli't m,igaareo, de rotu,lie: &cceLera,

t a ll

h,i tt,l

u,r

d,

st e

d,

i r ect,

p r op ort

iona

l-ri ,',t illsrrren.tul rezUltant ;i 'inuet'S


p r o lt,L rt i o nct ri c te'm om en tttl d, e'in c rt i e.
l,

4.8.12. Momentul tle inrrtic

-\r'elstii rrtl-rtirne tlcpinrle de Ierrun es1,e disLribttiti"l rrrirrs:l corprrlui iltri titr axil tle roti-ltit. Ou
tlisp,'zi1ivu1 desc'irt irr figura, 4.54
:se jl'.rirte inf,elege srrnrnificatia, nronleiriului de inertie. Oilinrilii
It.rl

t',

rIl

sub forma:

rle rltase egale sinb fixrr,li siuretlic la t-r distanf,L oarectrre. lli
Be rotesc impreunS, cu :lxul, fiind

rrig.

-1..-r1.

Un aparat penl.m infelegerea

rnomcntrrlui tle iner[ie.


:rlr']t.]rrl1i prin lplic:rt'Cn nnrri moSe
nreui consta,nt.
rnir,soarii e crorlonlexrin(l timpul de cidere al colpului{' pe distan!,a, h. Se const'atiu cir, acceleralia unghiularii valiazl in func{ie cle distanfa cilinia axa cle rota.tie.
clri],il
i
^,
Tn figura
{.55 sint date rrrornentele rlc inerfic pentru citera cor-

pttr'|

t-iritrltea rlc mrisulzi pentru m.orn()ntul de inelfic rezultti din

leirlit

(.1.23)

lrg'tl
" s2 ''t
I-tllUr'
I ' 'il -- --iil,1g----1*Jr:_o12:_7;l!

k3'r*:

')t

L77

Exemplu. Pcntru pornirea unui rnotor de barci se foloseste un fir gros care t'.str lnfdgurat pe o frrlie care are 1:0,05 kg.m2;i diamctrul dc 20 cm, ncglijind frr.ciirjlc si
momentul rczistcnt dat de compresia rnotorului si se calculezc viteza ungh.ii.rl::li la
sfirgitul unei juni:iti{i dc turir daci la capitul sforii de pornire aclionca zi o forJ.i de 100N

rrlr)rLri:l(l cxprt'sia

,A r)
((
t\\
//t

,/n
I I

\-\/,r

'\-----l

r''\

lne[
I" Mr2

\\.Vi l,

'

f,-

Inel

i
l

/1F\
(_r.,i

Sfer6 ptind
Mr2

Citindru inelor

f.

i-l
tl

I-f

(ri *r"x

V2 ae

L=-T

(n;r\ )o.
""--tT

,_ i'tr1Mt2

'-L

II

lt

lri

,j

t__,

tnurf,

cD

eSte aCehqi

. . . f rrr^'i(-i

t7

Mrz

L=Z-

in rniseilte de rntafie

puuctelol. Cind Se flcc inSrtmalear clLloilrece


punctele' energic cirretici, ill forma
toate
foutt'lI

Citindru ptin

rad

- 35,4;

jl

__ to2

Citindru ptin

l'2'::'!200

t,utli1"',-ll'

"'-=/

/,-:-l
tq
lt

Irit'citt'e pllnct tlc rnasi"l ?i?,{, cornponenl, al corpuluir sc iniDcS'


t)g ltn cet'ct,t clt o I'itezii l,angenliali"r, dr. Dnergia lui cinet'icilr, este
titi!'1 :t!!;t:l-.
Dnergia colpului este surna erlergiilor cinetice ale

r-l{L'
L-2

Fext- -

t2a
ll - :
ll =

4.8.13. Energ;ia cinetici a unui corp

lui I in rela!ia lui (') avcnl

c,rile p?1r,1ltteza e.qte ltorirdrrtu,l tle iner!ie

B.

-kr:

al ctttl.tttlui. ijei'i
(-1.2+)

Fig. 4.55. l,Iomentele cle inerlie ale cltorva corpuri'


Se

aplici relalia

(-1.23)

pentm a alla accclela[ia unghiulari


100

X,I

N.

0,1 m

0,05 lig.m2

Ca ulmale, vitcza unghiulari cre;te de la o;o

100 raclis2.

: 0 la

('):(oofet:el.
Pcntm a-l calcuia pe t sc lolose;te relalia

a:d.nionlf-el:

unde
ao

: 0,

to6

: $, dcci a:

din care rezultl

,:v+

-2

slz

t..r

cxplrlsie aScln[niitoa,Le t:llelgiei cinetice itr tui;carea dc l,rrlnSlalie


(ru ["o1'espot]C1en!a ; y121g'.-1*111oment de inerfie ryi r-itezit<--+r-il,ezii unshiuLrri,.
l:olantul. Din relali:l (4.2{), se oi)selvii, cI, energia cineticii, n'
unui [.olp d.epinde, penlru 1; anumiti! vitezS, unghiulilu"l , dc tnorncntul
de rlrcr.ti-e. Uu c,'ip in miqcare de rota,!'ie are deci pentru o \ri1,ez?i
unghiularil datii, ;i-o rnas* dat[, o energio cineticir, cu atit mai mare
cu't it rnomentll lui de irrcr{,ie este luti rni}r'e. ln ct-tzul urotol'ului
cu in('[ele internii in patru timpi, dc exernplu, inl,rucit nunai unul
este tuol,or, 1ucrul rnecanic efectuat in timpul detentei tltltermin5,
cre)tele1 energiei cinetice l rola,ntulxL,i, d,iSc,cu morncnt, de inerlie
ma;,e rnontat pe arborele motor. O parte din energia transferatfl,
r.oielittului este parlial recedatd, pentru admisia, comprimalea ':i
e\:aerlilrea amestacului carburant qi a gazelor arse (v. p. 287)
Iinergia cineticii a corpului nariazd' prin efctuarea luclului
mecillic-de cftre fortele exterioare care d.au un moment in raport
l,,,iu cte rotalie. in acest fel viteza unghiulari, vafiazr'. dle Ia o

""

119
118

v3,lo.are. co-, la alta cor. Astfer, in exemprur precedent


rucrui metii,nie
efectuat de forta Ae roo N cletermina fuodiiic;;;6r;;i;t *oto'ului
blrcii de la zeio la 3S,4 rad/s.
lxistf;'tprin analogie cu teorema varialiei energiei cinetice (.r.r0),

o relalie

asemd,nitoare.

(+.:5 )

l'arialia

"

en,ergiei citrctiae

eJectuat.

a corpttrui

este eg*rd, c,tr

irs(,rrronca pe axa d.e

L .=

r2tmrlo

rotalie,

1o. Mttnentul ,,r,:,r:"?t unai gtuncf ntaterial ht, raltort


c,trtilt, !)u!tt.t.
rle rotalie fiecare plarticuld,
a
Jorputu, ,ue
in rni.lcr,r.ea cireutar.ij.uu imputs p :;d (fig:^;:5,-+
"o-pro*ot?f_;ri.rr ,,.,,rt"r;
in orice
in crircriid
li_riotrur,'iacii"rnigcai*
.rl-i[tu{ic este
'roment
neuniformi'.sau nnrnai 'in'direclie' cracd, . :
b"".rt"u,*
acest al doilea, caz.
"iir*t.
Prin definitie

In mi;clrea

modul egal cu suma rnodulelor

r2umual . . . {\r2*rnyo

:a(r'emi-rr3mu*...**murl

ilrlrl'l s-a scos factor co, acelaqi pentru toate punctele. Dar suma
<lilr parantezir, constitnie momcntul de inerlie a1 corprilui. Notintlu-l
crt ,1. se obline
L:lij.

ruc*d ntet:ttrtie

4.8.14. lllomentul cinetic

t1e

(4.271

intrucit 6 este un vectot (v. $ a.8.10) urrneazi, c5, mnmentul


cinetic este un vector colinear cu d.
in calul miqcS,rii de trzlnslalie starea de rniqcare este descrisd,
de impulsul punctului sau eorpului. In a.bscnfa interacliunii impulsu] se conservf.
trn mod analog se dovedeqte cX, in
condilii de izolare rnecanicd ntomen,ttLl cineti,c al, untti, corp se conset"uri.

acelerr"ci

Deolrece momentul cinetic este

un
veci,or', conservarea momentului cinetic
inrpiici, constanla atit in modul cit ;i

in <trireclie.

rXntD:I
t/

E1'/
--Jr

f'
1\

-/M,/'

\,
\l ._.-=_;-__

(+.:6)

7 este un vector numit momentrtt cinetic,al punctului 71 in raport cu 0.


\rectorul rnoment cinetic este trl"rpendicular pe planul lui 7 ;i p- in
punctui O (fig. 4.56). Momentut cinetic se mdsoari, in Sf in
,r',

kg'm'

Exemple. 1. Cind un patinator cxccutii o pia'ucii, intinderea miittilor latcral sau aclucerca lor -lingir corp determini clestetea sau scidelt'a rnornurirtltti lLti de itterfie, iar vitcza unghirr]ur:i sc
rrir::irrlcazi., rcspectiv sc m:ircgte

Fis' 4'56' ol,"#,";Ti"r'l"etic

/- este un vector

Sii prcsupunern

-:-J

ci discul din {igura -1.57 estt:

rotii clc cuplul (Fr, Fr;. acest cnplu are un nlonrcnl


Ti si confolrn rclalici (4.23) determini o rcccltla{it:
un.qhiularl s-colineari cu

+ -+

16

i4

t'ig. 4.57. Efccttul giroscopic.

A/

al

2o. lllomentulcinetical unui siilenu


-d,i
ae pui-ae materiale t'n mipcarei

cu sup.or,ru, n"TH'f,J1:H:lJ."f:tr:'fr11"l,H"t;,tTl
^va
se
obline prin i"su*a"ia' momentelor
cinetice ale fiecd,rui punct in parte va fi deci un
vector z situat ae
,si

tuturor punctelor corpului

120

cot'osJ)rrl-

\'ori1:rrcc 7a efecltrl giroscopic.

-T

in mod

zitru" pentm ca L si lie constant [rclafia (4.27)].


2. \{odif icarea clirec{iei momentrrlui cinc lic

li
lotitri in
aclicr

este colinear cu ,la. ,\cr:asta inst'arnnircir srrb ncliuucacuplului

t4, Frl

axa

vafi

sensnl arltat in fis^url.


:\ceastir migcarc sc numcstc tlc precesic. Sir csrmpiiiiciur modul cum apare efcctul
giroscopic in cazul sirnplrt al unci biciclt'tt. (fiE.4.;8.4). Pn'supuncnr cri dintr-un Inotiv

oar.r:r'i'la rru rnornent dat biciclcta, carc sc dcplascazri cu viteza iin scnsul aritat,
se inriiui laterll. Accasti nriscarc estc o rota!ic in junrl axci c.r'. '\sr.tpra rotilor, aflatc

fa[.ir

tlt catlrul bicicletci intr-o rotafic cu vitcza unghiulari or : u/r

aclioneaz:l cite un

12l

momerrt

(Iig. 4.58' b). ca ur'rare, aparc, dc excmplu as.pra rolii clin fald
un cuplu
gjrcscopic.iTgr care are ca efect.Dreccsia ei in ju.rl
axei yu,. (Jncuplu asemini.itoracjt:l"tt:o,tj {rsup,r.r rolii din spate.) Ghidouul se rotestc, bicicleta inscriindu-se intr-t, crrrb:j.
La aceastd nonii nrisca.e clc rotalit' (p.eccsia rn jur.ur axci y37,)
.,, nnir cup.iu gi.os'1r

"p*""

5-

osclLl\Tll 9l

UNDE

5.1. Oseila,tii mecanice


+

-.
Iu figul'a
i.1 sint prczentatc

Iv

r+va'

'l,rei corpuli care efectueazi mi;cdri


difcrite. Spre deosebire de bilh, care dup[ lan-qare ocup5, succesiv
noi prrzi{,ii, mereu altele (4, B, C,...), (fig. i.I, a), piatra ;i scaunul

@'
t6=
tYt
'

f)

'vt
tr

Fig. 4.j9. -{pariIia cfec.tu]ui giroscopic la

bicicletd.

copic ir|g, (rig. 1'58, c) cr

efecLul de reclresare sprc pozilia verticali dcoarece,


asil c'm
observirn compariutl fig'r'ite .{.5g, ,, c, .'llsi frg" ou aceeagi clirec{ie
dar sint tre sens
contrar.
-foitlinJa dc nrclrfiucrc a pozifiei axei ccrpurilor
aflaLe ln nrjscaro c]e rotal.ie cste
folosit:i
pcntrLr stabilizalcrr nrisc:'irilor navclor ml.irinr.,

"i'ior,""r"l'r"aLt"i"i'.-i...'""

FiS. 5.1. Bila e lansati pe planul orizontal (a), pi'ttra lcgatd cu un


leaginul hnpins cste lisat apoi liber fcJ.

lir

cste

rotitir

(b,),

iar

lcagr:.irului parcurg demairnulte ori o anumil,ti traiecl'orie,cercul C,


respettiv arcul de cerc '4.r1 ' (fig. 5.1, b, respectir- a). Obsen'f,,m,
insir. rir, in tirnp ce piatra (P) parcurge cercul ill acela;i .cens' scaunul
ieaglnului se deplaseaz5, pe arcul -Ad' atit intr-un sens' cit ryi in
723

celilalt. Iliqcarea leag[nului se


e osciratie* mecanicd.
corpul ca'e executd,, oscila!,ii.este'urne;t
""
nur'it oscititir" (r;;;;;j:'"' i:tr
oscilaliile constituie uri tip de rnifcar.e alrarte cu o importrin!*
deosebitri in fizicx. deoa'ece i',ar.tc rriurtc -;;;;;;"'Ju"pr:op"icr.rrt,a
de u r.fcr.tun ost.ilirlii.
5.1.1. Analiza rnisclrii unui oscilator

Si, studiern cu aten!.ie rtri;car.erl unui nscilator.


a) Alegerrr rnai intii pentiu cxernprificare-teagx,n'l

- ,^ t'.
5.1

di'

fiEuril

r'epaus' leagtirul o.'pi. pozi{ia ve'ticalir, ro in care


, r*
g'eut.,tea
G n le:rginului. r'itrt, .c-uplicr, iir cerrtr.ur cre greutat., pr."n,,1r,,,
afi in-('-n'di rronr('r.r ,r. r'uiulie rnln i,; ft^ ;,:;;;;i;'ci*e rr\.cLl
prin -T;i t'stre perpt,rrtrir.urir'i pr, prariur rri,iili r.tis.
;ij. irr nr.,,,rrr.o

din repaus intr-o pozilie lateral5, de exemplu in A (proces


tle e*citare). Ld,sat, liber in :{, Ieaginul este pus in rni;care de comlxrncnta taugerrlial5, B, a greutd,lii d care determin[ rer.enirea lui
citle 0. ln intervalul tle timp in care scaunul parcurge arcul AA
orrelgirr, potenliall, prirnitd, in procesul de excitare se transformd,trep1,rr,1, in energie cinetici,. Oscilatorul continu5, s5, se miqte cd,tre -4'
rtcpd,gind punctul O datoritl inerliei. Pind, in -4', und.e oscilatoruf
se opre;te, energia lui cinetic[, se transforrnd, in energie potenlial5,.
Cornponent,a G, eate pc arcul AC ,a accelerat scaunul, il frineazd,
pe arcul O,4' fiincl mereu indreptati, c[tre pozilia de echilibru. Aceastf
l'or'!i, are deci permanent tendinla de :i, reduce oscilatorul in pozi1ia de echilibru, motiv pentru cale se nurneqte/or!d, ile reuenira. Astfei,
oscilatorul revine din,l'ctitre O qi apoi iqi continuti drumul spre -4.
'Iransformarea reciproei, :l energiei clin formf, potenlial5,
^contiiiuX. in formX,
cinei,icd, pe rlrurnuf ,{'0 qi apoi- din 0 spre ,{
Leagd,nul
cfectueazi, r-rscilalii libere sub ac!,iunea unei forle de revenire d.e
naturd, gravita!'ionalix.
b) In figuttl5.3, n, este tlesenat ciocS,nelul unei sonerii electrice.
Lftrl2r, de olcl a ciociinelului este prinsl rigid intr-un lica,q tr. Scos
:r,-l duce

\-A
.r)'..

Fig.5.2. Forfa de rer.cnire

G1,

este de

naturi gravita]ionald.

ob
I;ig.5.3. Forla de revenire este de naturE elastici.

pozilie greutatea G ;i reac{,iune* d.!1 ragxr


-E iqi fac echiliir*r I puzi1ia _OJ se nunre;te'poziyii tte echitiOrl-t.
g"g?"ul nu pr,risegie de la sine pozii;ia cle echilibru. I)in zicest
,L.
morlv
estc neces&r cu un sistern exteiior'sx-i cedeze energie p.otr"

din pozi{'ia de echilibru C gi dus intr-o aitir, pozilie C', ciocXnelul


executii, oscilalii lnt're C' qi O" uncle }ama se intoa,rce. Sil analizS,m
care este natura for{ei d.e revenire

*'I'crnrenul de oscilalie proYine


din limba latind. Cuvinlul latinesc oscill.rre
dcnu"-

* De fapt sistemul carc este excitat se compune din leagln si Pimint. Pentru simplificarca limbajului se vorbc;te numai de oscilalia lcagdnului.

rnegte tocmai proccsul de balansare, a oscila, a migca irrcolo

124

;i

fr-t"oua"-.-

il.25

se vede cd, forla de revenire nu este gravitalionard,. cind


-IamaMaise intii
incovoaie spre porilia
jumi"tat"*

c'

iij-oi"-*li"!o"ttig. i.g,

este supus5, intinderii, iar cea din dreapta'qi) este-coii$riilate'ryijb)


ca u_rmare, (1) este. alungitX,, iar. (Z)
_est-e comfrimati. D'acd, forleid
nu sint,mari, alungirilc ;i coinprirndrile
riirnin in linriLere defor.mlriforlele-care iau naqtere se op.urr acestor aeiormilri,
1?1_-1,^Yl";._1jtt",t,
ayrn(r tendrnla de a readuce lama la formr^initiali
De cale eft a
avut-o jn- pozilia de echilibru. Fortele inceteazi, sr, a[tioneze
cind
deformd,rile se an'leazi,, adic_d, tocmai * p"riiir-iC.^l'orlete ae
reveniTe, in cazul acestui oscilator, sint t1e iaturn elasiicd,.
Transform5,rile energetice sint urmiltoarere sistemul excitator cedeazd, energic ].1mii prin efectuarea unui:lucru
mecanic de
clerormare. rn (" sau c", energ'ia mecanici, a larnei este exclusiv poten.tiat"5. Qup acliunea forlelorhe revenire lama este--""aausa spre c
unde defgrra-ti3.se anuleaz[. Aici energia t"."ooicx'.Jie exctusiv
gineticd,, lama continuincl si, se mi;te in acela;i sens ctato_
:19
rlta l:li?
rneruei. rn continuare forlerc d.e revenirs frineazx miqcareapinx
la oprirea ei in O,' sau C,.
Datoritd, frecdrilor, oscilaliile leag[nului qi ale lamei se amortizeazd', dupd, un timp oscilatonrl opri"ndu-se in pozilia ae
echilibru.

.',.1, b). ln
t,r'rr,icctoria
Inu.r"r,r'ile.

B. pendulul

se opreqte qi se intoarce cd,tre

B, parcurgind

in condi{,ii pe care le consider5,m ideale, adic5, neglijd,m

Pendulul efectueazd, oscilalii neamortizate.

I|1|

Fig.5.4. Pcndulul elastic.

5.1.2. Studiul oseilatorului armonic

in

a' fost prezenta!,i


ciliva oscilatori reali ra
^naturr,
c-a,re
gi*"'iT*1iodld, J".i
-forla de rer.enire este sau de
a" naturd,
elasticd,. Pentr* a cunoaqte mi;carea, in*i oscilai"; -;;t"
necesar
sd, se poat5,,scrie
paragraful b.1.1

legea lui cle rniqcare.


Yom studia miscarea oscilatorului armonic pe un moder de
oscilapendul elastd-iru,
?j.c1*iti"r pr"pii"-,i, constd,
!1,: :1y11 0 in care
oln
se consid.erd, in mod ideai a ?i concentrat5
.corT)ur.
toatx
masa oscilatorului qi din .".o.iol r,
masn si
pg.rfec! elastic_ (tig.^?;1, a); totodati,.. presu-punem
"o"*ia"*jt-dri
frecdril" ,"gff:;:
bile. Pendulul elastic' a_te o singurJ,'posib-ilitate
ae m4care, de-a
lungul axei resorturui. r\tiqca"_"a"p"oair"i,i -;d;i;"p*;;
v-.^uvrv
fi pusd,
in eridenld. prin mi;carea'indicai&"fri -L.",v@u\
ln repaus pendulul oculg o pozifie O. in O f.ogad', greutatea
corpului c qi forfa erasticlT din resort isi fac echilibru (fig.
r.4,a)
Pendulul nu pdriseqte aceastx pJiip ix*x-i"t.^-JiiJ Jin afard,,
motir' .pentru care O se.nume.ste'pozilia a, ern liiirr,-Giurriil. Scotrinl
du-l din..pozilia de echilibru pinx'in
41, $i rxsinau-i'ii-6er pendurul
rgvtle^ cdtre o, trece prin pozilia oe ecniiitriu
qr
*u,ia"p"*i"
pin5, intr-o pozi{ie B, sinretricl fa!H, de Ba
Al ifig.

Pozilia pendulului elastic ia un moment dat poate fi clescrisd,


prin distanla y rn[suratd, de-a lungul traiectoriei intre pozilia momentanS, M ,si O (fig. 5.5, a). Intrucit pentru un g clat existd, dou5,
o
o
C

j;;.

,";iffi
i; ;;d.b;;

126

63-

Bl

v{

M
U

ts"

crb

+A

Br

cl-.)

vi
B2

0
M'

EI
<L

Elongotio

\origineo

Fig. 5.5. Descrierea nriqcirii unui oscilator artnonic.


127

pozilii Jlr .qi u'simetrice fa!d, de ,{qs. E.b, a qi b) tiistanla


oM :
Q -oy
:gr trebuie sd, se ia cu semn. Aleginh
g'
urtu?o"donata
punctului M si se
"i'i*i,-,
elon[afle. "nro"g;,rih""u.irri,'in
timp.
_1x1r"!1_"
Elongalia are o directle,
un modilt qi uo sens, deci toate atributele
unui vector (fig. s.0.11',tr-o pozilie in care penclulul are
3r in resort acfiioneazd, in afaid, ab C o fortir,'
"6;dii.

l't'utlu studiul rniqcXrii oscilatorului armonic ne folosim de rniElrrrt.ir, circlilarS, uniform5,.


I h'tnl,rirn concomitent migcarea uniform5 pe un cerc a punctului
I/ ;i rrri;carea proiec!'iei M" Iui -llr' pe axa tiy (tig.5.i, a).ln timp
lr, /tf face o rota,tie completd,^ pornind din Ct in sensul ari"tat, M"
rrlircf,sglsfi o oscilalie pornind tlin O, aga euln arat5, figura 5.8,
l.

++

yl

I - *lty

(5.1 )

B'l

unde /c este constanta de elasticitate (constanta elasticd,)


a resortutui (fig. 5.6). Forla,F are sens contrar elongaliei este, prin urmare,
,si

,/.

:-"i-

M:

tl

3r

,.;F \M
r(t

i1_

-l

rJi

4\

',
l

" -il'
B.

+-

--*q
"r'-1M'r9
0+r

lv
.0

,.i

\,

s,
,i

YiB'

/
,91
( ito_ --J
.M

v\-1

yl
D
q

intotdeauna orientatri spre pozilia rre echiliblu


revenire a pendurului spre ol ciria el este i" *rix o, fiind o forfi, de
1i.rrigi" d"ecit aceea
rle echilibro. F u."rr g!e??d pendulul mi,rindu_i viteza cind acesta
se-m\cd, spre O sa' iI frineaizd cino se inaipx;t*,;il ;;;ozi!ia
de
echilibru.
Yaloarea'raximi, a. ru.oclulurui crongaliei se nume;te antpritud,ine.
Amplitudinen este dcci pozitiv[.
In figura b.5, c a-piituclioea este 4 : OBt: OBz

,\-i96-..----

''{tL"i
B.

Fig,5.7. Pentru stabilirca lcgii

tlc

oscilatonrlui arntonic.

Fig. 5.8, Mi;carea

conconritentd

punctului
proicctiei

t2B

.ll1 Ei a

lui

i1,1"

L29
9-c.772

33

Pozilia lui

r este datx de rni'irnea

,11 ra,

unghiutui la
'rornentul
fdcut de ser'iax:r
ou ca raza in ,41. I)acir, r,.r elte viteza
unghiulari, (co'stantd,) a punctului Ir care la rnor'entoi irritiut
.
fost in Cr, pozitia lui' jI,,-este clatI de
cenl,ru_p

o xr,, est ero,,go1*o;:;"*.i"*;,,']"l;"":': -::-,,


r,,ru eg,.rd, c'
I'irzrl. \+1linr mr\ iS j : !. : A, rrmplitudinea ulfilatiei.
Astfel,
'r11" efectueaz:a o oscil:L{ie armonici zr c[rei lege rle rniicrr,re este
lJ

axa

-4, sincol.

'g rcpL"ezintr coo'donata oscil:rtorului ra un lnolllent


tl:rt,

Or7.

(5.:)

pe

Yiteza punctului Jf este vectolul .il ag ntodni o7 _ 1,1,1 tangeut


la cerc in JI, iar acceleratia centripet5, flo are rnotlultJi a"o:_,n(02
(fig' 5'7, b). ln co'secinlr,, viteza,- ;i accelera!,ia i are puncturui
n.[" sint proiecliile pe oy ale
i" fi 7"r. rfoclulere lor sint
aZ: a, cos <ol: ?'ro cos ol qi,'ectoritor
respectir,, o: 1o,o sin col: _1.691
in tol' Punind in evidenfd, amplituclinea, se oblin relaliile
qi acceleraliei punctului trr" in miqcar,ea oscilatorie
'itezei
ar.rnonicd,.
O

a:

::[crcOs

col

-Aa2sin

(5.3)
col.

(5.1)

Mi;carea ltunctului M,, se clesfXgoard, ca


;i cunt asupra l'i ar
forfa
F",
i.d'eptati.
spre
puncruL
a*
i-ar inr3clionaaccclet'a!ia
pt'im3,
a, de;1, in r.dalititer tsupr& ""ilt;;;;;',.:,,"
:rceslui llqlt(11 1rr :rctio_

nici o for.tri.
Justejea
acestei afirrnrr!ii porte fi probati, cu un experiment sim. cu fascieulul
plu.
nararer rt irnui pioiector se rurrrr.n;,;,i-;,, pencrur
elastic eare oseile:ti.x, cu o frecven!3,-r,u pr"n rna'e (fie.
5.g). Umbra
neazd,

P' a sferei P,- Iixatd, pe

aiscut a care se lote,cte uniforn


lpare pe ecran aldtu'i de urnb.a c' a bilei c care ,,""ii"i,r; a.r,'ronic.
Luminind din.planul discului, urni.ira C,3, fgi C,-." .:i;r"bra
p,
efectueazi oscilalii pe d.epte paralele. n"gii",l'p"ii.i"d,,"o" lui
rotalie

lrri P, asticl incit sri fie egal5, cu perioada de oscilafie a lui C,


r':r rrlrsel'lrzr cri miqcarea celor doui, umltre se face sincronizat.

rr

f.'iC.

se

5.9. () dtlrio:rstra!ie experirntn-

justctei analogiei lntrc miscdrile


punctclor -iI si .11" <iin figura 5.8. Discnl ,l) cstr rctit unilorm cle motonrl ll1.
Turalia se poate regla

tali

5.1.3. Caraeteristicile

mi;eirii oseilatorii

arntoniee

Faza. 'lrguurentului funcliei g : A sin ot. ? : l.-rtt se numeqte


faza rniqcd,r'ii o,qcilatorii. l'aza se mi-i,soar5, in ra,clilrni qi este una dintre
niirimile de stilre ale oscilatorului. La montentul inilial t : 0 faza
rniqcXrii este zero, ln cazul ecunfiei (5.2). DacL oscilzrtorul XI" ar fi
tost 1rr, rnotnentul inilial nu in 0 ci in Or corespun2ritor punctului
lIo de pe cLrf,c, faza la I : 0 ar fi fost go iar la rnomentul l, ? : ?o *
f orl (fig. it.7, a). Ecualia de milcirre zr,r fi fost rrtunci

ll: A sin

(col

po).

(5.5

Se verle cn (5.2) este un caz particular al eculliei (5.i) a clrei fazd,


este 17 : col * 90, cll gu fazd' ini!ial5,'
lli,ritnea to se nune;te 'pulsalie qi se mirso:rrd in radiani pe
secundi,. Este clar, dacH, se face compara,tie cu ecualia lni;cd,rii circuItre uniforme, ci <.i este vitez:r cle varialie a fazei.
()bs'::r;:t!it. Lt'gii,: (5.Ii) si (5.1) de ve}iltit a vitczei ;i a :rcci:lcrliiti eu forma caractcristicd unci oscii;rIii armonice. Se obisnuirgttr sI se spunii in accste cazuri ci vitczlr ;i
accerlcratia. sint rrr:ifirni care oscileazi..

[30
131

Se observd, cd,, folosind relalia


cos

mai poate

fi

scrisd

<or:

; 1; : Aa

sin

(irr rlc aceeaqi orientare. Deci -F :

(+

* .,),

sin /col +

-lc.A sin

j ).

rt,Lltia

satisfi"l,cutd,

Dacd diferenla de fazii intre doux rnd,rimi oscilatorii


arrnonice este n
sau zero md,rimile sint in opozilie de fazd, sau 4n concordar4td,
d,e
.fu,zd,*.

Perioada. Md,surd,m cu cronornetrul timpui necesar penl,ru


ca
.
s5, treacd, de doud, ori succesirr qi i" ,tJoli*urs*
p"i"
aceeaqi
pozilie. lriq-c_area oscilatorului intre doud, treceri de acest
meqte o..oscilalie. Tinrpul necesar efectud,rii_u"ui os"iiaJii fel se nuse nurn"qt"
trterioaild, ?; unitatea de rnrsurd a perioaaei este- seci ndo ,
leagS,nul

s.

caracterul periodic al miqc[rii oscilatorului armonic se reflectd,


este exprimati printr-o funclie

in faptu] cd legea lui de mirycare


periodicd,

+ T): A sin (<ot f 2r),


tol f co? : col * 2c, de untle
I :2nlat
o(t

sau

in

orice moment. Rezult5,:


muz

arem succesiv : k

(5.?)

: m1n2 si
12'

: 2"1f +.

(5.8)

Ol-rserv5,nr cit perioaila oscilaliei urmonice de,pi,nile ile proprietd,lile


inerliale (prin, masa m) pi elastice (prin k constanta etasticd,) pi nu
ilepinile ile cond,i,tiile inili,ale, ailicd, d,e amptitud,inea :{. L-in anumit
pendul elastic (m, k date) are o anumit5, perioadd, proprie, fapt
observat experimental.

Freerenla. Intr-un interval cle timp Al oscilatorul


n oscilalii. Astfel, raportul

efectueazd

nn1
AT nT T'
numeric egal cu numd,rul de oscilatii efectuate in unitatea de timp
se numeqte frecven!6, ryi se noteazd" ca v. Deci, prin definifie

(5.6)

oscilalia armonicd, a pencrulului elastic este deterrninatd, cle iner_


lie gi de forla de revenire de tip elastic i; : -ki, care conform
legii a doua a tlinamicii, imprirnd, pendulului Ae masd, rar o accelera* Pentrn acest caz se mai utilizcazi expresia
,,tn fazd,,.

succesiv

rot: -m,A o2 sin ol

k:
qi folosind (5.6)

Ag: cot1.ni2 -cot:rcl2.

A sin

sau transcriind-o sca-

(5.3)

Faza vitezei este yt!nrrzt.;}*" #i


Ei erougalia osciralor,uIui armonic considerate in aceastd, orrline
existi, o fiiti,rentx tie faz[
sau un defazaj

[?] :

-ii

l:rl si tinincl seama de (5.2) qi (5.4)"fr,:


se ob{ine

i1

(5.e)

'tr
Unitatea de m5,surd, rezultil din (5.9): lul:4
?
unilate poarti, numele de hertz (simbol Hz)*.
* In onoarea lui Ilt'inrich Hertz (185?*1894), {izician

: ,-,.

Aceastfi,

grl'nlan.

132

133

Itlste evident, !inind


qi o frecvenfi, proprie

st-'amii,

de (ir.9), cd, orice penclul elastic aro

1l[
2n

k
nt,

)scilatorul iluminat continuu cu o larnpS, de proieclie (B) este


plivil din spatele unui disc in care se ia,sd, o deschidere (fig. 5.10, D).
l)isr.ul obturator este rotit de un noror electric cu o frecvenld, de
(

rrr(ir1ie v.r, constantd, dar reglairilX. Oscil:rtorul poate fi'r'5,zut numai


Irr irrtervalul cle timlr foirrLe scurt in clr,r'e trece fanta. Timpul intre

erprirnrlti, clc {i.8) esbe erplicabil;i clin puncl de


-Dependenfil
vedere
fizic. Pentru o iltasX dil,td,, dacd, forpa elastic[ crqte rapid"
cu distanla (ft, rnare), crtr,pul este frinat intr.-un interval mai scurt,
rle echilibru (? rnic), ryi invers.
levine deci mai repede spre pozifia
I)acd, pentru un ll tlrrt lnasri, ,r/, a corpului elte [n&re, aceeaqi forfi,
produce o acceleltr,l,ie nrrri rnici .;i colpul e-qte frinab mui lent ( ?
tnare), ;i invers.

t.:

S. l\
t
..,')
t.r'

'

5.1.4. Iletoda strlrboseopiel dc rni-lsurare a freerenlei


Md,surarea perioadei silu :1, frecvenlei unui oscilator nu este o
problemd, dificili in cirzul in care pcrioada oscila,liei este mare,
respectiv frecvenfa este rnicd,. I)eterminarea perioadei poate fi efectuatd, cu cronometrul sau mlsulind timpuf necesar efectui,rii rnai
multor oscilagii ;i imp[rginclu-l la nuniiinl acestora.
Acesta este ins5, rn cilz rnai pugin frecvent. Ohi:lr mai inainte
ca frecvenla sd, fie mai mit.re de 20 lrcrtzi, obserl.area directf;, devine
ineficace, deoarece ochiul nu po:lte urmfri oscilatorul pe traiectorie datoritX inerliei in timp rl irnaginii. lfd,sur:rre* frecvenlei
cu cronometrul deviue deci iutposit-rild,.
In acest pa,ragraf se rli, o rtrelodS, de rnisurare a frecyenlei unui
oscilator prin compi,trAre;r frccvengei oscilatorului cu o frecventri

cunoscutd,.

Presupunern e-,x dorim si, rniisuriim frecvenfa oscilaliilor unei


lame de olel prinsl inrr-o rnen3hin,i. Lnrnl poate fi pusx, in strrre cle
oscilalie excitintl-o prin tr':rgerea ei inLr-o pozifie laterald, qi li,sind-o

apoi liberd,.

Prin observare rlirect)i, ne di,rn fleamrt cri, prin v:rrielea iungimii


porgiunii care este ld,satd, in afala rnenghinei.fr,ecvenfa oscilzr,fiilor
lamei vs se rlr-rdificd,. (lu cib lungimeir capd,tului liber e mai rnicd,.
frecvenla creite. se pobrir.e;tr: il,ceastS lungirne astfel ca frecven-ta
lamei sd, fie suficient de rnrlre, incit ochiul-sii nu mai distingL cli,r
conturul ei (fig. 5.10).
134

trig.5.10. nlctoda stroboscopici de misurar.r a Irtcvcnfei (a si b). O fotografie


a oscila{ici larnci rlasticc, ob!inuti cu slroboscopui (c).
135

observiri consecutive este chiar perioada de rotafie a discului obturator Ta: Ilva.
llesupunem cX, ia prima (rbservare Lama a fost vd,zutd, i' pozilia
/-. indreptind.u-se,
de exernplu, spro dreapta
(fig. 5.10, a;. Oacri
tmare
pqrioada obturatorului este cu putrin mai
Iecit a' Llrnei ?g
'pind,
(Tu > Tr), iu intervalul t1e tirnp
la a doua observare larnd
efectueaz5, ceva mai rnult decit o olcilafio. observatnrul va ved.ea
lama deplasinflu-gs lent spre drclpta intr-un proces aparent tlc oscilalie cu o perioadd, foarte-rnare. p-e md,suri, co- frecvefta obturatorudoud,

(ilaficul funcfiei, desenat in figura 5.IL, a, este o

S :r l'igurat

,si

graficul oscilaliei (5.5), care este

sinusoid5,.

defa,zatd, cu

g-ol*go-ol:go
y=

Asin{ot+Yo)

lui

se_apropie de frecvenla larnei avansul pe care-l ia'oscilal,orul de


la o observare la alta se micloreazd,, perioa^cla oscilaliei aparente este
din ce in ce mai rn&re, crescind neiimitat. pentni ca i*ma sd, fie
vd'zatd' la urrn5,tozlrea observare in a,ceeaqi pozilie dupii efectuarea,
unei osilalii complete, ar fi necesar ca poiioa.-da froces,ilui de obserume T6 s5, fie chiar egali, cu perioarli, To a I:arnei c:rre oscileazd,,
Tq- Trrln aceste codallii, lar-na apare ci tiind fixi, inbr-o anumitd, pozifie. cunoscind frecvenla obtirratorului in momentul in care
imaginea oscilatorului este stafionard, se afl6 frecvenfa oscilatoruIui. Aceastd, metodi, de observare a rniqcd,rii rapide a unui corp prin
iluminare sau observare inbermitentd, a corpului se nurnegte stroboscopticd, (strobos
sltopeo
- invirtire,
- a oxamina, in lirnba greacX).
Dispozitivul utilizat
poartd, numele do stroboscop. stroboscopul
fiind in acest caz utililat ca aparat pontru doterminarea frecvenqei
unui oscilator, se numegte frecaenlmetrw.

5.1.5. Reprezentarea geomefrici a migeirii oseilatorului armonic


Reprezentarea graficd. varialia funcfiei (b.2) este datd, in tabeiul
urmi,tor, in care s-au trecub citeva valori alo lui I in clecurs de o peri-

oatli,: le

fo,

3],

uuor.ece funclia sinus osto periodicX

A.uz

Fig.5.11. Reprezentarea graficd a elongafiei (a),


tezeii(b) qi acceleraliei oscilatomlui armonic( c).

'vi-

inaintea oscilaliei (5.2). lntrucit perioatla ;i amplitudinea ambelor


oscilalii sint aceleaqi, graficul lui (5.5) se deseneazd, printr-o translalie in stinga cu go/<o.
ln figurile 5.II, b qi c sint reprezentate funcliile (5.3) qi (5.a) defazate cu nl2 qi, respectiv, cu a inaintea elongaliei (5.2).
136

I37

h) l'criorda sr gisc;te apliclnd relajia

Iteprezentarea prin fazori (F'resnel)*. ln locut vecLorului ry-se


alege vectorul I a c:irui proieclie pe irxa Ou est,e ?- qi care are o
miqcare de rotalie in sens contrar :r,celor unui ceasornic, cu o vitezi, unghiulard, <of.icind la un mornent rlilt unghiul de flrzii g == at cu setniaxa Ol, originea fazelor'. (fig. 5.12,a)
\rectorul i." oo,ru;l,e.f,1;ev (fig. i.12). r\Iodulul lui 7 este eg*I cu
amplitudinea mi;clirii rrscilntorii. In figura 5.I2, b este reprezentat
fazorul corespunzd,bor oqeilrliei (5.5).

,+

(ir.ti)

Ji?

?':---(')

-0,t2\

50n

r') Iirecvcl!a se caleuleazi d.irr rela!ia

15.$).

v:-t8,3:i

I lz.

1'

d) Viteza tste clalii tte relalia (5.lJ). lnlocuintl 5i linind


1

r., t,os <"/

5Gr

. lU-:; . _

r)

1!

lo

2. Ltgr'a

cle nrisra:rr

Y: -{
care pentru momentul I

: 0,01 s

pril fazori.

a)

rad
: 2'1A-2 n;, <":100 ;r-,

Pcrioada si frccvenla- sint

{l
-Si

9o

7'

6.

rad

t Imaginati de Augustin Jcan Frr:sncl (1788-1827), fiziciirn

5in

r.d

50

: 50 Ilz,

('Iongalia la n:omenli;l initial

It:2 in-'?silf\

10-2

r7

10(.lr

<t)

50r

: 8.10-3 sin ot.

0t

.- -'

2n

100;

sau ctl :

r'5.5)

g,,).

(''1

de rrnde rczulti
sin ctl,-

(I)

Iltztloare. Se ccrnparli diri:ct lt'g<'lt ,i,' rllilcarc clt li'gclt ceneralit


(t,;1

se scric

.tr.10-3

_\

a) Sri sc calculeze perioada, freclclla, enrpliti:dirrr'4, faza ilitiali;i elongatia ln


rronrr'l)tul ;l);lial.
b) Sir sc rcprczinte graf ic legra de misrarc.
c) Sd se,st.r'ie si si se rt.prezintt: grafic lcget cle lttiscarc a unui alt oscilllor cu acelca.si
earacteristici, rlilr car! osr:ilcazit in alans dr fazi ctt:i,12 llti cie (I).

a) Ecuafia de rniscare cste dalii dc (5.2)


s;n

a t;t;lti osc.ilaLrrt'i:rntotric e-.1t'rxpriirati irr SI astfcl:

r/'

Rxemple. l. Un oscilator armonic cu anrplitudiirea osc.ilafiei tle 8.10-3 m sc afli la


O,01 s de la inccporca oscilafiei la o tk'pdrtarr: dc .1.10-3m de pozitia tlc cchilibru in care
s-a g:isit la nromrntui initial. Si sr: cu!':ulczr : a) pulsalia oscil:rt6ntlui; b) pcrioada oscilatiei; c) frecvenfa oscila[ici ; d) \'iteza oscilatoiului in pozi!ia datii ; t) accelc,ratirr oscilatorului in Dozilie dati,
Rezoluare.

: _(\!LJ: _ l;/.-lr\2I . t.trj-3:_10.tlii nr


s-"
\J/

b
Irig. 5.1;1. Rcplczentarea

lt : 2.1{i-r rin I to,, rr - l:- I .


t)

,t'

\-

l)

ry:0,:cl"

\/
\-

col

e) Accrirralia datrj r.lr (i;.4) esic:

ilr

seitnra c5.

+) : *

1O-2

rr

frrncez.

[39
138

.i).Pentru,sirnplificare, ln loc de a rcprczenta oscilafia (I), ne ocupirn mai lntii ds

oscilatri a

ll : 2.10-2 sin 100rct

(II)

dcfazat:i cu ic/6 r'adiarli inaintea oscila!iei I. lntr-adcvtrr notlnd cu a1 si a1y fazele osciialiei I si, rospcctiv II sc obtine-: a\r--:/-r- 100n t-10ozc1 | zslr;. s'c atci-it"uicste tabelul
de variatie in care se clcterminii val6rilr:-ltri I pentru fazele carc thu lalorile pri'cipale

ale functiri dintr-trn interr.al t. fa ll


radicl o perioadi r
st'1

a(rad)

t"-"

v(m)

*rl)cci

1irl1
'_l_
100l20olrn,
o -l--

2 l{,-3

l{rgea

tz

L2

- 6 - *

12

tle nrigcarc cerutd are forma

.
pi ts tc leprezcnta

rt \

\itll

2l

cu o(III faza accstui

arrr - ar -- (l00nt * p') - | tOO-t - -f-| : pr * --nl


b

?tl

200

) [.tqt':r de mi;care a oscilatoru]ui estt:


U --= 2.70-z sin (100rt f gr)
ur(lr'gr estc laza la mornentul inilial gi trebuie determinatd, Notind
r,'.r'il:rttrr rezultd Ag : o rII- dI : n112, din enun!. Deci:
r

u:2
ti

pe

glaficul

zt.ttt:rte pe figrlra 5.13,

.10-e

ir.13,

.i" (roo ,

(IID

- +)

c printr-o linie groasi.

F'a

zorial, I,,II

-5i

I I I sln

t repre-

b.

Reprezentim grafic oscilatia

rad- spre dreapta (fig.

b.a3).

(Il) si apoi efectuim o translatie a graficului

r:u rc,6

5.1.6. Bncrgia oscilatorului armonie

ln tirnpul

clesfd,quririi oscilaliilor unui oscilator armonic se efecun proces continuu de transformAre A energiei mecanice din
form5, potenliald, in cineticd, $i invers.
La un rnornent dat I cind elongalia este y energia potenfiald, a
0scilatorului este
lty'
B
(5.10)
t,ueazd,

\l

r
r.

fiI

-r: T

unde /r este constanta elasticS, a resortului.


ln acelaqi rroment I energia cinetici, este
Eo

: L

p1r"

(5.11)

unde ?n qi o sint masa oscilatorului si, respectiv, viteza lui in acel


rnoment. Inlocuincl in (5.10) qi (5.11) e\presiile (5.2) ;i (5.3) se oblin

/\./\
/.,
/'1

relaliile
1I

o .\!tn

'

1cm

u,:oti*

140

E": mAzaf cos2

cilre insumate dau, folosind relalia (5.7)


lp co2-42(sin2 col -l- cos2 col)

Er*8"

Fig. 5.13. Pentru exemplullde calcul.

si

(leoa,r'eoe sin2orl

coszcol

coJ

:LmArrr:
2

1
q

k/,'t

74L

Suma dintre energia poten.tial5, qi energia cineticf este ener,gia


D a oscilatorului. Deci

mecanicS, total5,

: \.).)rnAzof : I

7rr1,

2rczvzntAz.

(5.L2)

22

RezuItS, cd, . en'erg'ia mecanicd, totuld a oscilatorului este constantii i,n tint,p.

Acest rezultzrt este firesc, in absenla frecd,rilor qiconclitii perfecte


de iztrlare. in erpresiir, (5.L2) intervin'factori r,.rrre tlepind di caracterisl,icile oscilatorului v si rz qi un facl,or /, care nu depinde de oscilator, .ci de. perturbalia inifinl5. (fiearnintim cd, oscilalii1e nu dep[,qesc
ampiitudine* pelturbaliei iniliale.) Energia rnecanicr.i n oscilat-orului
este o caracteristicir, zr, stir.ii oscilatorului.
Exist5, rloud moduri de reprezentare a acestei md,r'imi :
1). Printr-u,n, spectt,u,. Aceasta este o reprezentare ar, energiei in
fun_clic de frecven,td,. in figura it.L!, a) se o6servL o oscila,tie sTmpH,
v., fiind frecvenla lroprie (e nry.ln figura 5.1+, b se vede o foto$ral
fie luatd, pe eclanul oscilografului unui analizator*. osciiatia cornpiusx,

lsl rr rlescornpusd, spectral in oscilalii de diferite frecvenfe. Dste evident


r':r, r'rrcrgir. <,rscilaliei cu frecvenla v : 660 .Hz este cea rnaimare ( I 3b J.
2) Printr-o schemd, il,e niaele energetice in car,e se inscrie numai
rrrrrrrgiir, totald, (fig. 5.14, c). Energia oscilatorului este aceeagi in
r':rzurile a qi c (30 J).
ll nergiir, rnecanici, a unui oscilator arnronic se transf ormi clin for,rna
.itxrl:isi1 in potenfiald, qi invers. se observr, cx in mornentul in carepenrlrrlul elastic iqi atinge amplibudinea energia oscilatorului este excl-usiv
prlt'ntiirli,. rn rni;carea d.e revenile enelgia potenliald, scade, crescind
.trergi:r,. cineticri_; in punctul O energia cineJicd, este rnaximd,, cea po-

l.trtiali

t'rih'e pozilia de echilibru.

Aeeastd, tronsJormare period,icd, u energiei unui osci.lcr,tor mecanic


.tdeel
d'in forma potenliald 6n cineticd,, pi inuers, constitu,ie o carettcr'ist,icti esenliald, a procesu,lui ile oscitalie.

5.1;7. Pendulul grar.itafional

eFlt

_ .fn-figur1.5.15_ este prezentatd, o rnicd, sfer[, cle rnasX, ?i?,, suspenfir subfire, _uqor ,si foilrte pulin extensibil. Acest peiOut
este un rnodel de pendul gravitalionat iaeat. pozilia de echiiibru a
pendulului este 1* verticald,. Deplasat lateral qi lLsat apoi liber,
rlatd, de un

ili

#r
101
^^l

I
rl
o, --_----.-..*--,i, ---

pendulul oscileazii (fig. 5.16). Este


aceastS, miqcare o oscilalie armo-

q_J

nic5,

1i

f,

/l

,,i_

qrr"B-''-=*1

61

|.H
-'

t+;
v7

{)-

f-

Fig.5.14. Un spectru ai unei oscilalii.

* Aparat care artalizeazi prin procedee electronice frecvenla


;i
latii 9i o lixeazd pe {ubul unui oscilograf elcctronic.
142

in continuare datoriti,'iner,tiei,
la intoarcerea pendulului din irori

anuiindu-se. rrigcindu-se

l,t'rlnsforrnS,rile au loc invers pin5,

Irig. 5.15. Pcndulul gravitaIional.


energia unei osci-

Observiim ci, forla de readucere in pozi{ia de echilibru are


rnodulul Gr:G sin a, unde G este
greutatea sferei, iar cr este unghiul
fXcut la un morrrent dat tlr: pozitia
firului cu verticala.
I)evierea la un moment dat a

pgqxl_uluj
-{F-$iilFrHiaE

P letn de pozilia

de

echilibru este datd, de arcul PO :


: r : la, unde I este lungimea
pendulului, a fiind mXsurat in radiani. Se observd, cd forla de revenire nu este proporfional5, cu de-

tip erastic, iar oscitali, p"oaorriii"fi; i3t"i',.ff ;"tH:ti"" xt"'jl:


{e
lul gravitalional nu se mai poate vorbi de o perioadd, proprie. Os143

cilaliile lui nu sint izocrune*, adicd, cloud, oscilalii cu am,pl'Iudine


difei.it5, au perioade diferite. Acest fapt a fost observat chiar de Gaiilei.
Din orice tabel de valori ale sinusului unui arc se obserr'5, c5,
pentru oc { 0,08?3 radiani (5'), ( r sin a. ln aceste cazuri (oscilalii
mici) forla tle levenire poate fi scris[ sub forna :
Gt'-

1tL9

Sin

aP

rilA

a:

"'g

!-t:

'

Pentru unghiuli a mici forfa cle t'et enire este aproxiutativ cle
tip elastic (for!,d, cuusielasticti). Cu aceastii obserralie se poa,te aplicl
rela{ia (5.8) pentru calculareil, perioatlei oscilaliilor pendulului cincl
amplitudinea este sub

T:

5o

,"v+

mg--,"ll!
ls

-T

(5.13)

Fig. 5.16. Irotogr:rfic strolloscopicd

oscila!it'i

unui pentlul gravita!ional.

Rezolrare
tleoarece in rela.tirr,

forlei de revenire

:_. mg

a) Perioatla este dati de (5.13)

perioada micilor oscilalii ale pendulului gravitaSe observl


de rnasa lui.
nu
depinde
lional
Oscilaliile sub 5o ale pendulului se efectueazi, cleci sub acliune^tr,
unei forle de revenire cvasiclastic5,. Pendulul gravitalional poate fi
considerat in aceste condilii un oscilator armonic.

r:2nV+:,"yffi r 16,4

c5,

Dxemplu. Pentm a dovedi ci Pirnintul se rotegte Foucartlt** a construit un pendul


bild de masi egald cu 28 kg. El a suspendat pendulul sub cupola Panteonullli din Paris. Un indice plasat sub punctul de lixare a bilei ldsa urme pe nisipul fin
strips sub forma lnui cerc cu raza de 2,5 m, centrul fiind pe vcrticala pendulului aflat
in echilibru. Amplitudinea este de 3 m. Si se calculeze :
a) perioada oscilaliilor; b) ecuafia de mi;care a bilei.

{c

b) Lr

o amplitutlinc ae 3 nr

** Izo acelagi; ctonos - timp (lb. greacd).


* I,eotr Foucault (1819-1868), fizician francez.
144

o,ot,r,

"".u

ce ne cli dreptul, sd cousiderdm oscilatia'clasiarmonici'


Deci, considerinc! faz-a iniIiai5 ntrlri,

!i:Asitttlt

67 rn cu o

c) ce demonstreazd deplasarea eontinui gi ln acelapi sens a urmelor ldsate pe


nisip tle indicele pendulului? Se ia g:9,8 m 's-2

li pent.l o lu'ginrc rle 67.r. sill cr ts fi

sau, cun)

,u:

2r

.r.

: l/gts
y*

--

lad
r).:]s-;

y : i3 sin Ct.38 .
acela;i plan
c) oscilalia liberd a unni pel]dul se face itrtr-un sistem inerlial mereu ln
c-a mi$care a Pdvertical. Deplasarca urrnei ldsate pe nisip poate- fi intelpretatd <loar
,"i',i"i ri hrzugi. Cinrl Pdmlntul se ioteEte-tn jnrul axei sale, pozifia pardoselei pe care se
145

t7 sint reprezentate grafic legile de tni;care pentru tloi oscilatori :


rrr liguril it.L7, a se observi, o oscila{ie atnoltizati,, iar in figura
1r.I7. l, o rni;c:rre rrpeliotlic[.

5.

afld nisipul se Inodifici fali de plantrl de oscila[ie , rirrras neschimlrat Obsen.atonrl (iin
sistetnui legat de Pirnilit, care Itu-gi tlri seama (lr nrigcarea Pdrnintului, a{irrni r.ot|l!iir

planului penduluhti.

concluzie.

Atit in crzul penduluiui eiasfic cit

qi tr celui grar-ita,{iural, energia pol,enlialr, rr oscik}torului este o func!,ie car.e in irrtcr,va-lul rle definifie atlnite un rninirn. ln pozilia cle eirhitibr.u oscila,torul se aflii, intr-o gloapd, de energie pol,enliail"r, oeea ce confer,li acestei
por'ilii calitatea de a fi de echilibru stairil. scoaterea cor,pului din
aceastil poziqie (excitarea lui) qi Liszlrea lui litrerri rleter.rnini, r,evenila pozitia ile echilibr* ;i efect*rrre& rlni)r oscilalii.
'ea
,. ,()fice sislrnr .aJ.'lat in ecltilibru stabil tntr-o groapd, ile eitergie poten!iald, are posib.ilitntca sd, oscilese riber itr juiul $oziliei pentri oure
energia,pot etiliald, este ntirt intd,.
Aceastir concluzic
.a f.9st- detlusii pentru oscilatori la crir.e errergitr
potenliair,-este de naturf,,
elasticii sau gravitafionald,. 1,.ar afirmatria
riimine valabili _pentru olice sistem .rrre se httx, intr-o groapi de
ene'qie potenfial5, indifeleilt rL' ce rriltuli rrste acerrstii *urgiu.
corpulile pot efectuii, oseilrrgii lilrele, tte exernl,rll 5iltr,
-. \." toate
din{igum
5.L, a,.In acest caz orice po;:i{ie r r-lilei este tle
-echilibru
(stabil).

5.1.{1. Tmnsferul enerqit'i

intre oseilator si rrn sistenr e-rterirlr lui

1o. 'r'r'irnsfenrl energet.ic, intle oscila,tol si rnediu poate fi in pliniul


rintl nrr trutis.l'er d,e Ia osciltr,tor I.o ntcd,i u,l irtconjurd,tor, cl rlisilra,re a
energiei osr:ilirtolului. \rom consicL'rrr cloui c:rzuli : r) cinrl freclrrcir
este letlu.qit ;i lt) cind ftecar,ea este foirrte rnitl.t'.
a) .\cest ploccs ill'e cir c'fect intolrleauna rrurort,izlilcl, oscilaf,iilor

Amplitutlinea oscilaliilor devine tot uuri ririci in tirriir. pini l:r, stingelea lor conpletri.
1l) Clintl forla de fleurre este forlrte rnare oscilatorui Lisat liber
nu poale tiepi;i pozilia cle echiiibru, intreagir energie pr.irniri in
procesul de ercittrlie fiincl disiprrti nrcdiului inconjurir,tol pe th,urnul de revonire pin'i in pozitirr tle echilibru, unde r:-lrnine irr leprrus,
Irirycarea nu urai este periodicii. cil se nume;te aperiodicii. {) arllel
de miscare cxecutS, un pendul elastic siru gr.a,vitalionrrl intr,odus intr-un mediu rezistent, de erernpiu intr-un lichid viscos. ln figln'rr
746

l'ig. 5.1;. a) Oscilrrtir anrortizatd ; b) rniscare

rrporiodicS.

2". ?rc,nsfcrul ruergiei ile h ltrr sistelt, t:,cterior la osrilcttor. OsciIuliile unui sisteur sub acliuneir peliotli&i zl altui sistem se nllmesc
,rscilafii for!:rte. trn figut':r 5.18 prin culba I se replezintS, grafic

ArnotifuCincc
sistemutut

lCu onortirare

excitot

slobd

o'ncrtizcre
.'2 Cu
dscil tc

moimicq

'i

Cu omortieore

rfiIre

Amoiitudinec
i cilo siste mului exci -

tqtor

__l

oroorie
o Peno'-lu'tu; 'ex
hrioodo

Perioodo

H!,!X[;';''

Fig.5.18. Curbe de rdspuns ale utrui sistcm oscilant excitat cu

for!d perturbatoare

periodicd.

dependenla amplitudinii oscilaliilor unui sistem excitat, care oscileazd, ctt o amortizare rnale. in func.tie de perioada unui sistern excitator de rnas5, rnare. Se contureazS, vi'lg o creqtet'e a arnplitudinii sis747

temului excit:rt. curbele tlirsilte in ilLlesl grafic sint construite


pe baza unor date obfinuie cu dispozitive eiperimentalc cnle per'mit deterninir,ri cantitative rrriri plecise. -,\celtc curbe se nurrlesc
d,e.rris'prr,tts pentru cr, inlegish'tirzii reacti:r, sist.rrurului t,rrcit:r,l lll ercitri!iilc primire ilin ir[itr.ii.
rn cilzul in t'irre rni;calea sist,ernului e-rcitu,t esLt-' pulin :r,mr,rr,tizatS,,.amplitudineir. sistcmului excita,t (,reite in urod ei'ident pentru
valori _ale perioarlci oscilaliilor e-rcitiltoriilui egaic aproxirnativ t_,u
pelitrlrl:r pl'ol)r.ie u sislernnl.ui excitrril.
_ rn figulrt 5.13 este leprezentrrtii grafic (cullr;r z), ge Lr:rzzr rli_rtelol
oblinute urr
tj.uu[ruLe
cu urspDztrl\'e
dispozitive perrecl,tonilte)
perfecf,ionrrte, flependenta
depentlenla rr,rnpliturtrinii
ilrtrpltfurlinii unui
sistern ercifat, care oscileazd, ctt o arnoriiz,ire ririri siabiL decil. in
cazul curbei I, in funcfie cle perioirtlir excit:rtor.ului. se obselvr, e:i
in acest caz curba prczintir, un nraxiur plonunlat pentru intelvalul
de valori siluat in r-ecinfltatea periotrdei pr.oplii'l sistcrnnlui excit:lt.
Dar, tleoarece creqtelea amplituriinii lnsdarnn[ rnilr,ir,r'l elelgiei
sisternuiui. r'ezulti, cii, :
Transferul energiei ile ltr emti{rttr,tr It sistetnLr,.l, arcitut, crr,re se face
Ttantru.or'ice'Jteriood,d, u, e.t:citatrtrttltti. este nat.'im,peifiru lteri,oaite
aflate in uetittd,tctteu perioad,ei prolrr:ii tt sistent ulu,'i erc,itrrt. ;\cest
proces selectiv de transfer de energie intre rlour, sisteme fizice se

r.xcil,rrt cu frecvenfa de 50 Hz, ]ama cu aceeilqi frecven!fl, proprie


rrrl,r'i, ir-r rezonanlii,. Pe figura 5.19, b se observ5.,, privit de sus, curn
;rr':r,tii setul de la,me in acest caz. Arnplitudinea lamei cu frecvenla
;rroprie de 50 IIz este celr, mai mare. La alte frecvenlmetre oscila(iilc oscila,tomlui se transforrnX, in curent electric variabil tra,nsmis
rrrrrri electromagnet care crciti, larnele. Lt'nlin care Arc frecvenla
;rloprie egali crr rrea de excitalie intri, in rezona,n{i,.

iutretinerea oseila{iilor. Un caz particLrlilr tle rezonitr}tl este


;rt'ocesul'de intrelinurd a oscilafiilor. Vom ilustra acest proces prin
rrrr exemplu, ;i anume soneria, electricd,.
Larna elasticd, .t a ciocl,nelului este un oscilator care oscileazf;,
cu o perioadi, proprie ? sulr acliunea unei forle elastice de revenire
(lig. 5.20). Ir& inchiderea iritrerupiltorului

il'

--i
rl

ir

r--l .r

et:cittttor.

ir.18).

'jj

'i-T'

oscilrltorul cxcitat se nuureste rezontttot'. iar sisteinul care exciti,,

figurr

electromagnetul E

-V

nnrneqte rezonan,td,.

Cu cit lrinortiz[r'eil rezonatorului esle nrai slabb,, cu atit cru,ba


amplitudinii prezinti, un vilf nlei inrlt si rrrili irrgust (curba 3 tle pe

tfft

'1++rl ,,

.==r+a:la+mr*,-;

t--:

..1

rezonarr,tir

. Freeventmetml eu lame. in $ 5.1.t s-a descris oscila.tia unei lame


incastrate. S-a aliit:ru ulloi ($ i.1.+) ci freclerrla oscilafiilor, ploplii
variazd, in-funclie de lungiurea liberir a lanrei. fn coiisiruc,tia fr.ec-

venlmetrului cu lante se folose;te aceasti proprietate.


Frecvenlmetrul cu rnai multe lame este reprezental, in figurti
5.19. L:rrnele tr au lungimea variabilil, frecvenla proprie a lamelor
al5,turate diferind cu 1Ilz. Sociul B este montat Airect pe oscilatorul a cd,rui frecvenli se deternlin5,. Garna de frecvenle pentru care
se construiegte depinde de domeniul in care' este folosit. l)e exemplu,
setul clin figura 5.L9, a poate fi utilizat pentru ve [4b, bl>]112.
De obicei acest tip este utilizat pentru rni,surarea oscila.tiilor cu
frecvenle mai rnici de 1000 Ilz. Dac5, de exenrplu, apara,tul este
748

ll.

liil
ril

rill

l_s
rll

Mcgno

5.l.fl. Apliralii ale fenornerrului dt'

rl.<+--__

"

-----1"'--

rjp=

5cnz

--.-

5snz

I'

t.iq. 5.19. a) Iirecrtntmetruclr mai multclalne i


b) reLrrczentarea scirerneticl a unui sct dc

-L!t
Fig. 5.20. Un model de sonerie.

lame.

excitX lama punind-o in oscilalie. illiqcarea larnei determind, desohiderea circuitului Ei dispari,tia for',tei perturbatoare. Larntl iqi continu5, osciialia pini, la contactul C, in drtur lovind clopotul. Cinrl
lllura levine pe contact se comandS, un nou transfer d.e energie cle lir,
electromagnet ;i procesul se repetd,. Perioada procesuiui cle transfer
este comandatS, de oscilatoml insuqi, larna elastici,. Irlste un fenorrren de rczonan!il,.
t49

Evitarea rezonanlei gi amortizarea vibra{iilor. ln proiectarea


maqinilor qi construcliilor, vibraliile mecanice sint in general eritate cu grijd, deoarece ele produc clefectarea qichiar distrugereamasinilor sau a construcliilor.
Carcasele motoarelor qi generatoarelor, grinzile ,si planryeeic construcliilor, podurile au prin construclie o frecven!,d, proprie de oscila.tie. In funclionare, aceste elemente executi oscilalii forlate datoritl unor sistenre exterioare care protluc excilalii periodice sau ne-

f)r('. irr figura 5.24, a este desenat a,mortizorul telescopic mono'


tija 1, cate se deplaseaz5, impreund, cu pistonul 3, se
rrri;ci s,p1s exteiior lichidul care umple cornpartimentul 4 este oblis:rt, sii, treacil prin supapele de destindere 5 in compartimentul 6.
(lrrrtl miir:area se prod.uce in sens invers lichiclul trece prin piston
rrr sclls inr-ers prin supapele de cotnprinare 7. Rolul pistonului sepal,rrlrrrlrrr. Cind

periodiee.

In cazul excitrr,!,iilor periodice 5s po&to ajunge la rez<-rnan![,,


cind frecr-enla perturbatoare are lrllotrrea aprorimativ egald, cu

in aceastii situalie, a,rnplitudinea oscilaliilor provocate sistemulni exc,itat fiind mare duce la apariJ,ia unor
solicit:iri care depir;esc liniita de proporlionalit:rte dirr legea lui

aceea a elernentului excitat,.

Ilooke, produe dt'forma!ii permanelte sau chirr rlistrugerea sistemului. Soclurile pe care sint montat,e marrinile se fisureaz[ sau sc, dist'rug, grinzile si podurile se lup. Proiectanlii iau in consideriue in
calcule posibilitatea rezorran{ei.
Avenr rnulte or:azii si, observXm momentul in ca.re un sistem
intli. in rezorlitntX, rn5.cirr pentru un tirnp scurt. I)im citeva exenlple:
L:r, pornilea ;i oplirea unui motor electric frecvenla acestui:u
vtiliazl intle zero si liLloarea de regim*. Oscilaliile mol,orului sint
perturbatoalc pen1,r'u dispozitirul pe care este montat. Astfel, oseiit-r,!,iiie grinzilor unor poduri rulante devin evidente Ia, pornir:eu sau
oprirea motorului rnrrcaralei producind pentru cite'r'a rnomente un
zgomot, inerisl,t'rrt in regimul cle funclionare permanent.
Ciearnul poltielei rrutomobilului deschis intr-o anumit[ pozi!,ie, produce un zgomot puternic la anumite trualii ale motorului.
Jle ir.senrenea,, nnele eleuient,e ca toba de e;aptrment sau urrele table
irrsuficient de lrine lirirte produc vibralii para,zite.
I.la treceleil unui rehicul greu solul trepideazX. \'ibraliile transmilindu-se cl5dirii provoacir uneori zguduirea r:aracteristic:i bine-

cunoscutd, a geamurilor'.
in general, funcJ,ionalea oric5,rui sistem care poate oscila este
a,rralizatii qi din punctul de vedere ai evitd,rii fenomenelor descrise
mai sus. Se evith, mai ales producerea rezonanlei. Existi multe
metode ;i dispozitive prin care se realizeazi" acest obiectiv.
I)escrienr aici a,mortizorul, utilizat in special la autovehicule.
Acest dispozitiv amortize zS, vibraliile provocate de suspensiile automobilelor. fn prezent, eel mai folosit tip este amr,irtizorul telesco* Frecverrta de rotatie, constanti, Ie care o are rotorul ln functionare normali.
150

_--a

il
ii

3
IJ

:l
:

-,

-J
--f

i---- - - i

/->.rl

-:i'
o

I.ig.5.21. .\nrortizorul fo, uiiitj,lrlltn e montat la un autoturism Dacia

rator 8 este de a ld,sa si, pi,trundd, lichidul din, sau spre camera d.e
compensare 9 printr-un mecanism cu supape asemflnftor pistonului
3. Lichidul suplimentar este necesar pentru a nu lX,sa goluii in compartimentul 6 cind pistonul se retrage. Prin trecerea lichidului intre
compa,rtimentele 4 qi 6 se realizeazX, o forfi, de frinare care amortizeazil repede orrce oscilalie de la capetele tijelor.
In figura i.21, b se observS, montarea unui amortizor la una
din rolilo din spate ale autoturismului Dacia 1100. Amortizorul I
151

fixat coaxial cuarcul 2 cu unadintije pe caroselie, iar cu cealalt*,


pe Pla din a'xele punlii. cincl rti*ta intilne;te o neregularitate a drumului, puntea incepe sii oscileze fa{i de c:lroserie. oscilaliile preluate
de :rrc sint arnortizate lapid de anror.1,izor, deoalece spira q" io* *
arcului este solidat'[ cu c:r,pi,tul dc jos al arnortizorului. int,rucit
miqcarea acestuiir, este flinati de fi'ecirlea lichitlului clin interior,
oscila!,ia se stinge dupir 2--3 cur'-qe.
Datoril,i, frecdrii mari, cind ;ocul estc 'puternie rlrn(il,tizillul ar
detelmina o suspcnsie pulin elasticir. Ilenr,i'u r se eritil ilcest lleajuns lichirlul poa.1e trer'er prin alter supape care se deschid la pr.esrunr mall .
este

5.1.tCI. (irnlpuncrea oseila!.iilcr

ilaralele. BItiri.

Daci, doi sau nlzii mul{i etscilatoli interacrlioneazi, mi;carea sisternului luat ca intreg este c'omplex5,. n{i;carea fiecirrui oicilator este
influeulatr de oscilaliile celorlal.ti osciltrtuli qi influerr[eazr, la rinrlu-i pe ceilaili. Are loc o compunere de oscilafii. ln genelal, oscilaliile
cornponente pot a-,-eii clircc!,ii diferite.
Expelienlll arath ci, in ea,zul micilor oscila,tii se poate aplica
principiul -quplapunef ii nricilor oscilalii: un punct "supus mai multor mi5clri oscilatot'ii oscileazd, cu o elongalie egali, cu suma elongaliilor mi;c[rilor courponente. \rom aplica acesL prineipiu in cazul
particulzrr al o,scilafiiior paralele cle frecvenld, apropiatii, ,..i cu aceea$i
amplitucline. Ficr

h: A

sin

orl $i /z : .4

sin

<,rrl

legilc cie mi;carc ale celor tloi oscilat'ri care respecti, condiliile de
mai sus. o-ccilatirr, r'ezultiintil -\-a Ayea elongalia pe aceeaqi direclie
;i r.a fi :
ll : lh * Uz:/(sin orl * sin <orf).
Tra,nsformind suma

expresie care scrisfl

ll :2A
752

in protlus,
zA.io

(<or

('('clr, ce exprimS, n clsciiagie ir cirei turpiitudinc variazir, periodic cu


V'
v1 f v"
., ciit'ei
f- -^.,^..r:
^:.,^; frCcven{,i
.
: Vamplr 5i: :t
llcclentlt 'r' eSte v ::

'o2

l)tlc5, v, :'u, r,scilalia rezultzrnt.i are zirnplibuclinc dubli, ia comp:rrrrtie cu coulponenteie ;i aeeeali frccverL!ir, cu ele, rezultilt
care
se pntea intrevedea.
[)aci, frecl-enleie sint cliferite (.;1 * v"i. tlrrt':tu',.n,loli apropiate,
r.r' produce fenonenul de bdtd,i. Frecvcn.ta, oscili-r.fiei rezultilte este
tgirli, cu rnedia aritmeticii a flecvcnfcior r.r.cilaf,iilor cornponente,
i:,t' tlnlpliturlinea este o fulcfie periodirri. r'llo',it?rt, ei mirximi fiind
rrt,insri pent,r'ri
2;i {vt - ,z)t
't
-.

atingelii alnpliturlinii lrrarirne "i --!


ii:ite cri atit ulri
lnicii, cu cit vr este rnai lrplopiat de ,,. J]"o^r"rre ambele valori
rrrilxirue ale lLlnplitudinii lrp:r,r' in decursili irnei pelioacle, frt'cl't'rrfa
r|ll c{il'e .qe proclilce arnplitutlincl milrimi'r este duhl'.i. Deci
Ift'ccven,ta

')!'t!d,i

vr

-_ :#:.

r_!

'-)

';,

vx,

(5.1+

Daci, frec-,'enq:r, uneiir din r:omponente e.ritc ltiutn se poate tlettrrltrina, ft'ecven{,4 celeilalte ccrrnportent('. curloscindli-se fi't,cvenfa bn[iilor cale porlte fi detenninata optic sau ar-,ustir,.
In figula i.2f cste reprezentat fenorncnul rle bXtiii pc:rtru dortf,,
crscilalii cu frecvenla v, : i0 Hz 5i v, : 60 H.z.
,J

r,i60Hz

se ob,tine

(.ut
* cog)
- tr)l
'
22 "o,

in func]ie de frecven.td, are forma :


cos

2r

(vt

vr)

22

sin 2c

(vt

* vr)l
Fig. o.22. tsiliri.
153

O trplicalie a feuomerrului

de bd,t.ii este acordajui instrumentelor

cu coalde. fnstrumentistului i sc d5, de t,ltle concert-maestlu, satr


i;i ia singur', nn ton dc comparalie, de exemplu nota, de 440 IIz
(la). El rnodific5, fl'ecrenla c:orzii prin rotirea cuiului pini, nu mai
aude nici o birtait'. fn acest c?z rr: vci acorrlajul este perfect.
irr principiu biitiile sint folosite pentm misuralea frecr.enlei
unei oscilalii date. f)eoarer:e e,qte impr;sibil de l'ealizat o sincrotrizat'c perfecl,ii, se plocedeazii astfel iricit difereri{n de frecvel{5, sli
fie extrern rle nric5. Srsiz:iretr ltitXrlor depinde iri irr.,est caz de fine!e:r' r'eceptorului, iar sineronizarea, este irpreciati, in fnnclie de scopul ;i dest,inrrlia :rcestei opcrufii. Astiel, o sinr.toliizale ca aceea.
explicatl rri:]i sus. pelet'putri cle olganul autlitir' ;i e,onsiderati satisfic'[toare de irtstmmenti-st apAlri clat, pe .0t.2,11r.r.1 iinui osciloscop
cir ltn fcnorrrt'n cie iriit,iri.
Iircmplrr. I)ulr.: (iiitilaT:(iane r:scik':rz:i siritultirn si dari 20 l,,itai irr 10 s.
irLr lurce
tl)iiiiu (lin tliapazo:ttte Iiirrrl .rtnsrrt. uIr rr.rit'inrl. I:rrclrrrla uniria di;, <1iapazoale,
lgatri

ca rr'forinti, cste v'

Il

czoI

-.2ir{i 1lz. S:i sc t'ulcrr}r:zr

frtcYc-D!a ce}rri de-ul doilea diapazon?

v a r e. {lcn{cr;n rr.ia!ici tJ.1.1) fl.ecr-cnta ltdtdilor

vbdtai: !r undt. ptlrtrtt


mr'azi cd

<'azttl

\,rritdi

20
10

V:r

se

5.2.1. Propagalea unei perturbalii

iu urmitoarele exemple

se poate urrn5,ri procesul de transmitere

:r rnlei perturbalii mecanice.


tliutl o garnituri, de vagoane girrtrt[ pc o linie prime;tc ttn .qoc
rlt. iil locomotiva care este adusX, pentru cupltilc, ;ocrul constituie
4' pelturbalie pentru garniturft aflatl pinii tl,tunci in repatls. Este
r iz,ibil cum irnpulsul se transfeli, rapid de-a lungul intregii garnil,ru'i in timp ce fiecal'e vagon se miDcd, do:lr ctt ciliva centimetri pe
r,r1('ciifi direcJ,ie utl perturbalia, rS,minind apoi in repaus. Deplasareil rrnei perturl)alii mai este numiti, propagat'e.
Perturbalia produsii, prin mi$carea bruscd, in sus qi in jos I
c:r,pirtului unei eorzi aflatS, pinit, atunci i1 rep34rs, se propilgri 'rub
toimu unei bucle r:itre extrcmitatea cealalti,. Un rnic sernn B pus
lte coilldd, se ridicir, din pozilia de repaus ;i revine in aceea;i pozifit"
ileplilsiu'ea efectuindu-se perpendicular pe direc,fita de propagare,
r-.xllrt, ca .i perturbalia de la capiitul corzii (fig. 5.?li).

2liz,

Cu aceasta,

vl -- \tilil

relafia pretccletrti

vr : 256 Ilz - 2 IIz:251


Ilacd

tiorcstt' c;r cliaplzottul cu

inrl si osrilrzc

fica pozilia inelultri astfcl lrrcit.bhtiile si riispard.

cld

i1z.

cu aceeaqi

trec\en1i se poate rnotliS

a
J,^

5.2.

tot mediul

proirletrtri, notinr cu v, {rec'r'rnla celui rlc-al doi)ea diapazon. LIr'J2:

in care

.,ste

r.lrcrgi?l prirnitS, cle la sursa de oscilalii este transmisir, pe


l;iri rir, particuleie acestuia s[ aibd, deplasiri mari.

g\

flnde *.,,urril.

intr-rin niecliu rnaterial toate piil.lile unui corp irrtera,cliclneaze_

u perturtalie nrecanicd, produsir urrdela intr-ul

pun(_.r,

{iarecare irl

mediului tleterminl excitarea ]ne(1anic[ a pirjilor. vecine, c&r ]i.,


rinrlul lor le excit5, pe urrndtoarele $i a;a mai cieparte. perturba!,ia
se propag[ in tot mediul. Procesul de propagare a unei pertur.ba,tii
'ce nunregte undd. o caracteristicii esenliald a untlei este fapiul c[,
754

Fig. 5.?3. Propagarea r.tnci pcr[,.rrbatii 1t'iuts.,'rrsrle.

O piatr5, ciLzutii pe -suprafa!* liniptiti, a unui lac produce o perurbalie pe i-lel'e o \-edetn ap6i deplasindu-se sub formil unor rnici
valu'i circulare care se intleplrteazri de locul irr care ir r-]5zut piatr*

155

(fig. 5.24). Obiectele uloare urre plutesc pe api sint puse temporar intr-o rniscare de ridicare rsi co'[-]errirL-. dupii cure corpurile riimin
aproxinta.tiv in acel:l;i loc.

.i.s

-intr-o

o-scilalle- efectua_t,ri perpendicula,r

l,rrllral,iei. O astfel de
\n*

uldi,

pe direc.(,ia miqcd,rii per-

se nume;te trinsaersald.

,r-.;

[-.=.-.:..: _:-.--z

Y&-A uJ'
ii
-27
o
l*
----'|
---*
---b
\
lfr
/i"
'- -\
,'FT \ / U" l\*i';
\l ': v: , \'u
#D
1t''i

Fig' 5'

21-r'

Pe coarcid

lrli'.t;'i;l,i,1],c;lurbatiL'

m-i.
(a) ei

''rn

. $irul pendulelor clin figur.rr, 5.26 nrodelea,zd, un rnediu unidimensional orroge_nr ildiei rrn mecli'(,are Are aceleaqi ptnpri"txli in ori|rrre punct al sa,u. Prruem irr osr.ilafie pcntlului'l ainou-l o rniscare
lrerpendirulari._pe dirccl,ia sirului de sferc. prin i.tern*oiui ;;pl;;olui enelgizr oscila.torului i se l,ran.qnrite succesir- in sirul rie oscilatori.
Ii;g. 5.2.1. l)irr ;lrnctul urrrle a cdzut piatra pcrturllatia sr,
ltropagl
pe supralafa apei sub f<lrnla unor rnici valuri.

fn toa.te :rceste exeruple energirr, priuritX in procesul de perturbale este trilnsfer.atil de la un princt la altui fii,r'i, sli se producd, ,;i
transpolb <le substarrtri.
Se observi, cd, l,ransmitelea unei perturbalii nu
"qe face instantaneu. Este necesar un anurnit intervil rie timfu pentru
ca perturbafia -produs5, de sursi, sti, se p'opage pin[ intr-fui punct odrecare al
merliului.
5.2.2. Unde intr-un rirediu ulridirnensional
unde transr,t'rsalt. caphtul unei ccrzi intinse este pus in oscilafie
miscind min:r' in sus ;i in jos o singririi clati.
;prin ace:r,st5, miqcare
se produce r-r <leforrnafie transr-ersald, pe direclia corzii cale se transmite progresi'l' spre r:elilalt crrpr,t (fig. J.25). propagarea acestei
perturbalii se face plin mi;cart'ir, fiecdrei sec{iuni ,, .orrii in sus ,si-n
156

-tz

t.ilt

4o
i;i g' 5' 26'

tt"

":""'";,1;

ju';i ffi *:i::l:jl;1! :' " ='' (: pq

ca

rc

Peutru rnediul alcdtuit din oscilatorii din sir, care la inceput se aflau
in repaus, exeitarea penrlulului 1 constituie o perturtral,ie. Acesta
rlcr'ine o sursl de energie, motiv pentru care fendulul'7 poate fi
socotit sursr, de oscilalii. Dactl rniqcarea, oscilatorului suisd, este
nienlinutti printr'-un mijloc oareca,re, miqc:r,rea celorialfi osoilatori
continuil. Fiecale oscil:rtor erecur.ri, oscilalii armonice forlate sub
ac{iune21 energiei priniitl de la sursi. Frecvenla osciia!,iilorj fiecb,rui
pendtil este acecarri cu frecr-e1lli sprsei indiferclnt cle fiecrvenla propric.. Procesul de propagar.e se face in timp.
157

Punind din nou in oscilalie pendulul 1 din ;irul de sfere atlate


in repaus, putem cronometra tirnpul dupi care perturbalia ajunge
la un anurnit pendul aflat la o tlistan!5, oarecare de sursd. In funclie
de acea"qt5, distan!5, timpul de propagare este diferit. Fiecare oscilator
intri in oscilalie mai tirziu clecit cel precedent. Rezultfi, cd' faza
rniqcflrii fiecilui oscilator diferii, de a celui prececlent ;i de a celui
care urmeazi. Presupunem cii, viteza de propagare este constantd,,
presupunere care este ralionald, daci ne gild.irn ci, togi oscilatorii
sint de acela,qi fel, iar cuplajele identice. In timp ce perturba{ia

t=0

-s

rrYunseazi,, oscilatorii care au inceput s5, se rniqte iqi continuS, misca-

r.'lr oscilatolie arrnonicil. -{cest. p-Ioces este ilustrat in figura s.27,


rrrrrlc intreg, lan{ul de oscilatori din figura d.26 este ariiiat vdztti
rlt' sus. $irul penciulelor este figurat in"intregime in ,.lce- mnmente
rlilclite, incepind cu monrelitul in care pendulul j este ercitat si
slirsind cu un mornent clupl incheielea primei lui o.rcilafii. Intervalul
rlirrtre d.oud, replezentili succesir-e este T/g. se obserr'l ci, dupd,
irrrheierea unei oscilalii a penduhilui I existri in ;ir pendule
oscileazd, in concordan.ti, cle fazzi, cle exernplu 1 si'g .iu Z si 10.
"#u
Eepetind continuu mir*cs1s,1 rniinii in icela;i'fel ca mn,i'sns, se
l'olrneaz[, o rinr]ri, c:ontinui care itransea,zir, spre dreapt,a, ilga cum
rrrati., figura 5.28. Frecventa cu clirLr se mi;ci fiecare piunet a,l corzii

t,*

.:U

o--

\ ...H=_-o_=o-_o-,H--

t=l4

uT

r={
,-37

'-7-

.T
i=

-,-o-\ *a
.1-T-57

{f"

.d

'*_=S-+_-C-_O=

-,-o\

r5T
t

r=1L

;-37

'-T

r_7l
( -46-

Fig.5.2B. O undi progresivA inainteazd sprc dreapta.

este aceeagi cu frecvenfa sursei. Fiecare punct al corzii r-a oscila.


rorlat continuu incepind din monrentul in care migcarea oscilatorie
a ajgns la el, miqcar.ea lui fiirrd intrelinutil de energia sur.sei. IJn
a.stfel de regiru se nume;te regirt, peirnanent. Daed, oscilalia din
figura 5.28 este efectuat[ de giitre surs[ in planul hirtiei, atunci

l=I
.-97
r-Ttfi9,5.27. Transmiterea unri oscilalii lrrnonice trntrt'Ii:rrtte pe Sirul
din figura 5.26 (vetlere pe plan orizontal).

153

orice punct de pe clireclia de propagare oscileazi, in planul' hirl,iei.


Afirmalia se poate d..or-edi experimental deplasind de-a-lungul corzii,
itr plrrnul in care oscileaz5, sursa, o tleschicicre (fantr) ingustr,. tr'anta

159

rk' forfeeare (fig. 5.30). Pe figur':l 5.30 sint prezentate trei mici Pd,rfi
rr,rli;rcente ale corzii. Miqcarc,a p[rlii 2 nu se poate face fd,rzi c.a aceastih
si nu antreneze+pXrlile 1 (prin forla ?'';
Fzs
si l) (prin forla -Frr) carc la rindul ei se
ol)rrne prin forlel u furrqi, respectiv, fuur.
Aeeste legituri asigurd, cuplajul pirlilor
I, 2. 3. Prin acliunoa forlelor de cuplaj
(1
so prod.uc defonn5,ri eiastice in corpurile
prelua
poate
aceste
F,,
solicl
trla.qtice. Corpul
t r'"
solieitXri, dar fluidele nuau aceasti, ca,pa"/
citatr deoarece au proprietatea de curggrr', rnotiv pentru care unda transversalii Fig.5.30. Ijnda transYersall
inrplici solicitare dc forfccare.
il,I)ir,re nurnai in corpuri solide.

nu irnpiedic:i clesf[;urarea propa,gXrii (fig. ri.29). Se spune c5, unda


este polarizati, in Planul irr cale o-q<,ileaz'), sursa (planul itirtiei).
-+

l\

/_\

iiig'

21r'

t' ..'oi..l:':].,'l;il:Yxt1,,i;:l'" r' r'rs':'r p'tiric'

in figrira 5.-l^J este arritrt

:rspe,:tul rtnrlci pentru tliferite rnomente, scpilltttt'1rr, intervale de tirnp egalc tu un -qfelt din perioa't1lr,
oscilalici suri{ri. I'cntru o perioatiri a oscilaliei sulsei, mi;t:lrrea oscillttorie avanseaz'"i pe coirrclii pe clistanlri ].. Iiacil prop&garea se filce
uniform cu vitezfl t, aturrci
).

u?'

Ilxemplu.o niigcare oscilatorie se propagi lutr-un mcdin clastic onloge[ ;i stribate


I gtX) rn tn ll s. Si so cak:ulczc : o) viteza de propagarc a accstei rniqcirri; b) perioatla;
c) flecvenle ci $tiind cii lungituca dc uttdi s51s |: ili3 nr'

ijiezoIver.e. a) NlcciiLrl fiiild otuogcn propagarru


tlal:i de
s
9 900 Itt
u=S. -:3300
l-i) Irolosind rela[ia (J.15) sc scric

(5.1;)

sau exprimind prin frecvenl,il


-f
j

(;i.16
-_

r.
-,;

ll3m

nrrnre;telttrtginte tle ttnrld, 1i fiinti o lutrginre se nriisoarir in nrebri.


Pentru explirnaleir lunginiii de iLldii r,,il'Lt[ aceirstit cst,e f*lrrtt nricfl
se mai rtilizea,zi" augstrotnul fA) f A : 10-10rtt. I)ilcir, vitezil, nu sL'
rnodifici cu timpul sau de-it iungul direcfit'i de propagilre, lutrgirtlea
de undI, nn se schimbi,, fiiucl tleci o c".lrilcteristici a ultlei itt ricel
rnediu.
Producelea rinrlei trauslersale in coardS, este po'ril;ilii' datoriti,
faptului ci oricc pafie a corzii poate anttena in ridicare ryi coborire
p5,r!ile adiacente. Ili;czirile tliinsversrr.ler creetlzi, in coalrlli o soiicitare

soO

nl

^tr

lt|o '

(J.9)

11
v.._-_:7'l

:1O{) [Iz.
-100

?' sc

- r

*) l'r'rcletr[a se c:rlculeazi ttirr

sc face ttnifortn cu o vitczd

Se observi, di' relaliile (5.15) 9i (5.16), ca qi din descrierea procesplui, cd, lungimea d.e undx, este determinatd, de d.oi factori : until
(pt,rioada sau, freu:en{a) care ttepinde de sursd, pi al doilea (aiteza)
iu,re este tegat d,e med,ittL hr, care se proltagld, unda, d,e proprl'etdfiile
lui, elnst'ice pentru ci, in fond, viteza depinde d"e cuplaj'
Se dovedeqte teoretic gi se verificii, experimental c5, viteza 1t) de
pr0]rilgaile a unei unde tr.:l,nsversale pe 0 coardil depinde de teltsiu161

160
11

- e.

771

ncr[ 7r Jlr ca,r'e crste supusr, coa,r'da qi de mastl p a unitii,{,ii tie lungirue :r r.orzii prin relzrlia

,,:y+
cxlllcsie clllc include ntuu:ri rnrilirni lizictl ll,oprii r_,olzii.
Dacir,
-t.rscilalia peridulului sursi, nu c.stt' intre{inutii, l)r{jr:esuI
tle amortizare este extrem de rapid, energia sulsei fiinti tr.1ir.l"4r'rltti
sirrrlui rle oscilatoli, o parte disipindu-sc prin frecii,ri. untla se nt,inge.

23/.56

linde klnqitudinalr. l"n figulll 5.31 sus este rioscnat


ull rt-,scx,t rk', ofgl , l ung qi

a- n

spiralat, cu spirele'irr r.,rfr,lris


echidistanlate. Puteur tonsidcra, t'osortul ca uu :sil. de
spire (r-rscilatori ) cupl:rr.j claslie, fiecare spirl fruriirrl oscjlir rlc-a lunguJ flxei .:rlr. in

.iurul llozil,ici dc r',.Jrjiilrlu.


ull cap:'tt al reso|lul rri se
scoal,e o spirri rlin lrozilirr de

irlr,

echilibru, trirgir rd-oJi

f-r

'I

*-37
,-1

i ii

ii rr ri-o

tpoi lilleri. in felul rrr.{,.tl se


lll.orlrrce o prltru.ilatir' ,';11'g gs
plopag:i spr.e t.elirla)t rrr,lriit.
Pertrrlbalia constd, iri lninelo:r in rni;c:lre rr fiecal.ri spipe dircr.!iu (le pruprgilre.
O astfel de rrnriir, se nir:rrcqte
r^e2

longitud,inald,.

DupX trecerea pel,burira-

r-T

CT

+-:lL

Irig. 5.:t1. Propagarea dcfornrafiei longitudir.ralc


1ic rrn resort lutrg spiralat,

r62

1iti, rlatoritil fr.er.ilil,,i cu


:r,t,t'ui ;i nrai illes r-irttur.it[

ct-'lor rlin intct.ioml spilt lor,


oscilal;ia aeestora ,se itinge
rlpid, resortul ri,trirrjritl In
lepaus. Presupunem cri printrun mijloc oarecare fireem ca
prima spir5, din caplt si fie
pusi. in continuu in ririqenre
oscilatorie amronici,.

?, figura 5.31 este desenat res.r'tul la rrromente diferite pentru

procesul de deplasare a peitulbaliei. Se observii, cir dacl


(r-: 0) o comprirnare (spi1x, r.csor,t ie formeazd, Ia inomentulinilial
la modepaltgr
mai
iclc ?-2) aceasta se deplaseaz5
-observiTd-o
r.rroritul Tl+ la spirele 2i4, Ia momentul' I12 Ia-spirele 3-4 etc'
a'arrseazd, spre dreapta, fi.ecale spird'. pusd'
i,r r.'*rp
"b
"o-pii-are*
irr rrriseltrre de ferturbalie continul sd, oscileie in.jurul Poziliei de
cclrilidrl. Astfel, de exemplu, spira 7 face o oscilalie intre l-0
si 1l rirrcl apare o oooX codp*i*ite care se va, propqga.. E;ostd'- sp.irq
<'rr1e oscileazri in concorAan!5, de fazii, cunr sint spirele '/ qi 5t 2 ;i
/i (figtira 3.9, momentul f :5Tl+.
L,on:iclerind lesortul construit clin acela;i nraterial, propagarea'
poltru6:tliei se ftrce lniform cu vit,cza t'. In iltervalul tlc timp (?)
in care 'spira /, de exetnplu, efectueazit' o oscila,tie, perturbalia
ri,r'rrn..relzi,-pinn lrr, Spira 5 i,^re't'a incepe sii, oscileze infazra !u,Spil?
.t inrrrrnentirl 3T l4)-. Distanla parcursS, va fi eg,al5, ca 'DT ' Int'rucit
toate spirele oscileazd, cu aceeaqi perlqad-d, qi deoarece propagarea'
se face'eu aceeaqi vitezh o, disthnla dintre dou[, spire consecutive
car,r: gsrileazi, in fazd, este'lungimea de und[ qi constituie ca.qi in
cazrt] undelor transversale o iaracteristic'[ a undei longitudinale'
.[]e toatd, lungimea resortului din figura.5-31 se formeazd,.regiuni
in ctre- rpirete slnt mai apropiate qi regiuni _in _ca1e spirele sint mai
indeprlrtale decit in stare neperturbat5,. 1'ozi!ia acestor reglnnr
se nrodificl in tirnp, deplasindu-se.

,,

rrr.ruirlT

IJntla longitudifalX nu cste polarizatd,.


lJn exemplu de undfi longituclinald intr-un solid este- propagarea
pert,ilrhilliei irnei lovituri da1d, cu un ciocan- la. cap6tul unei bare'
loviturd, este tra,nsmisi,
[u oir.u.1ir, acesteia. Comprimarea barei prin
ilitr *ptoape in aproape iine h capd,tul cel5,lalt. Ac.e$ lucru po-ate
opus celui la care se produce perturbafi ver'iticat dacd, ia
"rrrafn
fixatir rigid._Bila.va fi proieclia se p.ro" o bild, ald,tlrati de bara
iat5, pe direclia barei in sensul propagirii perturbaliei.
Yiteza d.e propagare a unei unde longituclinale este d.ependentS,

de ciuacteristicile mediului. Se demonstreazl" teoretic qi se verific5,


expelimental c5, expresia vitezei o, a unei uncle longitudinale este

,r:v+'
unde

este moduiul de elasticitate,

iar

(5.18

p densitatea substanlei din

carc Este alcirtuit mediul.


163

undr'",Iongitudi'ale intr-o colo.'i de gaz. r)resiunea coloanei


-, gaz
de
atlatd, in tubul reprezentat in figura" b.B2 este o mi,rime tle
stare a coloanei- we p\fuF. inchipui inlreaga coloand, impx"litr in
stral,uri transversa,le. sub!,iri. preiupuncm "ci, oscilalia
ii*tl^,roi
rleptapalg ,spre dre.iprl strarnl
inapins
i:.:q:,^qTirltl_:,
In
senS. AerUl fiinrl cornpr.i rrrirl, prr,sirtncft
"""ii,
(.r.osl:1r i.l
-flCelilst
1i de
valoarea' initiald,. complinrar'.,, r-" transrnite stratului rurnitor
si
rlitr strat in stt.at rrrai depart(r. fn. rni;uu.ea pist,rnrului cirtre stinga aei'ul din

"i"

irnerliuta lui apropierc se


tlesl,incler presiunea sr,rade
si irjunge sub la,Ioar.en inil ialir. l)elxesiunr& r,xeat[
rletennin5 rniqcarea lr.r'ului

din stral,urile adiaccnte. tirl'e


se drrstind la r.indul tor, Pe
figura 5.32 comprimarer qi
dilai,area straturilor a fnst
figurath, prin^ varierea grosimilor ior. In timpui ilnei
osoila!,ii a, pistonului. ril,r.a,l,ul r-ecin acestuia cxec.utI o
mirycare oscilatorie tle-a lungul direc!,iei de propagare
a pcr'l,urbaliei. Aceastir urig(.arc este rsluatil de tr:tte
straturile, dar cu o intirziere
de faz[ datoral,i, l,irnpului
necesar propag5,r,ii. Ulrda
cste longitudinalS,. Per,ioirda
oscilaliei fiecd,rui strat cste
a,ceeaqi cu perioada oscilaf.irri pistonului.
stratificali a
Stratur,ileirn:rginate fiirrd

Fig.-5.32. Ilcprezcntarc schernatici


unui gaz aflat lntr-un lnb in care sc propagd

ttttdi

o eXtrern de ,On6iri,

tr2

rlc 1000 IJzrI'a o deplasare rna,xinrii a stlatut'ilur ile l()--:] trtt). fn cel
11
,,. o
rrra,i slab sunet perceput, varia'lia presirrnii este tle -i 2.10-5
lttg

rlcplrsare, la I 000 I{2, de amplitudine ega,lit' rrrt 1O-ec,ttt. Tilrind


Vs('illlia de fa,ptul cir, plesiunea iltrrtosfelicir not'trtillit este tle l(i'

rtt2

ne dd.rn sealna de malea, sensibilitate a urechii otttulrti.


l. La capitul unei lamuri a unni diapazott n;czal lt'rlicai cll lir[]ruil(: ltl
lcagi un fir dc hrngime I : 2 m gi de masir mt: 12 g. Dc acest lir se suspcudi
iul corp (:lr nrasa rnl - 960 g. Diapazonrrl oscileazii. Sd se calculczt': a) vitcza de lrloparlrre a undelor in fir; b) frccventa diapazonului daci lungirnca de ulttlir t'sic de 4{) ctn;
..) cunl se nrotlifici vitczu de propagare daci se dnblcazd masir corpulrri strspenriat.
Iixemple

j<rs, sc

Il c z o lv ar c. a) ln fir sepropagiurrtle'transtersale. \''itczl rrnclclol t'ste corrlortn


rcla!it,i (i.17) 9i rrcglijind cfectul masei firului asupra tertsiunii din fit',

,, 'Vj;

: l,;:V

kg ' 1),8 rn/sl '2


12 .10-t kg

96O ' 10-3

ru

,il

! lo---\

liei

b.1 liircare punct tle pc


(5.10)

uncli oscilcazi for!at, srrrsa liirrrl rliapazortul. Corfru'ltr rcl:r,ru

Ds
r, '- -.
,l.

iI-

40 '10-'

:
nr

102

s-l .-

102

llz.

c) nr:rsa corpului suspcndat fiind lt', viLcza u'r, es tc


L',

Ilaportnl vitezelor

:v+

cs[e

,,:

1rUt"r1

considera cepresiunea, lin utr


nroment dat este aceearsi in
tot stral,ul. i.n tirrrpul.rirrei oscila!,ii cornplete * u"i *ir"t, valo,lr.eir,
prcsrunrr o8crleaza, in ;uIuI valorii inifiale. unda poate fi consideratr,
simultan o propagare a perturbaliei rirecanice rle'mis"uio u straturiIor sal o propa,gare a variafiei presiunii in jur.ul
dc echinbru. De exomplu, in eazul celui mai puternlc sunet
""eiialo.i
pe ca,re il poate
164

tinrpanul urechii omului amplitucline:r' va,r'ia,l.,it'i llresiunii


N
rrl,rnosferice este ft 30 j . Aceasla colespuntle, pentt'tr o frecvt'nt5,
srrlrol'l,a,

Itl

y+:y+:

v2

2. Un rnuncitor dc la calea feratd loveEte cu ciocanul eapitul unei Einc producittd

undi longitudinali. Sunetul

cu nrechea pe

tinI.

Ce

este auzit

dnpi

0,2O s de

un al doilea muncitor care ascultA

distanld existd lntre cei doi nuncitori ? $ina este din olel ctt den-

sitatea 7 8O0 kg/rn3 9i cu modulul cle elasticitale <le 20 '

1010

+'
nt2.
165

ezolvarc.

Distanfapoatc fi calcr-rlatidaci

a pelturbafiei. Conform relaliei

(5.18),

,,:V+:lim
dc

se

cuuoatte viteza ur6c clcplasare

: 5,oo lo-s,,i/s,

aici

d- uLt:

5,06 . lrJr m/s '20 ,10-e s

()13 rn.

5.2.3. Unde superfic iale

Desc.iern forrnarea, ;i
p,erturbaliiio' la suprafala
apei in dou5, cazuri : 1) cind_propagar-ea
procesul se ilesfdqoaid, in largril innrilir
qi oceanelor, adicd, in zone in care adincimea este mare-qi 2) cind
undele-sint generate la suprrlfala unei ape pulin adinci.
1) In afara cazurilor in care valurile sint cauzate de miscilri
_
s_eismice, undele pe suprafelele mirilor gi oceanelor sinC aet"*-iiral*
de acliunea vintului. Aerul care se deplaseazi, anttenea,zra fiecare
picxtur:i.tlo.api,
-4" i* suprafaf,r,, irnpririindu-i o miqcare circuta,rx,
in sensul rrriscxrii
vintului (fig'. J.3B). Raza traiectoriei e-qte egali,

lilif(rir,ilor descrise este faptul cii, pe (ileasta tllltli valr-i-lpl, in ltli$(.rri, ,spre inainte, rlir 6 cilmponentil orizont'iLl[ ca,l'o il irnpitrgt, 1re
rrrol,Lt6r in acelaqi sens. Dimlotriyfi, nli;calea ltpci dc la lxlzrt lltlui
\lrl aii o conpon;nt:i in sensiontrirl'cilr'o se opllll(t itririntiirii ilrut'iilorului, tr[giridu-l inapoi. Aceste fapte le-a obst'rvilt, ol'icine :l itruttr't
I1 a,pa ind,riT la aproxiriatir' 30--10 itr tlrr rna,l. i11;{,ii1'olii ex}relirrtollI,lr,1.i^folosesc lrro^cese.le desclise pentru a' so a'pl'opia' tle lrritl orr t'lotl,rlli mai mici.
I)e-a lungul etirectriei cle clepl:r,s:u'e r \.alului sttpra,fr{r apt'i t'ste
lrr un nioniiint dat alci1tuit6 din picilturi de rrpti, toa'1,e rrflrttritr
rniqeare circula,ri, dar in faze rliferite (fig.5.3{). Lirttlele de lrtt'g'rru
SO
.a>

ljid..-).::i.1.

I-t lrn rrronrtrrt (lat, toatc piciturilc se aflir lrrtr-0 migcarc circltllrri, dat' irr lltze
tiifcrite.Act'aslacstc,,fotogratiii"r'lltlluiltuntrt<;lttt'tltrlltl'

irrrrgirrri tlt'untLi rrrtri. -{spectul supla,fc!ei rnh,r'ii stltl ()oetll}lllui iutl'-tur


l,rg"st, crlriicd, prin cornpunel'ea a nc)nurnt"tratc tttttlc tlt' trilrplil,tiriiiri,

oSO
a/

si ciireclii diferite.
2) in cazul uldei create pe suprafala

tri\:Le

rlitrtr-un l)azill siltl


iUrc_.i
diferit, forla <lc t't'r'trttit'c fiitid
ir,proapc exclusiv datoratfi tensiurrii super{ieiale (fig. i.;l;.1. stt'rtl,ul
superficial sc comportti ca o mernlrt'anii cl:r"qticii.
,r cuv:i,r tnecanismul cle producere este

o o o ! o"

co
A

Ii'ig.5.:J3. Migcarea unci picituri A la supratala apri in tirnp do o p.1b..1L.


I-inia punctati arati aspectul valului cincl A rstc pc o cieast;i, iar li'ia
lntrcrupti aspectul undei clncl rt cste intr-o r.ale (A,).

chial cu ild,lfimea valului. Mirycarea fieczirei picxturi sc poate clescoJlrpune.intr-o miqcare oscilatorie pe verticalti qi una pe orizontaJL: incit, in intervalul de tirnp It in care picir,iura efelctueazi, o
rota!1q completd, incepind din ,4 de pe creasla valului, suprafafa

din acel punct coboard, pe distanla D in prima jumd,tite Ae peiiliurcd, in cea de-a doul,
9d[, ajungind sd, fie labaza va,lului (-4')-creasta
valului. Astfol, in
Jumdtate de perioadd, ca h redevenind
dgtyq"t_ unei perioad.e, picd,tura osoileazi, sus-jos
qi inainte-inapoi
rd,nninind aproximativ in acelaqi punct. X'orfa -de ievenire este in
acest caz aproape exclusiv forfa gravitafionald,. O dovadd, a realitf,,fii
ape_i

F'ig. 5.35, l;orta rlc levenire in cazul rtlrti apc pulin arlirrci t sttl
aproap(' cxcittsiv datorilii tensirrnii superlicialc.

Cu ajutorui aparatului din figura 5.36' numit aparat de studiat,

unde, se pot produce ryi studia procesele de propagare a undelor superficiale de aeest fel. Printr-un vibrator, se produce pertrubarea stra,tu-

166
167

de apd,din c-uv-aC (care are o adincime de 2-B


ly_*fgli:ial
Perturbafia se propagh, sub forma unei unde de lungime

cm).
de undf,

Suprafa!:r, lichidului poate fi considerat5, ur, o mernbranfl clastic6


lxr ('irte se propagd unde transversale de la izvorul care deformeazb
sll'iltul superficial intr-un loc de pe suprafa.{a apei.

5.2.4. Suprafala de undii. Principiul

Fig. 5.36. Cur-a

{-'li vibratorul.V al aparatului de stutliat

in figura 5.87, a a, se observd,


u3dri
cu
creste
circulare
de o sursd,'punctiformfi,, iar
pro.tlusg,
$i
9
l"5ifigura 5.37, b,gst-e
fotografiatd, o'undd, cu creste qi'r-ni rhlare'il";It
dusl clt' o sllrsf,, de forma unei vergele.
scurti,, tle ordinul centimetrilor.

Irig. 5.37. Unde circnlarc (a) 9i lin iare (b) ln cuva din figura b.36.
168

lui

Huygens

Uonsidcrd,rn o surs5, clo oscilalii arrnonice care produce o undd,


irrt,r-un mediu rnaterial elastic. Uncla se plopag:i in toate direcJ,iiie
prrninrl pe rind in oscilalie particulele materiale ale mediului. Mu$inrci.lr princtelor caro oscileaz[ infazra, alcd,tuieqte o suprafa,td, de und5,.
i'lristf o infinilrte de suprafele tlc undd,. O supra,fald, de undd, are
itt gencral o forrnf,, oarecare. La un moment dat I rniqcarea oscilatorie a ajuns pc fieerre direclie pini Ia un punct aflat la o distanli,
oiu'ecare de sulsii. \Iuilimea tuturor punctelor pind, Ia care a ajuns
osoikltia la rromentul I alcd,l,uieqte cea rnai avansal,d, suprafalri de
rrtttli, care se nunreqte front unilti. foate punctele frontului de und5'
incep si, oscileze in acelaqi moment.
Forrna suprir,felelor tle unllii depinrle rrtit de proprietd,-tile rnediuIui, cit ;i clc aspectul sulsei. fn cele ce urmeazii vom consitlera urai
intii cti undil se propagi, intr-un rnediu ornogen ryi izotrop. Otnogenitatea, cu privile Ia o mXrirne fizicri constii, in insursirea metliuiui
rlc a Averr, pcrrtru mii,rirnea fizicva respcctivd aceea;i valoale in fiecare
punct. \'iteza undei pe o clirectie oarecare intr-un rrrerliu omogen
este constantf,, (-U, ? acelearyi in tot mediul). Prin izot'ropia rnediuIui, cu privire la o anurnitii proprietate, se inlelege faptul cL proprietatea consideral,ir, se manifest[ in acelaqi fel pe orice tlireclie.
lieferindu-ne la propagare, rezultd, cd, modulul vitezei unclei intr-trn
mediu omogen qi izotrop cste constant pe orice dirdclie.
In acest caz particular, clnc[ sursa este punctiformd, sau sfericX,
suprafefele de undX, qi deci qi frontul de undd sint sfere concentrice,
iar undele se numesc sferice (fig. 5.38, a). Dac5, sursa este o suprafa!5, plani,, suprafelele de undd, qi deci ;i frontul de und[ sint plane,
iar uncla este plan5, (fig. 5.38, tt).
O clreaptX perpendiculard pe frontul de undi, se nurneqte razd,.
Iiaza este o drea,pti de propagare. Pe figura 5.38 sint desenate citeva
ra,ze, sensul de propagare fiind marcat cu sd,ge!i.
La depilrtare mare cle sursil o undd, sferici poate fi consideratX,
intr-un domeniu restrins ca o undd, plani deoarece suprafala unei
sfero de razd, mare poate fi asimilatd, pe porliuni nu prea mari cu o
suprafa!5, plan5, (de exernplu, o suprafa!5, de arie nu prea mare din
suprah,fa Pd,mintului).
169

( ottslt'til'1 i;r sttprltfel t'[oI tlc urrtli sc p0lrtt'lilc(] oLr lr,itrLOrir1 1lt'int'ipirtliti [[tt.r'gens clttt rezultii tlintr-o qon(fl'ilIiz'.rrr a {rtptcLll exlrt'r'illlcnl;llo. l)escricrtr rllui t'rperirn<'rrttr efectnalo cu rrnde supell'ici:rle.

crlrlt, conrlrrc 1ir lrcesl, plincilrirL.

lillrurrrclltil ltrplrrzott|lr,t irr figulil .-r.13.9, tle ocolire lr ltrrs1t<tr'rlclor


lilltr tLurle, esto cnrrosont suli tturrrule tle d,ifraclie.
( )r'irru't: irr l.i l'olnra
undelol din cornlrlrr'lirrrentul tlin stingir, lispoclt I rrrrrlelor diircolo t.le farrtir, csle acelirsi. ,\rcs1 o undc sc tliiirLeso
,tttl,e s(,ctt1tiltr,t'e. Extinzind r.ezulta,tul pentru iincle spalia,le de orice
rrrnnii. il,iungerrr lu, plir-Lcipiul lui tluygolts: oi'ice prt,nd dr: 1te o sul)t'e',rlti tL" ttrtdir ytoute Ji, r:onsideret r,:rr tr.rt t or( 1:pult'r! d,e ylt:t'ititholi i tlr ln
t t't, r(. ,p t'opaqii u?lile secu?.ilure.
('iL tLjutol'ul ircestui principitr se poiilc coustrui oi.i{,('l}otr 1't{)nL
,it'Llllilii, potrtinrl rle ln frontul tlc undi,"t anlerior'si l'olosinrl un(lele sc,'illl(liur. irr figur',r 5.1,0 esie:rt:il a1[ met,rrl:r:Ie,trrr.,1 I'it.i ,lr: i.r)nsl lu(1,

i!
\..

,\

).')

L'-

-t

'l/

)t

F.

1-/,/'
alr

JI

I iu.;.il,S. O unrL'r sltr.i,-.ri (lr)

\i

pl'r",

"'riltr riintr'-ri suls'i rrunotifoi'rrrii si1 rr1l.i. r.rriirl jrr i,r,,t*.

5r.-

il i)

ru1:;'i, 1,*1,*, tlospirllritii in rloni rroiirpili,LirncliLr pr.iritr,-rirr


l)r,l'r'tt iri crrr.c s lr lIs:rl o f;rrrtii inq.usti 1fi,q. ll.1;, u.;.-inc,,iriparf,l,,,*.,,I trl
,rlju.s.iilsa so pr.o(lrrc rrn{le circulLrr. itinrl f,i,rilirf ,jn ii"frl',,.i""r,.
llt rlt'srrllizlitttrii.
untlrt so proi)it.rl'i"L rruri ricpar.le irr rrl rl,,ilti,l-'c,,,*r1lit''t i,
llielli l)l'irI ,ult(le, (lo ;r.settl(,lI(,ir, (,i1,(,ltl.|,tp, cliy.,o i1l :isl)(,1.1 rtl
tttttlr,l'1.

cJl

:rnll l,j:lnir (ir): S r,:tc sursa.

S,q

..rlrr.L

t,rr.currrc (a)

si a crror ri.ia* {ri

_. .!i i)tr lrt |ilrlzll;orul itt i'olrtrii de irilrX, st: plolrileJ, sltle fiirLl:ii rrlr1t:
liljiilr'{'. I)lrllir ce I'rontul iL',untlii ajun.qc l,r per.eL,,, ir, ,,,,i,rp,irl;inrcutril
diri riIrriLp1.,ir, ?lPirr' und(:) cilcrilir,re plovenil'e rlin ciesnhiz;1 lrp.,i (t'ig. i.t.Bg, itrl170

J3

s.l

S
-a

(.sll

c)n

rfr!. ;.:lp. r)i|r'erri:r

t-

.b

l:ig. 5.-1(). Constnrrtia Ir{}r}tlrrilor


rlr', untlir err njnlonrl prirrcipirrlrri
lui 1lu1-grtrs:
rJ
unrie circulare : b) ttncle liniarl ;
,l ilusttarca experimeitalS a (nl$tructiei
in caz':l D).

{ie tt flrtntului c1e undi, oilcular ;i liniar l)cntl'u 1n rnetlitl tttnogeu ,;i
izotrgp rezultatir, din aplicareil pl'incipiului lli Huygens. Ile Ia,
t71

sursele elemcntare 8,,_ Br,. . .,6'", cz'lre osoilerlzra

in titzk, pornesc unde


secundare circulare alc c[ror fionturi sint figurate. Sriprafala tangentf,, la Lrn mornent dat tuturor acestor fr6nturi eiefrentai.e este
cornpusi, din_ punc,te aflate in concortlanlX cte tazL, tj;eci ele sint pe
o suprnfal:i clc unrlii care, fiinrl cea mai avansabf, este noul front he
31qf,., rn figura 5.4(,, c este fotografiat procesul clescris in figura
5.40, b.

;rsl

ft'l

c5,

!/e: Asir'?I. (, - #)
siru inlocuind l.

,u

oblinern

ltp

5.2.5. Heualia rrrrrloi plane

intmcil, intr-o

parnlele, prncesul

unrl5,

plani toate ,suprafefeie de untlf sint plano

d_e. propagare a undei-este descris la fel pe oiicaru


una dintre ydze , t\ fiind un punct al sursei care emite
untle arnronice l,ransversale sau longitudinale plane (fig. 5.41, a).

raz[. Fie

Ber

5Px
k-- x ----+l
b

,S oscile:r,zi transver:sa,l sau

Asin

cot

tirnp AJ f-rontur tle undx, planr, care se pr.opagfl cu viteza de fazra o in mediul elastic omogen';i izotrop, ajtinge
in punctul P aflat )a distanla r de B. p este &citat-inir-o' ro4"aiu
oscila,torie armonicf,,, avintl' aceeagi perioadr, qi amplitudinir cu
osc,ilafia lui S,-dar cu o intirziere de ti,zd, fa!d, deB. La'momentul f,
la care punctul I al sursei are olongalia dalf,, mai sus, punctul p
are elongalizl

-?) .2kr, untre tte {t).

: ;llpl

l:i' sau

1-

{.fpr

.-

Jrr,,

ktr

adici,puncLele aflateinconcordan{Xde se aflX, Ia, difgrenle cle drunr


eg?llo cu un rnultiplu intreg al lungimii de unr15,.
Condilia ca punctele de pe direcfia de propagare sL oscileze in
opozilie de fazd, este ca (fig. ir.41, b)

,'u\
z*(
"'"(r-J--

z*

t )--"\

J-- ".) 1. eh: r-t ")'1) r


r- x)'\etv

silu

2zt
Up: A sin '- (t - Ll)

172

(5.1e)

,fp,

I)u1rri un inberval de

At:Lt)

lleznltf,,

sin?I1.

pe care a aYuf-o B cu Al secunde inainte de mornontul

-*)

I\ Enprim,d, elongaliu la u,n, moment ilut t q, oricd,rui punct ile 'pe


setniilrea'pta Sn aJlat lcr distan,tu ,r: d,e sursd.In acest fel, pentru un I

," (+-?) :2"(Jr

longitudinal tlupf,, legea

: I

2'"(+

Jceasti, funcfie, nurnitii, impropriu ecuafia undei, exprimX legea


rle rniqcare a oric[rui punct rnaterial de pe semiclreapta Sr qi, ca
rrtr,re, doscrie procesul de propagare in doud, aspecte :

Fig. 5.41. Pcntru demonstrarea ecuafiei unclci.

])unctul

Asin

rlirt. exprosia (5.19) rld, imaginea spaliald a punctelor de pe raza St:.


Se observi, o caracterislicl,, perioilicitatea s'paliald. Scriind condilia
ca, I:r, mornentul I douX, puncte P, qi P, sf,, oscileze in fazd, (fig.
5.41, b), oblinern:

'rpr

i. Dar

- frpr:

(2k

+ 1)+
'2

condifie realizat6 do punctolo pontru caro diferenlele tlo drum


sint un multiplu impar
-2 O" ].
173

.2)

Pentru. utr ltuttct ilat (un .t: ilat) .fu,nc!.in (5.19\ dd, lelea lui de

'rt,xfc(r,re.

Iircmplrr. O

srrrsr'i

ile unde planc oscileazri dupi lelrrIia

lt
b)

:3 '1o-r sin-

p_4:a

Dacir viteza u cle plopagarc a undelor estrl de 2 m/s: a) si se scric ccuaJia :lnrlci ;
se allc rliferenta de fazi tntrc oscilafiile parLicnlelor M gi N atlatc la ilistau{a tir i3 nr,

respecti\' 4 rn cle sursi.

a) licualia urrrlei estc lclatia (i.19)

-- \
lr
U-.4sin:"1' - "-l'
\7'
)
^

(iomparinrl legea ile oscilalic a sttrsci cu lorr.na generald (1.3) observ:i:1


7

dc uncle

'l'

2: 2- : -,:18
o:t
-

(s) ceea

cei

cc pertnite ralcularlrr iun,

{}

ginrii de

ur.rdir

),: uT:2
Ctt-acestca ecua[ia urrrlei cstc

it

rn/s. 18 s

36 m.

_,.

3 .ro_1 si',,,

(*

rlt'lirrrr.i t: put(.)'(,{t, ert'isii de sut'slt, sntt .f lu$tLl d,e energie elris. I,'luxul
(l(' ('n('r'g'io so m?isorLri, in n'a!i.
[)irirr ur c\omplu perrtru a apreciil, ordinul de rn[,rime al fluxulrri
rlc r:lrr.,r'gie al unei surso. Ifn om, r.olbind nornlal, emiie un flux r1c
l{)-5\\-. iar tlaeit strigir, errnil,e un flu}i tle 1J.10-2W. Dacri toli oamenii
rlintr'-'rru orai ca'Bucure;tiul ar volbi sitnultan, puterea elnisi,, consirlet'intl populrt-ia crr,pitrtlei noastre de 2 000 000 locuitori, zr,r fi tle
1..I"()ti .ltr-5\Y : 20 \Y, l,trtore necesrr,rX pcntru funclionareil a, clour"r

lrcr.irli rle porn rle iarnl"L !


Ilrrcrgia emis5, de sulsil sc trzrnsferi in inileg rnediul. l'utererr,
Ilrrnql'a-ll'rt1ii printr-o suprri,fil{,il oarocilr'o asozat5 la o anumibd, dep[rlirlc lir sllr'si"l, descrie proce.qul cle tlrnsfer energetic prin acea supr?lI'rrl,ii . I'rrterca trilnsferrrl,ii poa,rti,, in acest car,, t\celali nurne
- tle1'
i'lur rls'cnergicplin acea slrpra'falir,. Citul dintle fiuxul tlc cnergie
si rrlir "t:r, sriprrfclei perptntlicultrre pe direclria de propagarc plin

(fnl'(r (,strr t,rrrnStertr,ti, encrgia

_*)

.P:-

r/:3.10_r.,,, ,,
b) Punctclc

tlu:

'

:11

si N oscilcazi

(+ _;

!/",r:3.10-1 sinr

5.2.{i. }inergia trarrsl'eratri

ln
neazij,
174

c,ele ce urrrrc:lzir,

in

tlcusihrtoil, de flu\ de elclgie, silu int,orrsitir,l,eil l, rntisural;i,


\\'ri t. rlrr. Inteu.sitalctr lrrillirili"l, necesa,r'd, percepet'ii [nui Sut]e1
i.s1.t'rit, i11-i211:,in!. Ilapoltritc Ll 2lcroastiir intensitat,ciin tabclul ltlnrX,
lol sinf dirtc cil-cva intcnsil,irfi i'elal,ivc:

iir

(+-*)

Pragul de audibilitate

f)iferenfa de fazi lntrc M qi N fii nd

. (+-i) -- (+ - +) - -'

(5.21)

'Ii

1l11fi1rr:strt'

dup?i leuile

10-lsinr(+ -*)'

(5.20)

si

Rezolvare.

,'0tt.iruiltut. Onlogen qi izol,r'op, aceeaqi energio in unitatea itc timp


tir,r'(' (i putere constantir,).
lLrr.it n este energi:l ctnis[ in t,irnpul I de totalitatea punctelor
( ;rl (' i (rl|]pllll Stll'S:}, fap<lrtttl

"o'1

in procosrrl dc propagare

r.om (,onsi(lera, cil sursa, de oscilalii funr;fioin medirii in-

rergirn perlnanent,. rrrlicri 1'r'ansferii continuu

P.cspirafia norrnald.
Conversatia norrnali
'J'raficul unui ]nlcvartl
Aspiratorul de praf
\vion clasic Ia de"ol:rlc

10
106
10?

108
10121

SenzaIic drrreroasi
r\vion cu rcacfic la rlccolnre lOrslinccpilld cu 1013,
llacheta la lansarr

101?J

si,

periculoasd

fnLrucit, enelgia transferatii printr-o po4iune a unei supl.iifet,r)

;tc unrli esto o insumare a energiei tuturor,oscilatorilor depe riceast;r

t75

suprafald, de undii, rezultd, linind seama de (5.L2) cd densitatea de


gnergle este direct proporfionald, cu piltratul amplituctiriii oscilatnrilor de pe aoeastd, porfiune.

I -A2.

ln

cazul undei plane, transferul energotic se face numai pe direcperpendiculard, pe sursd,, intr-un paralelipiped drept cu baza in
planul sursei. Din aceste motive intensitatea I: PIA este aceea$i

{,ia,

(5.22)

Vorn analiza rnodul cum se face transferul energetic

cazutt,

in dou5,
5.43. ln cazul ideal, amplitudinea oscilatorilor de pe diferite suprafele de undd este aceeegi tn cazul
t.'ig.

I) Und,a pland,. Dat fiind faptul c6 unda este plan5,, consideriim


suprafala plan5, B, conlinind. surse care oscileazl, toate permanent,
in fazd,, cu aceeaqi frecvenlH, ,si amplitudine (fig. 5.+2).

unclci plane.

/, B,

5.42).

Fig. 5.42. IntensiLatea untici


11,

B,

C.

Pe o dreaptd, perpendiculari, pe frontul de undX oscilalia este


determinatd, de oscilatorul corespunzd,tor din planul sursei. Sursa
oste deci alcS,tuitd, din mulfimea tuturor acestor surse elementa,re
punctiforme. X'ie B6ro razil, care porneqte din sursa elementarit, B,
unul din oscilatorii componenli ai sursei care oscileazd, armonic ;i
care iqi p[streazd, constant5, energia (relalia (5.12))
Et:

176

C, de arie -4 pelpendicuhle lxr

r',rz1r

,\r, (fig.

2) Unila' sferiad,. Sursa punctiforrrrii transferti energio in toate


clirecfiile. lllerliul fiind ornogen ryi izol,rop, suprafelele de und5, sint
sfele cu centrul in surs5, (fig. 5.44). tr"luxul de trnergier constftnl,,-emis

/t"
Irig. 5.44. Amplitudinea oscilatorilor de
pe o razd a unei unde sferice descreqte

cu distanta,

2n!ntArv2'

Sursa transferd, continuu energie qirului de oscilatori de pe


semidreapt& Brnr primind ln schimb energie de la un alt sistem.
Intrucit mediul este considerat nerlisipativ Di omogen, fiecare oscilator din qir are aceea$i amplitudine ca 8,. Amplitudinea tuturor oscilatorilor do-a lungul lui So, este egnli,. Aceasta justificd, reprezcrnt,a,rea undei ca in figurrr, ir.43, in care toate punctele, care la momentul
reprezentd,rii qi-au atins a,mplitudinea, au amplitudini a egale. Acest
proces so prod.uco identic pe oricale din dreptele de propagare rS,Dac5, energia, .qursei ar fi mai tnare;i arnpUtudinea fiecirui oscilator de
pe direclia r91a ar fi tnai mrtre.

it-\
L'
V/

pe suprafelele
plane este acceagi pe srrprafr!r:le

/rl

((

6)

i'\iL".,.

\;)

v- ry
Rri
\ --'\V_,
-i-j

o.T

de sursil, este transmis prin suprafefe de taz6, din ce in ce mai mare.


Astfel, chiar intr-un med.iu ned.isipativ, densitatea de energie este
la distanle mai mari din ce in ce mai mic5. 56, consid.er6,m doud,
sfere de raze R, ryi -8, (-8, ) Er) gi fie P fluxul de energie emis de
sursd,. fntensit5,file vor fi

I,' == P si /-- =. l: , deci ,I,'' > 1".a'


4nRl'
4rR7'
l2-- t.

777
'iV2

S:itrr flurinrl r'rL1lor.tul

lor.
l1

It;

I.

tr?

(5.2:r)

l-xentplrr' lrrlr'-o srrl:i ile [oi ttli scnrisltlicir, aliutl r'lrza (lt):]o in, prtitrrr Lprrir
arrtlilir. lrirr:i la pcIr!i sc corrsi(lor:i nt^ceslri rr in[cnsitalr rle io-e \\.,,rn:- I'ctrtr,Lro li,(,:r\1r,
llr]
1 rlrl!' r(t.r1i:ir lrl'llt irr ci,rrtr.rr Irrlrirjt,
s.; rnril.i o lrutelc

I'

I .I

I I r'::;
--.-,-:
2

)- r.:,r : .:j.11 .-1

1O: .1O.*s

-. l;.ll

. l{)-r\\.

:iili'i rlt

2.'rtr;1 111111 Irlrrll ricciI lltrrrr] rir'i'ri(r'gic t'nris irttr.-o convr.l.sirli(' :rc111rlii.
l):rcri
slliil rlr ilvt':l lirTlt (lt tltluit ori tnlri rrnrrr', intcrisilalce l:r rrrergirr,,, ,,i
,ri li,tc patr.rr r,r.i
rrrli rrriei si :rr' 1i r:tct's:rri o itrstulalir.. rle nrnplilictrrc.

s(,t

'l'inirui s{'iurlil rlt' relrr,tirr (;.22) r--l,,


r
t;:
1r

ogillilrrr{)rl

t;.:lji) sc lx)ille

\1

\pr'(f ;iinglr. i:rr trll:a Se


rl'rursruitc irr eontiriuiuc
- 1)l

(5.:-r
/l

r r l.

ori

i)1

il.

t'r,et'elr I )er'l. Lrr'l)rrti-

!l)i(.i fii," .,,l.li

i.2.7. ['r'o1la{!illoil uudelrr. lir supraiafa tle strpnrir!,it


dirrlro dout nrcdii {)nlt)qero

, ilr pitf iis^i'ilfolc Pl'ecerietrtt: is'rr sludiat, i)topagill.ea unoi pcir,t,.r,lra1.ii


itrt'rrrr
rncdiu
ln ur.irriir,o:lrele riouii 1rar,r.g.af,i so ccrce'r1lr)sc*.
tt'rrzii p|occsrrl dc
proprgilro in locuri de discontinrril;a1 e. irdici irr
lr-rc'ri in eri't' p.oprietiilirc lrrelliui'i se schir'rrii rlrusc.

.ttt

),

refl

Nl\

,;'

" '\v1),,tr:
o

l)r()pllg;ri l:l ini ilrLileit unlli

rrll rlle(lill sir ilnlrlesle i'rt

Se obr;r'r'r'i c,i, :rrrrillii:uruurir oscilatiiior. tlc-r lungll lnei litze


s|rirlt' cri. rlistrrnflr. i)rLcir s-lr,r' r.t.plezentrr, l:r rtn rrrgrncirb tirrt
un4tr,
lrt'l;rrir .\','irrr:rsi trc;l s-lrl'grt'r,zt,ttl,r r.lr itr l'igurlt i.J I tttrrlc st or]s(,r.\:ii
{lr'ri }('{r.er'('rr :rrnlrlil Lidiuii irr func{,ic tle disl:rn!ri, rlupii relrlria,
(5.2f
l't"r titz:i oill'uilitlo unth sc lrnlort.izollzii cu rlistlLnln. 1,r incttprrt, tlestgl).
llt'l;lltitl tliloi ttriti lttttl .'\cclrsli eorrst:Ltiu..c lni lrel;uie sii, nc rrrir.c.
(i.r11i1'1'1'1' rlrr ('i{ r'ir,ziI s*pl'ii{:{,r
{,i t[c Lrrrdl e ,iiri l'rlre. (r* rrt,it
'l]li
tttulr p0ir1 r' f i rrlr zrsimihl,li,, pr-' 1ror,'r,iuni rrrici, {11r un
111lrrr.
Irtscu'sl(frcil illnlililntlinli oste vizibilir, LL urulcle tlc pr srriq.lrfrLirt
:t1,t'i. itttclt' r'rtlttt'ile ii(ilt(irrnll'it,r' rrrrli incleltrir,l,ltt.c ile srir,sii
ilrr (,res1{,
lt;.

{' (lr'('il

,'i iu rut,t.lirrl in etr.e s-lr

_1,_
.1

Itellcxia ;i tr:rnslliterea unci pcrturbt!ii p(' urr [ir. irr iigtu:i i.45
,'sto plezent:.itri * l:i, rnornenl.e diferite
- {.} per.tulbalie r:lrr,c se l)l'oirirui"r inlr'-un rnediu iilc5,luit clin don:'l ?orzi: una sui-)iil'r.'. ial rtli:r
,tl'();{si! irrnotlirte in l'. Pro,llrrrr'-tr] () 0sciLli,io lrans\ ('l'salzi l?r c:l])ii,tlrl S din
ij\
V:-::,-j:l-:-iin!'rr (fig. 5.45, a). PeLluli)tr1i:t sil prl)pttgii (lc Lt
N
-r lIt'slt, N slr'(,
{lrcilptrr, pinii
), inc
;A
l:r 1ror1, rle trnrl' o l)0l.turr/
ri
ir;rl-ic se rleplaseirzi, inapoi
rt \\,L ___\_---

r,.t'i

r,

l'}et'1 tu'llit1 iit, ('it1'rt

i.t

\itrI-

(ie jlt s ttr,sit spre


^\'
llunciui .\' sc }irune;tc iri,'itlart l,i, i:rt' c(,it (.i:re s('
rieplascltzi, tle iil nodul -\'
seazzi

spt'e stllsii s(] tlurn)sl.c i'riieclqtd.


\r. tir.iint :rt('nli:t ll:iitb
lJrir, ll(1(fslrtri pr.()ces ()].)set- irig.5..15. a) ileflcxia gi transrnisia unri perturbaf.ii
vintl : ir,lllplitu(1inile, ]un- pe un {ir ln trecerca printr-ur punct t1t discontinui,
,tirnilc de undi, si aspect,ul tetc a dcnsitifii. b) u\celasi proccs in cnzul ln cart'
scrrsrrl de propagarc rstc invers.
llelturtttiei iricirk-ini,tr, r'ellecta,l,e si l,rrnsnrise.
Se cottst'rrtil cii,:
- antpli,l,tttlineu, vntlei refiectate sau .lr cclei transrnise oste rnai
rnicir, clccit arnpiituclinea undei incidente ;
- lungint,ea de uttdd, rb perturbaliei reflectate este egalJ, cu lungirnea de undX' a perturbatiei incidente; lungimea cle undl lr, perturbilliei transmi.qe este mai mieii clecit ale acestora ;
- Jurrturllal.ilr inejtlt]nl,it cit,r'e rr-i'rr.ls('ilzi, cu o ltut.]i in sus se
ilrtoa,r<'e cu o l,rrc,.lii in ior (fie. 5.{ti. b).

178

t79

Ue explictr,fie dir,rn celor observate

Perturbalia incidenti, pune in osciladie nodul ly car.c coustituie


o sursri de oscilafie pentm punctele ambelor meclii. Exceptind piertlerile,

Ei

Ilun('t A iryi incepo oscila!,ia, in acelarsi]sens cirrtl frorrl,Lrl incidelt sau


rr,llcr,tir,t a ajuns in acel loc (rnomentele n qi J).

aplicind legea conserv5,rii energiei, suma energiilor transmiso

prin perturbaliile care pornesc din -tY, cea reflectatr, qi cea tnanernisi, este egal5, cu energia perturbaliei incidento. Din acest rnotiv
:amplitudinile perturbaliilor reflectate sau ale celor transrnise sint
rrai mici rlecit amplitudinea pcrturbaliei incidente.
lntrucil, perioada ? a punctelor puse in oscilalie in arnbele rnedii
este aceea,si , putem scr,ie, notintl cu),r, o, gi ).r, ,u, lungirnile cle untlf
.5i vitezele pcrturbatiilor in coarcla subfire, respectiv coarda groasf,,
),1

=-

xrf

-si )., ==

----\$/ 'z-{f"
'1;

rj,l

urf.

Ird,cind r.aportul sc ob{,inc

tr,:
).'z

\Jb

"

oD

'qi deoarece o1 ) o* rozultX, lr ) lr.


Pentru a explica modul diferit de roflexie, in figura d.46 esto
desenat un fir fixat la un capiit de un suport perfect rigid. perturbafia care ajunge la suporb excrcil,ii, o forli, asupra acestuia incercintl
si-l ridice. La rindu-i suportul fiind fix exercitd, o for!.r opusii, (conform legii a treia a rlinarnicii) qi produce o perturbalie in jos care
incepe si, se propage inapoi. semnalul venit cu o bucLi in sus se
intoarce cu o buclii, in jos. un punct oarecare;l la care ajunge frontui undei reflectato iqi incepe miqcarea intr-un sens contrar sensului
in care a inceput sri se miqto cind a, fost atins de frontul undei incidente (momentele a $i
Se spune ci, reflexia pe suportul perfect
"f).
rigid s-a fXcut cu o schimbare cle faz[ de zc radiani (180").
ln figura 5.47 esto desenati aceeaqi coardf prins[ ds o micd,
culisd putind aluneca filr[ frecaro pe o vergea. Unda avanseaz6 ln
acelaqi rnod. ca in figura 5.46. Cind perturbafia ajunge la ctrlisi,,
aceasta esto ridieat.i f[,r5, restriclii intr-o migcare oscilatorie, ceea co
produco o perturbafie de acelagi tip, eare so propagd, ca undX, refleetatd, inceplnd cu o buel6 in sus, ca ryi unda incidentd,. Oricaro
180

rc
.o, rYA

^A
---t'-/

AI at
_______v

____v '6'i

4e
Irig.

5.41i,

lleflexiape un

perfect rigid.

perete

Fig. 5.47, Refloxia

pe

perfect mobil.

un mediu

l8t

Ilelleria 1i rtiritr!iit trndelor;. n) Refl.ut:io. Puninrl ur] riirit;1col


irr e,alci.t, und;ior -*e obline fenomelinl rie reflerie, uudele lrrrisll ds
slll'si"i, r'eveninrl in rnerliul in care s-au pr'opagtrl, la inciclcnfr-l cl lleretelc L']ctlLr consijitui('nn nediu cu alte cilracteristici decit i{jj,, i'lig"
;.-1S). Se r-rbselri ci r[ilec{,ia cle pr'o]lir,srit'e SI rl un(lei in('i(li':ii(,s11

(li t l'(r

1r,1rrr':l

,,lrrlr :i

obselr.d,.

unrici

?,-

I:ig. ir.13. Ilcflcria uniielor sirpcrficialc liniarc


ti it!o!.rtrii,.; l,)

schrttrt colesptti.:lllo.rc

,li
I

sitraliei ditt a).

/i

,i

:i

schirubi-i rler-eninrl 1,Ii. sc poate studia trperirnentai rnodul cllrr se,


sr'hitnbrt, rlilec!irt tlottttrl ui de nnrlit clupif r,eflexie. Se corrstlrrieqte

p.r'pt'rrrlii'rilirllr -f:1 pc pclcl,ole

P in ];unctul de inciricn{d,.

fi

I-rrghiul
;.

i r.lc rt,f !t.i:ic (lig. r.1E, tr).


b) /?i'li'rrtJi". Frltggi'rrfitr, ,i.{-,1},,a,r,rrtii iturrr

iLnqlt

lji1. 5. t{t. i'.r,lrrrcii:r riiriL.irr. sulrtrliri;ri.. ll:t:r,r

.qe rnoElifici, r1it,r:g!i:i


nndelcil inc,irlerrte rgr lu trecerea linici car.e rna,rcheazd, separale,r celor
tloui, r'cgiuni. lioua rlirec!,ie cste lil (fig. 5.4g a).
Schirnlrarcrr dilceqiei de propagare a urrtlei la suprafu,!?r de s{:lr},ratie intle rlririii i:egiuni in carc r.iteza cle propa,gafe este tliftu,iiii se
nunreqte reJrargi-e. I-Tngtriul.r se nurncge inghi-tte refraclie. sc obsen'il cii' rughiul de rcflaclie c"qte mai mic tlecit unghiirl cle incirien{l'i
81lr : f . (roneornir,ent se constatil ndc;orarea lungirlii de llrdir,.

Obser,*u!te. (-leie doud fenomene, reflexia ;i refracfia, se


"Jrr.r:due
simultan. Acest fapt poate fi observat privind cu rnulti, rtentie
182

li{1rtr)gratiC

; i,i

Sclir:irln

I jril)ult

zi-ri i

Lit Situati,ri,lit i

;.

Lrtllile rt:Ihxici si rcirar!iri. \'orn tir:rnorrsl;r.rr ltlgiit, reliexiei si


rrffa,'iir-i penl;r'u tllzul uirdei i)iiuir. ])ontiDri rlc llr 1l|incipiul 1ui

tful'sr

oir.

'i.r:t1ett ref le,L:iei. { lotrsitlct'Lni 9 plrl,itine i, frontulii de


uiirlir f irrir AA' t:'at:e ilv&n$t,irziL ou viteza.tr pc tli r.tcti;r,8/ oril,re supral: i1;ll ri" separafic P, pe trarc o:ltinge la un rnomr.rrt dt1, l.t (fig.r.48r b).
.:

ir

lr lirt:.i, rnoilrcnl, tlin lo0rti in cAlc fronl,ril \.ii itinge supracriu't-. se \ror,propil,gir, inupoi in licei:r;i rrrt'tlirr. In intelrl.lul _de tiurlr, in_ccpind cu ir1.rrnr:nllrl r. si sfir'iurl i'il 1, in crare ull,irnele prur{ilc ille frontului r.{, a,u lriir,t conjl

r';rf:r P r'()r'por-ni unrlrr,secunrlate.

183

t_?ct cu peretele, undele seeundare produse succesiv

de toate punatele
dintre -I gi B se propag6, de Ia perete inapoi in mediul din care au
venit.
Suprafala tangentd, fronturilor d.e und5, ale tuturor &cestor
unde secundare formeazd, noul front de undd, BrB care se depl*st'irzfl
pc rlireclia f-&.
Se observd, cd, triunghiurile dreptunghice IA.B Ei BB,I sint
eg-ale avind IB comund,, iar ALB :-IBt: o1i,
- try. Rezuitd,
.
4_
-^
- r
AJB: B.BI sau observind eil ALIB: f, iar nrnl: r, se olil,ine
egalitatea unghiurilor de reflexie q1 de incidenfir, :

L: f.
Ilste tocurai

rind

ceea ce se constatd,

aceste unghiuri.

J.25)

experimental pe figura b.4E,a nirisu-

b) Legea refracliei. Porliunea BBra frontului incident avarr-rcilzii


cu viteza o, pe direcfia AY spre suprafala de separalie P, pe care
o atinge in B la momentul l, qi in f la momentul t, (fig. 5.49, b).
In intervalul fr-l' succesiv din toate punctele situate intre B ;i 1
se propagX, ulde secundare cu viteza or. Tangenta tuturor frouturilor acestor unde formeazd, frontul uadei refraCtate ca,re la mouentul
l, ocup5, pozilia .4.1. Din triunghiurile BB'I qi BAI caleulS,m
tr) ,
U isin B,Bl : 1 :
.------I
BrA, : .BL :lqgz si sin
r.5'

BI

-tz-BI

BI

sin

tu

srn

D2

rtrlulia (5.26) sc scrie

f,
sin
..-'._-

fl,1q:

1)z

1o,-it

refrae{ie. n'enomenul ge numeste re-

.flerie

totald,.

I.iu. i.50. Reflexia tolali.

I:xemplu. Ultlele prod[se lntr-o cuvir cu api tlcc riintr-o regiune mai pufin adlnci
in rtnrr tnai atltnci qi se refracti. Unghiul dc inciclctrli cstc clc 1$', iar cel cie refraclie

cste slr' 110".


li Oare cste raportul vitczclor in ccle rlorrir regiuni (tnetlii)?
ir) Care cstc riiportul hrngimilor de uncli in cclc cloud meclii?
c) Srtb ce unghi de incidenli trebuic trimise unrlclc tlin nretliul rniri pulin arll6c
petrtrri ca sir aihi loc reflcxia totali?

RezoIvare.

a) Iletrac[.il se lacc clupir lrgea


sln I
sitr r

satr. ijlll)cuin(l cu dltele din onunf

reslr(:riiv adlnci, scoblinc

;i notirrtl

't',
ro' se numerste indice de refraclio al mediului 2 ta\d, de 1. I)ireclia de propagare se apropie de normald, dacd, o, { o, qi se depd,rteazil de ea dacd, Dz ) Dt. Sd obse,rvdm cd folosind reialia intre lungimea de undd,, itnzd" qi perioadf,, legea (5.26) se scrie:

na:

!:0z

+.
l\z

{5.27)

Observdm ed, relafiilo (5.26) qi (5.27) sint identico (a se vedea eromplul do calcul urmd,tor).
184

L) Folosind

adtnci si adlncir

(i-r.27) sc

3{f-=

1i.26,1

it

l,j
cu l)p si u1 r'ilr-:zclc 1n regiunea pLrlin adlnc:i

t1r

sitr 1 9"

t5.26)

und.e

iar 'i, se numeqte unghi limitd,. Dacd"


'i,7 i, toatd, energia undei incidente
1,ret,re in unda refleotatd,; nu oxistd,

I]I

cind raportul, simplificind qi observind c5" BrBI : rl (unghiul de inciden!X), iu BIA.: r (unghiul de refraclie) se obline legea refracfiei
'.21 -

mediul fI in mediul f qi daci, o, ( o, existX,


i, a unghiului de incidenfd, pentru-eare avbm sin r :
:1 (fig. 5.b0). ln acest caz
sin
Ifac6, unda trece din

o vnloare

::

;l " ll

'

oltfinc raporLul tlintrc lrrngimilc dc uutli ln rcgitrnile pr-rfin

,r:^r:

ua

ri Contlifia tlc reflexic tota]i


sin ii

.;*t

)',1

csl-e
2

-de

ttttde cr: ll',

unghiLrl i3 fiind unghi limitii.


185

5.2.1l.

,:. l)r' , irt'e o inl,roduce rellcrirl irr pnncbul 1) ivezi


rlil'r'r'r'rrril rle drurn nu depinde dt: f,irnp, ci nurniri dc

Ilr(elfel'r.ll!l rrrtdrlor

Inlelfuleutir trrrrkdol trirrrsrrristr ]l{) 1tn fir..eltrsiic. })e,a lrrrrgul


firnlui AB d:n ligrrlrr ir.5l,ir iucepe laurruroment dat s5, sr, lll.rtlxrgc
o pet'tullt:t1ie iit trir,trir'i"l tt'rutslclsitlir. ltlovocat:i de oscila,!iu rtrr.nhti

Lt:

r:ig'

i1' I',trc
';

"""T],li,l,,u^",}',li]:'"i?iiii'i,i.Trr

;i';.) rlrs.rr

pt'{ru

rlalorilri lrtrrrti <,irpsulci 1t'lelorrice C?. llrlntul cle unr1ii aiurrs . cilpittul -B st leliect:i initx'cintlu-sc cirlr'e ,l . La fcl, celi Nj,rnsiL iti I se
intoarco c5,tre B.
Doui, untle se sul)r'irpun itr iiecale punct ;\cres1 e undc r.ll r.rtl.-rirl
prurct :rcccrasi I'r'ect'eltir, ;i difelen!,a ritt flizil cons1.a,n1i, itr 1irr1r. I,r,irrrrr.
rifilmatio csi c ct-irlentti, rltxralcce crele tloui, unde plovirr de i,, l,r ,.eltli
sursd,. A tlouil trfirrrur{ie tleibuje rlernonstratil.
_ I.'inliirrpunctul Ir, orrndicon"sideratiiaveniclin.4;iccl lr,ilr.'r iii1i"
in 3, care se suplapun llr rnomentul l, au pal'clursclrurnul J l, -,,, fi,
lespectir', Ali i IIP: ,rs (fig. 5.51, b). l)iI'crenla de rlrurn r,'ti"

Iz - frr: tl.P -r PIJ r, RP - AP :2PB : );r.


liind rlistanlir ftl". Ltt aceastti difelenjir, do drurn lreiruie rrtii.ugati
o jum[late rle lungirne de undil, cc:]tir,alentd, schirnbirii dc i'rtzit cu
"i'

[86

r:rl. tlilt,r'enf,a, rle faz:i corespunziitoare diferenlei de drurtr 2:r; Lf2


r..tr' , ''lr.tlrnlii in lirrrp.
l)oriri unde oa,r'e sososc intr'-un punct ur-irrr1 aceea;i frecvcnlir,
;.i rliirrr.ntll dr: fazzi constttnl,ii in tirrrp sc nrlrncsc coerente. {Jndele
i-nrt. rrfii(lr[r', coerente in ot'ico punct, lrl filului -.llj. Astfcl, lplrr;r{,tti rlitt figura 5.5I,u, t'ealizeazd corrrlilitL rlc (oclent,il pentru
'L-i('t. lrtirict,. Experirnental se obserl'ii cil torr1l"r, lnngi-rrrciL firului
,'l l) s{.f n}rparte intr-un nrtrruir intreg clti fuse lr,r.intl, d,e e.t,etnpLut
;rsper,fiil rlin figura 5.51a,, crr punctelc (C, 1)) in care arnpliturlitte;L e ruaxirnii ;i punct,ul {Jf) in cirle :trrrplii.udincu e.qte zelo.
I'uncti.ri -[ are o tniscare dc rtrnpliiudine fotrlc nricii irL cornpir,t'a,f,ie
(:u puri('i,'le C;i O. Iil estc un /.od. Til prrnctelt' tlin plinrlr cirtegolie,
trtnrrittr .'t.ttt're uudelc coclentc $osL.s(: in conr,r,r.tlltntli de flrzri. iar in
prtnctrle rlin a cloua ctll,egolio, nuruite uorlttri, uruielt, sosesc irr
'rlozi-

{,ie dt' rrLzil.


Intrlginea, uldei stationarc prezentatti irr figula 5.51",rr, cstu lezull,atrl slilll'L)puncrii pe retinri ft nrai tnultot irnlrgirri ukr firului cru'c se
Fuct't'rl ('lt litezi"L. in realitate, filnl irlirl.ir, IIL inlolvlrkt rlc un sfcrt cle
periorrtXri ca in figurtr 5.52.
Ciiirulirn elongalia punctului -P ufla,l, lil <tis1rrnt.u,r, de A. .l)*cir,
*4 osciieirz[, dupi, iegea y - A sitr 2;: (11 ?') cr:rraliir urrrlticllte vine
tlin I esl'e, conforrn relilbici (i.t9),

-'-,1

$:r.2.i). ln[r'ucit
Iunctul c{)nside-

ltt__
F)curtt-ii-t,

A sin za (* _.,

undei reflectatc in B

cAle se inlocuiclte ,rr cu 1 -j,

!/,: A

sin 2r

e,sl,c,

(i,.28)

colrfoltn irct-'ltrirr.li rrlirr

ii (i.19), in

i
.rri
-l2
t

I i-.i'i

i.
,.)

(n.29)

lntmclb atit unrla rlin A cit ,si cea din B sint polar.izate in
rrcoh;i plan, -P este supus la o rnirycare lezultantli compusir, tlin doul
187

osciltnlii

pilt lcle qir.2,9) si {i.29). Illonga,{,irr ry i}, n}isoitrii

,)..
l.I {'0s :-l;

tl:lJt+!1,

(.-:"rl

).

-'t:-

I)islanla tlintr.c un norl qi un r-entr,u olte

est,e

,.

,)t,

\?

)),

&uplittii'r.a

,:

fuzo.

Intlrrcil ,i; esic \-nl'i:Ibil rlclerstl l'ollti{r dil: u,) configur,irtil lil.uh-ri
la un rrrornenl, dat l, prin valirl 1i:r lui .r ((-f < .,; < 1) ;i b) lnii,:it.i,rr
unui punot oareoal'e (pentru un ;rr dtl). Aceasta este ecuati:r. utli
unde rle un alt tip rlecit, u.nda prorrcsiori prin care se translerii rlirlt'giir
snlsei tlo la, punct !l altul si in cllrc fieoar.e punct oSciler.rza r_ru
^nrrrnit
ftceca,,si anrplii,irdine. ln acesl, uou lilr tlc nnrlii,
rnrihi .*tulioraarrl iltnplitudinea fiecd,nri punch r,iuiilzii in l'unctie de pozitirl lui
pe fir. Punctelo pentrrr c:l,r'e trrnplitudinell es1 e rnllxirnir, sint E:isite
plir-r condilia

2,t,

);-

+|

i.nin -*

*max.=,t* -

(2/c

- r1J-

llodi{icrintl tensiuneir ain rir] pr.in a,dirigirr.orl, srlir ridio:u,trtr, tlc pe


Pl:rlarr a^ulror colpuri suplirnentiir,c, sc ponre lirr.irl nurnr,lrl urnfld,trrriltx' (fig. 5.53) Accast?-i schirnllu,o scicxplicii prirr raptur c[ rlo4ilir,inrl tensirrnoir irr fir se s<.rhirrr1li, r'itezit rldpr,optr,u,rr.e ionfolur r.elaliei trr-=V -:! ;i, in urnsocinlii, lungirrrtu dc unrlir, cal,osoca,lculeazti
lu
tlttlri, r'eia{il i': c,?'. -\stticl., rniirirrtl lensiuncu, r'itcz:L r:r.t-rste si hrngitttcir de unrlii cl'estr1. (lrrrtr in1 r.oaga, lungirrre
-u;cli. rr limlrri tr.cbuie'sri fie
run
intreg
cle
semilungirni-tte
nurnxr.ul de umfkituli
,nurnxr
scrrde cind tensiunea c_rc;te_. Intr-o undr, sta{,ionar.i, energia sursei
rrn sc rniri transfor5,, clovadri fiind eristenla noclurilor care nu oscilcirzi'.. Iinergia fieciirui prurct se schirnl:i, din energia cineticr, in
euergit potenfiali, da,r' pe ansarnblul filulni encrgia ii,mine acecagi.
,\cesl lucru oste ilustrat pe figura i.s2. r-t rnorrientul ini{ial, cind
c

2t.

ele nrrde
.4,r

-i- i,

:2hi.

sltu ;rril(, : (2tt - 1) i

r (h: 1, ?,...).

| ),"
o.. -T
2'L
-j_

y;-

z*,i-f
frr6: h !
2

, unde

k-

__

-ek

1)f izu:nt!,

fI

Ot

(2/,.

t=0

I'oate punctcle situate la dist*nfi cgaHt orl un nurniir inrprl, tle


Flerturi rle lungime tle undi de cap[,tul din dreapta oscilintl cu anrplit,udine rnaxim[,, sint rentre. Pentru e:l arnplitutlinea sii fie z,ero
este neeesar ell,

-B

t=*

+ r) :2

1,2,..., cleoarece punctul

,11

t=T

este

tot un uod.

Toate punctele care sint situ:r,te la o distan!5, egalir, cu urr nurni,r


inlrog de qomilungimi de undf incepind cu capil,tul (lin rlreitptiinu
oscileazX,, deci sint noduri.
188

t=T
D

Fig.5.52. Aspectul linrlrri din figura b.51, la irrttrvale de tirlp

cgalc cu'r14.

189

plrnetele C ;i D, crlre sint vellLi'e, isi ating anrpliturlinca, ener.gia pe


coarrlil este crclusiv potenlialii. I'unctele C qi D incep sL sc infotlr.bi
cirtle poziliilc r1e echilibru. I)upii un sfert cle perioadii c;i l.l se aflir
in poziliile lor de echilibru, miq;cindu-se in sensul si,gefiior. Itrnergiir
corzii este exclusiv cinetic5, c.ro:lrd:l nefiind cleforrnitii. Dupii incrl
un sfert de perioarLi coartla c rlefolrnatir, la rnarirnum. c qi D lr,tirrginrhl-;]- arrrplitudirrea irr pozilii simetrice faff de cele ocup:lte lu
l -.(1. Energia corzii este iurn.,ti potenfiali,. La rnomenr,ul t j gIl+,
C si 1), revenite in pozilia de cchilibru, au viteza ma,xirnd, ca dc altiei
toate pulctele corzii. Energia sisl emului este exclusiv cineticd,, coir,lrla
nefiind deforrnatii. Dupii incx, un sferb de perioadx, se incheie ciclul
tlatisfonnl"lr'ilor', situal,i:r red.evenind identicir, aceleia rlin rnomentul

'\

io

.Ji

z\

L:-

ilririirl.

fn absenta, pierderilor energilr, se conserl.ii,, firul fiind un sisl,em


cat e prate oscrila dupir, ce a -[ost ercittrt de sisberirul exterior (capsula telconicr)- InrelliLrr,be, sisternul disipir, o pultc diu energia pr,irniiii in procesul de exci[are, funclionarea vibrutorului fiind necesar,[, tocmai
perltlu suplirnenl,area energiei tlisipate 1rr.in frecfiri. In caz conl,rar,
uurlil se arnortizeazii t'epede 5i tlispare.
f

5.2.9. Annoniei. Ilezorran,ti

I'e firul de lungirne I al rrpautului din figr_Lr.u i.i3 so forrueilzii


inrle staliona,re. I)eoarece lil trrnbele capel,e trebuie sii fie noduri,
intregul fil se fragrnenteazl"r, sub formtl unui nuru.d,r intreg de umflitrili, adicd,lungimea firului este un mulbiplu de semilungimi de undd,.

,Deci

,:o+, (ft: L,2,...).


rjar,

7,

'ut

IT:

t'u

(5.:lo)

irceasta, coudi{,ia de tuiri sus sr' sctie

,:rtVT*
vr,: k

*V+.

,l)ecilfirul Are'un ryir:tlcfrecr.enpepropriicare


190

(5.31)
sr:

obfinpunind,l;:Lt)t..t

l"ig' 5'53' Aspectul firului din figrrra 5.51 , pentnr prima, a doua si a tr.eia
arrurrricd
(a, b, c) ;i fotografiilc slrol.roscopice alc coriii cxcitati di un vibrator
at,iat in stilga.

rnai joas[, v, a corzii esl,e clatfi,de lc:1'


ln acest caz se bntrine o undil sta,tionard, cu aspectul din figura-5 '53,!!'
Aceastf,, frecvenld, se numegte .iu'nilamenl,ald sau a,rmon'i,cd, itre orili''
nu,l 7. UrrnS,toaieie frecven!'e ur, ,r,... se ob{in peltru-valorile k .:2, 8t... gi se numesc armoniii stiperi,oare purtind qi denurnirilc de
armon'icu ile ord,i.rtttl 2, 3... (fig. 5.53, &, c). Este clar c5,
Frecventa proprie

cea,

c).,
, .l

.,tt _
-

v3

--

3v1

{igura J.53 (jos) sint, iluslrate expeliurental :rspectele corzii


pentru
ar.monicele'i, Z qi .3 (Vibra_torul e.qlc-in.-stinga. fotografiilor)
- Modificind
tensiunea, arnpliturlinea oscilaliiior vnriazd,, eristind
valori ale tensiunii peniru care arnplitu4inea d.evine mtre. Lungimea de undi, coresPunzi't,toarel

'i'

1I
'Y

T'

-:,

-111,

fixat. Discul D,

Ir':rrrstrrite oscilalia colo:rnei de gaz. Lrnda longituclinali, se propagui


;,rr :r' r'eflectri pe discul Dr. Se produce interferen!:l 1i, pentru o anurrriti, lungirne DrI)r lreglabilA; a colozrnei, se stalionarizeazil tl undii
l')r'urindu-se un num:ir intreg tle grS,rni,ioare de form:l artitat5,. Pulbelr.rr s1' str.irrge 11 notluri, cleo:lrece acolo aerul n1 Se miqcd, qi este imlrlislil,tii la r.enbre, unde a,rnplitudinile oscilaliei straturilor de aer
;rirrl rnirxime. I-a sta,fionarizare se fgrmeazi, un nutni,r intreg cle grd,m5-

Lingzl D, a,par.e o jum[ba,te (nefigurat:i)cu umflirturaali,turatir


rlist'ului. deoarece 1), este fix.
.\lisurintl cu o riglzi tlist:rnla dintre clguti ventrc se determinii
lrrtrg'iinea, t1c undil in gazul rlin tub. [Ju:ljutorul tlrbuiui I{undt se
;xrilte tletettnintl yiteza 611: proptg:r,r'e a lnclei longitudinale in aer
srnr intr'-un rrrediu solitl.
.i,lrr.t-,.

ln

lrlr. url r-entru la capete qi un nocl in rnijlocll

I
u,,**",

are valoarea penLlu cat'c lungirnea corzii e'sttl un Inultipll al serniIungimii cle rincll, cu alte cuvintq frecvenla. proprie este egalx, .cu
una" din valorile ilin girul (5.31). |n acesto situalii energia primitd,
de la vibrator este maximir,; este deci un fenomen d,e rezonan''td"

t) Determ,ittat'ee, r.itesei d,e propaga,re u und,ei tongitud,inale intr-un


4rr;. Lungirnea tle undi a undei care se tleplasci1zir, in colo:lna de gaz
inlr'odus in tub este ). - aT, unde )', o $i ? sint, respectiv, lungimea
tle und.ii, r'iteza de propagare ,si pcrioada. Pcrioarla osciialiei discului
I), can'e genereazii, undele este grel de fleterminat, insd' se pozrte
,-l..it,n u"*std, operafie, efectuind experimentul d.escris pentru alt
gaz pt'ntru cale se cunoa;te vitcza ile propagare or. In acest caz )'1 :
'_',rrr, perioiltla, fiinfl rrceeaqi, cleoarece nu se schirnbd, contli.tiile de
1rro,io.*" :r unrlclor i. vergeaua DrC. Rezultd, prin impS'rfire

5.2.f0. Unde stalionare longitudinale

In t*5u1 K'rrdt (fig. 5.ir4) se pot studia unclele stalionare formate prin refleiie intr-o coloanir, de gaz. Rfizfitura de plutir,

l)r

).r
*111
n\--4t

),

' - t', "t'

lungimile de uncld, fiind tnrisurate

b)
Irig. 5.54. 'Iubul Kundt.

din tub este o pulbere uqoard, care se deplaseazd, la rniqcarea gazului


cu care este in coni,act. Prin frecarea vergelei Dzc, so forrneazx
untle longitutlinalcr. \'ergeaua tlevine locul unor uude stalit,nal'e cu
792

arytr,

oum s-a ar5,tat-

Determ,inu,t"e& uitezei a de pro'pagare a undei lottg'itt1ilinale dntr-un

solid. Pentru unda stalionarir, din bartl D"C, DrC


'2 : -^ , deoarece
),

in D, .si in C este cite un \rentru, ia,r in 'lf un notl. ll5surincl tl distanla


clintie cloui, norluri ale formaliei de grii,miijoare tle pulbere tlin tub
193
13

: c.772

25

se determini, lungimea de uncld, ),,:


26 pentrl uneia sta,liolrlr.L a
cSrei vitezd, o, o cunoaqtem. Se plate
scrie

sau impX,r,tincl,

)': arI ;i i :
''':or:
), a

ele

: vr/v, iar T : m$. lnlocuind 9i ficind operaliilc


..).j..

o?
n', :

zDzC
I

S;i nrlt{rn ci etectuind operafiile inrlicate cu


nl in .liilograne. Se ;tie cI I-Iz : s-1. Deci

ks. Flzz'm

m/sl

t:lllehil urrnl''1.or se cr*u vitezere cle propaga'e


aie **tlcior,ii_,ugit'dinale pi trans'e'sare in citer.a substa,nfe
afrate t,. ,-r"i,-rr,i,"o
,1i presiune nonnali:
Viteza

longitudinale

3300
720a
700

transversale

longitudinale
transversale

Exernple 1. Un fir.llT-r],tul
rlitttre ramttrilc untri tlianazon i'e.1,2.'r lungime ar.e o nrasi rn :50!.1{,\..6 kS. {-_'il
asczrt
f)iapazonrrl are o fr,'cr-"tit,: ,rc rbo orizontal-crtc prinsi la rrnrrl 6in cilpct.l,, tir.rrlr:;.
ilz..'6.lii"it',]"plt ar fir.'lui, t'ccut J,.,.i.,,., siripetr,
n', t''"r,u re i r -'r, a i".p, r p,', 1,i t, i
ilTli:,1$"'ilii'Jl'i'J"l;':""iXJ'Lf i

Rezolvare.

;:

f"

Cu condilia pusd, lungimea fimlui cste:

r:a-I:2i.
2
Yitcza undei estc conform relaliei

":y+:1i+
794

<ie

:
: _19_t::_:1
m

miisr.rri se oblinc rezulta-

*,

ii 10 nt.rs.

i::.r.zolvitre: Confonn relafiei finaie din


Drc

,r,

d '

$5.2.10'

_ 6o' 1o-2 rn 340 g :


s
6'to-2 m

se obfitte:

3 4oo

j1

5.2.11. Sunctul

460

11050

t*

unitililc

f,. fiitr-o cxprriclld cu tubll Kundt distanla intrc dold roduri se g{isc$te egald cu
|l.10-j ni. Care este r-iteza u a un<lclor in bara de alamd DrC (Iig. 5.54) dacd lrtngimea
|i csle cle 60. 10-2rn? Sc ia viteza u, a undelor longitudinale in aeml din tub cgali cu

,' :

(mr's)

magl

mvz'tz: mvzl: 502 . 10-6 kg. 104(l lz)2 1,2 n : 0'l-lz*A'


^ i,rr
----,l . ,tr n"/.t
4s
llt

: lzLr,.

l.

obline:

se

2d

unde se obline yiteza u :


o

rrrrrle 7.

5 r]1iunel cle sunet esLe 11f,e1eas5, in legxturi, cu senzalia de auz a


orlruiui. Organul auditiv umhn receplioneaz5, sub formi, de sunet
1,r,it:e nscil&lie rnecanici, a c;rei trecvdilX v este inclusd, in intervalui
iiO lrr- ZO OOO Hz). iacra frecvenla esle inferioar5 limitei d,e 20 Hz
i,rn srrperioari1 celei cte 20 000 Hi oscilalia so numeste .infrasunet
depind de mai
;i, r'esliecti-g, u,ltrasLt'txel. lntrucit iimitele de frecvenfi,
parlial
un caracter
are
inulli iacto"i cn"e le fac variabile, clasificarea
c0rrlenlie.
de
osr.iialia produsd, intr-un loc se propagd, sub formd, de und5, sonold,
in orice .ireaiu : stind cu capul in afX se poate auzi motorul unei
l'rir.ci, punind urechea Ia pSdint auziin trepidalia traficuiui. Sunetul
nu se, fropag[ in vid. Un]da sonor5, este o undd, mecanic5, longitudinalir. C'oriul care produce sunetul se numeqte sl,rsd' sonord"
lloate procesele cle propagare observate gi studiate pentru undele
lrrecanice in general, sb observfi gi la undele sonore. In cele ce uIrneazi vom s:tudia 6iteva problerne specifice legate de producereat
llropngillea $i perceperea, undelor sonore.
195

Proeese

.e

propagan' a urrderor sonor?. a)


Refteria

se face aupr,
un e-rpetim""t *i'"pt'', ,r'u,',"rr"iiu
e*re del
i""*#,J''il'ir"JJ,1 f,.3iJ
Reflectarea sunetelor in ae. liber pe
obst:l,cole clo dimen.si*ni
poate

duce la formarea
consti, in .uzirea sunet*lui
'ra'ri
reflectat, clistinct cle cer ur"is "o"r"i.""e
a", su.lsni*oondilia de realizar.e
a ecoirrui
este ca sunetul refle.tat *ii, rur"rtix"'iri
or""rr"" no*stri ltr un inl,t*-al
mai rna,re de I : 0,1s, tim1i il;#
iormd,rii , auoX-u"ozalii ttist,incte. Deci (fig. J.b6, a) 2t :
ot sau r :; tt si, inloeuinrl pe / (.u
obshcot(ol
1,,

r':r(it', rrtlici, tirnpul

in care

se stinge

un sunet de intensitate normald,

lo i 1g-ogr1p:. l'igura l-r.1"16, b, ilustreazS, f<larte schematic motlul


.lun -se produce reverberalia.
Sunetul reflectat pe peret'ii inci,perii sose;te la observatorul 0
rlrrlrir, perceperea sunetului direct provenit de' la sursa S intr-un
irrti,rval rnai mic rle 0,1 s. Efectul este o prelungire a tluratei 1ui.
l)o obicei observatorul percepe in intervalul amintit mai multe sunete
loirle plovenite tle la aceea;i surs[, prin reflexii pe tntri multe c[i.

b) Rel'rnclia. in atmosferl, untle straturile de :rer iru temperaturi


<liferite qi in care untla sonorl irre viteze de prop:tgare diferite, se
prrrduce o refrac{,ie continu:i (fig. ir.ir7).
250c r

Ref lexie tototd

25Km.

l;ig. 5.57. Relraclia sunetului lu atmosferit.

b
Fig. 5.55. Sunt'tul ceasoruicului se rt'flecti pe placa p.

Fig.5.56. Pcntru calcularca condiliri clr ecou


--'*
(a)

;i

inlelcgcrea r.everberati.i

tfrl.

valoarea dnt:i de condi.tia :r,r'ii,tatii,, ia,r pe ,u


cu 340 m/s, ,sc ob{ine
0.1.340
17 m. Condilia se realizea,zti pentru .r: ) lT rn.
2
Acest fenomen este. observat cle obicei i' aer
spatii inchise cum sint unele incrip"ii ,ii" pe;tcririber., tl'r ;i i' r'ari
Uneori ecoul t'ste multiplu. i" ;;;ril" in c.r. .rno'air. poiir,te r'ar.i.
receplionat dircct este -intilrit de cer reflectat,;r { L7 rn, su'etul
,n"t.tu nemaifiinri
prrrceput distinct. Acest fenomen se
rr"oauc"lirrri'ir"r'i"
i'c'aperi ;i se
nurne;t,e r eu ertt e r cQi e. R er-cr.berirl iri sti rnlso";t
p;d l"i;fi ;i ;" r,e rrpr,)>e
_

196

Presupunern aerul stratificat in pd,turi omogene. Cercetirile au


arX,tat c[ temperatura atrnosferei este in sciclere pin5 la aploxittrittiv 2ir krn ;i in urcare intre 25 krn ;i 50 km, aga cum arati figura
5.5?. Ilnda sonorS, pornitd, de Ia sursa i9, se leflacti, apropiinclu-se
rnereu de nonnald, pirrii, la litnita primiior 2ri km; apoi se refractX,
inclep[rtintlu-se tle norulala lzl strprafa,f,a de separalie dintre dou5,
straturi adiacente cu tetnperaturi tliferite, in c:rre unda sonorf,, ltte
r.iteze difelite. Fenomenul se repet5, pind, cind unghiul de incidenld,
tlcpiqe;te unghiul lirnitri qi sunetul se reflectit, total, inapoindu-se
citile sol. Pe acest drum lefraclia succesir'5, se produce la fel, dar in
sens invers. Acest proces cxplici, auzirea sunetelor ia rnari depi|rtftri.
Se relateazii, tle exetnplu, cii in timpui celui de-al cloilea r5,zboi montlial iocuitorii Craiovei auzc'au uneori exploziile bombardamentelor
clin Bucuresti, la o clistrr,nld, de ?00 km, in timp ce in ora;e ma,i apro197

piate curn sint Giurgiu, Oltenila, ploierrti (b0*60


ftru)
aceste

n11 se auzeau
expiozii.
refu'acfia atmosfc'icii, a sunetuiui expricii ra;rtui
-Tot fulgerril,
r -- -"r' -' t.ri uneori
veclern
dar nu luzini sunel ul.

c) Ahsorblia sunekrlui. La inciclenia undei sonor.e


cu o supra{:r,{f,,
energia undei produce eornp'imareri sall destincler.ea
;,;b.-1";;!d;
Fne'gia prirnitdi ra comprirn*i"*
nu
este
cedatii
in in_
-"i",,iaruhii
tregime la relaxa'ea
fu1. o parte din energia incitre'tri este absorbiti. Absorblia energiei
este^ desc"i*;,-,iu ..; ;o"fi;i;; dJ
arsorutrie
acustio5,, clefinil, prin raportul:

dintle rlifer'eu!a intre lluxul


.de.energie incident[ <F, ;i cel reflect,at
O,, pc tle o parte, ;i flusul incident.
Ooeficientul clb h,bsorbli; ;;"
un num5,r.

rrr'potrir,itl. Astfel, srl explicii, ut'iliza,rea clrapcriilor in silli tle spect:riol sau:r, peref,ilor c:rpitonali cu v:r,tti minerald, in eonstruclia sturliorrlilor clc ilregistrf i, irt care leverberalia este desfiin!a't5,.
tl) )le;rnmtr,ta sonorii.IJesct'iern tlou5, experimentc in care se realifenornenul tle rczonanlii'.
(.loloa,nil de iret din tubnl
de oscila-tiile unui clia'l este excitat[,
cd"tre baza, tubului
longitudin:tle
ava,nseazis,
(fig.
Unclele
ir.58).
lrirzon
ii -qe r:eflectii pc suprafaJ'a, liberi, a lichiclului. Lungimea I tr' coloanei
1u;ir,tc fi r':llia,tit, prin ridicate:i satl coborirea vasului 8,. cotrrruricant
ru.4. Pentt'tt o zr,nttttritil lungime l. srmetul diapazonului este intitrit.
t'oloanr tle :lcr este sediul uirei uncle .sollore sta!,ionareo iar lringirirt-rir ei ceit, Inai lrtie5, in contlilia arritatil L-ea,lizeazi\' celin{a de rezori:ln{,ir, perrtltr frecvenla futrdatnentalii. Ira grua tullului se forneazd,
tun vettltu, itr la, suprtfili':r, lichiclului nrt nod.
I'c ir:lza acest[i fe]rontcn se lea]izeaz:i, Uutia, tle rezonantr'i la rUreie
itrstll;rt'titc i'olosite itt nurzic:it,. in figura i.I9 osttl descn:lt nt.r ditr,pa-

zr,ir,zii,

lE+

cloeficientur de absorblie clepinde de fr,ecvenfa sunetului


inciclent
c[rui suprafaliX este expusd, sunetului. Chiar pentru
acelaqi
absorblia crepintle, rtr, aceea;i frec'cn{ii,, de car.ac'ral'e'izr,l
teristicile
lui mecanice qi geonietrice (formX).
In tabelul urmd,tor esfie dat coeficientul de arrsorbtie a snnetur.ui
cu r'recven{,a de SL2 Hz pentru cliferite ma,teri:tle
:
gi de rnateriaiul a

icientul de aLsorblia

Sticli

Ifarmur?i

0,01

Pcreto tencuit cu var


Linolcurn
Draperio dc pluS aplicatl pe perctc
Vati mincrali (10 cm grosime)
f_at{ A9 stictd (10 crn grosimc)

0,06
0,06
0,35

]trochct5

0,

{):J

0, T3

0,56

0 ')')

lraterialeie care au un coelicient cle :lbsorblie


se nuruesc
fonoabsorbante. Aceste rnateriare sint ul,ilizate iir constr.uc{,ii
'12rre
pentru
izolare_a fonici, (sonord,J a, inci,perilor, in sir,ii cle
spectacot pentr' a
impiedica reflexia undelor caie
jrroirrice ecou sal1 re'erber,,i,ie

^,

Fig. ;1.i8. Iieztrnatrla sttite{ ullri,

Fig. 5.i,9. Diaprzorrnl.

lill;oriltor. Cutia, tle""c,his[, la, un clrpiit, ps care este fixat instrurnentul delimiteazi o coloaniL cle aer care intri, in rezon*nffi, pentru
frecven{,a tli:lpazonului ci}Ie di, sunetul fundarnental (frccvenla
poate fi puliir variatit rnorlificind pozilia ineiului).
zt;rr dc

Proprieiirli e*racteristiee ale unui sunet. Un sunet perceput d-e


uleche-are anumite ploprietri,li care, par{ial se explic6, prin rn5riurile fiziee ealzrcteristic-e sunetului, par!,ial prin particularit[lile

198

[99

orga,Ilului :r'utlitiv. se rlisting l,rci prr-rprietil{i fizicc : iniiltirnea, inten-qitatea qi timbrul. 'roate acestea pot fi exprimate in terrnerri fizici
prin rr i,rimi care permit cara,cterizarea unui sunct ;t pot fi t,eltlezeutat'e grafic printr-un spectru specific (vezi fig. J.11).

a)

fiziologicil cle sunetc ascufite (inu,lte1 ;i


grirye (joase) se datore;tccleterrninrinti'recvon{ei.inp:rragrafillJ.2.gs-;
viizut c5, orice sunet ernis ostc insotit rle sunetc rle fr,ecr-enfe rruri
inti,lte. \rorbind tlespre in5,lfirne *"
in vedere nurnai frcnr-enfa
funclamentaiir,, a,dic:i sunetul numit ^ro
pur.
In muzicX sunetele sint ordonate intr-un ,sir lscarii,), criteriul fiincl
i1,dt!,inteo. Senza,{,ia

frecvenla. Fiecare sunet are o denumire caro il situea7i, intr.-un anumit loc in ryir. Se incepe clu sunetul cu frecvenla de 16,ir [{2 s^t,,
se trurne;te pe--r2 consirlerat ca, limitii, infcrioarii, a a,uzulni uman ;i
se stabilegte ur_r intelval de o ocfar-5, c:tre este apoi repetat. prin
interval se irrlelege r:lportul intre frecvenlele a doud, suriete pentru
ca,re_raportul este 2. Astfel, ;irul (sca,rn, muzicalf) ilpare ca-in t?l,bloul urrndtor', unde sint treoute intervalele cclor 10 oltave :

,n.tftirrate

a condus

ltr, posiltilittLt,c:r, clescrierii trl1tematice a, folmelor

.;i teoriei muzicale.


a,
1.t) Intensiltdea urtflitiui,t. Serrzzr,{,ia fiziologici, rle .int'ensitate
:rruebd11i sc nrirso:rri1 plirr iltensitrrtea audifivi, (ti1ria sunetulni).
.\uzul nu d[, penl,ru cloui suuclr rlifelite senza!,ii in :lcela'qi ra,port
rlc ti,rie ca raportui intensitii,{,iior lor sonore'
I)ac:i se ia cr intensita,l,e de referinlir, 1n, int;cnsitaterr rtnui sunet
,,f,1*-plrcpiifrli 1f, - 10-12W'', z) rituirci se define;t;c l,nivelul de
irLtenii1,a,1,c s,,rrrrr.ii, iii utrui sntret do intcnsil,:rte / plin relalia

1:loI"

(i.32

1,,

NiYdul tler intensit,lt,tc sonolri, se rniisoal'ir in belli (l:i)*


I)nl nivelul sotlgt, i'arc cstc {efinit plitr rtllisural'(':l' llllortletnitrinii
stlnt't,
fizic.(-) 1/ si ,,) ttu polrta fi utiliz,atpentruilesclit't'er sctlz;i{ici
,scnz11lii
protluc
itceleil;i
nu
nivcl
at:ellr;i^
de
rleoti,r.t:ce dguir suneie
no,liti,.,l tlacil :lu fr,ci:venlc rliferite. I)e cxcllnplu, dintlc_douii srurele
,,i:iira ilnriirrkruri rrii'r,lui tio 0,-l bt'lli, lrnul cu frccvenfa rlt i0 Ilz ia'r
,rltirl eu 1'rec'u-ritr{rt tle i 000 IIz prirnul uu tl'i ni ci 9.senz:r"!ic de suue6t
-1

rrec\-er'la (Hz)

Do.
(I-a-r

1G.5

(2i)

Dno

.t.t

Dut

60

Dr.,
Do*

t32
261

l)oo

529

Dou

105ti

Dn,
Do,

2t12
422 1
8J lti
16890

Dn*

l)o,

Observ.r

ji
!

Lirnita infcrioarri rte jos a auzulrri onrultri


Sunr:tul cel rnai profuncl aI pianu)ui

i:it' rrl <loilcir este lrit'te pelt'eput.

ltcntrr lt lu:r, itt crtrtsitlt't'ltttl sollziifiil , se in C:r referin{'ir' ritr sttttot'


iul(l:utleitl:rl t:ir ft't:li'ettl.it t"gtrli cu 1-000 lIz' Nivehil tle in1 t'trsitlrIe
cste nirt'lrtl
,,:i"fiti-: (rlt,tiu.ir.) rrl urnri siiriet, tlc o l'r'ccrvcn1.r"r oa,l'ectrl'et'lr.
l000 Tlz
egalit
ft'ect'tttt!il
t'tt
silll('t,
uutti
lrl
solior.()
irrl,crr,ritii{it
cu "qutie1,ir}ie
(.:rr,c cs1,o'li11.gtriirt tlc trrr:ltiz lr()r'null c'rt itr-in11 lceca;[

Cllar-iatrrra pianrrltii

tul

Sunctul ccl mui ascuIil.:rl pianului

rnite -qcmitonuri, dcfinite prin raportul frecven{elor intre douti surrete


aliiturate cgal cu 1,0594S. Astilzi, cousiderarea, accstci 'subdiviziuni
*.Iohantr

Scbastian tsach (1685-1750), compozitor g=crmarr, unrrl tiintre

200

iraliz:t1

<,\ I,itnlsrtt!.

ln cadrui unei octave irnpXrtirea in interv:r,le este foarte diversificati, dar incepind cu Johann Sebastizln Bachx s-a introd.us garna
temperatd,, care irnparte olice octav:i in 12 interr.ale egale, clcnu-

mari crcetoli din istoria rnuzicii,

cci

Litr Sunet ernis l,l'C tll}

Cirl'a,Ct,LfI'

tloruplex. 'trlir,tuli

a,rltronict-'le
rlc, sri*.l,c 1'untl:rrngltalc sin1 olnise sitttullrun si c:itcr-a,.rlin
Ini ; 1,0a1(' :I('t's1'eil sint numite (lonlponcntele 'qunet'lilui'
(vezi fie.
LTn sunet, poirte 1i reprczcntlLt, complet' printr-un spectru

ftect-ett ;.14;-ii. i;ir,l,, Oirg.,,r,ii i,' ciu'e lrc orizorrtir,lir sitt1, tlet'ute
cotrtsonot't"l
illterlsitate
de
pus
triteiul
iol,,,' irii' pg rilrkrnrit.i sste,
jur*'"ntn'1" *int rrotrr,fe plin birre situate in dreptul flecven{clor cottrsnilelul de
i,""r,:iirt,"". ,\ce"qttr trile au lungirner prc'poilionalir cu

mai

* in onoareo lui Alcsnntler Grrham Bcll (1li4l-- 1$22), inginer lineticatt' itrvcntatorttl tclelotntltti.
201

istensitate sonorir,. ln figura 5.60, a), sint a,r'iltirtc aspectele :l douri


nunetc, d.e zrceea;i frecr-eirti, a oomponcntei funtlarnenl,ale v : AlOHz
emise cle douI, instrumcnte diferite. I)iferenfa gr:r,fici este evitlentS,.
Urechea exersatl nre posibilitatea rlc a distingc cclc douii, sunete.
Chiar un nespecialist poatc distinge intre donir srrrLcte de nLrlrs2lrri
inilllime emise de instlurnente tlifcrite.
rct

tL
r

Pion

\l=44oHz

' , I I I i ! , 1

i I Lj_

Ev
;]
2' Ilrlll

lr"llr
-l-,
2

0 ;

II

iI

rl I
tutt
>i

rp

J I

>

Viooro
u=44oHz

ll

l
l

,;i,]
3 i

',,5 6,: ,',:


7

v-

bc

------.-\ .\_______--

I'ig-. 5.61. Prirnelc trei armonici alc unei lame.

.fi rro

Ilntl:l sc rtflec1,il, la r:lpi,tul prins gi se formeazd,. o untli, sta!,ioca,r'c potte ,il.ea pcl*ru primele trei frecven!,e aspect'ul redat
in figrr,.r, i.ul. in tig.5.0t, rr f1'ecven!a, fiind cea Ina,i nrici"t,, sunetyl

too

nali

Eso
o.J
7C

25 50 75 1C0 125

V(Hz)

150t5

200

22':

ffi

275 3&l

I i3. 5.ii{}. Sptc{.r'c:rfu uotci tlc 440 IIz i:ritisl'i cl,'pi:ru si dl r iorr'i
(a). Spcclnrl urrui zgornot (lr).

Caracteristica unui sunet c:rle sc exprinriL plin r'ornlir:nerrtelc .,ri


nivelul lor de intensitate sonorir, so nurneste timltru.
Zgornotul este un sunet corlplex r-ru :rtit tle nulr!ol'{)abc corr}ponente qi cu interr.ale atit de mici in"clil, sperrtrul lui :lllillLl cotitirruu
avind o bandi ilc fren'erifI lalg'i (fig. 5.ti0, b).
202

Lame sonore. L,ama elasticS, rlin f-igTra 5-.61 este fixatS, la unul
ScoasX, rlin pozilia_de echilibru, lama Poate oscila sau
Xongituidinal sau transvdrsal. Vom consiclera oscilalia transversalfi,,
liind mai rles utilizati.

t)

{dB}

;j 1s0
E
'6 tto
',130
F rzo

=:)

t,r'uclia instrrrmentelor muzicale.

rlin riapete.

8l I
3l i ,
gl
,
"

surse sonore. ExistS, un mare numdr de corpuri care pot oscila

t,u frecvenle drn domeniul sonor ;i care genereazh, und.e sonore. Toato
:lceste corpuri Sint surse Sonol"e- In cele ce Urrrreazfl ne referim pe
scult la ciier.a categorii de surse sonore ca,I'e au importan!'5, in cons-

funtlirmenial. Studiul teoretic qi experimental arati, cf, in


cazul lantclor frecven!,ele superioare nu sint rnultipli irrtregi ai freclenlei sunetului fundamcntal.
LTn exernplu clt-' unrli sta,lionar5, intr-o astfei de larnd, este urrda
rl,ia,pazonului , plezentat in figura 5.59,- care lloate fi considera,t ca
{iin-tl alci,tuit rlin doui, Lrare incastratc la bazd,. I:ovit uryor, dia'g,iozi"t,ir.ul oscileazii, formintlu-se unde .sta,trionare' Partea'- metlian[ a
di:1plzonului osciieazfl transmilincl migcare:l piciorului. ea,re este
fixrit in cuti:l tle rczonaltit,. Din sunetele tra,nsmise cutiei nurnai cel
fuldarnental este inti,rit' cu ajutorul cul,iei d.e rezonanld. Sunetul
emis rle di:lpilzon est,e difuzat pe douli ciii : prin contactul in|re trra{e.le lui qi airul inconjuriitor, i:ru inclirect, prin cutia de rezonanld,.

ermis cste

203

lil construireil anciei (fig. i.62) ctrre


gur[.

Laurele sonore sint utilizate

este surs[, sonori, pentru clurinet, oboi, saxofon 6i armonica de

Perrtrn tubul inchis, se observit


(tr

\)o: t-]',,

cle felul curn este escital,ii, coartl*. I)at,ir estc ciulrit'ir, siru lovil,[
sunetul corzii se a,mottize zti dupii un timp; frecatiL cu ult i.trrrus,
osciialia este intrefinut'5, ;i poa,te clunl oricil tlorirn.
Coartla sonorx, cstc surstl sortorii penbrlr tou't,e irrstmrntrnt,t'le cu
colzi.'loa,te aceste instrunrente emit, sunete ilt,it tlirect cil,;i prirr
cutitl de rezonanfil, clitrcr arre o irnportan!:i esenfia,lil ptrrrtlu tiurlrrul
sunetului.

'"

: ii'u

(5.3:l

,-

l,

i,""",

i/ill

*
204

''l

ii,.,)i

tl'-lr-

i-1
-lr-

\i----l

ljiS. 5.6:J. a) llndc stafionartt ln tuburi deschisc ; b) trntle stl[iollarc in trrbtrri lnchisc.

l:remple, l. tl1 tpb clt:schis cu lrrngiuror I - O,it ttr t'trtitc oscilaIii ctt ltttrginre:r de
.nclll i : I nr. Sii se catctrlczc : a) (lc lrrnotrici prodttctr tubrrl 1i cc frccl'cttfI artr sunetul?
b) St rrsttrpi ttrbtrl; se ccre ltrngirnr:a dc utrtlit a acclei1rsi artnotrici a sttnetrtltti ernis.
Vitcr-n sunrttlltti in acr cstr: p : il40 mis.

zoI

i.r

I'c. a) Ll

accst

clz contlifin

Buzele sufl6tolulLri au,

S&11

).

I.: rt--2
II

),

v,, :

(ir'3i]1 tlit

2L

?:

i,l

saLt

f- (l : l, 2, it,...')

qi avem
).,,

,t

[-,i

cale se poate inducre prin gcneralizilre, din figrrrir, 5.6i), u. irr arler-iir,
se observi ci, lungimea I a tubului este un nurndr intrcg dt, senrilungini de nndri
,,

1)-L
(,.31)

t:

'-12, - t;.

,l|
l"
| ''l'

rnuit

{1

ili\/l

b) Coarde So?Lore. Coarda poato fi pusri in oscila,f,ic in rnotl tliferit, atit iongitudinal, cif ;i transversal. Frecventele cornllouentelor
pot fi gi,site cu ajutorul rcluliei (5.31). llinrlirul trnui sunel, dt'pinde

(2n

I 1213r...), deci

t.'ig.5.62. () arrcic cu rkrrrii llrnt'.

a) Trtburi sonote. ll'ullulile c<-rrrstit,rrie o ltaltrr principaLi 1tt-'ntr.u


ir:lstlumentele de sufltrt;, trvind lolul lezonirtclrulni. Snrsa sonolii
propriu-zis[ o constituie a,nci:r, sau tnu,:tiucul*, plin cal'e se prorluctr
oscilrtlia atrlului care for[r(]il,z?i undo sta{,iotrale in tubul sorror'. N[odul cu-tn" se formeazri, conponent,ele sunetului in tubulile rleschisc
sart inchise este redat in figurile 5.63, o,;i D. \rt,nl,r'rrl str fotrneazt'i,
int'otdeauna lil ancie sa,u Ll rnu;tiuc. Oomponenl;r'le sunetului se
oblin, pentru tubul rtesthisr din rela{,iu

ci (fig. 5.63' b) l :

-t

Este deci prima armonici snrt sttnetul funclarncntal cu frt'ctenf a.

lr,

2l

in cazul utilizirrii nustiucului,

urr rol asernirrr{tor anciei.

rr
l] 40 nr /s
v==_--=---:31()
lnr
).

lIz,.

205

b) Astuphrd tubul, condilia (5.34) dI I t : (2n sau, punhrd

n:7,

L : Vl4 $i ).1 - 4L :2

71

]..

obline (fig. 5.64'


'i'o
_

rn

Rczulti

v-T

v,, sL'

--:

340 urls

:l7ol1z"

2",

t:

(5.35)

o.,
4 v0

r tiirrd ..'iteza cle propaga,Ie a undclor cle placi', iar e grosirqea pli,cii.
D:1c5, d.orirn ca placa si, emitd, ultral'lir,crr r:rte o surs?l cie oscilalii.
'zO
gz, iar glosimea pllcii trebuie sd' f ie
:
v0
oOo
v
fuecYenla
srtnelt' cu
>

Sunetul dovine mai grav. AcesL fcnomcn cste cunosout de muzicicnii caro pLul -sultlinli
la instrumentele de suflat.
2. O coardi de violoncel are o lungime l : 1 rn. Nlasa corzii este clc 50 g. La ce
tensiune cste supusi coarda prin lnlignrare pc cuiul de stringelc, daci ca lrr.buic sd
vibrezc la frecvenfa fundamental5 dc 66 FIz?

1)

e( --.
Lvo
ix'
I
I

Rezolvare.

{.

ln cazul sunetului funclamerrtal trebuie indeplinitii colidilia

).

I -= --

s1r7.

: 2 1t.

I
I

Deoalccc

1[

,r: "). -V

'/.

'*

\.t

k
,

n1

ultdc I '- --.-: r('zultii


I

IunsirDlc.l

l:1y2),2:5A

l 0-3

ku

ln

.1,62117.2 . .lrrr2

.- S;1,2 \

Se observii, ilin expresia frecvenlei cir, dacir, se mcldificir trrusiunea se poate acluce o u,oarfl moclificale a intillimii sunetuiui. ldic5
se poate face operalia de acordare a insllrumentului. I)e a..-ernt,nea,
prin schimbarea poziliei degetului care apasd, pe coal,cli ie poate
varia l[ngimea de und5 $i, in consecin!5,, frecvenla sunetulr:i cnis,
aga cum, cle fapt, se $i procedeazd.
d.) Generator tle ul,trasu,netre. Cincl felele 7 ;i 2 ale unei 1tl5,ci
de cuar! td,iat5, intr-un anumit fel dintr-un monocristal (fig. Jr.64)
sint excitate cu o tensiune alternativi, cu o frecyen!5, oarecare. pla,ca
oscileazf,, pe dircc{i:l rn' c1J. o frecvenli, proprie vo. Existli o frecvenld, vr - v0 a unei suxse de tensiune afteritativi care prodrl{-re in
plac5,, la rezonanlir, unde stalionare. Pentru frecr.'enla funtla,rnentai[
206

Iri3. 5'04. tJn cristal piezoelectric tiiat tlintr-un cdstal de


euarf (a) 9i utdd stationarir ultrasonot'i inl-r-un astfel de
cristal (frecvenfa frtnclamcntaln) (b)'

Dxorlplu. Sd se giscasc{ grosimea unei lame rle ctrarf nccesari pclltnl a fi


la o sursi de ultrasunete cu fiecvenga de 40 000 llz, daci viteza u a undelor
este de 5 600 ru/s,

Rezolvare.

Aplictnd relatia (5.35), se observd ci


p

{)

utilizati
ln cuarl

u
-- 2v
-

5600
2.4.101

:2.10-r(m).

cle greu dc realizat,^deoarece nu existd, de regul5, cristale


sir se poatd confectriona asttcl de plici. 11 acest caz sc folose;te un dispozitiv

grosille loar.te prare, extrcm

,iiii

"a."

207

ln care placa

cle cuarl sc inchide cr.n sancl'is i't.r cloud plici tlc otcl (lic. ;.!i5).
Deoarecc vilcza dc propasirc in otrl cstt'aprorimntir- accca;i crr \iteza in (:ual.t, se

fornreazi

ul sistcru carc respccti concli{ia cli rnai sus (.1 :


f*a

e).

lu ceie ce urmeazX, lil'enl

s;l ca,lculii.m care vor

rlt'tc.r'rninate de doi ol)serrratori

fi iungimile

de undi,

0r;i 0, afla.ti in repaus pe o clreapti,

rlr'-ir lnngul cireia se deplaseazit ca vitczrl c., sursA


care emite
^S
trnde pla:re (fig. 5.67). J:ft nlomertul l : 0 (fig. 5.67, a) surs& S

Cuqit
..Otet

ig. 5.ti5. O capsril::r crr cuarI I]i( zoclcctric

si lirrnc rlc

o!t'1.

ir
is

5.2,12. Electul Doppler

--&

0,

-in figura i.66, a si b sint lcploduse fotogr,tfiilc urxlolor supcl.ficiale emise de o sul'sri pullctiforllrir in rloitiL c?lzur.i: cind siu.st oste
in repaus si cinrl sut's?r, cste irr rrii;c:trc spr.t' rlrclrpta,. Se ol),\orvri 1fig.
5.66, b) cii nurnX,rtll lunginrilor tle untlil pe urlitrrtetr de lungirne cst,c
lllai rtlttt'o in.scnsul tie deplasalc:r, sulsei si irral rnic in senli (,olttlar,
compllatir- clr situalia rlin figula 5.60, a.

.-Jr--

J'

'0,

-+
vs

x{t=o)

lt=TJ

---12 '-----

Iiig.5.07. Sttrsa,S clttitc rlr;uir It'ottl.rrri tlc trntlii pltrrt'succrsivt. l)oi


\-lt{)ri {)1 si O" rni-rsnn'i irrngirni tlc uirdo tliirritc.

obser-

emite o unrlti a,l crirei front se rleplascazti cu viteza ?t atit c[,tre O,


cit qi spre 0r.Ltr, r]lotnentul t: al') sul'sA, c?ire intre timp s-:r, depli-lsiat,
etnite cca tlc-a doua, undi'r, al cfu'ci front in concorduntii de faz5, cu
flontul emis la I : 0 ,se depl:rsezrzti tot cu vitezt ?..
a) Ol;servrrtolul 0, deterrninii lungirnea de nnrlii ).r, adicii, dista,trla pe Sx intre fronturile emise la I : 0 ;i la t -= 7. D:r,ci, sursa
rlu s-Ar fi deplasat, cea, dc-a doua suprafa{l de undil ar fi fost emis5,
tot din O, iar lungirnea cle undir, rnrisurat:i ar fi fost ),. Problema
este sii se gi.seascir o rel:rlie intre ),, ryi I. Se clbline

Fig. 5.66. O sursir puuctiforrrli in rcpaus


(a) ;i tn rtti;cule (b) crnite unclc superfi-

o,: (r_

ciale circularc.

208
14

- c.

+),.

(5.36)
209

772

b) Obserr-atonri f), mtisoar[

]utlgirne:-r, c1e uncl['

]', (fig'

: *+)^
''' (t

5'67t b)'
(5.37

'tr

't)

z o I \:

r r e. Sinlem in cazul unui fenomen Doppler. Cind sursa se apropie, frecreceplionat este (relafia (5.38))
v1

pentru obserr.iltorii 0, qi o, llngimile de untliL tni.sura,te cind


sursa este in mi;cale sint tliferitr: cle lungimea clc uncli urrisuratii
in cazul in care sursa estO in repaus, flecvenfzr v, :l sunctulni perceput este deci diferitil rle frer:,r'enla v l'eceplion:itl cincl srirsa este
in repaus.
Se obline tlin {5.36) Ei (5.37), respectir':
't)
'r'r:;;:F_T

11 e

\'( nl.a sunetului

1:

iur clnd trellrl sc lndepirteazi

u
' -- v D+u' :

./,,

Cele clou[ relalii

.se

pot scrie concentrat sub forma

'-'L)

v
Y

'D-

34O
:160

": (r *+')'

r=i.

;:37A

LIz

(5.3e)

in
:

(5..i8)

T-ra

in care se ia semnul minus pentru cazul in cal'e sursa se apropie de


observai,or qi semnul plus pentru cazul in care sursa se inclepilrteaz[.
in prirnul caz observaitorui aude un sunct mai asculil,, iar in al doilea
un-sunet, mai gtllY decit cel percepul, clacii, sulsa:rr fi in repaus. Aceastd, coisecin!5, poate-fi r.erificatd, cel rnai bine dacil fiind
intr-un tren garat sau l,ftiorlt -ne pe polon ascultS,rn sunel,ul locomotivei unui*alt tren care vine in gar[, sau se indep'irteazii de ea.
(Yezi exemplul de calcul urmiitor'.)
Iixempln. un tren accelelat se apropie dc o gali cLt viteza cottst-antit u'-- 20 m/s.
Locomotiva emite un suDtt dc averliz,arc prclung cu lrccrvcnte v : lt92 I{z' Apoi tlt'ttttl
perccpltc dc uu
se lndepirteazi emi!ilrtl acela;i sunet. Carc sint frccvelllelc stltrctclor
observalto" care se ail,i p" pc:ronul gdrii? Vitcza srinetultti iu ncr estc dc 3'10 m/s.

2t0

392

Observatorul aude ia indep[,rta,rea trenu]ui un sunet mai grav


cu 46 IIz decit la apropierea acceleratului.

'-: iz-('*r;)

l.|.10

g2O x 416 112

b) in ca,zul in care sursa este in repaus fa!X, cle sistemul de referin!d,, iar obsen'atorul se apropie sau se lnclepi,rteazir, cu viteza .ro, de
sursa care emite uncle care se propagd, cu viteza r se ob!,ine frecrenla recep!,ionat[

*_

l',

'"'

u
:v '1,
:392 '
_ yr-

care se ia senurul f pentru apropierca de sursl, iar semnul


pentru indepirtare.
Fenomenul indicat mai sus a fost descris qi explicat in 1842 de
Christian Johann Doppler, fizician austriac, motiv pentru care $i
poartd, nurnele cle fenomen Doppler. Fenornenul Doppler se procluee
qi cu unde electromagnetice domeniu in care importanla lui dep5,legte cu mult pe cea tlin clorneniul undelor mecaniee.
5.2.1S. Polutrea sonorfi

Sunetul are electe fiziologice importante. Cerceti,r'ile au ar:iltat


atit efectul binef[c5,tor, cit qi cel contrar. Acest ultim caz constituie
in special obiectul unui studiu atent, datolit^X faptului cX nivelul
sonor al zgomotului este in continrui oreDtere. Intrucit efectul neplil,cut ;i dd,unXtor al zgomotului este evident, s-a introdus tcrmenul
de 'poluare sonot'ii, care denumeDte acliunea prin care se perturbi,

Iinistea.
Itrxistf,, nenumi,rate surse de poluare sonorX,; printre cele mai
importante notiim mijloacele de transport, unele rnarsini qi proceclee
industriale etc. T)ar existH, numeroase surse de zgomot chiar in locuin-

!e qi triroui.

211

in r:ele ce urrneazi, cllm un exemplu de surs5, cle poluare sonori, :


zborul supersonit'. Prin aceasta, se in!,elege zborul avioanelor, rachetelor sa,u proiectilelor cu vitezd, rnai ma're clecit aceea a propag[rii
sunetului in aer (:340 rn/s*).

\__
/

/tt

--- --=-'>\-B'

i --'.
\\,.9"
\'.t/'
\

,---'.\
,

'-\-r.

Ar----ar*-&_._-.54.').

\-- _ _,-/B

.-'t

-,lr,ionul -4 care zl)oirrri cu yitz& sulrcrsonic'ii r.o tlep5,;e;te conl,iuuu frontul de uncl[ pe c:rre il ernite tlatoritir motoarelor sille s'.]u
vilrr';ttiei lrrin frecarea iu aerul. Din fiecttre pnnctr A, A,r, -4r,.'. 1l
l,rllit,.:toriei ,{rJ. (fig. ,).68, :r), crirld ilvitlnul se afll itcolo, se emit
sllirelrr care ?lllot se proprrgi cu vitezil c. Ilrotttul t'uturor undelort
r.olrsi(ltltrt,e sferice in-mtdiu olllog(rn, es|e t,?lngent irr spu{,iUl cOnului
r.rr r.iriul in rl . Pentru ttn observit|ot', frotttul undei estc ltn Clon cu
rlt,silJ.liclerea 2a (se ollservri cit sin a: c/rr)ciire se cleplaseazii cu
vitez;r slncl,ttjtri c. Observltorul prinre;tc frorltlrl sull fourla unrti
zs'(|t!t{)t putornic insof,it cltt o undX 619' presiunt. Locttitt.rlii zonei
pet't,ur'1lat,e de utrda {s ;oc1 aflttfi deci sull coritlolul :lt'r'ian (fig.
;.6.-q, 1r) sulxllt'ii gt'cu ttivtllul de intensitilt'e sotttllii ill at'trstei unde.
l\" ir,:etncrni.r, ciildirile supor'liir r.ilnirliile ctre ploduc ttneofi ptlgube
itt rlr,.rt't ante.
Ptutlu zt sc trtic;otrl efc'cbclc ttotrive, 1tt iltioitut'le tlc transport
srlpet'srrttice se luonteazl itttrlutrtorlre de zgorno[.
l',rt ir.tenuil.torllc de zgttrnot sint ;i t,tlllele (10 c\-LICllnre itrstillate
ltr llrotOttrt'ele cu lrtlerc internir'. I)ci lrllul iltctrttiltor'<1e zgotnot a,l
t,olr,.i rre tliinr searnit citrtl pe Iirtgi Iroi t,lecc o ttril;in'i t'tr tolr:l de evl('ur!r't, spartir,, t,ir,z in t:itrt, zgOtIr{)t,rtl estc fttart;e Initre.
['l'g]rlenra, poluri,r'ii sorlol'e ir,rtt illlportttn{ri tleosttllitit pentlu om,
{le(}irt'r'cr} zgorriritul 1x'otlrurei ntt nutrrli o senzlrtie nt'plticnt'ii, tri r:ltia,r
e.prlizril'eir, nert.oasl urrruttir rk' sciirlelca cttprlr:it,i{ii t1e lnulrc,il li
iru].lrlrrirvirg. Nu punem in tliscuqit, ('ilzurilo tle piettlele a auzuhri
silti-rl(. tlglilyurc getrerltlit tI sl'irii tizictl ;i fiziologitrtl.
ln tnbclul rrnuirtor se drru cite'i':r nir-t'lc de intensittt,be sonorir,
prntltr cit,t'r-il srtrso clc zgotutlt 1i tlouit nivelti t1c tlorullitra{ic:
N ivel ui

{irr rlt}r

)ufia
i

Nivelrt

(itr dts)

Senrutil dc tlttrcrc

'l'ren

1'rlriirril unei sIriizi aglorncrate


^\rt

tnlilobil

120

e0i
70i

.rU

.\pumt tlc rarlio


$oapta

Ii'o;nrtuI [rurtzrkrL

Pragu

attzu

h-ri

it.2.14. Defeetoscopie ultrasonori


r-ig.5.68. Iiormarea undei

cle

loc (a) Si intersectia ei cu solul (b).

* Raportul lntre titeza u a nnui mobil qi viteza c a sunetttlui ln aer se nume$te


lui IIrch (ll1). Deci iI : ulc. In cazrtl vitezelot srtpersonice lI'/ > 1.

numdrul

212

l:omportarea sunet'ului in plocesele de proprr,$tre depinde de frec\:etlt,ii. IJltrasuletele, :ir-in{ 9 frec:r-ent'i folrrte nlal'e au ptoprieti,fi
irnportzlnte cu aplic,alii pr':r,ctice interesantt'. Itt trcest pru'ltgr&f vom
tlesclie principiul defectoscopie-'i cu ultr:lsunete.
2r3

Prin acest terrnen se ln-telege descoperirea prin utilizarea 1h,rrlsunetelor a tlefectelor de tulnare sau a fisurilor rezultate din ritili-

zarea pieselor metalice.

Meloda controlului ultrasonor pune il1 valoare urmii,toarele pronriet[ti ale ultrasunetelor : o) posibilitatea ohlinerii unui fasr'icul
ingust-; b) altsollrtie trttri rnit'il decit itr tra,zul rrllol radialii; c) dineinserttr,.t,ti, pe obsl,a,cole rui<ri. Iixistir tlouii, procedee tehnice
pentru control Iiltt':ts0nt)I, uttul pritr tlilrlsrrrisitl (rnd pulin plegts)t

friclie

,si futlc{iotrarea' d.efectoit ctoit"a prin lci'lexie. \rott-L rlescrie tonstrut:l,irr


(}cnelttolul
G cottrrtndii, sursei B
(fig.
lcllt':lie
5.{i9).
scoplluilrin

riti. t'rilorll .qc prorhrc bt'usc;i nealtcptat, r'uptuli;i deplrrs:ili care


rrorrslituie uneori llerturl)a1,ii violente (cutrenttt're1. Locul silu regiurrtrir irt c?llcr SC prodUt't' nti;cnrell Se nurlle$te focar Sau ltipocentrr,t, int
Ioc,ul cle pc supra,fti{,a I'I'mirrtului afla,t po vertieala acclui 1oc sau
ilrrgi',rtre se nunlelte epicentru.
I);lt{)r'it,."r caractcrului rellltiv elastic al rot'ilot', perturbalia' se
{,rrrnf}rrito clitr uproape in aproape sub forrnil unei unde (unda seisttiiri't. [,ocul untle iijunge undi]seismicd' r'esiml,e miqcarea sub fonna
rrtiei ;tgurltril,uri. I-ra noi in {,a,rilL, cutremurele de la 10 XI -i940 qi
.l III 1977 a,u avut focarul intr-o regiune la o a,dincime de1li0 linr'
r'oslltirl,iy .9il hrn sult lantul munlilor Yrtncei, epicentrul fiind la
.'uribur'rr Uarpalilor, aproxirtral,iv in re-giunea ora;ului }'o-c;lui.
irrregistlirea miqciirii seisruice sc faee la suprafa!,zr Plmintului
r'u riint6rul unui seisnrograf (fig. 5.?0). Aparatul este incastrat in
:.o1. l ind solul incepe s5, se miqte sub a,c-tiutrca undei scismice, corpul
(. fiinii urasir- qi putinflu-se roti cu o foarte mie:i frecare in jurul axei

YN

Fig. 5.S9.

Prilcipiul

tlefec{.oscopici

priu rcllexic.

Ijig.; lt). l)rilr'ipiul de construcfie

emiterea unui "qernnai la intervale de 1,imp egrilc. Selntrltlul se pri11i;r$d,


intr-un fascicul ingust, pe rlireolia ard,tal^ii, qisc reflct'ti pe fafe ,-rpliSil,
qi pe evenl,ualele g-olurisau fisuri. fmpulsul incident, qi cele.reflli'f:lt'tl ,

,i

5.:1.15.

finde

seismiee

fn interiorul globului pirnrintesc, la adincimi rariabile de pini'

la aproximativ ?00 km,

,se

acumuleazil, cu

tirnpul tenSinrii irsense {'iilt(}-

* Aurcl Iolescu (1902-11,54). profesor universitar la universililiie tlin Btlcrrrcsti


A construit prin mijloace proprii rplrratuli ;i dispozitile extrcm dc ittgenioasc.

si Cllj-Napoc.a. Experimcntatcr de mare talent.

q1 A
z L'i

t.-

>1
I

-;

:l

captate tle recepti;rui l? sint a,mpiificate in rlmplificatorul


,si trir'iise
in-oscilatorul iiec1ronic pe ecianul cflruia apar, (lec{}iate in 1;ittrpT
impulsul inciclent (i) si cele refiect'ate pe lln defcct (ti) satt pt rrita
opus[ (rr). Dupi po2illa lui (rr) in raport cu (d) $i (rs) se poate afla
ad.incimea Ia care se gise$te defectul.
Primul clefectoscop-'cu irltrasunete rominesc a fost construii la
Cluj-Napoca, cle prof. Aurel fonescu*, in 1950.

l/
't-1.

ulru; seismograf.

.\ 'Y-\
I

'_

;iL

. it,tzi\ril reltti\.il' a supolttiiui ryi a (:olpuiui C sc rlodifici,, rrcul


irrslliril or :l irn'egis{,rind miqc:ire:l lelirtir-ir, pc liilt,ie, inf.i;unltii pe
suiril ,s cnre s(' r'ote;1,c uuiforrn. li.ezultlrtul ruei inlegistr:j,ri se poute
obst,ilii pe fotografia 5.T1, itt <,ilre se reproduce o seistnogr'?Llniii ir clil,t'err,liliilui de la 4III 1977 inlegistrat la ori't, 21 ;i 2L liin pe ltlr seismograi r!rll,irLtt la'I'irni;ou,ra. Seisurograful clin figura 5.70 poate inregistrrl
oscij:,riije pe dilerrt:ia llll'. Un alb seisrnogra,f arsczat perpen(liculu,r
pnrr'rt: llregist'I'rl osc.ilaliiJe pe o direc!,ie perpcndiculari, r.r' si rornplt:tu,zi:i informa(,iilo cu privirc la oscilaliilc in pl*n orizolittr,i. Dac5,
sc lr.irL colpului 0 posibilitatcu de rnisc:r,re pe vcrljiorll1i, seismogrlful
l)oir.t,- inregistlu osciluJ,iile ycrticlle ale sohlui. Astfel, cu un siiitenr

ZZ'

2r5

de trei seisurogrlt,fe ittst:rlate intt'-un loil se p{rttrr obline o


cornpletS, cu 1tt'ilirc Iit nri;tal'eit srriuiui itr ir t t'l ltltr.

infornnlio

\i
I

6
STATICA FLUIDELOR
T-In fluicl zlre lrloprietrt'cir tle il rttl'gp. Prin irceir,\tr?r se irr!,elege
cit, ,,pilrticulcles' corlrului fluid se pot tni;t'lr trnerle iu rirpnrt cu cele
lalte; proplietatea tleternrin[ ;i faptul cX ulr corp firiirl isi poate rnod.i-

fica forma sub acliunea grent:.r{ii ploplii. Fiuitk'le folureirzir, tlouit


caf trgrrrii r1e corpuri : qunele,gi l[dLic]ele. bple tleosebilr tlr lichirle, gnzele
liu iIr plus proprietatur tlo a, fi erptrnsil;ile, ocupinil tot r-olumul recipie.t:tului

in

ca,re sc :rfi'i.

6.1. Presiunea
Presiunea reprezintii citul tlintrt' forttr F care sL' e-\ercif:r nortnal
pe o porfiune de suplufall ;i ut'iil,\ u suptafefei considerate
unifonn
;i

P:
l

ji

u"ir 71'

"iiii;i';l

::i, ;l,,,:l' il" il ;li;ilill,,, i" "

""

De la fotitl unllcle spistnlt,e se ]ll'optlg2"l ili to:rte tlirectiile' pe


toate criile, r-rtit, -<uir folrrli rle untlt' transr-ersrlltr, cit qi sub forrn5,
d.e unde longituilitur,le. in plticestll tlrr plopiLglilc untlelc seismice se
reflectfl,, se refractil ii sirlt t 1r*o1'bi1,e. Airlllizr propagS,rii undelor
se face cu iriutolul unni sistelr de st'a(ii seismice rirspindite pe t9t
globul. inr"g'irttatel :tccrlliaii cutrtrruul de gXt't'e toate staliile seismice dd, posibilitato:t ta, plitt-corn-p:lf irrea inregistrririlor,. si, se traseze
cu o oarecare precrzie driurnul unclei seismice ;i sri .se oblinii informl!'ii
cu privire la structura ittternii, a Plirnintului.
216

I'

(c.1)

,\

Prin erereitirre uniforrnii se irrteit'gt cit pe siiprafe{e cgale se


exelcitfl forle egale. ln a,cest cirz ptesitu]ea, este. aceer4si in orice punct,
:tl suprafelei. tTnitatca de mirsurir il pt'e-siunii estc in SI

lt'l = lrl

iri:

,,,.

= P,,

;i te rrtune;t'e pa,scul.
l:'rtmplu, Ce prcsirrnr r'xrrcilii usupra clisi:riiui lrt'rrl rrrnii picLrp rl.rcir liir'3irrrc:r lanfrr
Iui r).'iirregislrarc cstc dc {),{)ll mrrt, iar rn:lsa btaittlLti cstt rlt 8 g.
217

l'
I) - --:\'

.trj

-, /:

-1-

i.8'1()-3 ,---li.s ,.-1.'J


' 1()B l):r= 1 2rjll rtm
.t.l I t,i ltt-;t:
(

il r((crrt t'rIrt iirlli pe ltslalI tlt ptl


oli rlai rr:rt't l

1{J{J

rr'r in recin5'tateil soiului cu fiecare 10,J m in in.illime presiurrcil :L1ade cu 1 '1'olr. intrucit densitatea aerului d"escreste cir altitutl;',ea aeeastii regulH, tl[ erori mari la ini,lfimi mari.
1r) In r.oudilii in care tlensibateir, p esfie propor!,ionald
cll preJiu*rfniin
n{'i'r ri,. iar ternperatura aerului ;i accelcrrati:l gravitalionald,
r'cnst:tnte cu ini,l!inrea. se clernortstreazra ai

lr:
(i.2. Itn'si unt':t :tl nttlsferitl
telpren tietrruirr;t,e plesiullea eror'(lit'tt,bil ilrtr'-un purtt:t
oirlo(iille flc cilte tttntrt*.ft'ri, stiatul de ael c'41't; in{,onjqtrlii Pil[Iinti1l . Ii. ilort'ict:iii ri rln'tirlil, e\pelilncntal erisl,eltla plesiullii :l,trn{)$fer.ice (fig. {i.l 1. I'u1lul ?'umplut, lli'.-ti iiitii cu luel'cilr esllLf astupat
ctl il('!tirltll ;i ri"istu.itiat in cttvil cll lri el'(rllr' 0.
lfcrt'rilul coboir.rl piitti lft inilllirric:l h i,'.intl
r [-l c.u
ritl in crmcl'& ]lrlloiritt,r'icit c-b.'
_!re,sl,

l-l'csitttltr:l hitlrosl,atic:ii erelr:it,ati (Jo i"rlr':rllrt'


|
il, b:rz:r. ci pe stcfiulre:i ':* o'qte {rgr)hr
t1e
itielcnt'
h
presiuneil
atnrosf{jr'icil tlc Irf 'ln}il:11:ri'i!'
r,':,
de
II i
Iil)elii ir lichidului, tliilrslrrisil plin tnr:rttil' i:ilni ,! L
rortn principiului lui l?a,scal ($6.3)
i t tn
prb'*iunda atmosfericli esto in ririelai:i iij| Lt
ii I
s .Ii I
lnlrirne in general r-ariabilii, cu tirl]pul. I ie lti1,, lru
rC
serncneir. lriesiuncl atnrosfericii
f
irl {
'ir'iltzr
q'{,51x1"i"t'ictl
nn loo Ii iltul. Sc zrlege (:'a 'presiune
f'' ---:"i'-:--11
i iitli'1nald, (stunclttrit) po pr:csiunea e-iercritirt': tle
|
;:
o coloanri de merciir: ile 760 rrun, l:t' r-i-''rlutr
L***:__-*-^-_f tnit|ii,
nurnitri :rtmosierit' fizicir' notzrtii {rrl ili'n}
Irig.6. t. Iirptrirr'rtui
'l'on'icclli.
iui
: i$0 j e,i,r,i.
?i0 == 1 irtui1rsferzi fizicir, : I :rtnr

Relaija tliritle alrnrasferir, (fizicir )


(6.3) l presiunii hidlt.rstal,ice

ut'rn

--

;i

ptscrrl estc dntii t'l,t e-':|i'f^{i:r,

li'l ii00,\g' o.s tt- '0,;t, ,r,


ll1"

I,013 '105 I'n.

s-

in funclie tirt st'At'e't ttreteorologicli,. Pleiinnea litmosfelicii vtlr'ilrlil tu aitit,uclinuL. Pi:rrl,r'u


exprimirea rlepcuclenf ei se foloscl'rte sau o illrrolirtlt'r'c'
218

urije t, e.ste plcsiunea la altitudinea ?, p0 esto presiunea ll, nivelul


Itti,vii (tr:Oir iar T0, greutatea specificiL il gazuiui. $i aceastit, lege
tL\.
irnportante, dupit curn se r.ede tlin ipotezele sirnplificatoaie
'r'l''.,r'i
pe

(:1;it'e

se bazeazii,.

{i.i}. Presin nea intr-un lluid

l:tr-un fluirl aflat in echilibru in cirnpul gr.rriliilional apale o

presriine datoratit, greutH,lii fluidului. I,'ie plcsiunilc 7r, qi pr. Yolumul


de fiilicl este in echilibru la nivelele f;r ,,qi ri'" lnatt iir raport cu url
nilel ile referinli,. Diferenla de presiLlLq-' nl'olrine din gleUtatea, coloanei
cili;;s!i'ice rle flticl clintre cele douii
nir-iln: (fig. 6.!) ;i este, aplir:indtlefinifi,r iii.1),
]!t - l[t:

i{,i

(/l-r--f"[:

lx2

- l-

,\t

: ie {r'" .- r,).
(6.2 )
r-rn{le i cst. clcnsit:rtea, fluiduirii, ia'
t il,crtiierat ia gravitaf,ional ir, con sicle -

x1

l'ig' {r'2 L''r,1:TilT.t,tifl;ltcltilibru

I'atii ,:onstiiritii.

un lichitl allat intr-ult vas


? ce sLr exercit.i 1lr o unuuri lii atlincirne ft.

.tr-irci, apliciirn relzlli:r, (6.2) pent,m

Pr.esinneil ut,ruusfelicii, rtr"ii.rzi neinceiat

brrrr;tnet,ric5,'lt)

Po't'i'

aI

siltl ft;i'l:llila

pu.t.::rir calcLrla presiunea

Noti:ttt cu?0[:p2] presirinea Lt nivelul sulirnfefei

.... ?o

pgll.

lir_rhi,1n1ot se

obline
(6.3

lie'l;ltirl lr,r:llii cii plesiunea intr-un purlct rlin intcrir,t'ul unui


I'luiii trflat iri echilibm in cinrpul grlvitrrfional cste egaii, cri pr.esiu219

neit r..llre se exereitx, la suprafala, lui la cat'e se atlaugir, - 1lreegttln cru


rl.ir."u d*t,or.rtir greutiilii c,oioanei de fluitl eu irrilllimeap'esir'1l]eit'
cur-int'e,
ilil,e
Cp
pltrcte.
donl
.iii"tcotii .f.,l r-ti.'el'dlnt,t'tr'sele
ltr suplafa!rt, ttttui flui4 t'st't'trrltrstnisii in oritrc punct' '\lr1rst'
"t"i*itii,i
rlclcrviir se tr*nielte princiltirtl lrti I'ewcul, dirr estc o consecitrfit :t,
rela{iei (6.2).
itr i't,teliet'ele <le I'eper:rlii
-{plica!ii 2,r\ R.arnltn hitlrarrlitd,,.fokrsitil, l:aze;i,z[,
pe pliptripirll lni
',ji-iri strrliile *er.r ir.,, (fig. 1i.3), st'

^"t

:t:\

,-:-

fr-.i ,

-,t

'\.-

A.:

rrea in stinga cste pr:po *pgl\, ia.r la, dreapta 'Pz:


Po i pglLz. ftitrut'it lichidul este in echililtr,u, pr: pz;i r.ezultl Itr: hr lpo este presiu-

rrca atmosfelicir).
. <r). Bi,/o,nul r:hittuetei.

Lichidul ca,rc se scurge prin tubul ? (fig.


(i.5) in sifon, un compartiment c forrnincl un ras comunicant e,u
t,ubul ?, care are legi,tur,a cu conducta tle evaouare l?. Nivelul
lichidului fiind rr'celtr,;i in ? ;i c surplusul lichidului ca,l'e se scurge
tlin bazin este evacuat. Ast'fel, lichiclul lxmi,ls in sifon izolelzra ca,meia
tle conductele rlc eyAcuarc.
tl) Bifontr,l. Ttentru, t,ru,ns.ferareo ltehidultri din,t,r-un aas in cr,ltrul.
llubul din figura 6.6 face leg:itura intle doui, virse aflate r:r nivel
tliferit.

--T-

T-

h2

n,
I

t
Irig. 6.3. l,ucnrrilc llrccanic(. ljr
si 1;rl" sinl

egaio

/rr

--t

]'-ig. 6.,1. I-icl.rid omogen


comrtnicante.

in l rrsc

exercitiltil tle lichirie in cottducta dc sec{iune micii


este l,r'arlslnisir integral pe pistonul nrtre

Pasca,l. Presiuueu,

ln

raportul

l;_.
sr

--lurplificrtlea for'lci a Iost crrlculat[ in ipottzrt, irrlilturririi flecirilor.


Presiurreii rr\cr'(.it,tti"r irr cilitrth'ul tnic se dltt,ui'e1te intltirlucct'ii iichidului in inst,llrr{ie cu ii,iul,olitl unei por}rll(".
ll) Lirr licririd oltiogetr afliit in r48e (oiltu,tit*nt.e se litlicir la ar'cX:rii
nilel . Lil llazit t'iitttttt'iktl'. pt'seclitirierl U tltr trt'ttt1llu, (fig.6.4) p]tsiu220

-.1

Cild tubul este piin cri lichid cliferen{a tle presiune intre capetele
J. ;i ?l (po),po) deterrninir,:rntrenarea lichidului din virsul id care
lisernplu. Itr sttdul insult'lor \lalianc tlin Oct'anul Pacilic s-:r nrisurat adincimea cle
022 nt (Groapa )lnriant'lor'). Si sc calculczc prcsiunca hiclroslrticil la rceas[d rilinrirnc.
-\plitirrr relrr!irr rfi.it;

11

.92

!r :
I',

Fig. 6.6. Prcsiunca hidrostatici in


este rnai rnlre tltcit ln B.

nivelul lichidului esto ruai stls spr.e cel5lalt.

4:{,.
.9r
For{a aplicrltri, I\ est'e irrnplificatl pinii ilr' I'illoitrea.tr',
in care se giisesc suprrfe{ele

fig. 6.5. Sitonul chiur,ctti.

p - .ltlt

__

10{x) .-*l

ltt3

.n., ttt
\:

rrtlici aproxirnatir' 1 000 atnr I (S-r ncq-lijet

6./r. ,lparato

11 1122

po :

nr

N
: 108 015 . 103

tnx

1 atru.)

de nresuraro a prosiunii

Acestn :rpa,uto se ntltres(. nt,e,tto.m.elre- T)init,e :1cest,et, cele caro


rttisoa,ri, exclnsir- lrresiunt'it lrtrnosfericri st: l:rurlesc ba/ontetre, in
227

tipuri de rnanometre rnai utili-

cele ce urmeaz[ Se descriu citeva

t)e.

Llnnomttru cu nlcleltr eu tub desehis. Recipientui in care se


ane ituiclul Ia presiuneil cle mlsurat 2 este legat cu nailolnetrul'
un tub in fonnd,*tle ,,Ut' in care se afl[ nrcrcu (tig' 6.?, a). Datoriti'

ioiosirea unei ruiit,iifi de presiune corcspunzrito:tre


unei
- presiuuea
lu inirllime egaLi cu un milimetru
numit.i Toru.
liezultX din c:rlcul, folosinrl relalia (p fto : ?gll) in e:rre inloeuin p -= 1;)],6'103 1ig/m3 fi g: 9,8 rnfsz

coloarre cle rnelcur

1 torr -:

13,6 . -ror;::

.n,t

il

O altii unitate toleratl

cs1,c

I
RECIPIENT IN

CARE FLUIDUL
SE AFL\ 5]S

PRgSlui.lE.

ob

Fig.6.7. \{anontctrul crt trt}r

r:lcst:his

(a)

;i cu tuli inchis ill)'

apfls[rii pe suprafala ramutgi rlin stinga, rnL'xoul'ul_sc derrivele:lzl.


La bazailbuliii, piesignea este aceeali in celc douit ratnttli :

Pr:
Ei

pz:

Deci:
P
$r

-l

P{llt,

po

-:;

Pg(lt't

1'

\lti

rr] := ls3,2,c

-1.

balul (sinibolul bar)

hitr

105 Pa

lllitttonrtrtrrrl ctr aer r:ornprinrat. La plcsiurri mai nriui iniillirnerr,


clcnivelirii loloanclor de tnercur din uranornotml cu tub deschis
ai' de\.eni nruli prcil ]narc rtecesititicl iungilea exagcratir, a tubului rle
sNiclil. .Plin inchirlercrn, unei raruuri (fig. 6, ?, b) ,si urnplerea spatittlui cu acr' ln presiltneil atnrosfericri, nrercuLul din cele douii, ramuri
se afl} ili, art:la;i nil'cl . Ilrlrir, presitmeil de rn:isulir,t cste p, iar ilife-

ler1,a, dinl,re coloarit

2rrr,-.

\'itlo:rrea /r, atunc:i

' lt -r Pglt

ca,r:e p, t'.ste presiunca nerului inchis


care pozlte {i aplecia,tfi in funclie rle raportttl intre vr:lutnul ocupat la ltresiunea
7r, 1i cel ocup:rt la, plesiunea irtnro.qferici,
nonlaiii, pn e'onform legii iui 13o.vlo-l{ali
o1,Le

(vezi (8.6))

-i- pgth.

Cunoscinri presitDea al,rnosferic[ X]0_ se detcrntinl presiunea-p d1n


rl-iple"t prin mi,suralea difelenlei t1e nivel intre mercnrul clin cele
doud, rarnuri.
Pr.esilnea p poate fi rlflsural,[, relill,ir' la presiunea zelo .{ltresiun'e
absotlutii,\ sau in'raport c1 presiunea atmosfericX,,ps {pre.siune rela'
tilt&).ii acest iil tloilea ca,z se md,soari diferenla, {e presiune P . Po,
care rnai este nurnitil, supra,presiune (p-Itn ) 0) sriu tlepresiune
ti-g, < 01. e"ouiunile rntri rnici decit presiunea atmosfcricit' se
l}lullesc vitl sau \-zlctluln.
Iranornetlele intlustritr,le se gradea,zii, avind ca zclo presiunea atmOSferici norrnalfi. T,Ttilizarea rranometrrlui cu Inetcur a irnpus
222

. 10-B

iri

po 1- pg (lLt -1- A/r).

pgltt "'= Po

Lt: l't
Ilt l'n

rezultri
.1'l

Scara,

direct.

=:

I-^

-r
t1

po

i-

gUlt.

l:ig. 6.8. lLtllolltiri-rul lnctalic.

apalatului cste glaclatii, l:r r:t,aLonrle astfel incit citirea

se f.lce

ll'Ianomctml nrefulie. Tubul rneta.lie f (fig. 6.g) se deforrneazf


sub presiuue:t, gazuiui care pi,trunde din r;ecIpient,. cinrtr gazul se
girse|te la plersiunea rtmosferic:i acul rr se afi-i, I:1, zero. Dilc:i pr.e223

(sX' se intullul are telrrlilta sii-;i rnic;ort'ze curllul,acirre'


rrntretlinlat
cu
sector
pirghia
;i.;p; ii.tuti),'.np;,tuic tnigintl tle trirul inilictitor ce se deplzlseaz'i'
t1d
it'!,atir
neazir r.otita n soriaarl
in ftrfa c:rth'irnultli.

siune& crelter

6.5. Principiul

lui lrhimcdc

il,.-G-It.
i ])tcti I.' < (;) corpul ciltle Iu fund.
lr) l):itti l" G1 colpui t'iitrtittt' in c-rtliilill'u iri grirp l9g in lichirl.
r') I)rrcir It >(l j corpul sc ridir,ii, sple suprzrfala iiclrirlrtlui. La
rttpt'irfati, u par'1;e iesinrl din upri, for.ta, ar.hinreclir.ir se rnicloreazii,
lrttri .itrrl cgltleirzi gletrt,lrtclr, r'tializitrrl t,,,ttrlilirr tlr, ltlttlit't'.
I)r, cxetnlllu. un \rAS (fig.
:r

Scp:tr"itnr-rlcgiunctlininl'criorrlunuiiiciritl(fig'0'9'rr)afltrt
greut'iin echililx,u. \rolumul tlc lichicl este tle:lselnenell in ethilibru,
+.-t
lii lui I oprLniutlu-i-sc o ior{"i ttscend'entil 't'" Deci

li.l(l

(ri.+)

r'rl

L':G:trtfl

-?l-9.

t]lLntde
oricecorpintrtltlttsin!ictt.idtlisl'ot:ttiesteltttct,ttumitl
rtxrttttle.ntu
'si
lirltitl
si suleri ,11,,'1,l1v1:1i' li''ltirlttlrti "''r'"*i .['trtisrr',. t',nl'o.rr t'tt
(6'l)'
'ii,lj,';i,i'
rtt'rl
l,x'
,l,l,,,iii'r,, ,)Si,i tnrri ittt:itttr'.itr
Punctul
o for!.i cgzrll cu gr"iitr.ii,,, voluinului <le lichid dislocuit. ool'puaclione^zir. _a,su'ra'
;" [[fi.,.ft* LrI fiirlei on c:r,l.c iic]ritlul
Aceastd'
lui introilus este .,urtitr.t--,i"--greuta!,g al lichitiului dislocuit'
este
rle
iLplit'rt,tic
ri.]timerlir^ti,-irrl,
l)uilI.t,ul
mai nrrrnef ti [,,r!a
l.ur,1 it se
','trit,t'
est('omogen'
tle lttrtsitrtir'. '\t'ttnci cintl t'ortrttl intt'orltts
c* t't'tLtrl ilc g.eut'ate rtl corpului'
"l"nit
prcsiu'l-".oirr,,i.i"
d,e
ctntrul
I
l

L_,_ _

iQi
Fal

.-l-----J

VG,^

o
Irig. 6.9. Irorln arltitttctlicll'

t'sl,e ull cot,p neolrrogoll


t,ir rliri ir pir 1ll'e ull cretttru

.1

l'rrt'1

rlr' 1rn'sirure

r.t,nt,r'rLl

(ra,t'e

nrt t,oincirlt"

ci tltr

| )l1oli1,i folurci trlrnsvelsnlt'


;i \ltrtrlrri, c.crrtrr,ul tle pt,trsiutrtr
ot'rr1xi urr loc, r.'lrliabil in fumrlie rkt pozi!it. (l)r' conrpar.at

t,

\c

__Cr

t0,"/

-r-

I'

('ttrrl r :rsrrl

(,sl (. ilplcr.irt, s|r'r'


llrlror'<l siru lr.illor.rl se fortncu-

Irig. {i.10. Orrplrrl rlr. rcl rirrtr.re

asurlui irt

pozi I ilr rtornr:tl:i.

r.e.r'enirc

qrt'r, t't,hiliblt'trzii rrronterrtul


rlt' t'rt-tut'ttlllt' crleirt dt' for'{ele ext,erioalL' (l'itrt,ul, valulile).
\-rrlirr!,it fort,ei ir.r'hiuredice este realiztrtri practic lit srrhn'arine.
l,lt sttpt'a,l'rl(u apei, suLrnurrinul pluteoste ca tlll vits obi;nuit. Pentru
scttfttttrlitlc se int,roducr-r np:t irr cornpartinretnte speciale. Reglilrea'
:rtlirtrritttii rlc irnersie estt' fri,cutii prin lldtnisia sau expulzarea apei
tlitt itr't'sl,e coutpirrtimente, ittr cind vasul esttl ilI rttilr,are, 1i tlr ajutolttl trnor' sril'1ne-1rol6r{i rk' adincime (r'. [i fig. 7.13).
I:rcnlpltt.
l:rtlr

Sir sc clri<.rrlt'zc c{r

t;r|iltittc:r (ii :

lr.

partc rlirr volrurrrrl total iIl rrrrrri icrberg |irrrint. lit srrprll-

lrtrlt,i.
pytu11

ar'Iiurri'azir asrrprl

n ictbc|gultri tstc cchilibratri <lr ltrrIa :rrltirrretlicir


vohrnr Y aflatit ltt rpit

pirrtii tlc

?i I'ig : papa

l' _

6.6. APlitra!ii

224

.-

Iuit

r.t'le rlorrii rlt'seru' di n f ig. 6.10).

rlt.rrttrlt,lrzrrlti

'nnlri tlor'1r introtlus in fluirl


Phrtireq tnt ii i ror7. Fa{ir de glelttiiteit
nricrr. h)egrtlir ;i c) rnri
r/)rr):ri
for'l a rlhilrterlica F 1)tlll 1t'fi in tili,ii,i:
(fig' 6'9' b)'
rezult'rtnt'ci
/i'
rnotlulul
n
Fi".
tnlrt' rlccit grcttt'irtel ltti

gr.eu1,rrte.

zit un Iuotllctrl, t[t'

F.

'++F
r' t

ri
.i olrst rr inti tabtlrrl
r

olrrrritrl ictbt'lgitltti

de
sc

Ir

n =. popol'g

Yg

Pr_
?el>i1

lx D.226
sc cult:ttleltzii
'

t{}
Ir

l()

1lo

",,,

lrlit i

tttutt:ti .to

riirr

vctlc la suplalaIii.
22-c

(i.7. lk.nsitaturat si 1;reutatea speeifiefi

lrrzrt.l alrei 1r'ezi tie. 8.ri), tlensitateft

I ('.

llerrsilateer. Se ttt11e5te tlensi,to,t,e p rl unui Llol'p ()lnogell t.rl,r)l'tlll


itti,t'rr ttt:tsri' ll ;i t'olutnul (lorplrllri lr
nl

.I'

la ternperir,tula

densitatea unui corp la dcnsitatcu, l[[r,xiIni"t ir, apei


nrt tni1, tlcnsitate rt-'lativr-r :

d-= I

de
Se

(6.0)

opi

li.$1. Densilrrclre

reiesc rlitr t,abelul ttt'rttrit'or

lO lE 10

Spatiul itttrr:lslr:tl

l0

\iirl in:ritrt:rl

Aerul (la O'C si l rllru)

(ihcala

rr:rr i'tllll

t),,""i{,,1.,,,
ir kirrrrrr

16

rr

,:l

\lt'rctrlrt

ttt'

\rrclerrl I'r'rtttittltti

I'olurnul
ilirrt,t'r)

r{i.i)

'l'

-'

t3

i:

si prin

compa,r'area

l(+l
l'tr'l

ttr:r

(]

,ng
V

I
t|.i l.
I)cnsirntIl
1i;-q'.

1rr:

P!l'

lntrucit tolntrul corpului depinde dr-l l,etnperaturit (r-czi iE.^3)


densitattlt mtui (10rP se modificii, cu sc,hirnbare.a, tellltr)eritttlrlii . [u

rr

p'

: ?'v'

relaliilor se ob!,ine

_l':
'v"

"

scrllrlir tle tlel'irti!,ie;i de rela!,i* (6.4) se po{rte s(lrie

,v

li

Et

(|s1'('

I/' in lichidul de detrsibntc


,tt,

',8,

11!
jr,

'

.* pl',

o.1t.l():l

(;

rle r llisul'ir,

l)etellllilra,reir rlensitir!'ii sc filce pliu ruetodo li cu a,piuiLle tiifet'itr.. -\it'i tlesclictn cittva, tlensimetre cu dostin:l!,ie prtrctieti.
t-rr rit'rrsirnetlu cu irnersie este tr,lcill,uit dintr-un tub rlc sticlir
('irlr, liuirl:c pluli in pozilie verticali, intr-un lichicl (fig. 6.l t). Iri
rr('(rirstit l)ozi1,ie greutatea' tubului este egalii ou greutatea liciriduhii
rlislrlt'trit.I)acir, rnasa ?)i, a tubului care se scufundX, cn yohrrnnl l- in
liclrirlni rle dcnsii,ate p attrnci

\p:r tlrr O'(l si I liirrr)


I

Illiu dcfini!,itr, u t'cul,ul eu s peri.l' iL:ri i{ lllllli ('r)I'l) t'rl{' t'i1ttI


glcutrrtca eorpului G si r-oltrrrllll ltli t.

226

este

rt,.tt, tttr tt ltnt:il

lrrrl lig
tlc ttliisttli rt rlctlsil,i{ii e.ste I p
rtl;i
l. l- l
Dettsitatt'rt cr.rr'ltuitti t'ste trtl'trrtr tltl vlt'ilrti itt lirnilt, lrtt'gi

Iinirrtl

lt'lir

rti.l)

Lrttitrrteit

Unilrirttll

Iirr,lror'1,inr1
r

lllit,xirni

o'
?

de unde se poate tletermina densilj:rteil p' cind se cunosc ceilalli trei termeni din proporlie.
Densimetrele se etaloneazf^ prin introducerea lor in
lichide de densitate diferitd,. fn acest fel sint construite densimetrele cu destinalie specitrli: lactometrele
care rni,soar[, con!,inutul in gllsime a,l laptelui, alcoolrnetrele
care misoarii eoncentratia in alcool a unui
-

ctr irtct:iutre. :i,uresl,etr etc.

7.!l

('ottsirieli"rttt tttt 1,ttlr rltr t'ttt'rrttt


l'lrtirl irleirl t,tt;tt'itts
7.?). l)ttpi trrt itttet'r
rlorrir secl,irttti lrtrlpertlit'ttla,r'e N, ;ri
,\, st'11r'lrlirst'ltzi ttl r
I irrr p Al piu'1it'ultrlt' rk' flttitl diti sct
,:, irr scctiutrcir 1'orrt'1 r' tpr'opilrlir Ni,irrl t'elt' tlitr N,itr-itttl vil,.'r,, 'l-.,t
r or rnirirr:l in Si. Jrluirlul fiind intrornplcsillil. trtllslt tle l'l rtitI itrtlrrt,ri
pri n sttrr!iunt'lr ,\', irr r'olurirul t'otrsitlt't'lr1 lrtrltttic sit irtsi'i 1tt'i tt .r', 1itt,Sr. \'otrt itptoxitttir i'ulttrttttl tlitrl,t'e t'r'lt' rlotti st'cl,itttti ,\r. ,:
rrt'it -lr fi <rel tlitttt't',\";i.\i tle itt'it' .1" ltlirr nti<'i t,ilitrrlti. l)rrt'i:

DINAMICA FLUIDELOR
7.1

Fluidul

ideal

acea,sl,i"r

}>

228

.l

_t

denurnirt'sc ittclrtrl 1'lttideltt (1iil'(' {('| lrfli, in itsl'ltl(rllelL


si l'r't't'irt'i lt' illtt't'ttc.
condilii incit, sir sc poal,it rrcgliia' corrtpltrsibilil,al,etr
.ltnttri
ir,plttrittt:t1itr tir' 1oitt,t'
I)r,inrlr <,t'rin{li trslc inrlt'plirritti r'tt o foarte
lit,lritlt'lc'. (iir,z(llc l)o1 fi c(,lrsiilcl'it,l'(l
rltr 1ls(rnroll('ll, inr,otullrcsilrilt' rlrrt'i
rlifirrer^rt,clrr rlt' prt,sirtttt' sitil loirl'1(l
rrrir:i. l ll irnulnito r,irztu'i 1'ot'lcit' rk'
l'r'cqllo inteltrt' silrl, rrt'gli.ilrlrilt' itt
t'rtrrrltir't'tr!,itl 0tl t,t'lc gt'lr !il:tti0tlrt lt, sil tt
l;ig. 7.1. l,inii rk' crrrr'rrt.
(rLI :t,t'clt'it datrlt'ilc rlil't'r't'trlclor <le
pl'sittnc.
(l111grrl'r'ir tttrtti 1'luirl poirtt' Ii i-izttS2,
:rlizirl',-r llritt lttttttttil.,i 1t'rtsot'i. () sttllsl,arr{ir cololatir rrrllugalli itrlr'-trrr lit'hitI rttalt'hoirzi ll'il,iet'1ot'iilt' rlil'r"r'itr'Ior par'l,i<rulo, ttuttril,o linii tl r"t.:rr,rtnl
(jiig. 7.1 ). O litrie tle cut'ctt1, t.lr Iitttt?Y
ii.it i. u lt'i in oli c{. }) n r o1,.
;;id i.ti.)"i
'l' otrrlitat ea I i nii I or t I t-t t:ttrct tt 1:i.r I ge llrt)
uuui coutur' (C) se nutritrsi't' tltlr tltr
cttlt'n1, (fig. 7.1). Specl,r'ul litriilot' tlt.
ourerlt nc dir o inragint-. a,supl'i{ pr'oceselor' (rare rllt loc in 1 ittt pttl r'rtt'gt't'i i
fluirl (fig' 7'9 ';i 7'16-)'
lrig. 7.2. l)c'trLr ecrrrIir rlt'r',,rrLirttritat,'.
' ttlttti,Drrcit,
in titrtp, viteza, fluidul rri in
fr.oeare pUncl, a,l spa{,i ului lt"trnirtc consl;a,trti| Cl}l'gd'ea Se llllllle,'ite
slalirtnaid. irt erz i'ontl'ar' (furgel'ea cste nest,a{i,onard,. l.ia dest:ltirlere:b sau la inchirlelea rttmi Irrbineb cul'.gereu rd,rnir:c Un ittlct'r':tl t]e
I,i rnp trest ir l.,iott'alir.
Suh

Hcrral,i:r rle conIinuilittr..

-l,i',J,/ ,, .l"i'"1/.
r-i1czl ('st(' lrulnel'ir' trgirli t:tt spa1,,i ttl sl,r'ilrlilrrt' itr tt,rilitl'luitl rlitrl,l'-o str(,liultt', 1tt'otlttsttl -lr'r'ct'e
volrrrrrrrl <le flrrirl r:urt'1r't'('t'itr rrrrit.lrttrir rlt'1,irrrp I)l'ilt s('(ilitllrt'. rrrlit'i
rl<'hi1ttl i.oltttttit, (r7,.). llt'zrrJti"t tlitr t'r'litliit 1tt't'rretlt'ttl,i t'i rltllilltl r',rlttin1,t'trt,i1,

1,r'ir rlr'1,inr1r rlr'|-raI't,it'ulrrlt'rle

rrric t'st e t'otts1,iltt1,

ri.l)

q" t'1'

relir!,it'(.ilt'('s(t rtrrrrrt';tt'ecrrrrlirr dc rrttrlittrrilute. l)r'lrilrrl voitttttit'stt


.

)lrirs(riu'ir llr

ilr't

ss

7.i|, lir.rrali:r

lq,l

lrri

lil:l

llerrrorrlli

tle crrlcnt (fig. ?.:3) l'l rrirlrrl irlr.itl rrl'Lrl ittl't'e strt'littrrikt
pe rlittcliit tlt'trttt'gett', st tlt'ltlttscitzi sttlr rrt'1.iLtntra, l'ortelul exertrit,al,t' rlrr pt'esirtniltr 7.r, ;i 1-r". ^\t't'ste pl'(rsi tttri sittt
rlaloril,t'exercittirii unei trrf,iurri tlirr prrlt,t'ir rttrri l)()lltl)c, silu ir gt'cttt;ir1.ii fluitlului , sau tltrl,olitir lert'!iuttii lesl;ultti licltirlttlui el('. IttpqN,-\/, ('ttpl'ills illtl'e
1;r-un intet'r-irl rle l,irnp 1l fluirlul tle tttusit lr
A'r;i A', s-a rleplasal, itt pozitiil ^\iNi.'llo1,ttl st'1te1 I'(\('(i (rll, si cttrrr l'lttirlnl rlirttre,5r;i N{ s-irr tleplasa dt'la ittitlfirrrert /rr la /i, ittt't't',\,;i
Ni. Luclul rlle('ani(i ofectuiti t1e fot'leltr i,;i ll, pc sett{iunilt'N,;i
rY, este, tinind seAllla tle introtttllresibilitrrte (,\11^\'r .. A/sb'2 -= Al/)'
irrlr'-rrn

1,rrlr

.t,;i ,\, perpcntliculat'e

f,r.:

Itlr!,I,

-*

/""412 =- p,N,Al,

pzN"A12 .,=

(pt

- ?t)A}"
229

I;uclul rnecalfc efeotuat cleterruinil variatiiL crrergiei mectnic{" ri fluidnlni cuprins intre B, qi A'1.

',)

,rr.'. t,sLt. presirtrrerl rl:r,tot'itir,

.r r ' r
r r
t'tl
st' tlt'itlrt'se:tz,r-t.
litlll,nlrri <li- fluirhtl
-

il,czir oir,I'et'al'tf (tr) rrtot,iv pelIl,r'tl citl'o se tttttntr;1,tr ltrrtxitrttr' rli11't111i1:1i,


llr(lsirureil tlir.t,oli[ir, difcrtrtrlci tlc trir-cl l'rt!'ii rlrr.rrit'trlrrl rlc t'rrlci'iirlri ait's. (1rr lrctrstc tltlruntili l,eott'rttrt' lui Iltrrtrtltt.lli st' lr.trt.tttl:r.:
ltrrsirr.nilctt':,ttolir.it, tlittuttrir:ti si tlrrlot'il.ri rli.lrt'tn!ei lt t,it','lt
rttttt:slrtttlti.
rrtttt:slrtttlti.
ld, tD'l('
cslt: ('t,ll:Jl(lttltI.
tslt:
*i
xt
tl( I(,1(ll(tj
lrlulti,
Irlu
rrrr ttrili
ttltl
ttrrxitrn(
"\rrr,r, l.,I'txlll
irr t':rztrl tttttli Ittlr tlt'r'ttttttl olizottllrl

'I

pr1lr t:s1rc

;.{

l,t

i
I

_
1,,11

:_
I
I

lriq. 7.:1. I't'rrtlu scrierca

ryi

inlocuintl
(p,

urins&

lcrrlfiei lui licrrrotrlli

I ,ttri' I ,,
- - ,noil.it

l,t?

ttt.glt.,

pA[/(oi .--

-i- pJlrg(ir,

LV:2tr-pr:!

sau irnp5,rfind cu

o?)

p(r:i

1;1.q.7.

p?'i

p7l\

pz

ai1

1-

L.)

pgt.h.,

frn).

('ir,r'e

prl

-1' pstt,

(?.3

\--

I. Sortrlc tlr' prcsirtttt'

l.lerttlilo tnisttrilrtt rlilet,t'ii lt 1)resilrrrii

rlinrrrnice cste tultrtl I'r'n,rrdtl (lig. 7.4, c).

adicir expre,sia

,'

rl

llti
'\\

Itt t:t'lr'('(' nl'trrellzt'I, rlt' t:otlr l'(ffet'i lil t:i1t'r-lt


tlons(f('iltl,o si lltrllica{ii lilt ttt:cstlli (:ilz. 1r11rsirrn('it -\1ill,icit sc Illl"tsoal'it ctl o s()ll(lil tlt' ptr'sirrntr 1f iu. ?.1, a) itfoziltri plll'tilel ('tl (lire(if iit
rkl ctn'gere. Str olrselr-t"t, ci, o sotlrl'li, tle lol'ttt:t
rlirr f igrrr':l 7.1 lt, rlii pt'esiuuea lotalit, irll cliielcrrl lr rlittl,t't' coklNlte ilrtlici lttrrsittncit tlitlitrnicri,. ( ) \'iu'irl Il1,ir ?t llcest.ni sisl t'ttt tltr 1 trlrtrt'i

Separind terrnenii cu indici comuni unei serr{,iuni se iriunge ia

lt, -t- -i

l,Fl
i
r'l
llllilt
t-rl 1t I

ril
l-.1 I,

a) ,<taticir; ir) ,lirrrrrrici,; lulr l'itot si r') I'r;rrrrltl

prin pAtr' se obfine

- ?rl\V ::-

' ''*:li : ',


I

tttqh,

t ?rr 1- Pgh

7.4. tplie.alii

s2

s1

,/--- __>/-

,.

-:+

/,s

a----=*

)( ll \
li,5 ll

L/

lrig. 7.J.'l'ubrrl \:r'rrlrtt'i.

n) 'l'ubul l'entrtri.l,ichidul iu'('\'ite7.(rle ?r' si 'uo itr strt:l.'ittrxlit l:ll'gi[,


r.rlsllecliv in ceir inguslir. .\pliciurl e(1uR.tiil lui l3elnoulli itt tlel,' rlouti
sectiuni $e scrie (fig. 7.ir)

este oonstantt-t, indiforent de punotul considetd,t. Toli l,orrneuii


relaliei (7.i3) au semnific*lfia unei pre"riuni : p este presiu,nea staticd,
2:10

231

I)t' irir,i, r'urrosrrirrrl secliullil(,,\"r,


1i:r rlr' (.()lllinuil.,1s ,\, r.1 .\:i..
liohiriulrri dc rlc'nsitate p.
tilirninirirl c, in1r.c ctlc

1rt'esiunilc ?t; pz
trfltr i-itczeltr

l)ifelcnl ir rlc pr.esitrrre slaticir rlelennirr:i


rlitrsll'e y'j rkrliirrri-o rlc lu traiectoria
s-lrr lo1i. li,rrr;rrcrnrl trstt, cunost,rrl, in

po1,

plt't,etlt'rr1c st'

('ille ilrrl)llige
s-rtr' (l(fl)ltrs[I
.,il rll Il(.:l l.eiI

' ';i(;:: )"

+-'

1J
tle

i rr t rcrrrl;lrrl Lrr,rniil.or sr,


rrlilizir ltr ir 1rrlnlrri Yentuli.

,.

tlt,
l

)rernplu
t

s(cliluril0r

\- t'n t tr

rlr

illI

rl t,

i332l.j

rrclrlt.l

li
N

il)-

irt zlror
sr calt'rr lczc

nr iorrtrltri

7.7. l:rlrlicltlcl

l;::

tli po,.,. - 1,;3

nl,.,
I)irr lrl:rIilr prct.ctlcntri lczrrlt:i

SI

,r:v ?orr(S?
, t.'i -'/,i
l)t

Pt

lr'*i

--

li
ti,\
q

+
l"ig. 7.6. A{otlilicarca presiunii staticc clrrtl
sec{itrnca variazi.

7.5.1.
rlt'pr.esiLtrr i
pr.intr,-o sco-

l.iune ingustal.ri (f iS. 7.6) esl;c


I'olosili l,('nlt'll :rslrir.irrt'lr vitp()lilcll clt' lxrnzirrij in t.lrr.bura,1or,
pcnlr'u uspirartu lichidelor, in
pulvelizuloaLe si spn'iur.i, irr
llllelc polnlle aspirlloare (tr.olr-

(1ig. ;.7).
qti
ZJL

r+''l,
---_--L-LV1

*
;---:-;v2
\q
-

F_-_+

pa cle ap.i),la lrrzl'rtourcle tle gnze.

i-----f

_tri

It).flduJ JIallnrts. O rnirr.gtr

role;ltr itrttretleuzii stratrrt'ile rlt' lrer tlin irncdiall 1-1.1,illilt2ltr


In J viteztr fluiclului c-re;te. Simultan se rru"rrerste llrt'siurrt,a,
dinaruicli si soude cea sttrticii. in B r-ariuf,ia se plorlrrce iri sens irrLfitl'o s('

{irrl.11i.r"(,i! Lur}itrin,it

Llittol ili lt't'r':it'ii l)l-t'1 iclr]elol rie llrrirl crr


lter.etii r-iisllrii .i irrirrr
' ii', r'it.zt'1t' jiilr'-r seiclirrrir: rr rrr.i t.,riitiu<.tc iiirri'i,,,,,,,',.i;;:q;,tir,',llil;;
'liltlt'i' (119. ? 1\, :r). Iixislirirl ;r:l'iic'rr t,*r,. rrrr rrct,r,rrsi r.i1r,zir r,rrririrrl
'r'strrtlii'ir'ir lrrirrtl ltsll('t'1 tlt irirrit,. {'trt'ger,t'rt s(. r!ur}r(,ll(1 /rttttitrrri.ti.
lrr l'igrrt;, 1.,:. li (.ir,. r'r,lij.r,zr.rrt::i rrri rr;.rii,l',,i,,,,.s.;lii'i,,i,,;,,,,r.(,
llrlr,.r)

trnci

la, trecerea ilorrrlui

b)

r.{.aJ

! 1i2.7--

I,r,orlrroer.r'lL

ir

7.;. i:lriirlul

lil

il(ivel\irrlll.

CI

b
|ig. 7.tj,

Curgerca Iarnirralir.

a) distribuJia vitczelor; b)

mocleJ rnt-canjc.

233

tl" lir t', 1x'itrlt lttlrttltli' lit zt'l'o'


, , -\r' ditrl rr' f ill'iittiil i ittlzr'i itttre
-rtl
stl llulrleile

('otl(lll('1iI t'ilirrrllit'i-r. \rilt'zit st':ttlg

irr r.orrlil(.[ (.rr 1rt'*,iii. li:r'r,r'1

i();l]'(, siIlt tltrlr' \ lriorikr t',rc.f icir: nttrltri tk' tti.st,tttilele


exll.irrrirt in
I {) -x\ , s,lrt:
llcltl t,tt r'i1 trt-ir strlrsttnie lir letrrlrer.irt,Lrr.:r tle 20"(r,si lrr lt)0'o

lrlilttt' lrr rlislrtrrl it i\;.r tltisttt'it1t' 1xr o l'rtz'iin


rlrrrtlirrtl dr: t.ilr,:ri. .\s1x'ctLrl litrrtitr:tt'..itl t,ttt'ut'iii trslt' olrst:r'r'itbil
lirriile
(:rll'('s('ttlts1lt't-t"t
itt
hitlr',,tlitrlttrril
i',i't1,i'illlrr
r:lrrr,r','.r,
l'igrrr';r i.l)

tlotti

.1t'lti ttt'i

rtir'i rle rrrotol

'1. si{i
I .0tlj',

lrp:i

, tfrt

____- *

(}, I ;
tt,.ls

_.ls

i r'i Pe rrrisLr'r'r c() 1t-rrrrPcr,rtu'lr cllfftc, ll*irlil,rril:;r


f :) "
rrlt'iului sc.rrri|trs1r'. rrtot,iv pen1,r.il (,1il,fe nrr este bine t ,rr,,b,it,,|
iru,_
rilrr,ele
51'111;-1'1

tr

t.cr:i.

()bsctDulit' s-il (ir\('r,l)ol'iI cir Ia l:i


li lrr'lirr] .ll Iichirl nrr prez,irrtir vist:ozitrrte. r,,rrlrrlrtilltltl-sc (lt ll!] lllli(l itlcltl. -\r'crrsIir sl:rrr sc rrr:ri ntrllcsl.e irrpertirri4itlilc.

7.."r.2. -lplir.:rfii

[--lt.rltreit. Sttlrt'itltltelt'srtlitlc
l'l'('('lll'('11 tlit't't'1i],

llig.7'1).51lrcIt.trlritlrrrtlitlltttricalcttrllt.t'iilttlllillllt(..

,1,'

rltr <.rrlt,tr1. l;lt I'ilcztl trtitri sLrittul'ile (itr fluitl ltlttttecir liu rtllele-l)esto
utsrrltclr,. ('r{riil(ltl-s(r ltiltt'rk, {t'tit'itt'tl lltttgettl,iale' }llllrlit{) 'fin'!a tle
(():ilttl(.
rrr.lrt.ir cI inh'tr tlortit st,r'ir{ ttl'i itt rl0lttittrl 1x: o sttllt'irfttfli
lirtxrt'itrrrl,:r
(:rr :rf i:l
,1,. ;;.i,i" / i,ii'i,i ,f ,' r'iscozit.rrl.t' /" sglir tlil'('('1 l)r'olx)rt iottitli'
sttlrt':rl'o1.0i

si t'tt grrttli('ltttll (le vit'cz[

.r.,.

ir'

t:rlgli<:iettl tltr
rrrrr|' q, (lst(r ltll r,oeficiclttt, de -1tr3grt(iottalit'1tt' ttrtltrit'
clin erpret'tltltt
s(r
c'uut
'sfnrt
dttltii
'4
s(: llli-lsotll'il i11 5
r-isr,0z.ilitl.tr.

sirr r'

,'itir{ilt,. ;\ccirst,li lege il fosl,

rr

'li.irrd

t.esc'r1rtr'itri

t\rr$.t0rr. liluidrrl I|ril cstt' viscos. \,'iscr0zitattxl cste cliferil,ir


licli4g rlilrrlitc. i;i,iiif esto nr&i viscos tlecit ap:L' in lista urmii-

r,l{|

'{Att'

234

[.

{.(.{,;l r.(r tut,.*ot.i.:rzli l'l.cr.:ur,:r.

l r.lrir.rrk' (ru .p(.1'trri rk. uel,. Srrl'linrl ilol, cil (,ollll)l.Lrs()rrt.c lrrritr.riicu
.(^ l't)l'llu'itzir srrir
i't'lric,rrl rtrr s1r'tt1 (irct,ni) tlc rterl citrri .,r,,r.,.i1,r o
lrtt'rj11111' stll'it'itrrlri ;tt'ttlt'tt r ('orripelrsit gr,cutateu vehicriltrlrri irr tirrrll
irri,ilii:r(r' rir'
il rlr'prlst.rrzr'1 . \'ehirrrrlpl ,,t1,iir,il,i rx, 1(.(,sl
'r'
.tt:rl rlt rier'. irrl;x'uPrrlsr<'
l'r,i'(.:j].il(, rlr,r'jti ltrrglijxi,l1,,.
7.ir.i]. Ilrrzistl'lt(u

^,,.

l"l.r'

itr r'onlirct r(r rrrru pcpir.rr rt irrl,t,rri

srrpr"irl'c.icltr solirlc 1tr.in 1'r,r't,iu,l, iLrtr9 sl,r,irltp.ile

J;lj

r
_

llttirl.

iitlt't'

lir irr:rinlart

ittlt'-rrrr liirirl rt''rrl. r,.rjslirrrr rr.r'r,Ar't,, or.it.t, t,or,1l (:irr,(i


dr_,plirstlitzi-t
,rr liuirl srrir iilir.t'i'hrirr {.1r,(,(rul,ge irr1r.-t.r coirthictti).intiririlirrii
ii
':ris1(fnTii: x('ll('r'iil(l ft'rrorrrr.rit, r.tr'inpor,irlnti (.leos(,hiiri in lr,hrricr.i .

ilt ;rt'r,.1 (lr;tt,{,ltiil tri:t<lttlll{.i) si ,i.,..t.,,l,r.titr.;l .l:o (.ir1r.r,11r1.1.j1111,11


rl:i ri tlr-r1tt'ttilt'ttl elol inllc rlifelitc niiir,irni
1oar,:i rirr rci ,t,,l"r,rljrr:pi1 .
I 'r'ttl t ti ttrrlsttt'itt'i st' ttl ilizcuzi
rirk,seu nrorltit: ttr,riirg."
,ilii sistgrrr,,l,,r,
-lrig.."-;.ri.l;,
rr';,1g. .'\f i'qlt-' inr:er'r'ri'i s. t'at: rr. ,rlic,ei i' trrir,'r,l
irr.,r,..,
235

l'ltrirlelt'si I'itczele itt'estol'tt po1 li irl(rst, si l)I'o(luse t'ottvenaltil.


rlt' ol)s(rt'\'irt (r?i it dt'lllirslt tltl ('ol'1, irrtr-un flttitl tlsltr t,t'hivltltttll

I.)
{,1

v
+_
+- .+ ++++_

sl e
I it

*-

Turbind

t--

{__

+_

,.elice
F;

.+
+-_
<lria. 7.10. 'l ttltcl ltt't'otlittlltttit'.

Irig.

2. O plecir use zttir sttl.r lttr trtiglti a laIit


Iltti<lttl clrt't sc tlcplltst'az:'t crt liIeza l'.

7..1

lt:

pistr.rr (.()l'l)11 itr t't'ltlttts si lt l'at't' fiirirlLrl sir t'rrl'eit (f ig. 7.1I). Sittt'
ilt' .t ttrlirtt I tr'i r'rtzttt i ittt lxrt'1 lr nl r''
:rj l)Lrrt,ti 4s(.:ttt(i strb ttn rtnttntit ttn11hi. Ilxltttt'itrtrtlr.ltl'itti t'it rlitt:ih,r'
r.i1t,r,, i,rrstc rrrit.ii, lllitt.lr l'rlc itt'ie..'l rt;tzatit stlb tln lltlghi
'1' o
(tis-. 7. 12, rt,, lt) {)l)uni. ltlrrirlrrlrri, ('irl('rlt'c t'rlefitricttlLtl tlt'i'is<'ozi1|r1t'
lez isl ett I ii

li . l,:'r,.{t' sitt z (7.;r)


un(l(' l ('s1(' litl ('oefi('i('lr1 {l(}
l)r'olx)t1. ionlt ii1 lt 1e. I )t't'i 1l t'sl e
rlittr'1 llropot lirrtr:tlrl ltt tiIt'zlt.

ljil.7.lit.

Sc rrllselr-it rlitL f igttrrr , .1'), {:


t'ir ttzisttlnl lr lit itrtitilttt't' t's1(r

('oirrpoirellta ll('-,tiil'('t'i.ilt tltr


nli,.jtlrl'(' ir fol'1 (ri 1" t'lttt' lIl)ilt'("
('ottrllottt'tt1:I ll(n'ltllll:l ll(' \'itt'zlr t'itt't'ltl ttitti tielt'l'ttritti rr
irrr piirgcrt' ri piittrii ltet'llurrli'
('ulirI' l)c 1l('cilsii rlilccl ic(itt
,\ct'stl cstc cilzul lolel ilor
t'orp
I'iq. 7.1 1. StirtliLrl totttIot'titrii tttltti
sul)nlal'i n()lol', stlu lri illlt()lrl)inl:i) itttl' tttt Iittitl iti tttiscrtit'.
rrroJriltrloi' (lc (:til'so cill'c (liltl
vltsttl
iu rtri;caill 1:r o irrttttrlil li
st'
itrii
sil
rntrlll
o (,(ilpl)(,n(,rr1ir ce lrilrtir
alrilrilitrll
lllltsinit
si
lll)('s(f
rcs,ccti\-'
lltr
?.1:l')
Irrlinrrirtr. ifis^.
;i,

'is1ii

236

\'olttii srrlrrrrlrr.inului coilstituio un llli,iloc llctrlrtt ntotlilicaLca siltl rttctllilrcl'clt


i)(lincill]ii tk, n:rriguIie plirr |eglllrra c()llr'crtallilit a t'otrtportctltt'lor /",, si /r,.

I'ig'.

7.1 4.

Volcltrl rlctrr-

rninir

conrpo-

ncnta vertic:ri

lir orirrltatir lrr


jos.
.\2 1

cfet,t,ul tle ridicale (fig. 7.la).'Iot o rtstfel dc cornponertt.ii pr'ol)ulsLfrlzi,


elicerr unui rlrotor eolian (fig. 7.15).
b) Legea lrri ,ytohas. o sferl de razir,.r oaro sc tleplirs-ertzr'r itrLt'-un

lir.'r' ,'rrI'(' difclenf.ilLzii cul'.qerea larninall"t t'le cclt turbtllentit'


ol)st'rl'li ('il ;\',. est(] lln tlutlltit':

fluid'cu vitez,r 'r' in raport cu fluidul carc all coefirtient'ul r]t tislt'rzitate 4, intinpinir, o foill rezistent:i' /? tlal,ii de relalirr

ll : 6rt''rlt
se echilibreze

ilizennra o

L, I

r7.ti)

olr vitezir st it.ilrnge


for!'lr ttltlilr:tt'tr si :t' l'e-

int,r'rtcil, for!,a creqtc

nI

-k*...t" .r,,

fI pr'rl Il:-- lplitllrJ

I rn' s

lig'trt

N's

lrl

s2N li

:L'

r}t:

rr i:i lrtrirrl rrt'ttriitol so o\plilrlt"t' ltcest crite litt

ritez[ ]inritir.

('rr

Se

,lpliea[ie. O siel'i {g rlzi r si clc tlL'li'; Irrtt' ,o


:rllati in ciidcle illtr-tttr lichitl rle rltttsitatr' '-'i csl'!'
nctiotrtti rlc o forti

rlai lric de
rrr:ri

laminari

2(XX,

l0()0

rnlrc dc

rgrret

3000

posibill oricart:

2000

turbulentir

p:_;rrr(p

?t.tg

++
Cuplul Frot, - h'rot
prrrrl irr mi5clt e clict'tt ttrtui
motot' t'olian.

l:ig.

cchiliirrutit la viteza Iilnitir tle lolla ]rri Stol'' s tl'ii)


Ifczultir vileza liniit:i

7.1 ;1.

212
D::-.-\c
tl
4

?ttlt.

Ittt't'rs, tttisrttitrtl vilcza tr st' poalc tittcrtrritr:l-q'

c)

J?t.rrt,rit'tt

0 tllttii, cn Lrre$tcrea'.pesl'tl O,.:llrllrrriil'i


tle iieplasa'e * fl.icl'l.i tle t1ensi1ale p,rtfliit llltl'-o
condncti, tYitxl tliirtirt'irul

I ltti,

uatolu.e tr, a r.i1t'zei

Iictl nokl's.

d se plodut'g I {1'lrltli' lrl'ltso[ de llt -q(tttrgct't'ri lrltni-

narii, la cc,rr' t,u,rblth'tili. tttrac,teriz?rtil prin ;rl)?Ifitiil,


rrirtejurilol (f ig. ;.16 ).
Ilxperimenlal sc irfil1i"t ciL
\-aloitl'(rl'! trxpresioi
oi't/
'/'i

t ut'l.rnlent 5.

zJa'

Ilrirri ristenre lizicre sinl irnaloge rlin puncb de veclerle dinatnit'


rirrt'ir ;itr, lrtelil;i nur[Xl licl'rrclds. ['e bazil acestot consid.erente ii-:t
r,l'errl rt.ulirr similitutlinii dinamice $i, de uici, posibilit:rtea, tnodel.irii
lrr st':lri'a nricir il, sislernt'lur reale $i st'ucliercu tnodelii,t'ii in l,nnelele
lttt'0rl lll;r Inictr.
Ililprri lprrri{,irl curgerii turbulenbe rezistent'tr la, inaintare creql,e
,si tk'r-ilrt' proporljionalit, cu trz.

- .\\, -Rt

ttutttit tnrnoru'1, ltti Iir'11nolds, di posibilil,itit'rt stilbilirii rrnor ]imite crintii'll'

;,1

-=

A:pB,as

(7.7)

rrnrlt, p {rsto dLrnsitater:t ntodiului, iar ,Y tlriit stll) care'se vode (r()'pttl
1re rlirirr.r[iit de rrri;t'lre, iar'/,'este un nlrrniil'. lntr'-trde;r-[r', din lt'lajiit
{/.r}I'('7.ulTii

l,

I1
,: r---r -,-:.vr:!^rt.r
'-'- si: :rrrlir:intl
unitjililefA I :
-

c?',{

'

N
N

_t

L/rl
-[p,J [ttt]
lN.l

'\'
i:8. .3i.,,,:
nt;l ss

I.

Uoeliricntui k ilepintle de forma corpului a, eiirui rezistetrlit

st'

r,ir.lculeazii, se nume$te coeJicient tle rezistenld, a corptului. tn regim tur'


ln,l,r,nl, si\,tl constarid, aerod,inam,icd ;i se deterrlrinX experinrcnt:rl irr
239

tunelul aerodinanric (fig. 7.10) prin t'rperimenle efectuate cu billanla aerodin:rrnicit, (fig. ?.17, a) cu (jorpuli rle riceearyi st'r.tiune,
nraximri normaki ,9, dnr tlt forrne rliferile (fig. 7.17, b).
Controgrzutote

Fluid'o

Dinqmometru

cgirlt:r, rru 1or'!,a

r'rr

trt:ea sl

ir

lezislettti"t, t'rtz itt t'aIt'l)?t]'itslltislul c'olxralii ttnifttrtrt

vitezzi.

b) l)trntm invingci'crr for'ft'lol rlt' l'recaltr st' cfectueitzt'r tttt lt.ttrt'tl

tle <rotnlnrstillil si Ia
ttricsolitt'ii ft'ctt:it'ilol ctt iit'rttl estc escnliuritlu'elL vitt'zei.
t,irrlir la lehicrrle rle rnar'e -l'itczii r'urrr sint lutoltrt'isttx:ls, tltrrtttt'ile,
:rcl'orra\.ele. iril tlc(]st('r-eliicule se inct'lt'cr"r sii se lrjttttgii l:r lirrttr:t ci1,
rruri :rlxrrlriut:i rle plofiltrle 6- ,S. Profiltrl 6 st'111i111s;tc lrtrttrii rtcrrtdi'
ttrtmit,ti. ('or1tul peqtilor 1i irl lrirsiilikil st' :r1rt'o1tic t'trl tititi rrtttlt tle
ircrt's1 pt otil.
t'\^,lt'iprr rlt trr irttt. in f igurit i.lti,:t sc nt'rt1it sltecinti:tettttlittrrrrritr iil rirrili llrolil Lialnbrat llin f igtrirr 7.1i. Stl obst't"r-li silttrrlitr

la cre;1r-u'cl-r t'ottstrttnrltti
nrecarrio coeA ce rlucc
'l)rt;bletrrt

q
\_

r
G
t

C:]

U-

G
G

-l/-

-- - -,

--1

--q4
n?

tlrnisferq
Disc
Sferd

Emisbrd
Cilindru rotunjit
Formri oerodinomic6

* 0,1
- 0,05
.0,06

Profit combrot
Profi[ lominor

r o,og

b
irrstluurt'nt cu cllt'('st' tlctcrllritt:i intunelul aer'otliuaIlric. r't'zistenJa la ittaint:u't (a). i)iaglanlir de rcz-rrltatr' (b)'

I.'ig,7.1 ?. Balan!a acrtitlitrarrricir, trn

Se o|ser,v[ c[ in ra,port, cu profiitrl disc, lua1, ca unita.te, profilul


emisfer1 este cel chruia i db opune lezistenla cea mai mare, irrt'
profilul laminar inainteazi, cel mai u;or'.

7.5.&. Apliealii

a) Pa,rogut(r rlle ale regul5, profilul 1 .t{ig. 7 .77 , lt) cel mai rezislansare qi cleschiderea paraqutei, .rezistenlt
tent'la inaintaro. I)up:i
-frineazi
ci,derea. Exist[ o vitezil limitii' supor'devine foarte rnare qi
cu solul, la care greuta'tea este
la
contaetul
tallili pentnr paraqritist
24A

l;l*;J;11.

liorlt'rt' cc apar p(' nrrplt

asirncl,r'i1fi a curgerii flttitlului pe celo rlouii tele ale plofilulni. Pe


iala srrperio:rlit ltrtsinneir slrLtic:i este mtri rnicX, decit pe c(ril irtfelioaritr
241

\rllirl'petrl,r'u urrghillti rit, irlirt' v. rrrrltr sirrr rtrrgatir-c (a--. -io). (l:r tll'ltllll'('
:r rlifclcn!,tri rltr*pnrsinlr(' ilpu'(r tiir'l n -i clre ill'c tlout-t trotttPoltet)t(':
Irrr rrvr'r'li<,rrlil (l'), portun!rr
- l'ollir c?Itt) rr'() tcntlin{ lt tlt'ir litliclr itlillit,
.i lt'zist.tutit lrr ittiritLt,,t',, 71, (rirI'o ft'illcilzli inaitrl,tit'clr (f ig. T.Li, Ii1 .
I'etrlr'u lrrofilc rle tipul lrttnitutr .S (fig.7.17r b) pol'lrltlta t'stt sttli't'it'tr1:i lrttitt:ti ltt vileze llrltl'i; in schirnlr ltizistenl'lt ltt itlaitrf itt't' estc
rrrrri rrricir. Lil il,\'ioan(flo (lo lrriu'o r-itezri lt'ip& are sttlrrltfit(L;i lnrrfiittl lt'glulril1,, t'oleti suplirrtt'trtali l'iirrd rtc-tionir!i tle pilo{i itt {'utlc(it'
tkr lilr'zir, irl)irfitllllui. Lir, clecoliu't';i rLterizltre (r'itczt'rrriti ttrici) st'
srrlrlirrrt'rrtrrirzi lrottanf l ltlin rlcst'hirlelelr volelilor', irtl l:t lilt'z(' -ttl?tl'i

I
PROCESE TERMICE

ii sitrt lilia!i.
d\ IieqiDtrrl sttpersonic. l,it

volct

r-iteze ttpl'opizito tlt: r'itczit stlritttlhli


tuis) rczisten!,a la inaintale tlcpinde dirtrcl, ltropot'lionirl
t]e r.rrlrrrl yitezei Ii xa3, pcntru cl o rtatii tlerpiqitir harielll sorticii tt'zisletrtii sii seatlir tlin nou pinir llr a, fi proporliourrli (,u 1'?. l)cp:i;irr.lr litezei srrncl,rrlrri pntrc ploblclnrr unor varialii tle solicitirli c-rlrerrr rle lalride, rleorrlcctr vehicnlul 1r'ebuie sri, 1r'eact"t 1tt'iti1r'-o tttttlil
<lt' soc llrodus:i rlc prupriul zgotnot.

irr rrt't'

(:J-10

8.1. \o!irrnea (l(' tenrpt'raltlri"r' lliisttrttrtt

lcnrptraturii

I,rrrrilrl irr r,onllrt:1, rrr:ri rnulle <'ol'put'i .ittcti lzile rlilt't'it, t'tlltt trtrti
t.:rlt'lt'st, t'ir'trst', iar t'r'lt tllNi r{'('i stt ittt'iilzest'. ;\t't's1 l)lo('('s duleazi
lrirrrr r.irrrl (orpul'ile l.itrrrg h ech,ilihru, ltrnrit'. O rttntrttili' st'itt'e tle.
i'rrlrilill'rr tclrnic lt rrriri llruh()r'(rol'l)ut'i rio ponte tlesclie pritt tto!trLneu
rlc ltttrtrtt rutrtt'ri, ternpct'rr1tn'it ttnui t'ot'11 fiinrl o nti'tt'illi{r oate il,re,
,r,'r,e,,;i \-rrloirl'() pettit'tt loitte rltx'ltuf il(' Uuse in e:onliir't lertnic :ji
;rjrrtrsrr ia ct:ltililtrrtl tet'tttic.
( lintl rrl,ingeln lllr (.olp, s(,rlzolii troslr'i peltlr'u tent;ler':rturl rre'
(lclelttrini sii sltnttt-rttr tlaci, corpul eSte ]Ilti l'eL1e s{lli lllili C:rld decit
t.rtr'pul It()S1l'lt. ()int1 C.ttrprti tle pale llltli l{r('(', Sprlnel}r ti letnperillula
Irri pslr'rrriti st,iizrrlii. irrr t:iIrtl esle rnni cald, ('ii loltlJlt)r'nturtr esttr
rrriti litli<:ltli. I)itt'exislit proplietir!i t'alc rlelrirxl tlc 1t'rnperittulit
:i cau'nrt lrol rln il rrrorl obiecl,iv intolrna!ii ttr plivit'e llt 1t'irtperlllur':t
rrrrui cot'1r. Lringitttcir uttt'i r-clgele tttt'1alit'e, r'oluttittl tittui licliitl,
1t:rrsiunqi r'lot.tlotnotollt,' gcrteratit de tiottii llrellie tlij'erite in t:ou1 irct siltt ttrtirini fizicc Citlc varilizti cll 1.etltperzl1lll'rl . '\ccSte plo1rr.icti,1;i fizicr. tnlisullLl.tiltl se nltllles0 proprietii! i tprntotrtt:trice. Pt,
tTispozitir-e cltle, tnS,sttt'int]
l)ilzil -{e
ternrontatrt:lrt, (ustr
c{)nstt't:j rcrntotttcl}'cl.8.
leeaslil
reeastii ixtzt"l
-re l)ot c{)nsll'tll
tttll tclrll)('r'll1ullr. Iletrtt'u
pro plic t riteil 1 et'tll 01 il (' t lit:ii, t tl it soarii intli irecl
i,ll tl ltr'<tplie1.ir1.L) ter'tuonrctricir sij fie folosibiiti turlltrie tit ltrtei vrrlori
,l lr-.nrlreittulii sii-i col'espur)rlil o silrglirri ralolt'e lr rttt'.rtei pt'oprieriifi ;ilit.ers. L)en1r'tt ttn tetLttourcl,I'u tle Sticlii, cu nl('l'cll]'. tlc c--rerrtpltr,
irtngirr-rca coloaneii de lichid ttre 0 YilloAl'e 1,, lir o letirllelaturl ?o
rfig. fi.l) si ulliL virlorle l lit lernlrc'r'atut'r 7'. I't'ttttrr it pltltrL tttiisul'lr
t.ernlrcr,rlur.lr rslL'insii nt:tl's:irti o scqi'ri ile trrttTtt:t'rtftt|ri t,lt'e si' I}e
rlcu, u nitateir .
243.

St,rrbilit'erL trrrt,i scr"rri se frrt'e ltrin ttlegerea tttrui punct.l'i,r t.lt: lt'ttt'
peruhttd,.,\cest, 111111'11 este posibil cleoat'tlce e.ristti stiri cltlt' s1, lnelliitr leischirrrllltt-. in anutltitt' t'ontlilii de prersiune ;i .tetttpt'rttt'tttit.
.\st1et.9 srrtrstanl.r'r se poa1t, pttzetttit in ttlirte t'trlt'trei frtze (solit.lii,

l,a (rlll lxrl'a1,tll'a Jruucl,ultti t,riplrr tll itlrei 2i:J116 [i, lutrginretr, trokrrnt'i rlt, litltid a tertnotttel,rului tle stiolii {tu lrlel'(:ul', 1111 galttnltltt,
1

('st(r r,.. llela,l,ia

T:
2 7;.i,

l(i

Lo

t[a llusibilitrrt,()it (lt] il detertnitta ttrtttltorittttril l ilr f rrnc!'ie (le rirpor'itrl - rtl lttttgirrrilrtr' (i()loiin(rlol' rltr litrhirl lit o tetttlx.r'ilttll'i t)2Il'ecilrt'
L,l

/ ;i lrr l.etttlttrt'itlttra

27:1,

[(i
'l'

Iiiu. 1J.1. Ltttlgitrlc:l colo:tttt'i tlc


r)lcr'('ur, o proprietatt Iettttotttt't ricil.

27:l,l(;

244

-..27i'>t

l(i 1-'
t,,

,\s1lt'i. 1ct'uulttltrLl'Ltl t'stc t'litl<tttltt,.


'l'rrrr ltexthuit' este o ilL&i'ittte sa.tlu,ru.
(lrrrrrlrilr.lrt.i 1111 i11r1r11,g,Lil1 s(iiu'ii telllpel'at,ttI'it tlt, z(rl'o griL(le (lclsitts
({)-'('i t'stt' tlt' {),01 l<tlvini, inl,t'r'r'alulrlt' l"(rfiiirtl itlonti(, (rtl illtrvirltrl
I li. 'l'r.utrsfotrrrarta ternporattrrii ?' tlitr kclvirti* itr tettrptrra,tttt'lt I
(.\l)l'iulrrtit, itr griltle ('elsirts str filt'c plitt rtrlrt{ilt,

Irig.I.i.2. O cclulir strtttlartl tltrc rt':tlizt':t25.


pttttt lttl lt'ipltt itl irpei.

liriritlir ;i glrzoasii) in trrhililrlrr ;i sc ttterrtittt'itstftrl llulrlili tlit'tri ltrcsittrreit si t,tirttperltturtl atl ilt)tluli1.(f va,lori. ACoastit, stal'e orit(f l'el)t'()ttuctibitir rlaLr-l coltli!,iile sint I'epl'oduse itlettlic. (ltt rtltc (1it\-iIlt(" ol'i
([e Oite oli le])Ioduoilldu-se coll(lifil] tle pl'esitllle si const:tt'i txltt-str
rxistel!lr eohilibrului celor tler faze se porlto afirttut (li lellll)trilltlI'rl
trste itr,ceali. lrn c.xc,rnpl-u este punt,tul tripltr ;tl ilpci (,iIr'e so l)r'o(lll('('
la ,4,ir8 torlri si 0,01'('. irL vr.,tlert'rL rt'uliztilii itctlstttj plllt('1 lrillitt sc
oonsiluiesle ti ce,iulir irr uLre sitrt intleplitrittr t'otttli!iilt' ltlrrtrtrtletrttr
lfig'. ,s.2). Apa pur.ti estc iutlorlilsir iIItl'-o celttlit tlin cirre s-tl scori
ire,i,rrl. r.apol,ii fgrrna{i rii,rnin in t'rhililrlu cti iiprr;i glrtra,1.,rr ftlrtrtittit
t.u urirnarc ir scufundiu'ii celuloi (lc illlresttl('<ic trpiL;i gheafil. il'crlltolltotl,ul cilt.e urrrloazri a fi etrtlorttrt st' intt'rltiut,t' itr .qlrtif ilrl rlin
ni.ilgr.. iu licest rrro(1, -\e ob{inc llu plltlct, lix tltt teurpt'rllttrr.li. 'i't'ltteglllii (ru 27:1,16 K'
1rci':t1g1a i1 ltcest pttnct esto illcilsS,itt tnotl iltbilr','lr
Oonlelinl,tri (letrchotilt'iI'ii
confortrt
estc,
itrlit,rj unita,te:r dc rrri'lsulil
ca frar:litLtieir
(iretrtir{,i
(K)
tlefiinit
(le
(196S),
kelvintri
IIzi,suri;i
lale
1 ditr lemltcrtat,ulli lertnodintr'mic'ti n llttttclului 1r'iplrr lr l)('l .
-

,.

'l' - )i

il,,l

Ii

(r{.1)

l)r, sczrr"ir, ( lelsir.rs ghcuiir st' topc;1t' liL ltt't'siutrtt nol'rllalit la 0"tln
iitt':tliil fierlre llr 100'(l lit a.tltttlttsi pl'tlsinttt.,'\ccltrrt;i lluttcte sint rlrar'111t, pt' sc1,11 Ir'i1hrt'nheit (rrlilizlr"tli trtttlt itt (rililo tr,nglo-sir,rono ;i itr
s1x'r.i;ri irr Atrrcric,it tltr Not'rl) (ru 'l-';12'F;i 212"1". Iteltrf,irr urtniitoarc
rta po.ilrilil,lt,tt,lt 1t';tttsfrlrttritlii tlitt 'F in "(l

| frt"nr

:t2

ti.g. lliiloart {lc ilt;tsuritr(' al lompor:rttrrii


.11:,ijolr<'trltr (rtl c,itI'(' st' ttrii,s<lat't"t {gtltlx-it':t1,tu'?l itu (rollsLrtlcrf,itl tlifer.iiii t.rinrspunziltoa,r'e donrcniulrri tltr tctrrperittttt'i'i cilrtl este nl;rsur2lt,.
{lrr rii.;roiitir.- rlc acest fcl ('stLi fle ftrpt un trarl,ltt,trt cil're collYerte;te
tr.irrllt'r'l1ru'u intr'-o ultii rniiritntt fizic,ilt' tnilsurabilit, dilect. Ilnumerii'ur

t'i1trr-r; t iprrt'i

* inlruc:it. Al.-17-, sc tuai ttoteazir intclr:aIul dtt un grail cu grd.


24it

ir) lniilorlcele llrz:rfe 1rr rlillltilrt)tr oorpurilot'. Errurt,trtl.t :


nr(.11'o dtl sl,iclii crrr lielrirl si t,errrrorneltt nrt't:rlir.e:
b) r-r,rijloac,tt bttz:tte pr"l'iu'irrl;iil rezislerrl rri elcrrl,r'it,r-: (ill 1(.luilr,l,:lltrt'rr. ,F),renrplt: 1t'lluorrretl'olo (.lt r'{'zisl('1llil si lcr.rrrisloirrr.l,.:
c) rnijloace baziilc pc rlu'ia,till l.errsirrnii lt'r'rrrut'k,r.1t'itrc r.ri tr'rrrl)r'r':rl llt'lt. E"rrttr Ttle : 1r.I:rnor.rr;rlr'lc :
rl) ttrijloace (iaI'r' lrn llr b:rzi'i, k'gile lltiilrliei 1t'r,rnit:c. 1.1,,'r'rttlt/t,:
lrit'orut,tttltr ol)tice, rle rlrdia.ie, rlc t:uloare ;i folrx'icc1.r.ice.
l)cscrienr rlin lrrilnlr (.ll1egol'io r'iluvl lelrnorrLel,r.t' rlin s1i,

rlt, irltrool trsit' ilttt t'trttttl tlt' sll'ii(lirrrl itrttrllclatttl'it cr(1fl,e


(r()ntl'llc1ji.
se
i,trl sqpt,r'ficili cinrl lirthithrl
irr<lit,r'1,'r'iimirrc lle loc lu'2itin(l (r('ii llrai s('ilzllli villr)ltl'():r.tittsit itt

('.'1 :r l'lir1 irr irrtcriorul

96l1y11;1ci

itrlt'l'r;ilrtl iltr lirlrlr tlinlre (l()llli t,i1il'i.

.Lezeq@t ;Tu! de gtiq$

l)oureniul dt' ntilizare oslo Liel insrris


Lirnitele de t{\Dprlrrlrrr:'r ir

l(ni
rll'

;i

IL
r.l '*
191''1'erctlJm
,
de fiertxre
solo apei
80 _
I

1C0,

70, 601

:cl
I

l.C I
'J) -

t I -';*,i'"
ln"l"f '-

;s

{,

l,-ig. tj.i'. t.ln tcrnr<irurtnr

246

trr l'igrrrlr ,S.:j t st,o rltrserrlrl, ur.r t{.1,1}r(}Ittclr'tr rlc ircesl, iel lokrsil, il Iir,lxx.irlrir.. Lll
lrrt'ttrornetrtrl (le litbrlr.al,nr <rlr si Iit il11('I('l,llrlrtttt,tt'e rleslinate ruisurlirji pl'(,(iisLr, |iciil,il (]s1(l
rIt'irdirtii crr diviziuni rrrirrcinrl irrl,elvrilr, (,ulilinscr irrl r'e (),i"(: si 0.{)tr'('.
'l't'rntorrir'1r'irl l.ehnic illr' {r (.{}llrllu(.iit aselnitni|olu'e rlirl c lrl()l1al irr1r,-rr
;rI'tltiltul'i trtrrl,alir:ii de plolr'i,i it,. irr g,.ircrll.
scirlilo iloeslot' 1tttnorrrr'tltr :rrr rliI'izirrrii rrrirr.rint1 itrtclvlrlo (iu vrrlot'i irrir't' (1,i"'(' .i i()''('.
plecizil r.enrlir nefiinr'l l)t'r,il lriirl,e.
l)erttt'rt observlrtii ltcleolologi(r{-: st, r,oIr.1 rttir:str lerttlotttllr'o tlg tirtr-rirrri si rrrirrirrri
irig. 8.-t). in rel r.ltr rnilxitnir(rr,) un inrlir.r, rrflirt

in iub itr rtfirt'lr, nul'culrrlui t'slt irrrlririr rlt'


rroloanll rir' liclriti. (lirrr-i 1t.trr;it.r'lltrrrri slurli'

fi'
<le

Slicllr, rlin c:rlr, estc currfturl,iotrtrt 1i,l.llr()r'ul l,r'clnritr sii lc,zisttr lir sot-rttri l(.l.rlrir.t'
sir, rritli urr coclliciunl, rle rlil:i,t:rlit' n'rIus.

nIt'1

labot'ator.

ittdict'ltr t'titrtirrtr pe io(', rttti1itxI lcmltrrlirf rrr':i


ct'lr 1llili tnarc lr t,insi, i r rl I.e rlorrir tritir,i s ri(i(iesir-e. in le,rrnrotnel:r'rri rlc rnitrirni (D) irrtlicelr:

tr,ir. t'.,t. Icrrnorrrtrtrr" meteorologice (l{, lrril\iln:i (a)

;i rnirlirn:i

(fr). {iltlictlc pr:ntm (

D).

Lln tt,r'rnotrretl'u de lnaximii, est,c li oel rntltlica,io gratlat intle 3l'r'C


trcce in
;i 4?"['. ftl ca,r.e rnercurll poa,te, lia c1e-.stere& l,cnper&turii,
in
poate
leveni
nu
tla,r
lczer\:orului,
gitlitur6
a
iapilar plintr-o
energic[.
prin
sclrturare
r{'zel"\,{}r' decit
-,\lte rnel;ode gi rnijlorr,ce de rni,suri\ro rI l,ompetatutii vor fi clest:rise (:rr :i,plic1,{,ii ale altor procesc in tliferitc locuri ale acestei lu{:t'it.l'i

ll.l]. I)ilatarea solidelor ;i lichidelor


I,r.in moc!.ificarul ternperaturii la, presiune constttntf,r Yolumul
ullui (.rirp valia,zii,. Pentru doscriorea acestui proccs so introduce
cletirienCul mediu de tlilatarc itr t'olum (la presiune constant'ii)

A['
v -- _-----

'

jT.l'u

(E.2 )

247

nn(ie ll: estt-r va,ria{ia voluumlui inif,irrl l',, lrr o yilr.i:r{ie rrrit,i, -r?':.r,
l,errrpclaturii*. semrffica{ia r,ot'ficirrntului tste r.'a,r,ia,t,ilr, rrnit,i,{ii ilc
t-olttttr l'/l'o pen1,r'n un intolvrll de tt-'rnpelatur,ri cgal orr rrrr s.l,ir,rl.
-.\ceastij, rn:irinrt't'stt'o clr,r,u,r,ter,isticii, il unei llrruirrittr srrlrst:rrrl1", {iilr.
i-ltli:r,zii, r,u terrrllellltltlil . Llnitaterr <ie rni_"rsrrli"t estc
til3

t"I
Irr

lltr ' gI(l

t,a,belul rrlrtrritol est,rr

rl:11,

corl.ir,ienlul rle rlilat:rrr.

ttri't rir' '20'(' .pt'ntm cit,er:l sul).qta,llte.

j:r, t,r,

Lir :r,pti s(1 (1or^rstatI o iubatelcl <ltr lt regu]rt crtftrrrii v<tlumului


('u ti'irrpt'ratura. rn intellulul rle ternperaturir cuplins intre 0'() qi
I (','",'l'ir'icrrtrrl 'y eslr' rreg:rtir'. ('omportilr('ir pirrfir.rrlar.i rr irpei iir
irr1,r't'r rrlul irlirtir t; ?rl,() o irrrlrortanlli
rlcostirit,ir
lJ(t pcrrlnr
r-irr(ll
rl(tt(!
pltr,ntelri:
f{if')^
nl
lrt rr(ttl
;i r,n:"r4
l]'raluut:rul
Irrrinrrrlt'ior ilcr.irtice. (.'iurl tcnrpera-,ooo,1
trrrlr st:rr.rlt' sult -l'(' rlensil,irttra, ilpei
]
(fie. s.; ) s<rrrtlt' si si,r'atrrrilc leci rirrnin qqqq.
Ii1 suplirf irt;ir, pinir, ltr irrghe{,arr, iar.
j
ght'lr,!rl ('lll'c s(r fortrrtrazi lrlute;t,e, izg- sse.6litrtl tt,trrric rest,ul ilpri de atrt.ul irtttrrrsf't,r'it' ;i I'elirrtl rle irrghe 1, 1,ot:t,l lLplr e)e,,r
tlitr lirrri sau llrtrrrli.

, -,,,'-t..,*, ,,

ii

lj
rl

;\lrrrrrinirr
(,rr1rrrr

{)tcl
It r r rtt'

i
)t'litl'tt trtf'1tttt'i le (1?Il'(f ?l tt frtl.tttit sss6.) *.2 4 6 , -fitt"ci
rle lrliit'i *,trr lr,lre sc rlefirrcsr, in rp<lrl
Irscrtr;,,tirtrn' t',tc.f irienlii ttrrtlii dr ,li- ,.r'is
Irrtrtr,: in :ttrpraf'ntd '(p) o,i t;,i,;,,,1,i r. :
i;,';,,l,ii'i,'-];.,l,il,.lill:t,1ll: "u..'
I

til(0r)i ('tilic
glircliirli
))l rfcll I
rr iri

l:r

lti

:l
p-

il.

"\N
r\,,

Se oilst'r'vii (jl-r Irtcl(,ut.tri, rlilltintiu-s(r tnai lrtit,irr tler,it :rl,,;rliri


etilit', t,t,r rrrorrit'tr'('l(' (.il1(' :iu liltl.r.Ul. rtrrl, rrriri iulirr ,,t,nsilril,, rlIr,i1,
t'cle t'tr iilccoi t'1iiir..
tlintl t,or.lrttl alc u t'rli1'rrt,t' irl,ulrri t'l sc rlilatii, tir. ;,i r.nrri r,,.,':rslii
('lrvi1a1:('lr-lll't'\iil.lr. l-l.lt.i.:rzrti,.:lsr.i,ri.r.u lrtt.t.ii <,tlrlit,ii;r
r.:rr'
g1r
110alre r()ns;dLrlir rlii:i1,lr,r'r'a t.il 1! r.,urn i-oirunrll inr,]ijs rrr,fi 1;iirr r.rr
tttt tnaitrt'ittl qlc ltr'clltsr Iei" l,l tttisrir':iri lri'cr,isc l.lle tt'rri.ls't'etrl'ii r,s{r,
])()cesilr sir se !inri st'iirrr:i, tie clil:rtart,h r.ez(,r.\'()l.ulrri si r.lriliiir:,Lrirri,
:ttlit'ir sir str irrtrorlucli t'olec,1 ii . irL gclt'r.:li, r.ol rrrrnil r:i,e1tr (.ll t:{'l}1 lleltltu|ti. ilrtc'ii l-e tstt'r'olutttul lr 0"(1, ilir' I'lir, o irnrrrnitir 1r.rir.lrlr,irtrrrii, I lezrrltr."r rlin tlefinitirr, (,9"2) r,r1

l-.- l',)(l ;
ln,

ln,

I'

Vo$ i_71tl

Po

11tt

*
. S-a no[at ! {gamnra'rediu) c'u scopul do a ar:ita ci irrrr.ucit tlt:pintle cl. It rrrpcrlturd si cstc definil pcntnr un intcrval dc tenrperaturi valoarea insi'ris;l cstc 0 r itlo:tte

m etli c.

248

Af

141
lo

(r'{.3)

11

r'rt setrrtlifit'lrfliltr rtltniitoille: r,:lt'iatiir rrrril,irtii rlt'ur.itr pt'irrt.trlr,llul


tlt' rttrs't'ad 5i. llrspetrlit'7 vl{t'iatiir rrrrit,ljt,ii 1te lrrrrgirrrr'pt uctlir;i inter.r-lll
rit, 1:r,urlrcla,tulri. Sc l)oirtrc u,r,itl, t,ii p JT ti o . y

ji

Ilrrt'r-r lutrgirneir,

t'irrl

rlt'fini1.,ia

unt'i

lui *,

llrr.rt, rrste

:J

la,0o('iu, iirr, la l''('1rn'rnclrzli, ir,llli-

cir

I : lo

([

1- o-lt.

.- .\tit, p= rrit ;i a se erptirni'i in grd I allr r.urrr st' verle aplicind


1.ilc irr relat,iik' rie rlt'finitip (8.ii).

t/).

l':r, urtnaltr rlt'nsit,atel, sc:lde r,u tenrperrlltrrrrl,

'

A .-:

unitl-

'trnrlir.tr!ie. itt t,a,zul irtrpieclic[rii tlilatririi urrei ltartr silu rrontractiirii


rmni lir'. apa'r for{,e dLr (,ornpresiune s:ln dc intindere care u,u importattl.i rttitre porltru securitatea diferitelor inst:i,latii sau constrl6rfii.
. [,'ir, o baril incastr:ttI, la, temper,atura 0o(]. La ttrnperatura t
Iungirnea barei r.a \,lr,r'irtr cu Al : 7o ciAl, unde ln este lungimea barei
la 0'( 1. ia,r' E coeficientul tle dilatare liniar:i. lmpietlicinrl proc.esur,
2"lg

s(,(.1.(,('irzl-r ()

l'ol'iil I.'. t,1r'rr ;lolr1,r' l'i rlc cotttl)t'esilltttt sittt rltl itrtit'lrltt'rl

(r'. r'clr{irr (-l.J)

L',..

jqll'N,- o ,sor(t, -

o);

lo

tttr.e ltoAl,c tlislrlrrge irrciistrillclt, sltit incovoiil btllt. llc exctrillltt, itt
(,irz1l ultei griuz.i rrrrrtir,lice 11e potl cnrrl itt fi incastrtr,tii' s-ilt'1tl,r{lttt'tr
sau tlefnlm:r,rca, t,ortst,r'ncfitli, stttt tlistrUgel'ell reilzerrrt:Lt'. l)t'titt'tl rl'
r'\'i1,rr, ac(]ttSta,, unUl t[itt ttltpcl;o srt sllrijitrii pe ulr sisttlttl tltl I',,i,', r'111'1'
lterrrril, rlt-rplasitrci.t, libcr':i pe 1e?I.zclIl 1fig. .3.6). I)e n,cel'.qi pt0(1t': sc {itlrr
it',rrrul lir mouklrtra. cit,blrtrilot'll,trt'icltt), rI lillolor tle t.:alc fcrlrtri.
Ilsl,c tlt'obscrvitt cli for'1 cltr irrrense ('a,I'o tl)rl,r in 1lt'ocesul (l(' lllg-hr'{irlt'rr lrl.rgi sint in cur, nrir,i nrtrc pill'tc I'iispunzi-ttrltr't'tt tlt'rtr'fittnt':1,
rkr sfirt'itttitt'tt a s1;ittcilot'. '2"
-\uttrai itr t,ilzttl itt t:a,t'tt trstrt lnic fot'!ir esl,c Iteglijir,lri lii . S-rru
rtirlizat rlliaje tru troeficietrt,i clc tlili,tltle ttrici. ltr fignrll 8.7 t'.It tlitt
gr,u,fit,ul r,rrriatiei lui a. pcntlu:rlir.jul rlintre tlfcl;i ttichel . St',lrst't'r';"r
i'ii, pcrrl,rtr;J6ol/o Ni, ir },r'e un rpirrirn. Aliajul ctl tl'c(rst pl'o{'('lrlitj sr,
rrrrrire;te lppror, rnrnrcle tr,r'rititrrl t.ii csto \'orl)i[ tle ]lll Itratt't irtl it]t'
r'inri rlirnt'nsiutri nu \',r,r'iazit, cn tt*rtperlltm'4,.
g,
20

{:az

(t)rpnl rn:ri cald

cedeilzt"r crrergiu, r,elui rnl'li 1rulirr ca,ld

s-a.ilni spus (fig. 8.1i, a,), itcest transfer dureazri piniL

;i, aqacurn

la, realizarea

cchililrlnlni ttrlrriir,r cintl tempclaturile se egrlleazd, (fig. 8.8, b).


llll rtrrsfentl tltr etrergie cfecl,uat exclusir. tiatolitri clifcrcntei de tornftflirtru'i se rrrurreStc t:rildurd srltinbu,tii.

r2l

r. ,g 'l I

t,

irl

T;

I
:

+-

tr -Tz

I=Tz

l.'i-. l.i.lJ. 'l'rxtrs[(.ril1 flrcrgiei plin clltlrrrli

lri!. li.1l. 'l rirrrslerrrl t,rtrr.


qir^i

plirr lut'rtr nrccllrrir'.

lri -\l'eru ll{11tlll ilI vctlcl'c t,li irrler':rr,t,irrrLt.:r irrt.r.c sist,r'rrr si rrrt,rIitr
incottittlritol sc rt:llizcnzl'i txrrlrrsii- pri rr irrt,trr.rrrt'rlirrl urrei for,(e ul
ciil't'i ptttlct rlc ttplicatic se dtrplrrstruzr-i. Se cl'r'r,t,rrclrzr-r rrn llrt,r.u lrr(rctrrric riir. 8.9,1.
()

rrt:cea;i r':r,riatie.rlc errelgir, porrl,rr fi lrr,orlrrsi, lrlin rrrnlrtrle pr()ctst'. ,\l:isurilrtl varitl{,ii tle etrcrgic, rrtil clrlilrrrir r:il, ii luc.r.nl rrrecirtric
se uriisrla.rri in unitilli rlc cncr.gitr
-Lso.a

lL
10c

',Q)

.{.

,.r'.

lnvqr

l.ig. li.6. Oapittrl untri potl rtrctalic


libcr si sc tlePl:rsez-t:.

trsIe

l.'ig. 8.7. \:arit{ia ltti ?: ('rl


conrpozi!ia il rutrti alitt.j ttltl
t:rr rticbcl.

{1.;r.

Ciklnra specifici. (lapacil:rtea calorir.ir

.St' d_rlvedtr;t,o experimetrtil,l t,ii' petrtru lr, modilic:1, tempel'ill,urir


-(rorpuri .onrogene* rle u,ceeafi tnit,si-r, tl:r,r rlin sribstanle
ttriferitt,. cilldura,
schirnbatri cn extrrr,ionri este tliferitti.
I)t'r'rtl'u a, desclie ca,ntital,iv procesul ck' schirnb de cfllclurii, esLe
tre(:rlsiil si, se introtlncji o m[tirne care sii expr,ime aceastir, clepenrlenf:r tle substrnln. impd,r!,ind ctiltlura e schifrbatfl pentru a riilica
ternpr-'r'rltura nnui corp rtl rnasa ?n dintr-o anurniti.- substanfir, pe

lnai rurrltor

$.{. Cildura fi lucrrtl

lnecanie

Tralsferul elergiei intre un sistern qi rnetliul incorljuritt-rt ptlattr


fi fficut pe doufi, ci,i'prin t:d,ldu,rd, qi lu,cru,l necanic. Aceste donit ntilrirrii
fizice cdractenzeaz{, deci prtlcesul de ceda,re qi pritnirc . do tl}t}rgie
de c:itre urr sisteur, rnotiv pentru c6,te Se rrunleBc ntfllimi de l)l'oct',s.
a) Oonsiderirn r1ou5, coilruri dintre-earc unul.ltl tcmpet'atLtl'it 'l',,
iar celllalt la tetnperatura ?, pe caro le punem in contact. ItL rtt'est'
250

* Irl ircclstit
!r'll{'.

crltl'Ie, ltr prit'in{:a <::ilrlurii specificc,

11u

so \.or tliscttt:r corptrrile

lcolno-

251

ir' Ir('('t'si l:r lilasil lrl sc rllll.itrt' {ril(llll


gt'itel
t'll
tttr
irrl,r't'r'trlttl tlr' 1r'tttltt't'Hl rrlir -\'l'
rrrlrsi
rlc
ii(ii
trttil
,,'- t,',ttlr"titl1 ttt'rt
trrtltlifir
lt
-\irl'it lx'lltl'tt

(.

a
rrrll

iS.1)

l'it'
ciltltti sptci.fiui. se nrisoitl'ii t" **l l. '
.,\r.r,irst,ir lnill,illle, nrrrrrit,i

t,ltt.t' st' t.it.lt.ttlt'ltzi t.ilrlrtt.ir' "t.ltir,till't1'l-t


rlt,l.irriiir, t.ezttlt.it r.t'l:t1iit ltt.ilt
s.tr')

rtir'-\ 7'.

ii.t'tt strltllriiir'irii;r

lrt,'rIrtsrtl ]ll(,s('tttiti tltttttt'11'r.'t'trpttt:it'rrlr,'r'rtlrtriri'ii


rlt,t'ildtrri*,'ltit"t"tt'i"'tlu"uttittiuftrrltlt'ittt'rlt'ttttcot'prlt'ltr;i-r-trtl
',';,,i;':;-';-;i
tetttlttrt'41'ttt'rt .tt .trtt gt':trl'
"it'iiil'it'i
r'iiltlrt'ilt' sllt't'il'it't' polIl'I'll "i1('\'ilr
irr l,lrlrelrrl u.r.,rnt,,rl *it( :it,*,'rir,'
*rrltstlrrrlt' solirlt si lichitlt'

.\ llr rtr it

l)lrrtttll
.\r!.itt I
.\ ltr trr i ni tt
( lrr pt'tt

()

:l(iN

{)

12lr

i)

r"1|ir

2:)(
1

(ilrt'rr I lt

i\'l);

{}
{)

ti()
2()

(XX)

2(XX)

.'\ pir

lllltllllll:t
ri,,' t,',,t,i.'i,, trtlri ittlt'llsii lllll'-t)
11:lllslllil('
y5l3l3l"t solirl,
;.,'i"i,t,'., ,t',,,t,,i ,'.,,1,
"t'
:tlt'i,..t':'i].;';;i;d"t
ir
sllr'('
sl)l'('
I
r lzototor 'Corput2
iu lr l)l'()il lt('
liii,",''i,t,t,,11"
tli il it l)l ()ir 1lc itt
"';. " :.'"1"'i"'1tt'
t't'rrliz't'irz'i
s('
lrlt
Corpul_l
F'-t,
rrrri. ill :t(,(,sl l)r.o(.(,r
511lrsr,rrrIi. irvrnrl i'.'. ).:.',1:'].:. tilfi|r's
,r,' .,lil-l;)1",;.;lll:i1,1
,,1,,',,-i"',,.i ,1,,
I,r.irnstx)r'r,
ti];j.$
i ./=', -. ?ilffll.^"iSi:F
turo T2
",'',;.;:";;.i. il'tii"-l7'
,ri ,,Sif ,,ti,r lr'l'lrri(':i. ., :. jttt'ttl
:....,,r ,....2i
:
.;'':'?il,..,*.,il,ttiilr.irrttilrlt.itr.ittt.ttI1rrlz,t-'/
:'il.'*ii'\;";;-,'ii,;iiiie'i.tril'tr'.itr
t.l:rtir q111lrik" ,u'\ -t i,'
tliil;;"r,i'",r.'i'''llililrlrr
"rt'truici-r
'""il,
esto tte('trsitt' sit tj',.:':]ll (*'
1t'a'ttstttilct't' lt rlr'rlrl,rtrii'
tlt'
*i,l,t]" .jit,"r,,
I r I tt r'::
-li,''"ill;'i"';,i'ill:,.l"l1n
*t t t'i rt t I tt -st'
1rt'i t L t'ri
,,.1,*, -,,,
:t']]]].','.:
ri! \ ' r ( " rrr" rii rrir'rr ii'
"i'i
,';l;',1.';\''"1i;iil,'il:,1'
::;;;;;,,;;,,it,i'r.' t,, r('rrrlx'r'irtrtt'isi rlilt't'irr"
t'it1rrgrr,',,.,1,,1,' l)(' ('rll't' :(' .r'lrirlrllir
I)t,exeurltlu (fiu. n.L0j, rlat:i rlt'i.''r.r.r.1.x'trtttttli 7'':i '1" t7'" 7'' )t''1 r"r
rlrrlrr itrlt't' t't:lt' ,t"'i*'t]t"'t''".t'it'ottstt'ttil""iiiitit'-tt";r'ritfi'il solirl' r':ll
bilr,ir rle rrr,ic ^3 li f,ii,g'i,t,li /,
rlt' tirrrp t'stt' rlrttit t'elrtfilt
rlttt'it Q,, st'ltilrrltitti'i'i't'itltt'r"tr
't',1
(s.r )
L'-;l t'l'--.,I '',
Q,
tttrlt't.iil]ttltti si (.ill't,St'
i,t.iirrtl rttt t.tlt'l.it.it,ttt' t.itt.t,rlcllirrrlt,tlt'ttltittt,it

wzi. -

lil r'r'rt

2llx)
I

rolttltttl't'i l't'ci 'rtltttlttri tlife}itc:


'l\'irrrsfelttl (rlt('l'gi('i 1n'irr trtltlttti
,"",,,",",i,i,'.,,'.!liil'';,-ill"i,ll/ll;,;i ,i,l"lllli.,'''1::1,:.:1,,':l,',']l'i'l,,lli'1';rrt'l:rtrr itr
1t'itr ('it1'(':tstlir!qr*,<,iirl lit s'litltr. l"'iii t't;;i:it'"i;'' tt'i"t"l"gt'1"ttt't'*ttl

./=',

)/

;t,;;;,,,it,i t'rtrrtl tt r'l i t:ilrrl c I er nr i t'ri't"fot'ilt't'otttlut'lilitli\ii ltrttttit'e lleltirtt


irr 1:r5elrrl ,,t't,,*tl,,r."',i,t,l

1,-r{)

tl.(i.'I'ransft'ttrl r't'rltlrrrii

tt1'11'1'f

iltlt'

iiir
5lll,-l.rLr'L

^[

:,,,

sittt' tlt'r''ttttr-

('tilduliltr spttilicc rlt'pirrrl tt:: tiltll1]:'l*:'11.,:1,11111'1'


ra p1'- lx'trtt'" *l'lllli
;'''iii
'':"
,,^,:'."ili\l"i-,
';;''';i
';:;l'(''tluurruri,,litii
r;l:llj:,,),1i',':l'll;l,l;iil;
it
itl'ir
('tl
t
tt
,., lx'lll')l
rnai l;i'Il
"0"''t
1,, iiil'
se
,:";i.,il',1,,'
,1,,,,*1,r,i te
Pt,rr1,r'' t'li(!r \' '"^t*i',i""r,rrel0r'|t
(fit'l':t('trt'rrnut\'(r'
'llst'r'va
<rat'act'r'rist'iftr.,..)-]l;,]11
'a
Acrastirulr
rirrl tlll
rtriri rttali. Actasl'lr,
,rr"i'turiti.
:\})il irr rirtl
{i .)r,e,)..1or.. :r1)il
,',,',,,,1
lll{'ol}iii,ii,,-.i"i.gii*irt't'tt" ltt f ir'rul: l]]i:l].:i,,',..ir,rrrr.;r
r*.tlirti
rrttrtlirti
rtirr
tlitr
ir,ltlulil
l:;i'':ii, i'-!i;;' ir te*rp.t'ittu'ii ltt'itr".ili' l.;
'llllllil
'.i111;..ll::::l:;,l'l;lt
iiil,ll;::,ii'li"*;i-fi",'J.ri'i:iili:i':ii*J
:li:
llllltll,li,,;:"li:;*
'],fiii
l: li;i:;
lll:llliii"i'llii,;ii;'li;fi"liii',
lx'r tr:tro'.i
itatolir'x rn'p'rtritr!'ii ::,1';lli;

ilii;;
';

:l$t'iilill]li,\tiil'l;';ili25',2

'h,\

Se ribserr-ii cir, substan{elc tlin grltpa, -l - rnetalele - sint foarte


r,cxrductibile. Ilelalia (8.ir) rfunine r-t1ltrbil[ pentl'u calculul.transferrtlui c,atciurii 1i prinlr-o placir (urr percte), cu- condi[ia rnenlinerii tlife1enlei {e te.niter:rtulii, r.gpstirrt'a .si zl unei fortne geolnetlictrr- ca'l'e
sii itermitti coiesponclenl.:r nritlit'lilrll ce inl,ervin in ltt'eastr-t lt'la'!it'

^\nlie:rlie. Zirlul, ulr clerrrctlL rle (.()llsl;r'u('li('izollrttt. este toLufi


,.,,rr,tri.liUiL- .\plicintl legt,:r (8.J t. Q,, t'rildlll'a, tt'illrstnisi llritt zitl in
urrit:ttell de tiirp are, in lt'giln peirnllne'nt (7"- ?t -' constatrt in
valoare cu atit rrui trrit'ii, cu cit' :
tirnp)
'- o/i tstg
mai rlitt (lxrr.otelc rrr,e ca,litii{i tertuoizolirnte rnai lrttttc,
(rir.r't) corl1.'in il,er') ;
116r t,rqruplu. cri'ii'rid:r !i 5etrlr.rl clclulirr
estc trtai lctlttsit ) :
crltusii
rrrtri rni(i (Slrl)t.:r1'a(lr
- I;l't,sie
este tttrti rtrare (pert'tt'le es1,c mai gros)'
- 4ilr reh.l.ia, (8.5)-se .lrs.l.r.l"r, sc'iittr[-, sul) fortllrl
,lclt

f()rlnur,cir br,iztri. Aernl lirrrtilzit puternic itt tontat,t ott solul in t,itrrpul zilci sc ridirril 1i urceraz:i o rlelrresiune ('rrle punc in llliscilre llliisel{)'
ilc ,r.'r :rfltr'te in tonta,ct cu supl'i1filt'2r' Iniu'ii (fig. 8.1I ). .\stfrll,"
lrt'izir, sufli"r in tinrpul zikti tlirlspro lnilro spre usca,t (fig. 6.11. rt)..
Noir,ptetl, tilt,ulaliri so f2lc0 itr setrs ittvets, tlcpt'esiltnea formitttlu-se'
l,r sirpraiala ,rpei tlt'ttilrt.ct' rlpr1 st) r'iice5te tttit,i gt'cu. (fig' tt.11 . lr)

llldia!i1. Ilnet'gia, rtlcctr'<lrnirgtrel,icit se 1;t'lrttstnil,c'pritt l'rrrliil1''ii


elecl,rorrtlignel,icrc tle fret'l't'tt{rl, tlifo'il,ii, (lltl'e se pltlprlgi't-,srrlt l'ot'tttt
unrlt'lor elirtl,r'rlnta,grrel,icofirlti ir a,\'oA rtcr,oic r'lc -sullst,aull;il- LTn ercrrtltlrt
itr :lceastX, pr,ii'irr{ir estc l'x.([ia1.irt prirlritr"r tkr uoi rle lrt Solt't'. Irt
:lltrtrritttirl,i r: 1) ttritrttl,tl t'atlia{itt. sol:l,t'i"t, :l,jtlll{t-() lltl ltlatrett' llrtitsi,r'it
cltt't'prittte;1,c trpt'oxiutatir'?. l0 e tlitt etrtll'gilt t,tttisti t.ltr Soarc. Sltctl-

lnrl i,:r,rlill1,it,i sdlulrr cupf irxle, in erlrlitreit, st'r'ttlt'lii l're<'r-ert1.ei : t':ttlirt !ic ^(t X, ultrilvioletti, r'izibilir si infrttro;ic. Irl
.- doP
ultirnir l)alt'o so aflir llesl,t'
gia lrri rrrilr-r, tle l'ituitr1,.

ll,eoasl,il
'7'2 -

- 'l', '- -

Qn

i;.

cii irttre cele ckruii fefe tttrrlptrl'llrur'tt, vtliirzir litLi:tl t'u grtlsirncll zitltt-

fluiclc, otlatil cu cre[teleir ],r'lrl:t " t"ffiffiTi


fluiclultri clensit:li,erl lui scirzind.
sc pr.erhrctl
-acest o dilatalie r:egiotrali lt,
itt
rrrod se modifi"u echilil;rul in cirnptil gra'v-ita!,ional, I'olttmul de fluid incillzit ridicindu-se. Se cleterminii astfel o circulalie
a fluidului. Fluiclul depla,sat este inlocuit cu fluid rlin alte _p[r!i,
clr.cnt;ul total putintl ir,ie:r fonrre cliferite intre calc ;i ttsltetrtul unni
cilcuit inr'his.
[l0nvec!,i:l explicir, cir.t:ul:r,l'irr aerului lu, sctrt't\ gl0'lmlui pfimintesc
,,si r-itrtnrile locali. llentr.rr exernplificare, irr f;gnra 8.1I str ilnstreazir

i1

--t

lrig.

251

c\.1l l;orrr:rrcr

rtitt t'tlet'-

it elerttlornagneti <'it. f ii rrd o ul t tl i. i ntel'it t' nretli ul prorl-ttcitt<ltt -sc l,tlate prtt<'t'st'lt'
cn
{,iorrcl,zli
Icgrrl,e tlc pt'rllxtgllre. llrr, estc a,bsor'llil,ii, r't:l'lrrt't'itt,ii.
t't'lt'lctn,tir, difrrzat'ir. Absorlttir trtclia{ici ill'e
.ll :rtiirr{

lni. dacl'i rrr*tt'rjalul rlitt t'are tste oonstlult zidrtl cstt' olllog^ell.
1;,rrp1,s1.!iit.

ir0(l'i,

brizr.i.

print,r'e alte eftrcte ;i incirlzirea corpului. llr sp^ccirl ra,tlial,iit irtfra,ro;it: ltrotluce cfeci;t tel'rtticr'. Itt
rrotrtinuirrc tliirtr o alrlica!,ie cutrostrtttii.
l'usul I)eruar (fig. .$.12), (rill'e eslc t'oltstrttit,
speci:rl p(rlltru t ir'\'oit lrroplietirlri tet'tttoizoliittl c
foa,rt,e blttre, r'ealizeu,z,it re(ltl('er('t' l;t' trritrirtt ll
schirnbului tie cirlduril p('ct'le l,t'ci ('ii. itrttt lriq. si.l2. \':ts l)crvar
llere{i sc faco llll vitl ittltitttltt, (so elirninir (1ollrlut'1,it ;i 91v111's<'!ia)1 iitr' pere{ii sin1, lns1,r'rtiti fi irrginl,ati (se obtinc o leflcrie rrrr'rirnl"r, rt t'ittliitl,iei ).

11.7.

Starert unui sist{'m : strlrintlrtrr t'tr de

slerre

Izolirrd 1nt (,.orp siru rrrti nlullre rlc rnetlirtl inr:otrjulitor alo"ttuitu
un sist(rln rle ma,sii ?1,, c';tl'o ocupii utt voltttrt l', lil o presiutre p li o
tcrnperirl,uriL 1'. Afinnill(l irccst lrtcrtt inlt'legt:ln cL presiun(lil. r'ospectiv temperatura sint acelea;i itr orice punct al corpului, adi(:ri sisternul este in stare de echilibru. f)aci, sistemul e izolat, pa,ramel.l'ii p'
1z;i ?'rirmhr consta,nfi ;i traracterizeitnil tleci acea sta,re ft sistettrului
255

fi leprezcrlrtirbir intr'-urt Sist,Cru tlc Cottrtllrttlltl p, l', lf, itr


l)lir11 silu irr spaliu (fig. 8.1i3.' tt ).
I,r.itrt,r._, irrteracliune oI un lrlt sis|elr t,gr.pul i,.si schirubir sttlteil ,
iltlicrj, nias?r rx,minintl r.onsttut,ii sr) rrrOdificii, ccl pu{i n rrtrrrl dLr
pirlirrletrii de stare. in figrtllr t.lll, lr sin1, r't'prt'ztrntat,c clotL:i si;iili
f?lr(,pg1t,c

fip

A(rtot" initioto)
)l^

\Lo r

,{f*

B(store

=tart
htermediore

''--.4>

I lnoto

,
)

(1,
'

t,is.8.t:i. s.1hi,,,r,rr" n" r,,ii,,ili,iliitcrc prin stirli intcrrrrctliarc


rrk, sisttrrrrulrri. in tr(,crrstr-r intelirc!,irttttr, t'f'trctllitttltr-sc lttcm rlrccattic
si sr.hirnbinrlu-st ciiltlur,ri, pilrurrretlii nu se tttr-rtlificii lrt'ttst' irt toatI
irrirsl sisteurului I st:irile riri t,ranzit,it. pinir la l't'illizttlell uttei noi st,iri
rlc ccllililrru rru pot f; stirli tlc echiiilrtu tlccit tl:tt'it trilnsfonrtitriltl
s('l'ir(, t'rt,r't,ttt tle incc1,. O strr.re tlr: ttt:cchililtl"?r llttpoattr fi leprezent:lti,
rltrotrr.t'(,g ct'l pu{in lnul tli tt pillillr}et;'ii (2 satt il') nrt arc:lceeafi-\'ltIoirlr, in tclatit rna,sil. l'c figrri'a 8.113, b estc replezcntirt procesul d'e
trt'r'elt' pl'in sliu'i tle <'r'hililrrtt inl,re <1ouir st'rit'i.
in ttt.le <.O Utlnetlzt-t sc \:o1' ?lYcr?l itI vedel'C rmtrrai trirtrsfOnltX'r'i
ciu'r' s(r lirt' tlccinrl sistetnnl prin stiiri tltr eclrilibnt.
itttt'-tt stille tlitt[, ptrt'atrtt,t,rii p, l', T'lti unei tnAse i?1, tltl sullstanlI'
llulii sint legafi int;t'rr ei printr-o lgllt!,it' (ritl0 se rlurllc'lte ecrttr,lie de
sl

gaz
Fie un cilindru (fig. 8.14) in care este inchis cu un piston un
rnanoun
cu
cu m&sr-t, m. Presiunea ,i temperatura pot fi md'surate
metrrl, respectiv cu un termometrur iar volumul prin metode diferite. Putem sit-i modificd,m starea impilgincl pistonul sau incd,lzind
gazul sa,u combinind cele tloud, moduri. In
Termomr:
ccl rrrai general c^2, gnzul tlece cle la stacu
Jn
?r
starea
vt;i
ler rll prrrametrii P,.,
pa;a,rrielrii g", Vz, ?r. \'aliintl toli parainetrii transformirea sc uumegte generald''
tn cilzul in care unul rii,minc constant
tti' trsfr:rrnarea este particu,lltrd' : izotermd'
(? : ccrnst .), izobarii (p : const .) qiizoco t'ci
.==

l'4onometru

const.).

\"ollr Sturlia pc rind cele trei tranSIregile all un caracter


u,.p.tiririotar.
fc :lir;ri'i particutai'e.

Fig. 8.1'1. Lln sistcrn tcrrnodi-

narnic:..un. gaz lnchis intr-un


cilindru cu piston'

izoltrlmii. Comprimind izoterm gazul (fig. 8.15'


c6
r.-r,) ;i mirsurind concomitent presiunea p $i volumul 7 se constat5,
'f lir.nsforrnulca

pV

(8.0 I

consb.

'I'lrtnsformarear se poate face inlocuind un pelete ai cilindrllui


cu u1l perete permeabil Ia schimbul de ch,ldurd, intre sistem qi un
t,e?.nrostet, rn corp a c5,rui ternperaturd, nu variazS, Sensibil prin cedaro

'T
T=

constcnt

urt'.

itr lrulaglaful nltnittt)l' s(' 1'or Cxetrplificll tIceSt,e eltltntrnte pe


un sistctn rrirruit gltz ittell pentlu ('itl'e ecuatiil dc stilre est'e xirnpli'
Fig. 8.15.'Iransformarea izoterrni.

ll.7.l. (iazrrl itkal. Trartsformitri particularc


N1 exiStir Un ?trluilIe gtlz itleal, ci o c<ltttllortttltr idealt"t tr, gtzulUi
Q1i1.1r gaz crrle so af|i la 0 presiurlc striizutii po:lte fi cotrsitlerat, itleal .
-]lotir-t'lc a('estei tlertrltniri vol lli inlclt'st-r tutt'i t,irziu.
2irti

plitnire tle ci,ldrir|,. Reprezentarea graficS, a, trausformXl'ii decunoscuti sub nurnele de legea Bo'yIe-)Ia,riotte,
estc lt'tlirt5, in figura 8.15, b.
:sau

scrisri cle relalia (8.6),

257

Transforrnarea izobarti. Gazul inchis in balon (fig. 8.16, tt,1


este ineilzit sau rdcit. Inilial, nivelul mercurului c'lin tubuli este
acelaqi, cleci presiunt'a gazului este cea atmosfer:ic[. J)enivelarea

'Irecerea unui gaz de masd, n'r, de la starea inilialq'^(f ) caracterizatil prin par.toe-trii F, V' Tt Ia starea final5- (?), ?2, Vr,. T,
tiig. S.fZi ie poate face'pe-'ca1J particllard,, urmincl o succesiune
de c1ou5, transformd,ri, una izocor5, qi

n&T,1

,lr p

i.i:*t*,-"Ji'"#fl'"idilil.i

'

8.7.2. Transformarea generali. Beuatia de stare

?t:L'-,
T,Ti

""onnton'

I
I
;

iar pentru a doua, conforrrl legii Ga.v-

:v

[;nsir-rc,

'l '"'v'it- ,

Fig. 8.16.'l'r'anslormarca izobaril,

cu temperatura 'cste t'lirlrinal,I lrt'in


coborirea sau ridicarea ramurii B. ln acel mornetit luesiunt'il giizltlui revine la valoarea ini!ial5,, cea atmosfericir. St' 1'1,1i5.fli12i. r'i

produsd, prin varia!,ia presiurrii

Dliurinintl

,#

t I'ta'{i)

--1---_-

I"
Ti -!-zT z

rig. J.rz. Trausfortnarea gencrall


realizati printr-una particulari'

.Ii intre cele douX relalii

se obfine

PtVr:!rl'z
Tr rz
fidicii

11

r:

CODSI,

Reprezenta,rea grafici, este redati,


(8.?) se mai numeqte legea Gay-Lussaa.

(.s,7 )

in figuln 8.lfi, b. Rehlia

Transformarea izoeori. Iltilizind aceiaqi dispozitir- ca in t'rgura


8.16 se lnci,lzeqte gazul ,si ridicindu-se tubul din dreapta se leirtlnce
mercurul din ramura A la indice afa cum a fost ini{ial. Prin areasta
volumul ocupat de gaz in starea final[ este acelaqi cu ce] c1e la inct'put"
Denivelarea coloanei md,soarh, presiunea la care se a{li,l ga'zul. Se
constati, c[,
-?-

conSt.

i8.8 )

Ileprezentarea glafici. cste o semidleaptti palaleli, (:n axa lresi-unii. Ilela{,ia (8.8) se rnzr,i tnuneqte legeu lui (llt'arles.

PV

(8.e)

const.

Iirperimcnblt so deberminf faptul cL


cons6antS,

expresi
-vT

^ -O+

c5,

par-

este

pentru orice gaz ideai

PV
-fr.:

rr

',

uude v este trurni,rul cle moli.


trJe aici rezulti c5, intre parametrir 9, V,7 ai uuui gaz aflat in
condi-tii ideale intr-o stare dati, existX, urtnzitoarca rclzllie cle Ieg[turi,

p\r : vRT
nnnritil etut,tie de
1S

258

-:

T
:\cersta este lesea glenerald, a qazului ideal. Eslo d.e observat
ticnlarizind se oblin relaliile (8.6), (8.7) ;i (8.8).

(8.10)

stu're.

259

Valoarea constantoi .E, numit5, constanla unfuarsald,

terminati experimental este 8,310 Jimoi.I(. Unitatea


relalia precedent[
N

rnr
lI}l:

lpllvl
["] ["]

.r-g

m2

kmol.K

gaaelc,r, rler:ezul1,[' clin

{8.4). Cd,liltr,rile speoi.Jice la oolttm, constant (cn)


(cr) se definesc prin

Q,-Qo
nt \T'
''

N.m

kmol.I{

krnol.K

Intr-un sistem cle coordonat'e p, v, T rela\ia (8.10) este r(-.uitt,iir


unei suprafele (fig. 8.18, a), c?,ro clach, este tS,iatir cu irlane Fiuir,r;r]

;i

la presiu,ne con,stantii
(8.11)

lT

milsurate in acelea;i unit5,!i ca qi c.


Pnnincl 'nt - v. ,41. unde tU este masa nrolarir, se ob{,ine

ttlcv :

v)[C,

6i notind nlcn : C,, capacitatea, ca,loricii, l:t, volum constant a unui


n:ol, numitd, ,,\i crildura ntri,arti sttb rtaitr,m eo,n.stq,nt, ayern
|ttC, :

VQ,

respectir'. pentnr presiurre constanti,


rnc,

Fig. 8.18. Suprafafa de start, a unui


gaz idcal.

N\o'
\qY=o-u

,i

d.r

.z,J

cu planul pV-dd, izotermele cunoscute din figura 8.18, b, itrl iltersectatd, cu plane paralele cu planul p1,, sau ca VT rezulti clrcptele
izocore qi, r'espectir', izobarele din ligurile 8.18, c qi 8.18, ri.

B.B.

Cildurile speeifiee Ia volum


gi presiune eonstantH

Procesul d.e schimb tle cd,lclurd, se poate fa,ce in d.oud, rnoduri :


con"qtant gi lir, presiune coistanli. in consecirrl,i. cste
necesari, definirea difelenfiatil a ci,ldurii specifice datil in' l'cl:Llia

la volum

vCo

C,, fiincl cd,ldu,ra m,ole,rrl, sub Ttresiu,ne canstantd, (Co ) Cr)


Relalia, clintre C, ;i O,, numiti, relalia lui Mr.yer este

C'p-Cv:R

(8.12)

unde R este consta,nta universa,lii, a gazelor.


In tabelul urmritor se da,u cild.urile molare
J
ak] ln

pentm

gazele

mol.K

rnonoatornice

72,5

biatolnice

20,

poliatonricc

24,9

20,8
29,

260
267

8.9. Caleulul luerului mecanic efectuat de un gaz ideal

fa,ce acum

prin acest peretc' prin care sistemul pl'inre,1te cfildurri.


sistemilui se-modific[ : presiunea cre;te, volumul

Rezuitd, cd, sf,area

Sistemul fiind gazul inchis in cilindru cu un piston, lucrul mec&nic efectuat de ga,z intr-o destindele foarte micil Atr/ este

L: tr'.Air: p :1A,r : p\Y.

(8.13)

a) Proaesul izocor. Pistonul va fi blocat. Deci V : 0, iar tr : 0.


b) Procesul izobar. Presiunea fiind constantd,, lucrul mecanic
pentru o destindere oricit de mare intre volurnele Z, gi Z, este tr :

:pLY : ?(Vz-

Stqreo 3

Vr)

intre volurnelo
li I/r;i efectuat la ternperatura f, este tr : vRT f"{?-.
vr
tl) Procesu,l u,diabatic (Q :0) intre st[rile cu presilne ?u Vr

c,| LucruL mecanic d,n procesu,l izoterm desfi,qurat

[,

rd,mine acela,qi (tlansforma,rea, izocorii,), iar temperatula se ridici'.


Sistenrul a plimit ciildula, Q (starea 2).
b) ConsiderS,rn cii pere{ii qi pistonui sint ternroizolatori. lingulul
contact cu mediul inconjiilitoi se face prin intermediul pistonului
inipins <le gazul care se destintle cu o forlh, fr, c^re igi cleplaseazd,
punctul de aplica{,ie pe o distanl;r f, Sistcmul efectueazi, un iucru
rnecanic -L. Starel sisternului se rnodific'i, presiunea scade, volu-

,\i ?2, vz

1:N:-ttt
1-i,
: li^' se nume;te e:r'ponerutul ad,iabatic.
uncle 1,C,

'1

Pl

8.10. Prirnul prineipiu

al termodinamicii

I
I
I

Izolind un corp sau ma,i rnulte de rnediul inconjurJ,tor sinten


condu,si la a considera un anuinit si,stem. Acest sistem interacfinneuzd, cu mediul inconjuri,tor prirnind sau cedind energie. Existii.
din punct de vedere termodinarnic, doui, metocle prin care se poate
face acest lucru: prin schimb de ci,ldur5, qi prin efectuare de lucru
mecanic. Prin acest schimb de energie sisternul iqi rnodificd, in general veohea stare trecind intr-una nou:i. In urrnd,torul exemplu se
studirrzii, transformarea stS,rii unui sistem termodinamic.
Se considerS, un gaz inchis intr-un cilindru printr-un piston (fig.
8.19). Acest sistem oste clelirnitat d.e meiliul inconjur[tor prin perelii
ciiindnriui qi prin piston. Fie starea ini{ial5, (7) a sistemului determinati, tle pararnetrii presiune (pr), volurn (l-r) li temperaturf (?t).
a) Pistonul fiind fixat, inlocuirn unul din perelii termoizolanli
printr-un perete conductibil qi inci,lzim gazul punindu-I in contact
cu un corp mai cald; singnra legltnri,r, cu rnerliul inconjurd,tor se
262

I
I

.t

,7'

I
j

I
I

0I-

ob

Irig.8.2.0. a) Rcprezentarea grafici a translormirilor reprt'zrntate pc


ligura 8.19 si b) atte variante intre acclea;i stdri.

i
i

mul creqte, temperatura coboar5,. lleprezentarea graficl, este datd,


in figura 8.20, a. Transformarea este adiatratic[. Sistemul a rjuns
in starea finald, 3.
In transformd,rile descrise s-au produs schimburi de energie cu
rnec1 juI inconjurdtor.
263

Intre cole rloui, stX,ri / qi 3 sistemul poate fi adus prin transformd,ri diferite, de exemplu, sau printr-o schimbare izocord, L-Z'tttmatX, de o transformare izobard, 2'*3, sau printr-o transformare
directd, general5, l-J (fig. 8.20, b). Experimental se constati, ch,,
oricare ar fi transforinare& aleasd, pentru a ad"uce sistemul din starea
1ln starea 3, diferr:nfa intre cfldura schimbatS, qi iucrul rnecanic efectuat este invariabilf. De aceea, aceastd, diferen!,d, care exprim*
o va,r'iafie de energie caractefizeazd, schimbarea intre st5,rile
/ qi 3. Se spune c5, sistemul sufer5, intre st5,riie -/ qi .? o varialie a
energiei interne. Notind cu U1 qi 7, energirle interne ale sistemului
in cele doud, stflri, r'arialia energiei interne Ur-U, a sistemului intro
starea finalir,.? qi cea inilialir, l este dat5, cle bilanlul energieischimbate intre mediul exterior qi sistem prin lucrui mecanic -t qi cS,ldura
a.

L,U:U"-Ut:Q-L.

(8.14)

lntruclt se poate primi sau ceda cXlcluri, qi lucrul mecanic, se


face o convenlie de semn:
0 ) 0, sistemul prirneqte cXIdurL
Q { 0, sistemul cedeazra cX,ItlurX,
L )0, sisternul efectueaz5, lucru mecanic
L { O, asupra sistemului se efectueazd, lucru tnecanic
Relalia (8.14) exprimd, primul principiu al termodinamicii:
8.11.

Aplicafii ale primului prineipiu

-_-R

,x]
;(

-,-''

Fig. B.21. Iixpcrienla

lui

Joule

:0,Q:0seobfine

L,U:Q-L:0.
264

termodinamieii

Experienfa lui Joule. Un gaz perfect este inchis la o presiune oarecare


intr-una (-4) din jumXti,lile unui recipient (fig. 8.21). Cealaltd, jum5tate (B)
este vidat5,.:1 ryi B sint separate printrun robinet R. La deschiderea robinetului gazul din :{ se destincle in B fd,ril
a efectua lucru mecanic deoarece in B
presiunea este zero. Experimenta,l se
constatS, cX temperatura in calorimetrul C nu se modificd, adicd, .4 $i B
nu schimbd, cildur5, cu exteriorul. Aplicincl prirnul principiu qi inlocuind -t

[ , ---ilr,
ili ATJ.B
\--

al

Deci ln t'ansformarea .t'lui gaz ideal produsi, la temperaturd,


eonstantd, varialia glelgrgi interne este nuld,. Rezultd, e{ energia
internd, a unui gaz ideal d,epinile numai ile tangteraturd.
Transformir.i ale ga"glui idcal. a) Transformare izocord,.
_ . S., _ydzgt ($8.9)-cd, L^: a. Din (8.11) reiultd, Qu : v C, (Tz 4) ,qi din (8.14) AU : Qo
Transfoymaraizobard,.I.,ucrul mecanic fiind ($g.9) L: p(Vr*
_.b)
7r) conform (8.11) Qe: )c.p(T,
- Tr); rezultd, apticinri ('g.f+) qi iA.iOy
AU: Q - L: r0o(Tr- ?r) - (p.l,r* pVr):,,Co(Tz_
- 1'r) - vR(T, - Tr): u(I2 - Tr) ((,)e * n)

tau, aphcincl rela{,ia

(8.12)

.lU: \(TzTransJorntore
. c)
0-g te,mp-eratur5,

fi". din
fiei

$8.9,

,i.zotermd,.

AU

punctul

c,

Fnergia gazului ideal dcpinzind exclu_

0 qi conform primului priricipiu ,ri

Q:L:vft?ln
d) Transformartta

ad,iabaticii.
face fdr5,

[ransformarea ca,re se
sehimb de ciJdurd, cu exteriorul

se

numeqte ailiabaticd, (fig. 8.22). Ecualia

unei transformd,ri adiabatice


pt'7r

unde

const.

^,:!,_.
,CV
In acest caz 8.\4

Tr)Cr.

dit

rela_

l,.
1.,

pl

t\

i\

l\
i\

0i

I:'ig. 8.22 Transfor marea acliabatici.

AU: -Ir:vC,(Tr-Tr).
ealorimetrici. D.oud, corpuri J" ryi B a,flate la temperaturi
.,"-!,."1u,!*
d.Iente
(a'^, 1'") se gd,sesc intr-o incintd, izolat6, de exemphilntr-un
265

talarici, (g). Unitatea tle m:isuld a putelii cttloricre este Jllig- Tabelul
iirmd,tor dd, valoarea acestei rn[rinri pentru cifiva conrbrrstibilit

cn,lorimel,nr {iiu. S.23). Varialia encrgiei i1$urtr^tri.:t",Tg,*:,'il-:l;


ti -#
g * 1.;.9; ?:: t 3:'-t'* (R)
.1";;;; g
lrtrria,; tf,cv@rvvv
t :.
i';"'il'u
5 eSLe
ll gi io;.
;f iT'it'
;li
bltlt;' dliL
-L*nr;
Celllatt
iaf
('{) ced
"0
?-li ]j-* di.i"ttt" diferibe, rLnul ";
rror,{:r.rr ^{
"i,ldUfii,,
^-,.r.eioi pentlu
energiei
\'irria!,ia
ptittt"it". rr.-:-,-:^
'1

exprimatS, in MJ/kg:

estc

Benz!nd

lU.i

--'

Qn'

(kerosen)

{laz natural
{lirbune de
i

A[r': llt., i

Qi:

ri

,n6'

in

trLro

'mnco(Tn - T):

mBeB(T

e"ste deci

(s.16)

mcl'

9Q

l(, :

?',

-q..u
)

Q:(10i9) I'pcJl

1(-)

;' l':l'1,28'103'it:746,7

k']'

p. fjn cartu$ cu ntasa (lc l0 g pirlr'ulttlt'r'rt titeza de {i00 nt,/s inlr-ttrt }rliltlaj si se
rpr e;tc. Irrocesui dcsfiiEurintlu-se rapid sc coltsidcr:i t l't trlt se ltrcc slllintb de ciildurd
cir cxteriorul. Si se t'alcrrlezc larialia elrtrgici interttt a glontclni'
1

Encrgia cinetici vari:tz:i de ll l:to : --

Tu)'

""Lili;;;;ri"i., "nt,l"rr!
de corpurile cate se inciilzesc
rxces(1 este eg&rir,
"fiiT;il-ptiiiiiri
combustibil
8,1;1. Putcroit ealoricf, a untli

la zcro daloriti lucrullli ntccruic dc


fi'lnarc efectuat de blildri (tnccliu inconjurilor). Ap)ieiltd nrri inlii rtlrrlir (4.10);i rptti
principiul inlii (fi.14 ) st' oblinc

l.:li:,.

'

cste o reaclie
(cir'rbune' petrol)
^L-!ldcre'a,
Artlelea uilui combristibil clasitl.
completi' a
prir
cltintitd, enoetLertleti;;.-C:*a"t" 9uli1yt9'
putere
nulneite
se
de 1 kg J-ti-"" "otot *tit it oirecare
unei
^i.se
266

30-J3

rnan gal)

pcrc[i. Deci

valoa're absolutd

ingeuerill,cintlintr-oincint'iaditlbatic'-rseatLiln't'imultecorceililti! d.e corpurile care se

pur.i ciue a,jrlngta

i)

810

Drcmple. l. Cc cilclur:li c-qtt'lcccsari pcnlnr a li(li('li tcn)pcl':ltllr. ael'ului tlilttr-o


cantcri alti cdrci dirnensiuni sint 7 ru, ir nt. si ll trr, dc la 10'O, la 21'(l drcil plin pele{i
sc pierdc 1O]l din aceastir cildurir? Se elrttost: pcrttru aet'ttl {1lll1(r'tri c - 1 k-likg 'Ii
ligtnlr.
ri' P:1.28
' Aplicind .""t"1i"
1S.a'1, cildilra c:rIt. trcbrric prinril-it pt'lllnr irrcilzirc cslo Q':ntcAl
: V pcAf. Aceasit r.r'plrzintir 9l1O riiir r'irlrlrtrr (l ttct tslrlri. li10 fiili(l lranstttisli prin

(8.15

Q,

respsctL;';;';i";;; ""'l"i'i

rt st'a

:15,5
letrrn

numitiecl((tti{rcalttrinetriai'Cl'lcluracedatii'rlecorpulcaressrx'ce$to
dacri echiIil)rrtl tcrmi(l
csLt. I*.eluat.i Ac corp'1";;; sc"iucltze;te.isiict,
spcc.iti.c fiind
sr: r.c.;lizcer.i h tc#rp.;;;i;;; f, ,na=eio ';i '';ilAurite
t.toi'irnetricil se scrit)

???;

T,r'rnrt

Cirltlura Q ccilalir tle nr kg combu.qtibjl

LUA: - 5U"
egaiit,?itea

'l'urbI

.12

29-30

- gt''

ellergici itrttl'nt a' intrcVa,rilfia


*i*i,'lrI
esit' .sl'lllliL r:lt'irt'!'iilor
g,,tri,
iru^r'riilol itrterne nle pirlilot'

qi inlottuilrd cu cilltlurik: schirnbat'e se obfine

:J0,:i

Cocs
I Iir ild

tr

.13,1

l{otorind

ial peutlu Ii,


XUr,

-t

Petrol lampant

tttl'2

-n1p!:AU;

tl eci

AU : : , 40' 1o-s' (6'

1oe)2

: 7,2' 7or .l'

3. lntr-o cadd se enrcslccd 40 kg de api (rn,) la lcrpcralrrra lr - 50'C cu 20 kg


la temperaura /r:10'C. Care estr: trnperatura finali 0 a amestccului?

apd(mr)

267

cildura

cedatd de apa

caldi

este Q.

este Q, : rn2c (0 - lr)' Rezulti

- frrc (lr - 0), iar clldura prirnitl do apa rec o

Qt:
mrctl+ tnrctr:

sau

de undc sc calcuieazd

^
0"

m.cO

suhstanlele reale aflate sub formd, de gaz se comportd, din ce in


mai diferit do gazui id.eal pe md,surd, cs presiunealregte qi tempera,tur& scade. Aceasta datoritx, faptului cd, presiunea crescind
lncepe s5, se manifeste interacliunea moleculard,, 6eea ce eonduce la
moclilicarea a presinnii insd,gi, md,rind-o. Trebuie d.e asemenea sd, so
corecteze volumul ocupat de gaz, deoarece se line seamH, de faptul

rrrrcO,

ce

{ m"t"
m2{m1
--.-mrt,

8.14. Gazul real

Qz

40 ' 50

+ 20' 10

40+20

10-B kg'"C

10-3

:36,6"C.

kg

clin_volumul ocupat trobuie sd, se scad5 volumul propriu al moleculelor. Yan der waals a ari,tat cd, in ecualia de itari este necesar
sri se inlocuiascX, presiunea (p) Si volumul molar (Zr) prin
*

c5,

S.13. Obtinerea temperaturilor ioasc

ln instalaliile tehnie,e moderne se folose$te mebod-a micqord,rii


energiei interne a unui gaz prin destind.erea acestuia. Gazul ss destind.e ailiabatic efectuind un lucru mecanic. Prin aceastar temperatura gazului scade. Ifn oxemplu care ilustreaz[, procesul oste formarea"brumei pe capsula de dO, utilizatd, la autosifoo. -1o figura
8.24 este reprez6ntatii, o rnarsin:i frigorificS, cu compresor-. Compresorul C pomfraz5, substanla de lucru, sub formi de gazr-imp-ingind-o
in serpentina B, aflat5, fntr-o incintd, I, rX,citd, de un lichid. Supus

(O

+ ,U) li, ,"*n"

ctiv, (V*

b), unde o qi D sint constante care de-

pind de natura gazului, b fiind legatd, de volumul propr.iu al moleculelor gazului. Ecualia de stare (s.10) devine, p""t"u un mol,

(o* *)r--b):Rr.

(8.17)

constantele o qi b se determind, experimental. Termenul alvfu se


In tabelul urmdtor sint incluse 'citeva
valori ale presiunii interne pentru aer:
nume5ste presiunea internd,.

presiunea interui
presiunea externtr

Fig.8.21. Nlagini frigorificd cu cornpresor'

unei presiuni mari qi unei temperaturi jgale aazql ,s1 lichefiaztr.


Irichidul astfel format traverseazi robinetul 11, trecind rle la o prosiuo" ridicati, lrt una scitzutfi, iar in incinta -f, se vapofizeazil
nrimirrtl cir,ld.urii de Ia un lichid al cirr-i punct de inghelare esto coboinchis
iit (-r0.C-I5'C). Acest lichicl este pornpat intr-un circuit circuifiind trecut prin alt5, incintd, .r, ca,re tr-ebuie ri,citd,. Gazul din
tul principai revine in compresor reparcurgind ciclul descris.
268

tem perat ur a

28.10 N/m2
26'106 N/m2

56 '10 Nl-z
84,5

.1ot N/ms

Pentru tn gaz in condilii normale de tempcraturx ;i presiune


rolnnrul propriu al moleculelor ajunge la 0,15% ai.n volumJl disponibii. Coreclia aclusf de ecualia (S.17) este valabil5 intr_un numd,r
mare de cazuri. Nu exist5,, toturyi, nici o relalie care si se aplice in
genelal buturor gazelor qi in toate condiliile.
269

8.15. Teoria einetico-moleeular5

a gazului

{/ite-:n termiui

ideal

o, definitS, prin

0,:vr:,

tr'apteie experimentale sugereazd, ulm'itoarele ipoteze ale tcoriei

cinetice:
a) gazul este comPus dintr-un mare num[r de molecule I
b) moleculele sint in continud' miqcare;
cj impulsul qi energia cineticS' ss conservd, itr ciocnilile tlintre
molecule.

Difuzia gazelor este, de exemplu, un fapt clin care se tleduce


De;i fiecare pro]ecd, moleculele unui gaz sint intr-o mi,scare rapidfl.
exist; un rezul,r" impulsul ;sienergia ei cineticS,, in totalitate
qi
pere{ji r-rsului"
cu
"rrtX
intre
ele
moleculelor
interacliunil
tat mediu il
qi
Md,rimile eare d.escriu starea unui gaz, 91111 -sint p}esinrre*
cu
moleculeior
a,l
ciocnirilor
mediu
temperatura apar ca un efect
peretele vasului qi resPectiv a,I

r
\".1 I .,/
'i}l
ft
t''*F
i'l
]i
i:

energiei cinetice a moleculelur.


presiunea Poate
n-rptot
"x ca o m5,riltrc
ce
fi consideratS,
rezultS, din ciocnirilemoleculelor
cu un perete se dovederrte intuitiv frin moclelul din figura
8.25. Deqi bilele cad, in genelal,

+.

.,A
vf( |
/l I
ill,liliii ' t."..
"
' '

i#;ii1"?\ff;"J,tf*1''"ffil,jl;
constantl in timP.
Se stabilegte c.i
gaz'rui este

ti

:+ "!:

Irig. 8.25. Un model pentru a lnlelege presiunea exercitati de un gaz pe un perete.

ryz:
270

a?+a7 I I

r..

J-oP
I
"n

p-

N,R^ t
RT :___
V NV

nl:T

qi, comparintl cu (8.18),

L ort:' : Lt
22

g:.

(8.1e

unrle s-a notat cu l, : RIN constanta lu,i, Boltznt,ann (1,38 .1026 J/K).
Rezultir, c5, energia medie este direct proporlionald, cu temperatulrr. Astfel, parametrul temperaturS, apare legat de agitalia moleculari,, iar relalia precedenti, poate fi folositir, pentru definirea temperatnrii gazului pe baza, structurii microfizice. UrmeazX, cd,

,,:\i#:yry

(s.20

Presiunea'
,&/ fiinil rnasa molarir,. Relalia (8.20) este valabilS pentru temperaturi
absolute diferite de 0 K.

18'18)

nrun[rul de ruolecule din unitatea de I'olurnr rn


masa uneia dintre ele, iar os este
ega15, cu media pd,tratelor vitezelor tuturor moleculelor din unitatea de volum :
und.e m este

este numitit, uitezti, pdtraticir, medie.


Notind cu itr, numS,rul total al moleculelor, cu if numrirul de
molecule clintr-un mol (num5,rul lui Avogir,dro) qi cu ra numX,rul de
molecule din unitatea de volurn, din ecualiir, cle stare (8.10) se ob!ine

Iixemplu.:\plicind relalia (8.20)

se poate calcula

lelol de oxigen la temperatura dc 0"C:

pltlatici rncilic a molecu-

viteza

lf3Rr lI:.a.sto'zz;t
'r:lf 'M:y
,r*

:461m/s'

intre doui ciocniri succesivc molecula parcurgc in liuie dreaptl, cu vilezi constanti
rrn <lrunr care variazd de la o ciocnire la alta. Meclia acestei distanle se numegte rlrunr
triber mijlociu(i). Se calculcazi de excmplu cd la 0'C molcculele aerului aflit la presiunea
cle 1 atm drurnul liber mijlociu este de aproximativ 2 , 70-6 cm, cam 1000 dc diamctre
rnolcculare, ceea ce inseamni cii molecula se ciocneqte de 3 .100 ori pe secundi. Iatd o

imnginc a agitatici termice la aceastd temperaturi

271,

8.16. Structura substanlei


sitit tiltro ezultatele teoriei cinetico-moleculare aplicatl 13: S]'"gazt'le r-ealc
tle
ximativ exacte p"rtio;;^ii;;;;t; "o"Oitl" iirdepliniti
care se afld, Ia presiuni nu plea m.a1i, ;i itcasipll' qy:.111::-.::1!:"-"
ttra sca'dc, .t.or'lpol'Larea
il ;;f d car6 presiunea cire;te qi ternl-rer:trt
guri.toi d.evine foarte di{eritii' -si
icgilc gazului idcal trit ltr:ri sint'
I
valabile'
';frarticulele cllle alcituic-qc
subst*nt.t-. irli,erilcli onel zii iutrt'
R

cle. Graficul din figurrt


arati cum er-oluellzii itrltliic{i-

S'26

unetl -ln intre tlouit' tirttltt'ttle itl

Iunt'tie dc dist'arr{a 'i' rlitrlte r'le '


Act'alst,l'i t'rlttlpot lnt'c sc lrr('lil.illc
irr toate ctzir.rile intliltlctit tle
x
natura rnoleculelor. Iiol'tt'l{r ci'lre
nciionc:rrt:i iutt'e doult 1ll(;le{'ule
sint clc natur[ tr]ectricir. -\i't'ste
IntclacIirtttea a t]otta tttolectt]c.
1;;g.l8.26,
' Dech .r' < l"o Iorla cstc <lc llrac{ic'
iorlc sirrl, tlt' rtpt'oxittraii" l0ro
ori tnai trrlrti tlt'i'it, t't'lt' rlll e
tLi'trnle
c'le ,Iescra, atractici uliversale, dar, pracbic, trc!'ione1?ilpe
(lisL:r
!
t l'',r'i ttt'
I
r)
I
rl
t'ir
t"rj"r*ia'sti mrttrifr'.t'i
Irir,i:",?' O"filli.".,iit n.tt*-+i'a""'it
t'rtt.t'i,r'iir
lt
ech,ililtrtL
tlc
dislnn1it'
r,
i"^il"r"" sa,u inai i"i"ii
lf cat'U "a"iar6 in f trtrc;1ie tlc latttra ttrglcde interac!,iune so
^".rf."rX
culelor
r

rlttit r*
Tn gaze, distanla di.tre rnolecule esl'c mult 'rtl'i t*:lt'e rLc itrfor{t'lc
cir
considel'a
li cr* cTi picsiur.ezn'" mai r'ic;r, se poate
i.i , t'itt4 rlist'rtr{n int'1' 111'rlr'r'1llc
tt.r'r,r:t.iunc nu irrl,crvip ai'.ir in
"io"i
coudcnsate, liclrirlrr 'i .'fazelc
tot.
iu
.,ii",ii"ro"i.ni
,f-\i;'" Air
li;t, f"rfii" dintre p""ii""tA" componentc 6evin irnporta,nte' itrtltlst'ca
formind. un sistern alcltuit astfei incit,particuleler'ecitre:rfliiitlu-se
p,1,eni'ia1ir
t* ai*tu11" dc echilibru, intreg sisternuf s5, aibil t-,trergie
structurd
o
au
qi
solirtul
minim5,. oonsidcrintl zone restr"inse,lichidul
(ttcl'ulas
oomponent,e
particulelor
in care un anumit aranjament al
citeva
reprod.use
sint
8.27
tigura
*" r"p.oao"e alcb,tuind un cristal. fur
clre
.lcrnent'cle
ir,rscrise
sint
iip*'i d.e celule, iar in ta6elul urmd,tor
:
cristalizeaz5, in sistemele respective
sistem hexagonal compact (fig. E.271 a,) : c, I]t" L'os
IJ:l, Zn, %r;
,1'

- sisl,emul cubic cu fote centrate (fig. 8.2?r l:): Al, Cu,Co,


Fe, Au, Ge, Ni; fi, C.
sistemul cubic cu volum centrat (fig. 8.27, c) Cr, Fe, Li,
IIo,- IIa, Ti, U, \r.
Cristalele sint formate din atomi, molecule, ioni sau lnacromolecnle, aceasta inseminnd ci, in nodurile relelei crlistaline sint

,+
\'1.

1\

;t\ i

-tl

llrii till
iI ,r '!-i-d;
|

c''

;kl

!?Q

i *1, , <i'l
,i 'rc Irr
' ocl
oi

ii
.t-/
't-t_------O-

,/l
,-:
\'
i
lr

i --^' t'
:
ll'

;Y"4

t/

\,'l

.t

)o

i,/i
',,/|
Ll

-L

(1
Irig, 8.27. Citeva tipuri dc celule clcmerrtarc.

particulele arnintite. Exemple din fiecare tip sint respectil uret'alcle,


elemenl,ele nemetalice (sulful), clorura de sodiu, diarnantui. Itr sultstanlele arnorfe particulele componente (moleculele) sint inryiruite
in lanfuli lungi irnpletite tlezorrlonzrt'.
Ilsie dc observat cX, unelc tlcnrcnte c:r, ficml ;i calbomrl clisl,ttlizetzit, in nrai muite si.qtcme.
Nalrn'a fc;tlelor care 1in s{,r'ins legatc parlicuiele intr-rtn sittent
este difcrilii,. Pe lingd, sislernele rle forfe avitrcl ca efec1, (,oeziunea, tlebuie lua1i, in consiclera{ir: agi1rrl,ia, tclrnici,, thtorit5, ciilcia in
soliti partitrult:le din ncdurile t'e1 clei viblt'az:"t, cn itttrplilntlini etr
atit rrrai nrali cu cit tetnpel:tiunl este mai ridicati,. O tlor-itclii a
acestei agitalii este existentu, tlifuzitrnii obsclvatd, la' solitle. O placir,
de piumli f,inuti, 1,imp indelungat strins alipitd, dc o platir, dt' ttur
poartii tlupii, separare utnelc par'litrulclol' de ilru'.
Cu creqtele:l tenrperaturii noije pozilii de echilibru se rnoclificH,,
particulele distanlindu-iic, accsta rLlind ca efcrl' maclofizic iilalarea.
La temperatura de topire cS,ltlulir primilii, cle -qolid este necesari, pentru
a desface legfi,tura particulelor aranjate in cristal.
ln mornentul telrnind,rii topirii, din cristal nu mai existir, decit
grupe mici c1e particule, incd, legate in sisteme intlependente, dar
care pot avea o dcplasaro relativd,. Lichidul se prezintd astfel sub
273

fo'na unei faze in c'tre existE o ord.ine pe distanle rnici

t1e citeva

sint redate

aceste proiec,tii. Curberle reprezintd, locui punctelor pencare prcsiunea qi temperatura, respectiv presiunea qi vohimul
specific* au astfel de valori la care fazele coexistd, doud, cite dou[
sau la cat'e se realizeazd, transformarea dintr-o faz\" in alta. triecare
subslanfd, are o suprafa!5, czrractt'ristic5,. Exjstd, in general douti
tipuri de substante: unele care se dilatd, ;i altele care sc contrast5,
la topire. Pentru a inlelege aceste lucruri ne vom imagina ci, avem o
substanfd,,din prima catcgorie, in stare solidd,, pe cale o supunem
nnui sir de procese menite sd,-i schimbe starea.
Transformarea, din solid in lichid qi apoi ln gaz, sau invers, se
poa,te face in mai nrulte feluri : printr-un proces izobar, printr-un
proces izoterm sau printr-unul combinat. Pentru simplificarea explicar'om^urmili un proces izobar (fig. 8.29, a) qiunulizoterm 1fig.
!ii_19r,_
8.29, b),1) fncd,lzind substanla la presiune constantd, volumul cregie
de la 1 pin5, ce se ajunge in 2, unde primul cristal se topeqte fig. 8.2g, a.

tru

cliametre moleculare.
grupe ore;te'
Pe md,surri ce cre;fe temperatura, a-gita{,ia acestor de fierbere
iemperatura
r'''a
in ioi;ilp;i * p""ao"" va'lorizarei'^in intreafa masx'
energia primitd, p""hi.1"""*pl,ti
.1 lichiduluir
deoarece Plesrunea YaPo-

iii"i

tr"i'i""

,'" ti"nla
,L

v&.
?"-

S.17. Sehirnbare
lazI

.-(o (-d
dh/S +-

Lg"ld" cu aceca ex-

ternd,.

'.6\
\o

\.\

v)

I'e

m:"t

suti, ce

de

tetnPe-

Din 2 fazele solidd, qi tichidd, coexistS, pin5, in 3, unde toatd, sulistanla


se afld, in stare lichidd,. Incd,lzind in continuare substanfa, se ajunge
in punctul 4, in care vaporii incep s5, se ridice din toatd rnasa fruidului. ln 5 toati, substanta se af15 in stare de vapor.i. Prin rd,cire Ia
presiune constantd, substanla reparcnrge transformirile in sens in-

lirtrtra :cldr' 1i Pt'r'sittnca


\

sorid

\_

. Sublimore
\
Gqz j
. .Desubtimqrs\'\_____-,/

_.,.'

r:r'c;te sc prod.uce o schim-

de fazd,, gnzul trecind intr-o fazd, conclensa-

br-r,re

ri,. lichidd, ;i rlPoi

solidd''

vers.

enumirea tla nstortnLrilor


cle fazi, este dati, in figura
8.2S. ln oricc stare, intre

1)

Fig. 8.28. Schimbiri

de

fazd. Schcmi'

Transformarea din slare gazoasi, in lichid[ qi apoi in .qolicUi se


poatt. face ;i la temperatur'5, eonslantd, (fig. 8.29, b). Comprimindu-I, gazul cedeaz5, cd,ldura, iar Ia presiunea corespunzd,toare punctului 7 apar prirnele pic5,turi de lichid, volumul continuind si descreascd,
fd'r[" ca presiunea sd, varieze, pin5, ce toatd, substanla trece in sta.re
lichidi,. IILlind presiunea in continuare (1->2), in punctul Z apar
primele cristale. volumul descreqte presiunea liinririind in tot timnul
transf ormi,rii constant5,.
La substanlele din categoria a doua proiecliiie suprafelei de stare
se prezintd, ca in figurile 8.30. Rezultd unele comportd,ri diferite
care se pot observa trasind izobare pe fig. 8.30, c sau izoterrrne pe
fig. 8.30, D.
Pe figurile 8.29 b qi 8.30, D, se poate veclea cd, std,rile lichidd, qi
gazoasd' (sau vaporii) pot coexista numai daci, temperatura si presiunea sint mai rnici decit valorile ?, ;i p, numite critice. TJn gaz nu poate
fi transformat in lichid dacx temperatura qi presiunea sint menlinute

do
pilr(I',Irbrii presiune, volum-.,1i .-leirrperaturf existi' o ecua'tie
aspect
un
arc
Iiato ;i cleci' o *op""tr,1X p, l:', I - '\beastS' s'pra'fn'!i'
lepreAesliif'ae-complic^at, rnotiv'pentl'u citre- este mai $$or._srr,^ se
b
8'29
figurile
p
ln
['a;i
pT
I/'
pr"""r
zinte proieclia suprif;Fk;; i"
"si

PI
I

I
I

lr
lc

//

lPunctut criticl

tinie iriPlti

Punct critic
soz

-2
/\

9oz

j
I

v(rpon

vopori

rf

-+-

* Volumul

unei substanle care se clilati la topire'


Fig. 8.29. Proiecliile suprafetelor de stare ale

specific esle raportul 7/rn dintre volumul V gi masa m a substantei

care ocupA volumul V.

275

274

flr

8.17.1. Topirea si solidifiearea

condifii, fiecare substan.td, cu o structurtr cristalinr


. ,ln.acele4i
tlati,
''ri pury.!e topeqte sau se solidificd la aceeaqi temp"raturn. pentru ci unumit5, subst_an!5, arnbele procese se produc ta danirmitil tem_
peratur":i. In tabelul uimd,tor estl datd tefrperatura ae t-opire
lsoti
rlificare) la presiunea normald, pentru

9qz

citeva sirbstange,

teristic.S acestora.

-punctul

-xri*u

carac-

triPtu
Sub;tanJa

Temperatura

de iopire ["C]

Fig.8.30. Proiecliilc snprafc{ei de stare pentru o substanfri care sc contracti la topire.

la va,lori superio&rs valorilor cril,ice. in tabciul urmiil,or se dau valorile critice pentru citeva substa,nte.

{{idrogelul
r\zotul
I{ercurill
{}heafa
f'osfon:ll

Cosltorul

Flumbul
Zincul
Alama

ubstrat

'Iemperatura

critici [I{]

Presiunea

uiticd

[105.N/mrl

5,25

FIc

lIt

Aluminiul
Argintnl
.\urul
Cuprul

Ficrul
Wolfrarnrrl

126

N2

o2

754

HrO

6:17

259
-*-270
- 38,9
o

44
t?.)
327
419
900
659
960
1063

1084
1530
3380

-gheqtd

tltp'

Fig. 8.31. Procesul topire-soliditicaro pen-

tru

apA.

.llirrjele au temperaturi de topire caracteristice, dar diferito ds


ponentele zinc gi cupru. T_em.perir,1,ura de topire a unui aliaj alcdtuit
iiin arrumite componenl,tl depinde de raportul lor in amestec. oonurile seger, cu cllre se testeazr, rapid qi upor temperatura cuptoarelor,
sint fa,bricate din substa,nle a cd,ror temperaturd de topiro ss cuitoaEte. Topirea unuia indicii atingerea aCestei temperaiuri.
. su):stanfele,_ necrisba'lizate rr.u au punct do topiie bine definit,
ci un interval clc temperaturd, in care se produce o inmuiere treptatl
trrma,td, de o cregtere a fluiditi,tii.
Pentru a topi o substani,,r, este necesard, incd,lzirea ei. soiidificalea se face prin cedarea cS,ldurii. Graficul desfd,$urd,rii schjrnbd,rii do
fazi, topirc-solidificare. este dat in figura 8.81. ln timpui topirii, din
ruromentul apariliei ptjT_gi picS,turi de iichid pind, la tiecered intregii
;rubstanle l" $T9 lichid:i,,
.temperatura nu se modificd, rleqi corful
este incd,lzit. cS,ldura prirnit5, (cedatd,) de unitatea de masd, dint^r-o
ilcele:l, ale componentelor.. De excmplu, si, se compare ala,ma cu com_

Ilste cle observat cX oxigenul, azotul, da,r mai ales heliul ryi hidrogenul au temperaturi critice foarte joase, motiv pentru care lichefierea lor a constituit mult timp o problemii clc nerezolvat.
Punctul de intersecfie intre curbele S-I', Y-L, S-tr se nume$te pu,tr,cttt'iptht, (fig. 8.29, b;i 8.30' b). Acesta este proieclia liniei
triple (fig. 8.29, a 8.29, b). De-a lungul acestei linii orizontale cele
trei faze coexis15,. Se arat5, cL existi, o presiune qi o ternperaturX determinatS, la ca,rc se produce acest fenomen. Pentru motivul ar5,tatt
puncl,ul triplu al apei a fost ales (vczi $ 8.1) ca punct fix de temperal,ru'ii (273,16 I( ;i 4'58 Torri).
Obserua[ie.

Termenul vapori este uti]izat penlru gaze la orice temperaturl mai mictr

decit ternperatura critici.


276

277

trece complet la tempt.ralqti"-d: igpire lsolittttei sul)sl:rtrlt'


far.d, ri,,rt'ion lsolitll) eslc cara?terislicd,

substantd, pentru

dificare) in
qi o*t" irurnitS, cdklrtrtt dr lopire

^0
t\t

18.31)
NL

SeobscrrS,ci,IIr]:Jtkg.Csldrrrjlcclelrlritellptcsittnt.aalltl'n.lr'uimiitrit" Ele tir-'trirrrl


rieii rlc citor.r'a *uUJ"oi,'fini-inrcritc in tabcl.l
stare'
de
schimbarea
fttt'"
;;"pi;;i""ea la care s"
Cildura

lJiks]

'103
334,
321, 86 .103

Apd-ghca!5

Aluminiu

108,68 '103

Argint

175, 56 .103

Cupru
Cositor

58,52 .103

204,82

Fier

20,9

Plurnb

.103
.103

112.82.103

Platind

lui

de topire

5 kg rle cuprn daci ttnlpct;rtura


Exemplu. Ce cilduri este necesari pentm topirea a
84'C?
de
este
initialtr
(
D-+^.ooocqri
lJ' - .^oAar Este
rtecesari cdldnrn
Temperatura de topire inserisi in tabel este de 1084"C'

:mcLtpicilduraQz:m\t,pentrrrtop^ireacuprului,latemperatrtraclctopirt.t.lii-

aura iotitn este (v. 9i tabetut de la p' 252)


Q

: 5 kg

Qr

(395

* Qs:

m)'1

Prin rnirirea Presiunii'

de

: n(cAl * l)l :

: 2852'ti0 k'I'
unelc substarl!'e' c'r spa
Existd
Obseroalie.
care ln stare solitld' fi la presiuni
O"
"""*pf",
mai multe fonne de cristalizaf*.t"---^.i'prezinti
cl) r'ol''lmul
tal-x"-"i l" una din fotmc se observiaceasta
tiind
;-h"i"i ;;l; mai marc decit al apei,
Pcntru aslrcl tle sttbstattt'e r rtste;il;;i;;;i.;"it5.
la creqterca tcmpcratu'ii r1'' sttb;;;;;';;;ii;ut'e
de lopirc in loc si cr.:ast'i
i.*pcratura
ffi"il;;;
l'. -e.rre^a prcsirrnii {ca ln figura 8'201' scadc'
"i"ia
' Un experiment ln aceastd privirttd. t:t" d-.1s^t^tl:
gneala
tn {igura 8.32. Firul lrccc prin blocul de pnn
scdztrt
a
topire
de
iaraia-f taie. Temperatura
sun firul intinsde cilin<iri' or;;;t;;";;;;;iunii
-dlnul de *eti-" al acestei valialii este .de apro-

J/kg' 103Ii l- 1?5'56'

Sciderea Punctului
Fig.8.32.
"topire

278

mcLt

103 J/kg)

::(imaiir 10 rniirni de grad pcntm o cregtere de 105 N/rnz, fapt care arati cd explicalia
care sr rl;. alu;rccirii patinelor pe gheald prin scdderea tcmpcraturii de topirela
".*;terel 11-. iiutlii este l:rlsii.

Tjln fapt irnporlnn{, din naturi, explicilt prin rnorlificaren tem.pelrlt.uii cle topire I:l crcSterea
plesiurrii este plasticitatea ghe{arilor.
De erernplu, imensa presiune :r ghelurilor din regiunea c,entralX, :t
Groerilandei determinf impingn'r:l ghctaritor cf,tre periferirl insulei
ceer- ce provoaci-i fracturarea ?lcestolir, la !d,rm si fornra,rea iceberguri-

ior uria5e.

S.17.2. Aplieafii

Formaroa unui monoeristal.

ln

tchnologia rncrlernl se foloseste

plor"ileul dr obtirrere a, cristalelor mari- prin topire tr.eptatf. O


t'pnii-rr.1,i, susilcndal,ii vertical, in ca,re se gii,se;te rnetalul topit, se
rlepia,seazi, in intcriorul unui rnic cuptor de-tr, lungul a,xei acbstuia.
['e miasuri, ce eprnbeta coboarii ctr,pitul ci de jos iese treptat diu
cuptr-ir, iar mctalul incepe sii se solidificc in jurul prirnelor cristtlle.

Pc tlireclia axci se creeazii, conctiliile cele m:r,i favorabile cristalizflrii.


Ca r,rtere' structura cristalelor asezabe colxial se dezvolt:i. Cind epruireta a trecut in intregirne prin cuptur rnetalul este solidificat -sub
f,ornlrr unui rncnocristal. Aceastri tchnologie e:rte folositzi pentru fabri{iare[r cristalelor mari necesilre la generatorii ;i detectorii de uiLra-

srnet* (vezi fig. 5.64), in industria cerlsurilor pentru iaglrele in


la elementele senicond.uctoare ctc.

,cale so rotc,qc fusele,

Citlirea ofclului. Ilxistenta diverselor vzrrietd,.ti ale unci aceleiaqi


sulrstrrnte; posibilitll,e:r trtt,nsforrnS,rilor reciproce ;i determinarea
inlirzierii producerii aocstor transformiili au consecinle prnctice esen-

{ialt. pcnllu tehnologir,.


Fit'rul formlirzi, 1a ternperatura de 20'C cristale cu o structuri
cubi*.ii cu .loium centrat;. Cind temperaturrr, este ridicatS, aceia;i
atorni se rcaranjea,zd, intr-o rclea cubicit cu fele centrate (fig. 8.22).
Uitirnul este dur, iar pdmul este rnoale. lnc5,lzintl fierul moale Ia
ro;u, structura, se modificii,. La riicire, insii, sistcmul de cristnlizare
se morlific5, in scns invers. Plezen{,a unui ada,us de Lo/o carbon intirzie transformarea din sistern cubic cu fete centra,te in sistern cubic
cu volum cenl,rat. Pentru cd,lire se inci"llzeste otelul la ro6u qi se
intlotluce in apii sau in ulei. Structurl spocificl ficrului dur se menfine un interval de tirnp, indelungat, practic ncmd,rginit. Cii,lirea
este un exeinplu de l,ratament ternt,ic.

inalti'
f)iamantul artificial. trlxcind t.arbonul topil, la pre..siunert
pe
fi.'ti]jzat
put't
p'oc:edeu.a
t.".t
lc1fil
*u o[,ti"" diamanr,,l.
indusiriali 41o l9:,j clul,li ce^s-'u rt'alizat presiuni cle peste 100 000
atm qi la 2 300'C.
8.17.3. Vaporizare

;i

triehefiere

unui lichirl sc porrte fa.ct,' in r it.l sir il intr-uu grtTl


Oal.ecit1e. Pentru r:tlrolizlrre estl ncceSalil o enc'rgie {rA}'e 'qi Xir-'l'tttilli'
moleculel'r rle ticliti ,"il so c1esprincl5, t1e for'{.le c1: iegilt,rrri-r,. Ciildor,n oaa"*ali, unitii,tii elc, ntasi, dint'-o substanli pentl'tr A' tI'ct'r'{'i)I}lYapor.izar,ea

sirrt.respecLiv tlc Lz2B,6 N/m, ;i sgg76 r[/rne.lntn.rcit la


o anurnit*
irteliune vapolizarea se producl cu u,t;it mai intens
diferenla
iltrr prrrsiurleir \.aporiloi tichitiului cstc rnai marc "o
"it pr.eslunea,
deut,
*rt'eln;ir i'ielegern de cc .i,errrl ciitc rn.'lr inlr,i vol,,bil dccit rr,pa.

v*pnrizaretr intr-un.qrz oarlrcare. I)lci, gazul afllib in vasui in


rilrf" ir vapor"i;rt'azir, lichidrrl so ir,ilii, la presiiindl pt, iat p, este presiu_
neir \.-iii)of iiirl srr'urrranti la tenrperatrirlr, l:r, cirr6 'se f,lce expeliel6a,
't

.i.

stare de va1-l'ri lli o terirpt'rltlut'it, consl 1tn1?i st']illrnt's'i1^ {'it'l"


drrlir, Irrl('nlL (le tupt,t'izittc

[i"i i"

gcz

r:l

:j:-::_l

1,,,.,:i
:i,:::.:::'::l

Fig. 8.:13. Piciturile intro-

duse cu o pipeti ajung sd


se vaporizezc 1n spaliul vidat (a). In (D) vaporii sint

nesaturafi. ln (c) s-a atins


starca de saturatic.

r['c]
p[10':Nlm'!l

280

l'l

l""l

Cind tcnlper:ttula clel1t pt'r'siurlt'rr vitrltorilor satur:in{,i cste itt crtlfer'('. In t:rirtlul
rr

hin josul paginii se di, aceltstti c1i'pt'ndclil ltt'tttlu vapori de a,Pit.


Lil o iirlllrrliti lcmperalut'ii 1;r'esiull{'n 1'11sa,tulant,i eslo tl:lrrLcteristicil,.
porilor
^ Pcntlu
a se. lrutc:a fittltr o rompal'?ilic sc
dau presiunile la tempet'atura rlc 10.O rlltr
vapoiilor satulanfi ai apt'i ;i lr.i t'telttltti lrttt'
100

1013 ,6

..,
';I'

.::

l,

_
g"*
ror'o ri

'
1
J

t t;

fli:. ':.,,.:.

,,.
ftt
t,l
rI

ll

lr

1* r '

...,..'j...

IL

Vultori.:orea 6it t.id,. i' spa!iul

miisru'i,.

i'

j ',' ., '
l'.' , | .

i'lo\

vitlat de cleasupra, trrt*rrtt'ulni iit:hi(fig. 8.33, n). Conlittuiurl i:it


rapid
ev:ipir[
.r,
in
iob
introdus
clul
vrpoliziinl lichiclul, coloanl dt: tnercttt (:()bo'a15, rrli,linrl cd, presiunea cl'{rlfe (S'li;t, lr)'
iceastii ct't'$t t-T e d-ureazir, pinil, t'incl ii..riri tlul
nu se mai ltr'porize?-zk c<trrtltlet (iig. E'3i3' c)'
In a,c',est star.liu vaporii sint salttroalr' lic'hitlul ;i vaporii lui sint, in et:hilibru. tr itl)r 'r izarea qi lichcfiorea se pt'otluc in llt''"'itfI

iL'

Fig. 8.:14. \raporizarea intr-un gaz. i,cgca iui llalton.


.,=
.?t.-r p, (icgea, iui Drilco'). presiunile p,
.y
nurncs{j.p{rfi,rlr
si'.iirit'liLtisiiinit"
pu
1"1u"
gazul,
.:i
{,
rijsp*:rtilva,p'rii str,1,u'iln!i r1,r.6ri a' ocup:, ",ri:"
"ru,u,.*iapiui
singuri iiir,rLg
i:' rlispozii;ie {fig. .s.3r;. p.e'i.u.r-,rporizlire este- nct,e.rur ca, presiul]:,:t \:.r.pcrilor
{lea
lichidLrlui sir, fie ruai rn-ilre ckrcir presi,rr"n
7'.

lrre-<iri.ir:t tu1,:rlii estc.p.

..-Aplicafle. ci^rr r'!icea 'nui v:rs se roteste in ap:i se creeaz{ o presiunc foarte scd:ztttii'
ceea ce dcterinini ficrbct'ca apei ll tcrnpcratura scii;nrtii. Bulcle
formale se sparg
9i pr,rvo:rci dcteriorur'r'n supraf eJei elicei (tittilulie).

In aoe.L pl'occs ae.ur n* sLiaj*nerit,t e!-r,porarea.


.
-.
rJritr tl,iu;iu'lr'
:t,propit-:rea, licrridui.,i"o rir,-piririu*c in
.ir:r]lolii_tlin
ntosf.''i.i, locul iol fiintl hirlt de-aer si de moli,cLriele tioliauiui atcare
El':rporarca.

sJ, sr, :;-rig'rezo aqt,fel incir sii, se


presiunea vapori_
i:j,i;,l.ti
-ace[,
sililr';rr'iriil, sg.rlii cu prcsiunea yi.prorilor.
'renti*i, iatLranti la
ji:1l'.1;_L
rutnl){'r'riill';. ourit ir,,,r,r,sL;i l)r'r,sig119 cl,-eite cu tcrril}ol,alilra
(vczi
trLbelui
.rle la p. 280) cvli,pora,r.c:r, so intensiti'* otlat,ri ,'rri'..r.ii*.orl reillirerltrii'ii. Pi'rlr;ijt,ii p,l,r'tr, tLlo:i printr-un mi.jloc
sc irrld_
tttrii r-,rnc'ii rtir lll srlpr'rr,firij;r,, u,i{,i vriprri se vi,r i,,r,nrl,si
"i."r,i*
liroce,rul cste

281

mull' mtli ritlricl cirrrl l:l


actit iit. J)in at est molIv llrcltle? st. facttdc aer'.
suprirllll lit hirlrrlui st' 1tl 'rtitlt t' ttlr cirt'ctti,

tl.li.4.

,,
sllpr,ir ctf,,r.ii rle
_eslo
r{lrrtilr.1r'nrpt't:':rit'il''
rlo10'C,.ii,ii'i:.:;'.ii;1t1,4*iTalorii
pcmlurii
A.cs1 Ilrl'r t'r'sc
ir'ntlrt*rrzri.
rle lt ('si 12,t t, tri,'i'.,ift"io,;tri!'i;i
yereitil'u t tect'"
elrlirnt,rrlrl ,,*t" ,,u'o,,oi,i,i-';;b numbtc d<: Tty ittr'i'i1ntl

B
o silrntio rn;rlagir, s. inlilncrqi(: iLv3p.ort:..f
","1:]:i.itr,haltrt''rl
'att'
tt
lrl:;'
fiind ti1'r'i1 '
, rr,i ii,." 1'r il rrrlril I (lig. 8.31-r)' Tuhrrl'
ii-p"tolurd, nizti str'lz-rttit" tr'ulro'ii

curge prin rna'qo"rf .lll'd]',.*o


este acetl rorlevin suptai:at.luitnli tlcoarece presiunea cle satura{iecondcnseazir' pt'
vaporii
ise'
respunz[1onr,, t.o,1i"*iut]ii t"rolui ?;
T'
vasul,
in
;;i;;lati
;;
i'i
tt
tbului
pere!,ii
r
Ti"":i-"ti1'.,""':*lt:1t
nuln{-'lte
i]} vapori apoi cronclensart,a vaporilor in alt.it parte se

;i

drstr,lure.

tle suhstatti r' cll


Dac:-i in balonul I] sc gX-it';l e un arnestec
scl"llra' It:lr llrlii
pot
se
purlcte de fielbcrc decisebite' ccntponr:lltcle
itl vil-

ficrbe, lrlnsformittcltt-se
pori. sttbslanta ctr lenll)(r'n1tr::r tlt'
r=-T - --- APd
i'i.rlrt'r.c mai j'asir, ett'. I)r' i:i{'lf---iX<
;"'id}, >M
*e pci,te s('ptrl'il li' l'irlul
il
^.,rr"^,
dk-v't-i--(deexcmplir'rrparliclilnli')rl''itrrpulitd'rile'rlizolvrl,"' l)r'nl t'tt ':l11 i-

L-'
'\
...)

,-"1--,,
L
\
\L
-:f,
JI '-/L\
Fis. 8.35.

).5o

ms.csr(tnp

:;l:g

I'p ep

. e,r r',,r,'rprinzit,luatr' ir'll}-

ite""a, unc'i puritiiJi rriai ntati "i1e


ncct'srr5, clistilarea t'epetn1i'

i. ',. lv'
i', I
I
I
i

I
--

Disr'area.

lixemplu. lntr_un calolimelm ri,: cllnri


ric 1
(u nt"i" n,"'irr:2U0 s cotrlitritttl mr':'
(r':) j :llc:r.tt
lermic
cclrilibnr
itl{
toitrttii 10 kg cositur lopil l'r : : 'pt
tir' '1"
sc 'pl'
:.,*11,3"

ii,i;f;l;..1'li .T"1;;.,",1;l:il.ili?

Pcntrucaghccla,apasirastr}calorinrt'tricsiiatirlgdlentpcr'ttlttl:r(lCit(ij'.]l,a
'l's' ca' c'; v' 1al:elele dc la paginllt 252' ll8)
apei este nccesarl cntdrtra (penlm :

Q: n,s ),s'l

@ta

nioi)tal 1

| ntrtrl1:

'{20'$k'}'

este

{
- ti : 911 li.I.
Dr.i.rp:r ajt,rgc si Ii.rbr si se va'aporiza o ca'titate rle api cll'lrsa
Q'-

ii' ,'*,p.rulr''ite
iill;:i',i"'^p"'i,ri,,ji
."r..,r,,r'i., inpo-{tor,

282

Q' :msn

Distilarea

Intr.rrnSpatiuincarel.a'porii'shturallliSeaf]d,1a1,empcrl'tur:i.
este .ea citl"c co'espunde
neuniforrnii,, presi'ica-,qiirii'cle satu'a{ie.
ililr'-o int'int'i s. g'i.ie-r'
teml)o'rllrlrji .r.lc *ri Lo,,r". De'ex"rnplu, daci, ll'c
elt, t0'c.
ii l2'i-i lrle-

I
-r''
B, '/

Cildura ccclati de cositor prirr ricire plni la 10{).C

i}.l7.5. Sublirnarea si dosublimarea

ot'

mmHg)

1i
10'r

10-:l
I

llristX rDultc substan.l e irL t1ar.c l,i'e*r'ti;r rlirr slrrle solidii in *l ,rlr,rit. v:rpuri ''a"i /
rlst* c\ridentti. Naftalinzr, se 1r?ipcr.i;eri- iil-_
t"g
zit 1.r tempet'itlut.a camr)rei, producind ,-too-dO--'-.i*
rnii,,stil clntteristic.-' ^"**;
Ioclul si carnfonrl I"'ig.8.36. DepenrleDla de tempc,:_.+ ..r+^
:."^^:-"^:.j
'- de
sint,
tltc__e-rcmpic cunoscutc
t,oati, raturi a presiuni vaporilor dc api
lurntrt. iihaic substantekt sublirneazS,. la iuprafafa ghefii.
La s{lprafa^{.lr iclr aparc o pr,csiunr' lt
r-apcililor. lir fignla 2.30 c.-*te rcprezni]lirL;1 depenclcnta cle tempetaturr, a presiunii Yap{)f ilor de u,pil l;L sulrrti,frila girelii. La o aiutnitir,.lenrpcrlt.urii I'ilporii subsilrntei li rubstrr,nta -solidri se allli, in
ecililil,r'uj alnbele procese, sul)lirrlrrr'or 5i rlesublirinl.L'a, sc produc sit'nnlliiir. r)csigur, n1l se 1roil1.c rnilri rnult presiunea, raporilor., deoar{li'r _Jrrin cleslerca, tcrnlr,-rlzl,turii rre u juir.q't la, punct rl de 'topire.
tr-:ra,rr-rrl rrLfolo| iarnri, llc g',rr esLo'un'e,xernlilu dc sublirnai.e a

g'illl

ri.

{i.17.$. St[ri metastabilc irr schirnblrile de lazi

subriieifi, liehid suprainclizit. -,\cesi.e s1,i,ri sc ttartzeaz:a


^ vaporii
r'!n(l
i';r,l)oIii slrirr:',rnl i se giisesrr lil o :1 rrrulrilii pr,t.siilrrc sUb ternper;l_
l,ul't, roreslxln:zriloin'c ?lc,ortei st,liri, r'c;rlloctir' cfnd lichiclgl se eii^se;te
[it, u ternper'*ltu'i )iLrpL'r'io.r,i'ri turprrlrlturii la cilr.o trebuir sL ,se aiie
^i
ilt 'r1'rrr: dt r-rriroii slt',,rttnfi. lu
aceste caztli lr?r,j,or.ii se nurnosc subt'rit'ifi r.rr,u t;LL!)t'tl*tkffonti. i;tr Iichirtrui este suprairiczrlzil. Arnbele sti,ri
sirti tr:t,reirl rltr jrrst,:tbilc.
i::r lriiitlr,trl:r,. t'clltiv scurfii, a r';rprorilor sulllti,citi, durcazir, pinH,
lirrtl ln_s1r,ri,iill ol,ru.p,r,t, trprll, c{-rntr.i tle conrletr-r:i,re cilr,e string rilpid

in iii:'ul Iol

r-rlpori.
.1.'1iirl, cslo suiicienl uir siruplu tulger (rr,gont ionizrlnl,) pentlu r::r,
tlitr at,nilsf{)rir.supl'il,s?[t'itla,ii"r, {,n vir,pori sii,'se por.nersci, pid,ria. or,ilrelr' : l a1,rrl Jitr)l'ir p.rlrrirLii ,.iirl deseor.i plinseln cettfri.

283

c,_r,-

Aplicaliiitnporta'ntealeaccsttlr.stir,risintcl.t,llil.],a'i,ircerl.Jtisi
in cercetal'c"r;lt'ruuhii ')i 1111Jnero cu lx,rle i'-"trriile"t* iotpurtanle
cleului.
cll llll pision P sr" xflit
Carncra eu tea!*' ln spaliul;S.,inchis
Dlti' pisiorrril es1 r'
vapor'i srturan{i O.j'upi"*uti aictxrl (iig' 8':17' a)'

ter're gi

rtrout-"r, adiabate (fis. ti.Bs). Toate


l,ransformiirile si't co._
sidcr':rtc rer-ersiltire. r'ar.cnrge.r,ca ciciuhri se poa,tc,
face intr_un sen,q
.:l:
or.ar rce parcurg urrniltoalete erapc :
jl
j"
:?"
_scnsul
(,!:*.,!).-:..q?i:rt,r1.,r:.
se.etestincte. izoternr to 1;r"p;;;;;T;;,,;;,"**""u;

la sur,qa cald[ ciilrlula e, si cfectuea_


zi l'cnil ;;d,;i;'i-*; i'r-r;:jJ;iii
rlestindc adiabatic qi efeciuirrri
-se
iuClu.l -t"- so i.i,r,r,sfp
1,, ,F
rXceryte rrini.
pin:i la
T,r.
3

in c.i i.ii'ei"
i ilii' i,'.
- !) (sl-" (.('{r!}lplinlrl
grtzul
"i"
(

dr.azii

;
jrir:rr

r.ir,ldrrr rr

"subs1an1,ei

rlt'

e,

rl ut

izott,t.rrr

- lt

"i

u i'

f.

retrasbruscvrlporiisedestintl,se.r'il'cestlsidevinsuprasillllrilnl'i'
lniprrriinti rlll se ploduce ti oondlttsal.t^
DacL a,erul e"qte
care si't ionii prothiqi dc tr
"ot[lut'a"
coni*nsare
decii, cind opur .,"nitrii-de
Traiectoria par'1ic*]ei rlwint'
oartic'11 "*"" trn\,"i--Jn iilrii"i S'.
jr61l i'rrilttr genelrl]
+#ibil;tt"'pictiiutiie'J" tnpii'..i" 'qe forr'eazi' in
{fig. 8.3?' b).
plt'l ir.ttlii, t,:lI.(. 1],il\.1 1:1.i];/,i
Camt,ra eu hult. rotrii pr<rdu*i cle o
dc1 ('lllrinjl' t't'tllt'i rlr
o incinlS in {'ril'e st' gi'se*tc lichirl-*npraincLlzillraiect'r'i:r sr:h l'{)}'trxl
Vap,ii:ii iezull,ati.fac--vizibilit
fierbere
^""-i ri"iir,a,pitlf,,.
,ijcgiuirn'rri" 5.le con!inintl qi irce;ti trapcxi'
8.18. Prineipiul doi

al

termorlinamieii

estc actcir;i. cu slLlcit lrritialit


tt'rt'tiaosto'mlrile r:idice o irnpe-r't'antii
*"
qlf l-rat,,il i l it}lssir
inlt'-un
(lut'nrtt;
const5,
t'are
cleosebi1d il arJcr'c{r,r l,
ticd,"-"-qt""iiillrA.-ittti*
11Ir flttz it]r'ill: dcrr'tir, izrlformS,ri ale srrlrstanlei de }uclu. r:ansidclatd,

O tra'sfor,male liL calt slnle:r,

38{

finlli

i..

Ui\r,
.

i,
"1',
,i]_

\
\.:,*,

__ a*,,1,,.,,

z'

\-qr
,r

i_\

se t,fectueaz:ilu_
t,onditiilt urrei 1r,:nrsleir,_

cnil 2., si, in


mlri adiahlltict', ttnrp(,l.lil rirlt rlr,ltt:
din ncu }t Tr.
masirrii cale triins{orint--1, e}ler- ointernir
gia
iii energia mecanici li

Fig. 8.3?. Camera cu ct'a!i'

'it r

\.

Irig. 8.gB. cicl'r car'ot.

invers se ntitrrc5to tno,;ind, tarnticti. b masini'r, tetrriicil


ciir.e {rrnrrti(]neaz.ti, dr_exe'rplu, rlu1,.:i eielul Clrrnot in sensui
I_t_J_4_;'ilt
q)iidur'ir, ;i cfcctuincl rucrur rneeanie
se
nirttor r,e,,ic.
3i"9
l\Ialirre ielrrrir.ii iu crrr.o subslarrlr,rle lur.r,u 'nmc;t.
1r,,r"ii,.o,,r.l,.irij ,ou""* *,,
nume;1e mu,gitui frigorifit:d,.
fiandanrt'nt ul rrnci irra5ini ter.mico t,ale lnc.r.e{}zi-!
clupd, cichil
Calnot
este

luclul rrcl

'f, -.

c,ir,ldrrra

Se derrlotrst,r,c;izii,

*tt

prinrilri

(),

()"
-'z
_I__

e,

o^

i:.
)(

(ii.:i.t

.l

cX

t)

r,:1-t!.-1--:9.

(.),

't1

1',

i,i.23')

Randamc'ntul estt: sul_runi1 ar. Siic,li (talnot lr :iriitirt,


r.:"1 l.andamt,rrtul orir.irei rna.qini rer.elsibile eat.e ilct ga.zi, intre
acelri'4i temptrlaturi 7, qi f, este egul ctl I r'' si nici o niasinil it(ryersibiln
'

11
lucrind 1n1t,r, irr.r'ieasi doud lcnrperalur.i rrrr
lroule ar-eit ratdirnrr,ulul
mai ntarr..
26.

int'r-un motor
Schema transformd'rilor

ttsSf;?fl;

primit'

din clldura

q:

termic este ar5tat6 in

l1i\'"tJll*"1ft Tli"i"'t?li
rrin

*"
;"
:Htf;'ffi;llf,"J::"'$ tl""t':::;;lil;l'l'i
'I;;il "te't"cazi',

8.19. Dlolonrl {,iu ardere interni


cu,_altrinilere
.,. Mol,orul
,prin -scittte ie funclioneaz:i irr p:rtr,u tirrrlri
(fig.
s.+1. a) rlupir ticlutOtto
(fig. 8.d1. b) alciituit rtin ddu.i udiabale
>r rlon;-l izorrt'e. )n llrimul timp supapa dc p.chnisie estc deschisli
Rtrrcstecul de acr';i vapoli de ircnzinii pftruntle in cilindln. .l,il tirlppl

rl'

,iSE.
I

-'il1 l{'-

r-lr
t.tl
Lucru

-.

_'>r/-

'\-1,,'

-'q'r

-l'raDsf

cncrgcFiti.
' 8. 10. f renstormlri

ormlri cncrgi'-

ii",' inr.-n

tnasittS

friqorifici'

cit'ldtti'il Q' de la' sursil l'('0c


clior rrtr ltlr't'tl tllccitl)ic Q"r- Q"',sc,in
17' liig' i'Ioi"-ri;lina Iunetionerrz:"t'
>i se cctl,'rrz',-i, *ttt'sct c*itti' "'-iruiut:1
..t tr rnrLsirrfi.frigorific'i'
;.;i"i
-^:.^x ^;al,icri t t, poute itt nc!,ionrt" r.rt:itrrl
' -itpel'riettltr,
arutd' ad nici o lma\'Lnu cx
t'n tt'n' (jorp $L o' o trruiusJera
::.1,',)")iirt o,"a'' itji 'i t'n" cd'tti:r'rfr' clettr'trc'
",
111tti
'l,i,iri",''rrr' ,ii"i t" o tt'trrperatuvti
tloi ul' ter'tn'oilin'alntL'Lt'
Aceastit,,ntit"t'l'ill*"l'ol'ttii"i" pi'i"ipitr't
,ir,i.i "i"tul cern-ot intre telnperat'ri'ilc
: e) ranlixemptu. o ,""uuru ,"r,liJ'i."*t""".ru
:;'c ii'iijri;', :i,:",r,"i1;l,,liiliT'iii:i:ji:llr::l'li,llil:l,l';:,:ll'll::"
p

Fig. 8.41. a) Cei patru tinrpi

ai unui rnolor Otto fi

rx1

a)z,l

lr

l c:ti'lItri]

:..-.

.rr
Tr:.

b) Oit'iure prirnitl de

?9e = jJ
1ir stii's:t

Q,

calilri cste

: t
i-:

c) Ciltiirra r:r:rlllii sursr:i ieci


0.,

:0, t \ il) "l)'

i00

(),

286

---!

i \3r

LI

tice itltr-trn motor'

drmcntltl :

ii

--

'-9]:TP-"Y!:l:Fiq. U.:tl.

qrse

;iil .;
,!r\.-l
*rY

'i

net

Sursd rece

r;.r
{l

riili
-t\
'-ri
qr\',

rneconlc

jn,L

--ja,,,f +UOze

-100'1

;.;-

- looo 'T

1,

1000

punzltoare. (SA-supapa de
adrnisie S.B-supapa de

i
i

'l -

'100

==

600 J

evacuarc. )
-----.---'---_.--

v'

k
U

urmS,tor _pistonnl revine


.spre_1'nrrrc,lrrl m,rt in1tr,ior., tornpr.irnind
arn*stecul. scu't tirnp inainie.ckl
a_iriurrgr'la nt,t,st p.lr-,1.t ,se 1r'rduce
o scinteie int'e electiozii bujiei. \'rjr*'ii cle benziri:i sc, apridd
ara
rapid md'incl brusc prt'siuneir, in cillntlru. pistonul erL ri"pii.,siprii
rlestindcrea a.mestecului carburant (timpul ;1. ia sfirryitui
ii-pirr*
3- s-upapa.de evac'are se descrride, ga,zeJe ,;; pi;r-*a
c]iirro.ut. ciclul se reia,. Se observir. cri singuiui ti'rp rnoior ;;;;; rnirycarc.,
pistonlrlui fiind asigurattj ln tiriipii .2,.J
isi r a"
primitii, in culsul timpului a (tricazul mbtor."rui-""-""
""."g,a"irolantul'i,
cilindr.u).
Arrrestecul r:a,rbururt este dozat in curb,*roror. rranda,r"*;"i';i-

tlului Otto

cstc

b)

transformarea ciclici cores-

este

I:'1-

i'f -

287

und.e e : lrull,-l este raportul d.e eompresie.


se oblrine

yr:.r
.,/
r _J
-

De obicci

mult

_:.ir1

_1,.1_i

motoareLe baz:lte prr acest

Luind s : 6 $i Y:1'4CI
1

9,,.

ciclu au ranclamentul cel

40Ji,.

il{otorul Dissel. AceSt Inotor a,Ic ll constrlclie a"qetnii,nit,boare m0tonilui Otl.o, d,rr sistcmul de aplinclero cu scit1tcie cste inloouit prin
i-lprinder'(.it, amestecului oblinub prin compridut"t atliu,btticX a aerului (fig. 8.,12), la sfir12
2) se injecbcazi, in cilin;itul crl,r'eia' (timpul(motorina)
printr-o pozrihu coutbrrstibilui
'prI rle injeclie.
Rilndarnentul ciclulii l)iesel itr func!ie
de

I-,

l>

IV

I"

Fig. B.-t1. Ciclirl llrtrrsformXrilor in rnotontl l)iescl.

.-

l'lpoarlelc tle c'rnnLesie


-v1

t't-

$i p-

cste

'r:1

oY-1

^(et-t(p

1)

genelal
si are pentlu e : 10, p :2 ui y : 1,40 valoarea rle 53o/'' in rnoi'onici
reir,litatc',
aecit randamentul'motoruiLri Obto. in
^;til;;
Tlrl Diescl nn arc un randamenb rnai Inlxr.e de 41o/o. llotorul Diesei
erste in general ttn nrotor de putcrc lnare'

Control ptiinlific: Prof. clr. GEORGE C' i\lOlSIL


Redactor : NATAI,IA }'IUCIUC
Tehnorcdactor : El,llNA GERU

tiun

tipar 25.1V 1983' Forrnat 16161x86'


Coli de tipar 18. C.Z. 53.621 .030

de

ffi
288

il

S;J'3tdnhilt 9*'S:'""

./l

S-ar putea să vă placă și