Sunteți pe pagina 1din 49

SUBIECTE PREVENTIE EXAMEN FINAL

1. n cadrul msurilor preventive luate n profilaxia primar a afeciunilor dento-parodontale,


pe ce loc, ca importan, plaseaz OMS controlul regimului alimentar? 1 min
In sens sanogen ,O.M.S a emis conceptul de igiena alimentara care plaseaza ca importanta
,regimul alimentar sanatos pe locul 2 in cadrul masurilor preventive luate in profilaxia afectiunilor dento
parodontale
2. Care sunt elementele nutritive care consumate echilibrat vor contribui la structuri dentare
normale i rezistente? 2 min
-Ca
-Fosfor
-Mg
-Fluor
-Vitamina A,D etc
3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? 2 min
-citricele sub forma de fructe sau de suc
-gustarile ce contin acid citric
-bauturi acidulate
-tablete de vitamina C mestecate-subte
4. Care sunt elementele nutritive cu legtur cert fa de sntatea structurilor parodontale?
2 min
-acid ascorbic
-vitamina D
-riboflavina(vit B2)
-acid folic
-vitamina A
-Zn ,Fosfor,Ca ,Mg pot influenta structurile parodontale
5. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat prin producerea de ulceraii orale
(cu evoluie ndelungat, ntinse n suprafa i dureroase) ntr-o serie de afecini sistemice i
medicaii administrate. Care sunt cele mai comune? 2 min
Diabet zaharat, cancere orale cu imunosupresie

6. Studii de ultim or constat c la populaia tnr obez frecvena afeciunilor parodontale


este mai crescut comparativ cu individul cu greutate normal. n asemenea situaii i legat de
greutate se impune i? 2 min
Inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori artificiali ( necariogeni, necalorici).
7. Caria dentar se datoreaz pH-ului acid produs prin metabolizarea microbian a
carbohidrailor. Aciditii astfel produse i se poate adug i acidul rezultat prin? 2 min
Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate.
8. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt considerai principalele
microorganisme iniiatoare a cariei dentare? 2 min

Metabolizeaza usor zaharul, dar si celelalte mono- si dizaharide ingerate =>acizi si polizaharide
extracelulare si intracelulare
Polizaharidele extracelulace favorizeaza fixarea streptococilor la nivelul suprafetelor dentare
Produc P.D. care contine polizaharide extracelulare impermeabile, care limiteaza actiunea
sistemelor tampon salivare la acest nivel

9. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate i - cuprinse sub titulatura celor cu potenial
cariogen redus? 2 min
Pulberea de cacao, branzeturile, alunele, arahidele, vegetalele crude (brocoli, conopida, castravete,
marar, morcov), carnea de pasare, pestele, grasimi (unt, margarina), indulcitori alternativi.
10. Care este grupa ndulcitorilor, care consumai frecvent, genereaz carie dentar (dai i 4
exemple de carbohidrai din aceast grup)? - 2 min
Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de carbohidrati din
aceasta grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza, sorboza.
11.

Care grupe de ndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de ndulcitori alternativi? 1 min

-polioli
-polipeptide
-indulcitori artificiali
12.

Care este formula chimic a zahrului, i cte kcal/g aduce? 1 min

Se numeste zaharoza sau sucroza si este un dizaharid compus dintr-o molecula de glucoza si una de
fructoza. Formula chimica: C12 H24 O12, Energie calorica: 4.1 kcal/g

13. Pe lng carie dentar consumul frecvent i excesiv de carbohidrai genereaz o serie de
boli generale grave. Enumerai 4 asemenea afeciuni. 2 min

Diabet zaharat
Boli cardio-vasculare
HTA
Obezitate

14. ntre ce vrste plasm vrful consumului de zahr i care sunt msurile preventive luate?
2 min
Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani, perioada in care nevoile
energetice sunt cele mai mari.
Masuri preventive:
Limitarea sau interzicerea consumului de carbohidrati pe anumite perioade de timp
Reducerea / interzicerea temporara a consumului de forme alimentare periculoase: lipicioase
sau rafinate
Ca orar: consumul alimentelor indulcite trebuie sa fie orientat spre unul nepericulos (la una din
mesele principale, o data pe saptamana, etc...)
Sa se faca individualizarea consumului de zahar in raport cu gradul de vulnerabilitate la carie
manifestat de fiecare persoana in parte, legat de varsta
15. Care este cantitatea de zahr consumat zilnic sau anual pentru ca indicele de carie s se
menin la valori minime (sub 3 i la persoane care nu beneficiaz de fluorizare)? 1 min
Sub 50 g/zi sau 10kg/an/individ
16. Care este cantitatea de zahr consumat anual de pacientul care a beneficiat de fluorizare
pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? 1 min
15kg/individ
17.

Care sunt cele mai cariogene alimente? 1 min

Toate tipurile de mono- si dizaharide (zaharoza, glucoza, fructoza, galactoza) sunt cariogene, dar
zaharoza este cea mai nociva pentru dinti.
18. Ce este amidonul, din ce grup de ndulcitori face parte i cum interpretm cariogenitatea
lui? 4 min
Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza. El face parte din grupa de
indulcitori naturali. Prelucrat alimentar el este putin cariogen, de 4 ori mai putin cariogen comparativ cu
zaharul. Produsele de patiserie si cofetarie, insumand cariogenitatea zaharului cu aderenta amidonului
prelucrat, confera alimentului o cariogenitate direct proportionala cu cantitatea de zahar continuta.
3

19. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- i dizaharide, care este
substana cel mai puin cariogen (dintre acestea) i din punct de vedere preventiv care este
atitudinea noastr fa de fiecare dintre ele? 4 min
Monozaharidele sunt reprezentate de : GLUCOZA, FRUCTOZA si GALACTOZA.
Dizaharidele sunt reprezentate de: SUCROZA, LACTOZA si MALTOZA.
Lactoza prezinta cea mai redusa capatitate cariogena
d.p.d.v practic si cariogen, inlocuirea zaharozei cu oricare dintre mono- si dizaharidele enumerate nu
reprezinta un castig care sa merite efortul material si educational.
20. Laptele staionat n jurul dinilor perioade ndelungate poate fi cariogen, chiar dac lactoza
prezint cea mai redus cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- i dizaharide. Care este
cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vac sau cu laptele praf? 3 min
S-a constatat faptul ca laptele natural consumat si retentionat perioade indelungate in jurul dintilor nou
nascutului (stationat mai ales pe durata somnului) provoaca si este un factor favorizant al producerii
cariilor de biberon. In acest context s-a constatat ca laptele de bovine este mai putin cariogen
comparativ cu cel uman.
21. Care este puterea de ndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei i care este
cariogenitatea lor? 1 min
Puterea de indulcire a fructozei 1,7;
Puterea de indulcire a glucozei 0,7.
Cariogenitatea se datoreaza proprietatii de a genera PD groasa si bogata in glucani extracelulari
insolubili care favorizeaza mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.
22. Toate studiile arat o cariogenitate pentru fructoz i alta pentru zaharoz. Care este
indicele CAO pentru cele dou substane? 1 min
Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativ cu cea a
zaharozei pentru care indicele CAO este de 7.2.
23. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei i de ce, care sunt principalii reprezentantani? 2
min
Poliolii sunt carbohidrati naturali care reprezinta o molecula asemanatoare sucrozei ,exceptie facand
gruparea alcoolica atasata la fiecare atom de carbon al poliolului. Este motivul pentru care se mai
numesc si LICHIORURI.
Cei mai cunoscuti polioli sunt SORBITOLUL, MANITOLUL si XILITOLUL

24. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. ns cariogenitatea lui este redus. n ce condiii
el devine cariogen? - 1 min
In lipsa altor surse de carbohidrati, S. Mutans sunt in stare sa metabolizeze sorbitolul, generand acizi
organici.
25. Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? - 1
min
Xilitolul
26. Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l fac
neacidogen i necariogen i care sunt constatrile studiilor cu privire la comportamentul lui
cariogen? 3 min
Xilitolul devine cel mai eficient inlocuitor al sucrozei deoarece este neacidogen si necariogen.
Xilitolul produce inhibarea multiplicarii dar si a metabolismului mocroorganismelor specifice P.D. ,
inclusiv a streptococilor S. Mutans. De asemenea produce stimularea fluxului salivar si, prin aceasta,
creste pH-ul oral si cantitatea ionilor de Ca prezenti.
Un studiu a aratat ca grupul hranit cu alimente indulcite cu xilitol prezinta urmatoarele:
-nu au fost cuantificate carii secundare
-leziunile incipiente de cartie constatate la inceputul studiului,au disparut prin vindecarea lor naturala
-indicele de placa s-a redus semnificativ
-compozitia microbiana a placii bacteriene s-a modificat,reducandu-se nr microorganismelor
acidogene ,inclusiv S.Mutans
-reducerea productiei de amilaza salivara
27.

Pentru xilitol care este principalul efect negativ? 1 min

Diareea osmotica manifestata la copii in urma ingestiei de xilitol


28. Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelul
P.D. i este un ndulcitor natural sau artificial? 1 min
Thaumatin-ul este un indulcitor natural, extras dintr-o planta ce creste in vestul Africii. Are o putere de
indulcire de 2000 de ori mai mare decat a zaharului si NU poate fi metabolizat de microorganismele
placii.
29. Care sunt cele trei caracteristici ale ndulcitorilor artificiali care-i propulseaz ca
nlocuitori ai sucrozei? 1 min
1) Reducerea cariogenitatii si a obezitatii (fiind necariogeni si necalorici)
2) Sunt indulcitori puternici, comparativ cu capacitatea de indulcire a zaharului
3) Pretul de cost

30.

Care este cel mai vechi i cel mai utilizat ndulcitor artificial? - 1 min

Zaharina descoperit in 1879


31. Care ndulcitor artificial are o putere caloric de 4 kcal/g asemntoare proteinelor i sub
ce denumire comercial mai este cunoscut? 1 min
NURA SWEET sau CANDEREL
32. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic i
fenilalanina. El este contraindicat pacienilor care sufer de? - 1 min
Fenilcetonurie
33. Care este singurul ndulcitor artificial care genereaz reduceri minime ale pH-ului P.D.,
deci este metabolizabil la acest nivel? 1 min
Glucoza hidrogenata
34. Care este ndulcitorul artificial cu puterea de ndulcire mare i gust similar cu al zahrului
i care este posibil s-l nlocuiasc cnd preul de cost va fi rentabilizat? 1 min
SWEETNER 2000
35.

Care sunt efectele secundare produse de unii ndulcitori artificiali? 2 min

-xilitol sau sorbitol-diareea osmotica la copil


-ciclamatul precum si unii metaboliti ai zaharinei-tumori maligne la nivelul vezicii urinare
36.

Care sunt ndulcitorii care la copii genereaz diaree osmotic? 1 min

Xilitol sau sorbitol


37. Zahrul se poate extrage din cteva plante i se gsete n miere. Care este produsul cel mai
cariogen i de ce? 2 min
Zaharul este cel mai nociv pt ca sucroza determina producerea unui tip special pe P.D., groasa, bogata
in polizaharide exctracelulare insolubile si la nivelul careia predomina S. Mutans. Zaharul, fie ca
provine din miere de albine, seva de artar, sfecla sau trestie de zahar, este la fel de nociv cu un plus de
cariogentitate pt miere de albine.

38. Care dintre alimentele consumate, prezint cel mai redus clearance pentru carbohidraii
coninui, de cca 5 min? 1 min
-bauturi racoritoare
-legume si fructe proaspete
39.

Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puin periculoase? 2 min

-bauturi racoritoare baute cu paiul


-prajiturile cu continut crescut de grasimi sau ciocolata
40.

Care din alimentele ndulcite genereaz cea mai redus cobrre a pH-ului? 1 min

Consumul de grau fiert


41. n cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurirea i n
consecin avem cele mai puine carii dentare? 1 min
In zona incisivilor mandibulari
42. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidena cariei care este cel
mai important factor care crete incidena ei? 1 min
Incidenta cariei creste in functie de frecventa consumului de carbohidrati.
43. Pentru a nu se produce carie dentar se recomand ca pH-ul acid oral s nu depeasc o
anumit perioad. Ct reprezint aceast perioad din durata unei zile? 1 min
10% din durata unei zile,cca 2 h
44. Pentru ca sistemele naturale de aprare local s poat aciona favorabil, anticariogen, este
recomandabil ca ntre 2 prize alimentare s existe un numr de ore. Cte? 1 min
Studii recente arata ca dintele are nevoie de cca 2 ore de repaus alimentar pentru ca sistemele de
aparare locala sa poata actiona favorabil
45. n condiiile n care pacientul i menine o igien oral corespunztoare i se perie de 2
ori/zi cu paste profilactice cu fluor cte prize alimentare pot s fie neutralizate zilnic i la o
cariogenitate minim? 1 min
7 prize alimentare pe zi

46. Ct la sut dintre membrii unui grup populaional necesit consiliere alimentar,
dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. tiindu-se c 80% dintre cariile nregistrate
se regsesc la acetia? 1 min
20%
47. Una din cauzele care genereaz carie dentar este i frecvena consumului de carbohidrai.
Care sunt indicaile specialitilor cu privire la numrul de prize alimentate consumate ntr-o zi i
compensate natural? 2 min
-7 prize alimentare pe zi
- igiena orala corespunzatoare
-folosirea pastelor de dinti cu fluor de 2 ori /zi
-compensarea cariogena si lichidele indulcite -4 prize/zi
-intreaga cantitate de carbohidrati sa fie consumata la una dintre mesele principale sau, dupa caz, o data
pe saptamana, consumul fiind urmat obligatoriu de periajul dintilor
48. Pentru revenirea rapid a pH-ului oral la valori neutre se recomand ca la sfritul
meselor s consumm? 1 min
Branza
49.

De ce alimentele fierbini sunt mai cariogene? 2 min

Produc o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si accelereaza metabolizarea carbohidratilor ,


prin care efectul cariogen se accentueaza.
50. Care dintre urmtoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul
ndulcite? 1 min
Atat dropsurile cat si cafeaua indulcita conduc la aproximativ aceeasi prevalenta a cariei dentare.
51.

Care fosfat anorganic utilizat, n principal, n Australia este numit i anticay? 1 min

Fosfozaharat de Ca
52. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru c inhib absorbia
intestinal a unor elemente anorganice eseniale i anume? 1 min
Zn,Fe,Mg

53. Ciocolata chiar dac este un aliment dulce este mai puin cariogen pentru c conine? - 1
min
Pulberea si untul de cacao
54.

Grsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? 3 min

-realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare care impiedica ,partial metabolizarea
lor si le accelereaza tranzitul oral
-grasimile, prin inmuierea la temperatura cavitatii orale, formeaza mansoane protectoare si in jurul
structurilor dentare
-acidul linoleic si oleic inhiba multiplicarea si dezvoltarea lactobacililor cat si a S. Mutans
55. n cazul eschimoilor incidena cariei este 0 cnd lipidele din alimentaia lor zilnic nu
scade sub? 1 min
Sub 25%
56. Se afirm c n cazul dietelor bogate n grsimi este nevoie de mai mult zaharoz
consumat zilnic pentru ca alimentaia s devin cariogen. Ct? 1 min
De 5 ori mai multa zaharoza consumata pe zi
57.

Enumerai mecanismele prin care brnzeturile acioneaz anticarie? 3 min

-stimuleaza secretia salivara prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza remineralizarea


-potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca ,care previn coborarea pH-ului oral
sub 6
-realizeaza mansoane protectoare la suprafata structurilor dure dentare prin prezenta acizilor grasi
-actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul de peptone
-elibereaza ioni de Ca si Fosfat si favorizeaza suprasaturarea P.D cu ionii anorganici
58. n cadrul tratamentelor minim invazive, firma GC propune produse remineralizante i
desensibilizante pe baz de RECALDENT TM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs? 1
min
Cazeinfosfopeptida
Fosfat de Ca amorf
59. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sntos de
terminare a meselor? 2 min
La sfarsitul meselor se recomanda consumarea branzeturilor sau alunelor ,a arahidelor sau a gumelor de
mestecat fara zahar (cu xilitol).Consumul de fructe si legume,la sfarsitul meselor realizeaza stimularea
secretiei salivare, cresterea circulatiei sanguine si realizeaza curatirea mecanica a suprafetelor dentare.
9

60.

Sucurile naturale ca i buturile rcoritoare au potenial cariogen deoarece? 2 min

Bauturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fabricate din citrice si
consumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderi prelungite ale phului oral, care poate ajunge chiar sub 4,5.
61.

Din punct de vedere cario-preventiv n ce const un regim alimentar sntos? 3 min

-individualizarea consumului de zahar in fuctie de carioactivitatea de moment ,sau de varsta pacientului


reprezinta o masura profilactic de luat
-limitarea numarului de mese
-consumarea cerealelor integrale
-fructe ca desert
-evitarea fructelor uscate
-evitarea bauturilor racoritoare cu fructe
-consumarea de proteine, alune
-toate vegetalele sunt recomandate
-lapte
-branza
-evitati dropsuri
-dulciuri,doar la desert
-gume fara zahar
-multa apa
-cercetarile au aratat ca fructele si legumele consumate la sfarsitul meselor realizeaza stimularea
secretiei salivare, imbunatatesc circulatia sangvina parodontala si realizeaza curatirea mecanica eficienta
a suprafetelor dentare supraecuatoriale.
62.

Stresul este un factor care crete cariogenitatea i dac da, care sunt argumentele? 2 min

Stresul determina:
-cresterea poftei de mancare (bulimie de stres), alimentatie irationala => aport crescut de glucide
-ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina se reduce secretia salivara
-consumul dulciurilor si al alimentelor inalt rafinate scade efortul masticator si deci reduce fluxul salivar
ce favorizeaza acumulari printr-o curatire viciata
-orarele neregulate de alimentare perturba functionarea circadiana a mecanismelor locale de
aparare,inclusiv a sistemelor tampon salivare, ceea ce afecteaza echilibrul dintre demineralizare si
remineralizare.
63. Care este motivul principal pentru care ne intereseaz (ca medici dentiti) pacienta (95%
dintre pacienii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoas i care sunt recomandrile
date n asemenea situaii? 4 min
Datorita producerii repetate a vomei, se constata o aciditate orala prelungita, celei orale firesti
adaugandu-i-se aciditatea gastrica. Se produc demineralizari masive, mai ales pe fetele orale ale dintilor
maxilari. Demineralizarile masive, partial compensate prin remineralizarile naturale obisnuite,
faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului.

10

Pe langa aceste aspecte, la asemenea pacienti se mai pot observa mucoase orale inflamate, rosii si
dureroase, o hipertrofie a glandelor salivare majore, iar pacientele se mai pot plange si de iritatii si dureri
esofagirene.
64. n care etap a formrii dinilor se obine aproape ntreaga rezisten (maxim) la carie
dentar? 1 min
Mineralizare preeruptiva
65. Care este perioada de cariogenitate maxim pentru dinii permaneni, care este cauza
acestui comportament i care este atitudinea medicului dentist? 2 min
Cariogenitatea maxima pentru dintii permanenti este in primii 2 ani posteruptiv, deoarece in
aceaste perioada isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva.
Atitudinea medicului dentist: sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani posteruptiv (cat
mai aproape de momentul eruptiei). Momentul oportun pentru sigilarea dentitiei permanente: 6-7 ani
pentru sigilarea M1 permanent (sigilarea lui este obligatorie deoarece vulnerabilitatea lui la carie este de
50% in primul an si 80% in cel de-al doilea an posteruptiv) si 11-13 ani pentru sigilarea M2 si a PM
permanenti.
Tot la atitudinea medicului: fluorizarea fiecarui dinte in parte in primii 2 ani posteruptiv.

66. Indicai 2 motive pentru care dinii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei
ai bieilor? 1 min
1. Tiparul mai rapid al eruptiei
2. Un continut mai redus de fluor (cu cca 10% mai redus)
67.

Unde se gsete, n principal, depozitat fluorul n organismul uman? 2 min

Prezinta mare afintatea pt tes mineralizate :


99% in oase
1%in muschi ,
sange,
rinichi,
ficat
68. Din punct de vedere cariogen fluorul acioneaz benefic ntrega via reducnd incidena
cariilor localizate la nivelul cror structuri dentare dure? 1 min
Smalt

11

69.

Numii dou alimente cu coninutul cel mai mare n fluor. 1 min


Frunze de ceai 97ppm F,
carne de peste marin 27ppm F,
rinichi si ficat de vita,
alge marine,
orez nedecorticat 10 ppm F

70. Pentru rezidenii europeni este stabilit c prin alimentaie ei obin un aport zilnic de fluor
de? 1 min
0,2-05 ppm f/zi
71.

Din punct de vedere al aportului de fluor ce nelegei prin efect de halou? 2 min

Efectul de halou este produs prin consumul produselor alimentare preparate cu apa potabila fluorurata
72. Fluorul prezint o absorbie rapid pe stomacul gol (86-97%) dar absorbia lui este
ngreunat cu cca 80% n prezena anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? 1 min
Ca,Al,Mg
73. Concentraia maxim sanguin a fluorului absorbit se obine rapid. Care este aceast
perioad i n ce situaie poate fi ea important? 1 min
Cresterea incepe dupa 10 min de la ingestia lui si ajunge la concentratia maxima dupa cca 30 min.
74. Din ce lun de sarcin fluorul traverseaz placenta i ct de benefic este el pentru rezitena
ulterioar a dinilor respectivului nou nscut? 1 min
Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a de sarcina
75. n ce perioad captarea fluorului la nivelul smalului este maxim, ea fiind perioada cnd
se formeaz numai cristale de fluorapatit? 1 min
In etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului
76. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistena la carie a dinilor formai
deoarece: - 3 min
Fluorul administrat sistemic se depunde atat in perioada intrauterina cat si dupa nastere. Prezenta
sistemica a fluorului influenteaza favorabil toti dintii care se formeaza.

12

77. Care sunt etapele n


fluorhidroxiapatit? 1 min

care

la

suprafaa

smalului

se

formeaz

cristale

de

-etapa de maturare preeruptiva a dintilor


-etapa maturarii posteruptive a dintilor
78. n etapa de maturare pre-eruptiv a dintelui la suprafaa coroanelor dentare fluorul n
exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? 1 min
Fluorura de Ca
79.

Post-eruptiv, n prezena fluorului, ce se observ n caz de de- i remineralizare? 1 min

O demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa conservsandu-se in final chiar
16% de subst anorganica
80. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. n
etapa de mineralizare pre-eruptiv a smalului, unde pe plaseaz fluorul i cum interpretm
structurile formate din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min
-se depune dinspre jonct amelo-dentinara spre suprafata dintelui,concentratia crescand spre suprafata
-cristalele de fluoropatita sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cristalele
obisnuite de hidroxiapatita
81. n etapa de formare a dintelui i de mineralizare pre-eruptiv a dintelui n prezena
sitemic a fluorului se formeaz anumite structuri dentare. Ce se formeaz i unde sunt ele
plasate? 1 min
-cristale de fluoropatita
-cristale de flurohidroxiapatita-in straturile superficiale
82. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. Ce
structuri, care conin fluor, se formeaz n etapa de mineralizare post-eruptiv, unde pe plaseaz
ele i cum le interpretm din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min
Fluorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristale de fluorohidroxiapatita. Posteruptiv ionii de
fluor patrund in smalt, obtinandu-se o concentratie de 1000 ppm F la suprafata structurilor dentare.
Posteruptiv studiile arata o concentrare constanta a ionilor de fluor la limita smalt-dentina, insa ea creste
continuu in straturile superficiale ale smaltului spre 900 ppm F in zonele sarace in fluor, sau la peste
1600 ppm F in zonele in care aportul fluorului este de cca 1 ppmF/zi.
83.

Care sunt structurile dentare care benficiaz de aport de fluor post-eruptiv? 1 min

Smaltul, dentina si cementul

13

84. Comentnd fluorizarea post-eruptiv a smalului, precizai care smal absoarbe mai mult
fluor? 1 min
Smaltul hipomineralizat
85. Cum este influienat dentina i cementul radicular prin prezena post-eruptiv a fluorului?
2 min
Dentina expusa adsoarbe o cantitate mai mare de fluor, comparativ cu cea adsorbita de smalt, in timp
ce dentina proaspat formata il fixeaza rapid. Cementul radicular adsoarbe o cantitate mare de fluor.
Aceasta creste cu varsta si pe masura ce radacina se dezgoleste.
86. Post-eruptiv fluorul acioneaz anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt
acestea? 4 min
Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul P.D. unde poate ajunge in
cantitati de 5-50 ppm F, sau la concentratii de 100 de ori mai mari comparativ cu cea din saliva.
Concentrarea lui la nivelul P.D. conduce la reducerea pH-ului critic de demineralizare a structurilor
dure dentare, adica la valori situate sub pH-ul critic de 5-5,5. Aproximativ 95% din acest fluor se
gaseste sub forma de fluorura de Ca insolubila care, la nivelul P.D. tinere se poate ioniza usor, la cele
mai mici scaderi ale pH-ului, mecanism prin care se faciliteaza realizarea cristalelor de
fluorhidroxiapatita, compacte.
Prezenta fluorului la P.D. determina o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereaza
procesele de remineralizare.
Pelicula dobandita se absoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxiapatita sau de
fluorapatita. Pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prin
demineralizare acida, deci mai protectoare.
Pelicula dobandita are acest rol de bariera naturala, prin care ionii anorganici, inclusiv cei de fluor,
se mentin concentrati la nivelul leziunilor de suprafata. Este mecanismul prin care se favorizeaza
reprecipitarea si formarea de cristale noi, inclusiv de fluorhidroxiapatita, mai voluminoase si mai
insolubile la viitoarele atacuri acide.
Prezenta fluorului la nuvelul peliculei dobandite determina si reduceerea tensiunii superficiale de la
suprafata smaltului, mecanism prin care se reduce adeziunea microorganismelor, reducandu-se implicit
si cantitatea de P.D. acumulata.
Concentrarea ionilor de fluor la nivelul P.D. determina inhibarea inmultirii microorganismelor
acidogene cat si blocarea actiunii enolazei, enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor.
87. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefic la orice vrst, prezena lui
producnd: - 1 min
Prevenirea, stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular
88.

n cazul omului, care este doza letal de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? 2 min

Doza letala pentru adult este de 2,5-10 g fluorura de sodiu la o medie de fluor ingerata dintr-o data.
1g fluorura de sodiu ingerata dintr-o data este letala pentru copilul de 12 ani
14

89. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letal i ct past de dini cu fluor
ingurgitat este suficient pentru a genera o asemenea intoxicaie acut mortal? 1 min
50 mg este doza letala pentru un copil de 1-2 ani ( 5 mg/kgc)
90. n caz de intoxicaie acut cu fluor care sunt principalele semne i simptome care ne pot
indica o intoxicaie acut i care sunt afectrile care conduc la deces? 3 min
In intoxicatiile acute cu fluor: greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale, hipersalivatie urmate de
senzatie de sete si simpotome specifice intoxicatiei acute. Fluorul adsorbit se combina cu calciul sanguin
si produce calcemie,cu afectarea functiilor SNC , convulsii si parestezii.Poate evolua spre deces ,care se
produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie.
91. n caz de intoxicaie acut cu fluor care este tratamentul de urgen? 3 min
In prima h:
-inducerea vomei
-protectia mucoasei digestive ,in special gastrice prin administrare de preparate cu Ca sau Al
-mentinerea nivelului de Ca seric ,prin administrare i.v. a preparatelor cu Ca
92. Pentru a evita producerea intoxicaiilor acute cu fluor care este cea mai recomandat
msur preventiv? 1 min
Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul de pastrare a
produselor cu fluor comercializate ( a nu se lasa la indemana copiilor mici)
93. Intoxicaia cronic cu fluor se produce prin consum ndelungat a unor cantiti de fluor
care genereaz fluoroz la nivelul cror structuri? 1 min
La nivelul oaselor oaselor si dintilor
94.

Fluoroza osoas. 4 min

-apare la persoane care au ingerat fluor o lunga perioada de timp, mai mult de 20 de ani si in jur de
10-25 ppm F/zi sau prin expunere industriala;
-de regula sunt afectati indivizii care consuma apa fluorizata natural
-constatam in principal osteoscleroza, radiologic se prezinta ca o alternanta a zonelor hipermineralizate,
cu cele de resorbtie osoasa; osificari la nivelul tendoanelor si al tegumentelor, inmultirea exostozelor sau
chiar deformari osoase

15

95.

Fluoroza dentar: ce este, cnd i cum se manifest, cauze. 5 min

Fluoroza dentara este o forma de hipomineralizare a smaltului, datorita consumului in exces de


fluor pe durata formarii dintilor, rezultatul este aparitia unor defecte localizate la nivelul matricei
smaltului.
Fluoroza se manifesta la indivizii care consuma fluor in exces in perioada de formare si de maturare
a dintilor, adica pana la varsta de 8-9 ani. S-a stabilit pragul maxim al consumului de fluor la
1,5 ppm F/zi.
Histopatologic fluoroza dentara se prezinta ca o porozitate a smaltului de suprafata.
Clinic fluoroza dentara se manifesta sub forma de pete albe cretoase; acestea sunt localizate mai
frecvent spre marginea incizala sau pe varful cuspizilor.
Se pot constata de la simple pete albe cretoase pana la modificari severe ale culorii sau chiar ale
morfologiei coronare, localizate la un grup dentar sau la intreaga dantura.
Alte cauze: consum de tetraciclina sau de strontiu in perioada de formare si de mineralizare a
dintilor sau idiopatic.
96. Cu ce facem diagnosticul diferenial n caz de fluoroz dentar, eventuale precauii? 3
min
1. cu pata alba cretoasa,ca leziune incipienta de carie dentare
-in treimea gingivala si vestibulara a coroanelor dentare, spre deosebire de fluoroza unde leziunile se
gasesc spre marginea incizala a dintilor
-la palparea cu sonda suprafata petei albe este neteda, cealalta rugoasa si neregulata
-in cazul petei albe cretoase ca leziune incipienta de carie, se contraindica palparea cu sonda, prin
care se evita transformarea unei leziuni de carie reversibila in carie ireversibila.
2. cu amelogeneza imperfecta sau alte opacitati ale smaltului
Se recomanda reducerea fluorului in apa potabila, aportul de fluor pana la 3 ani sa fie individualizat,
copiilor sub 6 ani paste de dinti cu fluor speciale, cat un bob de mazare , iar perierea supravegheata de
parinte.
97. Care este perioada critic de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centrali
maxilari, ca dinii cei mai expui estetic? 1 min
Perioada critica pentru ICM de a prezenta semne de fluoroza dentara este a lunilor 15-30. Dupa 6 ani
acest risc devine neglijabil.
98.

n caz de fluoroz dentar blnd care este atitudinea terapeutic? 1 min

Cand este vorba de o fluoroza dentara usoara problemele de fizionomie sunt minime. Specialistii nu le
considera o problema, si deci nu este nevoie de un tratament anume.
99. Frecvena fluorozei dentare este mai mare n zonele cu ap fluorizat natural sau cu ap
fluorizat artificial? 1 min
In majoritatea zonelor apa potabila este fluorizata artificial, dar cu o cantitate de fluor nepericuloasa
pentru sanatatea oranismului uman. In apa fluorizata naturial exista o cantitate mai mare de fluor,
aceasta neputand fi controlata, determinand cel mai des fluoroza dentara.
16

100. De ce n caz de fluoroz dentar, prima recomandare terapeutic este fluorizarea local?
1 min
Smaltul cu fluoroza , hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor , comparativ cu cel sanatos. Efect de
remineralizare.
101. n caz de fluoroz dentar medie sau sever care sunt recomandrile terapeutice,
enumerare? 2 min
a. Fluorizare locala
b. Albire dentara
c. Acoperirea protetica
102. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte
esuturi i organe? 4 min
La muncitorii din industra chimica / de prelucrare a Al, unde concentratia pulberilor cu fluor din
atmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative ( => teguminete
umede in contact cu saruri de fluor)
Consumul indelungat de apa fluorurata determina efecte benefice la nivelul focarelor de fractura si
mai ales la pacientii cu osteoporoza; fluorul produce cresterea numarului de osteoblasti in zona de
fractura, prin aceasta stimulandu-se viteza de vindecare si actiunea fosfatazei alcaline.
103. n cazul muncitorilor implicai n industria chimic ca i la cei din industria pe producere
i de prelucrare a aluminiului, unde concentraia pulberilor cu fluor din atmosfer este mare, ce
se constat? 2 min
La muncitorii din industra chimica / de prelucrare a Al, unde concentratia pulberilor cu fluor din
atmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative ( => teguminete
umede in contact cu saruri de fluor)
104. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialitii afirm c n perioada de
mineralizare pre-eruptiv prezena sistemic a fluorului confer dintelui cea mai mare cariorezisten? 5 min
Actioneaza prin formarea cristalelor de fluorapatita care sunt de 10 ori mai rezistente la atacul acid ca
cele de hidroxiapatita, au stabilitate chimica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare => dinti cu
morfologie mai putin retentiva si mai acido-rezistenti
* Influenteaza benefic si calitatile cristalelor de hidroxiapatita => talie mai mare, mai acido-rezistente
* Reducerea ionilor de carbonat/ citrat de sodiu de la acest nivel (care perturba procesul de cristalizare)
* Favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea procesului de hidroliza. Daca viteza de
hidrolizare este scazuta => formarea unor cantitati suplimentare de brusite si a cristalelor de octofosfat
de calciu care confera structurii dure solubilitate acida crescuta.

17

105. Care sunt mecanismele prin care fluorul acioneaz cario-static n perioada de maturare
posteruptiv (primi doi ani posteruptivi) i apoi ntreaga via? 5 min ~~~ IDEM 86
106. n cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvena fluorozelor dentare care sunt msurile
de recomandat? 2 min
Copiilor sub 6 ani li se recomanda utilizarea de pasta de dinti cu fluor speciale, folosirea sa fie
monitorizata de parinti, iar cantitatea de pasta de dinti sa fie asemenea unui bob de mazare.
107. Care sunt afeciunile sistemice care rspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? 1 min
Efecte benefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza ( pt ca fluorul
produce cresterea nr de osteoblasti in zona de fractura)
* Se pare ca fluorul din apa potabila prezinta un efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-vasculare
dar mai trebuiesc facute cercetari in acest domeniu
108. Care sunt principale metode de fluorizare sistemic? 2 min
-apa potabila fluorizata artificial sau natural
-tablete si solutii cu fluor
-sarea de bucatarie fluorurata
-laptele si sucurile naturale fluorurate
109. Care este cea mai sigur i mai ieftin metod de fluorizare sistemic? 1 min
Fluorizarea apei potabile
110. Care este metoda sistemic alternativ fluorizrii prin ap potabil? 1 min
Folosirea sarii de bucatarie fluorurate
111. Care este nivelul optim de fluor din apa potabil recomandat, n 1962, de Serviciul de
Sntate Public din Satatele Unite i legat de diferenele de clim i care este ultima
recomandare? 2 min

Pentru tarile cu clima temperata - 1 ppm F


Pentru tarile cu clima rece - 1,2 ppm F
Pentru tarile cu clima calda - 0,7 ppm F
Nivelul optim este de 1 mg Fl/litru

18

112. Studiile au concluzionat c la 1 ppm F n apa potabil obinem cele mai mari beneficii
dentare i anume? 1 min
-cele mai mari reduceri in frecventa cariei dentare
-cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda
113. Care sunt suprafeele dentare care beneficiaz de cea mai redus scdere a indicelui de
carie (cca 51%)? 1 min
Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa si a dintilor temporari
114. Care sunt beneficiile populaiilor legat de fluorizarea sistemic prin ap potabil? 5 min
In zonele cu apa fluorurata copiii de varsta scolara sunt indemni la carie intr-un raport de 6/1,
comparativ cu cei din zonele ce nu beneficiaza de apa fluorurata. Fluorizarea apei combinata cu celelalte
masuri preventive a redus prevalenta cariei cu cca 75%, in general, si chiar cu 90% pentru suprafetele
aproximale. In cazul adultilor si al varstnicilor rezidenti in zonele cu apa fluorurata, beneficiile sunt
comparabile cu cele mentionate anterior. Principalii beneficiari ai fluorizarii apei potabile sunt copiii si
adolescentii, dar beneficii se inregistreaza si in cazul adultilor, la care se constata scaderi ale frecventei
cariei coronare dar si a celei radiculare.
S-a stabilit ca, in urma fluorizarilor efectuate corect, indicii de carie s-au redus cu 30-39% la dentitia
temporara, cu 11-38% la dentitia mixta, iar la cea permanenta cu 13-35%.
In alte sutdii se confirma faptul ca s-a redus prevalenta cariei la adulti si la varstnici, consemnanduse cresteri apreciabile ale concentratiei fluorului la nivelul cementului radicular, util in profilaxia cariei
radiculare.
In cazul pacientului care beneficiaza inca de la nastere de apa fluorurata, constatam:
La nivelul dintilor permanenti, o reducere a nr. de leziuni carioase cu 40-65%
Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa; la grupa de varsta 65-84+ ani se constata
scaderi ale procentului de carii radiculare, cu 67% la barbati si 61% la femei
La fel se intampla si in cazul dintilor temporari ( 50% )
In scadere este si nr. dintilor extrasi
La adultul cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 de ani, constatam cu 60% mai putine carii sau, altfel
spus, in localitatile care nu beneficiaza de apa fluorurata constatam de 7 ori mai multe edentatii
Si boala parodontala este influentata, la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii osoase, prin
care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali.
De peste 30 de ani la tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu in doze apreciabile, de
pana la 15 mg zilnic, modalitate prin care se scade si riscul producerii fracturilor de col femural
115. Care sunt dinii cei mai favorizai (cario-rezisteni) din punct de vedere al fluorizrilor
sistemice prin ap potabil? 1 min
Frontalii,in particular cei maxilari

19

116. n caz de fluorizare prin ap potabil boala parodontal este influienat? i dac da cum?
2 min
Indirect, si boala parodontala este influentata ,la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii osoase ,prin
care creste rezistenta osului alveolar si la actiunea factorilor locali.
117. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizrilor prin ap potabil i nu numai? 2
min
Reducerea incidentei cariei, efecte benefice in boala parodontala prin imbunatatirea densitatii osoase,
printr-un nr redus de carii si dinti extrasi => scade cantitatea de placa acumulata, in tratarea osteoporozei
se foloseste fluorura de sodiu.
118. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemic prin ap potabil (legat de sistemul
de distribuire a apei)? 2 min
Costuri mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile
consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a
lungul celor 24h
119. Care este cea mai mare problem de rezolvat n cazul fluorizrii apei potabile? 1 min
Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile
consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a
lungul celor 24h (nu stiu sigur daca asta e dar altceva nu am gasit)

120. Dup legislaia american, la ce valoare maxim a fluorului trebuie redus concentaia lui
n apa fluorurat natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime? 1 min
<4 ppmF . Peste aceasta val apa necesita un proces de defluorizare
121. n caz de concentraie mare de fluor n apa potabil legislaia american recomand
defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care
sunt aceste proceduri? 2 min
-prin amestecul cu apa fara fluor
-metode chimice prin tratarea cu oxid de calciu(var), cu compusi de Mg(dolomita) sau cu suflat de
aluminiu (alaun) , cu care fluorul se leaga stabil si nu mai poate fi absorbit
-prin fluorizare extremporanee : se comercializeaza sticle cu fluor, prevazute cu picurator. Din 10
picaturi se obtine 1 mg F / litru de apa

20

122. Ce nelegei prin fluorizarea extemporane a apei potabile? 2 min


Pentru zonele in care nu exista sisteme de distributie centralizata a apei fluorurate.In acest scop se
comercializeaza sticle care contin solutii cu fluor , prevazute cu picurator , incat 10 picaturi -1 mg F la
litru de apa
123. Fluorizarea apei potabile din coli? 3 min
Pentru copiii din zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat, s-a introdus apa
fluorizata la nivelul scolilor. Copiii beneficiau de aceasta dupa varsta de 5-6 ani, 5 zile pe saptamana,
cca 8 ore/zi. Pe aceasta cale s-au obtinut reduceri ale incidentei cariei dentare de 39% la scolarii de 12
ani, unde apa a fost fluorizata la 5 mgF/l.
S-a observat in plus ca fluoroza dentara usoara este redusa, iar pincipalele beneficii apar la nivelul
suprafetelor dentare aproximale.
In alta parte cantitatea de fluor la litrul de apa a fost de 6,3 ppmF, inregistrandu-se la grupa de varsta
de peste 12 ani o scadere a indicelui de carie de 47,5%.
S-a stabilit si concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare a apei, la 5-6 ppm F, la
costuri de 1.5$ de persoana/an, dar pentru care beneficiile sunt evidente.
124. Care sunt avantajele fluorizrii apei potabile din coli pe lng reducerea frecvenei cariei
dentare? 2 min

scaderea indicelui de carie


este redusa fluoroza usoara

125. Metodele de fluorizare sistemic alternative fluorizrii prin ap potabil recomandate


copiilor i adolescenilor se indic? 2 min
-administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate , a sarii de bucatare , a laptelui
sau sucurilor de fructe
126. Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil tabletele i soluiile fluorurate. 5
min
Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana la varsta de 2 ani) sub forma de picaturi. Ele se
administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate peste aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sa le
inghita, fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele
consumate. Exista solutii si tablete cu fluor care contin vitamine. Obiectii: preparatele contin o cantitate
fixa de fluor, nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie, de ce sa administram
un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine.
Tabletele de fluor se comercializeaza in 3 variante: de 0,25 mg, 0.50 mg si 1 mg F. Continutul unui
flacon de tablete cu fluor este astfel calculat incat sa nu provoace decesul copilului, in cazul in care
acesta consuma accidental intreaga cantitate existenta.
Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere sau de la 6 luni pana la varsta de 14 si
chiar 16 ani.
21

Ele se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului in apa potabila
a localitatii de resedinta. Tableta se administreaza seara la culcare, dupa periajul de seara. Copilul este
sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1 min, dupa care fluidul oral rezultat se inghite.
In final, i se cere pacientului ca, timp de 30 de min sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance.
Indicatii:
De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F
Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
Peste 20 kg: 1 mg F
In programele scolare de sanatate administrarea incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic pana
cand copilul implineste varsta de 14-16 ani.
127. Care sunt obieciile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemic a
dinilor? 2 min
Obiectii:
preparatele contin o cantitate fixa de fluor,
nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie,
de ce sa administram un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine
128. Cror copii recomandm fluorizare sistemic cu soluii fluorurate i cum se administreaz
ele? 2 min
Copilului mic (pana la 2 ani) sub forma de picaturi. Se administreaza direct in gura sau odata cu
alimentele consumate
129. Cror pacieni recomandm fluorizare sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor? 2
min
De la nastere sau de la 6 luni pana la 14 chiar 16 ani, obligatoriu, numai celor care pot sa le suga si sa le
inghita, fara riscul de se ineca. Se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele consumate
130. n funcie de ce i care sunt indicaiile date n caz de administrare a tabletelor cu fluor? 2
min
In functie de varsta si de greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului din apa potabila a
localitatii de resedinta. Se recomanda administrarea la culcare, dupa periajul de seara. Copilul este
sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura 1 min, ingerare, 30 min sa nu clateasca, bea , manance.
131. n cazul grupei de vrst 6 luni - 3 ani, copiii care sug la sn o perioad mai ndelungat,
iar n apa potabil a localitii concentraia de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnand sau nu
administrarea de fluor i dac da ct? 1 min
Da.0,25mg

22

132. Pentru localitile cu clim temperat i cu un coninut de maxim 0,4 ppm F n apa
potabil se poate recomanda un suplimet de fluor dup o anumit schem i anume? 2 min

De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F


Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
Peste 20 kg: 1 mg F

133. Fluorizarea sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor poate s fie i parte a
programelor colare de sntate. n ce const acest program de sntate? 2 min
Incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic pana cand copilul implinste 14-16 ani
-nu impovareaza activitatea parintelui,administrarea fiind realizata prin antrenarea cadrelor didactice sau
voluntarilor
-supravegherea igienistei dentare
134. Care este principalul dezavantaj al administrrii tabletelor de fluor? 1 min
Grija parintelui care trebuie seara de seara, ani de zile sa dea copilului tableta de fluor
135. Care este alternativa sistemic pentru fluorizarea prin ap potabil? 1 min
Fluorizarea cu sarea de bucatarie
136. Fluorizarea sistemic prin sare de buctrie a fost propus pentru prima dat n Elveia,
1948, pentru a realiza prevenirea a dou afeciuni ce prezent o prevalen important n
aceast ar. Care sunt aceste afeciuni? 1 min
Caria dentara si gusa tiroidiana
137. n situaia unui consum exagerat de sare de buctrie fluorurat pacientul va putea s
prezinte intoxicaie acut cu fluor? 1 min
Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul consumului unei
cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu fluor.
138. n ce ri europene este larg folosit fluorizarea prin intermediul srii de buctrie? 1
min

Elvetia
Franta
Costa Rica
Jamaica
Germania

Brazilia
Columbia
Ungaria
Finlanda
Spania, Mexic
23

139. Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil sarea de buctrie, cu avantaje i


dezavantaje. 5 min
Avantaje:
Procentul redus de fluoroza dentara generata
Exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie si cea fluorurata
Costul redus, calculul facut in Elvetia sau in Finlanda stabilind un pret de 0,012 $ / kg sare
Dezavantaje:
Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc
Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza bolilor generale generate ( HTA,
cardiopatii, etc) este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat
140. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de ct fluor n sarea de
buctrie este nevoie i care sunt srurile de fluor folosite? 1 min
La 1 kg sare: 5 mg iodura de potasiu si 90 mg fluorura de sodiu , apoi 250 mg fluorura de sodiu si,
recent 350mg
141. Care sunt avantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare? 3
min
Avantaje:
Procentul redus de fluoroza dentara generata
Exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie si cea fluorurata
Costul redus, calculul facut in Elvetia sau in Finlanda stabilind un pret de 0,012 $ / kg sare
142. Care sunt dezavantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare?
2 min
Dezavantaje:
Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc
Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza bolilor generale generate ( HTA,
cardiopatii, etc) este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat
143. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vrst 4-6 ani, n caz de fluorizare sistemic
cu sare de buctrie comparativ cu cel nregistrat prin consum de ap potabil? 2 min
De la 6-2,8 comparativ cu 1,4

24

144. Cte metode de fluorizare sistemic se recomand unui individ (n acela timp) pentru un
efect cario-protector maxim? 1 min
Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de problemele pacientului,
eficienta fiind maxima.
145. La ce vrste i n ce momente recomandm fluorizare local? 1 min
La orice varsta in functie de nevoile de moment ale individului
146. n caz de fluorizare local ce cristale se formeaz la suprafaa coroanelor clinice dentare?
1 min
Cristale de fluorohidroxiapatita
147. Pentru pacientul de orice vrst i indiferent de incidena cariei care sunt sursele primare
de fluor? 1 min
Apa potabila fluorurata, sarea de bucatarie fluorurata ca alternativa principala la apa potabila fluorurata,
laptele sau sucurile naturale.
148. n cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare de
fluor? 2 min
Sisteme de fluorizari locale profesionale sau nu. ????
149. n cazul copilului sub 6 ani fluorizarea local profesional se realizeaz numai cu un singur
tip de produs. Care este acesta? 1 min
Lacuri (varnish-uri).
150. Peste vrsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesional cea mai recomandat i
cu ce tip de produse (consistena lor)? 1 min
APF (fluoroortofosfatul acidulat) gel. ??
151.

Care sunt obiectivele fluorizrilor locale? 1 min


-stimularea remineralizarii suprfetelor dentare demineralizate
-prevenirea cariei dentare
-desensibilizare dentinara

25

152.
Care dintre metodele de fluorizare local nu sunt parte a programelor comunitare de
sntate public? 1 min
Metodele de fluorizare locala profesionala
153.
Metodele de fluorizare local profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare
de sntate public? 1 min
Nu
154.
n cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este i fluorizarea. Care este
soluia de tratament i vrsta de la care se poate realiza? 1 min
Fluorizarea este permisa numai dupa 2 ani
155.

Care sunt indicaiile fluorizrii locale profesional? 4 min


1. la dintii permanenti, in primii 2 ani posteruptiv
2. la dentita de lapte cand tratam caria de biberon, fluorizarea numai dupa 2 ani
3. cand observam explozii de carii sau multiple zone de demineralizare
4. la purtatorul de aparate ortodontice
5. la pacientii cu xerostomie
6. la cei cu supraprotezari
7. cu suprafete radiculare expuse
8. persoane cu dizabilitati
9. pacientul cu hipersensibilitate dentinara
10. postdetartraj, de rutina
11. cand apa potabila nu exista sau exista cantitati reduse de F si individul nu beneficiaza de
alte metode de fluorizare

156.
Care sunt motivele pentru care se recomand ca fluorizarea local profesional s se
fac n 4 edine succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluiilor fluorurate fiind de
maximum 4 min? 3 min
Cele 3 sisteme de fluorizare: fluorura de sodiu, fluorura de staniu si fluoroortofosfatul
acidulat produc la suprafata smaltului fluorura de Ca care se acumuleaza si determina noi reactii,
cu eliberare de ioni de fluor. Acestia pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalului de
hidroxiapatita si genereaza cristale noi, de fluorhidroxiapatita pe de-o parte, sau se pierd in
grosimea P.D. si in fluidul bucal, pe de alta parte. S-a constatat ca fluorura de Ca initial formata se
pierde rapid in fluidul bucal, in primele 24 de ore. Pierderea continua si in urmatoarele 15 zile, dar
intr-un ritm mai lent. Acest lucru impune refacerea fluorizarilor locale, in acest interval, pentru ca
la suprafata smaltului sa ramana o cantitate suficienta de ioni de fluor liberi, care sa modifice
favorabil structurile dentare de suprafata si pe cele prezente in cavitatea orala.

26

157.
Prin fluorizare local fluorul penetreaz structurile de suprafa formndu-se cristale
de fluorhidroxiapatit. Pe ce adncime penetreaz fluorul structurile dentare pe aceast cale
n primii 2 ani posteruptivi i ct dup aceast perioad? 1 min
In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 m
Dupa aceasta perioada: 5-10 m
158.
Care este vrsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare local profesional? 1
min
2 ani
159.
Fluorizarea local profesional implic un protocol anume de respectat. Care sunt
etapele parcurse, timpul de contact sau indicaiile finale date pacientului? 2 min
Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si periaj profesional,
aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratii dentare exogene dure
(impermeabile pt fluor).
Obligatoriu inaintea procedurii se efectueaza periaj profesional.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra
faptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic
al PD si disciplinarea regimului alimentar.
Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact cu dintii 30 s- 4
min.
160.
Un produs pentru fluorizare local profesional este i cel care conine fluorur de
sodiu. n ce concentraie exist fluorura de sodiu, la ce pH i sub ce forme se comercializeaz?
1 min
pH 7
Sub forma de: solutie , gel, spuma, lac
161.
Produsele de fluorizare local profesional sub form de lac conin numai un anumit
sistem de fluorizare. Care este acesta i la ce concentraii a substanei active se
comercializeaz aceste produse? 1 min
Varnish cu fluorura de sodiu neutra. Lacul cu NaF 1,7% in rasini vascoase care contin 8mgF/ml de
produs sau NaF5% in rasini vascoase ce contin 25 mgF/ml produs
162.
Produsele sub form de lac (varnish) cu fluorur de sodiu 5% ci ppm F conin? 1
min
25 mgF/ml produs

27

163.
Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se mai
utilizeaz ca produs de fluorizare local profesional? 1 min
-in timp apar precipitate albe ,vizibile ce reprezinta particule de hidroxid, si apoi oxid de staniu
-apar colorari brune persistente la nivelul stratului dentar demineralizat si nu numai
-prezinta gust amar, metalic
-solutia se utilizeaza doar proaspat preparata
164.
APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare local profesional.
Ce conine ca substane componente, la ce concentraie a ionilor de F, la ce pH eficient i sub
ce forme se comercializeaz? 2 min
Amestec de fluorura de sodiu 2% acid fluorhidric 0,34% si acid ortofosforic 0,98%
Se comercializeaza sub forma de gel, spuma si solutie la o concentratie a ionilor de F de 1,23%
sau 12,3 ppm F, pH de 3-3,5
165.
Ce nelegei prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite n
fluorizri locale? 1 min
gelul devine lichid atunci cand asupra lui se exercita o presiune stres
166.
Care sunt avantajele principale ale utilizrii produselor de fluorizare local
profesionale sub form de spum (foams)? 2 min
-reducerea cantitatii ionilor de F, cu pastrarea concentratiei substantei
-se previne producerea fluorozei dentare
167.
Fluorizarea local profesional la copilul cu carioactivitate intens ncepe la 2 ani i se
termin la vrsta de 15-16 ani, perioad n care se fac 2 aplicri pe an de produse fluorurate.
Ce produse fluorurate sunt recomandate n funcie de vrst? 1 min
ntre 2 i 6 ani se indic lacuri cu fluor iar apoi dupa 6 ani preparatul preferat este APF-ul.
168.
n cazul cror pacieni contraindicm utilizarea produselor de fluorizare local cu APF
(acidulated phosphat fluoride) i de ce. 2 min
Persoanelor care prezinta:
-restaurari dentare din portelan sau compozit-se produc suprafete poroase
-obturatii din glass-ionomeri (apar supraf poroase)
-implanturi din titan (creste coroziunea)

28

169.
n caz de fluorizare local profesional cnd se recomand detartraj i periere
profesional. n caz de periere profesional cu ce se face i care este motivul? 2 min
Aceste proceduri se utilizeaza numai in cazul pacientilor ce prezinta tartru sau colorari exogene
dure, deoarece asemenea depozite nu sunt permeabile pt ionii de fluor.
Periajul profesional se realizeaza cu cupe din cauciuc si paste abrazive si se efectueaza inaintea
fluorizarii locale profesionale.
Chiar daca placa nu se indeparteaza in totalitate, se produce o concentrare a ionilor de F prin care
se imbunatateste sanatatea dentara
170.
n caz de fluorizare local pacientul trebuie informat cu privire la cteva aspecte. Care
sunt acestea? 2 min
-scopul fluorizarilor locale
-limitele lor
-si asupra faptului ca el reprezinta doar o parte a programelor preventive ce cuprind obligatoriu
controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar
171.
n cazul adultului care necesit fluorizare local profesional care este intervalul de
timp dup care pacientul este rechemat pentru fluorizare i cte aplicaii se fac? 2 min
In cazul adultului se recomanda utilizarea seriilor de 4 aplicatii urmate de reviniri la 3, 6 si 12 luni
pt aplicatii de intretinere cand se pot efectua una sau mai multe aplicatii in functie de nevoile de
moment.
172.
Cnd realizm fluorizare local de ce trebuie s avem grij ca pacientul s stea cu capul
ct mai vertical posibil? 1 mi
Pentru a preveni prelingerea spre fundul gatului si inghitirea produsului fluorurat.
173.
Care sunt metodele de florizare local profesional i care este cea mai eficient
metod? 2 min
Fluorura se poate aplica profesional ,prin:
-badijoare
-intermediul conformatoarelor
-ionoforeza (cea mai eficienta)
174.
Conformatoarele indicate la fluorizrile locale trebuie s ndeplineasc anumite cerine.
Care sunt acestea? 3 min
-sa fie de unica folosinta sau sterilizabile
-sa protejeze gelul, fara a permite inghitirea lui
-sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare
-sa fie rezistente, flexibile, permitand gelului sa patrunda in spatiul interdentar
-sa aiba un pret de cost acceptabil
29

175.
Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecionate, cror
pacieni le indicm i ce recomandm la sfritul utilizrii? 2 min
Sunt confectionate din:
1.placi de plolivinil
2.materiale termoplastice
Sunt recomandate: pacientilor cu cario-activitate intensa si sunt indicate fluorizarilor locale
efectuate pacientilor la domiciliu
La sfarsitul utlizarii se recomanda spalarea deoarece este reutilizabil.
176.
Cnd recomandm pacienilor fluorizare local profesional n conformatoare, ce
cantitate de produs se recomand, particulariznd pentru adult i copil? 2 min
Dupa ce pacientul si-a periat dintii si a scuipat cat mai mult din fluidul oral, dintii de fluorizat sunt
uscati. Pentru adult, in conformator se aplica 2 ml gel, pentru o arcada, sau 5 ml gel pt ambele arcade
(gelul umple conformatorul pe 40% din capacitatea totala, sau complet, in cazul produselor sub forma de
spuma foam). In cazul copilului mic se indica pentru ambele arcade 4 ml gel (conformatorul este
umplut 30% cu gel sau in totalitate cu spuma).
177.
Care sunt avantajele utilizrii lacurilor fluorurate, ca metod de fluorizare local
profesional? 2 min
-contin cantitati mari de F , peste 20 000 ppm
-se recomanda aplicari efectuate la 3-6 luni
-siguranta metodei doarece riscul reactiilor toxice e minim
-priza rapida
-cantitati necesare reduse
-contact indelungat cu structurile dentare
-priza obtinuta in prezenta salivei
178.
Ce conin, la ce concentraii, principala indicaie, accidente posibile i msurile de
urgen luate n cazul utilizrii produselor de fluorizare local profesional sub form de lac
(varnish). 4 min
Lacurile fluorurate pot contine, in functie de produs:
DURAPHAT: fluorura de sodiu 5%
DURAFLUOR: fluorura de sodiu 5%
FLUOR PROTECTOR: difluorosilan 1%
CAVITY SHIELD: fluorura de sodiu 5%
BIFLUORID: fluorura de sodiu 2,7% si fluorura de Ca 2,9%
Pot aparea, exceptional, reactii alergice de contact (chiar edeme) sau crize astmatiforme avand legatura
cu solventii din LF (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste
preparate sa nu fie aplicate si pe tesut gingival sangerand; iar in caz de alergie substanta aplicata se
indeparteaza de urgenta.
30

179.
n cazul aplicrii lacurilor fluorurate pe lng indicaiile clasice date pacientului de a
nu clti, bea sau mnca timp de 30 min ce alte indicaii mai dm acestui pacient? 1 min
Timp de 4 ore sa nu se perie pe dinti si sa evite consumul de alimente dure in acea zi (24h), iar
periajul se realizeaza din a 2 a zi.
180.
Lacurile fluorurate pentru fluorizare local profesional se indic, n principal, la dou
categorii de pacieni. Care sunt acetia? 1 min
-copilului mic sub 4 ani pentru profilaxia si tratatrea cariei de biberon mai ales in zona frontalilor,
dar se poate fluoriza si intreaga arcada
-la copiii cu risc crescut de carie
181.
Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (dup
experiena Scandinav)? 1 min
2 aplicari pe an
182.
n cazul aplicrii lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile i ce se indic
n sens preventiv? 2 min
Reactii alergice de contact (chiar edeme) si cateva crize astmatiforme avand legatura cu solventii din
lacurile pe baza de fluor (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca
aceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie, substanta aplicata
se indeparteaza de urgenta.
183.
n caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibil producerea reaciilor alergice.
Cum trebuie procedat pentru a evita reaciile alergice i ce trebuie ntreprins n cazul
producerii lor? 1 min
Pt evitarea reactiilor alergice , aceste preparate nu se aplica pe suprafete gingivale sangerande
In caz de reactii alergice, preparatul se indeparteaza de urgenta
184.
Care este metoda de fluorizare local profesional cea mai eficient dar greu de aplicat
n colectiviti? 1 min
Ionoforeza
185.

Ionoforeza ca metod de fluorizare local profesional. 4 min

Aceasta posibilitate de fluorizare topica profesionala reprezinta cea mai eficienta metoda locala de
prevenire a cariei dentare. Sub actiunea curentului electric continuu de intensitate mica, ionii de fluor
sunt fortati sa penetreze in profunzime tesuturile dentare. Principiul metodei se bazeaza pe legea
respingerii ionilor cu aceeasi sarcina electrica si atragerea celor de sarcina electrica contrara, ionul de
31

fluor, fiind incarcat negativ, este respins de electrodul incarcat negativ si este fortat sa patrunda in
profunzimea structurilor dentare. Prin ionoforeza un nr mare de ioni de fluor penetreaza structurile
dentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice, penetrand inclusiv la nivelul suprafetelor aproximale.
Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de fluorura de sodiu 1% si APF 1.4% . Aceste solutii sunt
aplicate in conformatoare speciale, care contin bureti de unica utilizare si care urmeaza sa fie conectate,
prin intermediul unor linguri metalice, la sursa de curent electric. Sursa de corent continuu poate sa fie
reprezentata de o simpla baterie electrica.
Ionoforeza este o metoda de fluorizare locala profesionala eficienta, insa este scumpa si greu de
aplicat in colectivitati.
186.

Cnd efectum ionoforez ce preparate cu fluor folosim i la ce concentraii? 1 min

Fluorura de sodiu 1%
APF1,4%
187.

Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de ctre pacient la domiciliu? 2 min

-periere
-clatire
-prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare
-irigari orale
188.
Produsele pentru autofluorizare se indic n funcie de nevoile de moment ale
pacientului. n asemenea situaii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un supliment
de fluor n cazul n care pacientul a beneficiat i de alte metode de fluorizare. Care sunt
acestea? 1 min
-paste de dinti
-apa de gura
-geluri
189.

Cror pacieni nu li se recomand pastele de dini profilactice cu fluor? 1 min


Copiilor sub 2 ani

190.
Cror pacieni le indicm perierea dinilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dini
profilactice cu fluor? 1 min
Pacientilor cu carioactivitate moderata sau agresiva

32

191.
Care sunt indicaiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite dup perierea
dinilor - chiar i - cu paste de dini fluorurate? 2 min
-post detartraj
-la nivelul dintilor cu hipersensibilitate
-la pacientii cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor
-la pacientii care au fost supusi iradierilor in zona cap-gat
192.
Gelurile fluorurate indicate dup perierea obinuit efectuat cu paste de dini se
constituie ntr-o alternativ la folosirea? 1 min
Apei de gura???
193.
Ce conin, mai frecvent, gelurile de fluorizare local i la ce concentraii, pH
(autofluorizare folosite dup perierea dinilor chiar i cu paste de dini fluorurate)? 1 min
Fluorura de sodiu 1,1% la pH neutru si 5000ppm F
Fluorura de staniu 0,4% intr o baza de glicerina cu 1000ppm F
194.
Gelurile de autofluorizare indicate dup efectuarea periajului personal cnd i cum se
indic? 2 min
Se indica in concordanta cu nevoile de moment ale pacientului si acestea sunt recomandate pentru a
suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.
195. Din punct de vedere al substanelor active din ce se compune produsul Elmex
Protector? 1 min
Amestec de aminofluoruri si fluorura de Na incorporate intr-un lac de poliuretan autopolimerizabil
196. Care sunt avantajele utilizrii aminelor fluorurate n preparatele destinate profilaxiei?
2 min
Reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive, fixarea F la suprafata
smaltului dentar.
Sunt cele mai eficiente la niv dentinei dezgolite , comparativ cu lacurile fluorurate.
197. Dintre aminele fluorurate i lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentinei
dezgolite? 1 min
Aminele fluorurate

33

198. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gur pot fi
recomandate? 2 min
In mod normal clatirea orala cu apa de gura fluorurata reprezinta parte integranta a programelor de
profilaxie primara individuala, ea alaturandu-se eforturilor zilnice facute de pacient pentru indepartarea
PD.
Apele de gura fluorurate nu se recomanda copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu
se pot clati si nu se substituie masurilor de control al PD. Datorita continutului alcoolic obisnuit,
aceste ape de gura nu se recomanda copiilor si alcoolicilor.
199. Apele de gur fluorurate NU se recomand? 1 min
-copiilor sub 6 ani
-indivizilor care nu se pot clati
-alcoolicilor
200.

Care sunt indicaiile utilizrii apelor de gur fluorurate? 3 min

Pacientilor:
-cu dentitie mixta si pe durata adolescentei
-cu arii multiple de demineralizare
-care prezinta retractii gingivale
-care prezinta explozii de carii
-care nu reusesc sa isi mentina igiena orala acceptabila
-aparate ortodontice , protetice
-cu xerostomie
-cu hipersensibilitate dentinara
-cu coroane de acoperire cu limita de preparatie supragingivala
201. Cele mai bune rezutate se obin prin cltirea cu ape de gur fluorurate efectuate n primii 2
ani posteruptivi dar cltirea, pentru aceast categorie de vrst se extinde ct? 2 min
Programele pereventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pentru a aduce
beneficii si molarilor 2 si 3.
202. Care ape de gur fluorurate sunt preferate? 1 min
Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie apoasa (se
evita cele cu continut alcoolic mare)
203. Dai exemplu de ap de gur cu fluor de folosit o dat pe zi. 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% contine 0,025% ioni de fluor sau 250 ppmF

34

204. La ce pacieni contraindicm cltirea gurii cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,05%? 2
min
Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% contine 0,025% ioni de fluor sau 250 ppmF
205. Care ape de gur cu fluor se poate indica n cltiri zilnice dar i pentru a realiza fluorizare
sistemic? 1 min
.Apa de gura cu APF 0,044% (fluoro-orto-fosfat acidulat)-contine 440 ppmF
206. Care sunt principalele indicaii ale apelor de gur cu APF 0,044%? 2 min
Apa de gura cu APF 0,044% se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizarea sistemica, in cazul
indivizilor care nu beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat se
inghite. De regula se recomanda pacientilor cu carii agresive.
207. Care este apa de gur care se indic n fluorizri locale colective? 1 min
Apa de gura cu prescriptie medicala: apa de gura cu fluorura de Na 0,2% contine 900 ppmF
208. Cte mg F la ml soluie conine apa de gur cu fluorur de sodiu 0,2%? 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0,2% contine cca 1mgF/ml solutie.
209. Cnd indicm cltiri cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,02%, dimineaa recomandm
cltirea gurii nainte de mas. De ce? 1 min
Dimineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul PD restante sa se acumuleze ioni de
fluor, care sa determine coborarea pH-ului critic de demineralizare.
210. Care sunt indicaiile autoaplicrilor de geluri fluorurate? 2 min
persoanelor de orice varsta, care prezinta carii agresive situate in smalt sau la nivelul cementului
radicular
-celor cu xerostomie avansata provocata de diferite cauze
-la prevenirea cariei sub supraprotezari
-celor cu hipersensibilitate radiculara
211. Gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicri ce conin? 1 min.
fluorura de Na 1,1% sau APF 0,5%

212. Cum se folosesc gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicri? 3 min


35

Gelurile pentru autofluorizare se folosesc o data pe zi, seara, la culcare. Inaintea fluorizarii, se
recomanda ca pacientul sa-si efectueze controlul corect al placii, prin periaj dentar si curatire
interdentara cu dental floss-ul.
213. Apele de gur sau pastele de dini cu fluor prezint un efect sinergic cu materialele de
obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? 1 min
ceramica, compozit, glass ionomeri
214. Care este modalitatea de fluorizare local a structurilor dentare care se poate recomanda
tuturor pacienilor indiferent de riscul cariogen? 1 min
fluorizarea sistemica prin apa potabila fluorizata iar pentru populatia globului care traieste in zone lipsite
de retele de apa potabila, fluorizarea se va face prin intermediul sarii de bucatarie.
215. Care metod de fluorizare local este de preferat (individual sau colectiv) i de ce? 1
min
este de preferat fluorizarea colectiva deoarece este mai putin costisitoare (pentru a stapani cresterea
incidentei cariei dentare si mai ales pentru a preveni consecintele evoultiei ei)
216.

Care sunt motivele pentru care realizm sigilarea anurilor i fosetelor coronare i ce
presupune acest procedeu? 2 min

Statistic , se constata ca la nivelul santurilor si fosetelor coronare se inregistreaza 2/3 din nr total al
cariilor dentare. Numarul mare de carii aparute la nivelul santurilor si al fosetelor a daterminat
obligatoriu gasirea unor proceduri preventive specifice.
Procedeul presupune turnarea in aceste zone a unor materiale plastice, fluide, care penetrand fosetele
si santurile coronare le umplu - deretentivizandu-le. Prin intarirea materialului plasat se obtine un
sigiliu care permite protejarea dintelui.
217.

Ce nelegei prin termenul de ameloplastie. 1 min

Ameloplastie = largirea fisurilor ocluzale prin frezare, in ideea usurarii curatirii si a deretentivizarii
acestor zone

218.Care sunt indicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min


36

dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive
fetele palatinale ale frontalilor maxilari care prezinta un cingulum proeminent si au
foramen caecum prezent
dintii pacientilor care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, indiferent de varsta, pacineti
carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice, in special fixe
dintii adultilor care sufera de xerostoie severa indusa de medicamentos sau, mai ales, postiradiere in zona cap-gat ( la acestia apare o forma speciala de carie caria de iradiere
localizata in vf de cuspid sau la nivelul marginii incizale a frontalilor)
dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt, in zona gropitelor si a fisurilor
coronare
dintii sigilati anterior , care au pierdut materialul de sigilare mult mai rapid decat s-a dorit,
si care vor fi supusi din nou operatiilor de sigilare.

219. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilrii anurilor i fosetelor coronare i care
este regula de baz? 3 min
Pentru dentitia temporara, varsta de 3-4 ani,
apoi perioada de 6-7 ani pt sigilarea molarului I permanent
si perioada de 11-13 ani pt sigilarea molarului II si a premolarilor permanenti.
REGULA GENERALA: este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani posteruptiv ( cat
mai aproape de momentul eruptiei ) cand vulnerabilitatea la carie a dintiilor recent erupti este maxima ,
cand dintii isi continua si isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva
220. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu i de ce? 2 min
Molarul I permanent datorita vulnerabilitatii sale crescute la carie, aproximativ 50% in primul an si de
80% in cel de-al doilea an posteruptiv.
221. Care sunt contraindicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min

dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale
dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive, la care nu se inregistreaza
intreruperi ale suprafetei de smalt
dintele care prezinta leziuni ocluzale profunde
dintele care prezinta deja obturatii ocluzale
pacinetul care prezinta o igiena orala si una alimentara precara
pacientul necooperant

37

222. Care sunt avantajele aplicrii sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min
nu actioneaza invaziv asupra dintelui
nefiind o interventie dureroasa este larg acceptata de pacienti
conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de maximum 30 um, absolut
nepericulos pentru sanatatea componentelor pulpare
in caz de desprindere, sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu material de
sigilare , remineralizarea se produce rapid prin mecanisme naturale, salivare
in caz de desprindere a materialului de sigilare , dintele se poate resigila fara probleme.
223.

Enumeraii materialele de sigilat folosite n ultimile decenii, materialul cel mai indicat i
alternativa aleas? 2 min
Initial : poliuretanii si cianoacrilatii
Rasini compozite tip bis GMA (cele mai bune rezultate)
Cimenturile glass ionomer
Compozitele : principalele materiale de sigilare folosite in practica:
Prima generatie , compozite polimerizabile cu lumina ultravioleta
A 2-a , compozite autopolimerizabile
A 3-a cele fotopolimerizabile cu lumina , deci in spectrul vizibil

224.

Care sunt criteriile de ndeplinit pentru ca un sigilant s fie ideal? 3 min


-realizeaza o adeziune prelungita la nivelul smaltului
-sa fie compatibil cu tesuturile orale
-procedura de aplicare sa fie simpla
-sa curga singur la o vascozitate redusa pentru a umple cele mai mici fisuri
-sa prezinte o solubilitate redusa in conditiile cavitatii orale

225.

Cte tipuri de rini compozite s-au folosit de-a lungul timpului i caracteristicile fiecrui
tip dezvoltai subiectul. 5 min
Generatii de sigilanti:
-prima generatie, compozite polimerizabile cu lumina ultravioleta
-a doua, compozitele autopolimerizabile
-a treia, cele fotopolimerizabile cu lumina albastra in spectru vizibil
-a patra si a cincia generatia, presupune ca inaiantea plasarii sigilantului sa aplicam un
bonding agent, folosit ca primer
-a sasea generatie foloseste un proces de autodemineralizare. In aceasta situatie aditivul
autopolimerizant se aplica pe zona de sigilat pentru 15 s urmand sa fotopolimerizam pentru
alte 20 s

38

226.

Dup felul umpluturii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? 3 min

Cu umplutura anorganica (microparticule de sticla sau cuart). Umplutura face ca sigilantii sa fie
mai rezistenti la abraziune si uzura , insa vascozitatea este mai mare
Fara umplutura anorganica( nu necesita adaptare ocluzala)
Cu umplutura care elibereaza constant fluor( realizeaza remineralizarea cariilor incipiente
prezente in adancimea fisurilor sigilate)

227. Dup tipul polimerizrii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? Avantaje,
caracteristici. 3 min

Cu priza la rece (chimic polimerizabile) sunt reprez prin 2 componente care se amesteca pt
producerea prizei.
Avantaje: nu necesita echipamente speciale
Dezavantaj: timpul de lucru limitat
Fotopolimerizabile Avantaje : timp de lucru practic nelimitat
Timp scurt de polimerizare
-Dezavantaje : Pret crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si
ecranului de protectie.
228. Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor chimic polimerizabili? 1 min
Avantaje: nu necesita echipamente speciale
Dezavantaj: timpul de lucru limitat
229. Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor fotopolimerizabili? 2 min
Fotopolimerizabile Avantaje : timp de lucru practic nelimitat
Timp scurt de polimerizare
-Dezavantaje : Pret crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si
ecranului de protectie.
230.

Care sunt motivele pentru care este obligatoriu s purtm ochelari i ecrane de protecie
pe durata polimerizrii compozitelor fotopolimerizabile? 2 min

Expunerea ochiului direct la lumina cu lungime de unda de 400-500 nm poate afecta retina , prin lezarea
ei termica , afectandu-se functionarea fotoreceptorilor retinieni, si creste predispozitia pentru producerea
cataractei.

39

231.

Izolarea cmpului operator prin intermediul digi este recomand ntr-o serie de situaii
clinice atunci cnd realizm sigilri i nu numai. Care sunt acestea i ct timp trebuie s
rmn izolat dintele? 2 min

Diga este indicata mai ales cand ne propunem sa izolam intr-o singura sedinta mai multi dinti
In cazul pacientilor cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitate accentuata a limbii, cei cu
planseul bucal ridicat
Diga nu se aplica in cazul unui dinte incomplet erupt
Dintele trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana la realizarea prizei
materialului de sigilare.
232.

Cum obiectivm clinic un gravaj acid corect? 2 min

Obiectivarea unui gravaj acid corect este aparitia petei albe cretoase , care se observa dupa ce am refacut
izolarea si am uscat suprafetele demineralizate.
233.

Cnd sigilm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tran de material ci dini


putem s sigilm i de ce? 1 min
Maxim 2 dinti, depunerea materialului facandu-se doar pe durata perioadei de fluiditate maxima .
In acest caz este nevoie de asistent , care prepara materialul in timp ce medicul mentine uscat
campul operator.

234. n cazul n care sigilarea efectuat se desprinde de pe dinte atunci cnd ncercm
ndeprtarea ei folosindu-ne de sond, care este atitudinea clinic? 1 min
Se trece la refacerea sigilarii, Cand si a 2-a oara materialul de sigilare se desprinde, refacerea sigilarii
se amana timp de circa o saptamana, perioada necesara remineralizarii pe cale naturala a suprafetelor
demineralizate acid.
235.

Cnd, unde i cu ce realizm adaptarea ocluzal a sigilrilor realizate cu variatele tipuri de


materiale special fabricate pentru sigilarea anurilor i fosetelor coronare? 3 min

Adaptarea ocluzala se realiz numai dupa ce s-a produs priza materialului si dupa ce am incercta
desprinderea lui prin introducerea sondei la marginea materialului de sigilat.
Incepe cu controlul prezentei excesului de material in spatiul interdentar, prin incercarea de introducere
a dental floss-ului ( cand exista exces se indeparteaza cu un instrum manual de detartraj).
Apoi, cu ajutorul hartiei de articulatie , evidentiem plusurile, care sunt indepartate prin frezare.
Adaptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit folosit este de umplutura anorganica.
236.

Dup ct timp de la realizare o sigilare meninut se consider de succes? 1 min

Se considera de succes sigilarea care rezista peste 6-7 ani

40

237.

Care sunt comparaiile fcute ntre sigilrile efectuate cu compozite i cele cu cimenturi
glass ionomer i care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? 4 min

Cimenturile glass ionomer prezinta o rezistenta mai scazuta la uzura, insa par sa permita o retentie mai
buna, chiar chimica si fara a necesita o conditionare prealabila a tesuturilor acoperite
Chiar daca se pierd mai repede, cimenturile ramase pe fundul fisurilor si al fosetelor sunt suficiente
pentru o protectie indelungata.
Cim glass ionomer elibereaza fluor o perioada de timp indelungata , mecanism prin care scade
susceptibilitatea a tesuturilor aflate in contact.
238.

Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezint o eliberare mai masiv de ioni
de fluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile. 1 min

autopolimerizabile
239.

La ce se refer sintagma sigilarea ca metod alternativ la terapia clasic? 3 min

Pentru a respecta principiul profilactic al economiei de substanta , pe durata efectuarii cavitatilor si a


timpului chirurgical , dupa regulile lui Black se recomanda efectuarea de combinatii intre preparariile
clasice ale cavitatiilor si sigilarea restului de santuri si de fosete, neafectate de procesul carios.
S-a stabilit ca atunci cand avem dubii in diagnosticarea cariei dentare si , pentru a preveni evolutia ei
este recomandabil sa sigilam.
240.

n ce const TEHNICA ART i n ce condiii se aplic? 4 min

Reprezinta o metoda de tratament indicata tarilor subdezvoltate , in care tratatamentul stomatologic


adecvat nu se poate asigura din cauza dotarilor insuficiente. Datorita prevalentei crescute a cariei dentare
singura posibilitate de trat a fost extractia.
Intr-o asemenea situatie se recomanda ca pana in momentul in care este posibil un tratament corect,
leziunile carioase profunde sa fie curatate de rentina ramolita, cu ajutorul instrum de mana. Dentina este
indepartata mai ales de la nivelul peretilor lat ai cav carioase, lasand spre camera pulpara un strat de
dentina suficient de gros. Astfel pregatita cav este conditionata timp de 10 s cu o solutie de acid
poliacrilic , dupa care cavitatea se spala si se usuca.
Urmeaza aplicarea de ciment glass ionomer autopolimerizabil, cu priza rapida, cu degetul inmanusat si
care va necesita numai adaptare ocluzala.
Tehnica da rezultate bune in cazul cav de cls I, III, dar poate fi folosita si la cls II, unde nu este necesara
refacerea punctului de contact.
241. Definiti educatie pentru sanatate. - 2 min
Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana,individuala sau colectiva,prin care se
realizeaza un transfer de informatii cu privire la modalitatile de mentinere a sanatatii,informatii care au
ca scop insusirea de deprinderi si comportamente sanogene.Educatia pentru sanatate oro-dentara
reprezinta procesul de influentare pozitiva a comportamentului indivizilor,in sensul pastrarii sanatatii si
41

de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata de acesta.Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de
viata sanatos,de a crestere a stimei de sine si a calitatii vietii
242.

Care sunt implicaiile educaiei pentru sntate ca prioritate a activitilor medicale? 1


min?

Astazi educatia pentru sanatate se consituie intr-o problema prioritara a activ medicale , cu largi
implicatii economice,sociale si politice.
243.

Care sunt scopurile pentru care educaia pentru sntate se impune? 1 min

-scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere a stimei de sine si a
calitatii vietii
244.

Care sunt obiective educaiei pentru sntate n medicina dentar? 4 min

-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si a


modalitatilor de prevenire
-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie
-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative,in raport cu beneficiile lor reduse
-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evolutia afectiunilor din sfera
de activitate stomatologica
245.

Educarea colectiv d cele mai bune rezultate. Care este grupa de vrst la care efectul
educaional este maxim? 1 min

-mai ales scolari-grupul tinta fiind indivizii in varsta de 10-19 ani


246.

Care sunt sursele de informare n educaia pentru sntate i care sunt caracteristicile
mesajului transmis de aceste surse? 3 min

-sursele de informare sunt multiple.sunt impartite astfel:


1.surse primare-sunt repr de specialisti:gradat,ei fiind profesorii universitari si cercetatorii in
domeniu,apoi medicii dentisti,in primul cand cei din scoli sau in alte tari chiar medicii deneralistipediatri
2.surse secundare-sunt repr. de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,implicand aici
educatorii,invatatorii,profesorii si parintii
-mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate
247. n ntocmirea i prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandrile fcute de
specialiti? Ce fel de argumente i formulri folosim. 1 min?
In prezentarea mesajului este recomandabil sa utilizam argumente si formulari pozitive . Este foarte
important ca persoana care comunica informatiile sa fie responsabila , sa aibe o formare in domeniul
42

medical si sa se afle in slujba umanitaii. Etica discursului se bazeaza pe respectarea audientei,


responsabilitatea cunostiintelor despre subiect, obiectivitatea informatiei
248.

n procesul de educare individual se recomand s se nceap cu un interviu prin care


profesionistul constat? 1 min

-in cazul edicatii individuale,recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu prin care
profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data de individ practicilor preventiei primare
249.

Procesul educativ efectuat n practica stomatologic de ce trebuie s in cont, n primul


rnd, i cum se desfoar el? 2 min

Acest proces educativ va tine cont de varsta si se desfasoara continuu, variat si cu multa diplomatie. Se
impune ca mesajul transmis sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societatea
de educat.
250.

Care sunt cerinele de respectat, cu scopul unei reuite maxime, a aciunii de educare
individual? 3 min

Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte:
-distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca. 1m,pentru a crea un climat de
confidentialitate
-cei doi stau fata in fatampozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata
-dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta incapere,ambele special amenajate,si fara
ca pacientul sa fie asezat in fotoliul dentar
-profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate,intr-un vocabular simplu(recomandabiul fiind cel folosit
intr-un ziar popular) si in concordanta cu nivelul educatiei individului
-medicul orienteaza discutia astefl incat sa suscite interesul pacientului
-se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentate
Pentru un randament educational maxim,se recomanda ca,dupa etapa de prim contact si de
constientizare si moticare a pacientului,sa urmeze cea a demonstratiilor practice,apoi cea de repetare si
consolidare a cunostintelor acumulare
251.

Care este limbajul recomandat atunci cnd realizm educarea pacienilor? 1 min

Profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate , intr-un vocabular simplu ( recomandabil fiind cel
folosit intr-un ziar popular) si in cocordanta cu nivelul de educatie al individului.
252.

n cadrul educaiei pentru sntate cum trebuie s fie mesajul transmis? 1 min

Mesajul transmis trebuie sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societatea de
educat, ultilizam argumente si formulari pozitive.

43

253.

Care sunt factorii complementari de care trebuie s in cont profesionistul n elaborarea


mesajelor educaionale? 3 min

In compunerea mesajului educational,profesionistul trebuie sa tina seama de o serie de factori


complementari cum ar fi:
-apartenenta sociala a pacientului
-atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale,fata de o anumita problema
-profilul psihologic al celor implicati
-capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis de a-l integra in practica
254.

De ce lipsa de inters manifestat de unii pacieni cu privire la explicaiile educative


trebuiesc notate n fia pacientului? 1 min

Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica,prin care specialistul
poate sa se apere ,in cazul in care pacientul il da in judecata,cerand daune pentru nereusita tratamentelor
efectuate
255.

Dai definiia clasic a cariei dentare (HARNDT). 2 min

Proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice,care provoaca necroza
tesuturilor dentare dure,si in final infectarea pulpei.
256.

Care este definiia cariei dentare acceptate astzi? 2 min

Proces dinamic,complex si continuu de alternanta a proceselor de demineralizare si remineralizare,care


au loc la nivelul structurilor dure dentare.
257.

Cercetrile au evideniat conexiunile existente ntre infeciile cronice orale i unele


afeciuni cronice sistemice. Dai 3 exemple. 1 min

Infectiile cronice sistemice cu punct de plecare oral apar de obicei la pacientii imunocompromisi.
Diseminarea microorganismelor orale in fluxul sanguin este frecventa si la mai putin de 1 minut dupa o
procedura la nivelul cavitatii orale, organismele din locurile infectate pot ajunge la inima, plamani si
sistemul capilar periferic. Exemple de afectiuni sistemice asociate cu infectii orale: bolile
cardiovasculare, pneumonia bacteriana, diabet zaharat, greutate mica la nastere.
258.

Ct timp trece de la prima demineralizare produs pe suprafeele dentare netede pn


cnd clinic, obiectivm pata alb cretoas? 1 min

Clinic s-a stabilit ca de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele dentare netede si pana la
aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9 saptamani

44

259.

Care sunt leziunile care definesc etapa revervibil a proceselor carioase? 1 min

Apar leziuni de subsuprafata,sau in situ si apoi o pata alba cretoasa.


260. Ct timp trece, n funcie de variatele situaii clinice, pn cnd se formeaz caria cavitar
sau ireversibil (evaluare clinic i radiologic)? 4 min
Pana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ,trece de obicei o
lunga perioada de timp estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede la cca 24 luni de la
prima demineralizare sau la 6 luni pentru cariile agresive,acute.
In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devine vizibila prin
radiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat,este de cca 9 luni sau mai mult.
261.

Cariile n etapa lor reversibil pot s se vindece. Datorit cror factori/tratamente este
posibil aceast evoluie? 2 min

S-a stabilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturale salivare,in
principal,la care se poate adauga favorabil si instituirea tratamentelor specifice preventiei primare.
262. n ct timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) i care
este efectul episoadelor de scdere a pH-ului oral? 2 min
Viteza de remineralizare a leziunilor carioase reversibile poate fi mai mare sau mai mica in functie de
anumiti factori precum:
structura tesuturilor dure dentare afectate,
stadiul si caracteristicile leziunilor,
natura si grosimea peliculei dobandite,
carcteristicile placii microbiene,
fluxul si compozitia salivei,
dieta,
prezenta fluorului.
Perioada de reversibilitate a procesului carios este cuprinsa intre 6 si 24 de luni. Scaderea pH-ului oral
duce la demineralizarea smaltului, cu aparitia petei albe cretoase care poate evolua spre o leziune
cavitara ireversibila.
263.

Termenul de carie dentar se adreseaz unei multitudini de aspecte clinice eterogene i


anume? 2 min

-de la carie activa la carie stationara,de la carie coronara la carie radiculara,de la starea preclinica de
carie inclusiv pata alba cretoasa la cea cavitara,de la caria primara la cea secundara.
264.

Care tip de carie este specific adultului sau altfel spus, nu se regsete la dentiia de
lapte? 1 min

La adult in proportie de 40-76-% dintre cariile prezente sunt stationare-aspect clinic neintalnit la copii si
la dentitia temporara.
45

265.
min

Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obinuit carii dentare? 4

In mod obisnuit intalnim carii dentare in 4 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume:
-in zona santurilor si fosetelor coronare.cariile se descopera atat la nivelul suprafetei ocluzale a dintilor
cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor frontali
-in zona suprafetelor coronare netede.Diferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse(v si o) de cele
ale suprafetelor aproximale
-in zona radacinilor,cand este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse
-cariile secundare sau recurente,situate la interfata dinte- obturatie.aparitia cariilor secundare repr un
motiv obiectiv de refacere a obturatiei.
266. n cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difenial i
care este atitudinea clinic? 2 min
In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei albe cretoase,in special diagnosticul diferential se face
cu fluoroza dentara blanda,care apare clinic tot ca o pana alba cretoasa dar care se descopera de regula
incizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali.In plus constatam la palparea petei albe
cretoase ,ca leziune de carie incipienta,o suprafata rugoasa -se contraindica palpare ;in timp ce la
palparea celei din fluoroza suprafata palpata este neteda.
267.Care este principalul microorganism care iniiaz procesul carios i care este cel care
favorizeaz evoluia lui? 1 min
Streptocucul Mutans este considerat principalul responsabil al initierii procesului carios
268.Din punct de vedere microbiologic n ce const prevenia primar? 2 min
Preventia primara se refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial si la masurile
de prevenire instituite,prin care se incearca sa se obtina intarzierea transferului lor,de la mama la nounascut si la copilul mic.
Pentru colonizare,streptococii au nevoie ,la nivelul cavitatii orale de prezenta unor suprafete dure,la care
sa adere.S-a stabilit clar ca in relatia nou-nascut si streptococ ,sursele de infectare sunt pers din jur,care
participa la ingrijirea copilului,in principal,mama acestuia.Cand la nivelul florei microbiene
orale a mamei exista o concentrare mare in streptococi S mutans,microorganismul se transmite masix si
contribuie la cresterea riscului cariogen al copilului in cauza.
269. nainte de apariia primilor dini n cavitate oral Streptococii mutans sunt o prezen
constant sau nu? 1 min
S-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar,Streptococul S mutans nu reprezinta un
colonizator permanent al cavitatii orale.

46

270. Colonizarea cavitii orale cu streptococi mutans se produce mai ales ntr-o anumit perioad
dup natere. Care este aceast perioad i cum se numete? 2 min
In mod natural,prevalenta streptococilor S mutans creste odata cu inaintarea in varsta a individului,dar si
cu numarul suprafetelor dentare erupte.S-a stabilit ca este mult mai susceptibil copilul mic la colonizarea
cu streptococ mutans,perioada cea mai favorabila fiind cuprinsa intre lunile 19-31 de viata.Aceasta
perioada este numita sin acest punct de vedere ,,fereastra infectioasa,,.
271. Cnd la biei i fete descoperim acela genotip al streptococilor S. mutans ca cel de la aceeai
mam la care sex vom nregistra risc cariogen i cu ct mai mare? 2 min
Copilul preia S.M de la mama prin contacte intime repetate. Genotipurile de S.M identificate la copiii
mici studiati sunt identice cu cele ale propriilor mame, intr-o proportie de 71%. La fete, aceasta
specificitate creste la 88%, iar la baieti numai 53%.
272. n mod normal, ct reprezint streptococii i lactobacilii din totalul microorganismelor
prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral i de la nivelul P.D.? 1 min
mai putin de 1% din totalul microorganismelor prezente in saliva si la nivelul pd.
273. Cum strile prelungite de aciditate oral favorizeaz mulirea cu precdere a
microorganismelor acidurice, studiile arat c vom ntlni n principal, i Streptococi mutans care
se pot nmuli i prezint activitate metabolic i la anumite pH-uri. Care sunt acestea? 1 min
S. mutans se pot inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolic, deci produc
acid si la pH-uri de cca 4,5.
274. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pH i
menine nc activitatea metabolic i ce nelegei prin termenii de acidogen i aciduric? 2 min
Lactobacilii isi mentin activitatea metabolic chiar si la pH-uri sub 3.
Acidogen=da nastere unui acid
Aciduric=
275. Ct reprezint Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la
copilul cu carii de biberon i ct reprezint ei la pacientul copil cu cario-activitate redus? 1 min
-la copilul cu carii de biberon=30%
-la pacientul copil cu cario-activitate redusa=
276. Unde se acumuleaz de regul, microorganismele acidurice i acidogene la nivelul coroanelor
dentare? 1 min
la nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare
47

277. Pe ce se focalizeaz interveniie prevenei teriare? 1 min


se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient, obtinuta prin initierea terapiei
remineralizante. Pe aceasta cale se incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.
278. Care este rolul prezenei reelei de smal hipomineralizat de la nivelul lui? 2 min
Chiar daca smaltul este cel mai dur, el prezinta un grad de porozitate. Porozitatea este data de reteaua lui
hipomineralizata care formeaza canale de difuzare, ce-I permit sa fie permeabil in ambele sensuri, pentru
o serie de molecule mici sau pentru diferiti ioni anorganici.
279. Permeabilitatea smalului n ambele sensuri presupune trecerea unor particule. n ct timp
traverseaz iodul radioactiv i molacula de ap structurile dure dentare? 2 min
Iodul radioactive strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida
dupa 5 ore. Apa poate traversa dintele, cu o viteza de 0,1 mm/ora.
280. Cum este mineralizarea smalului dinilor temporari, ct este grosimea lui i ct de repede
progreseaz leziunea carioas comparativ cu aceleai aspecte constatate la dinii permaneni? 2
min
In cazul dintilor temporary, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la nivelul structurii interprismatice,
iar grosimea lui este la jumatate, comparative cu cea a dintilor permanenti. De asemenea, s-a dovedit ca
leziunea carioasa la dintii temporari progreseaza de 1,5 ori mai rapid, comparative cu evoultia la cei
permanenti.
281. Ct de lung este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? 1 min
Cuprinsa intre 6-24 de luni
282. Cu ce este comparat demineralizarea produs la nivelul cristalului de hidroxiapatit i unde
se produce mai nti, n centru sau la perieferia lui? 1 min
La nivelul cristaluluid e hidroxiapatita, se constata ca demineralizarea se produce in doua etape, mai
intai in central si apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion, demineralizarea avand loc
initial la nivelul minei, adica in centru.
283. In situ, unde se produce pierderea de substan anorganic i la ce adncime? 1 min
Silverstone constata in situ ca pierderea de substanta anorganica se produce in suprafata smaltului,
demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100 m si la nivelul porului smaltului, al retelei
hipomineralizate. Acest stadiu a fost numit leziune de subsuprafata.
48

284. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatit care
sunt primii demineralizai? 1 min
Magneziu, carbonat, calciu, fosfat
285. Ce se produce, n timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobndit? 2 min
Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se produce neutralizarea acizilor iar
prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se produce remineralizarea structurilor dentare afectate.
286. Dup foarte muli specialiti cnd se consider c leziunea reversibil de carie devine
ireversibil? 1 min
Concomitent cu avansarea in profunzime a demineralizarii , are loc si distrugerea proteinelor de la
nivelul matricei organice a porului.
In aceste conditii , smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca si apare cavitatea carioasa franca, care
va necesita tratament curativ, ea reprezinta etapa ireversibila a evolutiei procesului carios.
287. Care sunt factorii care influieneaz remineralizarea? 2 min
structura tesuturilor dure dentare afectate
-stadiul si caracteristicile leziunilor
-natura si grosimea peliculei dobandite
-carcateristicile placii microbiene
-fluxul si compozitia salivei
-dieta
-prezenta fluorului

49