AFISUL

''Ceea ce e important in arta, e sa vibrezi tu insuti si sa-i

faci si pe altii sa vibreze.''
(George Enescu)
AFISUL
~ esenta vizuala a ideii

Afisul sau "posterul", in terminologia de sorginte anglo-saxona, este

un gen artistic care poate fi incadrat in domeniul graficii aplicate.
Menirea sa principala este aceea de a promova, in scop publicitar, un
produs care poate fi un film, o piesa de teatru, o productie literara, un
eveniment politic, cultural, stiintific etc.
Utilizarea afiselor ca mijloc de raspandire a informatiilor are un
trecut de mii de ani. In Grecia antica, erau folosite panouri dreptunghiulare
incrustate pentru a anunta ordinea atletilor sau numele competitorilor de la
jocurile sportive.
Doar la inceputul secolului al XIX-lea, evolutia tiparului (indeosebi a
tehnologiei reproducerii color) a revolutionat desig-nul afiselor, ridicandu-le
la nivel de arta.
Tiparit in tiraje de masa, afisul este expus in spatii publice, de larga
circulatie, cu alte cuvinte este un produs al strazii. De cele mai multe ori,
atentia trecatorilor captata de un afis este de domeniul unei secunde.
Un afis de succes reuseste totusi sa transmita in aceasta unitate
extrem de redusa de timp esenta produsului promovat.
Imaginea inregistrata aproape mecanic, in fractiuni de secunda, lucreaza
apoi mental, imprimandu-se, ca o informatie stocata pe banda magnetica, pe
cortexul trecatorului receptor si reapare ulterior la suprafata memoriei.
Toate aceste considerate impun afisului sa fie o esentializare la maximum a
temei propuse.
Relativ recent ca gen artistic, afisul a aparut catre sfarsitul secolului
al XIX-lea, printre fondatorii sai numarandu-se nume celebre, ca Henri de
Toulouse - Lautrec.
Coborator dintr-o veche spita nobiliara din sudul Frantei, Toulouse
-Lautrec a trait si s-a implicat total in boema artistica a Parisului de sfarsit
de veac.
Unul dintre prietenii sai, Aristide Bruant, patronul unui cunoscut cabaret
din Montmartre, i-a comandat un afis pentru localul sau.
Inspirandu-se din stilul liniar, cu tente plate de culoare al stampelor
japoneze, in mare voga in Parisul acelei epoci, Toulouse - Lautrec creeaza
prototipul afisului de arta.
"Am ras mult! Afisul meu a avut succes!", nota pictorul, inca neincrezator in
harul sau de "graphic designer". Astazi afisele originale semnate
ToulouseLautrec se vand la preturi impresionante.
Un alt nume de marca de la inceputurile afisului a fost Alphonse Mucha,
artist ceh afirmat in Parisul perioadei 1900.
Pentru Mucha incepe o perioada de succes de mai multe decenii, timp in
care se afirma drept cel mai celebru artist grafic al epocii.
Afisele sale realizate in stilul "Art Nouveau", caracterizat prin contururi si
arabescuri decorative specifice, au si astazi succes, fiind reproduse in
tiraje de masa, in conditiile de calitate ale tiparului modern.
Secolul XX, cu perioadele sale de conflicte politice si sfasiat de doua
conflagratii mondiale, confera afisului, dincolo de dimensiunea culturala, si o
alta, propagandistica si politica.
Apar artisti specializati, care isi dedica intreaga cariera acestei discipline
grafice.
Evolutia spectaculoasa a cinematografiei da un nou impuls afisului de
tip cultural. Apar postere cu vedete din lumea Hollywood-ului.
Anii '30 ai secolului XX introduc notiunea de "pin-up", afisul care se poate
"agata" in interior. Exemplul cel mai cunoscut il constituie Marilyn Monroe,
care a debutat ca obscur manechin de pin-up.
Aceasta pasiune a afisului lipit pe peretele camerei inceputa in timpul
ultimului razboi mondial isi exercita aceeasi forta si in randul generatiilor
contemporane.
Un moment de varf in evolutia artei posterului l-a constituit perioada
generatiei "flower-power" din deceniul al saptelea al secolului trecut.
Pentru miscarea "hippie" a acelei epoci, afisul era un mod de
manifestare a ideologiei proprii si chiar o arma de lupta contra moravurilor,
considerate depasite.
 Pentru tarile Europei de est, aflate sub dominatia ideologiei comuniste,
afisul, in special cel cultural, a fost un mijloc de evadare din constrangerile
ideologice impuse, o modalitate de manifestare neingradita a opiniilor
proprii, o forma de dizidenta mascata.
Artistii grafici din Polonia comunista au reusit cel mai bine sa se afirme pe
plan international cu o anumita viziune novatoare de concepere si perceptie a
afisului.
Si astazi, dupa mai bine de un deceniu de cand nu mai este considerat un
instrument de lupta impotriva constrangerilor, afisul polonez ocupa un rol
major in randul artelor grafice contemporane.
Si in Romania ultimelor decenii, chiar in conditiile constrangerilor anterior
mentionate, arta afisului a cunoscut realizari originale si valoroase.
O serie de artisti printre care pot fi amintiti Alexandru Balan, Nicolae
Corneliu, Constantin Costa, Sergiu Dinculescu, Pompiliu Dumitrescu, Sergiu
Georgescu, Florin Ionescu, Constantin Pohrib, Albin Stanescu, Ion Stendl,
Clara Tamas au realizat afise la cote valorice si calitative similare
productiilor occidentale.
Intelegand impactul pe care continua inca sa il aiba posterul asupra
generatiei tinere in special, intreprinzatori contemporani avizati incearca
permanent sa diversifice oferta de afise pentru publicul larg.
Exista astazi mai multe categorii de postere. Sunt, astfel, postere cu
vedete si celebritati, postere cu imagini geografice, postere cu "pin-up
girls", postere umoristice sau de idee, postere cu reproduceri de arta etc.
Progresul formidabil al modalitatilor de tipar permite realizarea de
reproduceri de arta cu granulatia, textura si rugozitatea suprafetei
caracteristice lucrarilor originale.
Calitatea tiparirii le face chiar sa poata fi confundate cu lucrarile originale.
Un public tot mai larg achizitioneaza postere potrivite pentru
interioarele serializate de astazi, luand in considerare pretul de achizitie,
net inferior unor productii originale.
Contestate sau apreciate, atunci cand sunt folosite cu discernamant si in
concordanta cu ambientul in care sunt plasate, posterele pot personaliza un
interior, fiind, mai mult ca oricand, elementele vizuale tipice ale civilizatiei
imaginii in care traim si in care valorile sunt multiplicate vizual, sonor,
magnetic sau digital, intr-un circuit mondial al cunoasterii si informatiei care
nu cunoaste bariere de timp si spatiu.

Boris Vallejo
Vraja - afis publicitar
 Alphonse Mucha
Job - afis de reclama
 Nicolae Corneliu
Othello - afis de teatru
Toulouse-Lautrec
Bibliografie

1. www.google.com: -Arta si publicitate

-Articol [ Arte ]de Constantin Enianu
2. Educatie plastica, editura ALL, din 98’ si 99’
3. www.121.ro/content/show_article
4. www.citate-celebre.com