Reevaluarea stocurilor de materii prime din

intreprinderi supuse evaluarii

Stagiar an III
Experti Contabili Gr. 21
NICULESCU I. FLORENTINA
Cuprins:

- Continutul si structura stocurilor

- Clasificarea stocurilor
- Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii prime
Metoda cantitativ-valorica
Metoda global valorica
Metoda operativ-cantitativa
- Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii prime
Metoda inventarului permanent- – exemplificare
Metoda inventarului intermitent – exemplificare
- Evaluarea stocurilor de materii prime
- Reguli de evaluare a stocurilor de materii prime
Evaluarea la intrarea In patrimoniul Intreprinderi
Evaluarea la inventariere
Evaluarea la bilant
Evaluarea la iesirea din patrimoniu – exemplificare
- Bibliografie
www.contabilul.ro
http://codfiscal.net/conta/
IAS 2
Contabolitatea stocurilor - Prof.univ.dr. Adriana TIRON TUDOR
 Continutul si structura stocurilor
Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima
lor utilizare, sa fie vândute In situatia când au starea de marfa sau produse rezultate din
prelucrare, precum si productia In curs de executie.
Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa In stocuri si productia In curs de
executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a
Standardelor Contabile (I.A.S.C.), In norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicata
Incepând cu 1.01.1976 si revizuita In anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de
activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte
taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:
 Bunuri achizitionate In scopul revânzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu
amanuntul si destinata revânzarii) sau orice alta achizitie având acest scop;
 Bunuri finite sau In curs de executie fabricate de Intreprindere;
 Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite In procesul de
productie;
 Costul serviciului pentru care Intreprinderea nu a recunoscut Inca venitul aferent,
In cazul prestarilor de servicii.
Clasificarea stocurilor
In contabilitatea financiara a Intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate In
functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a
gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:
 Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se In
componenta lor integral sau partial, In stare initiala sau transformata;
 Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale
consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de
regula, In produsul rezultat;
 Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor
reziduale;
 Animale care nu au Indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte,
animale de Ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
 Productia In curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut
prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si
lucrarile si serviciile In curs de executie sau neterminate;
 Marfuri, respectiv bunuri pe care Intreprinderea le cumpara In vederea
revânzarii ;
 Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul
transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.
Categorii distincte In cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar,
baracamentele si amenajarile provizorii.
In România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este
data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor si
comenzilor In curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii
patrimoniale, destinate: fie a fi vândute In aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor In procesul
de productie; fie a fi consumate la prima lor utilizare.
 Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii prime
Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la Intreprinderile mari
si mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetica a
stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel organizata Incât sa permita
cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare In parte si pe feluri de
materiale, produse marfuri etc.
Contabilitatea analitica este o evidenta completa, Intrucât se foloseste atât etalonul
valoric cât si etalonul cantitativ, spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor, care
utilizeaza numai etalonul cantitativ.
Contabilitatea analitica se poate tine In functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii ale Intreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:

 Cantitativ-valorica;
 Operativ-cantitativa;
 Global valorica.
Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o
concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.
A) Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)
In cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe
categorii de bunuri, iar In contabilitatea generala se tine o evidenta cantitativ valorica, care
prezinta urmatoarele caracteristici:

 Documentele de intrare si iesire se Inregistreaza mai Intâi cantitativ In

fisele de magazie, care se tin la locurile de depozitare;
 Aceleasi documente, grupate pe operatii de intrare si iesire, se
imbordereaza separat si Impreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii stocurilor si
materialelor;
 La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza
conform necesitatilor, sunt evaluate cantitatile la pretul de Inregistrare si se stabilesc conturile
In care urmeaza sa se Inscrie operatiile respective;
 Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se Inregistreaza
cantitativ si valoric In fisele de conturi analitice, deschise pe feluri de materiale si pe locuri de
depozitare;
 O data cu consemnarea In fisele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si
centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrari si lunar pentru iesiri.
Verificarea concordantei dintre datele Inregistrate In conturile sintetice si cele
analitice de materii si materiale se realizeaza la sfârsitul lunii prin compararea datelor
Inregistrate In fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si
Intocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice. Reprezentarea grafica este prezentata
In Anexa 2.
B) Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)
In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se, tine evidenta cantitativa a
bunurilor materiale pe categorii, In contabilitatea generala se tine evidenta valorica pe
gestiuni, iar In cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Verificarea exactitatii si
concordantei Inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face
lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie In registrul
stocurilor.
 Tehnica de lucru este urmatoarea:

 Documentele justificative sunt Inregistrate de gestionar In fisele de magazie, stabilind

stocul dupa fiecare operatie;
 Serviciul contabil, verifica periodic Inregistrarile facute In fisele de magazie si preia
documentele respective, Impreuna cu borderourile Intocmite de gestionar, care sunt
centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente
 Totalurile stabilite se Inscriu In „Situatia de miscari”, Intocmita separat pentru intrari si
pentru iesiri.
 La sfârsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri,
pe gestionari si pe grupe de materiale, atât la intrari cât si la iesiri, iar stocurile din fisele de
magazie se Inscriu In Registrul stocurilor si se Inmultesc cu pretul lor. Existentele fizice
Inscrise In acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar
soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa
concorde cu contabilitatea sintetica. Reprezentarea grafica este prezentata In Anexa 3.
C) Metoda global-valorica
In cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, atât la nivelul
gestiunii, cât si In contabilitate, iar periodic se face controlul concordantei Inregistrarilor din
evidenta lor.
Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt Inlocuite cu Registru de gestiune, In
care zilnic sunt Inregistrate valoric intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se
stabileste soldul la sfârsitul zilei. Raportul de gestiune se Intocmeste zilnic, iar, Impreuna cu
documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate.
La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor Inscris
In raportul de gestiune, preturile, precum si evaluarea Impreuna cu celelalte calcule, astfel ca
dupa ce se constata corecta si legala lor alcatuire le vizeaza si le Inregistreaza In fisa contabila
analitica tinuta pentru fiecare gestiune In parte.
Controlul concordantei Inregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea din contabilitate
se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fisa
contabila analitica

Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii prime

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei In curs de executie se
realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de conturi general,
denumita „Conturi de stocuri si productie In curs de executie”.
Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia de
reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productiei In curs de
executie. Soldul lor debitor se preia In activul bilantului. Aceste conturi asigura:

 Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura

materiala, pe structura, categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii
contabilitatii.
 Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:
- Stocurile din depozitele proprii;
- Stocurile aflate la terti;
- Decalajele Intre aprovizionarea si receptia bunurilor;
- Decalajele Intre vânzarea si livrarea bunurilor;
- Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate
 Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si Inregistrarea stocurilor;
  Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a
activelor circulante.
In afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de Inregistrare stocurile,
contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor corespondente cu conturi
din alte clase:

 Clasa a-4-a, „Conturi de terti”

- Contul 401 Furnizori
- Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
 Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”
- Contul 600 Cheltuieli cu materii prime
- Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile
- Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar
- Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea activelor circulante
 Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”
- Contul 711 Venituri din productia stocata
- Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
Legaturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de cheltuieli” si
clasa a-7-a, „Conturi de venituri”, sunt redate In tabelul nr. :
-Tabelul nr. -
Conturi de stocuri Conturi de cheltuieli Conturi de venituri

300 Materii prime 600 Ch cu materii pri.

301 Materiale 601 Ch cu materiale

321 Obiecte de inventar. 602 Ch cu obiectele de inventar. 711 Venituri din productia stocata

390 Provizioane pentru 6814 Ch privind 7814 Venituri din

391 Deprecierea 6814 deprecierea 7814 provizioane pentru

392 Stocurilor 6814 activel circulante 7814 deprecierea actv.

Stocurile detinut de Intreprindere, dar care sunt proprietatea altor unitati, se urmaresc
prin conturile organice In clasa 8 „Conturi speciale”, din grupa 80 „Conturi In afara
bilantului”, astfel:

 Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”

 Contul 8033 „Valori materiale primite In pastrare sau custodie”
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua
metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii:
1. Metoda inventarului permanent
2. Metoda inventarului intermitent
1. Metoda inventarului permanent
In cazul utilizarii inventarului permanent In contabilitate, In conturile de stocuri se
Inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce
permite stabilirea si cunoasterea In orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât si valoric.
 Conform normelor contabile din tara noastra, In conditiile utilizarii inventarului
permanent, unitatile patrimoniale Isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor In functie
de specificul activitatii si de necesitatile proprii.
In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu
intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La
sfârsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile
faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente In plus sau minus la inventar, acestea
se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real.
In principiu, evaluarea intrarilor In stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de
costul efectiv de productie, In cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din
stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din
stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile românesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a
continua practica contabila anterioara de a evalua atât intrarile cât si iesirile din stoc la preturi
standard sau prestabilite, denumite si preturi de Inregistrare. Acceptarea continuarii acestei
practici a impus instituirea In contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa
reflecte distinct:

 La intrarea elementelor In stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de

Inregistrare;
 La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii
de Inregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
(Si+Rd) cont de diferente de pret
K=

(Si+Rd) cont de stoc la pret de Inregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de

Inregistrare.
Exemplu:

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime:

a)stoc initial:
 la pret de Inregistrare : 5.000.000 lei;
 diferenta de pret : 500.000 lei;
b)intrari In stoc de la furnizori:
 la pret de Inregistrare : 25.000.000 lei;
 diferenta de pret : 3.325.000 lei;
% = 401 „Furnizori” 33.706.750

„Materii prime” 300 25.000.000

Diferente de pret 308 3.325.000

T.V.A. deductibil 4428 5.381.750

c) iesiri din stoc la pret de Inregistrare:

Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 20.000.000

d)calcularea si Inregistrarea diferentelor de pret

(Si+Rd) cont 308 500.000+3.325.000
K= = = 12,75 %

(Si+Rd) cont 300 5.000.000+25.000.000

Diferenta de pret = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei

Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente pret 2.550.000

e) la sfârsitul exercitiului se constata plus la inventar

Valoarea stocului faptic 11.000.000

Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 10.000.000

Diferente In plus la inventar 1.000.000

Diferente de pret aferente (1.000.000*K) 127.500

% = 600 Cheltuieli cu M P 1.127.500

Materii prime 300 1.000.000

Diferente de pret 308 127.500

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta In

utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari In permanenta stocul scriptic al
acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor
va reflecta:

 stocul initial, de la Inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si
care nu poate fi decât debitor,
 intrarile In cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor Inregistra
In debitul contului,
 iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul
creditor al contului,
 In baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri – se va stabili In
permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea In perioadele de inventariere cu
stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:

 utilizarea fiecaruia dintre preturile de Inregistrare a stocurilor,

 folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
 conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre
metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar
asigura o mai riguroasa cunoastere, In orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control
al integritatii lor.
2. Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu
conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus In contabilitatea de gestiune, In
cazul Intreprinderilor mari, sau extracontabil In cazul Intreprinderilor mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si Inregistrarea lor In contabilitate pe
baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta Intre
valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale
stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

E = Si + I - Sf

In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea In cursul lunii a conturilor

de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa
fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la Inceputul si sfârsitul
lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct In conturile de cheltuieli
corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfârsitul
fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se Inregistreaza In conturile de
stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la
Inceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta In:
 Inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct
In conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
 regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice
prin:
 destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub
premiza ca acesta s-a consumat In cursul exercitiului financiar,
 restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele
exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
In urma acestei tehnici de Inregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a
acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective
cu aceste consumuri.
Exemplu :

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii prime:

a) destocarea stocului initial, In costuri istorice = 5.600.000 lei

Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 5.600.000

b) intrari In stoc de la furnizori

% = 401 Furnizori 29.750.000

Cheltuieli cu M P 600 25.000.000

T.V.A. deductibil 4426 4.750.000

c) restocarea stocului final, dupa inventariere:

Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.500.000

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta

In neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri In cursul
perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune când se
debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere.
Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile
de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara
unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:
a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:
 se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a
reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost Inregistrate la Inceput;
 achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se Inregistreaza direct asupra
conturilor de cheltuieli;
 la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din
perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin
trecerea lor asupra conturilor de stocuri.
 Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile
consumate In timpul perioadei, calculate dupa relatia:

Iesiri = Stoc initial + Intrari – Stoc final

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:
 se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a
anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
 bunurile obtinute din productie proprie nu se Inregistreaza In contabilitatea
sintetica, ci numai In evidenta operativa de la locurile de depozitare;
 pe masura vânzarii stocurile se vor Inregistra asupra conturilor de venituri,
fara sa fie nevoie destocarea lor;
 la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie,
inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevânduta, si se
Inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile
produse In unitate, calculate dupa relatia:

Intrari = Stoc initial +Vânzari – Stoc final

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

c) pentru productia In curs de executie, determinarea ei se face numai la sfârsitul
perioadei prin metode diferite si se Inregistreaza In contabilitate ca stocuri la costurile
corespunzatoare, dar la Inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza
In „rosu”.
Folosirea acestei metode presupune:

 utilizarea ca preturi de Inregistrare In contabilitate a stocurilor, a costului de

achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a
preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;
 nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
 nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari In munca de contabilitate, daca
inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, Insa, un control riguros al
gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

Evaluarea stocurilor

Evaluarea reprezinta desemnarea unei expresii monetare unui element In vederea prezentarii
In situatiile financiare. Stocurile sunt evaluate In bilant la cea mai mica valoare dintre cost si
valoarea realizabila neta.
In cele ce urmeaza vom prezenta cum se determina costul si valoarea realizabila neta.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate cheltuielile afectate achizitiei si prelucrarii, precum
si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile In forma si In locul In care se gasesc In
prezent.
Costul de achizitie

Exemplu
Intreprinderea ALFA achizitioneaza 5.000 de perechi de pantofi de la furnizorul extern BETA la un pret de 25 $/pereche.
Cursul de schimb la data achizitiei este de 2,7 lei/$, taxa vamala este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce
marfa In unitate, ALFA primeste de la o societate de transport o factura In valoare 833 lei (din care TVA 19 %) pentru transportul
pe parcurs intern.. Determinati costul de achizitie al marfurilor .

Costul de achizitie al marfurilor se determina astfel:

Elemente Calcule Valoare

Pretul de achizitie 5.000 perechi x 25 $/pereche x 2,7 lei/$
(+)Taxa vamala 2%
(+)Comision vamal 0,5%
(+)Cheltuieli de transport
(=)Cost de achizitie

Taxa pe valoarea adaugata este inclusa In costul de achizitie doar daca nu este deductibila fiscal.

Achizitia de marfuri va genera urmatoarea Inregistrare:

+A +D;+D;+D

371 = % 4

Marfuri 401.01

446

Impozite, taxe si
varsaminte asimilate

Potrivit IAS 2 costul de achizitie al stocurilor cuprinde pretul de cumparare ,

taxele de import si alte taxe (daca Intreprinderea nu le recupereaza ulterior de la
autoritatile fiscale), costurile de transport, manipulare si alte costuri
direct atribuibile achizitiei.

Reducerile comerciale (rabatul, remiza si risturnul) sunt deduse pentru a determina costul de achizitie.

Exercitiu
Determinati costul de achizitie al unui stoc de materii prime cunoscând urmatoarele informatii: pretul de achizitie 60.000
de lei, reducere comerciala de care se beneficiaza de 2 %, cheltuieli de transport 2.500 de lei, cheltuieli cu manipularea 800 de lei,
TVA 19%, amortizarea cladirii unde se afla sediul firmei 800.000 de lei, cheltuieli cu iluminarea sectiilor de productie 9.000 de lei.

Costurile de transformare (de productie)

Costul stocurilor supuse prelucrarii se determina prin Insumarea cheltuielilor directe cu o

cota parte din cheltuielile indirecte de productie , fixe si variabile, ocazionate de
transformarea materiilor prime In produse finite.
Cheltuielile directe sunt cheltuielile ce pot fi direct afectate costului stocului fara alte
rationamente de atribuire.
Cheltuielile indirecte sunt alocate sistematic costului stocurilor la a caror producere participa.

Exemplu
Societatea X achizitioneaza roti In vederea fabricarii unor biciclete In valoare de 1.000.000
lei./bicicleta. Acestea sunt cheltuieli directe deoarece pot fi afectate direct producerii unei biciclete. Daca
societatea X plateste redevente pentru un utilaj luat In leasing si asigurarea pentru sectia In care se realizeaza
productia, aceste cheltuieli nu pot fi afectate direct producerii unei biciclete si reprezinta cheltuieli indirecte.

IAS 2 insista asupra distinctiei dintre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile.

Cheltuielile variabile sunt cheltuieli care se modifica In functie de volumul de activitate al
Intreprinderii dar nu neaparat proportional cu acesta.Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care
ramân relativ constante In timp indiferent de cum variaza volumul productiei.
Alocarea regiei fixe de productie costului de prelucrare se face In functie de
capacitatea normala de productie.
Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta, In medie, de-a lungul
unui anumit numar de perioade sau sezoane, In conditii normale , având In vedere si
pierderea de capacitate rezultata din Intretinerea planificata a echipamentului. Aceasta
poate fi aproximata pornind de la nivelul actual de productie.

Exemplu
Intreprinderea ALFA fabrica rulmenti pentru care costul variabil unitar este de 500.000 de lei/buc.
Cheltuielile fixe anuale au fost de 800.000.000 de lei. In exercitiile N, N+1 si N+2 au fost obtinute 4.000 de
bucati, 5.000 de bucati si respectiv 4.500 de bucati.

Determinarea costului unitar fara a tine cont de variatia utilizarii capacitatii de productie ne conduce la urmatoarea
situatie.

Elemente N N+1 N+2

Volumul productiei (q)

Cheltuielile variabile 4.000 5.000 4.500

totale(500.000 lei/buc x q)

Cheltuieli fixe(lei)

Cheltuieli totale
2.000.000.000 2.500.000.000 2.250.000.000

800.000.000 800.000.000 800.000.000

2.800.000.000 3.300.000.000 3.050.000.000

Costul de productie 700.000 660.000 677.778

unitar

In aceasta situatie costul de productie unitar variaza odata cu volumul productiei. Cheltuielile fixe (800.000.000 lei) ramân
constante In N, N+1 si N+2 si determina un cost unitar scazut daca sunt repartizate la un numar mai mare de unitati produse.

Pentru a evita aceste fluctuatii nejustificate, cheltuielile fixe sunt Incorporate In cost In functie de capacitatea de
productie normala. Daca productia normala este de 5.000 bucati, atunci costul de productie unitar se determina dupa cum urmeaza:

Elemente N N+1 N+2

Volumul productiei

Cheltuieli variabile totale 4.000 5.000 4.500

 Cheltuielile fixe

(800.000.000 x 2.000.000.000 2.500.000.000 2.250.000.000

4.000/5.000)

(800.000.000 x
5.000/5.000)

(800.000.000 x 640.000.000
4.500/5.000)

Cheltuieli totale
800.000.000

720.000.000

2.640.000.000 3.300.000.000 2.970.000.000

Costul de productie 660.000 660.000 660.000

unitar

Observati ca se obtine acelasi cost de productie unitar indiferent de variatia volumului productiei, ceea ce determina
evaluarea stocurilor In bilant la valoarea reala.

Exercitiu
Determinati costul de productie pentru produsul finit PF dispunând de urmatoarele informatii:

-cheltuieli cu materialele directe, 500.000 de lei;

-cheltuieli cu manopera directa, 100.000 de lei;

-cheltuieli indirecte de productie, 700.000 de lei, din care 500.000 de lei sunt variabile;

-cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ, 100.000 de lei

-cheltuieli cu iluminatul si Incalzirea magazinului de desfacere 50.000 de lei;

-cheltuieli cu publicitatea, 25.000 de lei;

In urma procesului de productie se obtin 500 buc produs finit PF. In conditii normale, tinând cont de pierderile generate de revizia
lunara a utilajelor se obtin 600 buc produs finit PF.

La Inchiderea exercitiului se determina valoarea realizabila neta si se verifica daca aceasta

este inferioara costului stocurilor pentru a se Inregistra o depreciere.
Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa se faca In functie de destinatia stocului
considerat. Astfel, In cazul In care exista un contract de vânzare a stocurilor, valoarea
realizabila neta este reprezentata de pretul prevazut In contract.
Materialele nu vor trebui depreciate atâta timp cât produsele obtinute cu ajutorul lor
pot fi vândute la un pret mai mare decât costul lor.
Valoarea neta de realizare trebuie determinata pentru fiecare articol cu exceptia cazului In
care elementele apartin aceleiasi linii de productie, au scopuri sau utilizari asemanatoare,
sunt fabricate si comercializate In aceeasi zona geografica si nu pot fi evaluate separat.
Exemplu
Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la produsele finite PF1, PF2, PF3 In exercitiul N:

Produs Cost(a) Valoarea realizabila neta(b) Valoarea cea mai mica dintre a
si b

PF1 100.000 110.000 100.000

 PF2 150.000 170.000 150.000

PF3 260.000 170.000 170.000

Total 510.000 450.000 420.000

Valoarea stocurilor la inventar este de 420.000 de lei. Diferenta dintre cost (de 510.000 de lei) si valoarea de inventar se
Inregistreaza sub forma unei ajustari pentru deprecierea stocurilor.

+Ch +(-A)

6814 = 394 90.000

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru

privind ajustarile pentru deprecierea
deprecierea activelor produselor finite
circulante

Sesizati ca se compara costul cu valoarea realizabila neta pentru fiecare produs finit In parte si nu se recurge la o analiza
pe total (prin compararea totalului costurilor de 510.000 de lei cu totalul valorii realizabile nete de 450.000 de lei).

In fiecare exercitiu urmator, este efectuata o estimare noua a valorii nete de realizare. Daca circumstantele care au permis
contabilizarea stocurilor la o valoare sub cost nu mai exista (pretul de vânzare a crescut) si acestea sunt disponibile Inca deprecierea
trebuie reluata(diminuata sau anulata).

Exemplu
Daca In exercitiul N+1 situatia celor trei produse finite se prezinta astfel:

Produs Cost(a) Valoarea realizabila neta (b) Valoarea cea mai mica dintre
a si b

PF1 100.000 110.000 100.000

PF2 150.000 170.000 150.000

PF3 260.000 220.000 220.000

Total 510.000 500.000 470.000

In exercitiul N+1 valoarea stocurilor la inventar este de 470.000 lei, prin urmare o parte din ajustarea de valoare
constituita trebuie reluata:

-(-A) +V

394 = 7814 50.000

Ajustare pentru deprecierea Venituri din

produselor finite exploatare privind
ajustarile pentru
deprecierea activelor
circulante

Exercitiu
Intreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obtinute la un cost de 150.000 de lei. Valoarea realizabila neta
a stocului la sfârsitul exercitiilor N si N+1 este de 170.000 de lei si respectiv 130.000 de lei.
Care sunt Inregistrarile contabile efectuate la sfârsitul exercitiilor N si N+1 ?

La ce valoare apare stocul In bilantul exercitiului N ?

Valoarea realizabila neta trebuie determinata având la baza conditiile existente la data Incheierii bilantului. Aceasta estimare
necesita exercitarea rationamentului
profesional. Prin urmare, trebuie avute In vedere toate informatiile disponibile, inclusiv modificarile ulterioare ale preturilor de
vânzare.

Evaluarea la iesire a stocurilor

La data iesirii din gestiune, stocurile pot fi evaluate printr-o identificare distincta a
costurilor lor individuale daca nu sunt confundabile sau nu sunt afectate unor proiecte
specifice.
Identificarea specifica nu poate fi utilizata când exista un numar mare de elemente
confundabile. Pentru acest caz, IAS 2 a prevazut doua procedee de determinare a costului
bunurilor iesite: FIFO (primul intrat-primul iesit) sau CMP (costul mediu ponderat).
Procedeul FIFO considera ca elementele ies din stoc In ordinea intrarii. Stocul final
cuprinde elemente evaluate la pretul ultimelor intrari.
Procedeul CMP presupune determinarea periodica (lunar sau cu ocazia fiecarei noi
aprovizionari) a unui cost mediu ponderat care tine cont de toate intrarile si toate iesirile
exercitiului.
Procedeul LIFO (ultimul intrat - primul iesit) care se constituia In prelucrarea
alternativa In standardul IAS 2 a fost eliminat prin revizuirea din 2003.

Exemplu
Se cunosc urmatoarele informatii privind un stoc de marfa :
-la 1.10.N se aflau In stoc 1000 buc. evaluate la costul de achizitie de 1.000 de lei/buc.;

-la 3.10.N are loc o achizitie de 2.000 buc. la costul de 1.600 de lei/buc.;

-la 12.10.N are loc o vânzare de 2.500 buc.;

-la 21.10.N are loc o achizitie de 1.000 buc la costul de 2.300 de lei/buc.;

-la data de 27.10.N are loc o vânzare de 1.200 buc.;

Ne propunem sa determinam valoarea iesirilor din stoc si a stocului final In urmatoarele cazuri:

Cazul 1: Intreprinderea utilizeaza procedeul cost mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare:

Intrari Iesiri Stoc

Data Q Cost Cost total Q Cost Cost Q Cost Cost total

unitar unitar total unitar

1/10 1.000 1.000 1.000.000

3/10 2.000 1600 3.200.000 3.000 1.400 4.200.000

12/10 2.500 1.400 3.500.00 500 1.400 700.000

0

21/10 1.000 2.300 2.300.000 1.500 2.000 3.000.000

27/10 1.200 2.000 2.400.00 300 2.000 600.000

 0

31/10 300 2.000 600.000

Cazul 2: Intreprinderea utilizeaza procedeul FIFO:

Intrari Iesiri Stoc

Data Q Cost Cost total Q Cost Cost Q Cost Cost total

unitar unitar
unitar total

1/10 1.000 1.000 1.000.000

3/10 2.000 1600 3.200.000 1.000 1.000 1.000.000

2.000 1.600 3.200.000

3.000 4.200.000

12/10 1.000 1.000 1.000.000

1.500 1.600 2.400.000 500 1.600 800.000

2.500 3.400.000

21/10 1.000 2.300 2.300.000 500 1.600 800.000

1.000 2.300 2.300.000

1.500 3.100.000

27/10 500 1.600 800.000

700 2.300 1.610.000 300 2.300 690.000

1.200 2.410.000

31/10 300 2.300 690.000

Exercitiu
Despre un stoc de marfa se cunosc urmatoarele informatii:

-stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc;

-achizitie la 7.05.N, 2.000 buc x 1.500 u.m./buc, TVA 19%;

-vânzare la 15.05.N, 2.500 buc x 2.000 u.m./buc, TVA 19%;

-achizitie la 23.05.N, 5.500 buc x 1.800 u.m./buc, TVA 19%;

-vânzare la 29.05.N, 5.800 buc x 2.200 u.m./buc, TVA 19%;

Determinati valoarea iesirilor din stoc si a stocului final stiind ca Intreprinderea utilizeaza metoda FIFO.

Tehnici de masurare a costurilor

Metoda costurilor standard sau metoda pretului cu amanuntul pot fi utilizate In

evaluarea stocurilor In masura In care valorile obtinute aproximeaza costul. Costul standard
este utilizat pentru evaluarea intrarilor si a iesirilor de stocuri In cursul perioadei deoarece nu
este cunoscut costul efectiv. La sfârsitul ciclului de productie se calculeaza costul efectiv si se
vor Inregistra In contabilitate diferentele de pret.

Exemplu
 Societatea comerciala ALFA S.A realizeaza din productie proprie doua sortimente de produse finite, P1 si P2. La
Inceputul lunii martie, situatia stocurilor era urmatoarea:

P1: 270 bucati, evaluate la costul standard de 100.000 u.m./buc;

P2: 1.000 bucati, evaluate la costul standard de 400.000 u.m./buc;

Diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 156.000.000 u.m. (nefavorabila).

In cursul lunii au loc operatiile:

(1)Se obtin produse finite:

P1: 100 bucati;

P2: 600 bucati;

(2)Se vând produse finite clientului C1. Factura cuprinde:

P1: 50 buc., pret de vânzare 150.000 u.m./buc;

P2: 200 buc., pret de vânzare 460.000 u.m./buc;

TVA 19%.

(3)Se exporta 400 bucati P2 clientului extern C2, la pretul de 30$/buc., curs de schimb 1$ = 35.000 u.m.

(4)La sfârsitul lunii martie se calculeaza costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor P1 este de 120.000 u.m./buc
iar cel al produselor P2 este de 350.000 u.m./buc.

D 345.01 C D 345.02 C

Si 27.000.000 5.000.000 (2) Si 400.000.000 80.000.000 (2)

(1) 10.000.000 (1) 240.000.000 160.000.000 (3)

32.000.000 Sf 400.000.000 Sf

D 3485 C

Si 156.000.000 46.305.000 (4b)

(4a) 2.000.000

(4a) -30.000.000

81.695.000 Sf

(1)Obtinere de produse finite:

= 711 250.000.000

345.01 Variatia stocurilor 10.000.000

Produse finite P1

345.02 240.000.000

Produse finite P2

(2)Vânzare de produse finite:

4111/C1 = % 118.405.000
 Clienti 701 99.500.000

Venituri din vânzarea

produselor finite

4427
18.905.000
TVA colectata

711 = % 85.000.000

Variatia stocurilor 345.01 5.000.000

Produse finite P1

345.02 80.000.000

Produse finite P2

(3)Export de produse finite:

4111/C2 = 701 420.000.000

Clienti Venituri din

vânzarea
produselor finite

711 = 345.02 160.000.000

Variatia stocurilor Produse finite P2

(4)La sfârsitul perioadei de gestiune:

a)calculul si Inregistrarea diferentelor de cost aferente intrarilor In stoc:

Diferenta aferenta produselor P1 = 100 buc (100.000 – 120.000) = -2.000.000 (nefavorabila )

3485 = 711 2.000.000

Diferente de pret la Variatia stocurilor

produse finite

Diferenta aferenta produselor P2 = 600 buc (400.000 – 350.000) = + 30.000.000 (favorabila)

3485 = 711 -30.000.000

Diferente de pret la Variatia stocurilor

produse finite

b)calculul si Inregistrarea diferentelor de cost aferente iesirilor din stoc:

 Si3485  Rd 3485 156.000.000  28.000.000 128.000.000
k    0,189
Si345  Rd 345 427.000.000  250.000.000 677.000.000

Diferenta aferenta iesirilor = Rc345 x k = 245.000.000 x 0,189 = 46.305.000 lei

711 = 3485 46.305.000

Variatia stocurilor Diferente de pret la

produse finite

Pretul cu amanuntul cuprinde costul de achizitie, cota de adaos comercial si TVA neexigibila.

Exemplu

Societatea comerciala ALFA S.A prezinta la Inceputul lunii martie urmatoarea situatie a stocului de marfa M1:

Si371 = 70.000 buc x 714 lei/buc = 49.980.000 lei

Si378 = 7.000.000 lei

Si4428 = 7.980.000 lei

In cursul lunii martie au loc operatiile:

(1)Achizitie de marfuri, 5.000 buc M1 la costul de 600 lei/buc, TVA 19%,adaos comercial 20%.

(2)Vânzare de marfuri la pretul de vânzare cu amanuntul (inclusiv TVA) de 27.560.000 lei.

Sa se Inregistreze In contabilitate operatiile de mai sus daca evaluarea stocului de marfuri se face la pretul de vânzare cu
amanuntul inclusiv TVA.

(1)Achizitie de marfuri:

+A +D; +(-A); +(-A)

371 = % 4.284.000

Marfuri 401 3.000.000

Furnizori

378 600.000

Diferente de pret la
marfuri

4428
684.000
TVA neexigibila

+A +D

4426 = 401 570.000

TVA deductibila Furnizori

(2)Vânzare de marfuri:

+A +V; +D

5311 = % 27.560.000

Casa 707 23.159.663

Venituri din
 vânzarea marfurilor

4427

TVA colectata 4.400.337

+Ch; -(-A); -(-A) -A

% = 371 27.560.000

607 19.299.874

Cheltuieli cu marfurile

378

Diferente de pret la 3.859.789

marfuri

4428

TVA colectata
4.400.337

Si378  Rc378
k 
( Si 371  Rd 371)  ( Si 4428  Rc 4428)
7.000.000  600.000
 
(49.980.000  4.284.000)  (7.980.000  684.000)
7.600.000
  0,1666
45.600.000
Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc707 x k = 23.159.663 x 0,1666 = 3.859.789 lei

Si378  Rc378 7.600.000

sau k    0,14
( Si371  Rd 371) 54.264.000

Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc371 x k = 27.560.000 x 0,14 = 3.858.400 lei.

D 371 C D 378 C

Si 49.980.000 27.560.000 (2) 7.000.000 Si

(1) 4.284.000 (2) 3.859.789 600.000 (1)

26.704.000 Sf Sf 3.740.211

D 4428 C D 707 C

(2) 4.400.337 7.980.000 Si 23.159.663 (2)

684.000 (1)

Sf 4.263.663