Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 306


din 16.09.2003

pentru aprobarea reglementării tehnice


„Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din
elemente prefabricate în zone rurale".
indicativ GP081-Q3

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr, 10/1995,


privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art 5 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Având în vedere avizul nr. 32 / 01.07.2003 al Comitetului
Tehnic de Specialitate,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:
Art. 1 . - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind
proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate
în zone rurale, indicativ GP 081-03, elaborată de INCERC, filiala Cluj şi
prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea l.
Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON
TUDOR MUREA

1
Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor- INCERC Bucureşti

3
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR
Şl TURISMULUI

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA CUPRINS


REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE
PREFABRICATE ÎN ZONE RURALE 1. Prevederi generale............................................................................. 6

2. Soluţii constructive.......................................................................... 11
INDICATIV GP 081-03
3. Materiale .......................................................................................... 19

4. Instalaţii ............................................................................................ 30
Elaborat de: 5. Indicaţii privind proiectarea ........................................................ 31
INCERC-Filiala Cluj
6. Indicaţii privind execuţia............................................................... 50
Director: conf. dr. ing. Călin MIRCEA
7. Tehnologii de precomprimare a rezervoarelor.......................... 56
Responsabil temă: ing Mihai FILIP
8. Controlul calităţii şi recepţionarea lucrărilor............................. 58
Colectiv de elaborare: dr. ing. Mircea PĂSTRĂV Anexă...................................................................................................... 61
prof. dr. ing. lldiko BUCUR
(Univ. Tehnică Cluj) Bibliografie........................................................................................... 67

Avizat de:
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T C.T.

Director general: ing. Ion STĂNESCU


Responsabil de temă: ing. Mihai CRAINIC

5
În proiectele de execuţie vor fi adaptate prevederile prezentului
GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA
ghid prin Caietele de sarcini şi Fişele tehnologice privind tehnologia
REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE Indicativ de execuţie şi regulile de exploatare a rezervorului.
GP 081-03
PREFABRICATE IN ZONELE RURALE O cerinţă importantă pentru proiectarea şi executarea
rezervoarelor mici în condiţii de calitate superioară, este găsirea şi
aplicarea acelor soluţii tehnologice care asigură realizarea acestui gen
1. PREVEDERI GENERALE de lucrări în condiţiile rurale din ţara noastră.
Rezervoarele mici, în înţelesul prezentului Ghid, sunt con-
strucţii destinate înmagazinării apei, cu structura din elemente
prefabricate din beton armat sau beton precomprimat, cu capacităţi de 1.2. Clasificarea rezervoarelor
până la 5.000 mc.
Rezervoarele mici pentru apă potabilă cu capacităţi de până
1.1. Domenii de aplicare la 5.000 mc se pot executa în variante simple de 500, 1000, 2500,
5000 mc. sau cuplate 2 x 500, 2 x 1000, 2 x 2500, 2 x 5000 mc.
Ghidul se referă la rezervoarele pentru înmagazinarea apei După destinaţia rezervoarelor putem distinge:
potabile sau industriale neagresive, situate în zone seismice având - rezervoare_pentru apă_potabilă;
coeficientul de intensitate seismică k, cuprins între 0.08-0,2 pentru - rezervoare pentru apă industrială;
zona a-II-a climatică, având temperatura ele exploatare care nu - cuve şi bazine din cadrul staţiilor de tratare a apei;
depăşeşte 28°C. - cuve şi bazine din cadrul staţiilor de epurare a apelor
Prezentul Ghid are ca obiect stabilirea unor reguli care se vor uzate.
aplica la proiectarea, execuţia şi exploatarea rezervoarelor mici După poziţia lor faţă de sol deosebim următoarele tipuri de
executate din elemente prefabricate în zonele rurale. rezervoare mici:
Prevederile din prezentul Ghid se adaugă la cele cuprinse în - de suprafaţă;
standardele şi prescripţiile tehnice complementare menţionate în - semi îngropate;
Anexa l. În cazul în care unele prevederi specifice diferă se vor aplica - îngropate.
prevederile prezentului Ghid.
Proiectarea şi execuţia rezervoarelor se recomandă să se facă de După forma în plan:
proiectanţi cu experienţă şi verificatori atestaţi pentru exigenţele - dreptunghiulară;
lucrărilor de proiectare în acest domeniu care pot asigura nivelul de - poligonală;
tehnicitate şi calitatea reclamată de acest tip de lucrări. - circulară.
După modul de acoperire rezervoarele pot fi:
Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL
- descoperite;
INSTITUTUL DE CERCETARE- TRANSPORTURILOR,
DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII CONSTRUCŢIILOR ŞI - acoperite.
Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR - TURISMULUI, cu ordinul
Filiala Cluj nr. 306 din 16.09.2003
7
6
Din punctul de vedere al tehnologiei de execuţie a elementelor cu armătură gresată, realizată din două s-au mai multe
prefabricate pentru rezervoarele mici se deosebesc: toroane fixate în mantale de protecţie (realizată din
- cu elemente din beton armat; mase plastice), pozată la exterior pe perete.
- cu elemente din beton precomprimat.
Se consideră că pentru capacităţi de peste 500 mc rezervoarele,
Alegerea formei şi a dimensiunilor rezervorului se va face precomprimate sunt mai ieftine faţă de cele din beton armat.
ţinând seama de o serie de factori printre care:
- fluxul tehnologic pe care-l deserveşte:
- amplasarea rezervorului (suprafaţa disponibilă în plan);
- modul de lucru static; 1.3. Noţiuni şi terminologii specifice
- tehnologia de execuţie şi exploatare;
/. Ancoraj - Piesă metalică sau din beton armat în care
- economicitatea soluţiei.
se fixează armătura postîntinsă pe elementul de
construcţii după pretensionare.
Tendinţa este ca pentru o capacitate dată, forma să fie astfel
aleasă încât să necesite un consum minim de material de construcţie.
Forma optimă în plan pentru a se asigura un consum minim de 2. Armătura nepretensionată pasivă - Armătură nepretensionată
material şi pentru optimizarea stării de eforturi interioare este cea cu rol preponderent constructiv, în elementele din
circulară, în ajutorul acestei afirmaţii, un calcul comparativ arată că beton precomprimat.
pentru un volum V. la o înălţime H şi o suprafaţă de bază rezultată S,
lungimea perimetrală a rezervorului este de 3,58 x S1/2pentru forma 3. Armătura nepretensionată complementară - Armătură de tip
PC dispusă pe aceiaşi direcţie cu armătura pretensio-
circulară, 4 x S1/2 pentru forma pătrată, şi > 4 x S1/2 pentru forma
nată şi participă împreună cu aceasta la realizarea
dreptunghiulară.
solicitării capabile, având totodată un rol important
În cele mai multe cazuri înălţimea rezervorului este dictată de
în satisfacerea condiţiilor de verificare la fisurare şi
considerente de ordin funcţional. Pentru rezervoarele de apă potabilă
deformaţii.
înălţimea variază între 2-6 m, pentru a se evita variaţii mari de
presiune în circuitul de alimentare cu apă.
4. Armătură pretensionată - Armătură de înaltă rezistenţă
Rezervoarele de capacitate mică folosite pentru înmagazinarea
cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea
apei se pot realiza din elemente prefabricate asamblate prin precom-
elementelor şi structurilor în construcţii. După
primare astfel: momentul realizării operaţiei de tensionare se
• cu fascicule pozate în tecile montate înaintea betonării deosebesc două tipuri de armătură pretensionată:
elementelor prefabricate; - preîntinsă;
• prin precomprimare exterioară: - postîntinsă.
- prin înfăşurare cu sârmă SBP;
- cu toroane pozate la exterior pe perete; 5. Armătura preîntinsă - Armătura care se tensionează (de culei
pe standuri sau cofraje autoportante), înainte de

8 9
turnarea betonului. Armătura preîntinsă se înglobează
în betonul turnat, iar prin întărire se asigură conlu- 2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE
crarea cu acesta prin aderenţă.
2.1. Alcătuirea constructivă a rezervoarelor mici trebuie să
6. Armătura postîntinsă - Armătura care se tensionează după conducă la realizarea unor structuri care pot prelua în bune condiţii
întărirea şi montarea elementelor. Armătura se aşază solicitările datorate acţiunilor la care sunt supuse pe durata execuţiei şi
fie în canale la interiorul secţiunii elementelor, fie la în exploatare, astfel încât să se asigure cerinţele fundamentale de
exteriorul acesteia. rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi etanşeitate. La acestea se adaugă
pentru rezervoarele de înmagazinarea apei potabile şi cerinţa de
7. Blocaj - Piesă specială metalică în care se fixează armătura păstrarea calităţii apei.
preîntinsă pe culee, tipare sau nervuri, (după
tensionare). 2.2. Rezervoarele din beton precomprimat oferă condiţii
superioare de etanşeitate şi siguranţă în exploatare faţă de cele din
8. Blocare - Operaţie efectuată la sfârşitul pretensionării prin beton armat, datorită faptului că ele sunt astfel concepute încât, în
care se fixează armătura pretensionată în blocaje sau exploatare să fie solicitate la eforturi de compresiune în pereţi.
ancoraje.

9. Fascicul -- Armătură postîntinsă alcătuită dintr-un grup 2.3. La realizarea în tehnologia cu elemente prefabricate a
de armături paralele (sârme, toroane) care se tensio- pereţilor rezervoarelor, se va ţine seama de necesitatea asigurării unor
nează cu acelaşi dispozitiv şi se blochează cu acelaşi condiţii perfecte de realizare a monolitizării şi etanşării rosturilor
ancoraj. verticale şi orizontale.

10. Injectare - Operaţia de introducere sub presiune a unui 2.4. Executarea rezervoarelor alcătuite cu elemente prefabricate
amestec (pastă de ciment) în canalele (tecile) în care prezintă următoarele avantaje faţă de cele executate cu pereţii din
este aşezată armătura postîntinsă. beton monolit:
- elementele prefabricate se execută în fabrici de prefabri-
11. Teacă - Piesă tubulară din bandă de oţel sau ţeava de cate sau în poligoane special amenajate pe şantier, obţinându-se
PVC cu care se realizează la turnarea betonului în astfel un beton compact omogen;
canalele de la interiorul secţiunii elementului în care - posibilitatea realizării unui beton cu grad de permeabi-
se introduce armătura. litate redus permite renunţarea la tencuielile interioare;
- se elimină cofrajele pentru turnarea pereţilor;
- se scurtează considerabil durata de execuţie a
rezervorului.

La punerea în operă şi pentru tratarea ulterioară a betonului se


vor respecta prevederile specifice din Codul de practică NE 012-99
[Anexa 1].
10
11
2.5. Dintre dificultăţile legate de prefabricarea rezervoarelor cea
mai importantă este realizarea constructivă a zonelor de îmbinare
dintre elementele prefabricate ale peretelui, precum şi dintre radier şi
perete, astfel ca ele să asigure o etanşeitate perfectă.
Cele mai utilizate soluţii constructive pentru rezervoarele de
înmagazinarea apei sunt constituite din două tipuri de construcţii care
alcătuiesc împreună un ansamblu funcţional compus din:
- rezervorul propriu-zis,
- casa vanelor, construcţia care adăposteşte zona de capăt a
conductelor şi instalaţiilor şi face legătura între rezervor şi
reţeaua de instalaţii exterioare.

Casa vanelor poate fi de tip independent (Fig. 1.) sau în cazul


a două rezervoare cuplate, poate fi situată între acestea, (soluţie
constructivă cel mai des întâlnită la rezervoarele mici). Cuva rezervo-
rului se separă de casa vanelor cu rosturi etanşe.

2.6. Structura rezervoarelor


Structura rezervoarelor pentru înmagazinarea apei este alcătuită
în general din următoarele subansamble:

2.6.1. Placa de fund - placă elastică cu o grosime de cca. 15-


25 cm, realizată din beton armat, având clasa Bc 25 (C 20/25), cu
gradul de impermeabilitate P810.
Sub placă se execută un strat de egalizare realizat din beton
de clasă minimă Bc 7,5 (C 6/7,5) care asigură un grad de impermea-
bilitate P 410.
În unele cazuri între placa de fund şi betonul de egalizare, ca
măsură de impermeabilizare, se prevede o izolaţie hidrofugă. Placa de
fund se separă printr-un rost de tasare atât de fundaţia inelară a
peretelui cât şi faţă de fundaţia stâlpului central. Placa de fund
transmite la teren presiunea exercitată de lichidul înmagazinat.

12
Rosturile de tasare se prevăd datorită faptului că fundaţia are prevăzute două goluri de acces spre interiorul şi
stâlpului central şi fundaţia inelară a peretelui lucrează individual exteriorul rezervorului dotate cu scări metalice (fig. 4.).
transmiţând la teren pe toată durata de exploatare a construcţiei,
încărcări importante. Prevederea rostului de tasare face ca solicitările 2.6.6. Radierul: în cazul rezervoarelor circulare, când
elementelor menţionate să fie simple, uşor de controlat în calcul şi terenul de fundare nu prezintă pericol de tasări inegale şi este
astfel se înlătură pericolul fisurării plăcii de fund datorită tasărilor capabil să preia presiunile date de apa înmagazinată şi de greutatea
inegale, a contracţiei betonului, sau datorită variaţiilor de temperatură. construcţiei, se comportă ca o placă plană sau curbă pe mediul
La proiectarea şi executarea rostului se vor respecta prevederile elastic.
din „Instrucţiunile tehnice" P 73-78 şi C 163-87 [Anexa 1].

2.6.2. Fundaţia inelară a peretelui - se realizează în general 2.8. Tipuri de elemente prefabricate pentru pereţii
din beton de clasă Bc 25 (C 20/25) cu un grad de impermeabilitate
P 810.În acesta se creează un şanţ în care se montează elementele
rezervoarelor
prefabricate. După precomprimare, rostul dintre perete şi inelul de
fundaţie se matează cu mortar M 100, atât la exteriorul cât şi la Problema specifică a prefabricării rezervoarelor o constituie
interiorul rezervorului. elementele de pereţi.
Prin precomprimarea pereţilor se urmăreşte anihilarea
eforturilor de întindere inelare şi obţinerea unor momente
2.6.3. Peretele rezervorului se realizează din elemente încovoietoare în plan vertical, cât mai mici ca valoare şi de sens
prefabricate din beton armat având grosimea minimă 12 cm în două contrar celor date de presiunea apei.
variante: Pentru realizarea rezervoarelor cu elemente prefabricate
- cu elemente din beton armat; de pereţi asamblate prin precomprimare, există o gamă foarte
- cu elemente din beton precomprimat. variată de soluţii cu (fig. 3):
- elemente plane cu sau fără nervuri verticale asamblate
Elementele prefabricate de perete din beton precomprimat, sunt
executate din beton de clasa Bc 35 (C 28/35) şi cu un grad de la cele mai dese cazuri prin intermediul unor centuri din
impermeabilitate P810(fig. 2). beton armat precomprimat;
- elemente plane cu extrados curb. asamblate prin
înfăşurare
2.6.4. Stâlpul central se realizează prefabricat din beton de - elemente cilindrice, curbate după perimetrul rezervorul
clasă Bc 25 (C20/25) având secţiunea poligonală, iar la partea prevăzute cu canale pentru cable şi asamblate prin
superioară are un capitel circular prefabricat. Stâlpul se montează postensionare;
într-o fundaţie pahar. - elemente prefabricate sub forma unor bolţi
cilindrice care reazemă pe două inele precomprimate;
2.6.5. Acoperişul rezervorului: este de tip plan şi se execută în - elemente prefabricate sub forma unor învelitori subţiri
majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de tip „T". Acoperişul cu dublă curbură, asamblate cu ajutorul a două sau mai multe
inele precomprimate.
14

15
Există o gamă foarte variată de soluţii tehnice de execuţie a
elementelor de pereţi a rezervoarelor precum şi soluţii de amplasare
-a nervurilor (fig. 5, fig. 6, fig. 7.).
Peretele de beton armat precomprimat este solicitat în principal
la compresiune, un mod de lucru favorabil superior, ţinând seama de
cerinţele severe privind impermeabilitatea şi limitarea fisurării
Eventualele zone întinse sunt reduse şi bine controlate.

3. MATERIALE

3.1. Betonul
Proiectantul stabileşte clasa şi gradul de impermeabilitate
a betonului, recomandă tipul şi dozajul minim de ciment folosit
pentru executarea elementelor rezervorului.
Compoziţia betonului se va definitiva pe baza încercărilor
preliminare efectuate în conformitate cu prevederile din „Codul de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton
precomprimat'', indicativ NE 012-99 şi din „Codul de practică pentru
execuţia elementelor prefabricate din beton armat şi beton precompri-
mat" indicativ NE 013-2002.
Betonul proaspăt folosit va avea la punerea în lucrare
clasa de consistenţă T3 cu tasarea 70 mm pentru fundaţii, T3/T4 cu
tasare 120 mm pentru celelalte elemente structurale. Monolitizările se
vor executa cu un beton având clasa de consistenţă la punerea în
lucrare T4/T5 cu tasarea 150 mm.
Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea
condiţiei de impermeabilitate sunt cele prevăzute în Instrucţiuni
tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat
şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78 [Anexa 1].
Betonul folosit la realizarea elementelor şi structurilor din beton
precomprimat trebuie să îndeplinească, următoarele cerinţe specifice:
- asigurarea unei clase minime Bc 30 [C 25/30] pentru
elementele cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane);
- asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere
lentă cât mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune în
armăturile pretensionate să fie cât mai mici.
- conţinutul de clor din beton, raportat la cantitatea de
ciment, trebuie să fie sub 0,2 %, datorită acţiunii corosive a
clorului asupra armăturii pretensionate;
— se va evită folosirea aditivilor în soluţie cu un conţinut de
cloruri mai mare decât cel admis pentru apa potabilă.
În funcţie de înălţimea maximă a coloanei de apă înmagazinată
şi de agresivitatea mediului exterior, betonul destinat realizării
rezervoarelor trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul nr. 2.
Tabelul 2.
8133, STAS 227/1,2,3,4,5,6-86 precum şi din „Codul de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton
precomprimat", indicativ NE 012-99. "
In momentul execuţiei trebuie avută certitudinea că cimentul
utilizat corespunde calităţii prescrise prin proiect. Este obligatorie
atestarea calităţii cimentului prin certificatul de calitate al producă-
torului şi prin efectuarea de încercări specifice, înainte de utilizare
conform SR 3011-95; SR EN ISO 9001-95.
Cimenturile ce interesează domeniul prefabricatelor din beton
armat şi precomprimat sunt clasificate convenţional după viteza de
întărire şi rezistenţa proprie (pct. 4.1 şi Tabelul 4.4 din codul de
practică NE 013-2002).
Este interzisă folosirea cimentului proaspăt care are la
momentul punerii în operă o temperatură ridicată (peste 40°C).

3.3. Agregatele
Agregatele naturale grele, provenite din sfărâmarea naturală sau
din concasarea rocilor, având densitatea aparentă normală între 1201-
2000 kg/m3, sunt recomandate pentru prepararea betonului folosit la
executarea elementelor prefabricate. Pentru prepararea betoanelor se
utilizează agregate sortate, care corespund prevederilor din STAS
Pentru punerea în operă şi la tratarea betonului se vor respecta 1667-76 şi din codul de practică NE 012-99.cu următoarele precizări:
prevederile speciale din Codul de practică NE 012 - 99. a. conţinutul de parte levigabilă se limitează la maximum
2 % pentru nisip şi 0,5 % pentru pietriş;
b. argila bucăţi se limitează la maximum l % pentru nisip
iar pentru pietriş nu se admite;
3.2. Cimentul c. dimensiunea maximă a granulelor (Dmax) se alege în
funcţie de grosimea (B) a elementului conform tabelului:
Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant în funcţie de
clasa betonului impusă (proiectată), condiţiile de impermeabilitate şi Tabelul 3.
de procedeul tehnologic adoptat la executarea rezervorului conform cu
prevederile codului NE 012-99.şi NE 013-2002.
Livrarea, transportul şi depozitarea cimentului se va face
conform prevederilor din SR 388-95, SR 1500, STAS 6263, STAS

24
Valoarea din paranteză se va aplica dacă condiţiile de
turnare a betonului o permit. - sârme din oţel patentat trase la rece, netede SBP I şi SBI
Granulometria optimă şi caracteristicile tehnice ale II, sau amprentate SBPA I şi SBPA II conf, STAS 6482/1-73;
agregatelor se determină ca pentru lucrările de beton armat, în - produse din sârme din oţel patentate, trase la rece
conformitate cu prevederile din prescripţiile în vigoare. împletite, liţe LBP 3 x 3 şi 3 x 3,7 şi toroane TBP 6, TBP 9 ş
TBP 12 conf. STAS 6482/4-74;
d. se interzice folosirea agregatelor calcaroase în cazul în - toroane gresate învelite, una două sau mai multe în
care lichidul stocat prezintă agresivitate acidă faţă de beton; mantale din materiale plastice.
e. sorturile de agregate vor fi: 0-3, 3-7, 7-16 şi 16-3 l;
f. agregatele se vor depozita pe sorturi şi vor fi ferite de La rezervoarele din beton armat, armarea elementelor prefabri-
împrâştiere, impurificare, sau amestecare de sorturi. cate şi a radierului se recomandă a se face cu bare din oţel periodic
PC 52 sau PC 60 conf. STAS 438/1-89.
Controlul calităţii agregatelor se va face conform prevederilor La elementele prefabricate precomprimate pe ambele direcţii
din STAS 1799, STAS 4606, şi STAS 5440.
armătura nepretensionată, cu rol constructiv se poate executa din plasă
sudată (STNB sau STPB) cu dmin= 4 mm. La maximum 15 cm distanţă
pe ambele direcţii şi pe ambele feţe.
3.4. Armătura

Sortimentele şi calitatea oţelului folosit pentru executarea 3.5. Aditivi


elementelor de beton armat şi beton precomprimat din structura
rezervoarelor vor corespunde prevederilor din STAS 500/2-80; STAS Aditivii se vor utiliza pe baza unor experimentări concludente
438/1, 2, 3, 4-89, STAS 6482/1, 2, 3, 4-73 şi STAS 1799-88. cu aprobarea proiectantului. Se interzice utilizarea adaosurilor de
Armătura pretensionată se va executa în conformitate cu clorură de calciu.
prevederile din Specificaţia Tehnică ST 009-1996 şi din „Codul de
La prepararea betoanelor se pot utiliza următoarele tipuri de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
precomprimat" indicativ NE 012-99. aditivi:
- aditivi reducători şi super-reducători de apă;
Înlocuirea oţelului prevăzut în proiect cu un altul, se poate face
numai cu aprobarea proiectantului sau expertului chiar dacă înlocui- - micşti cu efect de plastifianţi şi antrenori de aer;
torul prezintă caracteristici superioare. - aditivi reducători de apă super-plastifianţi;
- aditivi întârzietori de priză.
Armătura de pretensionare din import (toroane gresate etc.) se
va folosi numai cu aprobarea proiectantului pe baza unui agrement
tehnic, conf. GAT 253 (MLPTL). Utilizarea aditivilor se face în conformitate cu prevederile din
„Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat
Oţelurile utilizate pentru confecţionarea armăturilor pretensio-
nate sunt oţeluri de înaltă rezistenţă, care pot fi clasificate după şi precomprimat" indicativ NE 012-99, Normativului C 237, Cod de
tehnologia de fabricaţie astfel: practică NE 013-2002 sau a agrementelor tehnice specifice.
*-'

26
27
3.6. Apa suprafaţă rugoasă în zonele de monolitizare. Înainte de montare
elementele prefabricate de perete se vor verifica vizual pentru
Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor va cores- depistarea eventualelor fisuri, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor
punde prevederilor STAS 790-84 „Apă pentru mortare şi betoane". Se verifica şi dimensiunile geometrice ale elementelor.
interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale pentru
prepararea betoanelor.

3.8. Protecţia anticorosivă


3.7. Cofrajele
Protecţia anticorosivă a rezervoarelor se va aplica în funcţie de
3.7.1. Cofrajele tiparele şi susţinerile se vor executa pe baza agresivitatea mediului, în conformitate cu prevederile din normativul
detaliilor de execuţie întocmite de proiectant în conformitate cu C 210-94.
prevederile STAS 7721-90. Protecţia armăturilor precomprimate se face în modul următor:
Cofrajele şi tiparele trebuie să îndeplinească următoarele • protecţia toroanelor (negresate) şi a sârmelor înfăşurate la
condiţii specifice: exteriorul rezervorului, se face cu un strat de mortar
- să asigure realizarea elementelor la forma şi dimensiunile torcretat, de 4,5 cm grosime aplicat în trei straturi, dispus la
prevăzute în proiect; exteriorul rezervorului pe întreaga suprafaţă:
- să permită o fixare sigură şi în conformitate cu proiectul - primul strat de 1 cm grosime se va executa din mortar
a pieselor înglobate; fin pentru amorsare (ciment şi nisip 0-1 mm în părţi egale);
- să permită o compactare corespunzătoare a betonului în - al doilea strat aplicat după 45 min. de 1.5 cm grosime,
zonele de ancorare a armăturii precomprimate; cu nisip 0-2 mm (0-3 mm);
- să permită scurtarea elastică a betonului la precompri- - al treilea strat de 2,0 cm cu nisip 0-3 mm aplicat la un
mare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii. interval de 30-50 min. de la cel precedent;
După cca. 6 ore de la terminarea torcretării se recomandă
udarea suprafeţei exterioare a rezervorului, şi menţinerea în stare
3.7.2. Cofrajele pentru elemente prefabricate din umedă timp de 7 zile. Torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă.
beton precomprimat
Execuţia elementelor prefabricate de perete se face de preferinţă • fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin injectarea
în tehnologia de stand atunci când sunt precomprimate longitudinal tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglobează în
pct. 2.8. (fig. 5.). beton;
Matriţele pentru realizarea convexităţii se recomandă să se facă • toroanele gresate nu au nevoie de o protecţie specială.
din beton mozaicat conform cu procedeul de precomprimare adoptat,
sau din răşini epoxidice, dar la un preţ de cost mult mai ridicat.
Lateralele se recomandă a fi executate din metal (tablă striată) pentru
a se putea respecta toleranţele dimensionale şi pentru a se asigura o

28
29
4. INSTALAŢII 5. INDICAŢII PRIVIND PROIECTAREA

4.1. La proiectarea instalaţiilor se va ţine seama de prevederile 5.1. Alegerea amplasamentului şi soluţii de fundare
proiectului privind destinaţia rezervorului şi de reglementările tehnice Alegerea amplasamentului, împreună cu alte date privind
în vigoare, corelate cu următoarele: funcţionarea rezervorului - capacitatea rezervorului, poziţia rezervo-
- se vor respecta parametrii tehnologici şi funcţionali ai rului faţă de nivelul terenului - sunt stabilite de inginerul tehnolog
rezervorului;
urmărindu-se încadrarea optimă în schema tehnologica a ansamblului
- la traversarea pereţilor rezervorului cu conducte se vor din care face parte rezervorul.
prevedea piese speciale de trecere (presetupe) etanşe şi reglabile
cu posibilităţi de intervenţie din exterior. Piesele de trecere se Soluţii de fundare. La stabilirea soluţiilor de fundare se va ţine
vor monta în cofraj înaintea betonării;
cont de concluziile studiului geotehnic şi în special de seismicitatea
- la proiectare se va avea în vedere ca poziţionarea
terenului.
presetupelor să se facă astfel încât strângerea lor să se facă de la
În cazul pământurilor sensibile se va ţine cont de prevederile
exteriorul rezervorului;
din Instrucţiunile tehnice P 70-79, a normativului P 7-92.
- la rezervoarele precomprimate se interzice traversarea
Grosimea minimă a plăcii radierului rezervorului va fi de
pereţilor cu conducte.
20 cm, dar ea se stabileşte prin calcul în funcţie de solicitări, de clasa
şi gradul de impermeabilitate a betonului şi de presiunea exercitată de
4.2. Instalaţiile hidraulice la rezervoarele fundate pe pământuri lichidul înmagazinat.
sensibile la umezire se vor realiza în conformitate cu prevederile Se va evita amplasarea pe versanţi cu pante abrupte, pe terenuri
normativului P. 7-92, astfel încât să se poată verifica pierderile de apă. instabile, sensibile la alunecare şi umezire, pe terenuri contractile, pe
terenuri cu compresibilitate mare, pe terenuri cu nivel ridicat al apei
subterane sau care prezintă agresivitate faţa de beton. Nu este permisă
4.3. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care este fundarea directă pe nisipuri lichefiabile.
pericolul ca apa să stagneze şi să îngheţe. Se recomandă fundarea directă a recipienţilor pe terenuri
omogene, cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare presiunii
4.4. Conductele şi piesele de trecere expuse mediilor agresive se efective pe teren.
vor executa din materiale rezistente la coroziune sau se vor proteja În cazul fundării pe terenuri cu caracteristici fizico-mecanice
corespunzător. slabe, în funcţie de natura terenului, se va recurge la măsuri specifice
de îmbunătăţire a terenului: prin compactarea suprafeţei de fundare şi
realizarea unei perne de repartiţie din balast compactat, penetrat în
4.5. Piesele de fixare a conductelor şi instalaţiilor nu vor teren.
străpunge pereţii prefabricaţi, ele vor fi fixate în beton la turnare. În toate cazurile, se vor lua măsuri de amenajare specifice
(pante, rigole, şanţuri), care să asigure colectarea şi evacuarea apelor
4.6. Se interzice lucrul cu sudură la o distanţă mai mică de pluviale, pe durata executării construcţiei, precum şi după darea în
0,20 m de la suprafaţa betonului.

30
31
exploatare a recipientului. Se vor lua măsuri de amenajare speciale excepţionale). Din punct de vedere al stării de eforturi şi asigurarea
(drenuri, puţuri de epuizmente). după caz, pentru coborârea nivelului
hidrostatic al apei subterane pe durata executării lucrării, eventual şi etanşeităţii se recomandă să se adopte înălţimi ale peretelui cât mai
după aceea. reduse, bineînţeles, în limitele cerinţelor funcţionale şi a terenului pus
la dispoziţie.

Dimensiunile în plan ale rezervoarelor se limitează din condiţii


5.2. Alegerea formei şi dimensiunilor rezervorului de deformaţie şi fisurare. Astfel, pentru rezervoarele cilindrice din
beton armat monolit, se recomandă ca diametrul să nu fie mai mare de
La alegerea formei rezervorului trebuie să se ţină seama de o 25-30 m. La rezervoare cilindrice cu pereţi prefabricaţi precum şi la
serie de factori printre care: rezervoarele precomprimate radial, diametrele se pot alege până la
- fluxul tehnologic pe care îl deserveşte; 60 m.
- suprafaţa în plan disponibilă pentru amplasare; La alegerea formei radierului şi fundaţiilor se va urmări:
- proprietăţi structurale, starea de eforturi; - libera deplasare din contracţie;
- tehnologia de execuţie şi nu în ultimul rând preţul de - evitarea schimbărilor bruşte de secţiune:
cost. - asigurarea condiţiilor optime de executare a hidroizola-
ţiilor şi a protecţiilor anticorosive;
Criteriul de economicitate este condiţionat de minimizarea - adaptarea unei forme care asigură scurgerea apei la golire.
suprafeţei peretelui recipientului şi de optimizarea stării de eforturi din
perete. Din acest punct de vedere se recomandă forma în plan
circulară. Dacă, totuşi, din motive de altă natură (funcţională,
tehnologică, amplasare etc.) se adoptă forma dreptunghiulară, se 5.3. Asigurarea condiţiilor de exploatare
recomandă ca raportul laturilor să fie cât mai aproape de l, forma
ideală din acest punct de vedere fiind cea pătrată, care asigură 5.3.1. Izolaţii termice
limitarea efectelor de torsiune generală sub acţiunea seismică.
La alegerea soluţiei prefabricate a pereţilor rezervoarelor Izolarea termică a rezervoarelor se aplică pentru a împiedeca
paralelipipedice (dacă o asemenea soluţie se impune) este obligatorie îngheţarea sau încălzirea excesivă a apei din rezervor pe perioada
prevederea următoarelor măsuri:
iernii sau a verii. Izolarea termică poate să lipsească la rezervoarele de
- zonele de colţ şi de legături (rosturi verticale) se vor apă cu capacităţi mai mari de 1000 mc, datorită inerţiei termice
executa în soluţie monolită; ridicate a masei de apă şi a masei betonului.
- dimensionarea şi alcătuirea rostuirilor se va face având la Rezervoarele supraterane de capacitate mică 500-5000 mc,
bază verificări experimentale concludente. amplasate în zona II climatică trebuie să se izoleze termic. Termo-
izolaţia se prevede numai la pereţii exteriori şi la acoperiş, putând a fi
Înălţimea rezervorului este dictată în primul rând de realizate prin mai multe soluţii:
considerente de ordin funcţional. Astfel pentru rezervoarele de apă - zidărie ţesută din blocuri ceramice sau din BCA lipită de
potabilă înălţimea se va alege între 2 m şi 6 m (până la 11 m în cazuri peretele rezervorului sau cu strat de aer oclus (izolant) între
zidărie şi perete;
32
33
- plăci de stabilit de 25 x 100 x 6 cm, lipite la exteriorul
rezervorului cu mortar de ciment cu aracet; 5.3.3. Etanşeitatea
- strat termoizolant din polistiren expandat sau extrudat,
Etanşeitatea este una dintre cerinţele de bază ale funcţionării
vată minerală, sau plăci de BCA protejate la exterior cu un
perete de beton monolit. normale a rezervoarelor. O etanşeizare corectă asigură pentru rezer-
voare un volum perfect închis rară scurgeri necontrolate.
În cazul rezervoarelor pentru înmagazinarea apei etanşeizarea
Grosimea termoizolaţiei se va calcula de proiectant în funcţie de
pereţilor se poate realiza prin mai multe procedee:
condiţiile climatice ale zonei şi de specificitatea fiecărui rezervor.
• Realizarea unui beton de clasa Bc30 (C 25/30) cu permeabi-
Termoizolaţia se va proteja la exterior cu un strat de tencuială
impermeabila sau prin torcretzarea unui strat de mortar de cea. 2,5- litate redusă, gradul de impermeabilitate P 810.
3 cm. • Limitarea deschiderii fisurilor la 0,1 mm pe feţele în contact
cu apa. La structurile precomprimate fisurarea este practic
inexistentă.
5.3.2. Izolarea hidrofugă exterioară • Tencuieli impermeabile care se aplică în 3-6 straturi
succesive la interiorul rezervorului, iar la sfârşit se aplică un
La rezervoarele îngropate, asupra cărora acţionează numai strat subţire de finisaj din glet de ciment.
umiditatea naturală a pământului, se va prevedea la exterior pe pereţi o • Pelicule hidroizolante care asigură impermeabilitatea şi
izolaţie hidrofugă din membrane hidroizolante, sau pânză bituminată rezistenţa chimică, sunt straturi de izolaţie elastică, aplicate
cu două straturi de bitum topit. Izolarea acoperişului se va face în de obicei peste un strat suport din mortar de ciment (de 2-
conformitate cu prevederile din „Normativul pentru proiectarea şi 3 cm aplicat prin torcretare), sub formă de:
executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de a. vopsele pe bază de clor cauciuc;
construcţii" C 112-86. b. răşini epoxidice;
La rezervoarele îngropate, fundate sub nivelul apelor subterane, c. mase de şpaclu pe bază de polimeri din răşini perclor-
la exteriorul acestora se va prevedea o izolaţie hidrofugă alcătuită în vinilice sau epoxidice, simple sau armate cu ţesături din
conformitate cu prevederile normativului C 112-86. fibre de sticlă;
Alegerea tipului de izolaţie hidrofugă se va face de proiectant d. placaje cu faianţă sau gresie;
ţinând seama de calităţile materialelor, agresivitatea naturală şi e. izolaţii cu folii de plumb, PVC. şi altele, fixate pe
industrială a terenului înclinarea elementului pe care se aplică izolaţia pereţii de beton.
şi de condiţiile de exploatare a rezervorului.
La execuţie se va asigura continuitatea pe verticală şi orizontală În cazurile în care se înmagazinează ape uzate cu efect corosiv
a hidroizoiaţiei atât la pereţi cât şi la conductele care traversează asupra betonului, pe faţa interioară a peretelui rezervorului se aplică o
peretele prin racordări corespunzătoare. protecţie anticorosivă.

34
35
5.4. Prevederi privind alcătuirea constructivă 5.4.1. Alcătuirea rosturilor de contracţie în radier

Alcătuirea constructivă a rezervoarelor trebuie să asigure Rosturi de contracţie în radier se prevăd la recipienţii cu
preluarea în bune condiţii a solicitărilor care apar în timpul execuţiei diametrul sau diagonala mai mare de 25 m, distanţele dintre rosturi
şi exploatării rezervorului, în condiţii de etanşeitate. depinzând de mărimea contracţiei, de procentul de armare, de tipul de
Grosimea pereţilor exteriori se stabileşte prin calcul, dar nu va izolaţie etc. Din punct de vedere constructiv, sunt similare cu rosturile
putea fi mai mică de:
de lucru, precum şi cu rosturile de tasare care despart părţi ale
- 15 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu fundaţiei ce pot avea tasări diferite (de ex. fundaţia pereţilor şi placa
înălţimea h = 4 m; de radier) fiind solicitate diferit şi având rigidităţi diferite. Din punct
de vedere constructiv, se pot alcătui în două moduri: fără sau cu
- 17 cm pentru pereţii din elemente prefabricate membrană de etanşeizare.
cu înălţimea h = 6 m; Rosturi fără membrană se vor prevedea numai în cazul recipi-
enţilor de foarte mică capacitate (până la 200 mc). Se pot adapta
-19 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu
soluţii ca în fig. 8.
înălţimea h = 6 m.
În cazurile curente, se recomandă adoptarea unor rosturi cu
membrană (fig. 8 d, e, f. g). Acestea se vor alcătui prin întreruperea
La alcătuirea rezervoarelor din beton armat, monolite sau plăcii radierului pe o lăţime de 2-3 cm, umplerea golului creat cu
prefabricate, respectiv cu radier monolit şi cu suprastructura prefa- materiale moi şi interpunerea unei membrane etanşe, deformabile
bricată, apare ca necesara prevederea unor rosturi, care pot fi de mai
multe tipuri: care se încastrează în cele două câmpuri vecine. La suprafaţa sa
interioară, rostul se va închide cu un dop de mortar de ciment sau chit,
- rosturi de contracţie, de lucru, sau de tasare, prevăzute în la alegerea căruia se ţine seama de natura lichidului conţinut.
radier;
Membrana de etanşeizare poate fi realizată din oţel, arama
- rosturi verticale în pereţi, respectiv rosturi de îmbinare a cauciuc sau material plastic. Se recomandă utilizarea profilului de
prefabricatelor de perete; PVC plastifiat, livrat sub formă de benzi, a căror înnădire în lung se
- rosturi orizontale, de legătură între perete-fundaţie face prin sudură (C. 163-87 „Instrucţiuni tehnice pentru folosirea
(radier).
profilului încastrat de PVC plastifiat la etanşarea rosturilor din cadru
construcţiilor din beton armat").
Îngroşarea elementelor prefabricate de perete, spre zona rostului Pentru a evita eforturi suplimentare din deformaţii, la rezervoa-
de îmbinare vertical, va fi de minim 20 cm. rele obişnuite se recomandă prevederea unui rost perimetral interior
Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea care să despartă fundaţia propriu-zisă a peretelui, de placa de radier.
rezervorului, în concordanţă cu ipotezele de calcul şi compatibilitate Această recomandare nu este valabilă în cazul fundării pe un radier
cu deformaţiile elementelor, atât în timpul executării lucrării, cât şi pe general.
durata exploatării. La alegerea materialului de etanşare se va ţine
seama de natura lichidului înmagazinat.

37
36
5.4.2. Alcătuirea rosturilor verticale din pereţi

Acestea apar sub forma unor rosturi de dilataţie la pereţi


rezervoarelor monolite, de mică înălţime şi cu dimensiuni mari în
plan, respectiv sub forma unor rosturi de îmbinare la rezervoarele
prefabricate.
Rosturile de dilataţie pot fi concepute şi executate cu sau fară
membrană de etanşeizare (fig. 9.), Se recomandă utilizarea celor cu
membrană.

Rosturile de îmbinare dintre prefabricate se vor concepe în


funcţie de sistemul constructiv adoptat pentru perete. De cele măi
multe ori, se utilizează rosturi armate având lăţimi între 10-30 cm
cu o profilare şi tratare corespunzătoare a feţelor spre rost ale
prefabricatelor.
La anumite sisteme constructive, la care, de pildă, asamblarea
se face prin inele precomprimate, se pot adopta rosturi mici, ne
armate. În acest caz, o foarte mare grijă trebuie acordată
profilării

39
feţelor spre rost ale prefabricatelor. De asemenea, se recomandă să se încastrări (fig. 12.). atât la rezervoarele monolite, cât şi la cele
realizeze o îngustare a rostului dinspre interior spre exterior, pentru a prefabricate. În cazul soluţiei monolite adâncimea de încastrare se
crea efectul de dop sub acţiunea presiunii apei din interior. adoptă în funcţie de înălţimea peretelui - aproximativ H/10 - dar nu
Betonul de monolitizare va avea clasa cel puţin egală cu cea a mai puţin de 35 cm.
prefabricatelor şi se va prepara cu agregate mici (până la 7 mm, la
rosturi mici) şi ciment cu întărire rapidă.
Betonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor poate
fi preparat cu adaosuri plastifiante, cu adaosuri care împiedică
contracţia, precum şi cu cimenturi expansive. Se recomandă betonarea
rosturilor mari prin torcretare în straturi succesive, executata din
interior, fiind cofrată numai suprafaţa exterioară a rostului.

5.4.3. Alcătuirea rosturilor la legătură perete-radier


Alcătuirea rostului de la baza peretelui trebuie să corespundă
sistemului constructiv şi schemei statice adoptate pentru perete şi să
asigure etanşeitatea recipientului.
Îmbinarea perete-radier poate să constituie reazem simplu
(respectiv reazem cu deplasare limitată), articulaţie sau încastrare.
Realizarea de reazeme simple (fig. 10.) se recomandă la rezer-
voarele precomprimate. Acestea permit deplasări laterale limitate prin
interpunerea unui strat de lunecare care se poate realiza din materiale
bituminoase, chituri plastice, cauciuc sau neopren. Se recomandă
folosirea ultimelor două soluţii. Pentru etanşeizarea rosturilor create se
poate utiliza: mastic de bitum cu microazbest, bitum cauciucat, chituri
pe bază de răşini acrilice şi epoxidice, mortar de ciment, mortare
speciale armate cu fibre. Rostul dinspre interior se etanşeizează În zonele seismice de calcul A şi B se recomandă ca legătura
înainte, iar cel exterior, după precomprimarea radială a peretelui. pereţilor cu radierul şi cu planşeul de acoperiş să fie o legătură de
Reazemele articulate se realizează în mod asemănător celor continuitate monolită, sau realizată prin monolitizare, pentru a reduce
simplu rezemate (fig. 11.), cu diferenţa ca se prevede suplimentar o pericolul de alunecare pe fundaţie şi respectiv de deplasare laterală a
armatură de articulaţie, capabilă să preia forţa orizontală. Realizarea planşeului.
articulaţiei prin precomprimare verticală este o soluţie recomandată în
zone cu activitate seismică intensă sau relativ intensă (A, B, C şi D).
Legătura peretelui cu radierul se poate realiza şi sub forma unei

40

41
5.5. Calculul şi dimensionarea rezervoarelor

5.5.1. Acţiuni. Grupări de acţiuni

Calculul stării de eforturi şi deformaţii a structurilor de


rezervoare din beton armat, verificarea siguranţei structurale la diferite
stări limită, se face luând în considerare toate acţiunile şi combinaţiile
cele mai defavorabile, practic posibile, ale acestora. Acţiunile posibile
sunt următoarele: greutatea proprie a rezervorului şi a elementelor
constitutive ale structurii, presiunea lichidului din rezervor, greutatea
şi împingerea pământului, suprapresiunile verticale de exploatare,
presiunea apei subterane, efectul temperaturii, contracţia şi curgerea
lentă a betonului, acţiunile climatice: zăpadă şi vânt, precomprimarea
(în cazul rezervoarelor precomprimate), acţiunile seismice.
Încărcările gravitaţionale se determină în conformitate cu
prevederile STAS 10101/1-78 (Anexa 1).
Presiunea lichidului este direct proporţională cu adâncimea
coloanei de lichid şi cu greutatea specifică a acestuia.
Presiunea dată de pământ se poate evalua în conformitate cu
teoria împingerii pământurilor, a lui Coulomb. împingerea astfel
calculată trebuie suplimentată cu o suprasarcină uniform distribuită de
minimum 300 daN/mp, respectiv minimum 500 daN/mp în caz de
suprafaţă circulabilă.
Dacă nivelul maxim al apei subterane este peste nivelul
radierului (rezervorul „stă în apă"), trebuie evaluată subpresiunea care

43
acţionează de jos în sus pe fundul rezervorului şi, de asemenea
trebuie luată în considerare şi presiunea apei freatice pe peretele
rezervorului, corespunzător nivelului apei.
Variaţia de temperatură acţionează, în general, doar asupra
rezervoarelor supraterane. Efectul temperaturii, dacă este cazul, se
evaluează sub două aspecte:
a) δ t - variaţia de temperatură uniformă a peretelui
(variaţia
temperaturii axei mediane a peretelui ca urmare, în principal, a varia-
ţiei temperaturii exterioare, odată cu timpul):

δ t = (tj + te) /2:

b) ∆ t - variaţia de temperatură neuniformă, adică diferenţa


de temperatură dintre cele două feţe, interioară şi exterioară, a
rezervorului:
∆ t= tj - te.
Valorile de calcul ale temperaturii exterioare se consideră
conform STAS 10101/20-90. Pentru determinarea variaţiei de tempe-
ratură pe grosimea peretelui şi a straturilor termoizolante ce formează
structura de ansamblu a peretelui, valorile conductivităţilor termice ale
materialelor şi cele ale coeficienţilor de transfer termic prin convecţie
pe suprafaţa interioară şi exterioară se iau conform STAS 6472/3-89.
Acţiunea datorată contracţiei şi curgerii lente se poate evalua
conform STAS 10101/0-90.
Încărcările date de zăpadă şi vânt se determină în conformitate
cu prevederile STAS 10101/20-90.
Încărcările seismice se evaluează conform P100-92. Se reco-
mandă încadrarea recipienţilor în clasa de importanţă III. Acţiunile In cazul rezervoarelor având capacitatea sub 10.000 mc, pentru
seismice care trebuie luate în considerare sunt următoarele: determinarea presiunilor dinamice exercitate de lichid asupra pereţilor
a) forţa de inerţie generată de oscilaţiile masei structurii şi o rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat, şi anume
parte din masa lichidului (masa de impuls), ce oscilează în faza cu
structura rezervorului; presiunile dinamice se determină din valoarea forţei seismice totale
exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului, iar presiunea
b) presiunea hidrodinamică generată de oscilaţiile fluidului se consideră constantă pe înălţime şi variind după cosinus pe
înmagazinat, compusă din două componente: presiunea hidrodinamică circumferinţă.
de impuls şi presiunea hidrodinamică de convecţie (fig. 15. fig. 16.).
45
44
Acţiunile şi gruparea acestora se vor lua în considerare în
conformitate cu prevederile STAS 10101/0A-77 „Acţiuni în construc ţii
şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale".
În cazul recipienţilor, grupările fundamentale şi speciale se
constituie pentru două situaţii de bază:
I. rezervorul gol, acţionat din exterior de împingerea pămân
-
tului (cu eventuale suprapresiuni verticale şi presiunea
hidrostatică a pânzei freatice) şi forţa de precomprimare în
faza finală - în cazul rezervorului îngropat sau semiîngropat
şi rezervorul gol, acţionat de forţa de precomprimare în faza
iniţială - în cazul tuturor rezervoarelor indiferent de poziţia
lor faţă de nivelul terenului;
II. rezervorul plin, acţionat de presiunea lichidului din interior
în cazul rezervoarelor din beton armat, respectiv rezervorul
plin acţionat de presiunea lichidului şi forţa de precompri-
mare în faza finală, dacă rezervorul este precomprimat.

5.5.2. Calculul stării de eforturi şi deformaţii


Pentru rezervoarele din beton armat şi beton precomprimat
starea de eforturi şi deformaţii se va determina în domeniul elastic.

46
.
unde:
-ps este subpresiunea hidraulică,
-Ar este aria suprafeţei radierului,
- Σ Ggol este greutatea totala a rezervorului gol.

c) Pentru gruparea specială de acţiuni se impune verificarea


presiunilor pe teren în regim dinamic cu următoarea relaţie:

Pt, dinamic < l,45Pt, static.

49
Detaliile şi condiţiile tehnice care trebuiesc specificate în specializată şi verificată de specialişti verificatori atestaţi. Executarea
proiectul de execuţie sau în caietele de sarcini în cazul rezervoarelor lucrărilor de precomprimare a rezervoarelor va fi încredinţată unor
cu elemente prefabricate sunt specificate în Codul de practică NE 012- agenţi economici, cu experienţă pentru acest tip de lucrări, care pot
99 şi NE 013-02 (Anexa 1). asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor sistemului calităţii.
Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaţi omologate,
de echipe de muncitori atestate conduse de un responsabil cu execuţia
lucrărilor, atestat pentru acest tip de lucrări.

6. INDICAŢII PRIVIND EXECUŢIA


6.3. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica:
6.1. La execuţia rezervoarelor din beton armat şi beton - calitatea materialelor ce urmează a fi puse în operă;
precomprimat se va ţine seamă de prevederile din proiect, „Codul de — calitatea lucrărilor executate în faza anterioară;
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton - dacă utilajele necesare pentru acea fază (betonare,
precomprimat", indicativ NE 012-99. „Instrucţiuni tehnice pentru montare, precomprimare şi torcretare) sunt asigurate şi
proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precom-
funcţionează corespunzător;
primat pentru lichide", indicativ P73-78, Codul de practică pentru
execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton - dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit prevederile
precomprimat NE 013-2002, Cod de proiectare şi execuţie pentru din caietele de sarcini şi fişele tehnologice;
recipienţii din beton armat şi beton precomprimat (Faza anteproiect). - dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit normele de
protecţie a muncii specifice tipului de lucrări.

6.2. Execuţia rezervoarelor se va face pe baza proiectelor şi


detaliilor de execuţie, caietelor de sarcini şi a fişelor tehnologice, 6.4. Elementele prefabricate pentru pereţi se vor realiza de
Pentru realizarea unor betoane cu o structură compactă şi uniformă preferinţă în tehnologia pe stand, în fabrici sau poligoane specializate.
este necesar îndeplinirea următoarelor cerinţe: Faţa convexă a elementelor (exterioară peretelui) nu se va sclivi
- materialele folosite vor corespunde din punct de vedere pentru a se asigura o bună aderenţă a betonului cu stratul de torcret, cu
calitativ şi tehnic; protecţie a armăturilor postîntinse.
- pe baza Fişelor Tehnologice se va întocmi un plan de In cazul utilizării tratamentului termic la realizarea elementelor
betonare care să asigure o turnare continuă a elementelor prefabricate, temperatura maximă nu va depăşi 70°C.
prefabricate şi a elementelor din beton monolit; Înainte de montarea elementelor prefabricate de perete se
- se va asigura întreaga gamă de utilaje necesare atât fazei vor verifica vizual, în vederea depistării eventualelor fisuri,
de execuţie a elementelor prefabricate cât şi manipulării, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor verifica şi dimensiunile
transportului montări şi precomprimării lor.
geometrice respectarea abaterilor prevăzute în proiect.
Cofrajele şi tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabri-
Lucrările de precomprimare a elementelor şi a structurii se vor cate de beton se vor executa pe baza unui proiect cu detalii de execuţie,
executa numai pe baza unui proiect elaborat de o unitate proiectantă întocmit de unitatea care a întocmit proiectul, în conformitate
cu
50
6.5. Montarea prefabricatelor se va face conform proiectului, 6.6. Feţele laterale ale panourilor se vor sabla, buciarda sau se
abaterile de la poziţia în plan , de la dimensiunile rosturilor şi de la vor peria cu peria de sârmă înainte de montare, pentru a se asigura o
verticalitate trebuie să se înscrie în toleranţele limită date de conlucrare cât mai bună între element şi materialul de monolitizare.
„Codurilor de practică", indicativ NE 012-99 şi NE 013-02.
La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a
elementelor prefabricate până la monolitizarea rosturilor (fig. 18). 6.7. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea
dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traversează rostul.

6.8. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feţele


exterioare ale elementelor.

6.9. După turnare şi compactare, betonul din rost va fi protejat


şi udat timp de 7 zile indiferent de intervalul de timp în care se face
decofrarea.

6.10. Toleranţe de execuţie


Abaterile şi toleranţele de execuţie admise la executarea
rezervoarelor din beton armat şi precomprimat se vor înscrie în
valorile din codul de practică NE 012-99, cu precizările din tabelul
următor:
Tabelul 4
6.11. Executarea precomprimării
6.11.1. La pereţii cu fascicule înglobate tensionarea fasciculelor
se va face după ce mortarul sau betonul (se pot folosi şi alte materiale)
din rosturi va ajunge la maturitate.

6.11.2: Fasciculele se vor introduce în tecile existente, iar


tensionarea se va executa pe inele care se închid complet pe un cerc
orizontal în ordinea stabilită prin proiect.

6.11.3. La rezervoarele tensionate la exterior cu inele orizontale


din TBP, acestea se vor fixa şi bloca în nervuri de beton sau metalice
montate pe plăci înglobate la turnare, pe unele elemente prefabricate.
Tensionarea armăturilor care creează un cerc se va face cu prese
de acelaşi tip montate la nervuri, pe poziţii diametral opuse.

6.12. Protecţia armăturilor precomprimate se face în


funcţie de procedeul tehnologic adoptat cu realizarea aderenţei între
armătura pretensionată şi beton sau fără realizarea aderenţei între
armătura pretensionată şi beton.
- protecţia toroanelor şi a sârmelor SBP, dispuse la
exteriorul rezervorului se face cu un strat de mortar torcretat, de
minim 4,5 cm grosime pe întreaga suprafaţă;
- torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă (fig. 7.);
- fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin
injectarea tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglo-
bează în beton.

Zona ancorajelor va fi protejată prin betonare (torcretare) cu


beton sau mortar de ciment. Se pot folosi şi materiale sintetice care
asigură o bună legătură a armăturilor cu betonul.

55
7. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE 7.2. Precomprimarea rezervoarelor cu toroane
A REZERVOARELOR pozate la exteriorul peretelui
Precomprimarea elementelor prefabricate se face pe standuri Operaţia de precomprimare a rezervoarelor cu toroane gresate
folosindu-se instalaţii de tensionare în grup. Lucrările de tensionare se
sau nu, dispuse la exteriorul peretelui prezintă următoarele avantaje:
vor face numai de echipe specializate, folosind numai instalaţii
omologate. - operaţia de precomprimare este simplă, rapidă şi mult
mai comodă datorită gabaritului şi greutăţii mult mai mici a
Rezervoarele cu pereţii alcătuiţi din elemente prefabricate se preselor monofilare de 120-200 kN capacitate, cu care se face
asamblează prin precomprimare fie cu fascicule din SBP pozate în teci
precomprimarea;
înglobate în grosimea peretelui la turnare, fie cu toroane pozate la
- procedeul se poate aplica atât la rezervoarele cu perete
exteriorul peretelui.
prefabricat cât şi la cele cu perete monolit;
- armătura executată din toroane se pozează mult mai uşor
la exterior, pe peretele rezervorului;
7.1. Precomprimarea rezervoarelor cu fascicule - armătura din toroane se ancorează cu blocaje în nervuri
din SBP pozate în teci din PVC înglobate în metalice, speciale, care se montează prin sudură pe plăci
grosimea peretelui metalice înglobate în betonul elementelor prefabricate la
turnare. Procedeul a fost adaptat la noi în ţară pentru rezervoare
In cazul pereţilor alcătuiţi din elemente prefabricate lucrările de de capacităţi cuprinse între 500-5000 mc.
continuizare a tecilor în zona rosturilor sunt mai greoaie, din cauza
nepotrivirii perfecte a canalelor din elementele alăturate. Poziţionarea toroanelor înainte de tensionare se face pe nişte
Pretensionarea fasciculelor se execută pe inele orizontale complete. suporţi metalici care urmăresc ca distanţa dintre toroane să fie cea
Un inel este constituit din două sau mai multe segmente pentru a reduce prescrisă în proiect.
pierderile de tensiune din frecare. Pentru uniformizarea pierderilor de Pretensionarea unui toron se va executa în mod obligatoriu
tensiune datorată frecării, inelele din fasciculele tensionate succesiv se concomitent cu prese montate la ambele capete, având grijă ca treptele
vor ancora decalat în nervuri alăturate. de încărcare să fie egale pentru ambele prese, pentru a avea în final
In funcţie de capacitatea şi diametrul rezervorului se stabileşte alungiri egale.
şi numărul segmentelor de fascicul care formează un inel, 4, 6 sau 8. Pretensionarea unui inel complet alcătuit din două sau mai multe
Tensionarea se va face cu prese de acelaşi tip montate la capetele segmente se va executa simultan cu un număr de prese egal cu dublul
segmentelor. La pretensionarea armăturilor se vor respecta toate segmentelor. Presele se fixează cap în cap, câte două pe o nervură.
prevederile din “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din La tensionarea toroanelor se vor respecta toate prevederile din
beton, beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99. „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi precomprimat", indicativ NE 012-99 (Anexa 1).
Măsurarea forţei de tensionare se face cu doze electromecanice
56
de compresiune sau cu manometre care măsoară presiunea fluidului
din instalaţiile de precomprimare.

57
7.3. Precomprimarea radială constă în realizarea a 2-3 - în prealabil se va efectua repararea defectelor vizibile
inele din beton armat dispuse pe înălţimea peretelui la structurile din care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii;
prefabricate cu simplă şi dublă curbură. - se recomandă a se evita menţinerea rezervorului parţial
În interiorul inelelor sunt pozate la turnare teci de PVC în care umplut cu apă timp îndelungat.
se introduce armătura de precomprimare realizată din fascicule de
SBP. Umplerea rezervorului se va face lent minim 24 ore astfel:
• în prima etapă se umple rezervorul cu apă până la nivelul
corespunzător înălţimii utile, apa se completează şi se menţine, până la
8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIONAREA nivelul indicat, timp de 10 zile.
LUCRĂRILOR În acest interval se fac verificări în instalaţii, în vederea
eliminării totale a pierderilor de apă.
8.1. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie Dacă se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor, rezer-
vorul se goleşte şi se efectuează reparaţiile necesare (prin injectare,
Verificarea aparaturii de control a forţei de precomprimare, se eventual torcretare) fără a mai aştepta scurgerea intervalului, după
va face de Metrologie ca organ abilitat pentru verificarea aparaturii de care proba se reia în condiţiile prevăzute.
măsură şi control, precum şi de personalul ingineresc care conduce
lucrarea, cu respectarea prevederilor din NE 012-99 la începerea
• în etapa a Il-a se face proba de etanşeitate, care durează tot
fiecărei lucrări.
10 zile.
Controlul calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei, Etanşeitatea rezervorului se consideră satisfăcătoare dacă, după
pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe rezervor în
trecerea celor 10 zile pierderile de apă observate, scăzând pierderile
ansamblu. Datele culese în timpul controalelor se vor înregistra în
prin evaporare, nu depăşesc în medie 0,25 l/zi,m2.
ordine cronologică într-un registru care se ataşată la Cartea Tehnică a
construcţiei. Măsurarea se va face cu precizia de 0,1 mm.
Proba de etanşeitate a rezervorului prin umplere cu apă, se face
Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripţiilor
înainte de aplicarea tencuielilor sau protecţiilor, a izolării termice la
în vigoare pentru diferite categorii de lucrări. Verificarea etanşeităţii
pereţi şi a umpluturilor de pământ de la exteriorul rezervorului.
rezervorului se face înainte şi după aplicarea stratului de protecţie.

• Verificarea finală se face după aplicarea tencuielilor şi a


8.2. Verificarea etanşeităţii rezervorului se face prin straturilor de protecţie. Proba finală de etanşeitate a rezervorului se
proba de um plere cu apă, conform preved erilor ST A S 4165-88, face prin umplere cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar
„A lim entări cu ap ă. R ezervoare de beton arm at şi p recom prim at. pete de apă la exterior.
Prescripţii de proiectare şi date constructive" cu următoarele precizări:
- instalaţiile hidraulice se vor verifica înaintea um plerii
rezervorului cu apă;

58
59
ANEXA l
8.3. Exploatarea, întreţinerea şi verificarea rezercvoarelor
se va face periodic în conformitate cu prevederile proiectului Lista standardelor, normativelor şi instrucţiunilor în
sau a caietului de sarcini de exploatare şi întreţinere elaborat de vigoare, în legătură cu prezentul cod
întreprinderea de exploatare.
La apariţia unor defecte întreprinderea de exploatare va sesiza Standarde
proiectantul sau un institut de cercetare pentru analizarea cauzelor şi 227/1-86 Cimenturi, încercări fizice. Indicaţii generale,
elaborarea unor soluţii de remediere. pregătirea probelor şi prepararea pastei de
În cazul unor deteriorări grave care afectează structura de consistenţă normală.
rezistenţă, stabilitatea şi durabilitatea rezervoarelor, este necesară
expertizarea tehnică şi întocmirea proiectului de intervenţie. 227-2:1994 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea fineţii de
Toate datele privind comportarea în exploatare a rezervoa- măcinare prin cernere pe proba de 100 g.
relor, defecţiunile sesizate şi măsurile de intervenţie luate se vor
consemna într-un registru ataşat la cartea tehnică a construcţiei. 227/3-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea constantei de
volum.

227/4-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea timpului de


priza.

227/5-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea căldurii de


hidratare.

227/6-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea


rezistenţelor mecanice.

438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton


laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

438/2-91 Produse de oţel pentru armarea betonului. Sârmă


rotundă trefilată.

438/3-89 Produse de oţel pentru armarea betonului.


Plase sudate.

790-84 Apa pentru betoane şi mortare.

61
1275-88 încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. 4165-88 Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi
Determinarea rezistenţelor mecanice. beton precomprimat. Prescripţii generale.

1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu
cu lianţi minerali. lianţi minerali. Metode de încercare.

1799-88 Construcţii de beton, beton armat şi beton 6102-86 Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi
precomprimat. Tipul şi frecvenţa verificărilor condiţii tehnice de calitate.
calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării
lucrărilor de construcţii. 6482/1-73 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton
precomrpimat. Reguli pentru verificarea calităţii.
2355/1-85 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Clasificare 6482/2-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton
şi terminologie. precomrpimat. Sârmă netedă.

2355/2-87 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. 6482/3-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton
Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de precomrpimat. Sârmă amprentată.
construcţii. Prescripţii generale de proiectare şi
execuţie. 6482/4-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton
precomrpimat. Toroane.
2355/3-87 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton
şi acoperişuri. Prescripţii generale de proiectare şi precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate.
execuţie.
10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea
2745-90 Teren de fundare. Urmărirea lăsărilor construcţiilor acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.
prin metode topografice.
10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea
3349/2-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea elementelor din beton, beton armat şi beton
agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor precomprimat.
hidroenergetice.

3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la


apă.

63
62
Normative şi instrucţiuni
C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pentru elementele de beton şi beton armat.
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente. C 163-87 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilelor
încastrate din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor
C 19-79 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în
elementelor de construcţii.
construcţii.
C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire,
C 21-85 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor.
precomprimat.
C 170-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din
C 29-85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de beton armat şi beton precomprimat supraterane în
fundare slabe prin procedee mecanice. medii agresive naturale şi industriale.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia C 206-85 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. precomprimare prin înfăşurare cu maşina PROCEQ.
Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente. C 210-82 Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a
bazinelor din beton armat pentru neutralizarea şi
C 61-90 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării epurarea apelor industriale.
construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi
industriale prin metode topografice. P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe pământuri sensibile Ia
C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor umezire.
de izolaţii termice la clădiri.
P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a
C 112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor de locuinţe, social-culturale,
hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările agrozootehnice şi industriale.
de construcţii.
P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizare a
C 130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului.
mortarelor şi betoanelor.
P 130-88 Norme metodologice privind urmărirea comportării
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din construcţiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării
beton, beton armat, şi beton precomprimat. tehnice a acestora.

65
PE 713-90 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru executarea
şi controlul betoanelor folosite la amenajări
hidroenergetice.

P 73-78 Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea


recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat BIBLIOGRAFIE
pentru lichide P 73-78

NE 013-02 Cod de practică pentru execuţia elementelor 1. Bucur Ildiko Structuri speciale din beton armat.
prefabricate din beton, beton armat şi beton
precomprimat. 2. Viespescu Dan ş.a. Tehnologia lucrărilor de beton precomprimat
1979.

3. Combureanu A. Perfecţionarea tehnologiei de realizare a


elementelor din beton precomprimat cu armătură preîntinsă, 1962.

4. Ilie Gh, şi Mirică C. Tehnologia montării prefabricatelor din beton


şi beton armat.

5. Platon M. şi Popăescu A. Protecţia muncii la lucrările de beton


armat şi precomprimat, 1972.

-.

66

67