Sunteți pe pagina 1din 51

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl

LOCUINŢEI

ORDINUL Nr. 1569


din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice


„Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale
ferestrelor, la clădirile civile existente", indicativ GT-043-02 GHID PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢILOR
TERMOIZOLATOARE ALE FERESTRELOR,
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/ LA CLĂDIRILE CIVILE EXISTENTE
1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, INDICATIV GT-043-02
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr.3/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare
Generală nr.29/10.04.2002, Elaborat de:
Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite
următorul UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ Şl URBANISM „ION MINCU"

ORDIN : RECTOR: Prof. Dr. Arh. Emil Barbu POPESCU

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind CENTRUL DE CERCETARE, SINTEZĂ Şl BANCĂ DE INFORMAŢII
îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor, la clădirile ÎN CONSTRUCŢII, ARHITECTURĂ Şl URBANISM (CCS-BICAU)
civile existente", indicativ GT-043-02, elaborată de Universitatea de
Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu" şi prevăzută în anexa care face Director CCS-BICAU: Prof. Dr. Arh. Marius SMIGELSCHI
parte integrantă din prezentul ordin. Şef de proiect: Conf. Dr. Arh. Ana-Maria DABIJA
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor.
Art. 3.-Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la Avizat de:
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII MLPTL

Director general: Ing. Ion STĂNESCU


MINISTRU, Responsabil lucrare MLPTL: Ing. Paula DRAGOMIRESCU

MIRON TUDOR MITREA


117

116
3.3.2. Etanşare la aer şi vânt...................................155
3.3.2.1. Etanşarea tâmplăriei în raport
cu peretele în golul căruia este
montată............................................155
3.3.2.2 Etanşarea tâmplăriei însăşi ....................
3.3.3. îmbunătăţirea rezistenţei termice a
CUPRINS tâmplăriei prin realizarea unui strat
suplimentar de aer........................................160
3.3.3.1. Adăugarea unei foi suplimentare
Cap. 1. GENERALITĂŢI ............................................................120 de geam obişnuit .........................................160
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare .....................................120 3.3.3.2. Adăugarea unei foi suplimentare
de geam cu pelicula low e ............................167
l .2. Referinţe......................................................................121
3.3.3.3. Subîmpărţirea stratului de aer
1.3. Terminologie...............................................................124 existent în două lame mai înguste ................167
Cap. 2. IDENTIFICAREA SISTEMELOR DE FERESTRE 3.3.4. Înlocuirea unei cercevele existente cu
UTILIZATE LA CLĂDIRILE CIVILE; CAUZELE o cercevea nouă............................................168
DEGRADĂRILOR TEHNICO-FUNCŢIONALE 3.3.5. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam
SEMNALATE ÎN GENERAL LA FERESTRELE termoizolant, realizând o fereastră cu trei
CLĂIDIRILOR CIVILE .................................................130 rânduri de geamuri .......................................168
2.1. Ferestre cu profile din lemn .........................................130 3.3.6. Adăugarea unei ferestre noi, simple,
2.2. Ferestre metalice .........................................................134 la o fereastră dublă, existentă.......................169
2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice .............145 3.3.7. Prevederea de dispozitive de protecţie
solară (obloane, jaluzele, storuri)..................172
Cap. 3. ELEEMNTE DE AVUT ÎN VEDERE ŞI POSIBILITĂŢI
DE INTERVENŢIE ASUPRA FERESTRELOR Anexe documentare (A.1. ... A.6.c) .............................................173
CLĂDIRILOR CIVILE EXISTENTE............................147
Comentarii informative..............................................................194
3.1. Condiţii tehnice pentru asigurarea izolaţiei termice
a ferestrelor la clădirile existente.................................147
3.2. Elemente de avut în vedere la intervenţiile asupra
ferestrelor existente .....................................................150
3.3. Posibilităţi de intervenţie asupra ferestrelor existente;
soluţii de principiu ......................................................151
3.3.1. Etapizarea procesului de intervenţie.............152

119
11 8
i GHID PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA Ferestrele clădirilor supuse unor procese de reabilitare termică
CALITĂŢILOR TERMOIZOLATOARE ALE şi care nu îndeplinesc performanţele impuse ferestrelor noi, vor trebui
FERESTRELOR, LA CLĂDIRILE CIVILE Indicativ GT 043 – 02 reabilitate utilizând principiile prezentate în această reglementare
EXISTENTE_______________________________ tehnică.
Tâmplăriile la care se referă prezenta reglementare sunt din
lemn, metal, sau materiale plastice.
Cap. 1. GENERALITĂŢI
1.1.4. Prevederile prezentului ghid se adresează următoarelor
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare categorii:
- organismelor administrative teritoriale precum şi persoa-
1.1.1. Prezentul ghid stabileşte condiţiile şi măsurile necesare nelor fizice şi juridice care realizează investiţii în domeniul
pentru reabilitarea şi îmbunătăţirea calităţii ferestrelor clădirilor civile reabilitării construcţiilor;
existente, din punct de vedere higrotermic; implicit prin această - elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de
operaţie se urmăreşte şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte etanşarea la execuţie, pentru reabilitare;
vânt şi intemperii, precum şi a comportării acustice. verificatorilor de proiecte şi experţilor autorizaţi potrivit
prevederilor Legii 10 1995.
1.1.2. Condiţiile minime de calitate (criterii şi niveluri de
performanţă), pe care trebuie să le asigure aceste tâmplarii în urma 1.1.5. Prezentul ghid nu se referă la vitrine şi la ferestrele
procesului de îmbunătăţire a calităţilor termoizolatoare sunt aceleaşi pereţilor cortină.
cu ale tâmplăriilor noi, fără a afecta, acolo unde este cazul, plastica de
faţadă. 1.1.6. La reabilitarea ferestrelor clădirilor c i v i l e se vor respecta,
Ferestrele asupra cărora s-a intervenit, vor trebui verificate pe lângă prevederile prezentului ghid, documentele tehnice specifice
ţinând cont de prevederile din legea 10/1995, privind calitatea în domeniului, în vigoare (l .3.).
construcţii.

1.1.3. Prevederile prezentei reglementări vor fi aplicate la toate 1.2. Referinţe


proiectele de reabilitare termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor
civile (de locuit, social-culturale şi administrative). 1. Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii
Ordonanţa guvernamentală privind
Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL 2. OG29/31.01.00 reabilitarea termică a fondului construit
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA LUCRĂRILOR PUBLICE. existent şi stimularea economisirii
ŞI URBANISM „ION MINCU" - TRANSPORTURILOR ŞI energiei termice
BUCUREŞTI LOCUINŢEI, cu ordinul
nr. 1569 din 15.10.2002
3. C107/0 Normativ pentru proiectarea şi executarea
lucrărilor de izolaţii termice la clădiri

120 121
Deschidere interioară = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat
prin aceea că sensul de rotire al uneia sau mai
multor cercevele este spre interior.
Deschidere exterioară = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat
prin aceea că sensul de rotire al unei cercevele este
spre exterior; ferestrele cu deschidere exterioară
sunt simple sau duble, cu deschidere obişnuită
(în care caz cerceveaua dinspre exterior are
deschidere exterioară)
Deschidere obişnuită = tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat
prin aceea că sensul de rotire al cercevelei exteri-
oare este spre exterior, iar al cercevelei interioare,
spre interior
Fereastră = ansamblu de tâmplărie prevăzut cu geamuri,
aşezat într-o deschidere în zid, cu rol de asigurare a
luminării naturale sau luminării şi ventilării natu-
rale, în funcţie de geamurile folosite poate fi
asigurată sau împiedicată vederea spre sau dinspre
exterior
1.3. Terminologie Fereastră simplă = fereastră cu un singur rând de cercevele sau
ochiuri fixe, care formează o singură suprafaţă de
În concepţia prezentului ghid, termenii de mai jos, prezentaţi în închidere
ordine alfabetică, au următoarea semnificaţie:
Fereastră dublă = fereastră cu două rânduri de cercevele. În cazul
existenţei unor ochiuri fixe, acestea sunt la rândul
Baghetă = element linear, cu secţiune redusă, la ferestre,
exterior, rândul interior trebuind să fie format
utilizat la fixarea geamurilor sau la acoperirea unor
numai din cercevele care. prin deschidere, să per-
rosturi
mită curăţarea spaţiului dintre cele două rânduri
Cercevea = subansamblu mobil, montat pe tocul ferestrei,
Fereastra dublă cu deschidere „obişnuită" = fereastră dublă la care
realizat din elemente rezistente (traverse şi mon-
rândul exterior se deschide în afară, iar rândul
tanţi) şi în care se fixează elemente de suprafaţă
interior se deschide spre interior;
transparente sau translucide;
125

124
Fereastră dublă cu deschidere „interioară" = fereastră dublă la care Montant = piesă lineară verticală, de rezistenţă a subansam-
ambele rânduri se deschid independent spre interior; blurilor ferestrei;
se mai poate numi şi „fereastră dublă cu deschidere
interioară, cu rânduri independente" Oblon = denumire generală pentru dispozitive de pro-
Fereastră dublă cuplată = fereastră dublă la care cercevelele celor tecţie mobile, cu alcătuire rezistentă şi rigidă,
două rânduri sunt solidarizate între ele. putând 11 amplasate la exteriorul ferestrelor cu deschidere
acţionate simultan, deschiderea fiind spre interior. spre interior, în funcţie de alcătuirea şi sistemul
Legătura dintre cele două rânduri fiind prevăzută de manevrare al obloanelor, acestea poartă şi
şi cu balamale, este posibilă deschiderea pentru denumiri specifice. Obloanele obişnuite de tip
curăţarea spaţiului dintre cercevele: tradiţional sunt alcătuite din panouri relativ late,
din scânduri asamblate (sau din panouri de tablă
Fereastră triplă = fereastră cu trei rânduri de cercevele. care se
ambutisată, sau profile de plastic extrudat), sau din
deschid spre interior. Cele trei rânduri pot fi acţio-
rame şi tăblii; deschiderea se face pe balamale spre
nate independent sau mixt: un rând independent, exterior, panourile putându-se rabate pe faţadă.
două rânduri cuplate
Garnitura de etansare = element liniar de natura sintetică, cu Oblon cu clapete („Persiene") = tip de oblon alcătuit din panouri
aderenţa pe geam sau montat pe traverse/montanţi, relativ late, având un cadru rigid, cuprinzând
ce asigură etanşarea subansamblului fereastră. lamele ce formează clapete orizontale cu faţa încli-
Geam termoizolant = unitate constituită din două sau mai multe foi nată, fixe sau mobile, care realizează o reducere a
de geam, separate pe contur cu ajutorul unor pătrunderii luminii, respectiv, la cele mobile cu
distanţieri, asamblate în fabrică după diferite clapete, chiar întunecarea completă a încăperii şi o
procedee, astfel încât să se asigure etanşarea îmbunătăţire a protecţiei contra intemperiilor.
spaţiului creat dintre foile de geam. spaţiu ce poate Deschiderea se face spre exterior, oblonul putându-se
fi umplut cu aer sau alte gaze (argon, krypton etc.) rabate pe faţadă.

Jaluzea (stor veneţian) = tip de stor alcătuit din şipci, lamele meta-
Oblon pliant = tip de oblon realizat din panouri înguste (sau
lice sau din plastic, dispuse paralel-orizontal pe
lamele) rezistente, articulate între ele şi dispuse în
chingi, şnururi sau lănţişoare care permit atât
mod obişnuit, vertical; acestea se pot strânge
ridicarea şi coborârea lamelelor, cât şi schimbarea
pachet lângă şpaletul ferestrei. Obloanele pliante
unghiului acestora, astfel încât să se împiedice sau
pot fi şi cu lamele orizontale, plierea făcându-se în
să se dozeze pătrunderea luminii şi a razelor solare
partea de sus a ferestrei. Pachetul de panouri
în încăpere. Pentru o bună protecţie împotriva
strânse, poate rămâne vizibil, sau poate fi ascuns
razelor infraroşii în timpul verii, jaluzelele se
într-un locaş special .prevăzut. La unele obloane
montează (le între rândurile ferestrelor duble, fie la
pliante mai performante, lamelele culisează pe
exterior, în care caz trebuie să fie prevăzute cu
ghidaje (tije sau şine metalice).
ghidaje împotriva fluturării.

126 127
Oblon rulant = tip de oblon alcătuit din şipci sau lamele orizon- Tâmplarie = ansamblu realizat din elemente lineare de
tale, care culisează pe un sistem de şine şi se adună rezistenţă (traverse şi montanţi) şi elemente de
prin rulare într-un spaţiu propriu prevăzut special suprafaţă (transparente, translucide sau opace);
în cadrul golului din perete, la partea superioară a tâmplăriile pot fi ferestre, uşi, glasvanduri etc.;
ferestrei. termenul poate fi utilizat şi pentru definirea
Panou vitrat (unitate vitrată; vitraj) = unitate constituită din sticlă elementelor liniare de rezistenţă împreună cu
sau din materiale organice transparente sau elementele opace de suprafaţă (tăblii, panouri etc.)
translucide, cu caracteristici şi geometrie bine Toc = subansamblu de tâmplărie, rezultat din asambla-
definite, care se montează în structura de rezistenţă rea unor piese lineare (montanţi şi traverse),
a ferestrei (toc sau cercevea) constituind rama perimetrală şi eventual împărţire
Perdea de faţadă = sistem exterior de protecţie solară, realizat din fixă în ochiuri a tâmplăriei respective
ţesături din fibre rezistente mecanic, la raze ultra- Traversă = piesă lineară orizontală, de rezistenţă a suban-
violete şi infraroşii şi susţinut pe structură în samblurilor tâmplăriei
general metalică
Uşa fereastră = ansamblu de fereastră, cu uşă cu prag inclusă,
Prag = traversa de jos a tocului specific pentru închiderea golului din peretele
Rânduri (cu referire la ferestre) = numărul de suprafeţe de închidere exterior, către balcon; la partea inferioară poate
(foi de geam) ale ferestrei avea traversa cercevelei mai lată sau suprafaţa de
închidere opacă
Stor = perdea din pânză compactă, sau din baghete
orizontale care formează un panou derulabil, Observaţii:
dispus(ă) în mod obişnuit între rândurile ferestrelor
1. Capitolul de comentarii informative nu este parte compo-
duble; se poate ridica prin rulare la partea de sus pe
nentă a prezentului ghid, ci cuprinde elemente cu caracter descriptiv
un ax orizontal prevăzut cu un resort. Storurile
sau adiacent, necesare mai bunei înţelegeri a reglementării.
montate în exteriorul ferestrelor trebuie să fie
făcute din ţesături din fibre rezistente la acţiuni 2. Notaţiile folosite în cuprinsul prezentului ghid sunt:
mecanice, la raze ultraviolete şi să fie prevăzute cu
dispozitive de protecţie şi cu ghidaje sau rame • pentru trimiteri la anexe: A.1., A.2. ...
împotriva fluturării sau sfâşierii. • pentru trimiteri la capitolul de comentarii informative:
Şpros (nervură) = piesă verticală sau orizontală, relativ subţire C, însoţit de numărul paragrafului sau articolului în
(max. 40mm), cu rol de rigidizare a cercevelelor, legătură cu care se face comentariul (ex.: articolul 2.1. are
sau de subîmpărţire estetică a cercevelelor sau a comentariul informativ C.2.1.)
ochiurilor fixe;

128 129
Cap. 2. IDENTIFICAREA SISTEMELOR - gradul de contragere la uscare conduce la apariţia de
DE FERESTRE UTILIZATE LA CLĂDIRILE deformări la îmbinările între piesele componente, mai ales ale
cercevelelor.
CIVILE; CAUZELE DEGRADĂRILOR
TEHNICO - FUNCŢIONALE SEMNALATE • Etanşarea între toc şi cercevea făcându-se prin suprafeţele
ÎN GENERAL LA FERESTRELE de bătaie ale falţurilor; rezultă o reducere a etanşării şi datorate
CLĂDIRILOR CIVILE deformării pieselor componente ale tâmplăriei.
• Inflamabilitatea şi combustibilitatea tâmplăriilor din lemn este
o altă caracteristică negativă importantă a acestora.
Din punct de vedere al materialelor din care sunt realizate,
ferestrele cele mai utilizate la clădirile civile sunt realizate din:
2.1. lemn (răşinoase, foioase);
2.1.1 .a1 Ferestre cu deschidere obişnuită (a se vedea C.2.1. 1.a)
2.2. metal (laminate curente şi speciale de oţel, bandă de oţel,
aluminiu);
2.1 . 1 . a.l Caracteristici • Sistemul de deschidere asigură o
2.3. mase plastice. ale ferestrelor etanşare la apă şi vânt mai bună
Din punct de vedere al numărului de cercevele, au fost în cu deschidere decât alte tipuri de deschidere: în
general utilizate ferestre simple (a se vedea C.2.a) şi ferestre duble „obişnuită", momentul în care bate vântul, cerce-
(a se vedea C.2.5); ferestrele duble pot avea deschidere obişnuită sau realizate cu veaua exterioară este presată pe toc,
interioară, sau pot fi cu cercevele cuplate. pronie din mărind etanşarea atât la vânt cât şi
lemn la apa de ploaie împinsă de acesta.

• Nu este necesară prevederea lăcri-


2.1. Ferestrele cu profile din lemn (a se vedea C.2.l.) marelor (dispozitive care îndepăr-
tează apa de ploaie de pe traverse),
la ferestre fără supralumină.
2.1.1. Caracteristici ale ferestrelor cu profile din lemn,
rezultate din caracteristicile materialului • în cazul în care fereastra respectivă
are supralumină, datorită prelingerii
• Rezistenţa mecanică a tâmplăriei este diferită în funcţie de apei pe traversa intermediară, există
esenţa de lemn utilizată. pericolul de a se infiltra apa de ploa-
• Apar modificări ale geometriei ferestrei şi deformări ale ie, împinsă de vânt, între traversa
elementelor componente, deoarece: inferioară şi cercevea, fiind necesară
- lemnul este un material care se deteriorează în timp prevederea lăcrimarului pe traversa
(se deformează, putrezeşte etc.); intermediară, sau pe traversa inferi-
oară a supraluminii.

131
130
• Ferestrele cu deschidere obişnuită 2.1. 1.b. Ferestre duble cu deschidere interioară
trebuie amplasate astfel încât să
permită întreţinerea lor (la parter Aceste tipuri de ferestre cuprind două tipuri de sisteme:
sau în dreptul unor loggii sau 1. cu cercevele independente (a se vedea C.2.1.1.b.1)
balcoane) şi să asigure împotriva 2. cu cercevele cuplate (a se vedea C.2.1.1.b.2).
pătrunderii prin efracţie.

2.1.I.a.2 Deficienţele • întreţinere dificilă (cerceveaua 2.1 . 1 . b.1 Caracteristici • La ferestrele duble cuplate se
semnalate exterioară este greu de curăţat), dacă ale ferestrelor asigură o etanşare mai mare la
în mod curent fereastra nu este la parter sau în cu deschidere infiltraţiile de aer, datorită faptului
la ferestrele dreptul unor loggii sau balcoane. interioară, că cercevelele celor două rânduri,
cu deschidere realizate fiind solidarizate între ele, îşi împie-
„obişnuită", " Obligativitatea amplasării ferestre- cu profile dică reciproc deformaţiile în timp.
realizate lor de la parterul clădirilor cu faţada din lemn
cu profile direct la trotuarul de circulaţie al • Este necesară prevederea de lăcri-
din lemn străzii, la înălţime convenabilă, pen- mare pe traversele inferioare (fie
tru a nu pune în pericol trecătorii, ale tocului, fie ale cercevelei), ca şi
când acestea sunt deschise).
la traversa intermediară dacă există
• Durabilitatea mai scăzută; astfel, supralumină, sau la traversa inferi-
cercevelele exterioare s-au deterio- oară a cercevelei acesteia, precum
rat mai repede (atât componentele şi realizarea de şanţuri pentru
din lemn, cât şi accesoriile metalice), scurgerea apei infiltrate prin falţu-
datorită faptului că au fost expuse rile verticale, deoarece presiunea
direct agenţilor de mediu (apă, ză- vântului îndepărtează cerceveaua
padă, soare). de toc, împingând-o către interior.

• Ca urmare a acestor deficienţe, • Tocul tâmplăriei este mult mai lat,


tâmplăriile duble cu deschidere datorită necesităţii de a deschide
„obişnuită" nu au fost folosite la ambele cercevele la unghi de 90°.
clădiri înalte, aria de utilizare a fost Acesta are repercusiuni de care
restrânsă la clădiri de mică impor- trebuie să se ţină cont în ceea ce
tanţă şi, în cele din urmă, utilizarea priveşte imaginea faţadei.
acestui sistem a fost redusă, produc-
ţia restrângându-se numai pentru • O parte a tocului se poate masca
necesităţile pieţei. într-o zidărie „cu urechi"

132
133
• Sistemul permite o întreţinere uşoară • Au rezistenţă bună la agenţii de mediu.
(ambele cercevele pot fi curăţate • Deficienţele principale ale ferestrelor realizate cu profile
din interior. metalice sunt cauzate de pierderile de căldură importante prin
material, fapt care favorizează apariţia condensului pe faţa interioară a
2.1.1.b.2 Deficienţele • Ferestrele, duble cuplate au, prin ferestrei.
semnalate în construcţie, o etanşeitate la vânt • Sunt grele (prin comparaţie cu ferestrele realizate din alte
mod curent mai slabă decât cele duble cu rân- materiale sau din aluminiu
la ferestrele duri independente.
cu deschidere Materialele din care sunt realizate pro filele sunt:
interioară, Întreţinerea în timp a cercevelelor a. laminate curente (a se vedea C.2.2.1.a)
realizate ferestrelor duble cuplate e dificilă, b. laminate speciale (a se vedea C.2.2.1.b)
cu profile deoarece: c. din bandă şi tablă de oţel (a se vedea C.2.2.1.c)
din lemn - există riscul ca în timp să nu
se mai poată deschide cercevelele
între ele pentru curăţare, datorită 2.2. l .a. Ferestre metalice cu profile din oţel, realizate
suprapunerii şi lipirii între ele a cu laminate curente
straturilor de vopsea, în urma
Sunt în general ferestre simple, cu geam simplu (a se vedea
revopsirii lor;
C.2.2.1.a).
- este favorizată murdărirea,
datorită pătrunderii aerului încărcat 2.2.1.a.l Caracteristici • Rezistenţă mecanică ridicată şi
cu vapori şi cu praf prin falţurile ale ferestrelor rezistenţă la agenţii de mediu.
tâmplăriei, în spaţiul de aer creat cu profile din
între cele două foi de geam; aceştia
laminate - Preţ scăzut în comparaţie cu alte
condensează şi lipesc praful pe
curente tâmplarii metalice.
pereţii geamului.
• Posibilitate de execuţie în ateliere,
2.2. Ferestre metalice fără tehnologie şi utilaje perfecţiona-
te (care atrage după sine obţinerea
Principalele materiale care s-au utilizat pentru aceste ferestre de profile cu performanţe tehnice
sunt oţelul (obişnuit, inox) şi aluminiul. foarte slabe)

2.2.1. :Ferestrele cu profile din oţel • Greutatea mare a subansamblurilor,


a implicat dificultăţi în manevrarea
cercevelelor, precum şi dispozitive
Caracteristici ale ferestrelor cu profile din oţel
puternice de ancorare în perete şi
de asigurare a mişcării.
• Au rezistenţă mecanică mare (în raport cu ferestrele realizate cu
profile din lemn sau materiale plastice). 135

134
• Tâmplăriile din oţel obişnuit se reprezintă sursa unora dintre defici-
finisează prin vopsire, în general pe enţele apărute la aceste tipuri de
şantier; în ateliere se face doar o tâmplării (lipsa revopsirii la timp a
grunduire anticorozivă. condus la ruginire dar şi acoperirea
cu vopsea în exces a determinat
blocarea mecanismelor de închidere)
2.2.1.a.2 Deficienţele • Sistemul de asamblare al profilelor
semnalate laminate pentru obţinerea unui
în mod curent profil de tâmplărie reprezintă un
2.2.1.b. Ferestrele cu profile din laminate speciale de oţel
la ferestrele procedeu artizanal, în consecinţă
pentru tâmplărie pot fi simple sau duble (cu rânduri cuplate), cu geam
cu profile imprecis şi greoi.
termoizolant sau cu geam simplu (C.2.2.1.b).
din laminate
curente • Suprapunerea unor părţi ale lami- 2.2.1.b.l Caracteristici • Rezistenţa mecanică ridicată şi
natelor curente, în scopul realizării
ale ferestrelor rezistenţa la agenţii de mediu.
profilelor de tâmplărie, reprezintă o
îngroşare şi respectiv o îngreunare cu profile din . Precizie foarte mare a profilelor,
laminate
suplimentară, inutilă a ferestrei. care asigură acurateţea tâmplăriei.
speciale
• Posibilitate de introducere a garni-
• Izolaţie termică foarte proastă
turilor de etanşare la profilele care
(λotel = 58 W/m K)
permit montarea de geamuri termo-
izolante.
• Tehnologia de producere şi montaj
a tâmplâriei conduce la deformări • Sunt grele, şi în consecinţă necesită
ale profilelor, fapt care împiedică accesorii mai solide pentru fixarea
realizarea unei etanşeităţi cores- în perete, precum şi balamale pu-
punzătoare la apă, vânt şi infiltraţii ternice.
de aer.
• Tâmplăriile din oţel obişnuit se
finisează prin vopsire.
• Sistemul de etanşare al acestor
tâmplarii a fost greu de realizat, 2.2.1.b.2 Deficienţele • Au greutate mare.
având în vedere că tehnologia de semnalate
producere a profilelor nu a permis în mod curent • Tehnologia de asamblare prin su-
introducerea garniturilor. la ferestrele dură (numai la colţuri şi realizată
cu profile cu utilaje speciale) a tâmplăriei,
• Neglijarea întreţinerii în timp a din laminate permite realizarea unei etanşeităţi
integrităţii suprafeţelor vopsite speciale îmbunătăţite, dar insuficientă, totuşi,

136 137
2.2.1.c.1 .1 Caracteristici • Au rezistenţă mecanică ridicată,
în lipsa unor garnituri de cauciuc
ale ferestrelor în raport cu ferestre realizate cu
sau plastic.
cu profile din alte tipuri de materiale (lemn,
bandă de oţel plastic).
• Pierderile termice prin profilele
prelucrată
metalice sunt importante (λ otel =
la presa • Au rezistenţă bună la agenţii de
= 58 W /mK); rezistenţa termică a
lineară mediu.
acestor profile este scăzută.
(abkant)
• Profilele sunt simple, cu puţine
• S-a înregistrat condens pe suprafaţa
interioară a profilelor în condiţiile îndoituri care să confere rezis -
de temperatură şi umiditate curente tenţă şi rigiditate; în consecinţă,
pentru clima ţării noastre, iarna. materia primă - banda de oţel -
are grosime mare (l ,5-2,5 mm).
• Neglijarea întreţinerii în timp
• Nu au lăcaşuri pentru garnituri
a integrităţii suprafeţelor vopsite
reprezintă sursa unora dintre defici- de etanşare datorită simplităţii
enţele apărute la aceste tipuri de profilelor.
tâmplării (lipsa revopsirii la timp a
condus la ruginire dar şi acoperirea • Au consum de manoperă multă
c u v op sea în ex ce s a d ete rm in at şi scumpă atât pentru confecţio-
blocarea mecanismelor de închidere) narea profilelor, cât şi pentru
asamblarea tâmplăriei, reflectată
• Costuri de producţie importante. în final într-un produs artizanal,
cu performanţe slabe.

• Sunt grele, şi în consecinţă


2.2. 1.c. Ferestre cu profile din bandă de oţel necesită accesorii mai solide
pentru fixarea în perete, precum
2.2.1.c.1. Ferestre cu profile din tablă sau bandă de oţel şi balamale puternice.
prelucrată la presa lineară (abkant) (a se vedea
C. 2.2.1.C.1).
• Tâmplăriile din oţel obişnuit se
Cu aceste tipuri de profile s-au realizat în general ferestre finisează prin vopsire, în gene
-
simple. ral pe şantier.

139
138
2.2.1.c.1.2 Deficienţele • Au greutate mare, ca urmare a 2.2.1.c.2. Ferestre cu profile din bandă prelucrată la presa cu
semnalate în grosimii bandei de oţel. role(C2.2.1.c.2)
mod curent
la ferestrele • Tehnologia de execuţie a tâm- 2.2.1.C.2.1 Caracteristici • Tehnologia de producere a profi-
cu profile planei, cvasiartizanală, nu a ale ferestrelor lelor la presa cu role permite
prelucrate permis realizarea unei etanşeităţi cu profile din folosirea de bandă de oţel mai
la presa corespunzătoare la apă, vânt şi bandă de oţel subţire, cu îndoituri multiple, care
liniară infiltraţii de aer, deoarece: prelucrată la conferă rezistenţă mecanică ridi-
(abkant) - realizarea îndoiturilor este presa cu role cată şi greutate redusă.
imprecisă şi prin urmare, profi-
lele nu se păsuiesc bine; • Precizia îndoiturilor implică o mai
- profilele sunt prea simple. bună păsuire a profilelor, precum
şi posibilitatea realizării lăcaşu-
• Pierderile termice prin profilele rilor pentru garnituri de etanşare.
metalice sunt importante (λ otel =
= 58 W/mK), dar totuşi mai • Fiind un produs industrial (con-
mici decât prin tâmplăriile din fecţionarea profilelor e automată),
profile laminate. manopera se reduce la asamblarea
profilelor cu utilaje speciale.
• S-au înregistrat în foarte multe
cazuri situaţii de condens pe - Montarea geamurilor se face în
faţa dinspre interior a tâmplăriei. fabrică, eliminând şi aceasta
manoperă de pe şantier, dar impu-
• Neglijarea întreţinerii în timp a nând un transport şi un montaj
integrităţii suprafeţelor vopsite mai atent.
reprezintă sursa unora dintre
deficienţele apărute la aceste • Sunt grele, şi în consecinţă nece-
tipuri de tâmplării (lipsa revop- sită accesorii mai solide pentru
sirii la timp a condus la ruginire fixarea în perete, precum şi bala-
dar şi acoperirea cu vopsea în male puternice.
exces a determinat blocarea
mecanismelor de închidere). • Finisarea acestor tâmplarii se face
în fabrică, prin dispozitive auto-
mate sau semiautomate, de vopsire
şi uscare rapidă în cuptoare. Se

140 141
produc şi tâmplarii din banda de reprezintă sursa unora dintre
inox, care nu mai necesită alţi deficienţele apărute la aceste ti-
finisaj. puri de tâmplarii (lipsa revopsirii
la timp a condus la ruginire dar şi
2.2.1.C.2.1 Deficienţele -Cu toată greutatea mai mică decât
acoperirea cu vopsea în exces a
semnalate a celorlalte tâmplarii din oţel, prin determinat blocarea mecanisme-
în mod curent comparaţie cu alte materiale (alu- lor de închidere).
ia ferestrele miniu sau plastic), sunt totuşi mai
cu profile grele.
2.2.1.d. S-au produs şi tâmplarii din profile metalice combinate,
prelucrate
în care o parte dintre profile erau realizate la presa lineară (sau la presa
la presa • Grosimea mică a tablei face
cu role, dar respectând dimensiunile şi formele profilelor prelucrate la
cu role aceste profile mai sensibile la
presa lineară) şi o altă parte dintre profile erau din laminate curente (a
coroziune, impunând o protecţie se vedea C.2.2.1.d.) .
anticorozivă şi în interiorul profile-
lor, ceea ce necesită o tehnologie
specială.
2.2.2. Ferestre cu profile din aluminiu
• Pierderile termice prin profilele Caracteristici ale ferestrelor cu profile din aluminiu
metalice sunt importante, cu toată
grosimea redusă a pereţilor • Aceste ferestre sunt realizate cu profile speciale extrudate,
profilelor; rezistenţa termică a care asigură:
acestor profile este scăzută, - acurateţe şi stabilitate dimensională,
înregistrându-se condens pe su- - dimensiuni mai reduse ale profilelor,
prafaţa tâmplăriei, în lipsa unor - greutate mai mică,
prevederi de întrerupere a punţilor - posibilitate de realizare a etanşării cu garnituri montate în
termice, în ultimii ani au locaşuri speciale ale profilelor.
apărut în străinătate - şi se
importă şi în România - profile • Asamblarea elementelor se face prin clipsare, sau prin fixări
din bandă îndoită la presa cu role, mecanice cu şuruburi, fără suduri.
prevăzute cu întreruperi de punte
termică şi cu geamuri termoizo- • Este posibilă finisarea automată, din fabrică, a profilelor, fie
lante performante. prin vopsire (pulverizare cu aer comprimat, sau prin procedee
electrostatice), fie prin eloxare (anodizare).
• Neglijarea întreţinerii în timp a • Deficienţa majoră a ferestrelor cu profile din aluminiu
integrităţii suprafeţelor vopsite (semnalată la clădirile existente, care urmează a fi supuse unui proces
de reabilitare sau modernizare) este rezistenţa termică foarte scăzută,
142
143
rezultată din caracteristicile materialului. (λ Al = 220W/mK), în condi- 2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice
ţiile absenţei profilelor de rupere a punţilor termice. (a se vedea C.2.3)

2.2.2.1. Caracteristici • Rezistenţa ridicată la solicitări meca- Profilele tâmplăriei sunt realizaţe integral din PVC, prin
ale ferestrelor nice şi rezistenţă la agenţii de mediu. extrudare.
cu profile
din aluminiu Posibilităţile pe care le oferă teh- 2.3.1. Caracteristici • Au rezistenţă bună la agenţii de
nologia de asamblare a profilelor ale ferestrelor mediu; sunt insensibile la variaţiile
(fără sudură), face ca deformaţiile cu profile de umiditate din atmosferă.
din producţie şi montaj să fie din PVC
evitate. • Au rezistenţă mecanică redusă (cu
• Durată lungă de viaţă. atât mai mult la profilele fără
„armaturi" din ţeavă); în consecinţă
2.2.2.2. Deficienţele • Pierderile termice prin profilele ferestrele din PVC au în general
semnalate metalice sunt importante (λ Al = dimensiuni mai mici decât cele
în mod curent = 220W/mK); rezistenţa termică a metalice.
la ferestrele acestor profile este scăzută în lipsa
cu profile unor prevederi de întrerupere a • Au posibilităţile de asamblare pe
din aluminiu punţilor termice. care le oferă tehnologia de producţie
a profilelor (în general clipsare), face
• în ultimii ani au apărut în străi- ca deformaţiile din producţie şi mon-
nătate - şi se importă şi în România - taj să fie evitate.
profile din aluminiu cu întrerupere
a punţilor termice. • Tehnologia de producţie permite atât
• Se înregistrează condens pe faţa montarea geamurilor simple, cât şi a
tâmplăriei. geamurilor termoizolante.

• Tâmplăriile fiind foarte etanşe, pot • Nu necesită întreţinere în timp,


schimba regimul higrotermic al plasticul fiind colorat în masă, sau
încăperilor. finisat cu peliculă acrilică, realizată
în timpul procesului de fabricaţie a
profilelor.

• Au etanşeitate mare, datorită garni-


turilor pe care le includ.

144 145
2.3.2. Deficienţele • Pierderile termice prin profilele din Cap. 3. ELEMENTE DE AVUT ÎN VEDERE ŞI
semnalate PVC sunt mici. POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE
în mod curent ASUPRA FERESTRELOR CLĂDIRILOR
la ferestrele • Tâmplâriile fiind foarte etanşe, pot CIVILE EXISTENTE
cu profile schimba regimul higrotermic al încă-
din PVC perii.

• Durata de viaţă verificată practic este 3.1. Condiţii tehnice pentru asigurarea izolaţiei termice a
de circa 30 de ani (la tâmplăriile „de ferestrelor la clădirile existente
firmă").
La reabilitarea unei clădiri, respectiv a ferestrelor, trebuie avute
• Posibila îmbătrânire a materialului şi în vedere performanţele termice ale ferestrelor noi. Astfel, compor-
modificare a culorilor (mai ales la tarea tâmplăriei este diferită în funcţie de materialele constitutive ale
tâmplăriile albe), în funcţie de mate- componentelor de închidere / suprafaţă şi respectiv de rezistenţă.
rialul plastic utilizat şi de rezistenţa
la razele ultraviolete.
3.1.1. Valorile orientative de calcul ale rezistenţelor termice ale
tâmplăriilor utilizate în mod curent, prevăzute în reglementările
româneşti, sunt cuprinse în tabelele V şi 15, din C107/3 (Anexa 1).

3.1.2. Valorile rezistenţei termice normate corectate, conform


C 107/3 sunt precizate în tabelul 3.1.:

Tabelul 3.1.

146
3.1.3. În calculul performanţelor ferestrelor, în mod curent
20-30% din valoarea totală a izolaţiei este dată de cadru (toc,
cercevea).
Valorile de calcul ale tâmplăriilor existente pot fi asimi-
late cu cele prevăzute în standardul SR EN ISO 10077 - l pentru
tâmplăriile noi, pentru componentele (de rezistenţă şi vitrată) cores-
punzătoare, în condiţiile în care se respectă 3.1.3. Valorile de calcul
orientative ale rezistenţelor termice ale tâmplăriilor noi, ţinând cont de
materialele şi de tipul de profile, precum şi de aria ramei (toc şi
cercevea) sunt prezentate în SR EN ISO 10077 - l (Anexa 2 a şi b).

3.1.4. Aceste valori pot fi amendate, conform tabelului 3.2, în


funcţie de tipurile de defecte degradări constatate.

Tabel 3.2.

Coeficienţi de corecţie a rezistenţelor termice specifice ale


ferestrelor

NOTĂ:
Coeficienţii de corecţie a rezistenţei termice specifice daţi în
tabel nu iau în considerare degradările datorate neefectuării lucrărilor
de întreţinere curente (reparare feronerie, înlocuire chit etc.)

149
3.1.6. Adăugarea de obloane la ferestrele existente aduce un
3.2.3. Trebuie verificat dacă etanşarea între tâmplărie şi perete
spor în izolarea termică, în funcţie de tipul de oblon, conform formu-
este corect făcută şi în caz contrar, trebuie refăcută, prin injectare de
lelor de calcul din SR EN ISO 10077 - l (a se vedea Anexa 3).
spume expandate (poliuretan).
3.1.7. Valorile orientative de calcul pentru ferestre cu obloane
3.2.3.1. In procesul de proiectare a reabilitării ferestrelor clădi-
închise (cu permeabilitate la aer mare, medie şi mică), la care aria
rilor civile, problema reetanşării trebuie tratată cu foarte multă
ramei reprezintă 20 şi 30 % din suprafaţa totală a ferestrei sunt
atenţie, pentru ca intervenţia să nu conducă la disfuncţionalităţi
prezentate în Anexele 5a, 5b, 5c şi Anexele 6a, 6b, 6c.
(apariţia de condensuri, mucegai etc.) sau asupra tâmplăriei (să forţeze
balamalele, să nu se mai închidă cercevelele).
3.1.8. Relaţiile între permeabilitatea la aer şi rostul efectiv total
dintre oblon şi mediul înconjurător sunt prezentate în Anexa 4. 3.2.3.2. Se recomandă completarea sau introducerea de garni-
turi de etanşare, astfel încât să nu se ajungă la forţarea balamalelor şi
a dispozitivelor de închidere. Se va evita ca garniturile de etanşare să
3.2. Elemente de avut în vedere la intervenţiile fie dispuse la exterior.
asupra ferestrelor existente
In ceea ce priveşte regimul higrotermic al încăperii, printr-o
Fiecare fereastră existentă este într-un fel sau altul un unicat etanşare excesivă, eliminarea excesului de vapori de apă din aerul
(datorită calităţilor termo-funcţionale iniţiale, modului de întreţinere, interior ar fi îngreunată, ceea ce ar putea conduce la apariţia unor
exploatare, vechimii, etc.). fenomene nedorite, nespecifice înainte de reabilitare (zăpuşeală,
Succesiunea operaţiilor pentru reabilitarea ferestrelor la clădirile condens pe faţa tâmplăriei etc.)
civile existente este următoarea:
3.2.3.3. Sub aspectul permeabilităţii la aer, există pericolul
3.2.1. Înainte de proiectarea reabilitării trebuie făcută o etanşării excesive, care poate conduce la o împrospătare insuficientă a
expertiză tehnică, cât mai detaliată a tâmplăriei (se va urmări aerului din încăperi.
identificarea stării tâmplăriei şi a rostului între aceasta şi perete).
3.2.2. Pe baza rezultatelor expertizei, urmează a se realiza
revizuirea sau/şi repararea ferestrei (eventual prin înlocuirea acelor
elemente a căror stare de degradare este sensibil mai mare decât a 3.3. Posibilităţi de intervenţie asupra ferestrelor
celorlalte elemente ale ferestrei); măsurile care se iau pentru îmbună- existente; soluţii de principiu
tăţirea performanţelor sunt în funcţie de starea tâmplăriei existente.
Dacă fereastra este foarte deteriorată, poate apărea necesitatea Operaţiunea de îmbunătăţire a performanţelor termice ale feres-
înlocuirii acesteia cu o fereastră nouă. trelor existente se face numai după ce în prealabil a fost verificată
starea lor din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi a fost evaluat
gradul de izolare termică a ferestrelor.

150
151
3.3.1.1.Asigurarea geometrici corecte a ferestrei şi a rezis-
tenţei ei la solicitări mecanice. Aceasta se realizează prin verificarea
geometriei corecte a elementelor componente (mai ales a cercevelelor)
şi a rezistenţei mecanice a acestora (în special a îmbinărilor de la
colţuri ale cercevelelor), prin verificare vizuală (calitativ)

3.3.1.1.a. Dacă elementele constitutive ale cadrului (toc sau


cercevea) sunt în stare bună (nu se înregistrează degradări vizibile), se
recomandă prevederea de colţare metalice pentru rigidizarea colţurilor
cercevelelor.

3.3.1.1.b. Dacă elementele constitutive ale cadrului (toc sau


cercevea) sunt deteriorate (se înregistrează degradări vizibile), se
recomandă:
- înlocuirea elementelor deteriorate, dacă în urma analizei
vizuale se constată că cel mult 25% clin cadru este deteriorat
şi că repararea cadrului este mai puţin costisitoare decât
înlocuirea lui (se repară o traversă sau un montant);
- înlocuirea integrală a cadrului, cu unul nou, dacă în urma
analizei vizuale se constată că mai mult de 25% din cadru
este deteriorat;
- se recomandă prevederea de colţare metalice pentru
rigidizarea colţurilor cercevelelor.

3.3.1.2. Creşterea performanţelor termice ale ferestrei se reali-


zează prin:

3.3.1.2.a. sporirea rezistenţei termice a ferestrei, prin:


- prevederea unui rând suplimentar de geam
- prevederea de dispozitive suplimentare, cu rol şi îmbună-
tăţirea gradului de izolare termică (storuri, jaluzele, obloane)
- înlocuirea integrală a tâmplăriei cu una mai performantă

În domeniul reabilitării termice, ca regulă generală, orice


suplimentare cu un geam şi un spaţiu de aer este binevenită, deoarece

153
aduce fereastra la performanţele unei ferestre cu trei rânduri de geam 3.3.2. Etanşare la aer şi vânt
(sau chiar cu patru).
Prevederea de obloane şi storuri sporeşte performanţele termice Etanşarea la aer şi vânt a ferestrelor are două componente:
ale ferestrelor.
3.3.2. 1. Etanşarea tâmplăriei în raport cât peretele în golul
Eventualul condens care s-ar forma pe suprafaţa interioară a căruia este montată
geamului exterior este de presupus că se va usca, datorită neetanşei-
tăţii între cerceveaua exterioară şi toc sau datorită prevederii de Etanşarea între partea opacă (perete propriu-zis) şi partea vitrată
garnituri de etanşare discontinui amplasate pe cerceveaua exterioară . a anvelopei se face cu materiale ale căror caracteristici sunt de
aderenţă sau de elasticitate, dar nu de rezistenţă mecanică.

3.3.1.2.b. asigurarea etanşării la aer şi vânt (diminuarea infil- Operaţia de etanşare se poate face prin:
traţiilor de aer) între:
- fereastră şi peretele în care este pozată; • injectarea unei spume expandate care umple spaţiul
- elementele componente ale ferestrei. respectiv, etanşându-1;
• burarea spaţiului cu vată minerală sau pâslă minerală bine
3.3.1.3. Odată cu îmbunătăţirea performanţelor termice ale îndesate şi etanşarea la cele două feţe ale tâmplăriei cu
ferestrelor, rezultă implicit şi o îmbunătăţire a performanţelor de chituri permanent elastice, eventual protejate cu profile/
izolare acustică prin: baghete de acoperire, dacă nu sunt acoperite de finisajul
- prevederea celui de-al treilea rând de geam (preferabil de refăcut al peretelui.
grosime mai mare decât a celor din tâmplăria existentă);
Materialele pentru etanşare se pot grupa în două categorii
- prevederea garniturilor de etanşare;
principale: elastomeri şi plastomeri, ale căror caracteristici sunt ilus-
- prevederea de dispozitive suplimentare (jaluzele, obloane); trate în tabelul C.3.
- adăugarea unei tâmplarii simple lângă cea dublă existentă;
- înlocuirea integrală a tâmplăriei cu alta mai performantă
termic. 3.3.2.2. Etanşarea tâmplăriei însăşi, prin păsuirea elementelor
tâmplăriei şi prin luarea de măsuri suplimentare pentru asigurarea
La aceste masuri se mai poate adăuga şi prevederea de materiale etanşării prin adăugarea de garnituri (a se vedea C.3.d).
fonoabsorbante poroase pe toc, în spaţiul dintre cercevele La ferestrele existente pot fi prevăzute următoarele tipuri de
garnituri de etanşare:
1. la tâmplarii existente, neprotejate de garnituri –
- garnituri autoadezive, din cauciuc sintetic, fixate pe una dintre
suprafeţele de bătaie, peste suprafeţele vopsite ale tocului sau
cercevelei (fig. 3 . 1 . )
154

155
La tâmplăriile care nu au, din fabricaţie, astfel de garni-
Observaţii:
turi, adăugarea lor pe suprafeţele de bătaie conduce, în
funcţie de materialul şi elasticitatea garniturilor, la o • Pentru poziţionarea garniturilor de etanşare şi pentru asigurarea
închidere mai dificilă a cercevelelor pe tocuri şi chiar Ia unei durabilităţi şi fiabilităţi maxime, trebuie ţinut cont de
necesitatea schimbării balamalelor. influenţa agenţilor atmosferici (radiaţii UV şi IR, gazele din aer
etc), asupra materialelor constitutive, precum şi de posibilităţile de
montaj ale garniturilor astfel încât închiderea - deschiderea
cercevelelor să nu fie îngreunată şi nici balamalele să nu fie
forţate.

• Se recomandă poziţionarea garniturilor în zona centrală şi la


interiorul profilului şi, pe cât posibil, evitarea plasării garniturilor
I:ig. 3 . 1 . Exemple de garnituri autoudezive, din cauciuc
de etanşare în zonele expuse direct radiaţiilor solare.

- garnituri profilate introduse în locaşuri practicate în • În cazul în care este nevoie de executarea prin frezare a unor
cercevea sau toc, la tâmplăriile din lemn; adoptarea locaşuri pentru garnituri, se va ţine seama de faptul că tocul şi
acestei soluţii creează complicaţii deoarece trebuie scoasă piesele intermediare fixe (montanţi, traverse) nu pot fi demontate
cerceveaua şi realizat, prin frezare, locaşul respectiv (scoaterea focului din zidărie duce de obicei la degradarea lui
gravă); în consecinţă, intervenţiile pe toc sunt foarte dificile şi
2. la tâmplarii prevăzute cu garnituri profilate introduse în trebuie tăcute in situ. Se poate interveni pe tocuri prin piese
locaşuri speciale se pune doar problema înlocuirii garniturilor uzate adăugate - baghete, profile port-garnitură etc. - (fig.3.3. şi 3.4.).
(fig. 3.2.)

In cazul existenţei unor garnituri pe tâmplăriile existente vechi,


se impune înlocuirea porţiunilor uzate şi deteriorate (sau completarea
zonelor unde garniturile lipsesc).
Fig. 3.6. Garnitură plată lipită pe suprafaţa de bătaie a falţului cercevelei

• Locaşurile frezate pentru garnituri, precum şi garniturile, se vor


întrerupe în dreptul balamalelor, acestea neputând fi mutate de la
locul lor.
Fig. 3.4. Montarea garniturilor pe baghete port-garnitură
(secţiune orizontală) NOTA:

• In cazul în care nu se pot prevedea baghete suplimentare port- Se poate monta un singur rând de garnituri pe cerceveaua
ganitură (sau nu se doreşte aceasta), este posibilă intervenţia asupra interioară (ca în figurile 3.5. şi 3.6.), un singur rând de garnituri pe
cercevelelor (care pot fi scoase din balamale) pe bancuri de lucru, cerceveaua exterioară sau două rânduri de garnituri, câte unul pe
pentru realizarea de locaşuri pentru garnituri, executate prin frezare fiecare rând de cercevele
pe conturul cercevelei. Se va avea în vedere ca intervenţia asupra
cercevelei să nu slăbească rezistenţa acesteia (fig. 3.5 şi 3.6). • Se vor evita soluţiile de prelucrare a tocului/cercevelei care
presupun mutarea sau schimbarea balamalelor, deoarece demon
tarea balamalelor îngropate (utilizate în mod curent la ferestre)
este extrem de dificilă.

• Garniturile se vor monta după curăţarea şi revopsirea tâmplăriei.


La vopsiri ulterioare, înaintea operaţiei de vopsire propriu-zisă, fie
se deslipesc (se smulg) garniturile vechi şi se curăţă locaşul de
resturi, fie se demontează baghetele port-garnitură. După vopsire

159
şi uscarea acesteia, după caz, se lipesc garnituri noi pe baghetele 3.3.3.1.1. La tâmplăriile din lemn, trebuie verificate şi luate
rămase sau se re-montează baghetele cu garnituri care au fost măsuri pentru asigurarea rezistenţei si rigidităţii cadrului, prin:
demontate. Suprafaţa opusă garniturii se protejează cu materiale a. asigurarea că elementele rezistente ale tâmplăriei
speciale autocolante, pentru ca, la închiderea cercevelei, garnitura (montanţi şi traverse) sunt în stare bună (nu se înregistrea-
să nu se lipească de vopseaua imperfect uscată. ză deformări, desprinderi ale elementelor, lemnul nu este
putrezit);
• Etanşarea suprafeţelor de bătaie se poate face şi cu bandă autoa-
dezivă poliuretanică (purfix), fixată pe suprafaţa vopsită a b. mărirea indeformabilităţii cercevelei, prin rigidizarea
tâmplăriei, sau chiar pe sticlă, dacă sticla se fixează pe ccrcevea colţurilor (cu colţare metalice).
prin baghete, cu menţiunea că trebuie înlocuită la intervale relativ
mici de timp ( 1 - 2 ani), fiind sensibilă la radiaţiile solare Observaţie:
ultraviolete (îmbătrâneşte repede). La unele tâmplarii tradiţionale (a se vedea C.2.1.). traversa
inferioară a cercevelei este mai solidă (62 mm şi chiar 72 mm la
cerceveaua principală a ferestrelor cuplate faţă 52 mm, la montanţi,
traversa superioară şi la traversa inferioară a tâmplăriilor standardi-
3.3.3. Îmbunătăţirea rezistenţei termice a tâmplăriei prin zate), fapt care asigură că cerceveaua poate susţine greutatea geamului
realizarea unui strat suplimentar de aer suplimentar, dacă nu e deteriorată.

Procedeul presupune realizarea unui strat suplimentar de aer, cu


calităţi termoizolante, între foile de geam. 3.3.3.1.2. La tâmplăriile cu deschidere interioară, dispozitivele
de montare a geamului suplimentar pe faţa interioară a cercevelei
exterioare sau pe faţa exterioară a cercevelei interioare se recomandă
3.3.3. 1. Adăugarea unei foi suplimentare de geam obişnuit să aibă un relief cât mai mic, pentru ca deschiderea cercevelei exteri-
oare (către interior) să se facă la un unghi cât mai apropiat de 90°.
Soluţia este posibilă numai la ferestrele realizate cu profile din Se recomandă ca modul de fixare al foii suplimentare pe
lemn. La ferestrele realizate cu profile metalice sau din plastic, adău- cerceveaua exterioară să se facă pe faţa interioară a cercevelei şi nu pe
garea unei foi suplimentare de geam este foarte dificilă; la ferestrele exteriorul acesteia (fig. 3.8.), dacă fereastra nu este protejată împotriva
realizate cu profile din plastic adăugarea unei cercevele suplimentare intemperiilor, de relieful unor streşini late, de copertine sau de
este imposibilă profiluri insuficient de late şi dacă lăcrimarul de pe cerceveaua
Poziţia foii suplimentare de geam în cadrul tâmplăriei poate fi exterioară nu împiedică fixarea geamului suplimentar la partea de jos
următoarea: (de exemplu, la lăcrimare existente din tablă).
1) pe cerceveaua interioară;
2) pe cerceveaua exterioară. 3.3.3.1.3. Piesele pentru fixarea geamului pe cercevea pot fi
locale sau continui.

160 161
Observaţia I:
În cazul în care garnitura autoaderentă continuă se lipeşte pe
geam, se recomandă, de asemenea, lipirea unei fâşii subţiri, auto-
colante, pe suprafaţa vopsită a cercevelei, pentru a împiedica aderenţa
în timp a garniturii de pe geam la cercevea, împiedicând astfel
demontarea geamului pentru curăţirea prafului pătruns între geamuri.

Fig. 3.7. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa interioară


a cercevelei interioare sau pe faţa interioară a cercevelei exterioare,
la o tâmplărie dublă cu deschidere interioară
(a. ferestre conform STAS 465-69; Fig. 3.9. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa către interior
b. ferestre de t i p „tradiţional") a cercevelei exterioare, la ferestre cu deschidere interioară (cu piese locale
sau cu baghete continui din lemn, metal sau plastic) nu se pun probleme de
deteriorare a finisajului peretelui; cerceveaua exterioară se va deschide la mai
puţin de 90° datorită reliefului creat de geamul suplimentar. De aceea,
lăţimea piesei de fixare nu trebuie să depăşească 10 mm.

Fig. 3.8. Secţiune verticală - montarea geamului pe faţa exterioară


a cercevelei la orice fel de deschidere, cu piese locale Fig. 3.10. Secţiune orizontală - montarea geamului pe faţa către exterior
din plastic sau aluminiu, montate după ce în a cercevelei interioare, la ferestre cu deschidere independentă (cu piese
prealabil s-a lipit pe geam o garnitură locale sau cu baghete continui din lemn, metal sau plastic) nu se pun
continuă, autoaderentă probleme de deteriorare a finisajului peretelui

162 163
Observaţia 2: limita tocului să fie mai mare decât lăţimea profilului suplimentar; în
Demontabilitatea geamului este obligatorie, dată fiind existenţa caz contrar, se vor lua măsuri de protejare a finisajului peretelui sau se
unui spaţiu neetanş de aer între foile de geam, deci posibilitatea va alege alt sistem de montare a geamului suplimentar.
pătrunderii şi acumulării de praf în acest spaţiu.
• pe o cercevea suplimentară (fig. 3.13. - 3.14.), proprie,
• baghete continue (fig. 3. l l. - 3.12.), demontabile, din lemn, plastic cuplată pe cerceveaua existentă
sau metal Montarea unui geam suplimentar pe cercevea proprie necesită
în mod obligatoriu (după verificarea geometriei şi rezistenţei mecanice
a ferestrei), ranforsarea colţurilor, pentru ca rezistenţa profilelor ramei
cercevelei să poată susţine cerceveaua suplimentară, cu geamul ei.

Fig. 3.12. Secţiuni verticale - geam suplimentar plasat pe faţa către


interior a cercevelei interioare sau exterioare, la tâmplării
cu deschidere independentă sau cuplată

Observaţia 3:
Fig. 3.12. este valabilă pentru ferestrele duble cu oricare dintre
tipurile de deschidere enunţate, cu condiţia ca distanţa de la balama la

164
Observaţia 4: 3.3.3.2. Adăugarea unei foi suplimentare de geam cu peliculă
Este necesară prevederea de opritori pentru protecţia cantului low e
şpaletului zidăriei, dacă relieful creat de cerceveaua suplimentară
depăşeşte 10 mm şi conduce la deschiderea cercevelei la mai puţin de Toate prevederile de la 3.3.3.1. sunt valabile şi în situaţia în
90°. In cazul ferestrelor montate la faţa interioară a peretelui, aceste care se prevede, în locul unui geam obişnuit (tras sau float), un geam
probleme nu se pun. cu tratament low e.
Suprafaţa de geam cu pelicula low e se dispune către stratul de
Se vor înlocui, dacă este nevoie, balamalele existente cu aer nou creat, nu către interiorul încăperii, pentru a asigura acestei
balamale mai puternice, sau se vor prevedea balamale suplimentare, suprafeţe, protecţia împotriva zgârierii.
care să poată susţine greutatea ansamblului. Sistemul este scump şi pot să apară probleme de reducere a
luminii naturale şi a eficienţei termice în timp, datorită depunerii de
praf pe suprafaţa tratată.

3.3.3.3. Subîmpărţirea stratului de aer existent în două lame


mai înguste

Soluţia se poate realiza numai la tâmplăriile duble, cu


deschidere independentă, prin prevederea de storuri din material
textil (ţesătură de fibră de sticlă), rulate pe un tambur cu arc interior,
amplasat la partea superioară a ferestrei, între cele două cercevele;
pentru a asigura o oarecare etanşare a celor doua lame de aer, este
necesară realizarea unor ghidaje laterale subţiri pe căptuşeala
Observaţia 5: interioară a ferestrei (între montanţii tocului), pe care să gliseze storul.
Fixarea geamului pe faţa interioară a cercevelei interioare
(fig. 3.15.) ar putea provoca deteriorări ale finisajului peretelui, dacă,
la deschidere, loveşte peretele; se recomandă in acest caz prevederea
unor opritori pentru protecţia peretelui. Dacă fereastra este amplasată
la faţa interioară a peretelui (aşa cum este în majoritatea clădirilor de
locuinţe), această problemă nu există.

166
3.3.4. Înlocuirea unei cercevele existente cu o cercevea nouă

3.3.4. 1. Înlocuirea cercevelei interioare cu o cercevea mai


performantă (de pildă cu geam termoizolant), păstrând
tocul existent, astfel încât pe exterior, faţada să rămână
neschimbată.

Observaţie:
Falţurile de pe cerceveaua nouă trebuie să se potrivească cu cele
de pe tocul existent; de aceea, soluţia cea mai eficientă este înlocuirea
cercevelei existente, cu o cercevea tot din lemn, la care se poate
executa un falţ potrivit cu cel existent pe tocul vechi.
Fig. 3.18. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant,
3.3.5. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam pe cerceveaua interioară a unei ferestre duble, cuplate, de tip
tradiţional sau standardizat; secţiuni orizontale
termoizolant, realizând o fereastră cu trei rânduri de
geamuri (fig. 3.17, a, b,c, 3.18.) Observaţie:
La ferestrele duble, cu deschidere independentă, se poate
înlocui geamul simplu al cercevelei interioare cu un geam dublu
termoizolant similar cu soluţiile b sau c din fig. 3.17. şi 3.18.

3.3.6. Adăugarea unei ferestre noi, simple, la o fereastră


dublă, existentă
u C

Fig. 3.17. Înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, pe Soluţia este posibilă atât la tâmplăriile cu deschidere obişnuită,
cerceveaua interioară a unei ferestre duble, cuplate, de tip tradiţional sau cât şi la cele cu deschidere interioară.
standardizat: secţiuni verticale

3.3.6.1. Tipul de tâmplărie interioară este la alegerea arhitec-


Montarea geamului termoizolant se face cu piese metalice, plate tului proiectant: lemn, metal, plastic; de asemenea, tipul de vitraj
(variantele a şi b), sau cu baghetă din lemn (varianta c). Se vor poate fi simplu sau dublu (cu geam termoizolant).
respecta cerinţele privind poziţionarea unităţii vitrate noi, pentru a se
evita deteriorarea peretelui.
3.3.6.2. În această variantă se prevede un toc independent,
montat pe perete.

168 169
intemperii, e afectată cu atât mai mult cu cât fereastra e mai
aproape de planul faţadei. In acest caz, se pot evidenţia două
situaţii:
• fereastra exterioară se poate deschide către
exterior, dar numai dacă în faţa ferestrei respective se
găseşte un balcon, o logie sau o terasă.

Fig. 3.19. Montarea noii ferestre la tâmplăriile cu deschidere obişnuită

b. La tâmplăriile cu deschidere interioară, fereastra nouă poate


fi montată fie în interior, fie în exterior:
b. 1. dacă fereastra existentă este poziţionată la limita faţadei,
pentru a nu afecta neplăcut faţada, este recomandabilă
montarea ferestrei suplimentare la interior, pe faţa peretelui; • fereastra exterioară se poate deschide către
interior, dar tocul ferestrei suplimentare va fi mult mai
lat, pentru a permite deschiderea la circa 90° a cerce-
velei acestuia, ceea ce afectează aspectul plastic al
faţadei şi totodată reduce cantitatea de lumină care
pătrunde în încăpere.

Fig. 3.20. Montarea noii ferestre pe peretele interior,


la tâmplăriile cu deschidere interioară

b.2. dacă fereastra existentă este retrasă faţă de planul faţadei


suficient (min. 12 cm) pentru a permite montarea ferestrei
suplimentare fără a depăşi planul faţadei, este posibilă
montarea ferestrei în exterior, însă comportarea în timp, la

170
3.3.7. Prevederea de dispozitive de protecţie solară ANEXA l
(obloane, jaluzele, storuri) Normativă
Aceste sisteme contribuie la sporirea rezistenţei termice, prin:
REZISTENŢA TERMICĂ A TÂMPLĂRIEI
3.3.7. l. conformare geometrică: EXTERIOARE (ferestre şi uşi din lemn)
- obloane compacte, relativ etanşe
- lamele Tabelul V din C 107/3-97
3.3. 7.2. material
- lemn
- materiale plastice, casetate
- aluminiu cu elemente umplute cu material plastic
din aluminiu

3.3.7.3. Trebuie să se ţină seama de faptul că montarea de


obloane la ferestrele existente schimbă aspectul faţadei şi prin urmare
nu ar fi de recomandat decât atunci când se reabilitează o clădire în
ansamblu.

3.3.7.4. Eficienţa termică a storurilor se apreciază pe baza


indicaţiilor din Anexele 3, 4, 5a, 5b şi 6a, 6b, 6c.

Tabelul 15 din Normativul C 107/3 - 97

172
COMENTARII INFORMATIVE oare, existând, în principal, diferenţe de dimensionare a pieselor
componente (montanţi şi traverse), standardul urmărind o unificare a
C.l. Acest capitol informativ tratează caracteristicile construc- dimensiunilor acestor componente pentru o raţionalizare a producţiei
tive ale ferestrelor existente, influenţa acestor caracteristici în industrializate a tâmplăriei.
comportarea lor termică, modul în care s-au comportat în timp, în Această raţionalizare a condus însă la o scădere a rezistenţei
funcţie de materialele din care sunt realizate. mecanice a ferestrelor, în special a cercevelelor.
Numerotarea paragrafelor face trimitere înapoi, în Ghid
comentariului C.2.a, de pildă, corespunzându-i articolul 2.a din textul În funcţie de perioada în care au fost realizate, la unele ferestre
Ghidului. se înregistrează diferenţe mici în ceea ce priveşte gabaritele acestor
ferestre: tâmplăria „tradiţională" (de până la apariţia standardului din
C.2.a. În spaţiile mai puţin încălzite - şi neîncălzite – ale 1969) are ca o caracteristică suplimentară, faptul că înălţimea secţiunii
clădirilor civile (casele de scară, de exemplu) s-au utilizat în general traversei inferioare a cercevelei este cu circa 10 mm mai mare decât
tâmplarii simple (în unele cazuri s-a scos cerceveaua interioară a celelalte elemente liniare de rezistenţă (montanţi şi traverse) ale
tâmplăriilor duble, pentru a rămâne un singur rând); aceste tâmplarii cercevelelor, respectiv 52 mm sus şi lateral şi 62 mm jos (fig. CI),
pierd căldura atât prin neetanşeitate (infiltraţii de aer), cât şi datorită ceea ce asigură o rezistenţă mecanică şi, în timp, o acurateţe
existenţei unui singur rând de geam. geometrică mai mare pentru aceste tipuri de tâmplărie.

C.2.b. În spaţiile încălzite ale clădirilor civile s-au utilizat


tâmplarii duble din lemn.

Ferestre din lemn

C.2.1. Lemnul este un material cald şi are calitatea că „respiră".


Lemnul are capacitatea de a prelua vapori din atmosferă, într-o
oarecare măsură, contribuind la reglarea naturală a umidităţii;
totodată, însă, tâmplariile din lemn de esenţă moale (brad, în mod,
uzual) au deformaţii mai mari decât cele din esenţe tari (stejar).

C.2.1.l.a. Până în perioada interbelică, inclusiv, ferestrele erau


realizate, în mod curent, cu deschidere „obişnuită ", mai ales la clădiri
cu puţine niveluri, dată fiind comportarea bună la ploaie şi vânt.

Tâmplăriile realizate „tradiţional" până în 1969, au alcătuiri


similare cu cele realizate pe baza STAS 465 - 69, şi ale celor ulteri-

194 ]
C.2.1.1.b. Ferestrele cu deschidere interioară au fost cele mai
utilizate tipuri de ferestre la clădirile cu mai multe niveluri. De
asemenea, atunci când în cadrul tâmplăriei erau incluse obloane
(obişnuite - compacte sau rulante), deschiderea ferestrelor era obliga-
toriu către interior.

C.2.1.1.b.l. Ferestrele duble cu deschidere independentă,


realizate înainte de apariţia standardului STAS 465 - 69 au ca element
specific dimensiunea de 62 mm a traversei inferioare a cercevelei
(fig. C3), care la ferestrele realizate după 1969 (fig. C4) este de
52 mm (aceeaşi cu a tuturor pieselor cadrului cercevelei). Această
înălţime mai mare a secţiunii traversei inferioare a cercevelei a condus
la o mai bună rezistenţă la solicitări mecanice şi la intemperii a
ferestrelor realizate până la apariţia STAS 465-71.

197
C.2.1.1.b.2. Concomitent cu ferestrele duble cu deschidere inte-
rioară, s-au utilizat şi ferestre duble cuplate. Ferestrele duble cuplate
tradiţionale (realizate înainte de 1969) au diferenţe sensibile între
lăţimile pieselor cercevelei interioare (cerceveaua portantă) şi cele ale
cercevelei exterioare (cercevea purtată). Astfel, montanţii şi traversa
superioară la cerceveaua interioară au lăţimea de 62 mm, iar traversa
inferioară are înălţimea de 72 mm (fig. C5), în timp ce lăţimile sunt de
40 mm, respectiv de 50 mm la cerceveaua exterioară. De asemenea,
la aceste ferestre, poziţia falţului pentru geamul interior, este către
interior, falţul exterior fiind către exterior.
Ferestre metalice
C.2.2.1.a. Ferestrele cu profite de oţel, realizate cu laminate
curente s-au folosit foarte puţin la ferestrele clădirilor civile înainte de
1960 şi atunci cu precădere la spaţii tehnice sau la spaţii de serviciu
neîncălzite; domeniul de utilizare al acestui tip de tâmplarii este în
arhitectura clădirilor industriale.
Din laminate curente din oţel s-au realizat profile de tâmplărie
pentru spaţii fără pretenţii de izolare termică. Sistemul este întâlnit în
special la ferestre simple (fig. C7.a), dar s-au realizat şi ferestre duble
cuplate (fig. C7.b)

C.2.2.1.b. Ferestrele cu profile din laminate speciale de oţel


pentru tâmplărie s-au folosit foarte puţin în România (din cauza
costului ridicat) şi numai înainte de 1940 (Palatul CFR, clădirea CAM
-ulterior devenită CSP ş.a.m.d.). Aceste ferestre, cu toate că erau duble
cuplate, neavând întreruperi de punte termică şi nici garnituri de
etanşare, au dat rezultate proaste în ceea ce priveşte comportarea
higrotermică, în condiţiile climei din ţara noastră, şi au pus probleme
de îmbunătăţire a situaţiei după puţini ani de utilizare.

201
la spaţii cu încălzire mai redusă holuri, circulaţii etc.) sau spaţii
Din laminate speciale s-au realizat profile pentru tâmplărie, cu tehnice şi de serviciu, chiar şi după intrarea în producţie a uzinei
acurateţe dimensională şi o oarecare etanşare (de prin anii '50 există; metalurgice de la Iaşi, care producea şi profile pentru tâmplărie din
lăcaşuri pentru garnituri, la profilele ferestrelor simple), dar păstrând banda îndoită la presa cu role (profile care au fost şi standardizate
multe dintre dezavantajele oţelului: greutate mare, pierderi mari de în 1967).
căldură prin material, posibilitatea apariţiei condensului pe faţa T
~I

interioară a profilelor, şi un cost extrem de ridicat.


Astfel de profile au fost produse pentru ferestre simple, cu
suprafaţa de închidere cu geam termoizolant (fig. C8.a) iar din anii '60
şi pentru ferestre duble, cuplate (fig. C8.b).

C2.2.1.C.2. Ferestrele cu profite din bandă "îndoită la presa cu


role, au început să fie utilizate în România după intrarea în producţie a
tâmplăriilor pentru construcţii (respectiv ferestre tip SECCO), în
fabricile specializate de la Bucureşti şi Buzău.
Numai fabrica de la Bucureşti producea tâmplărie pentru clădiri
civile; la Buzău s-au produs tâmplarii pentru construcţii industriale.
C.2.2.I.C. Ferestre din bandă de oţel, prelucrate la presa Aceste ferestre gata finisate, mai performante din punctul de
liniară sau la presa cu role. vedere higrotermic (ferestre duble, cuplate, sau simple, cu geam
Principial este vorba despre tehnologii diferite care permit, prin termoizolant, dotate cu garnituri de etanşare, dar neavând încă rupere
natura îndoiturilor şi profilaţiilor bandei de oţel specifice tipului de de punte termică), au fost utilizate pentru clădiri publice, pentru
presă utilizat, grosimi mai mici de tablă, profile de tâmplărie mai fine, învăţământ şi sănătate şi chiar la blocuri de locuinţe.
deci greutate mai mică şi imagine mai agreabilă în acelaşi timp. Profilele de tâmplărie sunt mai delicate, deoarece sunt realizate
Diferenţa de tehnologie de fabricare conduce la diferenţe ale din bandă mai subţire, şi aveau geamuri gata montate din fabrică.
performanţelor celor două tipuri de produse.
Aceste tâmplarii au produs multe necazuri la execuţia clădirilor,
C.2.2.I.C.I. Ferestre din tablă sau bandă de oţel prelucrată la datorită neglijenţelor la transport şi montaj - prost remediabile
presa lineară (abkant) au început să se utilizeze după 1960; au fost -a îmbătrânirii garniturilor şi lipsei, în comerţ, a unor garnituri de
executate în ateliere sau chiar în fabrici de produse metalice. Astfel de schimb, compatibile cu tâmplăria.
ferestre nu s-au folosit la locuinţe şi nici la încăperile bine încălzite, ci
203
202
Profilele realizate înainte de 1989 nu aveau prevăzută întreru-
perea punţilor termice, fapt care a condus la pierderi de căldură şi
condensuri pe faţa profilelor de tâmplărie.

C.2.2.1.d. Ferestre realizate cu profile metalice combinate. Nu


au fost înregistrate astfel de ferestre la clădirile de locuit; exemple de
astfel de ferestre se pot întâlni la ferestrele unor clădiri pentru
învăţământ realizate în anii '60 - 70. C.2.3. Ferestre realizate cu profile din mase plastice.
Sunt profile de tâmplărie integral din plastic. De obicei, însă,
profilele din PVC au o „armătură" metalică în interior, pentru a
permite dimensiuni de goluri mai mari, în condiţii de indeformabilitate
a cadrului.
-"777-^~\ —

Fig. C11. Exemple de ferestre cu profile metalice, din


bandă prelucrată la presa lineară şi profile din laminate curente

Fig. C13. Tâmplărie din PVC, cu miez metalic şi geam termoizolant


C.2.2.2. Ferestre cu profile din aluminiu extrudat au fost puţin
utilizate la clădirile civile construite până în 1989, datorită preţului
ridicat. S-au produs la Slatina. Sunt profile care permit montarea de C.3. Îmbunătăţirea izolaţiei termice atrage după sine şi îmbună-
geamuri simple sau termoizolante. tăţirea altor caracteristici: etanşare la aer, apă şi vânt, izolaţie acustică
ş.a.

204 205
De asemenea, trebuie să se ţină seama de necesitatea respectării
în procesul de reabilitare termică a tâmplăriei, a prevederilor care se deoarece, în lipsa unor echipamente speciale de ventilare artificială,
referă la siguranţa la foc, igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi igiena aerului din spaţiile funcţionale (şi implicit sănătatea oamenilor)
refacerea mediului, protecţie acustică. este asigurată aproape exclusiv de infiltraţiile de aer exterior ce au loc
prin neetanşeităţile tâmplăriei.
C.3.a. Siguranţa la foc
Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor constituie C.3.b.l. Viteza de mişcare a aerului interior, considerată
elemente de construcţie principale luate în consideraţie la determi- de regulă acceptabilă din punct de vedere al confortului, este de
narea gradului de rezistenţă la foc, potrivit reglementărilor tehnice. Se 0,15-0,2 m/s
vor respecta în acest sens prevederile Normativului P 118, de siguranţă O fereastră excesiv de permeabilă poate avea, în perioadele de
la foc a construcţiilor. iarnă, pierderi de căldură prin infiltraţii ce pot ajunge să reprezinte
40% din totalul pierderilor de căldură ale încăperii, precum şi viteze
de mişcare a aerului interior ce pot depăşi cu mult viteza considerată
C.3.b. Igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea acceptabilă.
mediului
Pentru fiecare tip funcţional de încăpere, fereastra trebuie să C.3.b.2. În cazul încăperilor ventilate natural prin neetanşei-
aibă o anumită permeabilitate la aer. În plus, ea ar trebui să-şi poată tăţile tâmplăriei ferestrelor, schimbul de aer trebuie menţinut în jurul
adapta valoarea acestei caracteristici după particularităţile de utilizare valorii orare minim necesare din condiţii sanitar-igienice, atât în
a încăperii (dormitor, sală de clasă, încăpere de birou etc.). perioadele de calm eolian (vvânt ≤4 m/s), cât şi în perioadele în care
Problema stabilirii unui nivel specific de performanţă pentru vântul din imediata vecinătate a clădirii are valori mai mari.
permeabilitatea la aer, care să poată fi satisfăcut cu un grad real de Permeabilitatea la aer a unei ferestre este caracterizată prin
probabilitate şi în condiţii de economicitate, este foarte dificilă. curba ce indică debitul orar de aer care o traversează la diferite
Reglementările în domeniu sunt deosebit de sărace, chiar şi diferenţe de presiune între cele două feţe ale sale. Acest debit se
pentru ferestre noi. exprimă ca:
De asemenea, sunt şi foarte puţin operaţionale, căci se - valoare raportată la lungimea totală a rosturilor dintre
bazează pe o caracteristică determinată exclusiv experimental, în cercevele şi toc;
laborator sau in situ (debitul de aer infiltrat printr-un m2 de fereastră, - valoare raportată la suprafaţa cercevelei.
ca funcţie de diferenţă de presiune între feţele acesteia, în m3/m2hPa).
Majoritatea ferestrelor care necesită reabilitare sunt duble, cu
C.3.b.3. Caracterizarea unei ferestre sub aspectul performan-
deschidere independentă; dacă cele cu deschidere obişnuită reuşesc să
ţelor de permeabilitate/etanşeitate la aer, se face prin încadrarea ei în
reducă efectul nefavorabil al unor viteze de vânt relativ ridicate (prin
una din clasele de performanţă A1-A3 (fig. C14 şi fig. C15), prin
presiunea cercevelei asupra tocului), în cazul ferestrelor cu deschidere
reprezentarea curbei caracteristice a ferestrei, determinată experimen-
interioară, acest fenomen nu se mai produce.
tal, peste diagramele prezentate (GAT 009/1995).
La îndeplinirea acestei cerinţe de calitate, ferestrele clădirilor Ca regulă generală, toate ferestrele lipsite de garnituri de
intervin prin caracteristica lor constructivă de permeabilitate la aer,
etanşare, se încadrează în clasa A1 (cea mai permeabilă). Analiza

206
207
diagramelor din figurile C14 şi C15 arată că pentru o fereastră clasa Dacă caracteristica ferestrei este de 12 mVm2h, volumul de aer
A2, valoarea debitului orar infiltrat la o diferenţă Δp = 100 Pa este schimbat orar ajunge să fie de 24 m3 adică aproape circa 0,8 volume
cuprinsă între 7 şi 20 m3/m2. de cameră, ceea ce este mult prea mare.
Pentru fiecare situaţie concretă în parte, proiectantul trebuie să
D ebit rapo rtat la lungim ea îm bin ării m obile
propună un sistem de reetanşare care să nu afecteze în mod nedorit
igiena aerului din încăperi, în situaţia de calm eolian.

Fig. C14. Permeabilitatea la aer, funcţie de lungimea îmbinării mobile


Dacă fereastra are suprafaţa cercevelei de circa 2 m2 şi este
asociată unei încăperi locuit de circa 12 m2, debitul de aer infiltrat
trebuie să fie de circa 15 m3/h (0,5 V/h). Această cerinţă este satisfă-
cută dacă fereastra este bine etanşată, deci dacă este caracterizată
printr-o infiltraţie de 7 m3/m2h.

208
Deoarece acest lucru nu poate fi verificat prin calcule, se poate
avea în vedere o etanşare iniţială parţială (numai rosturile verticale)
care poate fi extinsă după o analiză de comportament efectuată pe
durata a minimum două sezoane reci.

C.3.c. Asigurarea îmbunătăţirii protecţiei acustice

C.3.c.1. Valorile admisibile pentru Ia sunt precizate în regle-


mentarea tehnică Ghid de proiectare a zonelor urbane din punct de
vedere acustic, GP 001-96, în funcţie de tipul de clădire, unitatea
funcţională ce se protejează şi categoria tehnică a străzii (definită în
STAS 10141-90) asociată faţadei în analiză.
In tabelul C. 1. sunt prezentate câteva exemple de valori Ia
admise.

210
C.3.C.4. Valoarea efectivă Iaf se poate obţine pe baza determi-
nărilor „in situ" ale curbei indicilor de atenuare acustică a elementului
de închidere (uşă sau fereastră) conform metodologiei prezentate în
STAS 6161/2.
Observaţie: Tipul de stradă este definit cf STAS 10141 /90:
• stradă de categorie tehnică I magistrală;
• stradă de categorie tehnică II de legătură;
• stradă de categorie tehnică III de colectare;
• stradă de categorie tehnică IV de deservire locală.

C.3.c.5. Pentru calcule exacte, indicele de izolare la zgomot


aerian Iaf corespunzător elementului de faţadă cu fereastră se
determină cu metodologiile prezentate în STAS 6156 şi Normativul
C 125 pe baza cunoaşterii curbelor indicilor de atenuare pentru
componenta opacă şi respectiv vitrată a elementului de faţadă.

C.3.C.6. Aprecieri privind performanţele de izolare acustică ale


ferestrelor, ca urmare a intervenţiilor propuse (Tabelul C.2.)

212
C.3.3.2.2. Garniturile de etanşare sunt produse din materiale
elastice care sunt supuse la presare şi/sau îndoire, având tendinţa
materialelor de a reveni la configuraţia geometrică iniţială, astfel încât
să se realizeze o presiune continuă asupra suprafeţelor cu care sunt în
contact.
Principalele materiale din care se realizează garniturile de etan-
şare şi caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele C.3. şi C.4.:

214
!
Totodată, temperaturile scăzute şi chiar îngheţarea apei pe
tâmplărie, pot conduce la comportări defectuoase în exploatare: astfel,
la temperaturi joase, garniturile devin casante, iar în urma lipirii prin
îngheţ a garniturilor pe falţurile cercevelei sau tocului există riscul
ruperii garniturilor, la deschiderea ferestrelor.

216