Sunteți pe pagina 1din 36

MINISTERUL LUCRĂRILOR OFICIUL NATIONAL DE

PUBLICE ŞI AMENAJĂRII CADASTRU, GEODEZIE


TERITORIULUI şi CARTOGRAFIE

METODOLOGIE
PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR
DE INTRODUCERE A CADASTRULUI
IMOBILIAR ÎN LOCALITĂŢI

1997

3
CUPRINS
METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREA
Cap. I Generalităţi...................................................................................................5 LUCRĂRILOR DE INTRODUCERE A
1.1. Cadrul legal....................................................................................................5 CADASTRULUI IMOBILIAR ÎN LOCALITĂŢI
1.1.1. Cadastrul general...........................................................................:...5
1.1.2. Cadastml imobiliar............................................................................5
1.2. Scopul lucrărilor de cadastru imobiliar......................................................7
1.3. Corelarea lucrărilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastrului Capitolul I: GENERALITĂŢI
general şi ale celorlalte cadastre de specialitate........................................8
1.4. Definirea conţinutului de informaţii specifice cadastrului imobiliar.......8
1.4.1. Definiţii................................................................................................8 1.1. Cadrul legal
1.4.2. Date şi informaţii specifice cadastrului imobiliar...........................12
Cap. II Documentare asupra lucrărilor şi materialelor
existente în zonă.........................................................................................15 1,1.1. Cadastrul general
Cap. III Recunoaşterea terenului.............................................................................17
Cap. IV Proiectarea lucrărilor de cadastru imobiliar..........................................19 1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996 privind
Cap. V Delimitarea intravilanului localităţilor...................................................23 cadastrul şi publicitatea imobiliară, "Cadastrul general este
Cap. VI Lucrări topografice în activitatea de cadastru imobiliar....................25
VI.1. Reţeaua planimetrică a localităţii...............................................................25 sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică,econpmică şi
VI.l.l.Triangulaţia.................:......................................................................25 juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea,
Proiectarea lucrărilor........................................................................25 reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor,
Măsurarea bazelor sau a laturilor de plecare în
triangulaţia localităţilor...................................................................27 precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării
Executarea observaţiilor....................................................................27
Calculul triangulaţiei.........................................................................29
indiferent de destinaţia lor şi de proprietar".
Determinarea altitudinilor punctelor de triangulaţie....................30 "Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi
VI.1.2. Poligonometria....................................................................................30 administrativ-teritoriale, comună, oraş, municipiu, judeţ şi la
Plantarea reperelor poligonometrice................................................33
Măsurarea lungimilor.......................................................................33 nivelul întregii ţări".
Măsurarea unghiurilor......................................................................34
Legarea reţelei poligonometrice de reţeaua de triangulaţie.........34
VI.2. Reţeaua altimetrică a localităţii................................................................36
1.1.2. Cadastrul imobiliar
Proiectul reţelei de nivelment.........................................................37 2. În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 7/1996 privind
Executarea nivelmentului.................................................................37
VI.3. Ridicarea detaliilor........................................................................................ 43
cadastrul şi publicitatea imobiliară:
VI.3.1. Reţeaua de sprijin pentru ridicarea planimetrică..........................43 "Ministerele, alte instituţii centrale de stat, regiile autonome
VI.3.2.Reţeaua de sprijin pentru ridicarea altimetrică.............................47-
VI.3.3. Măsurători topografice de detalii....................................................49
şi alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate
Cap.-VII Numerotarea cadastrală şi calculul suprafeţelor....................................51 în domeniile..., imobiliar-edilitar, ...".În acest context Ministerului
VIl.l. Numerotarea cadastrală..............................................................................51 Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului îi revine evident,
VII.2. Calculul suprafeţelor....................................................................................53
Cap. VIII Registrele cadastrale..................................................................................55 sarcina organizării cadastrului imobiliar-edilitar care este propriu
Cap. IX Actualizarea lucrărilor................................................................................55 obiectului său de activitate.
IX.1. Actualizarea lucrărilor de inventariere imobiliară.....................................55
IX.2. Actualizarea planurilor topografice şi cadastrale.......................................57 În acelaşi articol din legea menţionată se mai precizează:
Cap. X . Verificarea, recepţia şi avizarea lucrărilor de "Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenţă şi
cadastru îmobiliar......................................................................................58 . inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tehnic
Cap. XI Măsuri de protecţia muncii......................................................................60
ANEXE..............................................................................................................................61
5
4
5. Conform art. 13 din Legea nr. 7/1996 "Actualizarea
cadastrelor de specialitate prevăzute de această lege se face
şi economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul conform specificului fiecărui domeniu în parte".
Naţional de Cadastru, Geodezic şi Cartografie şi a datelor de
bază din cadastrul general privind suprafaţa, categoria de 6. Conform art. 14 din Legea nr. 7/1996, "Titularii cadastrelor
folosinţă şi proprietami", de unde rezultă că lucrările cadastrului- de specialitate au obligaţia de a furniza Ministerului Finanţelor
imobiliar conţin elemente de bază ale cadastrului general. evidenţele necesare impunerii contribuabililor".
3. În art.l din Legea nr. 7/1996 se arată că:
"Entităţile" de bază ale cadastrului general sunt parcela, 1.2. Scopul lucrărilor de cadastru imobiliar
construcţia, şi proprietarul. 7. Constituirea bazelor de date pentru cadastrul imobiliar
Prin "imobil" în sensul Legii nr. 7/1996 se înţelege parcela şi gestiunea localităţilor.
de teren, cu sau fără construcţii. 8. Culegerea unor date şi informaţii privind actualizarea date
În art. 20 al legii menţionate se precizează: "Unul sau mai lor tehnice, economice şi juridice preluate din cadastrul general
multe imobile alipite de pe teritoriul unei localităţi, aparţinând şi completarea lor în ceea ce priveşte:
aceluiaşi proprietar, formează corpul de proprietate ce se - delimitarea conform Legii nr. 7/1996 a teritoriului ce urmează
înscrie în cartea funciară" şi într-un paragraf următor se arată a fi cadastrat şi marcarea limitei intravilanului localităţilor;
"Mai multe corpuri de proprietate de pe teritoriul aceleaşi
- actualizarea sau întocmirea planului topografic sau cadastral
localităţi, aparţinând unui proprietar, formează partida sa
cadastrală ce se înscrie în aceiaşi carte funciară". care va constitui suportul de bază al lucrărilor de cadastru;
- identificarea proprietarilor de terenuri şi ai corpurilor de
4. Conform art. 11 din Legea nr. 7/1996, lucrările tehnice clădiri;
de cadastru constau în: - completarea datelor conţinute în "Fişa bunului imobil" (anexa
- marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului 2), cu:
localităţilor;
- pentru terenurile ocupate de construcţii, curţi, precum şi
- caracteristicile funcţionale ale clădirilor;
pentru terenurile cu alte destinaţii, situate în intravilan, - existenţa dotărilor edilitare la nivel de parcelă;
se vor specifica pe baza datelor furnizate de cadastrul de - existenţa dotărilor edilitare şi tipul lor în interiorul
specialitate, categoriile de folosinţă a terenurilor, încadrarea corpului de clădire;
acestora pe zone în cadrul localităţii, respectiv pe clase de - alte solicitări ale beneficiarului care necesită lucrări de
calitate; teren sau înscrieri de date declarative.
- delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale comu 9. Culegerea unor date şi informaţii de detaliu privind
nelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi limitele intravi caracteristicile constructive ale clădirilor şi, la cerere, elemente
lanelor localităţilor. Delimitarea se face potrivit legii, de suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în
către comisia stabilită în acest scop numită prin ordinul scopul evaluării pe criterii tehnice a terenurilor şi clădirilor,
prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul precum şi furnizarea unor informaţii necesare stabilirii preţului
consiliului local, delegatul oficiului judeţean de cadastru, minim de concesionare al terenurilor în conformitate cu prevede
geodezie şi cartografie şi, după caz, delegatul direcţiei rile legale.
generale de amenajarea teritoriului şi urbanism.
7
6
ferate etc.) în interiorul căruia se pot situa unul sau mai multe
1.3. Corelarea lucrărilor cadastrului imobiliar cu cele ale ca- imobile.
dastrului general şi ale celorlalte cadastre de specialitate 14. Corpul de clădire - parte componentă a unei clădiri delimi
tată după următoarale criterii (vezi şi anexa 2):
10. Datele şi informaţiile culese în lucrările de cadastru 1. sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade
imobiliar au caracter tehnic, economic şi juridic, şi utilizează şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori;
ca elemente de bază datele cadastrului general privind parcela, 2. intrarea separată în clădire;
construcţia şi proprietarul (respectiv suprafaţa, categoria de 3. independenţa faţă de alte clădiri alăturate.
folosinţă şi proprietarul). În conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadrează,
Se înţelege că datele şi informaţiile privind suprafaţa, categoria tratează şi numerotează cu denumirea de "CORP", clădirile de
de folosinţă şi proprietarul unei parcele sunt cele existente în locuit, dependinţele (bucătării, spălătorii, garaje, depozite,
cadastrul general de unde trebuie preluate şi menţinute ca atare. ateliere, birouri, etc.), cu înălţimea la cornişă de minimum 2,30m,
11. Dacă cu ocazia, lucrărilor care se efectuază pentru având fundaţii, pereţi de grosime normală, planşee, uşi, ferestre
cadastrul imobiliar, se constată că datele preluate din cadastrul de dimensiuni normale, pardoseli, acoperişuri, etc.
general referitoare la suprafaţă, categorie de folosinţă sau 15. Construcţii anexă - sunt cele realizate din cărămidă,
proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzând paiantă, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate din recupe
realităţii din teren, acestea trebuie aduse la cunoştinţa oficiului rări, cu pereţi subţiri, înălţimea la cornişă şi încăperi sub 2m,
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie care va hotărî acoperiş simplu (de regulă din carton asfaltat), finisaje de slabă
conform instrucţiunilor proprii, datele şi informaţiile definitive calitate, etc.
care se înregistrează în cadastrul imobiliar sau vor corecta în În categoria "Construcţii anexe" se pot încadra:
mod corespunzător aceste date în cadastrul general. - magazii, grajduri, bucătării de vară. latrine, garaje impro
În această situaţie, datele şi informaţiile obţinute în urma
lucrărilor de teren se vor înscrie în cadastrul imobiliar, însă vizate, pivniţe situate în curte, construcţii din cărămidă
cu caracter nedifinitiv, aşa cum prevede art. 61 din Legea nr. cu şarpante din lemn şi învelitoare din carton asfaltat;
- magazii, grajduri, garaje cu pereţi din lemn sau schelet
7/1996, considerându-se pentru această zonă cadastrul general
nedifinitivat. de rezistenţă din lemn cu umplutură de pământ;
- şoproane din scândură sau alte materiale;
12. Datele privind cadastrul imobiliar trebuie să reflecte - pâtule cu pereţi din şipci sau din nuiele;
situaţia fondului construit existent în limitele intravilanului - marchizele din scânduri sau tablă (se asimilează cu maga
localităţii. ziile), etc.
16. Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descrierea
1.4. Definirea conţinutului de informaţii specifice cadastrului caracteristicilor constructive ale unei clădiri, se fac unele precizări
imobiliar privind compartimentările clădirilor, pe verticală:
1.4.1. Definiţii Nivel (cat, palier) - este spaţiul dintr-o clădire cuprins între
13. Sectorul cadastral - reprezintă unitatea de suprafaţă limi două planşee succesive. Se consideră nivel: subsolul, parterul,
tată de elemente liniare stabile (şosele, străzi, ape, canale, căi mezaninul, fiecare etaj şi mansarda.

8 9
Subsol - este nivelul care are peste jumătate din înălţimea
liberă a încăperilor, sub nivelul terenului, înălţimea subsolului
de la pardoseală până la elementele proeminente ale tavanului sub toată întinderea clădirii, are pământ pe jos şi intrare din
(grinzi, conducte), este de minimum 1.80 m. Subsolul poate fi curte, sau prin deschideri improvizate (chepenguri).
locuibil, amenajat cu instalaţii (centrale termice) compartimentat 17. Starea tehnică de întreţinere a unei construcţii poate
în boxe, subsol tehnic, spălătorii, ateliere, etc. fi: foarte bună, bună, mediocră (satisfăcătoare), rea, insalubră,
Demisol - este nivelul care are cel mult jumătate din înălţimea ruină (a se vedea anexa 3 pct. 7).
liberă a încăperilor sub nivelul terenului, înălţimea demisolului Criteriile pentru aprecierea stării tehnice a unei clădiri sunt:
de la pardoseală până la elementele proeminente ale tavanului Stare foarte bună - pentru clădirile realizate cu materiale
(conducte, grinzi), este de minimum 1,80 m. De obicei subsolul durabile (cărămidă, beton armat, sau metal) realizate în ultimii
şi demisolul se găsesc sub întreaga clădire sau sub cea mai 20 ani, cu finisaje şi instalaţii complete; nu necesită reparaţii
mare parte a clădirii. curente sau capitale la principalele elemente constructive.
Parter - este nivelul ai cărui planşeu inferior se găseşte la Stare bună - pentru clădirile realizate din materiale dura-
nivelul solului, sau cu puţin deasupra acestuia (0,8 - 1,0 m): bile, cu planşeu din beton armat sau lemn, finisaje şi instalaţii
uneori parterul este situat la înălţime mai mare faţă de sol complete, fără deteriorări ale structurii, necesitând unele lucrări
(1,5 -1,8 m). de îmbunătăţire curentă în proporţie de 10% (din valoarea aces-
Etaj - este orice nivel având în general aceeaşi distribuţie teia), în această categorie se pot încadra unele clădiri cu planşeu
în plan, cuprins între parter şi mansardă, pod sau terasă, cu din beton armat cu o vechime cuprinsă între 20-50 ani, precum
înălţimea liberă de minimum 1,8 m. şi cele cu planşeu din lemn indiferent de vechime.
Mezanin - este nivelul intercalat între parter şi primul etaj, Stare mediocră (satisfăcătoare) - pentru clădirile realizate din
care se deosebeşte de celelalte etaje fie prin înălţimea liberă materiale durabile, cu instalaţii incomplete, care prezintă înce-
mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor ieşinduri, ori puturi de deteriorări la structură şi finisaje, cu vechime de
prin destinaţie (spaţiu accesoriu pentru magazinele de la parter, exploatare de peste 50 ani, precum şi celelalte clădiri cu finisaje
depozite de mărfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se consideră îngrijite, instalaţii parţiale, cu aspect bun, din paiantă, sau cu
etaj. planşee din lemn şi vechime inai mare de 20 ani. Construcţia
Mansardă - este nivelul construit în gabaritul acoperişului necesită lucrări de întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii
(sub învelitoarea acestuia). Mansarda primeşte lumina prin goluri capitale la elementele constructive în proporţie de 10-30% (din
numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinată, valoarea acesteia).
urmând panta acoperişului. Serveşte pentru locuit (camere de Stare rea - pentru clădiri realizate din materiale durabile
serviciu), ca dependinţă, sau pentru exercitarea unor activităţi sau nu, având deteriorări importante la structură şi finisaje,
de lungă durată (spălătorie, uscătorie, ateliere, etc.). în general fundaţii şi ziduri fisurate sau crăpate, înclinate, tencuieli desprin-
înălţimea liberă este mai mică, dar nu sub 1,80 m. se, planşee crăpate sau încovoiate. Construcţia necesită lucrări
Pivniţă (beciul) - este construită din una sau mai multe de reparaţii curente şi reparaţii capitale în proporţie de 30-
încăperi situate sub cota zero a clădirii (pardoseala parterului), 50% (din valoarea acesteia).
destinată păstrării unor materiale (lemn, cărbuni, etc.), sau a Stare insalubră - pentru clădirile care nu mai corespund
unor produse alimentare. De obicei, pivniţa nu este construită folosinţei ca urmare a degradărilor şi care prezintă pericol pentru
viaţa şi sănătatea celor care o folosesc.

11
Stare de ruină - pentru clădirile a căror stare de degradare 1- identificarea corpului de clădire;
impune demolarea lor. 2- identificarea proprietarului/deţinătorului corpului de clădire;
18. Anul construirii se stabileşte prin una din următoarele 3- suprafaţa construită şi suprafaţa construită desfăşurată;
căi: autorizaţia de construire, actul de proprietate, certificat de 4- informaţii privind echiparea edilitară;
la circumscripţia financiară cu anul impunerii, mărturia scrisă 5- date constructive despre clădiri şi anexe, (vezi şi Anexa 2):
a proprietarului, mărturii verbale ale chiriaşilor şi vecinilor. - Destinaţie - destinaţia iniţială a imobilului se consemnează
Anul construirii se socoteşte de la data când clădirea are numai dacă diferă de folosinţa actuală predominantă, şi dacă
realizate fundaţia, pereţii şi acoperişul. poate fi cunoscută.
Pentru corpurile de clădire în care anumite încăperi au fost - Folosinţă - folosinţa actuală predominantă se stabileşte
realizate la date diferite, se va menţiona anul construirii şi starea estimativ, în funcţie de ponderea în suprafaţa desfăşurată a
acestora pe porţiuni sau încăperi. corpului de clădire a fiecărui tip de folosinţă (la suprafeţe egale
se optează pentru una din folosinţe - de obicei cea superioară
19. Structura de rezistenţă se stabileşte prin indici de cartare calitativ), la data cartării.
(a se vedea anexa 3 pct.l) astfel: - Număr de nivele - numărul de nivele (regimul de înălţime)
A. pentru clădirile de zidărie durabilă, structura de rezistenţă se stabileşte pentru clădirile cu mai multe nivele, şi se notează
din beton armat sau metalică, şi planşee din beton armat; cu cifre (cu excepţia subsolului), scrise ca exponent al indicelui
B. pentru clădirile din zidărie portantă, fără structură de de cartare (în toate cazurile simbolurile A, B, C şi D reprezintă
rezistenţă şi planşee din beton armat, sau lemn; implicit parterul). Pe teren nivelele se determină şi se delimitează
C. pentru clădiri din lemn, având fundaţie din beton sau prin măsurători pe exteriorul sau interiorul clădirilor, a conturu
piatră; rilor parţiale rezultate din retragerile faţă de proiecţia orizontală
D. pentru clădirile din paiantă, pământ sau din chirpici. a parterului. Exemplu: o clădire de categoria A cu 5 nivele va
Construcţiile anexe, stabile, din interiorul parcelei, izolate fi notată A4.
sau alipite clădirilor de locuit, care nu pot servi drept locuinţă,
- Număr de subsoluri - numărul de subsoluri se consemnează
se indică astfel:
m- pentru magazie din cărămidă, paiantă sau tablă, cu fun- dacă nu au destinaţie tehnică (dotări cu instalaţii care deservesc
daţie din beton; clădirea), şi dacă sunt locuibile. Se delimitează pe plan prin
gj- pentru garaj din zidărie sau tablă cu fundaţie din beton; măsurători şi se notează cu litera "s" înscrisă ca indice al indicelui
gr- pentru grajd din zidărie; de cartare. Dacă clădirea dispune de două sau mai multe subso
w- pentru latrine din zidărie. luri, ele se vor evidenţia prin indicii 2s sau ns. Se face preciza
n
1.4.2. Date şi informaţii specifice cadastrului imobiliar rea că demisolul se asimilează ca subsol. Exemplu: Ans .
20. Documentul de bază "Fişa bunului imobil" (Anexa 2), - Structura - structura de rezistenţă se va indica conform
se va realiza prin culegerea datelor şi informaţiilor specifice Anexa 3.
cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul - Fundaţia - fundaţia se consemnează în toate cazurile după
general, respectând codificarea şi precizarea ca datele constructive cum urmează: beton (B), piloţi (P), radier (R), lemn (L), (a se
despre corpul de clădire se referă la: vedea şi Anexa 3).
- Pereţii - pereţii construcţiei se vor indica în fişa bunului
imobil astfel: cadre beton armat (CP), diafragmă mixtă (D), lemn
12
13
de paturi (la spitale), etc. (vezi şi Anexa 4).
(L), paiantă şi chirpici (P), panouri mari (PM), zidărie portantă - Număr de familii/Număr de persoane - se referă de familii
(ZP), altele (A), (a se vedea şi Anexa 3). , cu domiciliul stabil şi de persoane care locuiesc în corpul de
- Acoperişul - învelitoarea/acoperişul poate fi din: azbociment clădire.
(AZ), bituminoase (B), olane (OL), sită (S), şindrilă (SD), ţiglă - Zone protejate - sunt codificate în Anexa 5.
(T), tablă (TB), altele (A) (a se vedea Anexa 3). - Zona seismică - încadrarea se face. pe şase zone A, B, C,
- încălzirea - tipul de încălzire se consemnează pentru fiecare D, E si F, conform Normativului pentru proiectarea antiseismică
corp de clădire în funcţie de combustibilul, sau sursa folosită: a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi
lemne, gaze, termoficare, păcură, energie electrică şi se notează industriale P-100-92.
conf. Anexei 3.
21. În conformitate cu prevederile art.46 din Legea nr.7/1996,
- Dotări edilitare - tipurile de dotări se consemnează de aseme
nea pentru fiecare corp de clădire: apă, canalizare, energie elec în cazul proprietăţii imobiliare comune ori în indiviziune vor
trică, gaze, telefon (conf. Anexei 3). fi înscrişi în aceeaşi "Fişă a bunului imobil" toţi proprietarii.
- Starea construcţiei - starea construcţiei va fi notată conform În ceea ce priveşte proprietatea indiviză se va indica cota fiecărui
art. 17 (a se vedea şi Anexa 3). coproprietar.
-Anul construirii- anul construirii va fi stabilit conform art. 18. 22. Potrivit art. 47 din Legea nr. 7/1996, dacă o construcţie
-Tipul de proprietate - se stabileşte în raport cu titularul, face obiectul proprietăţii pe etaje sau pe apartamente se va
dreptului de proprietate, pe baza documentului/înscrisului-pe întocmi câte o "Fişă a bunului imobil" colectivă pentru întreaga
care acesta îl posedă; pentru fiecare corp de clădire în parte. construcţie.
Datele cu privire la proprietari se referă la: _
-categoria proprietăţii;
-modul de deţinere; Capitolul II:
-numele proprietarului; DOCUMENTARE ASUPRA LUCRĂRILOR ŞI
- adresa; MATERIALELOR EXISTENTE ÎN ZONĂ
- codul persoanei, extras din actele de identitate (dacă există
consemnat), sau codul SIRUES, pentru persoane juridice; 23. Prin tema lucrării, elaborată de beneficiar, se va preciza
- cotă parte indiviză, etc. zona de lucru şi necesarul de lucrări privind cadastrul imobiliar.
- Modul se administrare - se notează conform celor prevăzute Solicitările beneficiarului trebuie sa conţină elementele menţio
în Anexa 3 pct. 9. nate la pct. 33.
- Tip capacitate - capacitatea se defineşte în funcţie de categoria 24. Înainte de începerea lucrărilor este necesar a se solicita
în care se încadrează clădirile şi se va stabili prin preluarea şi obţine avizul Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie
de informaţii din teren (astfel pentru categoria "locuinţe"- se judeţean.
identifică numărul apartamentelor cu una sau mai multe camere 25. Executantul lucrării are obligaţia ca înaintea executării
şi se preia numărul de familii şi de persoane cu domiciliul stabil, anteproiectului/proiectului să parcurgă o etapă de documentare
pentru fiecare corp de clădire); pentru alte categorii de dotări, şi analiză a materialelor geodezice şi cartografice existente în
capacitatea se caracterizează prin număr de locuri (cămine, creşe, zonă. De asemenea, trebuie cunoscut stadiul realizării cadastrului
cinematografe, teatre, grădiniţe, hoteluri, stadioane, etc.), număr general în zonă. În acest context, pentru zona ce urmează a

14 15
se cadastra, trebuie să se cunoască şi să se procure date şi - documente privind delimitarea teritoriului cadastrat;
materiale privind: - alte materiale şi informaţii ce se consideră necesare.
a) Reţeaua planimetrică şi altimetrică
- inventare de coordonatate şi cote pentru punctele existen 26. În cazul în care, datele şi materialele menţionate la pct.25,
te în zonă, din reţeaua planimetrică şi altimetrică de de mai sus, nu pot fi procurate, dar există informaţii despre
stat, precum şi din reţelele de ridicare locală; ele, se va întocmi o notă în care se vor preciza materialele
- descrieri topografice ale punctelor; existente, caracteristicile lor principale, precum si instituţia care
- informaţii privind elipsoidul de referinţă, sistemul de le deţine.
proiecţie, sistemul de referinţă pentru altimetrie, precizia
de determinare a coordonatelor x, y şi z;
- schiţa conţinând zona de lucru la scară convenabilă pri Capitolul III: RECUNOAŞTEREA TERENULUI
vind dispunerea punctelor din reţeaua planimetrică şi
altimetrică. 27. Recunoaşterea terenului este o operaţie premergătoare
b) Materiale cartografice executării proiectului definitiv al lucrărilor ca şi al execuţiei
- situaţia planurilor topografice şi cadastrale şi a celorlalte acestora şi are ca scop definitivarea proiectului.
materiale cartografice existente în zonă în ceea ce priveş 28. Recunoaşterea se execută după un plan care va conţine
te: sistemul de proiecţie, scara, sistemele de referinţă obiectivele ce trebuiesc urmărite şi termenele de execuţie, în
pentru nivelment, etc., precum şi gradul de acoperire urma recunoaşterii trebuie să se obţină date şi informaţii exacte
a zonei cu aceste planuri; privind:
- planurile topografce ce urmează a fi utilizate în execuţia a) Delimitarea zonei care face obiectul lucrărilor de cadastru
lucrărilor de cadastru imobiliar; imobiliar.
- planurile cadastrale (cadastru general şi cadastru de b) Marcarea pe planul topografic sau cadastral a zonelor în
specialitate) existente în zonă; care sunt necesare lucrări masive, de ridicări topografice
- diverse alte materiale cartografice (schiţe, planuri topogra ca urmare a schimbărilor produse în teren, de la data-
fice şi cadastrale la diverse scări, hărţi la scara 1:25.000 întocmirii planului.
şi 1:50.000 etc.). c) Recunoaşterea punctelor din reţeaua de triangulaţie şi ni
c) Lucrări de cadastru general sau de specialitate existente velment de stat, că şi a punctelor din reţeaua de ridicare.
în zonă d) Recunoaşterea limitelor sectoarelor cadastrale existente în
- planurile cadastrale realizate cu ocazia introducerii sau cadastrul general, pentru zona în care se va execută cadas
întreţinerii cadastrului general, conţinând delimitarea trul imobiliar.
teritoriului cadastrat, sectoarele, parcelele cu numero e) Recunoaşterea şi marcarea pe planul topografic sau cadas
tarea cadastrală; tral a zonelor în care există lucrări de cadastru de specia
- registrele cadastrale; litate (altele decât cele pentru cadastru imobiliar).
- copii după cartea funciară; 29. Zona care face obiectul temei de cadastru imobiliar se
- planurile cadastrale şi documentaţia aferentă pentru di
va delimita pe planul topografic sau cadastral care constituie
verse cadastre de specialitate existente în zona de cadastrat; baza lucrărilor de cadastru imobiliar pe detalii fixe existente

16 17
în teren (aşa cum se arată în cap.V - Delimitarea teritoriului
ce urmează a fi cadastrat). precum şi obţinerea datelor asupra existenţei şi stării bornelor
În cazul în care zona conţine şi suprafeţe fără detalii marcate punctelor ce vor servi ca bază pentru dezvoltarea triangulaţiei
pe planul topografic sau cadastral, se vor alege puncte care şi nivelmentului.
urmează a fi materializate la teren, prin borne, cărora li se În urma recunoaşterii se va prezenta harta sau schema cu
vor determina coordonatele x si y prin măsurători topografice. punctele şi configuraţia geometrică a reţelelor de triangulaţie,
Limita zonei de cadastrat se va marca pe planul topografic denumirea sau numerotarea punctelor precum şi a reţelelor sau
sau cadastral cu o linie de culoare verde, astfel încât să nu punctelor de nivelment existente în zonă.
acopere detaliul propriu-zis. Proiectul definitiv al reţelelor va conţine locul şi denumirea
Porţiunile care delimitează conturul zonei de cadastrat şi care punctelor, direcţiile, care urmează a fi măsurate din fiecare punct,
sunt comune cu alte zone din cadastrul anterior executat vor tipul de semnal proiectat, eventual bazele care ar urma să fie
fi evidenţiate pe plan. Vor fi recunoscute detaliile care urmează măsurate ca şi transmiterea nivelmentului în zonă ş.a. De
să delimiteze cele două lucrări şi care trebuie să fie comune asemenea se va întocmi o caracterizare a felului cum s-a executat
ambelor lucrări (nu se vor admite suprapuneri sau goluri). recunoaşterea, în care se va arăta numărul de puncte recunoscute,
Trebuie acordată o mare atenţie ca limita intravilanului să timpul folosit pentru recunoaştere etc., propuneri în legătură "
corespundă cu exactitate cu cea existentă în cadastrul general. cu organizarea lucrărilor de construcţii de semnale şi observaţii.
Neconcordanţele trebuie semnalate astfel ea în final să se poată
face o justificare a suprafeţelor introduse în plus sau scoase
în afara intravilanului faţă de cele din cadastrul general. Capitolul IV:
P R O IE C T A R ELAU C R Ă R IL ODRE
30. În cadrul acţiunii de recunoaştere a terenului este necesar CADASTRU IMOBILIAR
a se marca pe planul topografic sau cadastral, zonele în care
s-au produs modificări mari ale aspectului topografic în zona 32; Proiectarea lucrărilor de cadastru imobiliar are la baza
de cadastrat. În acest sens: solicitările formulate de beneficiarul acestor lucrări.
- se va parcurge conturul sectoarelor urmărindu-se dacă
acestea au aceeaşi configuraţie cu cea existentă pe planul 33. Solicitările beneficiarului lucrărilor de introducere sau
cadastral. Zonele în care s-au produs schimbări de delimi de actualizare a cadastrului imobiliar trebuie formulate cu clari-
tare a conturului sectoarelor (apariţia de noi străzi sau tate şi trebuie să conţină:
uliţe, linii de cale ferată, canale de irigaţii ş.a.), vor fi a. conturul zonei în care se solicită a se executa lucrări de
conturate cu culoare roşie, menţionându-se într-o notă sepa cadastru imobiliar;
rată caracterul schimbărilor. b. sistemul de proiecţie şi de referinţă în care să se execute
- se va observa interiorul sectoarelor comparativ cu planul lucrările de cadastru imobiliar;
cadastral, indicându-se zonele în care se impun ridicări c. planuri topografice sau cadastrale care urmează a constitui
topografice masive în vederea actualizării planului cadastral. baza lucrărilor de cadastru imobiliar;
31. Scopul recunoaşterii punctelor geodezice este stabilirea d. lista cu adresele imobilelor pentru pare se solicită inventari
definitivă a locului unde se vor construi semnalele geodezice, erea tehnică imobiliară;
e. eventualele racordări a lucrărilor de cadastru imobiliar
care se execută cu lucrări existente în zonă;
18
19
f. alte cerinţe ale beneficiarului referitoare la lucrările 35. Dacă zona indicată de beneficiar se poate contura pe
solicitate (redactare, multiplicare, etc.). planurile topografice sau cadastrale existente, executantul va
34. Executantul lucrărilor de cadastru imobiliar, în urma marca această zonă cu o linie având o grosime de 3-5 mm.
analizei solicitărilor beneficiarului, îşi face documentarea necesară Linia se va trasa cu o culoare verde pal, în aşa fel încât
(conform capitolului II-Documentare asupra lucrărilor şi materia- să nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia trebuie
lelor existente, în zonă) stabilind în cadrul proiectului: să fie evidentă.
a. dacă zona indicată de beneficiar este bine conturată (pe Se va urmări dacă linia trasată spre a contura zona, se închide.
detalii fixe) pe planurile topografice sau cadastrale care 36. În exteriorul zonei (conturată cu linia verde) se vor scrie
se vor utiliza în lucrările de cadastru imobiliar; toate elementele de toponimie cât şi alte elemente care se
b. dacă există în zonă reţea geodezică planimetrică şi altime- consideră folositoare.
trică conform solicitărilor beneficiarului; Conturul zonei trebuie să fie delimitat pe detalii fixe, vizibile,
c. dacă planurile topografice sau cadastrale indicate de bene care prezintă garanţii că vor putea fi identificate la teren
ficiar: (drumuri, căi ferate, ape, garduri, pe fundul curţilor, ş.a.).
- acoperă întreaga zona de cadastrat; În cazul când, în anumite zone nu se poate trasa o linie
- sunt în sistemul de proiecţie şi de referinţă indicat de de contur a zonei pe detalii comune existente pe teren şi pe
beneficiar; planul topografic sau cadastral, care urmează a constitui baza
- sunt la scară convenabilă pentru execuţia lucrărilor de de lucru pentru cadastrul imobiliar, se vor proiecta puncte pe
cadastru imobiliar; conturul zonei, care vor fi materializate pe teren cu borne şi
- au o vechime convenabilă care să garanteze execuţia co care se vor ridica topografic, prin coordonate x si y, acestea
rectă a lucrărilor de cadastru imobiliar; constituind aliniamente care se vor uni cu linii drepte pentru
- au o precizie şi un conţinut corespunzător lucrărilor de a definitiva conturul zonei de cadastrat.
cadastru imobiliar.
d. dacă în zonă există introdus cadastru general şi în acest 37. În cazul în care, în localitate nu există o bază geodezică
- caz: planimetrică şi altimetrică corespunzătoare, se impune proiecta
- anul introducerii cadastrului general; rea unor lucrări pentru executarea unei osaturi de puncte plani
- baza topografică pe care s-a executat cadastrul general metrice şi altimetrice, care să asigure executarea sau actualizarea
(sisteme de proiecţie, scara planurilor topografice şi planurilor topografice sau cadastrale.
cadastrale) precum şi diferenţele între baza topografică - Proiectarea reţelei de ridicare se va face în conformitate cu
pe care s-a executat cadastrul general şi baza topografică instrucţiunile elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie
care va fi folosită la introducerea cadastrului şi Cartografie.
imobiliar; 38. Proiectarea reţelei de ridicare se va face în sistemul de
- zonele în care s-au produs modificări planimetrice masive proiecţie şi de referinţă de stat. În cazul în care beneficiarul
(peste 30%) faţă de cadastrul general; solicită un alt sistem de proiecţie sau de referinţă datele vor
e. dacă în zonă există cadastru de specialitate pentru alte fi transcalculate în sistemul de proiecţie sau de referinţă solicitat.
domenii (ape, silvic, căi ferate, ş.a.) şi dacă sunt date şi Trebuie ţinut cont că pentru a se putea confrunta suprafeţele
informaţii care ar trebui preluate în lucrările care se execută. rezultate în urma introducerii cadastrului imobiliar cu cele din
20 21
tent şi redactarea lui la scara solicitată folosind coordo-
cadastrul general, acestea trebuie să fie executate în acelaşi natele punctelor digitizate x, y;
sistem de proiecţie.
- se vor proiecta şi executa măsurători pe conturul sectoa-
39. Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actuali relor cadastrale: se vor ridica prin metode topografice
zate, vor trebui să fie construite în aşa fel încât ele să fie în toate punctele corespunzătoare schimbării de aliniamen-
sistemul de proiecţie şi de referinţă de stat, şi numai în cazuri te pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardurilor
speciale, cu aprobarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie la stradă sau pe detaliile care fixează conturul sectorului
şi Cartografie să fie transformate sau realizate în alte sisteme cadastral, puncte care vor fi folosite în mod obligatoriu
de proiecţie şi referinţă. la redactarea noului plan.
40. În cazul în care, planurile topografice sau cadastrale, 41. Dacă planurile topografice sau cadastrale, pe care urmea
pe care urmează a se executa cadastrul imobiliar, nu sunt la ză a se executa cadastrul imobiliar, au o vechime mai mare
scara solicitată, în zonă existând planuri la alte scări, se impun de 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea se
următoarele: face atât în ceea ce priveşte conţinutul planurilor cât şi al preciziei.
a. dacă planurile topografice sau cadastrale existente, sunt În cadrul verificării, se va parcurge conturul sectoarelor şi
la scară mai mare decât cele pe care urmează a se executa se vor nota zonele care nu mai corespund realităţii de pe teren,
lucrările de cadastru imobiliar: în acelaşi fel se va parcurge trama stradală, căile ferate, apele,
- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice sau ş.a. care traversează sau conturează intravilanul, însemnându-se
cadastrale de la scara existentă, la cea necesară introdu pe plan zonele în care există schimbări.
cerii lucrărilor de cadastru imobiliar; La birou, se vor proiecta lucrările de actualizare sau de refacere
- trecerea la noua scară poate fi făcută prin metode analo a planului topografic sau cadastral, în zonele care nu mai cores-
gice (reducere fotografică) sau prin digitizare asigurân- pund realităţii din teren, censemnându-se:
du-se precizia necesară; - schiţa exactă cu zona din care să reiasă limitele până
b. în cazul în care, planurile topografice sau cadastrale existen la care să se facă ridicarea;
te, sunt la o scară mai mică decât cele pe care urmează - metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate în
a se executa lucrările de cadastru imobiliar: planurile topografice sau cadastrale existente.
- se impune proiectarea şi executarea unui plan topografic
sau cadastral la scara solicitată;
- în cazul în care nu există această posibilitate, se poate Capitolul V:
accepta (cu aprobare specială), mărirea planului topografic DELIMITAREA INTRAVILANULUI
sau cadastral de la scara existentă la scara solicitată, LOCALITĂŢILOR
în următoarele condiţii:
- nu se va accepta un coeficient de mărire "m" mai mare 42. Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde opera
de 2,5 ori (respectiv m = numitorul scării planului ţiile tehnice prin care se identifică, se determină (prin măsură-
topografic existent/numitorul scării planului topografic tori) se materializează pe teren şi se reprezintă pe planurile
solicitat, să fie mai mic sau egal cu 2,5); topografice sau cadastrale, punctele şi limitele de hotar care
- mărirea se va face numai prin digitizarea planului exis- închid perimetrul intravilanului.
23.
22
43. Operaţiunea de delimitare a perimetrului intravilanului folosinţă, canale, şanţuri, diguri, etc.), ci traversează suprafeţe
localităţilor se face, potrivit legii, de către comisia stabilită în întinse de teren este necesar ca aceste limite să fie materializate
acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte prin puncte bornate pe teren.
primarul, secretarul consiliului local, delegatul consiliului
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie şi delegatul direcţiei
generale de amenajarea teritoriului şi urbanism (art.ll lit.e din Capitolul VI:
Legea nr. 7/1996). LUCRĂRI TOPOGRAFICE ÎN ACTIVITATEA DE
44. Înaintea începerii lucrării de cadastru imobiliar, executan- CADASTRU IMOBILIAR
tul va lua legătura cu primarul şi în baza delegaţiei solicită
acestuia constituirea comisiei de delimitare a intravilanului.
45. Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului adminis VI. l. Reţeaua planimetrică a localităţii
trativ se face pe planul topo-cadastral, care trebuie să conţină
toate detaliile pe care se desfăşoară limita, iar în lipsa acestuia, 48. Reţeaua planimetrică a unei localităţi conţine totalitatea
prin parcurgerea şi identificarea directă, pe teren. Intravilanul punctelor geodezice existente, într-un sistem unitar, determinate
este acea parte a teritoriului unei unităţi administrativ-teritoriale. prin triangulaţie, trilateraţie, poligonometrie, G.P.S., ca şi punc
determinat potrivit legii, având funcţiunile prevăzute în planurile tele de detaliu determinate prin ori ce metodă care asigură
de urbanism şi amenajarea teritoriului. precizia de determinare impusă.
După delimitarea intravilanului, se încheie un proces-verbal, 49. Sistemul de proiecţie de stat este proiecţia Stereografică
în care se consemnează cu exactitate descrierea perimetrului. 1970.
În cazul când, în extravilan a fost introdus cadastrul în anii 50. Pentru localităţile aflate la distanţă de cercul de deforma-
anteriori, limita intravilanului localităţii trebuie să se încadreze ţie nulă, în care deformaţiile depăşesc 5 cm/km, este obligatorie
perfect în zona considerată în afara localităţii şi să fie aceeaşi adoptarea unui sistem de proiecţie stereografic local.
limită cu cea care a delimitat intravilanul în lucrările de cadastru Sistemul de proiecţie stereografic local va fi propriu şi unic
din extravilan. pentru fiecare localitate, asigurându-se astfel reducerea deforma-
Modificările faţa de limita precedentă trebuie să fie bine justifi- ţiilor lungimilor şi suprafeţelor.
cate, prin explicaţii clare privind suprafeţele, proprietarii, cate-
goriile şi subcategoriile de folosinţă ale terenului, în vederea VI. 1.1 Triangulaţia
actualizării, după caz, a lucrării precedente. 51. Triangulaţia ca metodă de bază pentru reţeaua planime
46. Când limita intravilanului este constituită din firul unei trică poate fi dezvoltată prin:
ape curgătoare, căi ferate sau drumuri, se vor borna pe ambele a) Reţele principale, care acoperă întregul teritoriu al locali-
părţi numai punctele de intrare şi de ieşire a acestora din terito tăţilor (inclusiv zonele de extindere) şi sunt formate din
riul ce se delimitează. triunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau din
47. Acolo unde limitele intravilanului nu sunt constituite din patrulatere cu ambele diagonale observate sau poligoane cu
detalii naturale (talveguri, cumpene de apă, limite de păduri, puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi mai mari
etc.) sau artificiale (drumuri, căi ferate, limite de categorii de de 40g, iar în patrulatere unghiurile formate de diago-

24 25
nale trebuie să nu fie mai mici de 20g. Eroarea medie - pentru punctele amplasate pe construcţii se vor prevedea
pătratică de determinare a unei direcţii va fi de maximum transmiteri la sol, care se vor compensa riguros;
5cc, iar lungimea laturilor poate varia între 3 şi 7 km. - să se folosească triangulaţia anterioară existentă, introdu-
b) Reţele secundare, care îndesesc pe cele principale, sunt când-o în reţeaua proiectată;
formate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinate - să se facă program, de observaţii cu numărul strict de
prin intersecţii înainte, înapoi, sau combinate, sprijinite pe vize, eliminându-se cele de prisos;
puncte de triangulaţie determinate anterior. Prevederile de la - să se studieze ca procedeele şi metodele de calcul să fie
pct.a şi b se referă în special la localităţi de tip urban. uşurate prin proiectarea reţelelor.
52. Reţeaua planimetrică a unei localităţi se poate realiza Măsurarea bazelor şi a laturilor în triangulaţia localităţilor
şi prin măsurători G.P.S., combinate cu reţele poligonometrice, 55. Lungimea laturilor de plecare sau a bazelor se măsoară
executate cu staţii electronice totale. cu instrumente clasice sau electronice care să asigure măsurarea
Indiferent de metoda aleasă pentru realizarea reţelelor plani- lungimilor cu o eroare relativă ce nu trebuie să depăşească
metrice ale localităţilor, trebuie să se asigure în mod obligatoriu l :400.000 la măsurarea bazelor, în cazul când acestea se dezvoltă,
încadrarea acestora în sistemul reţelei geodezice de stat, prin şi 1:150.000 la măsurarea directă a laturilor.
cel puţin 3 puncte comune. Nu se admite efectuarea măsurătorilor cu instrumente clasice
Proiectarea lucrărilor pe vânt puternic, ploaie, ceaţă, ninsoare sau când temperatura
aerului este peste +35° sau sub -10°.
53. Reţelele de triangulaţie principale şi secundare se execută Lungimilor măsurate li se vor aplica corecţiile de etalonare,
pe baza unui proiect, iar pentru întocmirea proiectului se folosesc temperatură, reducere la orizont şi reducere la nivelul mării.
următoarele materiale:
- hărţile sau planurile existente în zona respectivă; Executarea observaţiilor
- toate datele referitoare la lucrările executate anterior în 56. Observaţiile azimutale şi zenitale se execută pe baza
zonă ca: triangulaţie, drumuiri poligonometrice, nivelment, proiectului reţelei de triangulaţie care a fost definitivat în urma
scheme, date asupra bornării, cataloagele punctelor geode recunoaşterii în teren.
zice şi reperelor de nivelment, etc. ; 57. Observaţiile azimutale se execută când vizibilitatea este
- date informative asupra condiţiilor fizico-geografice; optimă şi atmosfera liniştită, dimineaţa până la ora 9 şi după-
- date informative de ordin economic ca: preţ, manoperă,
amiaza începând de la ora 16, întrerupându-se cu o jumătate
transport, etc. de oră înaintea apusului soarelui. Pe timp noros, când condiţiile
Proiectul trebuie să prezinte soluţia cea mai avantajoasă din de observaţie sunt bune, măsurătorile pot fi executate în cursul
punct de vedere tehnic şi economic. După ce se proiectează reţea- întregii zile.
ua principală şi se trasează pe hărţi sau planuri configuraţia
ei, se proiectează triangulaţia secundară. 58. În fiecare punct de triangulaţie se determină elementele
de excentricitate.
54. Prin proiect se va urmări ca:
- punctele să fie dispuse în aşa fel ca folosirea lor 59. Observaţiile azimutale se efectuează de regulă prin meto
pentru dezvoltarea şi îndesirea reţelei să fie cât mai da turului de orizont. Numărul tururilor de orizont este de 6
convenabilă; pentru reţelele principale şi de 3 pentru cele secundare.
26
27
60. Când toleranţa de tur de orizont nu este respectată, 66. Verificarea închiderii turului de orizont faţă de toleranţă,
măsurătoarea se repetă. Dacă pentru o direcţie valoarea colimaţiei a variaţiei colimaţiei şi a diferenţelor dintre valorile aceloraşi
este depăşită, direcţia respectivă se măsoară din nou cu aceeaşi direcţii determinate cu origini diferite se va face la faţa locului,
origine, iar dacă noua măsurătoare este înscrisă în toleranţe, după terminarea întregului program de observaţii.
măsurătoarea iniţială se anulează. Când valoarea unei direcţii 67. Închiderea triunghiurilor în triangulaţia localităţilor se
diferă cu o valoare care depăşeşte toleranţele aceleiaşi direcţii admite în limita următoarelor valori:
obţinute din alte măsurători, măsurătoarea se repetă cu aceiaşi - reţele principale, închiderea triunghiurilor 20cc;
origine pe care a avut-o prima măsurătoare. . - reţele secundare, închiderea triunghiurilor 30cc.
61. Dacă două măsurători ale aceleiaşi direcţii au valori care Calculul triangulaţiei
depăşesc, una toleranţele în plus şi alta în minus, se repetă 68. Reţelele de triangulaţie principale şi secundare din locali
amândouă măsurătorile cu aceiaşi origine şi dacă nici aceste tăţi se compensează prin metode riguroase. Se recomandă pentru
măsurători nu satisfac toleranţele, se face o nouă măsurătoare compensare, metoda măsurătorilor indirecte, prin variaţia coordo-
modificând originea. natelor, cu stabilirea ponderilor în funcţie de distanţa dintre
62. Observaţiile dintr-un punct se refac dacă numărul obser puncte. Compensarea se poate realiza într-un plan de proiecţie
vaţiilor greşite depăşeşte 1/3 din numărul total al măsurătorilor. local la nivelul mării, pe elipsoid sau în planul de proiecţie
Un tur de orizont nu va avea mai mult de 7 direcţii pentru Stereografic 1970. Coordonatele definitive se vor trece în planul
punctele reţelei principale şi 12 direcţii pentru reţelele secundare. de proiecţie Stereografic 1970, indiferent de soluţia aleasă pentru
Dacă numărul de vize este mai mare, acestea se vor împărţi compensare.
în grupe, fiecare grupă trebuind să aibă cel puţin două vize Pentru verificarea calităţii măsurătorilor şi a preciziei reţelei
comune cu cealaltă grupă. realizate, se vor calcula următorii parametrii de precizie:
- eroarea medie pătratică a unităţii de pondere, calculată
63. În afara vizelor pentru determinare, turul de orizont se
va orienta cu cel puţin trei vize spre puncte de ordin superior, la rezolvarea ecuaţiilor normale şi calculată după compen
sau de acelaşi ordin, calculate dintr-o triangulaţie mai veche, sare, din unităţile de corecţie;
perfect vizibile şi cât mai depărtate. În orice caz aceste vize - erorile medii pătratice ale coordonatelor punctelor noi;
nu vor fi mai scurte decât vizele de determinare. - mărimea elipselor de erori.
64. Vizele de determinare ale punctului trebuie să îndepli
69. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reţeaua
nească următoarele condiţii: de triangulaţie-trilateraţie secundară sunt:
- densitatea punctelor: 1-2 puncte/kmp;
- să fie sprijinite pe punctele vechi compensate anterior; - laturi cuprinse între l şi -3 km
- să fie uniform distribuite pe întregul tur de orizont; - precizia de determinare a coordonatelor x, y să fie +/-5 cm.
- să formeze unghiuri de 40G -160G; - materializarea punctelor cu borne sau pilaştri;
- să fie observate reciproc. - semnalizarea punctelor la sol sau pe clădiri prin balize
65. Pentru trecerea de la o origine la alta a turului de orizont sau piramide;
200 G - transmiterea la sol a punctelor de pe clădiri prin 3 puncte;
acestea se reiterează la intervalul w = unde n este numărul - laturile sau bazele de plecare măsurate cu eroare relativă
n
reiteraţiilor. 29
28
de 1/400000; densităţii de puncte şi pot înlocui triangulaţia în următoarele
- observaţiile zenitale executate cu 3 serii.
cazuri:
Determinarea altitudinilor punctelor de triangulaţie - unde reţeaua poligonometrică este mai economică, realizân-
70. Atunci când este cazul, şi mai ales în triangulaţia locali du-se într-un timp mai scurt;
tăţilor rurale, calculul altitudinilor punctelor de triangulaţie se - unde vizibilitatea în tur de orizont este redusă;
efectuează pe baza observaţiilor zenitale. Reţeaua de nivelment - unde atmosfera încărcată cu gaze împiedică realizarea
geodezic, pentru o localitate, trebuie să aibă laturile observate observaţiilor de triangulaţie în condiţii normale;
reciproc; diferenţa de nivel între două puncte rezultă din media - unde prin suprafaţa mică a localităţii executarea lucrărilor
celor două valori, prima obţinută cu distanţa zenitală directă de triangulaţie nu este eficientă din punct de vedere economic.
şi a doua cu cea inversă. Ecartul maxim între diferenţele de Poligonometria se realizează sub formă de trasee izolate sau trasee
nivel calculate pe baza celor două unghiuri reciproce este de cu puncte nodale ce se leagă de punctele de triangulaţie.
0,25 m.
74. Reţelele poligonometrice se împart în:
71. Compensarea drumurilor de nivelment trigonometric se - reţele poligonometrice principale, care se sprijină direct
execută în felul următor: se compară suma algebrică a diferenţei pe punctele de triangulaţie şi care au o formă aproximativ
de nivel rezultată din măsurătoare cu cea rezultată din diferenţa rectilinie şi se desfăşoară de regulă pe arterele principale
de nivel dintre cotele punctului iniţial şi cel final, sţabilindu-se ale localităţilor;
eroarea de închidere. Eroarea de închidere nu trebuie să depă - reţelele poligonometrice secundare care se sprijină fie pe
şească valoarea rezultată din relaţia: E = 0,25 n unde: E este puncte poligonometrice principale, fie pe puncte de trian
eroarea de închidere, în metri, iar n - numărul staţiilor. gulaţie.
72. Diferenţele de nivel se corectează repartizându-se eroarea 75. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reţeaua
de închidere proporţional cu lungimea laturilor. Aprecierea preci poligonometrică principală:
ziei se face prin calculul erorii mediei pătrătice a determinării - sistemul de proiecţie stereografic de stat (stereo 1970) sau
altitudinii în funcţie de metoda de compensare, în cazul determi stereografic local;
nării cotei prin metoda intersecţiei, altitudinea se calculează - compensare riguroasă ca drumuiri cu puncte nodale sau
din media aritmetică a altitudinilor obţinute parţial, din 3 vize. poligoane închise;
Dacă una din altitudinile obţinute diferă cu mai mult de 0,25 - laturile drumuirilor se vor sprijini la plecare şi la sosire
m faţă de media aritmetică, urmează să se verifice calculele pe minimum două vize de orientare;
şi dacă se constată că direcţia este greşit observată, nu se ia - densitatea punctelor: l punct la 10 ha. (laturi de 300-500m);
în consideraţie. La calculul altitudinilor punctelor de triangulaţie - din 3 în 3 staţii şi în punctele nodale, materializarea se
determinate prin nivelment trigonometric se va ţine seama de va face prin borne, restul punctelor se vor marca prin
influenţa refracţiei atmosferice şi curbura pământului. picheţi de fier;
- în punctele nodale materializarea se va face astfel încât
VI.1.2. Poligonometria să se asigure minimum 2 vize de orientare;
73. Reţelele poligonometrice se utilizează pentru asigurarea - se vor face observaţii zenitale cu două serii;
- observaţiile azimutale se vor face cu patru serii;
30
31
- precizia de determinare a coordonatelor x, y: +/- 5 cm. 77. Proiectul se întocmeşte pe planuri existente pe care în
- lungimea maximă a drumuirilor: prealabil s-au trecut reţelele şi punctele existente.
- în zona construită: 3-4 km. La întocmirea proiectului trebuie să se respecte următoarele:
- în zona neconstruită: 4-8 km. - laturile să fie plasate pe trasee cât mai favorabile lucrului şi
- eroarea limită la măsurarea lungimilor 1:20.000; aproximativ în linie dreaptă. Abaterea maximă a punctelor de
- toleranţe admise la măsurarea unghiurilor: la linia dreaptă care uneşte punctele de triangulaţie sau
- eroarea medie pătratică a unghiului măsurat = 8cc punctele nodale pe care se sprijină traseul, nu trebuie să
- diferenţa între valori succesive pe o direcţie = l0cc depăşească o treime din lungimea lui. Unghiurile care
- închiderea în tur de orizont = 15cc definesc deschiderea laturilor nu trebuie să fie mai mici de
- neînchiderile unghiulare pe trasee liniare sau în poligoane 150 C şi mai mari de 250 G ;
= +/- 6cc√n unde n=numărul unghiurilor măsurate. - să se proiecteze laturi aproximativ egale şi de lungime
maximă şi să fie pe cât posibil paralele cu faţadele construcţiilor.
76. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reţeaua
poligonometrică secundară:
- la 8-10 laturi să existe o orientare de sprijin;
- sistem de proiecţie stereografic de stat (stereo 1970) sau - la punctele unde legarea directă de triangulaţie nu este
stereografic local;
posibilă se va alege ca punct iniţial un punct din transmi-
- să se sprijine pe punctele reţelei poligonometrice principale terea la sol a punctului de triangulaţie.
sau pe punctele reţelei de triangulaţie-trilateraţie;
- compensare riguroasă ca drumuiri sprijinite la ambele Plantarea reperelor poligonometrice
capete sau ca drumuiri cu punct nodal; 78. Punctele reţelei poligonometrice se materializează în teren
- densitatea-punctelor: l pct. la 5 ha (laturi de 60-300 m.); prin borne sau repere de sol care trebuie plantate în punctele
- precizia de determinare a coordonatelor x, y: +/-10 cm.; nodale şi în punctele de frângere ale traseului poligonometric.
- eroarea de închidere a diferenţelor de nivel: m = +/- 5mm Celelalte puncte ale traseelor de poligonometrie se materializează
√L, pentru L în km.; ca puncte ale sistemului de sprijin de ridicare.
- observaţii zenitale cu o serie; La alegerea amplasamentelor pentru plantarea reperelor se
- observaţii azimutale cu două serii; va ţine seama de prevederile de sistematizare şi amenajarea
- lungimea maximă a drumuirilor: teritoriului. Descrierea topografică a reperului se va face după
- în zona construită: 1,5 - 3 km.; plantare, reperându-se din 3-4 puncte fixe.
- în zona neconstruită: 2 - 4 km.
Măsurarea lungimilor
- eroarea limită la măsurarea laturilor 1:10.000;
- toleranţe admise la măsurarea unghiurilor: 79. La reţelele poligonometrice principale, măsurarea laturilor
- eroarea medie pătratică a unghiului măsurat m=12cc; se va face cu firul de invar, sau cu instrumente electronice.
- diferenţa între valori succesive pe o direcţie =16cc; Laturile reţelelor poligonometrice secundare se măsoară cu
- închiderea în tur de orizont = 20cc; fire de oţel sau cu panglică de 50 m gradată la capete, iar în
condiţiile de circulaţie intensă, la trecerea peste ape etc., laturile
- neînchiderile unghiulare pe trasee liniare = +/- 12cc √n .
se măsoară pe cale paralactică folosind scheme care să asigure
Precizia reţelei.

32 3 3
Pe magistrale şi bulevarde cu circulaţie intensă măsurarea terea preciziei este necesară la efectuarea calculelor de compen-
laturilor drumuirilor principale se face prin metoda punctelor sare, iar evaluarea preciziei valorilor definitive (compensate) ale
auxiliare laterale (intersecţii laterale), cu măsurarea bazei iniţiale diverselor elemente ale unui traseu poligonometric (orientări,
şi finale, sau prin măsurători cu instrumente electronice. coordonate etc.) poate fi făcută numai dacă se dispune de datele
Lungimile traseelor poligonometrice secundare se măsoară de pe teren.
în ambele sensuri sau cu două panglici sau fire în acelaşi sens. Evaluarea preciziei constă din stabilirea neînchiderilor longitu-
Măsurătorile pe teren se execută la fel ca la măsurarea bazelor dinale şi transversale, stabilirea preciziei de măsurare a distan-
pentru triangulaţie; corecţiile ce se aplică bazei măsurate sunt ţelor pe baza diferenţelor dintre măsurătorile duble, stabilirea
la fel ca la bazele pentru triangulaţie. preciziei măsurătorilor liniare pe baza erorilor de neînchidere
Diferenţele dintre rezultatele măsurătorilor laturilor traseului longitudinală, stabilirea preciziei măsurătorilor unghiulare pe
în sensul dus şi întors în traseele principale nu trebuie să baza erorilor de neînchidere unghiulară şi erorilor de neînchidere
depăşească 1:25000 din lungimea laturii măsurate. transversală.
Măsurarea unghiurilor Rezultatele calculelor definitive se vor înscrie într-un catalog
de coordonate.
80. Măsurarea unghiurilor se face cu teodolite cu cea mai
mică citire pe micrometrul optic cuprinsă între 2cc şi 10cc. 83. Documente ce se predau beneficiarului pentru reţeaua
În cazul punctelor nodale, când pentru orientare se vor viza planimetrică a localităţii. Piese scrise:
puncte ajutătoare şi numărul direcţiilor va fi mai mare de 2, - memoriul justificativ - date despre lucrare;
se va folosi metoda turului de orizont. În acest caz, diferenţele - analiza situaţiei existente;
între valorile deduse din reiteraţii pentru măsurătorile făcute - proiectul tehnic;
cu teodolitul de 2cc nu trebuie să depăşească 16cc iar închiderea în - inventarul punctelor geodezice ale reţelei planimetrice a
tur de orizont să nu depăşească 15cc-20cc. Neînchiderile localităţii;
unghiulare în trasee separate sau în poligoane închise nu trebuie - dosarul documentaţiei de teren;
să depăşească 6cc n unde n este numărul unghiurilor măsurate. - carnete cu observaţii şi măsurători liniare, paginate şi in
dexate sau după caz, pe diskete;
Legarea reţelei poligonometrice de reţeaua de triangulaţie
- foile cu elementele de centrare şi reducere;
81. Reţelele poligonometrice se sprijină la capete pe puncte - dosarul calculelor de determinare a coordonatelor rectangu
de triangulaţie şi pentru legare se măsoară unghiurile dintre lare ale reţelei planimetrice a localităţii;
prima şi ultima latură a traseului şi cel puţin două direcţii - racordarea grupelor de observaţii;
ale triangulaţiei de stat. Pentru mărirea preciziei de transmitere - calculul corecţiilor de centrare şi reducere;
a orientărilor se recomandă ca punctele de frângere ale traseului - calculul coordonatelor;
să fie astfel alese, încât să poată fi transmisă orientarea la unul, - evaluarea preciziei;
două sau mai multe puncte de triangulaţie, - dosarul calculului altitudinilor punctelor reţelei planimetri
82. Evaluarea preciziei măsurătorilor de teren permite a se ce a localităţii;
verifica măsurarea corectă a unghiurilor şi distanţelor, precum - proces verbal de verificare-recepţie a lucrărilor;
şi a controla dacă observaţiile corespund preciziei cerute. Cunoaş- - proces verbal de predare a punctelor geodezice;

35
34
Piese desenate: puncte de nivelment de ordin superior şi se execută prin drumuiri
- fişe cu descrierile topografice ale punctelor reţelei planime- într-un singur sens, cu o precizie care să asigure obţinerea unor
trice; închideri în drumuiri sau în poligoane care să nu depăşească
- proiectul reţelei planimetrice a localităţii (plan sc. 1:10.000- în valoare absolută 20 mm L unde L este lungimea drumuirii
1:25.000). sau perimetrul poligonului în km.
VI.2. Reţeaua altimetrică a localităţii 89. Liniile de nivelment de toate ordinele se materializează
pe teren prin repere care se numerotează. Se va urmări ca pe
84. Baza altimetrică a ridicărilor topografice în localităţi se aceeaşi linie sau în jurul unui punct nodal să nu existe repere
realizează prin reţele de nivelment care trebuie să asigure posibili cu acelaşi număr. Reperele nu se includ în măsurători decât
tatea reprezentării reliefului pe planurile topografice şi aplicarea după o lună de la plantarea lor, iar pentru fiecare reper se
ulterioară pe teren a diferitelor proiecte de construcţii (clădiri, întocmeşte o descriere a poziţiei.
instalaţii subterane, drumuri, poduri etc.). Această bază se
realizează prin reţele de nivelment de stat de ordinul II, III şi IV. Proiectul reţelei de nivelment
85. Cotele punctelor reţelelor de nivelment se calculează în
90. Proiectul reţelei de nivelment va arăta ce fel de lucrări
sistemul Marea Neagră -1975. de nivelment urmează să se execute, traseul lor, volumul, numă
rul de repere, informaţii asupra datelor iniţiale, ordinea de
86. Nivelmentul de ord. II se execută pe fiecare linie în sens execuţie, indicaţii tehnice pentru executarea lucrărilor, instru
dus şi întors cu o eroare maximă în valoare absolută de 5 mm mente şi metode de nivelment, indicaţii asupra modului de calcul
L , unde L este perimetrul sau lungimea drumuirii în km. al rezultatelor nivelmentului precum şi toate elementele care
Reperele pentru acest nivelment trebuie să acopere în mod uni justifică soluţia propusă.
form întreaga suprafaţă a localităţii şi să fie astfel repartizate Liniile de nivelment, de orice ordin, care se execută în locali-
încât distanţa dintre ele să nu depăşească 2 km, iar în afara tăţi, se proiectează în general pe străzi, cotându-se toate punctele
perimetrului localităţii 3 km. geodezice de la sol. pe cât posibil punctele de poligonometrie.
87. Nivelmentul de ord. III se execută în sens dus şi întors, Toate capetele liniilor de nivelment proiectate trebuie să fie
cu o precizie care să asigure obţinerea unor închideri în poligon legate de liniile de nivelment executate anterior, de ordin superior
sau drumuiri care nu trebuie să depăşească în valoare absolută sau de acelaşi ordin.
10 mm L , în care L este perimetrul poligonului sau Executarea nivelmentului
lungimea
drumuirii în km. Reperele de perete sau la sol pentru acest 91. Nivelmentul de ord. II se execută prin metoda coincidenţei
nivelment trebuie să acopere în mod uniform suprafaţa pe o singură pereche de broaşte sau ţăruşi în sens dus si întors.
localităţilor şi să fie astfel repartizate încât distanţele între ele Drumuirile de nivelment dus şi întors pe secţiuni se execută
să nu depăşească 200 m pe magistrale în zonele centrale şi de regulă în jumătăţi diferite ale zilei; toamna şi pe timp noros
industriale ale localităţii, 400 m în zonele în care se găsesc se pot executa măsurători în tot cursul zilei. În tot timpul
între centru şi margine şi 800 m la marginea localităţilor sau măsurătorilor se va folosi obligatoriu umbrela de protecţie.
în zonele cu construcţii rare. Lungimea razei de vizare se admite între 50 şi 65 m. În
caz că panta terenului este mai mare, distanţa poate fi redusă.
88. Nivelmentul de ord. IV se sprijină la ambele capete pe
37
36
Lungimea razei de vizare se admite între 60 şi 75 m.
Raza de vizare trebuie să treacă la cel puţin 0,50 m deasupra Dacă condiţiile atmosferice permit şi luneta are putere de
solului. Când lungimea razei de vizare este de circa 30 m, se mărire de circa 35 X, se admite ca lungimea razei de vizare
admite să treacă la 0,30 m deasupra solului. Observaţiile se să fie până la 100 m.
vor executa în perioada de vizibilitate cu imagini clare, distincte Distanţele de la instrument la mire trebuie să fie egale. Se
şi calme, evitându-se efectuarea observaţiilor înainte de răsăritul admite o inegalitate până la 2 m, iar cumularea lor pe o secţiune
sau apusul soarelui, pe vânt sau când imaginile prezintă miraj. nu trebuie să depăşească 5 m. Raza vizuală trebuie să treacă
Distanţa de la instrument la mire trebuie să fie egală. Se deasupra solului la 0,3 m.
admite o inegalitate până la l m. Cumularea acestor inegalităţi Executarea observaţiilor se face în condiţii favorabile de vizibi-
pe o secţiune să nu fie mai mare de 2 m. litate, cu imagini clare şi calme. Nu se fac observaţii apropiate
Întreruperile nivelmentului se fac obligatoriu pe un reper de răsăritul şi apusul soarelui, iar în timpul observaţiilor instru-
permanent. Nu se admit întreruperi pe repere provizorii, în mentul va fi protejat de o umbrelă.
fiecare staţie se calculează diferenţa de nivel din observaţiile În timpul măsurătorilor, mirele se aşează pe broaşte sau pe
efectuate pe scara principală şi cea secundară. Nepotrivirea între ţăruşi metalici.
aceste diferenţe de nivel nu trebuie să depăşească 0,7 mm. în Întreruperile se fac numai pe repere stabile; este interzis
caz că nepotrivirea este mai mare, toate observaţiile în staţia a se face întreruperi pe repere provizorii.
respectivă se refac. Când se foloseşte metoda de observaţii prin coincidenţă,
După măsurarea unei secţiuni se calculează diferenţa de nivel nepotrivirea între diferenţele de nivel de pe scara principală
între drumuirea de nivelment dus şi întors. Nepotrivirea între şi cea secundară nu trebuie să depăşească 1,5 mm.
aceste două măsurători nu trebuie să depăşească 5 mm L Când observaţiile se fac la firul nivelor, nepotrivirea între
dacă numărul de staţii este de cel mult 15/km, şi 6 mm L , diferenţele de nivel determinate pe partea neagră şi partea roşie
când numărul de staţii este mai mare de 15/km. a mirelor, nu trebuie să depăşească 3 mm. Dacă nepotrivirile
Dacă nepotrivirile sunt mai mari decât cele arătate mai sus, depăşesc toleranţele de mai sus, observaţiile în staţie se refac.
se va repeta nivelmentul într-un singur sens. Dacă în urma Toleranţa admisă pe o secţiune sau pe un sector între cele
acestei noi măsurători, rezultatele nu vor diferi cu mai mult două drumuiri dus şi întors nu trebuie să depăşească 10 mm
de 7 mm L , respectiv 9 mm L de cele anterioare, atunci L unde L este lungimea drumuirii în km. Dacă nepotrivirea
se va lua ca rezultat definitiv media dintre cele trei depăşeşte această limită, se repetă nivelmentul într-un singur
nivelmente. Dacă nepotrivirea depăşeşte toleranţele specificate, sens.
se va repeta operaţia în ambele sensuri. Aceleaşi toleranţe sunt
valabile şi pentru drumuirile executate în cele două sensuri 93. Nivelmentul de ord. IV se execută într-un singur sens.
pentru un sector între două puncte diferite sau fundamentale. Citirile pe miră se fac la firul nivelor, pe ambele feţe ale mirei.
În drumuirile de nivelment se includ, pe cât posibil punctele Dacă mira are o singură faţă, pentru citirea a doua se modifică
de triangulaţie, cât şi cele poligonometrice. înălţimea aparatului cu cel puţin 10 cm. Lungimea de vizare
se admite până la 100 m. Mirele se aşează pe broaşte de nivelment
92. Nivelmentul de ord. III se execută prin metoda coinciden- sau ţăruşi metalici, întreruperea observaţiilor se face pe repere
ţei sau a firului nivelor, potrivit aparaturii utilizate, în dublu permanente.
sens, dus şi întors. Diferenţa de nivel se calculează numai după Nepotrivirile dintre diferenţele de nivel într-o staţie rezultate
citirile la firul nivelor. din citirile făcute la cele două înălţimi diferite ale aparatului
38
39
nu trebuie să depăşească 5 mm. Dacă această toleranţă nu este
satisfăcută, observaţiile se refac.
94. Pe tot timpul observaţiilor de nivelment instrumentul
trebuie ferit de acţiunea directă a razelor solare prin protejarea
cu o umbrelă.
Nivela nu va fi folosită decât după aproximativ 45 min. de
acomodare cu temperatura la umbră a aerului. Nivelmentul
geometric de ord. IV se realizează cu o eroare care nu trebuie
să depăşească 20 mm L , unde L este lungimea drumuirii în
km.
95. Calculele de compensare ale liniilor şi reţelelor de
nivelment se împart în: linii şi reţele de nivel compensate
provizoriu şi compensate definitiv.
Liniile de nivelment compensate provizoriu sunt cele a căror
compensare este făcută prin metode simplificate, în scopul de
a obţine cote de lucru, sau pe baza unor cote provizorii ale mărcilor
şi reperelor de plecare, urmând ca ele să fie compensate definitiv.
Linii de nivelment compensate definitiv sunt acelea care sunt
compensate prin metode riguroase.
Calculele de compensare a nivelmentului se fac în următoarele
trei etape:
- calcule preliminarii care se referă la verificarea carnetelor
de observaţii şi întocmirea situaţiei diferenţelor de nivel;
:
calcule de compensare propriu-zise ale reţelelor de nivel-
ment şi ale traverselor izolate;
- întocmirea cataloagelor.
dosarul calculelor de determinare a cotelor reperilor de
nivelment:
- gruparea observaţiilor în poligon şi racordările între
grupe:
- calculul neînchiderilor în poligoane;
- calculul cotelor;
- evaluarea preciziei;
- proces verbal de verificare - recepţie a lucrării;
- proces verbal de predare a punctelor.
Piese desenate:
- fişele cu descrierile topografice ale reperelor de nivel
ment;
- proiectul reţelei de nivelment al localităţii (plan scara
1:10.000 - 1:25.000);
- schiţa poligoanelor de nivelment cuprinzând diferenţele
de nivel, sensul de parcurgere şi neînchiderile în poli
goane.

VI. 3. Ridicarea detaliilor


VI.3.1. Reţeaua de sprijin pentru ridicarea planimetrică
98. În vederea ridicării detaliilor se realizează pe teren o
bază de ridicare planimetrică care îndeseşte reţeaua de sprijin
prin intersecţii şi drumuiri cu teodolitul sau staţii totale;
materializarea punctelor bazei de ridicare se va face uniform
în cuprinsul localităţii.
Drumuiri cu teodolitul. Drumuirile cu teodolitul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să se sprijine pe punctele de triangulaţie sau poligonome-
trice;
- să parcurgă terenuri adecvate măsurătorilor (străzi, alei,
şosele, drumuri pietruite, etc.).
- distanţele între vârfurile drumuirii să fie pe cât posibil
egale;
- lungimea maximă a unei drumuiri nu trebuie să depăşească
3 km pentru scara planului 1/2.000, 2 km pentru scara
1/1.000 şi l km pentru scara 1/500;
43
- lungimea unei laturi de drumuire trebuie să fie în medie Măsurarea indirectă a distanţelor se face întotdeauna când
de 250 m pentru scara planului 1/2.000, 150 m pentru se dispune de aparatură şi dispozitivele corespunzătoare cu
scara 1/1.000 şi 100 m pentru scara 1/500; condiţia ca precizia determinării distanţei să fie peste 1/2000.
- materializarea în teren a punctelor de drumuire trebuie
să se facă cu picheţi metalici; Măsurarea distanţelor cu mira verticală pentru punctele radi-
ate (pomi izolaţi, alei, parcări, guri de canal din interiorul locali-
- laturile drumuirii trebuie să fie măsurate de două ori,
în sens direct şi invers cu panglici de oţel sau cu instrumen- tăţilor, construcţii provizorii, contururi neclare, etc.) se face cu
te electronice; toleranţele indicate în tabela 2.
- distanţele măsurate se reduc la orizont când unghiul de
pantă este mai mare de l g .
Când pe aliniament sunt schimbări de pantă, pentru fiecare
secţiune care are unghiul de pantă mai mare de 1g, se aplică
corecţia de reducere la orizont.
Când diferenţa dintre temperatura de etalonare şi cea din
timpul măsurătorii cu panglici de oţel depăşeşte 5°, se aplică
corecţia de temperatură. În acest scop, în timpul măsurătorii
trebuie făcute citiri pe termometru din oră în oră.
Toleranţa la măsurarea directă a distanţelor se calculează cu
formula: T= +0 003 D + D / 5000 şi este indicată în tabela l, Măsurarea unghiurilor se execută cu aparate de 50cc-100cc.
în care T este toleran ţa în metri şi D este distanţa în metri. Centrarea aparatului deasupra punctului de staţie se face cu
toleranţă de până la 3 mm.
În punctele de triangulaţie sau poligonometrie care servesc
ca puncte de plecare, se vor măsura două unghiuri adiacente
către punctele cunoscute. Când punctul iniţial, din care urmează
să se desfăşoare drumuirea, este nestaţionabil, legarea drumuirii
se va face obligatoriu dintr-un punct prin transmitere la sol.
Valorile aceluiaşi unghi obţinut din două măsurători nu trebuie
să difere cu mai mult de 5cc.
Toleranţa de închidere a orientărilor unei drumuiri pe punctele
Dacă laturile măsurate sunt sub 50m, atunci discordanţa de sprijin, calculată cu formula T = 50cc n unde n este numărul
maximă între sensul direct şi cel invers poate fi de 2 cm. Pentru staţiilor, este cea arătată în tabela 3.
distanţe măsurate în teren cu panta de 3g-10g, toleranţa se
majorează cu 20%, pentru teren cu pante de. I0g-15g, se majorează
cu 50%, iar pentru terenuri cu pante peste 15° se majorează
cu 100%.

44
VI.3.2. Reţeaua de sprijin pentru ridicarea altimetrică
99. Nivelmentul geometric. Nivelmentul geometric al bazei
de ridicare se efectuează pentru cotarea punctelor drumuirilor
planimetrice, pentru trasarea curbelor de nivel şi pentru obţinerea
cotelor la construcţiile de orice fel (colţuri de clădiri, soclul
monumentelor, culeele şi pilele podurilor, capacele de orice fel,
intersecţii de străzi etc.), precum şi punctele radiate tahimetric
şi materializate. El se sprijină pe puncte ale nivelmentului geome-
tric de ordin superior.
Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească nivelmentul
geometric sunt cele echivalente nivelmentului de ordinul IV.
Compensarea drumuirilor se va face în modul următor:
- dacă drumuirea de nivelment geometric se sprijină la capete
pe puncte de cote cunoscute, discordanţa se repartizează
în mod egal la fiecare diferenţă de nivel; când nivelele

47
sunt toate de aceeaşi lungime, în mod proporţional cu
lungimea nivelelor când acestea sunt neegale; - discordanţa admisibilă în drumuirile şi poligoanele închise
- cînd drumuirea se închide pe acelaşi punct, discordanţa
se determină după formula: 0,004 D n unde D este
se repartizează ca mai sus; lungimea
[d] medie a
- în cazul poligoanelor sau punctelor nodale, discordanţa laturii exprimată în sute de metri, D = [d] /n unde [dj
se repartizează în mod ponderat, proporţional cu numărul este lungimea, iar n este numărul laturilor drumuirii sau
de nivele pe fiecare secţiune;
poligonului.
- în cazul când din vârful drumuirii s-au executat radieri, Repartizarea discordanţei se face proporţional cu lungi-
cotele punctelor radiate se vor măsura cu o toleranţă de mea laturilor.
1,5 cm; Pentru punctele cotate prin radieri, toleranţa este de ± 5
- atunci când reţeaua de drumuiri poate fi conformată din poli cm pentru punctele nematerializate şi de ± 4 cm pentru cele
goane sau puncte nodale, compensarea se va face prin metoda materializate.
aproximaţiilor succesive sau a înlocuirilor echivalente.
VI.3.3 Măsurători topografice de detalii
100. Nivelmentul trigonometric. Determinarea altitudinilor
punctelor bazei de ridicare prin nivelment trigonometric trebuie 101. La baza lucrărilor de cadastru imobiliar stă planul topo-
să îndeplinească următoarele condiţii: grafic sau cadastral, la scară convenabilă care va fi echipat cu
- drumuirea de nivelment trebuie să se sprijine pe puncte datele şi informaţiile specifice cadastrului imobiliar.
ale căror cote sunt determinate prin nivelment geometric; În general alegerea scării planului cadastral depinde de densi-
- lungimea drumuirii să fie în medie de 2 km; tatea parcelelor din zona de cadastrat respectiv:
- scara 1:500 pentru o densitate de peste 50 parcele/ha (situ
- se execută atunci când echidistanţa curbelor de nivel nu
este mai mică de l m; aţie întâlnită de obicei în municipii);
- scara 1:1000 pentru o densitate de 30-50 parcele/ha (situaţie
- măsurarea unghiurilor verticale se efectuează în cele două
poziţii ale cercului vertical a cărui precizie trebuie să fie întâlnită de obicei în unele municipii şi majoritatea ora
de lc; şelor);
- scara 1:2000 pentru o densitate mai mică de 30 parcele/
- nivela cercului vertical trebuie să aibă ca valoare a diviziunii ha (situaţie întâlnită de obicei în oraşe mai mici şi în
20cc până la 30cc; localităţi rurale).
- valoarea punctului 0 al cercului vertical în fiecare punct Măsurătorile topografice de detaliu se execută prin:
de staţie nu trebuie să fie mai mare ca dublul valorii divizi 102. Metoda radierii. Ridicarea detaliilor prin metoda radierii
unii nivelei cercului; se execută măsurându-se unghiurile şi distanţele cu aceleaşi
- diferenţele de nivel între punctele bazei de ridicare şi vârfu toleranţe ca şi la drumuiri. Lungimea distanţelor polare trebuie
rile drumuirii trebuie obţinute de două ori, în sens direct să fie măsurate de 2 ori şi nu trebuie să depăşească 100 m
şi invers; pentru scara 1/2000, 50 m pentru scara 1/1000 şi 30 m pentru
- discordanţa între diferenţa de nivel obţinută în sens direct şi scara 1/500.
invers în lungul unei laturi nu trebuie să depăşească 0,004 D 103. Metoda absciselor şi ordonatelor. Ridicarea detaliilor prin
unde D este lungimea laturii în sute de metri; metoda absciselor şi ordonatelor se execută măsurându-se distan
ţele cu toleranţele arătate în executarea drumuirilor. Lungimea
48
49
fiecărei ordonate nu va depăşi 1/3 din lungimea bazei de lucru,
neputând depăşi 12 m pentru scara 1/2000 şi 8 m pentru scara Capitolul VII:
1/1000 şi mai mari. Punctele picioarelor perpendicularelor mai NUMEROTAREA CADASTRALĂ
lungi se fixează ca intersecţii din mai multe puncte, iar lungimea ŞI CALCULUL SUPRAFEŢELOR
vizelor nu trebuie să fie mai mare de 100 m pentru scara l/
2000, 50 m pentru scara 1/1000 şi 30 m pentru scara 1/500. VII.1. Numerotarea cadastrală
La ridicarea contururilor neclare lungimea perpendicularelor şi
a intersecţiilor se dublează. La ridicarea sinuozităţii contururilor 106. În cadastrul imobiliar ca şi în cadastrul general numerota
se admite ca pe perpendiculara sprijinită pe latura drumuirii rea cadastrală prezintă o mare importanţă. Cu ajutorul numero
tării cadastrale se stabilesc coduri pentru toate suprafeţele
să se construiască alte perpendiculare. (indiferent de mărime) care reprezintă individualizarea fiecărui
Liniile contururilor care nu sunt în linie dreaptă se ridică element de suprafaţă în populaţia de suprafeţe din zona de
dacă rezalidurile depăşesc 0,5 m pentru scara 1/2000, 0,3 m cadastrat (şi în context pe suprafeţe mai mari până la nivelul
pentru scara 1/1000 şi 0,2 pentru scara 1/500.
ţării) - codificarea suprafeţelor ca şi coduri pentru proprietarii
104. Metoda aliniamentelor. Metoda aliniamentelor se utilizea- acestor suprafeţe - partida cadastrală.
ză pentru determinarea punctelor situate pe un aliniament (faţada 107. Numerotarea cadastrală are menirea de a asigura legătu
construcţiilor aliniate, capete de alei în parcuri etc.). Distanţele ra dintre elementele referitoare la suprafaţă, categoriile de folosin
pe aliniament se pot determina prin măsurare directă sau prin
măsurare indirectă. Oricare ar fi procedeul de măsurare a ţă, şi proprietar care se înscriu în registrele cadastrale.
distanţelor, se va măsura pentru control, lungimea întregului 108. Codificarea cadastrală începe cu particularizarea terito-
aliniament, suma distanţelor parţiale trebuind să corespundă riului în contextul general al teritoriilor ţării, prin atribuirea
lungimii totale. codului SIRUTA (din nomenclatorul general) al teritoriului ce
urmează a fi cadastrat. În cazul în care codul SIRUTA se referă
105. Metoda intersecţiei de distanţe. Această metodă constă la suprafeţe mai mari decât cele ce urmează a fi cadastrate
în determinarea poziţiei planimetrice a unui punct de detaliu (codul SIRUTA- se referă la un oraş iar zona de cadastrat repre
prin intersectarea a minimum trei distanţe măsurate pe teren zintă o porţiune sau un sector) se vor atribui acestuia indici
din puncte a căror poziţie în plan este cunoscută. Punctele de corespunzători ataşaţi la codul SIRUTA.
poziţie cunoscute se vor alege astfel încât să formeze cu punctul
ce urmează a fi determinat unghiuri mai mari de 40G. 109. Numerotarea sectoarelor cadastrale se face începând cu
nr. l din partea de NV a zonei de cadastrat şi se continuă în
sens convenabil din aproape în aproape, în ordinea normală a
numerelor, astfel ca să formeze o înlănţuire convenabilă a tuturor
sectoarelor în vederea unei uşoare căutări a acestora.
110. Parcelele care formează sectoarele cadastrale se numero
tează începând cu nr. l în cadrul fiecărui sector, până la numero
tarea tuturor parcelelor din sector. Exemplu: sectorul 3, parcela
115 se evidenţiază pe planul cadastral astfel: 3.115.
In cazul proprietăţii pe etaje (blocuri de locuinţe, firme, etc.).
50
51
.
suprafaţa de teren, aşa cum a fost determinată prin autorizaţia 2 etc. în care prima cifra reprezintă numărul sectorului cadastral,
de construire, primeşte un număr cadastral, ca orice parcelă a doua numărul parcelei iar a treia numărul subparcelei.
din cadrul sectorului cadastral.
111. Corpurile de clădire se numerotează începând cu nr.l V.II.2. Calculul suprafeţelor
precedat de litera C, în cadrul fiecărei parcele. Exemplu CI,
C2, etc. 116. Calculul suprafeţelor se va executa prin metode care
asigură precizia impusă de beneficiar pentru aceasta (procedee
112. În cazul apelor, canalelor, digurilor, căilor ferate, drumu mecanice, grafice, sau numerice, inclusiv prin digitizare şi prelu
rilor clasificate, străzilor, uliţelor sau altor detalii liniare care crare automată cu ajutorul mijloacelor electronice).
mărginesc sectoarele, se vor atribui numere după cum urmează: 117. Calculul suprafeţelor se face pe foi de plan topografic,
- detaliile liniare vor fi numerotate în cadrul sectorului res atunci când se execută prin procedee mecanice sau grafice şi
pectiv, cu număr de parcelă. La segmentările produse la pe unităţi de suprafaţă întregi, sectoare, parcele atunci când
intersecţii cu alte elemente liniare, ele vor fi numerotate se execută prin procedee numerice.
printr-o secvenţă de numere dată în continuare;
118. Trebuie înţeles că pentru a executa un calcul corect
- în cadrul localităţilor, bulevardele şi străzile principale vor de suprafeţe, acestea trebuie ţinute sub un control strict şi în
primi un singur număr de parcelă, sau sector, pe toată acest caz este necesar a se executa calculele de la general la
lungimea lor, iar străzile segmentate de acestea sau de
alte detalii liniare mai importante (ape, căi ferate, etc.) particular, respectiv:
vor primi de asemenea, număr de parcelă. La intersecţia a) se va calcula aria suprafeţei pentru întreaga zonă de cadas-
străzilor, suprafaţa comună se atribuie străzii mai impor trat şi se va vedea dacă aceasta corespunde exact cu aceea
tante. a suprafeţei din cadastrul general, în cazul existenţei unor
discordanţe care se încadrează în toleranţele admise
113. Ordinea de segmentare a detaliilor liniare este urmă- aceasta se va compensa menţinând neschimbată suprafaţa
toarea: din cadastrul general;
b) se va calcula aria suprafeţei sectoarelor, însumarea acestor
- căile ferate sunt întretăiate de ape; arii trebuie să corespundă în limita toleranţelor cu cea
- drumurile naţionale întretăiate de ape, şi căi ferate; calculată anterior pentru întreaga zonă de cadastrat. În
- drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate, drumuri cazul unor neconcordanţe care se încadrează în toleranţele
naţionale; admise se va face compensarea acestora menţinând nes
- drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri chimbată suprafaţa zonei de cadastrat calculată conform
naţionale, drumuri judeţene, străzi; pct. a de mai sus;
- străzile se întretaie după importanţa lor. c) se va face calculul ariei parcelelor inclusiv a celor ce repre
114. Categoriile de folosinţă (subparcelele) a căror suprafaţă
zintă detalii liniare (ape, căi ferate, drumuri,străzi, diguri,
este sub 150 mp nu se numerotează, acestea urmând să fie etc.) şi în acest caz dacă s-a făcut o împărţire pe sectoare,
încadrate la categoriile de folosinţă alăturate predominante. suma suprafeţelor parcelelor dintr-un sector, trebuie să
corespundă în toleranţă, cu aria calculată conform pct.
115. Subparcelele se pun în evidenţă numai în Fişa bunului b de mai sus. În acest caz, se va face compensarea
imobil şi se numerotează în cadrul parcelei astfel: 3.115/1, 3.115/
52 53
121. Formularistica de calcul ca şi fişele suprafeţelor pe
menţinând aria sectorului calculată şi compensată (cf. pct. numere cadastrale vor fi cele emise de Oficiul Naţional de Cadas
b de mai sus.) neschimbată; tru, Geodezie şi Cartografie prin instrucţiunile de cadastru
d) se calculează aria suprafeţei fiecărei subparcele din cadrul general.
fiecărei parcele. In cazul când neînchiderile nu sunt în
toleranţă se face compensarea suprafeţelor menţinând
neschimbată suprafaţa parcelei, calculată aşa cum s-a Capitolul VIII:
arătat la pct. c de mai sus;
e) ariile suprafeţelor clădirilor, construcţiilor anexe, cât şi REGISTRELE CADASTRALE
altor obiective se calculează pentru fiecare obiectiv în parte.
Suprafeţele ocupate de construcţii vor fi determinate pe 122. Registrele cadastrale reprezintă documentaţia de bază
baza elementelor măsurate în teren sau - după caz - măsu a lucrărilor de cadastru la care se ataşează datele de bază din
rate grafic pe plan fără a fi inclusă în parcela de curţi cadastrul imobiliar.
construcţii pe care este amplasată. Conform art. 4 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi
publicitatea imobiliară (aşa cum s-a arătat şi la pct.2 din prezenta
119. Suprafeţele rezultate din calcul se compensează dacă metodologie), cadastrele de specialitate din care face parte şi
se încadrează în toleranţele admise (precizate în Anexa nr.7). cadastrul imobiliar, sunt subsisteme de evidenţă şi inventariere
Repartizarea corecţiei de închidere se face proporţional cu supra sistemetică a bunurilor imobile sub aspect tehnic şi economic,
faţa acesteia în raport cu suprafaţa totală care se menţine ne cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional
schimbată.
de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi a datelor de bază din
120. În cazul detaliilor liniare reprezentate pe plan prin axul cadastrul general privind suprafaţa, categoria de folosinţă şi
lor, lungimea necesară calculului suprafeţelor se măsoară pe proprietarul. În acest context, în cadastrul imobiliar va trebui
plan cu rigla topografică. În cazul detaliilor sinuoase, linia respectată structura şi conţinutul documentaţiilor care vor fi
sinuoasă se descompune în segmente de dreaptă, avându-se grijă elaborate pentru cadastrul general.
că săgeata formată între linia dreaptă şi curbă să nu fie măi
mare de 1,0 mm pe plan (la scara planului). Lăţimile medii
ale detaliilor topogafice, reprezentate pe planul topografic prin Capitolul IX:
axul lor se măsoară la teren şi se înscriu pe plan pe fiecare ACTUALIZAREA LUCRĂRILOR
din aceste detalii (segmente de detalii).
Suprafaţa detaliilor topografice reprezentate pe plan prin axul
lor, care formează limită de sector, se calculează în modul arătat IX. 1. Actualizarea lucrărilor de inventariere imobiliară
mai sus, suprafaţa respectivă urmând a fi scăzută din suprafeţele
sectoarelor vecine, proporţional cu lungimea pe care detaliul res- 123. Indiferent în ce scopuri sunt solicitate, lucrările de inven
pectiv o are în cadrul fiecărui sector. La executarea acestor calcule tariere tehnică imobiliară trebuie să corespundă cu realitatea
se va face întotdeauna verificarea ca suma suprafeţelor ce se din teren, deci trebuie actualizate cu toate modificările intervenite
scad din sectoarele vecine să fie egală cu suprafaţa totală a atât din punct de vedere juridic cât şi tehnico-economic.
acestui detaliu. Actualizarea se face atunci când în zona inventariată s-au

54 55
produs extinderi de cartiere, deschideri, lărgiri sau alinieri de - pe planul cadastral: clădirile şi construcţiile anexă, catego
căi de comunicaţii, demolări parţiale sau pe zone mai mari. etc. riile de folosinţă, căile de comunicaţie cu construcţiile afe
124. Actualizarea lucrărilor de inventariere tehnică imobiliară rente, apele cu construcţiile hidrotehnice aferente;
se execută în următoarele cazuri: - pe planul clădirii: completarea desenului cu elementele
- când de la întocmirea iniţială, sau ultima actualizare au noi apărute sau lipsă, faţă de redactarea iniţială;
trecut mai mult de 6 ani; - desenarea anexelor pe destinaţii şi grupe de materiale;
- când actualizarea este cerută în mod expres de beneficiar, - pe fişa bunului imobil se va verifica corespondenţa deplină
chiar în interval mai mic de 6 ani; cu elementele culese sau completate la teren, menţionân-
- ori de câte ori acţiunea de aducere la zi este bine motivată du-se în partea de jos a fişei: "Actualizat.... data......".
(completări cu unele date, refaceri în cazul apariţiei de
noi acte normative privind activitatea de cadastru imobiliar IX.2. Actualizarea planurilor topografice şi cadastrale
etc.).
128. Planurile topografice şi cadastrale trebuie ţinute la zi
125. În cazul când actualizarea se face la un interval mai cu toate modificările survenite pe teren, astfel ca acestea să
mic de 6 ani, se vor identifica printr-o acţiune de confruntare corespundă permanent cu realitatea din teren.
şi se vor actualiza fişele bunului imobil, numai la acele imobile Actualizarea se face atunci când zona construită s-a extins,
la care s-au produs schimbări evidente (demolări, adăugiri, con creându-se cartiere noi, când se deschid artere noi de circulaţie,
strucţii noi, modificări la limite etc.). când se lărgesc sau se aliniază arterele existente, când se fac
126. După identificarea imobilului se execută următoarele demolări, precum şi în toate cazurile când pe planurile existente
operaţiuni de teren în cadrul actualizării: apar schimbări.
- verificarea proprietarului imobilului; Actualizarea poate fi făcută cu o periodicitate de 6 ani sau
- anul construirii corpului de clădire; prin evidenţă, imediat după ce s-a produs schimbarea.
- starea tehnică şi de întreţinere; 129. În cazul actualizării periodice se revizuiesc planurile
- schimbările intervenite la corpurile de clădire şi la anexe, pentru întreg teritoriul cadastral, iar în cazul actualizării prin
precum şi la apariţia unor elemente noi; evidenţă se înregistrează numai schimbările produse.
- confruntarea dotărilor edilitare cu realitatea; Când se execută actualizarea periodică, în mod obligatoriu
- se va verifica structura familiilor pe corpurile de clădiri. se caută toate punctele de triangulaţie şi de poligonometrie, mar-
Elementele noi apărute se vor completa pe schiţă cu culoare cându-se pe plan toate cele care au fost identificate.
roşie, iar cele dispărute vor fi anulate prin "tăiere" cu două 130. Dacă prin confruntarea planului cu terenul se constată
linii roşii.
schimbări importante (cvartale noi. extinderi de dimensiuni mari,
Modificările constatate vor fi consemnate, centralizat într-o etc.) se poate îndesi triangulaţia existentă şi crea noi traverse
"notă de constatări privind actualizarea fişei bunului imobil din de poligometrie şi nivelment, iar trecerea pe plan a schimbărilor
strada... . nr....".
produse se face cu metodele de ridicare obişnuite.
127. La birou, în cadrul actualizării, toate modificările 131. Actualizarea planurilor topografice şi cadastrale se efectu
consemnate cu ocazia actualizării la teren se vor introduce în ează în conformitate cu instrucţiunile Oficiului Naţional de
documente, astfel:
Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
56
57
Capitalul X:
VERIFICAREA, RECEPŢIA ŞI AVIZAREA - 5% din numărul punctelor noi determinate în ceea ce pri
LUCRĂRILOR DE CADASTRU IMOBILIAR veşte descrierile topografice, elementele de reperaj şi excen-
trităţile;
132. Toate lucrările geodezice şi topografice executate în - rezultatul calculelor tuturor punctelor, constatându-se dacă
vederea întocmirii planurilor cadastrale, se verifică prin grija coordonatele obţinute se înscriu în toleranţe.
beneficiarului lucrărilor, atât la teren, cât şi la birou, pe toată 135. Verificarea lucrărilor de nivelment şi poligonometrie se
perioada desfăşurării lor. face după aceleaşi principii şi în aceeaşi proporţie, constatân
Verifcarea pe teren se execută pentru a se constata dacă du-se dacă au fost respectate condiţiile tehnice prevăzute în
condiţiile tehnice referitoare la diferitele faze de lucrări au fost prezenta metodologie.
îndeplinite. Verificarea se execută pentru cel puţin 1-10% din 136. Verificarea lucrărilor de ridicare a detaliilor:
lucrare, în funcţie de natura lucrărilor. - 5% din totalul punctelor bornate la sol şi la subsol:
Verificarea la birou constă din sondaje a calculelor pentru - 5% din totalul punctelor care au descriere topografică,
reţeaua de triangulaţie şi reţeaua de ridicare. reperaj şi măsurată excentricitatea;
Constatările lucrărilor se înscriu în carnete de verificare, care se - 5% din punctele determinate prin intersecţie şi 3% din
anexează la dosarul lucrării. În carnet se înscriu valorile staţiile de drumuire, prin observaţii de control;
obţinute la verificare, cele rezultate din lucrare şi diferenţele - vizele observate pentru 3% din numărul total al punctelor
în comparaţie cu toleranţele, precum şi indicaţiile tehnice nece- radiate determinate prin coordonate;
sare asigurării. - distanţele măsurate pentru 3% din numărul punctelor
Dacă diferenţele constatate depăşesc toleranţele admisibile, determinate prin coordonate polare, echerice sau pe aliniament;
lucrările greşite se refac pe cheltuiala executantului. - recalcularea coordonatelor rectangulare şi a altitudinilor,
După terminarea lucrărilor de teren şi la birou şi după înlătu-
rarea greşelilor semnalate cu ocazia verificărilor, dosarul lucrării cu elementele din carnetele de observaţii din teren, pentru
se examinează de către beneficiar, care şi-1 însuşeşte. 2% din numărul punctelor cu coordonate rectangulare şi
1% din numărul punctelor de detaliu cotate;
133. Verificarea lucrărilor geodezice şi topografice executate - raportarea a 3% din numărul punctelor determinate prin
pentru întocmirea planurilor cadastrale ale localităţilor, urmă coordonate şi 2% din numărul punctelor determinate polar.
reşte să constate dacă au fost respectate condiţiile tehnice prevă
zute în prezenta metodologie. 137. Verificarea lucrărilor de teren privind inventarierea
tehnică imobiliară are scopul de a constata dacă prescripţiile
134. Verificarea se execută într-un procent anumit, în funcţie
referitoare la executarea lor au fost respectate.
de natura lucrărilor, astfel: Verificarea se execută prin sondaj în proporţie de max. 5%
Reţele de sprijin: din lucrare si se referă la:
- 10% din totalul punctelor noi, în ceea ce priveşte condiţiile
- desenarea schiţei bunului imobil, cu indicarea numerotării
de determinare, păstrare în timp şi dacă prin amplasarea corpurilor de clădire şi anexelor;
lor corespund ridicării detaliilor; - identificarea materialelor din care sunt realizate con
- 5% din totalul punctelor materializate la sol şi la subsol strucţiile;
- încadrarea construcţiilor în funcţie de starea tehnică de
58 întreţinere.
59
138. Verificarea lucrărilor de birou privind inventarierea
tehnică imobiliară se execută spre a se constata concordanţa ANEXA nr.
între elementele şi informaţiile culese pe teren şi înscrierea lor
în documentele finale. l CARTAREA IMOBILIARĂ
Verificarea se execută prin sondaj pentru max. 5% din lucrare
şi constă în: Cartarea imobiliară este operaţiunea prin care se obţin date
- controlul folosirii lucrărilor executate anterior; şi informaţii tehnico-economice despre fondul construit existent,
- confruntarea elementelor şi informaţiilor culese în teren cu referire la:
cu cele înscrise pe planuri şi în fişe; 1. Caracteristicile constructive ale clădirilor, evidenţiate prin
- redactarea planurilor şi conţinutul lor; indici de cartare A,B,C,D, în care:
- calculul ariei suprafeţelor construite şi a celor construite A. Evidenţiază clădirile din zidărie durabilă, cu structura
desfăşurate; de rezistenţă din beton armat sau metalică şi planşee
- înscrierea corectă şi clară a datelor în fişa bunului imobil. din beton armat;
Rezultatele verificării se consemnează într-o notă de verificare, B. Evidenţiază clădirile din zidărie portantă, fără structură
întocmită de verificator, pentru întreaga lucrare şi va cuprinde: de rezistenţă cu planşee din beton armat;
- procentul imobilelor verificate; C. Evidenţiază clădirile din lemn, având fundaţie din beton
- elementele majore urmărite; sau piatră;
- constatări pozitive, negative; D. Evidenţiază clădirile din paiantă1 pământ, chirpici.
- corectarea lipsurilor; Indicii de cartare sunt însoţiţi deobicei de cifre, care arată
- calificativul propus. numărul de etaje (cifra de la exponent), şi subsolul, marcat prin
139. Recepţia şi avizarea lucrărilor de cadastru imobiliar se
litera s. De exemplu, un bloc de 8 etaje, parter şi subsol se
realizează în conformitate cu prevederile Normelor Metodologice marchează cu indicele A8. Se observă că deşi blocul are 10 niveluri
elaborate şi aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amena (spaţii dintre două planşee succesive), nu sunt specificate explicit
jării Teritoriului, Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Carto decât cele 8 etaje şi subsolul, parterul fiind reprezentat de sim-
grafie şi de către Ministerul Finanţelor. bolul indicelui de cartare.
Construcţiile anexe şi stabile se indică astfel:
140. Datele şi informaţiile din cadastrul imobiliar vor fi m. pentru magazie de cărămidă, paiantă sau tablă, cu fundaţie
structurate şi predate beneficiarului şi pe suport din beton;
magnetic, într-un format compatibil cu sisteme de gestiune gj. pentru garaj din zidărie, sau tablă - cu fundaţie din beton;
de tip GIS. gr. pentru grajd din zidărie, sau paiantă - cu fundaţie din beton;
w. pentru closet din zidărie.
Capitolul XI: Pentru clădirile cu altă folosinţă decât cea de locuinţă, se
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII va înscrie pe lângă indicele de structură şi înălţimea la cornişe
şi folosinţa principală (hală de fabricaţie, atelier de producţie,
141. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de cadastru imobiliar, magazii, şcoală etc.).
se vor respecta prevederile legale în vigoare, referitoare la 2. Starea clădirilor se apreciază astfel:
protecţia muncii, în lucrările geo-topografice şi de cadastru. - foarte buna (fb) sunt cele din beton armat sau cărămidă

60 61
în aceeaşi parcelă se consideră un singur corp, chiar
cu planşee din beton, realizate în ultimii 20 de ani, dacă nu comunică între ele;
cu finisaje complete şi îngrijite, precum şi cu tot confortul - două sau mai multe clădiri alipite cu sistem constructiv
(lumina, apă, canal, instalaţii sanitare, încălzire centrală şi arhitectonic diferit, dar cu relaţii funcţionale (locuinţă
sau gaze etc) + dependinţe - respectiv baie, bucătărie, closet, magazie
- bună (b) sunt cele din prima categorie dar cu o vechime etc.), situate în aceeaşi parcelă constituie un singur
de peste 30-35 ani, precum şi unele clădiri cu planşee corp;
din lemn cu o vechime mai mică de 20 ani, finisaje - două sau mai multe clădiri alipite cu sistem constructiv
îngrijite şi tot confortul şi arhitectonic diferit, fără relaţii funcţionale + grajd),
- mediocră (m) sunt cele din categoriile precedente, care constituie corpuri distincte;
prezintă începuturi de deteriorări la structură şi finisaje - blocurile din mai multe tronsoane, pot avea mai multe
cu vechime de peste 60 ani, precum şi unele clădiri corpuri, formate dintr-un număr de tronsoane care au
din paiantă cu finisaje îngrijite, confort parţial şi aspect acelaşi număr poştal chiar dacă nu comunică între ele;
aparent bun - tronsoanele decalate constituie fiecare un corp distinct
- rea (r) sunt cele care prezintă deteriorări importante chiar dacă sunt cuprinse în acelaş număr poştal cu
la structură şi finisaje, fundaţii sau ziduri crăpate, alte tronsoane;
înclinate, tencuiala şi cărămida măcinate, planşee cră - nu se consideră corpuri, construcţiile care au o suprafaţă
pate sau curbate, învelitoarea şi tâmplăria degradate; mai mică de 4 mp., şi înălţimea la cornişe mai mică
- insalubră (i) sunt cele care nu mai corespund folosinţei, de 2 m.
ca urmare a degradărilor şi care prezintă pericol pentru 4. Ariile clădirilor se referă la:
viaţa şi sănătatea celor ce o folosesc; - aria construită la sol (Ac), care este practic aria
- ruină (r n) sunt cele degradate care se impun a fi demo delimitată de fundaţia corpului de clădire;
late. - aria construită desfăşurată (Aed) este suma ariilor nive
Reprezentarea pe plan a stării construcţiilor se face prin lelor (subsol locuibil, parter şi etaje).
specificarea simbolurilor din paranteză, după indicele de cartare. 5. Numărul de familii şi persoane, se stabileşte pe corpuri
Exemplu: As8fb. de clădire, pentru persoanele care au domiciliul stabil la
3. Delimitarea corpurilor de clădire. adresa respectivă.
Se consideră corpuri distincte:
- clădirile izolate din cadrul aceleaşi parcele;
- clădirile izolate legate între ele prin arcade, balcoane
de serviciu, pasarele, portice etc.;
- clădiri lipite care au sistem constructiv şi arhitectonic
diferit, cu intrări separate şi pereţi plini între ele, care
le separă de la fundaţie până la acoperiş;
- clădiri alipite dar amplasate în parcele alăturate, cu
număr poştal propriu, chiar dacă au sistem constructiv
şi arhitectonic unitar (clădirile sistem duplex); dacă sunt

62
63
5.încălzire
- lemn (L)
- gaze (G)
- termoficare (t)
- produse petroliere (P)
- electrice (E)
6. Dotări tehnice edilitare
- alimentare cu apă (A)
- canalizare (C)
- termoficare (t)
- alimentare cu energie electrică (E)
- reţea telefonică (T)
7. Starea construcţiei
- foarte bună (F)
- bună (B)
- satisfăcătoare (S)
- rea (R)
- insalubră (I)
- ruină (X)
8. Tip proprietate
- proprietate publica a statului (N)
- proprietate publică a unit. Adm. Terit. (L)
- proprietate privată a statului (S)
- proprietate privată a unit.adm.terit. (A)
- proprietate privată part.(pers. fizică) (F)
- proprietate privată a pers. juridice (J)
9. Mod de administrare
- de stat (A)
- asociaţie (C)
- provizorie (F)
- particulară (P)
- cult religios (R)
- mixtă (M)
- străină (S)
- concesionare (T)
- cooperaţie (L)

66