Sunteți pe pagina 1din 56

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI

AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr.
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ
2/N/ din: PRIVIND
13.01.1997
CERINŢE PENTRU PROIECTAREA ŞI
Având în vedere: EXECUŢIA CONSTRUCŢIILOR
- Avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific nr. 429/12.1996
- în temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea şi funcţionarea
ÎN SOLUŢIE DE STRUCTURĂ
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, SPAŢIALĂ RETICULATĂ PLANARĂ
- în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr.
591/1996,
INDICATIV ST013 - 97
- Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul
ELABORATĂ DE LABORATORUL DE CERCETARE ŞI
ORDIN
ÎNCERCĂRI MATERIALE, ELEMENTE, SUBANSAMBLE
Art. 1 - Se aprobă: ŞI STRUCTURI DIN METAL ŞI LEMN
„Specificaţie tehnică privind cerinţe pentru proiectarea şi executarea construc-
ţiilor în soluţie de structură spaţială reticulată planară", STOI3 - 97;
Art. 2 - Specificaţia tehnică de la art. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul
Construcţiilor. Director general: Dr. ing. Paul Popescu Prof. dr.
Director departament: ing. Augustin Popăescu Dr. ing.
Art. 3. - Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndepli-
nire prevederile prezentului Ordin. Şef laborator: Magda Dinculescu Dr. ing.
Responsabil temă: Magda Dinculescu
MINISTRU
NICOLAE NOICA
CUPRINS
I. STRUCTURI SPAŢIALE RETICULATE PLANARE METALICE.......................6
NOTA AUTORILOR: 1. GENERALITĂŢI...........................................................................................6
2. PARTICULARITĂŢI. DOMENIU DE UTILIZARE....................................8
3. CONFORMARE GEOMETRICĂ............................................................... 11
Prezenta ediţie aduce modificări importante precedentei ediţii din 19X1, în acord cu
4. MATERIALE................................................................................................ 16
progresele înregistrate, în special pe plan naţional, cu privire la studierea, cunoaşterea com-
5. CALCUL....................................................................................................... 17
portării şi de/.voltarca acestei categorii de construcţii.
6. ELEMENTE DE PROIECTARE..................................................................26
Autorii specificaţiei tehnice aşteaptă cu interes, din partea utilizatorilor, observaţii şi
7. CONFECŢIONARE, TRANSPORT, MONTAJ..........................................32
sugestii care vor fi luate în considerare la redactarea viitoarei ediţii.
8. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ..................................................................36
Elaboratori: Dr. ing. Magda Dinculescu, Prof. dr. doc. ing. Mircea Soare,
9. PROTECŢIA LA FOC..................................................................................37
Colaboratori: Dr. ing. Ion Pepenar (partea I, cap. 8 şi partea II, cap. 9), 10..............................................................................................ÎN
Dr. ing. Dan Dumitrescu (partea I, la cap. 9 şi partea II, la cap. 10), Ing. CERCAREA STRUCTURII............................................................................38
Nicolae Georgescu (partea I, la cap. 7 şi partea II, Ia cap. 8), Ing. 11..............................................................................................U
Vasile Radianov (partea I, cap. 11). RMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP.........................................................41

II. STRUCTURI SPAŢIALE RETICULATE PLANARE


CU ALCĂTUIRE MIXTĂ (OŢEL-BETON ARMAT)..................................................65
1. GENERALITĂŢI..........................................................................................65
2. PARTICULARITĂŢI. DOMENIU DE UTILIZARE...................................65
3. CONFORMARE GEOMETRICĂ................................................................66
4. SOLUŢII CONSTRUCTIVE........................................................................67
5. MATERIALE................................................................................................70
6. CALCUL.......................................................................................................70
7. ELEMENTE DE PROIECTARE..................................................................72
8. CONFECŢIONARE, TRANSPORT, MONTAJ..........................................73
9. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ..................................................................74
10..............................................................................................PR
OTECŢIA LA FOC..........................................................................................75
11..............................................................................................ÎN
CERCAREA STRUCTURII.............................................................................75
12.............................................................................................UR
MĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP...........................................................75

ÎNCHEIERE......................................................................................................................76

LISTA REGLEMENTĂRILOR LA CARE SE FAC REFERIRI ÎN TEXT..............83

ANEXA: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT DIN FAŢA


INFERIOARĂ A UNEI STRUCTURI SPAŢIALE RETICULATE PLANARE...............88
1.4. Prezenta specificaţie tehnică pentru proiectare şi execuţie
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ PRIVIND CERINŢE PENTRU
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR IN SOLUŢIE
INDICATIV se referă numai la structurile spaţiale reticulate planare în dublu strat
STO 13 - 97
DE STRUCTURĂ SPAŢIALĂ RETICULATĂ PLANARĂ pentru acoperiş, care au ce mai largă aplicabilitate. în text, pentru sim
plificare, ele sunt numite structuri spaţiale reticulate planare.
La aceste structuri nodurile dintr-o faţă sunt unite cu nodurile
I. STRUCTURI SPAŢIALE METALICE din cealată faţă prin bare-diagonale.
1.5. Structurile spaţiale reticulate planare au o conformare
1. GENERALITĂŢI regulată caracterizată prin repetarea de un număr mare de ori a unui
1.1. Structurile spaţiale sunt sisteme constructive moderne element constituent (modul): bară, subansamblu plan sau spaţial, (de
utilizate la acoperirea suprafeţelor cu deschideri libere mari pe ambele obicei piramidal).
direcţii (fără rezemări intermediare), ce caracterizează construcţiile Dimensiunile modulului sunt dictate de mai mulţi factori:
destinate adăpostirii aglomerărilor mari de oameni. Ele sunt raţionale deschidere, încărcări, sistemul de învelitoare, tipul de nod, aspectul
din punct de vedere structural, al consumurilor specifice, execuţiei, arhitectural, posibilităţile de transport, tehnologii de execuţie.
costurilor pentru întreţinere şi se pretează la modernizări / extinderi în fig. 1 sunt prezentate exemple de acoperişuri realizate în
ale construcţiilor în a căror componenţă se află.
soluţie de structuri spaţiale reticulate planare:
1.2. O structură spaţială poate fi definită ca fiind un ansamblu
• fig. la, lb - în ţară
tridimensional de elemente structurale capabile să preia încărcări ce
• fig. Ic... lf - în străinătate
pot fi aplicate în orice punct, înclinate cu orice unghi în raport cu
1.6. Modul de dispunere a barelor şi condiţiile de rezemare
suprafaţa structurii şi acţionând în orice direcţie.
trebuie să fie astfel încât să asigure indeformabilitatea geometrică a
Structurile spaţiale pot fi realizate din elemente uzinate sim-
ple, adesea de formă şi dimensiuni obişnuite, care sunt produse în structurii.
unităţi de confecţii metalice asamblate uşor şi rapid pe şantier. Carelajul fiecărei feţe poate fi deformabil sau indeformabil.
1.3. Structurile spaţiale reticulate planare sunt sisteme de Indeformabilitatea geometrică a întregii structuri este asigurată de
bare drepte având extremităţile (noduri) situate în două sau mai multe diagonale şi de condiţiile de contur.
plane paralele care constituie feţele structurii. 1.7. Barele structurii sunt supuse, în principal, la eforturi axi
ale, influenţa momentelor încovoietoare şi de torsiune fiind nesemni
Elaborată de: Aprobată de:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
MINISTRUL ficativă chiar în cazul sistemelor îmbinate rigid.
LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI
IN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR
AMENAJĂRII 1.8. Prezenta specificaţie tehnică cuprinde cerinţe şi preve
ÎNCERC TERITORIULUI - MLPAT
deri speciale care ţin seama de particularităţile structurilor spaţiale
reticulate planare.
2. PARTICULARITĂŢI. DOMENIU DE UTILIZARE - posibilitatea suspendării unor sarcini izolate practic în orice
punct al suprafeţei acoperişului.
2.1. Structura spaţială reticulată planară este un sistem con
- posibilitatea preluării încărcărilor nesimetrice (neuniforme)
structiv la care nu există descărcări succesive de pe o direcţie pe alta
datorate depunerilor de zăpadă, precum şi a încărcărilor concentrate
şi nu mai există elemente principale şi elemente secundare.
mari sau nesimetrice.
2.2. Structura spaţială reticulată planară îmbină efectul de
grindă cu zăbrele cu cele de dală. - spaţiu tehnic liber permiţând amplasarea unor unităţi de
2.3. Toate elementele componente ale structurii participă la instalaţii.
preluarea şi transmiterea încărcărilor exterioare, ceea ce conduce la - rezemarea simplă a învelitorii în diferite variante.
uniformizarea dimensiunilor acestor elemente. - posibilitatea suspendării unui plafon.
2.4. Particularităţile de la pct. 2.1...2.3 conferă sistemului - posibilitatea iluminării naturale prin cupolcte izolate (de
următoarele avantaje: dimensiunea ochiurilor) sau prin luminatoare.
- posibilitatea acoperirii pe suprafeţe mari fără reazeme inter 2.5. Spaţiile acoperite cu structuri de rezistenţă proiectate în
mediare. soluţie de structuri spaţiale reticulate planare au destinaţii variate atât
- posibilitatea extinderii în spaţii limitate a unor clădiri exis în domeniul social cultural cât şi industrial:
tente (datorită pasului mic al structurii, o soluţie reticulată se reco - săli de sport, săli de educaţie fizică pentru unităţile de
mandă de la sine). învăţământ, patinoare, bazine de înnot etc.
- deosebită libertate la proiectare (în privinţa formei în plan, a - săli polivalente, săli de spectacole, cinematografe, săli de
pasului structurii, configuraţiei geometrice, rezemaţii etc. expoziţie, pavilioane economice (fixe sau itinerante) etc.
- greutate proprie redusă în comparaţie cu structurile din - amfiteatre, săli de recepţie etc.
beton armat şi precomprimat, conducând la reducerea greutăţii restu - garaje, depouri, hangare.
lui construcţiei. - ateliere de producţie, hale pentru încercări.
- rezerve de siguranţă în cazul unor defecţiuni locale. - hale industriale.
- rigiditate mare la montaj şi în stadiul final (de serviciu) 2.6. Structurile spaţiale reticulate planare pot fi utilizate, de
- industrializarea confecţionării şi montajului. asemenea, la clădirile multietajate, pentru acoperişuri, planşee, pereţi
- uşurinţă la manipulare şi transport datorită greutăţii reduse a de închidere verticali sau uşor înclinaţi.
elementelor uzinate. 2.7. Structurile spaţiale reticulate planare pentru acoperiş
- mare diversitate a soluţiilor de montaj. reprezintă o soluţie competitivă, în raport cu alte soluţii, pentru
- montare rapidă cu mijloace şi scule obişnuite. deschideri > 24 m. Domeniul lor optim este cel al deschiderilor libere
variind între 30 şi 65 m.

BIBLIO i'E J.\


I N S T I T U T U L B S C R G Şl
T T A] R E
PR«E:TARE i c r ! > o M—IAŞI j
Practica arată că la deschideri mai mari de 60 - 65 m săgeata 2.12. înclinarea acoperişului în soluţie de structură spaţială
devine factor determinant, astfel că limita economică pentru struc- reticulată poate fi realizată cu una sau două pante.
turile spaţiale reticulate planare în dublu strat se situează în jurul a
In vederea asigurării efectului de şaibă, panta recomandabilă
60 - 65 m.
este de maxim 3%.
Pentru deschideri libere mai mari de 60 - 65 m sunt indicate
structuri spaţiale reticulate planare în triplu strat (structuri de tip placă înclinarea acoperişului cu o singură pantă poate fi realizată
rigidă, dar uşoară) având în alcătuire trei feţe: superioară, mediană*' şi prin montarea direct înclinată a structurii, pe grinzi a căror faţă supe-
inferioară (fîg, lf şi 3b). După caz, structurile în triplu strat (dispuse rioară asigură înclinarea dorită.
în zonele marginale) pot fi asociate cu structuri în dublu strat (dispuse înclinarea acoperişului cu două pante poate fi realizată fie
în zona centrală).
prin montarea înclinată a celor doi versanţi ai structurii (a cărei con-
Structurile în triplu strat nu fac obiectul prezentei specificaţii
tehnice. formare geometrică şi rezolvări constructive vor fi alese corespunză-
tor), fie - în cazul pantelor mici - prin montarea orizontală a structurii
2.8. Forma în plan a structurilor spaţiale reticulate planare
este - obişnuit - dreptunghiulară, recomandabil cât mai apropiată de şi crearea deasupra acesteia a unui schelet metalic pentru susţinerea
pătrat. Pot fi adoptate şi alte forme în plan (cum sunt: trapezoidală, învelitorii (de regulă alcătuit din popi şi pane).
rombică, hexagonală, circulară etc), cu rezolvarea corespunzătoare a
rezemărilor. 3. CONFORMARE GEOMETRICĂ
Informativ, în fig. 2 sunt prezentate forme în plan"' mai puţin
uzuale pentru structuri spaţiale reticulate planare. 3.1. Structurile spaţiale reticulate planare reprezintă o dez
2.9. Acoperişurile în soluţie de structuri spaţiale reticulate voltare a structurilor reticulate planare într-un singur strat (acestea din
planare pot avea denivelări pe parcursul lor ca, de exemplu, în fig. 3. urmă limitate la deschideri de maximum 10 m şi supuse, în principal,
2.10. Structurile spaţiale reticulate planare sunt aplicabile, de
acţiunii momentelor încovoietoare).
regulă, tramelor izolate, astfel încât barele din faţa superioară să
3.2. Structurile spaţiale reticulate planare sunt caracterizate
lucreze la compresiune, iar barele din faţa superioară la întindere.
2.11. Structurile spaţiale reticulate planare pot fi, însă, con prin:
tinue pe două sau mai multe deschideri, continuitatea fiind realizată pe - figura geometrică ce subîmparte planul fiecărei feţe (forma
o direcţie sau două direcţii (perpendiculare) ca, de exemplu, în fig. 4. ochiurilor);
Reazemele intermediare pot fi rigide (pereţi intermediari) sau elastice - poziţia relativă a barelor din cele două feţe în raport cu con
(grinzi cu zăbrele în înălţimea structurii). turul;
*) Fala mediană esle situată la mijlocul înălţimii structurii. - alcătuirea relativă a celor două feţe.
**) Strucluri spaţiale aplicate în străinătate
La conformitatea geometrică se va avea în vedere ca structura
propusă să nu fie un sistem critic (care nu asigură stricta indeforma-

10 11
bilitate geometrică). translate oblic, astfel încât în proiecţie apar hexagoane regulate ste-
3.3. Feţele superioară şi inferioară pol avea ochiuri triunghiu late.
lare, pătrate, rombice şi hexagonale, caracterizate prin lungimi de bare Din fiecare nod pleacă trei diagonale la nodurile vecine din
identice în fiecare faţă.
faţa cealaltă.
Tipurile de structuri la care ochiurile comportă două (sau mai 3.7.2. Structura spaţială planar pătrată - cu cea mai largă apli-
multe) lungimi de bare distincte nu fac obiectul prezentei specificaţii care şi aplicabilitate. Cele mai uzuale tipuri de structuri planar pătrate
tehnice.
sunt:
3.4. Rigiditatea globală a unei structuri spaţiale reticulate 3.7.2.1.Structura spaţială planar pătrată simplă (fig. 6) ia care
planare este funcţie de conformarea ei geometrică (forma, respectiv,
cele două feţe - identice - sunt subîmpărţite în pătrate având laturile /
indeformabilitatea ochiurilor).
paralele, atât între ele cât şi cu conturul dreptunghiular al structurii. In
Structurile cu ochiuri triunghiulare sunt mai rigide decât cele privinţa aşezării relative a celor două carclaje plane, nodurile unei feţe
cu ochiuri pătrate, care, la rândul lor, sunt mai rigide decât cele cu
corespund pe verticală cu centrele pătratelor celeilalte feţe.
ochiuri hexagonale.
Nodurile celor două feţe sunt legate prin diagonale, dispuse în
3.5. După forma ochiurilor din cele două feţe şi a modului de
plane verticale orientate la 45° faţă de barele orizontale.
dispunere a diagonalelor, este posibilă o mare varietate de structuri La fiecare nod se întâlnesc câte 8 bare (4 bare dintr-o faţă şi
spaţiale reticulate planare. Soluţiile cele mai simple sunt şi cele mai
4 diagonale).
atractive; ele au drept consecinţă o serie de- avantaje de ordin con
3.7.2.2. Păstrând integral conformarea geometrică a structurii
structiv, cum ar fi: posibilităţi de tipizare/uzinare/confecţionare de
spaţiale reticulate planar pătrate simple, însă modificând orientarea
subansambluri, montaj rapid, mare elasticitate în amplasarea lumina
barelor faţă de contur, şi anume rotire cu 45°, se obţine structura
toarelor/trecerea ţevilor şi conductelor etc.
spaţială planar pătrată oblică (fig. 7).
3.6. La alegerea tipului de structură spaţială reticulată planară
3.7.2.3. Structura spaţială planar pătrată diagonală (fig. 8), la
(forma ochiurilor), va fi avută în vedere şi forma conturului. în ve
derea asigurării unor condiţii normale de rezemare va fi evitată mo care cele două feţe sunt subîmpărţite diferit în pătrate; barele din faţa
dificarea conformării regulate prin îndesirea nodurilor şi adăugarea superioară sunt orientate la 45° faţă de barele din faţa inferioară. în
de bare. acest fel, nodurile superioare corespund - pe verticală mijloacelor
barelor din faţa inferioară, iar nodurile inferioare corespund centrelor
3.7. Principalele tipuri de structuri spaţiale reticulate planare
sunt următoarele: pătratelor superioare. Dacă pasul feţei superioare este 1/A/2". Nodurile
din cele două feţe sunt legate prin diagonale, dispuse în plane verti
3.7.1. Structura spaţială planar triunghiulară (fig. 5). Barele
cale orientate la 45° faţă de barele orizontale ale feţei superioare.
din fiecare faţă formează triunghiuri echilaterale. Cele două feţe sunt
La un nod superior se întâlnesc câte 6 bare (4 bare superioare

12 13
şi 2 diagonale). - structuri cu rezemare în noduri ale feţei superioare;
în mod obligatoriu nodurile de contur vor fi fixate contra - structuri cu rezemare în noduri ale feţei inferioare;
deplasărilor în lungul laturilor sau vor fi prevăzute bare de contur pentru - structuri cu rezemare mixtă (atât în noduri ale feţei superioare,
asigurarea strictei indeformabilităţi a structurii. cât şi ale feţei inferioare).
3.7.2.4. Păstrând integral conformarea geometrică a structurii 3.10. Elementele geometrice de proiectare ale structurilor spaţiale
spaţiale planar pătrate diagonale, însă modificând orientarea faţă de contur reticulate planare sunt:
şi anume rotire cu 45°, se obţine structura spaţială planar pătrată diagonală - pasul structurii;
inferior (fig.9). - numărul de intervale;
3.7.2.5. Prin eliminarea unor bare din structurile.de bază descrise la - înălţimea structurii, respectiv unghiul diagonalei cu planele
pct. 3.7.2.1 ... 3.7.2.4, cu o anumită ritmicitate, astfel încât să se păstreze feţelor.
caracterul de regularitate al structurii, se pot obţine noi tipuri de structuri 3.11. Pasul structurii este distanţa "/" măsurată între noduri teo
cu o densitate de bare mai mică; ele sunt denumite structuri spaţiale retic- retice succesive, paralel cu o latură de contur.
ulatc planare sistem economic. Mărimea pasului este dictată de condiţiile de modulare, natura
Spre exemplu, prin eliminarea unor diagonale"şi, alternativ, a unor învelitorii, optimizarea consumului de metal în bare şi noduri. Pasul
bare din faţa inferioară a modelului structurii spaţial planar pătrate simple optim recomandat este cuprins între 1,5.. .3,0 m.
se poate obţine sistemul economic din fig. 11. 3.12. Numărul par sau impar de paşi poate fi un factor important
La alcătuirea unor sisteme economice va fi avută în vedere păs- în rezolvarea unor probleme de tehnologie, de scurgerea apelor (acoperiş
trarea indeformabilităţii geometrice a structurii.
într-o singură pantă sau în două pante) etc.
3.7.2.6. Pot fi încadrate în categoria structurilor spaţiale reti-culate 3.13. înălţimea structurii este distanţa "h" măsurată între planele
planare reţelele formate din grinzi cu zăbrele plane dispuse după două celor două feţe. Ea se recomandă a fi aleasă între 1/15... 1/20 din
direcţii (fig. 10), contravântuite în plan orizontal astfel încât să formeze un
deschiderea minimă în plan.
sistem geometric indeformabil.
3.14. Unghiul y, optim, al diagonalelor cu planele feţelor este
3.7.3. Structura spaţială planar hexagonală (fig. 12), la care barele
cuprins între 45°...60°, ceea ce permite o alcătuire raţională a nodului, o
din fiecare faţă formează hcxagoane regulate convexe; cele două feţe core-
corelare judicioasă între înălţime, pasul reţelei şi lungimea dia-gonalei (ld),
spund printr-o translaţie oblică. Legătura între cele două feţe ale structurii
precum şi limitarea săgeţilor verticale ale structurii la va-lori cuprinse între
este realizată prin diagonale şi montanţi
1/300 şi 1/400 din deschiderea minimă în plan.
3.8. Sunt admise şi alte tipuri de structuri (cu conformare geo
3.15. La structurile spaţiale planar pătrate, între h, l, /d şi /există
metrică diferită), în măsura în care acestea sunt justificate din punct de
următoarele relaţii
vedere al comportării statice, al tehnologiei de confecţionare şi execuţie,
a) pentru structurile spaţiale planar pătrate simple:
precum şi din punct de vedere economic.
tg y = h 42/1; / d = l/^l2cos y= h/sin y (1)
3.9. Din punct de vedere al rezemării se disting:
b) pentru structurile spaţiale planar pătrate diagonale:

14 15
tg y= 2h//\ /d = l/2cos y- h/sin y (2) 5. CALCUL

4. MATERIALE 5.1. Probleme generale

4.1. Prezenta specificaţie tehnică se referă numai la structurile 5.1.1. Prevederile de calcul din prezenta specificaţie tehnică
spaţiale reticulatc planare realizate din oţeluri pentru construcţii me se referă la structurile spaţiale reticulate planare pentru acoperiş (care
talice. sunt cel mai larg aplicate)
4.2. Mărcile de oţeluri şi sortimentele de produse din oţel în cazul utilizării structurilor spaţiale reticulate planare ca
folosite pentru barele şi nodurile structurii precum şi pentru îmbinări planşee sau pereţi de închidere verticali sau înclinaţi, vor fi avute în
sunt cele standardizate pentru construcţii metalice ( STAS 500/1-89, vedere particularităţile acestor tipuri de elemente de construcţie (din
STAS 500/2-80, STAS 500/3-80, STAS 404/1-87, STAS 530/1-87, punct de vedere al preluării încărcărilor, soluţiei de rezemare etc).
STAS 6086-80, STAS 7657 - 90, STAS 7941-90, STAS 8726-90. în cazul folosirii structurilor spaţiale planare la planşee, vor
4.3. Barele structurii se realizează din ţevi sau profile lami trebui luate măsuri speciale pentru asigurarea disipării energiei.
nate la cald, ţevi trase la rece sau profile cu pereţi subţiri formate la Disiparea se va face prin riglele cadrelor care vor asigura o com-
rece. portare postelastică corespunzătoare.
Alegerea oţelului, a mărcii şi a clasei de calitate, precum şi a 5.1.2. Structurile spaţiale reticulate planare sunt caracterizate
sortimentelor de produse din oţel, vor fi făcute de către proiectant în priritr-un grad ridicat de complexitate datorită concepţiei lor spaţiale
funcţie de importanţa construcţiei, de concepţia constructivă, încăr- (structuri multiplu static nedeterminate), numărului mare de parametri
cări, condiţii de serviciu etc. care le definesc precum şi necesităţii corelării proiectării cu tehnolo
4.4. Materialele puse în operă vor fi de calitatea şi dimensiu gia confecţionării şi a montajului.
nile prevăzute în proiect. Pentru materialele puse în operă, furnizorul 5.1.3. în cazul estimării unor posibile tasări diferenţiate ale
va prezenta certificate de calitate. în cazul în care acestea lipsesc sau structurii de susţinere, vor fi efectuate verificări corespunzătoare ale
nu conţin toate datele cerute prin condiţiile din proiect, vor fi făcute structurii spaţiale reticulate planare.
verificările necesare la uzină / laboratoare de specialitate, care vor 5.1.4. O structură spaţială reticulată planară trebuie să fie cal
elibera buletinele corespunzătoare. culată şi dimensionată astfel încât să fie satisfăcute toate condiţiile de
Utilizarea materialelor noi este condiţionată de obţinerea rezistenţă şi stabilitate atât pe durata de utilizare serviciu cât şi în
agrementelor tehnice, conform reglementărilor în vigoare. stadiile de montaj. De regulă, schema de încărcare cea mai defavora
bilă se realizează în stadiul final (de serviciu) când pot apărea combi
naţiile de încărcări cele mai defavorabile.

16 17

5.2 Parametrii de calcul


5.2.1. Principalii parametri care intervin la determinarea stării de
eforturi şi de deformaţii în structurile spaţiale reticulate planare sunt:
- înălţimea structurii "h";
- numărul de ochiuri m x n ale structurii din suprafaţa de reze-
mare (m,n reprezintă numărul ochiurilor în lungul fiecărei deschideri,
în planul feţei rezemate a structurii);
- rezemarea în nodurile feţei superioare, respectiv inferioare;
- modificarea condiţiilor de rezemare;
- mărimea încărcărilor nodale Ps, Pj aplicate pe cele două feţe
(Ps este încărcarea la faţa superioară, iar Pj este încărcarea la faţa infe
rioară;
- raportul laturilor a/b = m/n (în care a = m x 1, b = n x 1
reprezintă laturile conturului dreptunghiular acoperit de structura
reticulată planară).
5.2.2. Influenţa înălţimii "A" a structurii
5.2.2.1. Cu foarte mici aproximaţii (de cea. 2% datorate influ
enţei deibrmaţiilor din lunecare), eforturile în barele din cele două feţe
ale unei structuri spaţiale reticulate planare variază invers
proporţional cu înălţimea "A" a structurii, iar săgeţile invers
proporţional cu "A,".
Eforturile în diagonale sunt invers proporţionale cusin y.
5.2.2.2. într-o structură dată, având o încărcare dată, starea de
eforturi şi deformaţii poate fi exprimată prin relaţiile:

5 = C,/h; T = C2/h; D = CJsin y; f= C/h2 (3)


în care S,T, D, /sunt respectiv, eforturi în tălpi, eforturi în diagonale, săgeţi, şi Ci, C2, C3, C4 reprezintă anumite constante dimensionale care depind
de încărcările în nodurile structurii spaţiale,iar - în cazul săgeţilor - şi de rigidităţile axiale ale barelor.
Pentru două structuri cu aceeaşi geometrie a feţelor şi aceeaşi încărcare, având însă înălţimi diferite h, şi 2h, eforturile şi săgeţile în cele două
structuri se află în raporturile:

S2 a ; T2 =
D2 = DJsin y,/sin y^; f 2 = f,(h,2/li22) (4)

Astfel, dacă starea de eforturi şi deformaţii în una din structuri este cunoscută, atunci starea de eforturi şi deformaţii în cealaltăstructură poate fi
dedusă prin relaţiile (4).
5.2.3. Influenţa numărului de ochiuri "m x n".
5.2.3.1. Consumul de oţel creşte odată cu creşterea numărului
de ochiuri, atunci când barele din feţe şi diagonale au, respectiv,
secţiuni constante pe toată suprafaţa structurii.
5.2.3.2. în cazul când sunt făcute diferenţieri, pe zone (câmpuri
de efort), ale secţiunilor barelor, consumul de oţel se reduce sensibil,
structura devenind, însă, mai elastică.
Se precizează că adoptarea unui număr exagerat de mare de zone pentru diferenţieri ale secţiunilor barelor, chiar dacă ar conducela o scădere
considerabilă a consumului de oţel, creează dificultăţimari la confecţionare şi montaj. De aceea, se recomandă limitarea latrei zone distincte pentru fiecare
faţă şi diagonale.
5.2.4. Influenţa condiţiilor de rezemare

18 19
5.2.4.1. O problemă specială o constituie faza de montaj a unei eforturi în barele feţelor structurii este influenţată de raportul laturilor.
structuri spaţiale reticulate planare, când condiţiile de rezemare sunt Se recomandă ca forma în plan a conturului să fie cât mai
diferite de acelea finale din stadiul de serviciu. apropiată de pătrat.
In cazul structurilor spaţiale reticulate planare la care, datorită Pe măsura creşterii raportului laturilor, avantajele structurilor
soluţiilor adoptate la uzinare (bare şi noduri, subansambluri etc), sunt spaţiale reticulate planare (vezi pct. 2.1...2.3.) încep să se diminueze.
posibile mai multe tehnologii de montaj, trebuie examinat cu atenţie Când raportul a/b > 2, comportarea structurii spaţiale reticulate
dacă nu cumva condiţiile de rezemare la montaj pot conduce la situaţii planare tinde către cea a unei plăci plane încovoiate pe o direcţie.
în care, local, structura este subdimensionată. 5.2.6. Influenţa modificării secţiunilor barelor.
Spre exemplu, în cazul folosirii metodei prin ripare, în stadii 5.2.6.1. Modificarea secţiunilor barelor într-o faţă a structurii
de montaj, structura - de dimensiuni mai reduse - este rezemată doar (impusă de derularea etapelor de calcul) nu modifică sensibil starea de
pe trei laturi, cea de a patra fiind liberă. eforturi secţionale din cealaltă faţă.
Modul de lucru static se modifică substanţial şi, deşi, încăr- De asemenea, nici introducerea unor bare suplimentare într-o
cările sunt mai reduse decât în stadiul de serviciu, este posibil ca unele faţă a structurii (impusă de derularea etapelor de calcul) nu modifică
bare să fie mai încărcate în stadiile de montaj, decât în stadiul final. sensibil starea de eforturi secţionale din cealaltă faţă.
5.2.4.2. In barele de contur, care au o contribuţie importantă 5.2.6.2. Modificarea secţiunilor diagonalelor nu influenţează,
în practic, starea de eforturi din barele feţelor şi din diagonale (diago
asigurarea indeformabilităţii geometrice a întregii structuri, la montaj nalele având un rol secundar în preluarea încărcărilor).
se dezvoltă eforturi mari. De aceea, barele de contur trebuie să fie ve
rificate şi pentru situaţia de montaj. 5.3. încărcări
5.2.4.3. La montaj săgeţile pot depăşi valorile admise în stadi
ul final (de serviciu). 5.3.1. Structurile spaţiale reticulate planare se calculează prin
Proiectantul structurii spaţiale are obligaţia să menţioneze metoda stărilor limită, cu respectarea principiilor fundamentale de
aceste valori mai mari ale săgeţilor pe planurile de montaj, în scopul calcul al construcţiilor din oţel conform STAS 10103-76, a
avertizării proiectantului structurii de susţinere şi a executantului. prescripţiilor de calcul şi indicaţiilor constructive pentru proiectare
5.2.4.4. în concluzie, date fiind observaţiile de la pct. conform grupului de standarde STAS 10108 (0,1,2).
5.2.4.1...5.2.4.3., printre ipotezele de dimensionare ale unei structuri 5.3.2. Calculul la diferitele stări limită se face luînd în con
spaţiale reticulate planare trebuie să fie luate în considerare şi siderare combinaţiile defavorabile, practic posibile, ale încărcărilor.
diferitele scheme de montaj şi încărcările aferente (vezi pct. 5.3.4.). Clasificarea şi gruparea încărcărilor se face în conformitate cu
5.2.5. Influenţa raportului laturilor "a/b" - "m/n" prevederile STAS 10101/0A-77.
5.2.5.1. în cazul structurilor cu contur dreptunghiular, starea de

20
21
5.3.2.T. încărcările permanente care se iau în considerare sunt: • variaţii de temperatură exterioară (climatică), ce vor
- greutate subansamblu învelitoare (de exemplu: panouri tablă fi luate în considerare atunci când structura reticulata este în aşa fel
cutată, hidro + termoizolaţie + şaibă suport + protecţii hidro şi anti- rezemată pe grinzi sau stâlpi încât nu este posibilă deplasarea liberă a
corosivă); nodurilor de reazem.
- greutate luminatoare, cupolete (după caz); 5.3.2.3. încărcările excepţionale care se iau în considerare sunt:
- greutate proprie structură spaţială reticulata planară; - încărcări seismice, ale căror intensităţi vor fi evaluate con
- greutate proprie pane (după caz); form normativului P 100 - 92;
- greutate protecţie la foc (după caz). - încărcări date de zăpadă pentru cazurile în care cz > 2.
5.3.2.2. încărcările temporare care se iau în considerare sunt: 5.3.3. Aspecte particulare.
- încărcări cvasipermanente: Elementele de închidere transmit, în mod uzual, încărcări ori-
• spaţiu tehnic; zontale structurii spaţiale reticulate planare. în cazul în care se doreşte
• greutatea depunerilor de praf industrial, după caz luarea în considerare a conlucrării dintre elementele de închidere şi
(dacă depunerea nu este exclusă datorită unor măsuri corespunză structura spaţială reticulata planară, va fi efectuat un calcul spaţial al
toare); întregului ansamblu structural (stâlpi, grinzi de contur, elemente de
• tasările şi deplasările neuniforme ale fundaţiilor, închidere şi structura spaţială).
când acestea nu sunt datorate unor schimbări radicale a structurii La calculul deplasărilor laterale a structurii de susţinere se va
terenului de fundare; putea admite că structura spaţială reticulata planară este o şaibă rigidă
• variaţiile de temperatură tehnologică (după caz); în planul ei.
- încărcări variabile:
• încărcări date de zăpadă (cu considerarea even 5.4. Condiţii de rezemare
tualelor aglomerări datorite, după caz, luminatoarelor, frontoanelor,
aticurilor perimetrale, denivelărilor acoperişurilor realizate în trepte, 5.4.1. Rezemarea unei structuri spaţiale reticulate planare se
prezenţei clădirilor vecine cu înălţimi mai mari etc.) ale căror inten face - în mod obişnuit - perimetral, în nodurile situate pe contur (la
sităţi de calcul vor fi evaluate conform STAS 10101/21 - 92. faţa superioară sau inferioară) sau punctual, în puncte izolate situate
• încărcări date de vânt, ale căror intensităţi de calcul în interiorul reţelei, conform pct. 5.4.3.
vor fi evaluate conform STAS 10101/20 - 90; 5.4.2. Rezemarea pe contur se face fie pe grinzi (de centură
• încărcări apărute în timpul montajului inclusiv cele sau cu zăbrele în înălţimea structurii), fie direct pe stâlpi şi poate fi în
datorate condiţiilor provizorii de rezemare ale structurii (care îi mo toate nodurile sau numai într-un anumit număr de noduri (dispuse cu
difică schema statică prevăzută pentru durata de serviciu); regularitate).

22 23
3LI- :'
UI C5 C "•"C'T'iSS Şl !
." ' O M—IAŞI *
Când condiţiile arhitectonice nu impun rezemări localizate, - deformaţiile transversale (săgeţile) sunt mici în comparaţie
rezemarea cea mai raţională este aceea în toate nodurile de contur, în cu deschiderile, astfel încât echilibrul poate fi exprimat pe starea
scopul uniformizării reacţiunilor. Anumite condiţii arhitectonice pot nedeformată a structurii.
impune rezemarea pe contur în noduri alternate, cu o dispunere regu- Se poate admite, de asemenea, ipoteza simplificatoare că
lată. nodurile sunt articulaţii sferice perfecte, întrucât - pe de o parte
5.4.3. Se recomandă ca, atunci când este necesară o rezemare -nodurile au dimensiuni mici în raport cu lungimile barelor şi nu au o
interioară (direct pe stâlpi), aceasta să fie de tip arborescent şi realiza rigiditate semnificativă care să impună considerarea acestora în cal-
tă la faţa inferioară. culul static, iar - pe de altă parte - soluţiile constructive de noduri, în
Rezemarea arborescentă poate fi impusă de proiectul de arhi- majoritatea lor, realizează condiţiile unei articulaţii.
tectură (faţade pentru săli de expoziţii, hangare, etc.) cu deschideri Se precizează că programele actuale de calcul sunt capabile să
libere mari. Prin rezemarea arborescentă, încărcările se repartizează la modeleze rigiditatea nodurilor.
un număr mai mare de bare care se întâlnesc pe stâlp. 5.5.2. Principalele metode de calcul static, aplicabile struc
5.4.4. Din punct de vedere constructiv, rezemarea va fi astfel turilor spaţiale reticulate planare pentru determinarea eforturilor în
concepută încât să poată permite mici deplasări după una, două sau bare şi deplasărilor nodurilor sunt metodele staticii construcţiilor:
trei direcţii (orizontal, în lungul şi/sau transversal conturului structurii metoda deplasărilor şi metoda eforturilor.
spaţiale, precum şi vertical). 5.5.3. Calculul de rezistenţă şi stabilitate al elementelor com
5.4.5. In cazul fundării construcţiei pe terenuri cu posibile ponente ale unei structuri spaţiale reticulate planare va fi efectuat în
tasări diferenţiate (deplasări impuse) vor fi adoptate soluţii construc conformitate cu prevederile STAS 10108/0 - 78.
tive pentru rezemare, care să nu conducă la introducerea unor eforturi în cazul în care barele structurii sunt realizate din ţevi sau din
suplimentare necontrolate. profile cu pereţi subţiri formate la rece, calculul va fi efectuat conform
Numărul nodurilor cu deplasare liberă pe verticală nu va depăşi o prevederilor STAS 10108/1 - 81, respectiv STAS 10108/2 - 83.
treime din numărul total al nodurilor de rezemare. o 5.5. Calculul 5.5.4. Barele structurii sunt elemente solicitate axial (la întin
static dere sau compresiune), neglijându-se efectul încovoierii datorat
grutăţii proprii a barelor.
5.5.1. Pentru calcul sunt admise, în mod uzual, următoarele 5.5.5. La îmbinarea a două subansambluri cu secţiuni diferite
ipoteze: rezultă bare cu secţiuni nesimetrice (fig. 13).
- barele sunt perfect centrate în noduri teoretice; Excentricităţile datorate nesimetriei introduc momente înco-
- încărcările sunt concentrate şi sunt aplicate numai în noduri; voietoare care nu pot fi neglijate, astfel că aceste bare vor trebui ve-
rificate, suplimentar, la încovoiere cu forţă axială.

24 25
5.5.6. Dacă unele bare sunt încărcate cu sarcini transversale
aplicate pe deschiderea lor (de exemplu, dispunerea panelor pe 6.2. Alcătuirea barelor
deschidere), aceste bare vor fi verificate şi la încovoiere cu forţă axi
ală. 6.2.1. Barele unei structuri spaţiale reticulate planare pot fi
5.5.7. Pentru determinarea lungimii de flambaj a barelor com alcătuite:
primate, lungimea barei poate fi: - cu secţiune închisă (din ţevi rotunde, pătrate sau dreptun
- distanţa dintre feţele nodurilor, pentru îmbinările cu conec ghiulare);
tori; - cu secţiune deschisă (din profile U, L etc).
- distanţa dintre axele nodurilor, atunci când nodurile rezultă Se recomandă utilizarea cu prioritate a secţiunilor închise
prin simpla intersecţie a barelor. (elementele structurii fiind solicitate, în principal, la eforturi axiale).
5.5.8. Etape principale ale calculului unei structuri spaţiale: 6.2.2. Pentru realizarea unei dimensionări raţionale este indi
- stabilirea intensităţilor de calcul ale încărcărilor; cată diferenţierea secţiunilor barelor pe zone (câmpuri de efort). Se
- predimensionarea structurii;
recomandă limitarea la trei a numărului de câmpuri diferite pentru
- determinarea eforturilor în barele structurii, cu utilizarea
programelor de calcul; fiecare tip de bară (faţa superioară, inferioară şi diagonale).
- dimensionarea barelor structurii, inclusiv verificarea la efor Pentru structurile spaţiale reticulate planar pătrate simple,
turi din tasări neunifonne, variaţii de temperatură etc. consumurile minime se obţin atunci când:
- dimensionarea nodurilor; - cele trei zone sunt egale între ele şi egale cu o treime din aria
- verificări specifice ale barelor în zona de îmbinare cu totală acoperită în plan cu structura spaţială.
nodurile, precum şi ale pieselor componente ale nodurilor, după caz*'.
- ariile secţiunilor barelor sunt conform tabelului 1.
6. ELEMENTE DE PROIECTARE Tabelul 1

Bare Zona
6.1. Proiectele pentru structuri spaţiale reticulate planare vor
fi întocmite de către unităţi care posedă calificare, competenţă şi expe- centrală intermediară marginala
rienţă corespunzătoare naturii şi importanţei construcţiei. în faţa superioară A5 2/3 As 1/3 As
Proiectele vor fi verificate de verificatori autorizaţi de stat. în faţa inferioară Ai 2/3 A; 1/3 Ai
diagonale 0,4 As sau 0,4 Ai

*) Exemple de verififcări specifice în ca/ul nodurilor cli.se (fig. 13):


• verificarea barelor înlinse (ţevi) în secţiunea slăbită la îmbinarea lor cu hoiturile;
• verificarea hoiturilor (întindere, presiune pe gaură, forfecare; 6.3. Noduri
• verificarea îmbinărilor sudate dintre ţevi şi bolţuri, precum şi a celor dintre piesele nodurilor;
• verificarea şuruburilor 6.3.1. Nodurile teoretice ale structurii pot fi materializate prin
• verificarea transmiterii forţelor din barele feţei superioare la noduri etc.

26 27
noduri de diferite tipuri (denumite, în cele ce urmează, conectori) sau 6.3.4.1.1. Modul de alcătuire a nodurilor sferice sudate sau cu
rezultă din alcătuire constructivă, prin alăturarea de subansambluri flanşe este prezentat în fig. 14, respectiv fig. 15.
solidarizate corespunzător, astfel încât să permită transmiterea efor- Alegerea dimensiunilor nodurilor sferice poate fi făcută cu
turilor. ajutorul diagramei din fig. 16, în care P este încărcarea de cedare a
6.3.2. Pot fi admise orice tipuri de noduri, cu condiţia confor îmbinării (care rezultă din înmulţirea efortului maxim din barele con-
mării, dimensionării şi executării corecte, utilizării de materiale pen curente în nod cu coeficientul de siguranţă).
tru alcătuire şi îmbinare corespunzătoare, precum şi a obţinerii - în
ansamblul structurii - a unui aspect arhitectural atractiv. a = diametru exterior ţeava
diametru exterior sferă
6.3.3. Notele de calcul ale îmbinărilor, vor cuprinde toate ve
rificările necesare: verificarea secţiunilor posibile de rupere, strivire,
grosime perete sferă
forfecare, verificarea la voalare locală etc.
In plus, vor fi încercate cel puţin câte trei probe la scară na- diametru exterior sferă
turală pentru fiecare tip de nod nou început şi pentru fiecare tip de Curbele sunt trasate pentru un coeficient de siguranţă 2,5,
solicitare. recomandat, faţă de capacitatea portantă.
Soluţiile noi vor fi supuse agrementării tehnice, conform La nodurile cu flanşe, utilizate la alcătuirea subansamblurilor
reglementărilor în vigoare. uzinate, flanşele vor fi considerate ca plăci inelare încastrate pe con-
6.3.4. Soluţiile româneşti pentru noduri includ atât soluţii
turul interior şi încărcate uniform pe un contur exterior liber,
pentru conectori cât şi pentru nodurile ce rezultă prin simpla inter
reprezentat de linia centrelor şuruburilor de prindere.
secţie a barelor.
6.3.4.1.2. Modul de alcătuire a nodurilor disc este
6.3.4.1. Sunt prezentate, exemplificativ, câteva soluţii de
noduri*' pentru structuri spaţiale reticulate planare cu deschideri libere prezentat în
mari, utilizate la investiţii concrete sau promovate prin proiecte: fig. 17.
- noduri sferice sudate sau noduri sferice cu flanşe asamblate 6.3.4.1.3. Modul de alcătuire a nodurilor cu secţiune
cu şuruburi (conectori); în cruce
- noduri disc (conectori); este prezentat în fig. 18.
- noduri cu secţiunea în cruce (conectori); 6.3.4.1.4. Nodurile de tip intersecţie de bare rezultă
- intersecţii de bare. prin asam
*) Toate aceste soluţii suni brevetate. Dintre ele, primele trei sunt soluţii de început care blarea de subansambluri uzinate, de tipul celor din fig. 19 (rame plane
încă îşi păstrează aplicabilitatea, datorită aptitudinii lor pentru utili/are, evidenţiate de pătrate), dispuse în şah.
comportarea structurilor spaţiale reticulate planare în a căror componenţă intră.
Guşeele G din colţuri, prin alăturare câte două, compun
nodurile reţelei.
6.3.4.2. Pentru construcţii demontabile destinate organizării de
şantier - cantine, cluburi, laboratoare etc. - cu deschideri de maximum

28 29
13 m se menţionează soluţia de nod de tipul emisferă poligonală cu asamblare (şuruburi).
opt feţe, fig. 20 (soluţie protejată prin brevet). Şuruburile pot fi păsuite sau de înaltă rezistenţă.
6.3.5. Principalele soluţii/sisteme de noduri utilizate în 6.4.4. Se recomandă alcătuirea structurilor spaţiale reticulate
străinătate sunt: planare din subansambluri uzinate. Acestea pol fi:
- Mero (Germania), fig. 21; - liniare (bară);
- Unistrut (S.U.A.), fig. 22: - plane (de dimensiunea unuia sau mai multor ochiuri dintr-o faţă);
- Space Deck (Marea Britanie), fig. 23; - spaţiale, de tip piramidal sau trunchi de piramidă;
- Nodus (Marea Britanie), fig. 23; - de tip fermă (pe lungimea unei deschideri sau pe tronsoane).
- Triodetic (Canada), fig. 24; 6.4.5. îmbinarea subansamblurilor se realizează în funcţie de
- Unibat (Franţa); tipul acestora şi de soluţiile de noduri:
- Nippon Steel Joint (Japonia), fig. 25; - prin sudare;
- Octatube (Olanda), fig. 26; - cu şuruburi (de exmplu, în cazul subansamblurilor plane şi
- Tuball (Olanda). nodurilor cu secţiunea în cruce sau de tipul intersecţii de bare).
6.4.6. La structurile spaţiale reticulate planare se recomandă
6.4. Indicaţii constructive utilizarea învelitorilor uşoare şi a detaliilor de prindere cât mai simplu
de executat.
6.4.1. La bare cu secţiuni tubulare, diferenţierea ariei secţiunii
se recomandă a se face prin păstrarea diametrului exterior şi modifi 6.5. Consumul specific de oţel depinde de: geometria struc-
carea grosimii peretelui. Grosimea minimă a peretelui va fi de 4 mm. turii, dimensiunile în plan, soluţiile de alcătuire (forma secţiunii barei,
Pentru a evita riscul montării eronate a barelor (de exemplu, tipul de nod) precum şi de materialele de alcătuire.
montarea unor bare cu acelaşi diametru exterior, dar cu grosimi mai Consumul specific C poate fi evaluat, orientativ, cu formula:
mici), pe bare vor fi aplicate - în mod obligatoriu - marcaje vizibile şi
durabile. C = WĂ (5)
6.4.2. Nu se admite înădirea unei bârfe pe deschiderea ei. în care:
Se va căuta ca lungimile aprovizionate ale ţevilor/profilelor să A este aria suprafeţei dreptunghiulare acoperite cu structura
conducă la minimum de căderi, respectiv tăierile vor fi optimizate ast- spaţială, exprimată în m2 ;
fel ca lungimile aprovizionate să fie cât mai complet utilizate. ieste un coeficient având valorile:
6.4.3. în cazul soluţiilor de alcătuire care necesită prinderea 1,1 - pentru latura minimă a structurii mai mică de 24 m;
cu şuruburi a barelor pe nod, vor fi utilizate minimum trei elemente de 1,50...1,68 - pentru laturi mai mari de 24 m.

30 31
Se menţionează că la evaluarea coeficientului k s-a ţinut care sunt rigide şi a căror confecţionare fără respectarea toleranţelor
seama de STAS 10101/21-92. prescrise ar crea dificultăţi mari la montaj.
7.1.5. Se menţionează că, pentru anumite soluţii de alcătuire,
7. CONFECŢIONARE, TRANSPORT, MONTAJ calitatea confecţionării influenţează intensitatea încărcării de cedare
(de exemplu, în cazul nodurilor disc, nerespectarea toleranţelor de
7.1. Confecţionare execuţie a găurilor în disc şi a hoiturilor poţ conduce la diminuarea
capacităţii de cedare).
7.1.1. Din punct de vedere al uzinării, structurile spaţiale Inexactităţile de execuţie şi forţarea montajului pot conduce
reţiculate planare se încadrează în categoria construcţiilor metalice cu la flambarea unor bare adiacente nodului respectiv. în astfel de cazuri
complexitate medie. se va verifica prin calcul situaţia creaţă sau vor fi luale măsuri adec-
7.1.2. Confecţia metalică va fi executată şi recepţionată în vate.
conformitate cu: 7.1.6. La executarea structurii de susţinere a structurii spaţiale
- STAS 767/0-88 reţiculate planare, toleranţele de execuţie ale primei vor fi corelate cu
- C 56-85 abaterile de la dimensiunile din proiect ale celei de-a doua.
- C 150-84 7.1.7. Particularităţile tehnologice şi respectarea reglemen
- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi insta tărilor în vigoare nu exclud normele interne ale fiecărei unităţi pro
laţii aferente acestora (publicat în Monitorul Oficial nr. 193/1994). ducătoare (uzină).
7.1.3. Proiectantul poate colabora cu tehnologul uzinării, la Confecţionarea şi montajul structurilor spaţiale reţiculate
solicitarea acestuia, pentru stabilirea unei tehnologii corecte şi simple planare vor fi realizate pe bază de caiele de sarcini.
de confecţionare. 7.1.8. La verificarea corectitudinii confecţionării subansam-
7.1.4. Structurile spaţiale reţiculate planare presupun o con blurilor şi pieselor vor fi folosite şabloane executate pe maşini de pre
fecţionare îngrijită (toleranţe de execuţie reduse) datorită numărului lucrat.
mare de elemente componente care se asamblează şi necesităţii de a Se subliniază obligativitatea verificării fiecărui subansamblu
evita cumularea abaterilor de execuţie ale acestor elemente. pe şablon, a cărui verificare periodică (a şablonului) nu trebuie să
Toleranţele vor respecta cel puţin prevederile din STAS arate abateri mai mari de ± 1 mm (laturi, diagonale, planeitate).
767/0-88 şi Normativ C 56-85. Penlru situaţiile care nu se încadrează 7.1.9. Controlul calităţii confecţiei metalice va fi efectuat de
în prevederile reglemntărilor tehnice menţionate, proiectantul va pre- către responsabilul tehnic cu execuţia.
ciza valorile toleranţelor admisibile. 7.1.10. După caz, producătorul va confecţiona un număr
O menţiune specială se face pentru subansamblurile spaţiale suplimentar de noduri (probe la scară naturală) - câte trei pentru

32 33

L .
fiecare tip de nod şi de solicitare - în vederea încercărilor de rezis- măsuri pentru sprijinirea corespunzătoare şi, după caz, protejarea
tenţă, încercările pot fi făcute de unitatea producătoare cu asistenţa locală a subansamblurilor, în scopul evitării oricărei deteriorări
tehnică a unui laborator de specialitate, sau vor fi comandate de către (deformaţii).
producător la un laborator de specialitate, căruia îi vor fi livrate pro-
bele pentru încercare. Rezultatele încercărilor vor fi comunicate, în 7.3. Montaj
mod obligatoriu, proiectantului.
7.1.11. Subansamblurile şi piesele structurii spaţiale reticulate 7.3.1. Montajul structurilor spaţiale reticulate planare va fi
planare vor fi preasamblate în unităţile producătoare, pentru evitarea efectuat în conformitate cu prevederile normativului C 56-85 şi a indi
unor complicaţii la montaj. caţiilor speciale date de proiectant. De asemenea, va fi avut în vedere
7.1.12. Manopera de uzinare depinde de soluţia şi materialele "Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii afe
de alcătuire a structurii precum şi de dotarea unităţii producătoare. rente acestora". (în Monitorul Oficial nr. 193/1994).
Informativ, în cazul unei unităţi cu o dotare cel mult medie, 7.3.2. Pentru montaj pot fi utilizate numeroase soluţii, care
consumul specific al manoperei de uzinare este de cea. 170 ore om/tonă. variază între liftarea la poziţie a structurii asamblate integral la sol şi
Evaluarea manoperei de uzinare are la bază preţul mediu de montarea la cotă (la poziţie) pe eşafodaj general (platformă).
livrare pentru confecţie metalică şi structura preţului respectiv. în afara acestor două soluţii, situate la extremele variantelor
de montaj, se mai citează:
- asamblarea la poziţie, pe o platformă parţială, de tronsoane
7.2. Transport
de lungimea unei laturi a structurii şi riparea lor cu trolii, pe măsura
asamblării;
7.2.1. Transportul, manipularea şi depozitarea subansam-
- montarea pe platformă de lucru deplasabilă (cintru mobil);
blurilor structurilor spaţiale reticulate planare se fac cu uşurinţă, asi
- asamblarea la sol a unor tronsoane mari (de exemplu, un
gurând de la proiectare ca subansamblurile să fie gabaritice.
sfert de structură) şi montarea lor pe grinzile marginale de susţinere şi
7.2.2. Se recomandă împachetarea subansamblurilor pe tipuri
pe o schelă centrală; legarea tronsoanelor, prin adăugarea barelor
şi dimensiuni, pentru o identificare mai uşoară la montaj. lipsă, se face la poziţie.
7.2.3. Transportul de la unitatea producătoare la şantier se va Notă: Lista soluţiilor de montaj nu este exhaustivă.
face corespunzător soluţiei subansamblurilor, cu asigurarea 7.3.3. Soluţia de montaj poate fi aleasă de către executant - cu
gabaritelor pe străzi, şosele sau cale ferată şi cu asigurarea mijloacelor acordul proiectantului - în funcţie de utilajele disponibile şi de stadiul
de ridicare pentru încărcare, descărcare şi depozitare. execuţiei structurii care susţine acoperişul, cu condiţia estimării
7.2.4. Este obligatoriu ca la transport şi depozitare să fie luate corecte a solicitărilor ce iau naştere în timpul montajului şi a defor-

34 35
maţiilor pe care le poate suferi structura.
7.3.4. Montajul structurilor spaţiale reticulate planare va fi în vederea transportului şi depozitării pe şantier până la montaj, vor fi
efectuat pe baza unui proiect de montaj, cuprinzând tehnologia co luate măsuri de protecţie anticorosivă temporară (grund şi vopsea)
respunzătoare, care va fi avizat de proiectant. precizate de proiectant în funcţie de condiţiile concrete de depozitare
7.3.5. Manopera de montaj depinde de soluţia şi materialele şi de mediu.
8.5. Structurile spaţiale reticulate planare existente sau care
de alcătuire a structurii, soluţia de montaj şi utilajele din dotarea
urmează să fie amplasate în medii agresive, vor fi supuse activităţii de
unităţii executante. urmărire a comportării în timp, conform cap. 11.
Informativ, pentru o structură spaţială reticulată planară
asamblată cu şuruburi, consumul specific al manoperei de montaj este 9. PROTECŢIA LA FOC
de cea. 1,33 ore om/m2 în situaţia fără pane şi de cea. 1,81 ore om/m2
în situaţia fără pane, şi de cea, 1,81 ore om/m2, în cazul panelor. 9.1. Comportarea la foc a structurilor spaţiale reticulate
La soluţiile sudate, consumul specific al manoperei de mon- planare neprotejate la foc, depinde - în general - de comportarea la foc
taj se majorează cu cea. 15%. a oţelului în structuri de rezistenţă, respectiv incombustibile (clasa Co,
conform STAS 8558-78) şi cu o limită de rezistenţă la foc convenţio
Evaluarea manoperei de montaj are la bază "Colecţia de
nală de minim 15 minute*'.
norme orientative de deviz C - 1995". 9.2. Structurile spaţiale reticulate planare de acoperiş se află,
în caz de incendiu, parţial sau cu toată înălţimea în grosimea stratului
8. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ de gaze fierbinţi ce se acumulează sub învelitoare, strat demarcat net
de cel de temperatură ambiantă, cu care nu se amestecă.
8.1. Structurile spaţiale reticulate planare pot fi utilizate în 9.3. Atingerea temperaturii critice poate fi întârziată prin
medii cu agresivitate naturală sau/şi industrială. diferite metode de protecţie la foc, gradientul în protecţia aleasă asi
8.2. Clasificarea agresivităţii mediilor asupra structurilor gurând limite de rezistenţă la foc de 30, 60 ... 120 minute.
Limitele de rezistenţă la foc se stabilesc în funcţie de desti-
spaţiale reticulate planare se face conform STAS 10128/86.
naţia clădirii, conform normelor tehnice P 118-83 cu modificările din
8.3. Măsurile de protecţie anticorosivă a structurilor spaţiale 1996.
reticulate planare se stabilesc în funcţie de natura şi clasa de agresi 9.4. Durata de rezistenţă la foc se stabileşte de către proiec
vitate a mediului conform reglementărilor tehnice în vigoare (STAS tantul structurii şi se asigură prin sisteme de protecţie adecvate.
10166/1-77, STAS 10702/1-83, STAS 10702/2-80, Instrucţiuni 9.5. Protecţia la foc poate fi de tip termoizolaţie incom-
tehnice C 139-87). bustibilă cu grosimi diferite (vată minerală/spray de fibre/tavane sus-
8.4. în cazul în care protecţia anticorosivă definitivă a sub- *) Structurile spaţiale reticulate planare sunt mai avantajoase în raport cu sistemele
convenţionale de acoperiş (structuri plane) asigurând un timp mai lung pentru evacuarea
ansamblurilor şi nodurilor nu a fost realizată în unitatea producătoare, clădirii datorită participării tuturor elementelor lor componente - chiar şi în timpul incen-
diului - la preluarea şi transmiterea încărcărilor.

36
37
pendate sau, după caz, combinaţii ale acestora) sau cu vopsea termo- 10.6. Executantul încercării va fi o unitate abilitată care
spumantă. posedă aparatura şi mijloacele de măsurare necesare şi care este auto
9.6. După caz, greutatea protecţiei la foc va fi luată în con
rizată de către Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,
siderare la evaluarea încărcărilor permanente.
9.7. Tipul şi grosimea protecţiei se aleg şi se calculează în
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului. Executantul încercării asigură
funcţie de factorul de masivitate al fiecărui tip distinct de bară (formă, elaborarea proiectului încercării, executarea încercărilor auxiliare şi a
dimensiuni).*1 încercării prin încărcare propriu-zise, prelucrarea datelor experimen
tale şi referatul privind rezultatele încercării.
10. ÎNCERCAREA STRUCTURII 10.7. Mijloacele de încărcare trebuie să satisfacă următoarele
condiţii:
10.1. încercarea structurilor spaţiale reticulate planare are
- să transmită încărcarea la structură conform schemei adop
drept scop stabilirea măsurii în care soluţiile constructive noi sau,
după caz, cele existente, îndeplinesc cerinţele de rezistenţă şi stabili tate;
tate (conform Legii 10/1995) şi sunt, implicit, apte pentru utilizare. - acţiunea lor asupra structurii să poată fi evaluată în orice
10.2. încercarea va fi executată în situ, prin încărcare statică. moment al procesului de încărcare;
Asupra construcţiilor acoperite cu structuri spaţiale reticulate planare - acţiunea lor să nu fie influenţată în mod sensibil de
pot fi efectuate şi încercări pentru determinarea caracteristicilor condiţiile exterioare încercării (factori climatici, temperaturi,
dinamice ale ansamblului construcţiei. tehnologii etc), de modul lor de dispunere sau de legături cu alte ele
10.3. încercările pot fi iniţiate de către investitori, proprietari,
mente ale construcţiei, sau să se poată aplica măsuri pentru evitarea
proiectanţi, utilizatori, experţi sau organe oficiale de control abilitate.
acestor influenţe;
10.4. încercarea in situ este obligatorie numai în cazurile pre
văzute în STAS 1336-80, pct. 1.3. - să asigure securitatea procesului de încercare şi/sau de lucru.
încercarea structurii prin încărcări statice va fi executată în 10.8. La încercare este urmărită evoluţia următorilor para
conformitate cu prevederile STAS 1336-80 şi Instrucţiunilor tehnice metri:
205-81. - deplasări liniare şi deformaţii (tasări, săgeţi);
10.5. Tema de încercare va fi elaborată, de regulă, de către - rotiri;
proiectantul şi executantul structurii, în colaborare cu executantul - deformaţii specifice;
încercării.
- forţe;
*) Factorul de masivitate se calculează cu formula: m F - presiuni;
« - Ş (.m > ) 10.9. Aparatura şi dispozitivele de măsurare vor fi, în mod
obligatoriu, verificate metrologic înainte de montare.
în care P, este perimetrul secţiunii expuse Ia foc iar S, este secţiunea curentă a barei.
10.10. în general, încercarea in situ prin încărcări statice com-

38 39
portă patru faze distincte: 11. URMĂRIREA COMPORTĂRII IN TIMP
- încărcarea progresivă de la nivelul zero până la nivelul ei
maxim şi urmărirea comportării structurii la nivelurile intermediare de 11.1. Urmărirea comportării în timp a structurilor spaţiale
încărcare prestabilite; reticulate planare este o activitate obligatorie, prin acţiunea Legii
- menţinerea structurii la nivelul maxim al încărcării de probă 10/1995 privind calitatea în construcţii, fiind o componentă a sis
temului calităţii în construcţii.
timp de 12 ore şi urmărirea comportării ei;
11.2. Satisfacerea cerinţelor esenţiale pe durata de utilizare
- descărcarea treptată (parcurgând aceleaşi trepte ca în cazul
(serviciu) trebuie asigurată de către factorii implicaţi în conceperea,
încărcării progresive) până la nivelul zero al încărcării de probă;
realizarea şi utilizarea structurii, potrivit responsabilităţilor fiecăruia.
- urmărirea comportării structurii după descărcarea la nivelul
11.3. Urmărirea comportării pe durata de utilizare a struc
zero. turilor spaţiale reticulate planare are drept scop identificarea - din
10.11. In cazul în care, în timpul încărcării, este observată timp - a oricărei situaţii care ar implica un risc de avariere a structurii
apariţia unor fenomene periculoase, încercarea va fi întreruptă şi, pe sau de reducere a capacităţii sale de utilizare, în vederea luării unor
cât posibil, structura va fi descărcată imediat. decizii şi măsuri de intervenţie pentru înlăturarea pericolului unor
10.12. La încercare vor fi luate măsuri de prevenire a dete accidente cu urmări grave pentru viaţa oamenilor şi pentru bunurile
riorării excesive a structurii (ca urmare a unei eventuale cedări pre materiale adăpostite de construcţiile acoperite cu aceste structuri.
mature sub încărcarea de probă) precum şi de protejare a personalului 11.4. Activitatea de urmărire a comportării are la bază
experimentator de efectele periculoase ale acestei deteriorări. prevederile Normativului P 130-88. De asemenea se va ţine seama şi
10.13. Prelucrarea datelor experimentale, analiza şi de prevederile de la pct. 11.6.
prezentarea rezultatelor vor fi efectuate de către executantul încer 11.5. Activitatea de urmărire a comportării va fi efectuată sub
cării. formele:
Rezultatele încercării şi aprecierile privind siguranţa şi apti- - urmărire curentă (supravegherea curentă a stării tehnice);
tudinea pentru utilizare a structurii spaţiale reticulate planare vor fi - urmărire specială.
Categoria de urmărire şi metodologia de efectuare se stabilesc
prezentate sub forma unui referat de specialitate.
de către proiectant şi se consemnează în cartea tehnică a construcţiei
10.14. încercarea in situ conform STAS 1336/80 permite
printr-un caiet de sarcini privind urmărirea comportării structurilor
evaluarea siguranţei structurii pentru încărcările considerate la
spaţiale.
momentul efectuării acestei încercări, dar nu poate surprinde eveni
11.6. Urmărirea curentă este o activitate sistematică, cu ca
mente ulterioare, fapt pentru care, după caz, în completare, este nece racter permanent, care va fi asigurată de către proprietar/utilizator,
sară urmărirea specială în timp a structurii, conform cap. 11, pct. 11.7. conform prevederilor din proiectul de execuţie şi instrucţiunilor speci-

40 41
fice înscrise în cartea tehnică a construcţiei. în cazul în care nu există - în cazul terenurilor sensibile;
prevederi date de proiectant, ea va respecta reglementările menţionate - când structurile sunt utilizate ca planşee în clădirile care
lapct. H.J.. şi 11.4. adăpostesc activităţi cu grad ridicat de risc (explozie etc);
Inspectarea structurilor spaţiale în cadrul activităţii de - când structurile se află în medii puternic corosive.
urmărire curentă va fi efectuată de personal cu studii superioare spe- Urmărirea specială este o activitate sistematică şi are caracter
cializat (unităţi specializate) prin examinare vizuală directă şi cu permanent sau temporar, durata ei fiind stabilită de la caz la caz, în
mijloace de măsurare simple, uzuale. conformitate cu obiectivele propuse.
Se recomandă ca inspectarea să fie făcută, de regulă, trimes- Urmărirea specială va fi efectuată pe bază de proiect, cu
trial/semestrial dar obligatoriu o dată pe an şi imediat după producerea mijloace de observare/măsurare complexe şi specifice (adaptate
de evenimente excepţionale (seism, inundaţii, alunecări de teren etc). obiectivelor).
După caz, urmărirea curentă poate fi recomandată unei unităţi Proiectul va fi întocmit de proiectantul structurii în colaborare
specializate care are personal atestat. cu specialişti în cercetarea experimentală a structurilor de construcţii,
în cadrul urmăririi curente a structurilor spaţiale reticulate cu specialişti în domeniul aparaturii de măsură/control în domeniul
planare, la apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot afecta dura- automatizării/prelucrării automate a datelor experimentale. Proiectul
bilitatea, ca şi rezistenţa şi stabilitatea structurii, proprietarul şi/sau va fi verificat conform legislaţiei.
utilizatorul vor/ va comanda o inspecţie extinsă asupra structurii în cadrul activităţii de urmărire specială vor fi verificate
respective. nivelurile de performanţă prescrise pentru structură, precum şi factorii
In cadrul activităţii de urmărire curentă vor fi identificate de care depind aceste niveluri.
următoarele degradări în vederea intervenţiilor: Parametrii, caracteristicile, fenomenele supuse - în principal
- deformări ale barelor; -urmăririi speciale sunt următoarele:
- deplasări vizibile ale nodurilor; - starea de eforturi în bare;
- schimbări ale poziţiei nodurilor de reazem; - starea nodurilor (cu prioritate mijloacele de îmbinare);
- fisuri ale cordoanelor de sudură; - starea de deformaţii;
- degradări ale protecţiei anticorosive; - dimensiunile reale ale elementelor (variaţia grosimii ca
- degradări ale hidroizolaţiei; urmare a unor fenomene de coroziune).
- tasări vizibile ale construcţiei. - deplasările relative ale unor elemente;
11.7. Urmărirea specială va fi stabilită prin proiectul de - tasări şi efectul lor asupra construcţiei;
excuţie în cazul construcţiilor noi sau este recomandată de rezultatele - reacţiuni în reazemele structurii;
unei expertize efectuate la: - caracteristici dinamice (după caz) etc.
- structuri care au suferit avarii; 11.8. Inspectarea extinsă constă în examinarea minuţioasă a

42 43
tuturor elementelor şi îmbinărilor structurii, (inclusiv a zonelor
reparate/consolidate) şi va fi efectuată la intervale de timp stabilite în
funcţie de importanţa construcţiei şi severitatea unor acţiuni sau în
acele cazuri în care siguranţa structurii ar putea fi afectată, ca, de
exemplu:
- constatarea, în cadrul urmăririi curente, a unor deteriorări
semnificative;
- după evenimente cu repercusiuni negative (cutremure, avarii
datorită modificării/depăşirii parametrilor tehnologici prevăzuţi iniţial
la proiectare, incendii, explozii, alunecări de teren etc.)
- la schimbarea destinaţiei.
Inspectarea extinsă, efectuată de specialişti atestaţi, va
cuprinde, în principal:
- investigarea preliminară a structurii, pentru aprecierea gra Fig. la
vităţii/proporţiilor degradărilor suferite/nivelului de siguranţă a struc
turii în ansamblul ei, în vederea formulării unei decizii (fie deza
fectare, fie menţinerea şi efectuarea de lucrări de intervenţie);
- identificarea structurii şi stabilirea stării ei la momentul
investigării;
- stabilirea cauzelor şi mecanismului de degradare;
- verificarea prin calcul a nivelului de siguranţă a structurii
degradate (după caz);
- stabilirea criteriilor pentru alegerea metodelor de
intervenţie.
Se recomandă utilizarea mai multor metode/tehnici experi-
mentale (cel puţin două) pentru măsurarea unui fenomen sau para-
metru, în scopul obţinerii unui grad de încredere corespunzător în
rezultatele măsurătorilor.
După efectuarea lucrărilor de intervenţie, structura va fi Fig.lb
supusă activităţii de urmărire curentă sau, după caz, şi urmăririi speciale.

44
Fig. le
Fig. Ic

Fig.lf
. id

46 47
cr.

* -5 4
4)
b.
Fig. 2 - Structuri cu forme diverse în plan. Fig. 3 - Structuri de acoperiş denivelate.

48 49
i ' C .: v
,4

V
\,
\ ■ /" \
1 \
\
l > ! \
>
y
,-■
y \ ■\

\
\ r /■ \ \ /
i A
\ \ /
Reazem intermediar ^reazeme intermediare
/
\
\ y -
ţ\ A \
/
A \ \
\/ \ \{' / ./
y
\ \
s / A\ y
■■■

A \
\
. /

\
\ y
\

k
/
\
\ y
s \
\ / \ y \
N
-
Si
\ . . -' ■
\
', \
CN \ y
'
\ \
\
\ J
, \ A y
\ /

\
z \ / y
\ \ \A
A
:
\ s
>'
/ \ ■

y
\ y A\ / KA /
,\
z' A
J ..

Fig. 4 - Structuri
continue. Fig. 6 - Structură spaţială planar pătrată simplă.
Fig. 5 - Structură spaţială planar triunghiulară.
. 7 - Structură spaţială planar pătrată oblică.

50 51
\\

4
\ \
\

..Â.-.A

F ig ,8 - S tru c tu r ă s p a ţia la p la n a r p ă tra tă d ia g o n a lă .


F i g .1 0 - R e ţ e l e d e g r i n z i c u z ă b r e l e p l a n e .

X IX X I-----------~~___Jb__

X X X X X
X X X X
k X Xj
IX X X X
X
X X X X X
X X X X
X IX X X X
1X1 X IX

i ^ . 9 -S t r u c t u r ă s p a ţ i a l ă p l a n a r p ă t r a t ă d i a g o n a lă i n f e r i o r .
F i g .1 1 - S t r u c t u r ă s p a ţ i a l ă p l a n a r p ă t r a t ă s i m p l ă .
S iste m ec o n o m ic .

52
53
Fig. 13

A - A

I 2(6} 3 (5 ) 4

7
! i X/ t i s^ i
-
i N s/ ____I___i VV 1.

ig. 12 - Structură spaţială planar hexagonală.

Fig. 14 - Noduri sferice sudate.

54 55
a> Nod !afi tnţiniaati t>} Nod fe/i sitparteuA

Fig. 15 - Noduri sferice cu flanşe.

100-

Plan
Vedere laterală

40 ..
Diagonală
20 -

OJS S.33 0.40 0,50

Sfera eugotwi

Fig. 16 Fig. 17a - Nod disc din faţa inferioară.

56 57
Fig. 17b - Nod disc din faţa superioară.
Varianta cu bare ale feţei superioare

Fig. 17c - Nod disc din faţa superioară.


c-c
Varianta cu bare ale feţei superioare

58

alcătuite din profile.


alcătuite din ţevi.

59
Fig. 18 - Nod cu secţiunea în cruce.
Fig. 19 - Subansambluri plane.
Fig. 20 - Nod tip emisferă poligonală.

60 61
Fig. 21 - Nod MERO
Fig. 23
NODUS.

Fig. 22 Nod UNISTRUT. Fig. 24- Nodul TRIODETIC.

62
63
Boli . Nade II. STRUCTURI SPAŢIALE CU ALCĂTUIRE MIXTĂ
(OŢEL - BETON ARMAT)

1. GENERALITĂŢI

1.1. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă - denumite şi struc


turi compozite - derivă din structurile spaţiale reticulate planare inte
gral metalice prin înlocuirea barelor din oţel ale feţei superioare cu
plăci nervurate, pătrate sau dreptunghiulare, din beton armat, prefa
Fig. 25 Nodul NIPPON STEEL bricate sau turnate monolit.
1.2. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă au caracteristic fap
tul că fiecare material constituent lucrează optim: betonul armat preia
eforturi de compresiune, în timp ce oţelul preia eforturi de întindere
sau compresiuni cu valori mici.
1.3. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă, prin comparaţie cu
structurile din oţel care le corespund, au anumite avantaje:
- sunt mai rigide (săgeţi considerabil mai mici cu cea. 45%);
- au un consum specific de oţel sensibil mai redus (cu cea.
20 %) deşi greutatea structurii este mai mare (cu cea. 25%);
- plăcile din beton armat au nu numai rol structural ci şi de
suport rigid pentru izolaţia termică şi hidroizolaţie;
- costul este ceva mai redus.

2. PARTICULARITĂŢI. DOMENIU DE UTILIZARE

2.1. Particularităţile structurilor spaţiale cu alcătuire mixtă -


ca sistem constructiv - sunt cele ale structurilor spaţiale reticulate
planare, în general, şi au fost menţionate în partea I, cap. 2, pct.
2.1...2.3.
2.2. Avantajele structurilor spaţiale cu alcătuire mixtă sunt,
practic, cele enunţate în partea I, cap. 2, pct. 2.4., la care se adaugă
Fig.26-Nodul OCTATUBE acelea menţionate în partea II, cap. I, pct. 1.3.
2.3. Domeniul de utilizare a structurilor spaţiale cu alcătuire

64 65
mixtă este cel al structurilor spaţiale reticulate planare în general. El 3.2. Plăcile din beton armat pot fi dispuse:
este precizat în partea I, cap. 2, pct. 2,5, cu observaţia că structurile - pe toată suprafaţa;
spaţiale cu alcătuire mixtă nu se pretează la închideri perimetrale. - în şah (ochiurile goale urmând a fi acoperite cu panouri de
Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă pot fi utilizate şi ca iluminator);
planşee, cu condiţia ca plăcile să poală prelua încărcările ce le revin. - în şiruri (spaţiile goale urmând a fi acoperite cu luminatoare
2.4. Domeniul optim este cel al deschiderilor libere variind liniare).
între 30 şi 65 m. 3.3. Din punct de vedere al rezemării pot exista:
2.5. Forma în plan a structurii poate urma situaţiile menţio - structuri cu rezemare în noduri ale feţei superioare;
nate pentru structurile spaţiale reticulate planare integral metalice. - structuri cu rezemare în noduri ale feţei inferioare;
Forma în plan este, obişnuit, dreptunghiulară, recomandabil - structuri cu rezemare mixtă (atât în noduri ale feţei supe
cât mai apropiată de pătrat. Pot fi adoptate şi alte forme în plan cu rioare, cât şi ale feţei inferioare).
condiţia rezolvării corespunzătoare a elementelor marginale şi 3.4. Elementele geometrice de proiectare ale structurilor
rezemărilor. spaţiale cu alcătuire mixtă sunt conform părţii I, cap. 3, pct.
2.6. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă sunt aplicabile, de 3.11...3.15.
regulă, tramelor izolate, astfel încât faţa superioară (realizată din
beton) să lucreze la compresiune iar barele din faţa inferioară să 4. SOLUŢII CONSTRUCTIVE
lucreze la întindere.
Pentru construcţii industriale structura va fi alcătuită din mai 4.1. Poate fi admis orice tip de soluţie corect conformată/cal
multe trame alăturate (însă lucrând independent), pe contur pătrat sau culată/dimensionată executabilă în condiţii obişnuite.
dreptunghiular, cu deschideri de 24...45 m şi o gamă largă da travei: 4.2. Soluţii pentru acoperiş, concepute şi proiectate în ţara
12, 15, 18, 24 m etc. noastră.
Referitor la utilizarea structurilor spaţiale cu alcătuire mixtă 4.2.1. Soluţia 1 (fig. 27) are la bază structura spaţială planar
la planşee, domeniul de aplicare este cel al planşeelor din beton armat, pătrată diagonală.
monolite sau prefabricate, cu grinzi pe o direcţie sau pe două direcţii. Principalele elemente geometrice de proiectare sunt:
- forma în plan: pătrată;
3. CONFORMARE GEOMETRICĂ - latura conturului: L = 30.. .48 m;
- înălţimea structurii: h = 1/15.. .1/20;
3.1. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă, care fac obiectul - pasul: /=3,0 m (în reţeaua inferioară);
prezentei reglementări tehnice, au la bază tipurile principale de struc- - rezemarea: simplă, în toate nodurile de
turi spaţiale planar pătrate integrale metalice, descrise în partea I, cap. pe contur ale feţei superioare.
3, pct. 3.7.2. şi anume: Faţa superioară rezultă din alăturarea de plăci (elemente) pre-
- structura spaţial planar pătrată diagonală; fabricate din beton armat, ale căror dimensiuni teoretice sunt egale cu
- structura spaţial planar pătrată simplă. pasul / = 3,0 m şi paralele cu conturul. în proiecţie, plăcile corespund

66 67
ochiurilor din faţa inferioară.
Elementele curente de beton armat prefabricate EC (fig. 28) lăţimea de 3 m având, însă, cealaltă latură de 6, 9 sau chiar 12 m.
constau dintr-o placă de grosime constantă (=3,0 cm) şi două seturi de O astfel de soluţie este prevăzută în fig. 29, fiind indicat un
nervuri: element de beton armat de 3 x 9 m. Dispunerea generală a plăcilor
- nervuri principale N, care unesc mijloacele laturilor plăcii prefabricate în faţa superioară este arătată în fig. 30, în care EC este
(jucând rolul barelor din oţel ale feţei superioare în soluţia metalică; un element curent, iar EM,, EM2, EMn sunt elemente de contur.
- nervuri secundare N2 dispuse pe perimetrul plăcii. La Faţa inferioară (rame pătrate şi noduri), precum şi diago-
mijlocul laturilor sunt prevăzute gusee metalice ancorate de nervurile nalele, au aceeaşi conformaţie ca in soluţia 1.
N2. 4.2.3. Soluţia 3 (fig. 32) are la bază structura spaţială planar
Nodurile superioare rezultă prin alăturarea guseelor ele- pătrată simplă.
mentelor prefabricate adiacente. Principalele elemente geometrice de proiectare sunt:
De gusee sunt prinse cele două diagonale de la nod. - forma în plan: pătrată;
Colţurile elementelor prefabricate sunt teşite şi creează, prin - latura conturului: L = 30.. .48 m;
alăturarea a câte patru elemente, spaţii care se armează şi se monoli- - înălţimea structurii: h = L/15...L/20;
tizează. - pasul: / = 2 m;
Elementele marginale (EM) şi cele de colţ (EK) au dimensiu- - rezemarea: simplă, în toate nodurile de
nile în plan de 3,0 x 1,5 m şi, respectiv, de 1,5 x 1,5 m. pe contur.
Structura metalică este compusă din faţa inferioară (reţea), Faţa superioară rezultă prin alăturarea de plăci (elemente)
diagonale, noduri inferioare. prefabricate de beton armat, paralele cu conturul, ale căror dimensiu-
Elementele din oţel păstrează configuraţia geometrică a struc- ni teoretice sunt egale cu pasul / = 2m.
turii spaţiale reticulate planare de bază: Aceste elemente constau dintr-o placă de grosime constantă
- barele feţei inferioare sunt paralele cu conturul; (= 3,0 cm) şi un set de nervuri dispuse pe perimetrul plăcii (fig. 31 şi
- diagonalele sunt situate în plane verticale care conţin şi 32). La fiecare din cele patru colţuri ale plăcii sunt fixate câte două
barele feţei inferioare. ţevi din oţel prin care trec şuruburi de înaltă rezistenţă, al căror rol este
Faţa inferioară este alcătuită din rame pătrate şi bare de con- de a asigura îmbinarea între plăci şi elementele piramidale din oţel
tur cu latura egală cu pasul reţelei, confecţionate din profile U formate (fig. 32, secţiunea 2-2). După asamblarea întregii structuri, îmbinările
la rece; prin alăturarea ramelor rezultă faţa inferioară, barele căpătând între plăci sunt monolitizate.
secţiunea ][. Elementele din oţel ale structurii păstrează configuraţia geo-
Diagonalele sunt elemente liniare cu secţiunea compusă ][. metrică a structurii spaţiale reticulate planare, adică:
Nodul inferior este alcătuit dintr-o piesă cu secţiunea în cruce; - barele feţei interioare sunt paralele cu conturul;
el permite îmbinarea a patru rame şi patru diagonale. - diagonalele sunt situate în plane verticale care fac unghiuri
4.2.2. Soluţia 2 rezultă prin îmbunătăţirea soluţiei 1, în sensul de 45° cu planele verticale ce conţin barele feţei inferioare (fig. 32).
alcătuirii feţei superioare din elemente de beton armat care păstrează Barele feţei inferioare constau din două profile U formate la rece
şi rezultă prin alăturarea de trunchiuri de piramidă uzinate (cu baza

68
69
pătrată). Diagonalele, de asemenea, constau din profile U formate la rece. valabile şi pentru structurile cu alcătuire mixtă.
Partea superioară a trunchiurilor de piramidă este alcătuită dintr- 6.2. De asemenea, se menţine pct. 5.3 din partea I (referitor la
o placă de oţel de care sunt prinse - prin sudură - cele patru diagonale. încărcări).
Nodul inferior este alcătuit dintr-o piesă cu secţiunea în cruce 6.3. Ipotezele admise în calculul structurilor spaţiale reticu
şi permite asamblarea a câte patru trunchiuri de piramidă. late planare integral metalice sunt valabile şi pentru structurile
spaţiale cu alcătuire mixtă.
5. MATERIALE 6.4. Structurile spaţiale cu alcătuire mixtă introduc o compli
caţie suplimentară în calcul datorită proprietăţilor complexe ale
5.1. Betonul din elementele prefabricate va fi de clasa Bc 25
betonului armat ca material de alcătuire.
şi realizat cu agregate obişnuite (cu dimensiunea maximă de 7 mm),
Metoda de calcul folosită pentru determinarea eforturilor şi
în condiţiile prevăzute în normativul C 140-86.
5.2. Armarea plăcii elementelor prefabricate va fi realizată cu
deplasărilor structurii spaţiale cu alcătuire mixtă este metoda
plase din STNB. echivalenţelor, care permite considerarea concomitentă în calcul a
5.3. Armarea nervurilor va fi realizată cu carcase cu armătura lon celor două materiale (oţel şi beton armat). Metoda foloseşte procedeul
gitudinală din oţel de marcă PC 60 şi armătura transversală din STNB. discretizării fizice a elementelor prefabricate din beton armat ce com-
5.4. Structura metalică va fi realizată în aceleaşi condiţii ca şi pun faţa superioară a structurii) şi conduce, în fapt, la aplicarea
structurile spaţiale reticulate planare realizate integral din oţel (a se metodei deplasărilor.
vedea partea I cap. 4). Teoria echivalenţelor permite înlocuirea studiului unui corp
5.5. Materialele puse în operă vor fi de calitatea şi dimensiu încărcat (dală, şaibă etc.) cu acela al unui corp fictiv, cu condiţia ca
nile prevăzute în proiect. proprietăţile de rigiditate ale celor două corpuri să fie aceleaşi.
Pentru materialele puse în operă, furnizorii vor prezenta cer- Condiţia de echivalenţă dintre cele două corpuri este egalitatea
tificate de calitate. energiei potenţiale de deformaţie.
In cazul în care acestea lipsesc sau nu conţin toate datele cerute Metoda introduce ipoteze suplimentare de calcul.
prin condiţiile din proiect, vor fi făcute verificările necesare la uzină/la- Pentru calculul structurii spaţiale cu alcătuire mixtă cu ochi-
boratoare de specialitate, care vor elibera buletinele corespunzătoare. uri pătrate, elementul prefabricat din beton armat va fi echivalat cu un
Materialele noi vor fi supuse agrementării tehnice, conform
cadru din oţel alcătuit din patru bare marginale de lungime egală şi
reglementărilor în vigoare.
două bare diagonale neîmbinate în punctul de intersecţie.
6. CALCUL Punând condiţia de echivalenţă, rezultă aria secţiunilor
barelor cadrului echivalent din oţel.
6.1. Consideraţiile referitoare la problemele generale/para- 6.5. Calculul de rezistenţă şi stabilitate a elementelor structurii
metri de calcul/condiţiile de rezemare ale structurilor spaţiale reticu- spaţiale cu alcătuire mixtă va fi efectuat în conformitate cu prevederile
late planare integral metalice (partea I, cap. 5, pct. 5.1., 5.2, 5.4) sunt STAS 10107/0-90 şi ale grupului de standarde STAS 10108.

70 71
6.6. Prevederile de calcul formulate pentru structurile spaţiale 7.3. Referitor la structura metalică (faţa inferioară, diagonale,
reticulate planare integral metalice în partea I, cap. 5, pct. 5.5.4., noduri), prevederile de proiectare formulate în partea I, cap. 6, pct.
5.5.5., 5.5.6. cu excluderea parantezei, 5.5.8. sunt valabile şi pentru 6.2...6.4 pentru soluţiile integral metalice sunt aplicabile şi soluţiilor
structurile spaţiale cu alcătuire mixtă. mixte, excepţie făcând acele prevederi care se pretează, în mod spe-
6.7. Lungimea de flambaj a barelor comprimate va fi deter cific, pentru faţa superioară a structurilor realizate în soluţie integral
minată considerând lungimea barei egală cu distanţa dintre feţele metalică.
nodurilor.
6.8. Dacă sunt luate în considerare numai nervurile principale 8. CONFECŢIONARE, TRANSPORT, MONTAJ
(conlucrând cu lăţimea activă de placă) se regăseşte structura spaţială
planar pătrată diagonală. 8.1. Confecţionarea
In condiţiile monolitizării îmbinărilor dintre elementele de
beton armat, nervurile perimetrale devin bare suplimentare ale feţei 8.1.1. Elementele din beton armat
superioare. Se obţine astfel, o nouă structură spaţială reticulată pla- 8.1.1.1. Elementele din beton armat vor fi executate şi
nară cu o densitate mai mare de bare în faţa superioară; prin urmare, recepţionate în conformitate cu:
eforturile în barele structurii analoge şi săgeţile au valori considerabil - STAS 6657/1-89;
reduse. - C 140-86;
- C 56-85;
7. ELEMENTE DE PROIECTARE - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi insta
laţii aferente acestora (publicat în Monitorul Oficial).
7.1. Proiectele pentru structuri spaţiale cu alcătuire mixtă vor 8.1.1.2. Proiectantul va colabora cu tehnologi în specialitate
fi întocmite de către unităţi care posedă calificare, competenţă şi expe pentru stabilirea unei tehnologii corecte şi simple de confecţionare.
rienţă corespunzătoare naturii şi importanţei construcţiei. în afara prescripţiilor de ordin general de la pct. 8.1.1.1.,
7.2. Pentru soluţiile de concepţie nouă, notele de calcul vor proiectantul poate da indicaţii tehnologice suplimentare, în special
cuprinde toate verificările necesare; de asemenea, după caz, soluţiile referitor la piesele deosebite ale structurii.
vor fi verificate şi experimental prin încercări de probe (elemente de Nu sunt excluse normele interne ale unităţilor producătoare.
beton armat, eventual elemente ale structurii metalice) şi subansam 8.1.1.3. Pentru asigurarea corectitudinii de execuţie, ori de câte
bluri de structură la scară naturală, a căror componente poate fi con ori se va considera necesar, vor fi folosite şabloane metalice (de
cludentă pentru promovarea soluţiilor. exemplu, pentru poziţionarea corectă a guseelor metalice G din
încercarea va trebui să confirme modul de transmitere a efor- fig. 28: fără rotiri ale guseelor în planul lor şi cu respectarea dimensi
turilor din elementele prefabricate, de la un element la cele vecine, unii laturilor elementului prefabricat).
conform estimărilor din proiect. Toleranţele de execuţie vor fi precizate prin caiet de sarcini.
Soluţiile vor fi supuse agrementărilor tehnice, conform regle- 8.1.1.4. La o eventuală producţie de serie, elementele prefabri
mentărilor în vigoare. cate din beton armat, vor fi turnate obligatoriu în cofraje rigide de

72 73
tipul matriţă (cochilă) realizate din oţel cu toleranţe corespunzând cel 9.3. Se recomandă utilizarea structurilor spaţiale cu alcătuire
puţin clasei de precizie CP 5 conform STAS 7721-90. mixtă prioritar în medii cu clase de agresivitate I şi II conform
(Aceasta obligativitate va fi menţionată de către proiectant pe Instrucţiunilor tehnice C 170-87.
planul de cofraj).
8.1.2. Structura metalică. 10. PROTECŢIA LA FOC
8.1.2.1. Confecţionarea structurii metalice va fî efectuată în
condiţiile precizate în partea I, cap. 7, pct. 7.1. 10.1. Sunt valabile consideraţiile referitoare la protecţia la foc
8.1.3. Controlul calităţii elementelor din beton armat şi a con a structurilor spaţiale reticulate planare integral metalice (partea I,
fecţiei metalice efectuat de către responsabilul tehnic cu execuţia. cap. 9.).
8.1.4. Consumul specific al manoperei de uzinare a structurii
metalice este identic celui menţionat la pct. 7.1.12., partea I. 11. ÎNCERCAREA STRUCTURII
Consumul specific al manoperei de uzinare a plăcilor
prefabricate din beton armat de la faţa superioară este similar 11.1. încercarea structurii speciale cu alcătuire mixtă va fi
celui corespunzător elementelor prefabricate din beton armat efectuată în condiţiile precizate în partea I, cap. 10, cu observaţia că
cu grosimi mici. la pct. 10.7. se va renunţa la "Notă".

8.2. Transportul, manipularea şi depozitarea elementelor 12. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP


componente ale structurii spaţiale cu alcătuire mixtă vor fi efectuate
în condiţiile precizate în partea I, cap. 7, pct 7.2. 12.1. Urmărirea comportării în timp va fi efectuată în condiţiile
precizate în partea I, cap. 11, cu observaţiile că la pct. 11.6, lista
8.3. Montajul va fi efectuat în condiţiile precizate în partea I, degradărilor/defectelor supuse urmăririi curente va fi completată cu:
cap. 7, pct. 7.3. - fisuri în elementele de beton armat, desprinderea betonului
pe traseul armăturii, pete de rugină pe traseul armăturilor şi
8.3.1. Consumul specific al manoperei de montaj este, infor- expulzarea betonului de acoperire,
mativ, de cea. 1/10 ore om/m2. iar la pct. 11.7. lista parametrilor/caracteristicilor/fenomenelor supuse
urmăririi speciale va fi completată cu:
9. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ - deschiderea fisurilor;
- clasa betonului din elementele prefabricate;
9.1. Pentru elementele din oţel sunt valabile consideraţiile - stabilirea poziţiei şi diametrului armăturilor în elementele
referitoare la protecţia anticorosivă a structurilor spaţiale reticulate prefabricate.
planare integral metalice (partea I, cap. 8).
9.2. Plăcile din beton armat vor fi protejate anticorosiv con
form prevederilor Instrucţiunilor tehnice C 170-87.

74 75
B'B

ÎNCHEIERE

Specificaţia tehnică a fost elaborată pornind de la


Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea construcţiilor în soluţie de
structură spaţială reticulată, indicativ P 112-81.
Evoluţia concepţiilor structurale, studiile şi cercetările teore-
tice şi experimentale întreprinse, soluţiile constructive puse la punct
ulterior apariţiei Instrucţiunilor P 112-81 au făcut posibilă redactarea
specificaţiei tehnice în forma de mai sus.

;.^.>s«*>-r.**;«Y^£î£y' »
£|___ ?5 re tt ii a
LEGENDĂ:
• Nod faţă superioară (în cadranul diagonalelor) °
Nod de rea/em (în cadranul diagonalelor) + Nod în faţa
inferioară GI D ^ Indică sensul coborâtor al
diagonalelor

Fig. 27 Plan montaj subansambluri acoperiş

76 77
LISTA REGLEMENTĂRILOR LA CARE SE FAC REFERIRI ÎN TEXT

1.*** STAS 10108/70-78 Construcţii civile, industriale şi


agricole. Calculul elementelor din oţel.
2.*** STAS 10108/1-81 Construcţii civile, industriale şi
agricole. Prescripţii pentru proiectarea construcţiilor din ţevi de oţel.
3.*** STAS 10108/2-83 Construcţii din oţel. Calculul ele-
mentelor din oţel alcătuite din profile cu pereţii subţiri, formate la rece.
4.*** STAS 767/0-88 Construcţii civile, industriale şi agro-
zootehnice. Construcţii din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate.
5.*** STAS 10103-76 Construcţii din oţel. Principii funda-
mentale de calcul.
6.*** STAS 10101/21-92 Acţiuni în construcţii. încărcări
date de zăpadă.
7.*** STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii. încărcări
date de vânt.
8.*** STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii.
Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.
9.*** STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale.
Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
10.*** STAS 1336-80 Construcţii. încercarea in situ a con-
strucţiilor prin încărcări statice.
Iii*** STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton.
Beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice de calitate.
12.*** STAS 6657/2-89 Elemente preabricate de beton,

83
beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode 25.*** STAS 7657-90 Ţevi din oţel sudate longitudinal pen-
de verificare a calităţii. tru construcţii.
13.*** STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente pre- 26.*** STAS 7941-90 Ţevi pătrate şi dreptunghiulare din
fabricate de beton, beton armat şi beton precompri - oţel, sudate longitudinal.
mat. Condiţii tehnice de calitate. 27 *** STAS 8726-90 Ţevi de oţel sudate longitudinal, trase
14.*** STAS 10128-86 Protecţia contra coroziunii a con- sau laminate la rece.
strucţiilor supraterane din oţel. Clasificarea mediilor 2g_*** Q 150-84 Normativ privind calitatea îmbinărilor
agresive.
sudate din oţel ale construcţiilor civile, construcţiilor
15.*** STAS 10702/1-83 Protecţia contra coroziunii a con-
industriale şi agricole.
strucţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare.
29 *** c 56-85 Normativ privind calitatea îmbinărilor
Condiţii tehnice generale.
sudate din oţel ale construcţiilor civile, construcţiilor
16.*** STAS 10702/2-80 Protecţia contra coroziunii a con-
strucţiilor supraterane. Acoperiri protectoare pentru industriale şi agricole.
construcţiile aflate în medii neagresive, slab agresive 30 *** Q 140-86 Normativ pentru excutarea lucrărilor de

şi cu agresivitate medie. beton şi beton armat.


17.*** STAS 10166/1-77 Protecţia contra coroziunii a con- 31.*** C 205 - 81 Instrucţiuni tehnice privind încercarea in
strucţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a situ prin încărcări statice, conform STAS 1336-80, a
construcţiilor civile şi industriale.
suprafeţelor.
32.*** p 112-81 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea anti-
18.*** STAS 8558-78 Măsuri de siguranţă contra incendi-
seismică a construcţiilor în soluţie de structură
ilor. Determinarea incombustibilităţii materialelor de
spaţială reticulată.
construcţii.
33.*** p 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a
19.*** STAS 500/1-89 Oţeluri de uz general pentru con-
construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agro
strucţii. Construcţii tehnice generale de calitate.
zootehnice şi industriale.
20.*** STAS 500/2-80 Oţeluri de uz general pentru con-
34 *** p 130-88 Norme metodologice privind urmărirea
strucţii. Mărci.
comportării construcţiilor, inclusiv supravegherea
21.*** STAS 500/3-80 Oţeluri de uz general pentru con-
curentă a stării tehnice a acestora.
strucţii rezistente la coroziunea amosferică. Mărci. 35.*** Legea 10/1995 Legea calităţii pentru construcţii
22.*** STAS 404/1-87 Ţevi din oţel iară sudură, trase sau
(Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12, 1995).
laminate la cald. 36.*** Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
23.*** STAS 530/1-87 Ţevi din oţel fără sudură, trase sau instalaţii aferente acestora (Monitorul Oficial nr.
laminate la rece. 193/1994).
24.*** STAS 6086-86 Ţevi pătrate şi dreptunghiulare din 37_*** Regulament pentru urmărirea comportării în
oţel, fără sudură. exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea con-

84 85
strucţiilor (Monitorul Oficial nr. 193/1995).
38.*** Normele de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei
(Monitorul Oficial nr. 193/1994).
39 *** Q 139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-
corosivă a elementelor de construcţii metalice.
40.*** C 170-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia ele-
mentelor din beton armat şi beton precomprimat
supraterane în medii agresive naturale şi industriale. ANEXA
41.*** Norme tehnice de proiectare şi realizarea construc-
ţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ LA "SPECIFICAŢIA TEHNICĂ PRIVIND
PI 18-83 cu modificările din 1996. CERINŢE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA
42.*** Colecţia de norme orientative de deviz C-1995. CONSTRUCŢIILOR ÎN SOLUŢIE DE STRUCTURĂ
SPAŢIALĂ RETICULATĂ PLANARĂ"

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD


CURENT DIN FAŢA INFERIOARĂ A UNEI STRUCTURI
SPAŢIALE RETICULATE PLANARE

86 87
ANEXA: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT
DIN FAŢA INFERIOARĂ A UNEI STRUCTURI
SPAŢIALE RETICULATE PLANARE.

1. Exemplul de calcul se referă la un nod din faţa inferioară a struc


turii spaţiale reticulale planare pentru acoperişul sălii cu destinaţii multiple
de antrenament şi concurs pentru atletică grea (proiect IPCT nr. 1262/a,
1981).

2. Principalele elemente geometrice de proiectare ale structurii


spaţiale reticulate planare sunt următoarele:
- geometria: structură spaţială planar pătrată diagonală.
- forma în plan şi
deschideri: pătrată, 30 x 30 m.
- înălţimea structurii: h - 1,80 m.
- pasul: 1 = 3,00 m (în faţa inferioară).
- unghiul de înclinare
al diagonalelor: y= 50,2°
- rezemarea: simplă rezervare în toate nodurile de pe
contur ale feţei superioare.

3. Structura spaţială reticulată planară este simetrică în raport cu


planele bisectoare ale planurilor de coordonate xOz şi yOz.

4. încărcarea de calcul considerată este P - 416 daN/m2.

5. Eforturile în barele concurente în nod sunt conform fig. 1 şi 2.

88
6. Nodurile şi barele feţei inferioare sunt confecţionate din oţel de
marcă OL 37.

7. Nodul verificat este situat în vecinătatea centrului structurii spaţiale


reticulate planare şi este numerotat 70.

8. Nodul 70 - cu secţiunea în cruce - are conformarea din fig. 18 a


Specificaţiei tehnice şi este alcătuit din două guşee de tablă cu grosimea de
12 mm. Cordoanele de sudură se execută semiautomat sau manual.

9. Barele din faţa inferioară sunt alcătuite din două profile


U 120 x 55 x 7, conform fig. 3.

10. Prinderea barelor pe nod se realizează cu şuruburi precise M 16 x 50


grupa 6.6, câte 6 pentru fiecare din barele feţei inferioare şi câte 3 pentru
fiecare diagonală.

11. Secţiunea barelor digonale şi îmbinarea sunt alese constructiv,


întrucât valoarea efortului în diagonale este foarte redusă.

12. Verificarea barelor din faţa inferioară este efectuată pentru efortul
1 = 45.180 daN.

90
a„ = 7 mm
A, = 2 x 0,7 x 30 = 42 cm2
K//1, = 1.500 x 42 = 63.000 daN > 45.180 daN,

în care:
fi/ = 1500 daN/cnr - rezistenţa de calcul corespunzătoare solicitării
de forfecare pentru îmbinări cu sudură de colţ a pieselor din OL 37.