Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ficatul i pancreasul sunt dou glande voluminoase i anexe ale tubului digestiv,
care î i vars produsul lor de secre ie, bila respectiv sucul pancreatic în duoden. Prezen a
acestor secre ii are un rol important în realizarea digestiei intestinale.
FICATUL
Pancreasul (Pancreas) este o gland anex a tubului digestiv, fiind plasat în partea
dorso-cranial a abdomenului, pe curbura mic a duodenului. Este absent la nevertebrate
i la unele vertebrate inferioare, dar este constant prezent la mamifere.
În organism are func ie dubl , rolul exocrin este asigurat de secre ia sucului
pancreatic pe care îl vars apoi în duoden printr-un sistem diferit de canale, în timp ce
rolul endocrin se manifest prin secre ia de insulin i glucagon, doi hormoni
indispensabili metabolismului glucidic.
Pancreasul prezint un aspect asem n tor cu cel al glandelor salivare, are culoare
roz în stare proasp t i consisten ferm , dar friabil .
Pancreasul este dispus transversal, alungit, între ansele duodenale, descriindu-i-se
un corp i dou extremit i sau lobi.
Corpul (Corpus pancreatis) este aplatizat dorso-ventral i se întinde caudal de
por iunea piloric a stomacului pân la por iunea cranial a duodenului. Marginea
caudal este întrerupt de incizura pancreatic (Incizura pancreatis) prin care trec artera
mezenteric i vena port . Numai la suine, ecvine i inconstant la bovine, vena port
traverseaz corpul pancreasului prin inelul pancreatic (Anulus pancreatis).
Lobul drept (Lobus dexter) sau capul pancreasului (Caput pancreatis) este situat
pe flexura cranial a duodenului i ata at de por iunea descendent a duodenului pân la
curbura sa caudal .
Lobul stâng (Lobus sinister) sau coada pancreasului (Cauda pancreatis) vine în
contact cu fundul stomacului, ajungând pân în vecin tatea splinei.
Pancreasul este bine solidarizat de duoden, ancorat în mezoul duodenal i prin
canalele sale excretoare.
Structura pancreasului cuprinde capsula fibroas , esutul propriu, sistemul
canalicular, vase i nervi.
Capsula fibroas este sub ire i acoper organul la exterior.
esutul propriu (parenchimul) este alc tuit din acini pancreatici cu func ie
exocrin , printre care sunt diseminate insule pancreatice (Insulae pancreaticae),
cunoscute i sub denumirea de "insulele lui Langerhans", care realizeaz func ia
endocrin .
Canalele pancreatice se deschid în duoden diferit, canalul pancreatic principal la
nivelul papilei duodenale mari, iar canalul accesoriu la nivelul papilei duodenale mici,
situat la mic distan de precedenta.
Vasculariza ia arterial a pancreasului este asigurat prin trei diviziuni ale arterei
celiace, artera splenic pentru lobul stâng, artera gastric pentru corpul pancreasului i
artera hepatic care împreun cu artera mezenteric cranial vor iriga lobul drept al
pancreasului.
Venele de la nivelul pancreasului sunt satelite arteriale, fiind drenate de vena
splenic , venele pancreatico-duodenale i vena mezenteric cranial . Toate aceste vase
sunt colectate de vena port care conduce sângele la ficat.
Inerva ia pancreasului este asigurat de fibre vagale i parasimpatice care activeaz
secre ia acinilor, iar fibrele simpatice reduc secre ia acinilor, fiind vaso-motorii.
La ecvine pancreasul este dirijat pu in mai la dreapta de planul s u median de c tre
vena port , care-l str bate pe la nivelul inelului pancreatic. Lobul pancreatic drept este
dispus între baza cecumului i peretele lombar i ader la duoden. Lobul stâng este mai
lung i situat caudal. Topografic, pancreasul este plasat în dreptul vertebrelor toracice
XVI, XVII i XVIII. Sistemul canalicular cuprinde dou canale excretoare. Canalul
pancreatic principal este mai lung i mai gros i p r se te pancreasul pe la marginea sa
cranial , pentru a se deschide în duoden al turi de canalul coledoc pe papila duodenal
mare la nivelul ampulei hepato-pancreatice. Canalul pancreatic accesoriu se deschide în
duoden la nivelul unei papile duodenale mici, vis-a-vis de papila duodenal mare.
La bovine, datorit compresiei ruminale, pancreasul este situat complet în dreapta
planului median, în dreptul vertebrei toracice XIII i a primei vertebre lombare, dispus
oblic în direc ie caudal i spre dreapta. Lobul drept are aspect triunghiular, iar lobul
stâng este aplatizat. Incizura pancreatic este transformat uneori în inel pancreatic.
Corpul pancreasului ader dorsal la ficat i la pilierii diafragmei, iar ventral vine în
contact cu omasul, jejunul i colonul transvers. Exist doar canal pancreatic accesoriu
care iese din pancreas pe la baza lobului drept i se deschide în duoden pe papila
duodenal mic situat la 30-40 cm de papila duodenal mare.
La ovine i caprine, forma i dispozi ia pancreasului este asem n toare cu cea de la
bovine. Deosebirea const în absen a canalului pancreatic accesoriu i prezen a numai a
canalului pancreatic care se deschide în duoden pe papila duodenal mare.
La suine, pancreasul are form neregulat , lobul drept este slab dezvoltat, lobul
stâng i corpul pancreasului fiind voluminoase. Corpul pancreasului este perforat de
inelul pancreatic. Lobul stâng vine în contact cu fundul stomacului, iar lobul drept cu
por iunea descendent a duodenului, ajungând pân aproape de extremitatea cranial a
rinichiului drept. Canalul pancreatic accesoriu se deschide pe papila duodenal mic ,
situat la 20-25 cm de pilor.
La carnivore pancreasul are forma literei "V", fiind alungit i îngust. Lobul stâng
este redus i plasat în dreptul por iunii pilorice a stomacului, iar lobul drept este foarte
lung i se plaseaz de-a lungul por iunii descendente a duodenului, pân aproape de
curbura sa caudal , fiind acoperit de omentul mare. Lobul drept al pancreasului vine în
contact cu lobul drept i cu lobul caudat al ficatului, se plaseaz între stomac i colonul
transvers, fiind medial în contact cu jejunul, cecumul i colonul ascendent. Sistemul
canalicular la canide este reprezentat de dou conducte. Canalul pancreatic se deschide pe
papila duodenal mare împreun cu canalul coledoc, iar canalul pancreatic accesoriu se
deschide pe papila duodenal mic , situat la câ iva cm de papila duodenal nare.
La feline, în general, exist doar canal pancreatic care se deschide în duoden
împreun cu canalul coledoc, dar inconstant poate exista i canal pancreatic accesoriu
care se va deschide pe papila duodenal mare.
La leporide pancreasul are aspectul unor lobi mici, numero i i disemina i. Lobul
stâng este mai compact i vine în contact cu fundul stomacului, cu splina i cu rinichiul
stâng. Exist doar canal pancreatic accesoriu, care se deschide pe papila duodenal mic ,
la 30-40 cm de deschiderea canalului coledoc.
SPLINA
Splina (Lien) este un organ hematopoetic, impar, situat în partea stâng a cavit ii
abdominale, medial de ultimele coaste. Este un organ anex al aparatului circulator, cu
rol în ap rarea organismului, în reglarea numeric a elementelor figurate sanguine i a
presiunii sanguine de la nivelul viscerelor abdominale. Lipse te la nevertebrate dar este
prezent la toate mamiferele. Splina are culoare variabil , de la ro u intens la gri-alb strui
i consisten pu in ferm , dar elastic .
Splina este aplatizat i mai mult sau mai pu in alungit . Prezint dou fe e, dou ,
margini i dou extremit i.
Fa a parietal (Facies parietalis) sau diafragmatic , este neted , convex i vine în
contact cu peretele costal stâng.
Fa a visceral (Facies visceralis) este parcurs de hilul splinei (Hilus lien) i se
muleaz pe organele învecinate, realizând suprafe e de contact cu stomacul i intestinele,
iar numai la ecvine este în contact i cu rinichiul stâng.
Cele dou fe e ale splinei sunt separate prin marginea cranial (Margo cranialis)
i marginea caudal (Margo caudalis).
Extremitatea dorsal (Extremitas dorsalis) se afl aproape sau în contact cu
rinichiul stâng, iar extremitatea ventral (Extremitas ventralis) este liber , mobil i
convex .
Splina este consolidat în cavitatea abdominal printr-o serie de ligamente.
Ligamentul gastro-splenic (Lig. gastrolienale) por iune din omentul mare, leag
curbura mare a stomacului de hilului splinei.
Ligamentul frenico-splenic (Lig. phrenicolienale) solidarizeaz splina de
diafragm , fiind o prelungire a ligamentului gastro-splenic.
Ligamentul spleno-renal (Lig. lienorenale) leag splina de rinichiul stâng.
Structura splinei cuprinde: seroasa, capsula fibroas , trabeculele splenice, pulpa
splenic (alb i ro ie), vase i nervi.
Seroasa splinei este reprezentat de peritoneul visceral i ader intim la capsula
fibroas , acoperind tot organul cu excep ia hilului splenic i a unor zone de aderen .
Vasculariza ia arterial a splinei este asigurat în totalitate de artera splenic ,
ramur a arterei celiace i care p trunde în splin pe la nivelul hilului.
Venele sunt drenate prin colectoarele satelite ale arterelor i deversate în vena
splenic care reprezint cel mai mare afluent al venei porte.
Plexul nervos splenic provine din plexul celiac i este compus de fibre din vag i
din fibre simpatice.
La ecvine splina are aspect de coas , încurbat cranio-ventral, cu marginea cranial
concav i marginea caudal convex . Extremitatea dorsal este l it i plasat sub
extremitatea dorsal a ultimelor trei coaste. Extremitatea ventral este ascu it i situat
în dreptul spa iilor intercostale IX-X. Lateral, splina vine în contact cu partea costal a
diafragmei, caudo-medial, cu rinichiul stâng, cu pancreasul, cu jejunul i cu flexura
diafragmatic a colonului ascendent. Hilul splinei este evident i ocup toat lungimea
fe ei viscerale. Punc ia splinei se realizeaz proximal de colul ultimei coaste.
La bovine splina are form de curea lat , alungit , orientat oblic caudo-ventral,
având marginile cranial i caudal ascu ite i paralele, iar extremit ile dorsal i
ventral rotunjite. Fa a parietal este neted i în contact cu diafragma. Fa a visceral
ader la rumen printr-o zon de aderen redus , situat dorso-medial. Extremitatea
dorsal este plasat sub extremit ile proximale ale ultimelor coaste, iar extremitatea
ventral se situeaz deasupra extremit ilor corespondente ale coastelor VII-VIII. Hilul
splenic, situat dorso-cranial este foarte slab eviden iat.
La ovine i caprine splina este mai redus decât la bovine, având un aspect aproape
triunghiular, cu baza situat dorsal i cu vârful orientat ventral. Extremitatea dorsal este
plasat în dreptul ultimelor dou coaste i a procesului transvers al primei vertebre
lombare, iar extremitatea ventral ocup mijlocul ultimelor dou spa ii intercostale.
La suine splina este îngust i alungit , u or curbat cranial. Hilul splenic este
foarte evident, ocup toat lungimea fe ei viscerale, ceea ce confer splinei pe sec iune un
aspect triunghiular. Marginea cranial este concav , iar marginea caudal este convex .
Extremitatea dorsal este rotunjit , ajungând pân în dreptul extremit ii dorsale ale
ultimelor dou coaste. Extremitatea ventral este mai ascu it i ajunge pân în dreptul
lobului stâng al ficatului.
La carnivore splina este alungit , îngustat în primele 2/3 proximale, larg i
curbat cranial în 1/3 distal . Fa a parietal este u or convex , iar fa a visceral parcurs
de un hil evident. Marginea cranial este concav , iar marginea caudal este convex .
Extremitatea dorsal este rotunjit i ajunge pân în dreptul ultimelor dou coaste i a
procesului transvers al primei vertebre lombare, iar extremitatea ventral ajunge pân în
dreptul arcului costal realizat de coastele XII-XIII.
La feline, extremitatea dorsal este mai pu in dezvoltat decât la canide.
La leporide splina este alungit , având extremit ile rotunjite i marginile aproape
paralele. Hilul este evident i parcurge toat fa a visceral . Extremitatea dorsal a splinei
este situat în dreptul ultimelor dou coaste, cranial de rinichiul stâng.