Sunteți pe pagina 1din 8

Aparatul respirator 1 Marius Pentea

APARATUL RESPIRATOR

Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) este alc tuit dintr-un ansamblu de


organe care concur la restaura ia gazoas a sângelui, la realizarea hematozei .
Fiziologic, aparatul respirator îndepline te în organism trei func ii esen iale:
respira ia, care se realizeaz prin intermediul pl mânilor; olfac ia, realizat la nivelul
labirintului etmoidal de mucoasa olfactiv ; fona ia, asigurat de laringe.
Anatomic, aparatul respirator este divizat în: 1. c ile respiratorii, reprezentate de
cavit ile nazale, laringe, trahee i bronhii; 2. pl mânii, sediul respira iei i al hematozei.
Cavitatea toracic i pleura reprezint componenta func ional care ad poste te i
asigur mecanismul de ventila ie al aparatului respirator.

NASUL

Nasul (Nassus externus) reprezint un relief extern, mai mult sau mai pu in
delimitat în seria mamiferelor domestice de buza superioar , care se continu dorso-
caudal, direct, f r demarca ie, cu fruntea prin por iunea dorsal a nasului (Dorsum
nasi), prin r d cina nasului (Radix nasi), iar rostral se termin la nivelul vârfului
nasului (Apex nasi). Ventro-lateral de vârful nasului se deschid n rile (Narines). Între
n ri i buza superioar , diferit în func ie de specie se formeaz , planul nazal la ecvine,
ovine, caprine, carnivore i leporide, planul nazo-labial la bovine i planul rostral la
suine.
N rile au form diferit în func ie de specie, de fant mai mult sau mai pu in larg
i oblic în direc ie dorso-caudal , fiind sus inute de un perete cartilaginos i mai pu in
mobil, situat dorso-medial i care reprezint aripa nasului (Ala nasi). Medio-ventral de
la nivelul nasului, dirijat înspre buza superioar se întinde filtrul (Philtrum) mai mult sau
mai pu in evident în func ie de specie. Unghiul dorso-lateral se prelunge te caudal la
ecvine cu un diverticul nazal (Diverticulum nasi) sau nara fals , un pliu cutanat care se
extinde lateral pe incizura nazo-incisiv , iar la suine i carnivore cu un an alar (Sulcus
alaris).

CAVIT ILE NAZALE

Cavit ile nazale (Cavum nasi) sunt dou conducte de form aproximativ
dreptunghiular care comunic cu exteriorul prin n ri, iar cu faringele prin choane
(Choanae), fiind delimitate între ele de c tre septul nazal.
Septul nazal (Septum nasi) desparte cele dou cavit i nazale, sprijinindu-se ventral
în an ul septal al vomerului, fiind alc tuit dintr-un cartilaj, o por iune membranoas i o
por iune osoas .
Cartilajul septului nazal (Cartilago septi nasi) se continu caudal cu un proces
caudal (Processus caudalis), care se extinde între lama perpendicular a osului etmoid i
reprezint por iunea osoas (Pars ossea) a septului nazal.
Rostral, cartilajul septului nazal se continu cu por iunea membranoas (Pars
membranacea).
Cavit ile nazale sunt sistematizate într-un vestibulul nazal i o cavitate nazal
propriu-zis .
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

Vestibulul nazal (Vestibulum nasi) este situat la intrarea în cavitatea nazal , fiind
delimitat de aripa nasului i de por iunea mobil a septului nazal. Caudal, limita dintre
vestibulul nazal i cavitatea nazal propriu-zis este marcat de pragul nasului (Limen
nasi), linia ce desparte pielea fin de mucoasa nazal i care se r sfrânge în cavitatea
nazal . Ventral, al turi de pragul nasului se g se te orificiul nazo-lacrimal (Ostium
nasolacrimale) care reprezint deschiderea rostral a canalului nazo-lacrimal (Ductus
nasolacrimalis).
N rile i vestibulul nazal sunt sus inute de un schelet cartilaginos, acoperit de
mu chi i de piele.
Cartilajul alar (Cartilago alaris) reprezint suportul principal al aripii nasului,
putând fi sistematizat într-o lam (Lamina) dispus lateral i un corn (Cornu) dispus
ventro-medial.
Cartilajul lateral dorsal al nasului (Cartilago nasi lateralis dorsalis) reprezint o
expansiune format de marginea ventral a cartilajului septal, care completeaz osul
nazal pân la incizura nazo-incisiv . Este scurt i gros la ecvine, mai larg la rumeg toare,
absent la suine, carnivore i leporide.
Cartilajul lateral ventral al nasului (Cartilago nasi lateralis ventralis) reprezint
un fel de margine a procesului nazal al osului incisiv i se une te cu precedentul la nivelul
incizurii nazo-incisive.
Cartilajele accesorii (Cartilago nasales accesoriae) sunt plasate lateral i medial
de cartilajul alar, cu excep ia ecvinelor la care lipse te cartilajul lateral. Cartilajul
accesoriu lateral se ata eaz de cartilajul lateral ventral la carnivore, de osul rostral la
suine i de cartilajul dorso-lateral la rumeg toare. Cartilajul accesoriu medial, foarte bine
dezvoltat la ecvine, înt re te pliul alar care se va prelungi cu cornetul nazal ventral.
Mi c rile n rilor sunt asigurate prin ac iunea mu chilor care î i au originea pe os i
termina ia pe pielea regional , asigurând deplasarea i deformarea cartilajelor nazale, în
principal al cartilajului alar. Musculatura n rilor este reprezentat de: mu chiul dilatator
apical al n rilor, mu chiul ridic tor nazo-labial, mu chiul canin i mu chiul orbicular al
gurii.
Vasculariza ia arterial este asigurat de ramuri care provin din arterele labial
superioar , lateral a nasului i dorsal a nasului.
Venele sunt satelite arteriale i sunt drenate prin intermediul unui plex venos al
mucoasei nazale care este foarte bine reprezentat mai ales pe septul nazal.
Inerva ia senzitiv este asigurat de nervul trigemen, nervul infraorbitar al
maxilarului, iar inerva ia motoare este realizat de ramurile bucale ale nervului facial.
Cavit ile nazale propriu-zise (Cavum nasi proprium) sunt în num r de dou ,
întinzându-se rostral de la nivelul pragului nasului i caudal pân la osul etmoid.
Fiecare cavitate nazal prezint : un plafon, reprezentat de oasele nazale, un plan eu,
format de oasele incisive, maxilare, palatine i care separ cavitatea nazal de cavitatea
oral , un perete medial, reprezentat de septul nazal, puternic vascularizat i un perete
lateral format din oasele nazal i maxilar.
În fiecare cavitate nazal , pe pere ii laterali preomin corne ii nazali care
delimiteaz meaturile nazale .
Corne ii nazali sunt lame osoase papiracee, prinse de peretele cavit ii nazale,
r sucite sau încol cite i c ptu ite de mucoas nazal .
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

Cornetul nazal dorsal (Concha nasalis dorsalis) se prinde de creasta etmoid a


osului nazal, este mai redus i se r suce te în sens lateral, pentru a se termina rostral la
nivelul vestibulului nazal prin pliul drept (Plica recta). În por iunea sa caudal con ine
sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae dorsalis) care comunic cu meatul mijlociu, cu
excep ia ecvinelor la care acest sinus este anexat sinusului frontal formându-se sinusul
concofrontal care se deschide în sinusul maxilar caudal.
Cornetul nazal ventral (Concha nasalis ventralis) este mai scurt dar mai gros
decât cel dorsal. Se ata eaz pe creasta concal a osului maxilar, se r suce te dorsal i se
termin rostral prin dou pliuri mucoase, pliul alar (Plica alaris) spre aripa nasului i
pliul bazal (Plica basalis) care la ecvine este str b tut de conductul nazo-lacrimal. La
carnivore, în vestibulul nazal se reliefeaz dorso-rostral de pliul alar o serie de pliuri ale
mucoasei, pliul oblic (Plica obliqua) pe care se deschid orificiul glandei nazale laterale i
pliurile paralele (Plicae paralelae) situate pe peretele dorso-lateral al vestibulului nazal.
La ecvine în por iunea caudal a cornetului ventral se realizeaz o cavitate buloas
(Bulla conchales) ce intr în compozi ia sinusului maxilar rostral. La rumeg toare i
suine se mai formeaz i un sinus concal ventral (Sinus conchae ventralis), independent.
Cornetul nazal mijlociu (Conchea nazalis media) este foarte dezvoltat la carnivore
mai redus la rumeg toare i leporide i proemin în cavitatea nazal între corne ii nazali
dorsal i ventral.
Corne ii etmoidali (Concha ethomoidales) sunt situa i caudal la nivelul cavit ilor
nazale.
Corne ii nazali determin formarea unor spa ii virtuale denumite meaturi nazale.
Meaturile nazale sunt în num r de trei, dorsal, mijlociu i ventral i care comunic
între ele printr-un meat nazal comun (Meatus nasi comunis) situat între septul nazal i
extremitatea medial a corne ilor nazali.
Meatul nazal dorsal (Meatus nasi dorsalis) este plasat între plafonul cavit ii
nazale i cornetul nazal dorsal, terminându-se caudal în plafonul labirintului etmoidal.
Meatul nazal mijlociu (Meatus nasi medius) este situat între cornetul nazal dorsal
i cornetul nazal ventral, terminându-se caudal în labirintul etmoidal. Extremitatea sa
caudal , la ecvine i suine are forma unei depresiuni, la rumeg toare, carnivore i
leporide este bifurcat caudal, într-o ramur dorsal i o ramur ventral , situate dorsal i
respectiv ventral de cornetul nazal mijlociu.
Meatul nazal ventral (Meatus nasi ventralis) este situat între cornetul nazal ventral
i plan eul cavit ii nazale.
Extremitatea caudal a cavit ii nazale este vast i divizat într-un etaj dorsal i un
etaj ventral.
Etajul dorsal este reprezentat de labirintul etmoidal (Labyrinthus ethmoidalis), în
trecut "labirintul olfactiv" i ocupat în totalitate de corne ii etmoidali (Conchea
ethmoidales) care sunt desp r i i între ei de meaturile etmoidale (Meatus ethmoidales).
Fiecare cornet etmoidal este format din volute etmoidale, formându-se etmoturbinalele
(Ethmoturbinalia), acoperite de mucoasa olfactiv . Etmoturbinalele sunt numeroase i în
func ie de dispozi ia lor, pot fi sistematizate în laterale i mediale. Cele r sucite lateral
vor constitui ectoturbinale (Ectoturbinalia) i vor corespunde lamei papiracee a
etmoidului, iar cele r sucite medial vor forma endoturbinalele (Endoturbinalia).
Etajul ventral al extremit ii caudale a cavit ii nazale este reprezentat de meatul
nazo-faringian (Meatus nasopharingeus) i care se termin la nivelul choanelor.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

Cavitatea nazal este c ptu it de mucoas de tip respirator i de tip olfactiv.


Mucoasa respiratorie are culoare roz-ro ietic i c ptu e te cavitatea nazal cu excep ia
labirintului etmoidal i a por iunilor caudale ale corne ilor nazali care sunt captu ite cu
mucoas de tip olfactiv.
În mucoasa respiratorie sunt prezente o serie de glande nazale (Glandulae nasales).
Mucoasa de tip olfactiv este de culoare brun-g lbuie, con ine glande olfactive
(Glandulae olfactoriae) i numeroase fascicule de fibre nervoase olfactive care vor forma
nervul olfactiv. Mucoasa nazal este umidificat de c tre glanda nazal lateral
(Glandulae nasalis lateralis), absent la bovine, iar la carnivore i leporide i de glanda
nazal medial (Glandulae nasalis medialis) plasat ventro rostral de septul nazal.
Organul vomero-nazal (Organum vomeronasale), numit în trecut "organul lui
Jacobson" este un organ anex al aparatului olfactiv, cu rol i func ionalitate mai pu in
cunoscut . Este bine dezvoltat la reptile i vestigial la mamiferele domestice, mai bine
reprezentat la fetus decât la adult.
Este un organ par, plasat pe plan eul cavit ii nazale i constituit dintr-un conduct
vomero-nazal, racordat la canalul incisiv i protejat de o capsula cartilaginoas .
Conductul vomero-nazal se deschide la nivelul plafonului cavit ii orale, bilateral de
papila incisiv , fiind obliterat doar la ecvine.

PARTICULARIT I SPECIFICE ALE CAVIT ILOR NAZALE

La ecvine n rile au aspect de virgul , sunt alungite dorso-caudal i foarte dilatabile,


formând împreun cu buza superioar planul nazal. Nasul este acoperit cu piele fin i
sub ire, înzestrat cu peri scur i i fini. Filtrul subnazal este larg i superficial. Marginea
medio-dorsal este foarte convex sus inut de lama cartilajului alar, continuându-se
dorsal printr-un pliu cutanat care ad poste te diverticulul nazal sau nara fals . Pragul
nasului este bine delimitat, iar ventral pe plan eul vestibulului se deschide orificiul
canalului nazo-lacrimal, uneori dublu sau triplu. Cavitatea nazal propriu-zis este lung
i larg , în ea reliefându-se corne ii nazali dorsal i ventral, iar caudal este prezent
cornetul nazal mijlociu, redus. Conductul vomero-nazal este obliterat.
Bovine. N rile, filtrul i buza superioar formeaz planul nazo-labial, caracterizat
printr-o zon glabr , umed i rece la animalul s n tos, prev zut cu arii poligonale
neregulate, desp r ite de an uri i perforate de orificiile glandelor nazo-labiale, care
reprezint "oglinda botului" sau "amprenta" animalului. N rile sunt înguste, oblice
caudo-dorsal, de forma literei "S", au an ul alar evident i pu in adânc. Dorsal, în
vestibulul nazal se reliefeaz un pliu alar, sub care lateral se g se te orificiul canalului
nazo-lacrimal. Meatul nazo-faringian este scurt, înalt i comunic cu simetricul ventral de
vomer.
Cavit ile nazale sunt mai scurte, cornetul nazal mijlociu mai dezvoltat, ajungând
pân la mijlocul cavit ii nazale propriu-zise, determinând bifurcarea caudal a meatului
mijlociu. Caudal, corne ii nazali con in câte un sinus concal, cel dorsal fiind divizat
incomplet de un sept.
Ovine. N rile sunt mai înguste i mai alungite decât la bovine i vor forma
împreun cu buza superioar planul nazal. Filtrul este adânc i ajunge pân la nivelul
comisurilor ventrale ale n rilor. Cavit ile nazale sunt simetrice cu cele de la bovine.
Cornetul nazal mijlociu este mai pu in dezvoltat, iar lama sa ventral va forma un al
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

doilea sinus concal mijlociu. Cornetul nazal ventral este lipsit de sinus concal, iar sinusul
cornetului nazal dorsal este nedivizat.
Suine. N rile sunt mici, circulare i perforeaz planul rostral, care este rotund,
sus inut de osul rostrului i pe care se observ an uri ce delimiteaz arii, pe care se
deschid glande seroase. Cartilajele nazale laterale, dorsale i ventrale sunt unite aproape
pe toat lungimea lor. Filtrul este absent. Orificiul canalului nazo-lacrimal care se termin
pe plan eul vestibulului nazal este obliterat. Cavitatea nazal este lung i îngust .
Cornetul nazal dorsal con ine în treimea mijlocie un sinus concal, care se prelunge te
caudal pân la osul nazal, iar în cornetul nazal ventral se g se te un sinus concal.
Carnivore. N rile sunt înguste, aproape orizontale i formeaz împreun cu buza
superioar planul nazal sau "trufa", bine individualizat, umed i rece la animalele
s n toase, br zdat de arii poligonale i desp r ite de an uri, acoperit de piele fin i
prev zut cu peri lungi i fini (must ile). Filtrul este adânc i evident la nivelul planului
nazal. Vestibulul nazal este îngust, iar la nivelul pragului nasului, ventral, se deschide
canalul nazo-lacrimal, dublat adesea de un orificiu accesoriu ce se deschide în meatul
mijlociu. Cavitatea nazal propriu-zis este ocupat în totalitate de corne ii nazali care
sunt plisa i, cuta i. Cornetul nazal dorsal este mai redus. În schimb, cornetul nazal
mijlociu este voluminos i r sucit, p trunzând pân în mijlocul cavit ii nazale. Labirintul
etmoidal prezint numeroase volute etmoidale plisate, unele ajungând pân în sinusul
frontal i în sinusul sfenoidal la canide, iar la feline pân în sinusul frontal.
Leporide. Nasul este c ptu it cu piele fin i este prev zut cu peri fini, tactili scur i
sau lungi (must ile), care datorit r sfrângerii mucoasei în vestibulul oral vor forma peri
vestibulari. N rile au aspect de fant , fiind oblice dorso-caudal i descriind împreun cu
filtrul litera "Y". Filtrul este lung, adânc, despic buza superioar i formeaz cu aceasta
planul nazal. Vestibulul nazal este îngust i prev zut cu un organ cutanat mic, cu func ie
necunoscut . Cavitatea nazal propriu-zis este lung , îngust i ocupat de corne i
nazali. Labirintul etmoidal este larg i profund, iar conductul nazo-faringian lung i
îngust.

SINUSURILE PARANAZALE

Sinusurile paranazale (Sinus paranasalis) sunt cavit i umplute cu aer, ad postite


în compacta oaselor craniului i care comunic direct sau indirect cu cavit ile nazale. Nu
intervin în olfac ie sau respira ie dar protejeaz encefalul de ac iunile mecanice ce se
exercit asupra jonc iunii cranio-faciale i men in o temperatur constant în cavitatea
cranian .
Cunoa terea topografiei acestor sinusuri prezint interes clinic datorit diverselor
cauze patologice (corpi str ini, parazi i, tumori, colec ii purulente) care conduc la
trepanarea i antiseptizarea lor.
Principalele sinusuri ale oaselor capului la mamiferele domestice sunt: sinusul
maxilar, sinusul frontal, sinusul palatin, sinusul sfenoidal, sinusul lacrimal
Sinusul maxilar (Sinus maxilaris) este situat în compacta osului maxilar, plasat
rostro-lateral de orbit .
Sinusul frontal (Sinus frontalis) pneumatizeaz regiunea scvamei osului frontal,
fiind delimitat de simetricul printr-un perete medial. Cavitatea sinusului frontal este
divizat de numeroase septe, perforate sau nu, în cavit i mai mici.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

Sinusul palatin (Sinus palatinus) pneumatizeaz osul palatin i comunic cu


sinusul maxilar rostral.
Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidales) este situat în compacta osului sfenoid i se
întinde pân la sinusul palatin, comunicând cu acesta.
Sinusul lacrimal (Sinus lacrimalis) pneumatizeaz osul lacrimal.
La ecvine sinusurile paranazale sunt pare i în num r de 5.
Sinusul maxilar este divizat de un sept (Septum sinum maxilarium) într-un sinus
maxilar rostral i un sinus maxilar caudal, la exterior delimitat de creasta facial , gaura
infraorbitar , unghiul medial al orbitei, baza procesului temporal al zigomaticului i
alveolele molarilor.
La m gar, septul sinusului maxilar este perforat. Sinusul maxilar caudal
pneumatizeaz osul maxilar, osul lacrimal i osul zigomatic, fiind traversat de canalul
infraorbitar care-l divide într-o por iune lateral i o por iune medial , por iuni ce
comunic între ele dorsal de canalul infraorbitar. Por iunea medial comunic cu sinusul
cornetului nazal dorsal prin apertura conco-maxilar , cu sinusul sfenoid i cu meatul
nazal mijlociu prin fisura sino-nazal .
Sinusul maxilar rostral este i el divizat de canalul infraorbitar într-un compartiment
situat rostro-dorsal de creasta facial i un compartiment medial care comunic cu meatul
nazal mijlociu.
Trepana ia sinusului maxilar rostral se face dorsal de creasta facial , pe linia care
une te procesul lacrimal rostral de gaura infraorbital , iar sinusul maxilar caudal se
abordeaz în regiunea infraorbitar .
Sinusul frontal este delimitat între sutura interfrontal , linia temporal , sutura
fronto-nazal i baza procesului zigomatic al frontalului. Comunic i formeaz împreun
cu sinusul cornetului nazal dorsal, sinusul concofrontal (Sinus conchofrontalis), astfel c
por iunea rostral este mai redus i formeaz sinusul cornetului nazal dorsal, iar
por iunea caudal , mai dezvoltat formeaz sinusul frontal. Cele dou por iuni sunt
divizate de o lam transvers , perforat . Sinusul conco-frontal este desp r it de simetricul
prin intermediul septului interfrontal.
Sinusul cornetului nazal dorsal este situat între lama cornetului dorsal i masa
lateral corespondent a osului etmoid i comunic cu sinusul maxilar caudal printr-un
orificiu oval, plasat rostro-lateral pe etmoid.
Sinusul sfenoidal pneumatizeaz osul presfenoid i comunic cu sinusul palatin,
formând sinusul sfeno-palatin, care va pneumatiza i aripa vomerului. Comunic cu
sinusul maxilar caudal printr-un orificiu larg, plasat între lama vertical i lama orizontal
a osului palatin.
Sinusul lacrimal pneumatizeaz osul lacrimal i comunic cu sinusul maxilar
caudal.
La ecvine, sinusurile conco-frontal, lacrimal, palatin, sfenoidal comunic numai cu
sinusul maxilar caudal, care se deschide în meatul nazal mijlociu. Sinusul maxilar rostral
este solitar
La bovine, sinusurile paranazale sunt mai dezvoltate i divizate, realizându-se o
serie de sisteme sinusale.
Sinusul maxilar este dezvoltat, unic i pneumatizeaz oasele maxilar, palatin,
zigomatic i lacrimal. Comunic cu sinusul palatin i lacrimal. Este delimitat rostral de
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

creasta facial , tuberul facial, gaura infraorbitar i caudal de tuberul maxilar, bula
lacrimal i unghiul medial al orbitei.
Sinusul frontal pneumatizeaz osul frontal, iar treptat, cu cre terea craniului osos,
va cuprinde i oasele parietale i interparietale, par ial temporalul i occipitalul. Este
desp r it de simetricul printr-un sept intersinusal frontal median. Fiecare sinus frontal este
divizat de c tre un sept transvers, într-un sinus frontal rostral i un sinus frontal caudal.
Sinusul frontal rostral pneumatizeaz treimea rostral a osului frontal i este
subîmp r it în trei compartimente, medial, lateral i intermediar i comunic cu labirintul
etmoidal printr-un orificiu propriu.
Sinusul frontal caudal este divizat într-o por iune caudo-lateral care la rasele cu
coarne pneumatizeaz procesul cornual i o por iune rostro-medial . Septele osoase din
compacta osului frontal, împart sinusul frontal caudal în trei compartimente: rostral,
mijlociu, nucal. Compartimentul rostral pneumatizeaz por iunea mijlocie a scvamei
frontalului, se întinde rostro-lateral spre marginea supraorbitar i comunic cu cavitatea
nazal propriu-zis . Compartimentul mijlociu pneumatizeaz treimea caudal a scvamei
frontalului, baza procesului zigomatic i a procesului cornual. Compartimentul nucal este
regulat i pneumatizeaz baza condilului occipital i baza procesului jugular.
Sinusul lacrimal pneumatizeaz peretele medial al orbitei, osul lacrimal, ajungând
pân la etmoid i frontal. Este situat în continuarea caudal a sinusului maxilar.
Sinusul palatin pneumatizeaz osul palatin i este desp r it de simetricul printr-un
sept. Comunic cu sinusul maxilar i cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul sfenoidal este mai pu in dezvoltat uneori absent. Este situat în compacta
osului presfenoid i comunic rostral cu labirintul etmoidal.
Ovinele au sinusurile paranazale mai pu in dezvoltate decât la bovine.
Sinusul maxilar este redus i se întinde de la unghiul medial al orbitei pân la
gaura infraorbitar .
Sinusul frontal, mai redus, este împ r it de un sept într-un sinus frontal lateral mai
dezvoltat i un sinus frontal medial mai redus, fiecare por iune comunicând cu cavitatea
nazal .
Sinusul palatin este cel mai redus i comunic cu sinusul maxilar, dorsal de canalul
infraorbitar, ambele comunicând cu cavitatea nazal printr-un orificiu comun.
Sinusul lacrimal este o anex a sinusului maxilar i comunic cu cavitatea nazal .
Sinusul sfenoidal este absent.
La suine, sinusurile paranazale sunt foarte dezvoltate i pneumatizeaz aproape tot
craniul osos.
Sinusul maxilar se întinde de la nivelul g urii infraorbitare pân la osul zigomatic
i comunic cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul frontal este vast, fiind sistematizat într-un sinus frontal rostro-lateral, sinus
frontal medial i sinus frontal caudal, desp r it de simetricul printr-un sept intersinusal.
Sinusul frontal rostro-lateral este redus i pneumatizeaz peretele median al orbitei pân
la nivelul procesului zigomatic al orbitei. Sinusul frontal medial pneumatizeaz caudal
osul nazal, dorso-lateral de sinusul cornetului nazal dorsal. Sinusul frontal caudal este
vast i ajunge caudal pân la protuberan a occipital extern , iar lateral pân la procesul
zigomatic al temporalului. Comunic cu meatul rostral mijlociu.
Sinusul lacrimal este uneori anexat sinusului frontal rostral sau poate fi izolat.
Comunic cu labirintul etmoidal.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea

Sinusul sfenoidal este dezvoltat i pneumatizeaz baza procesului pterigoid, aripa


presfenoidului, scvama temporalului. Prezint trei diverticule, caudal, rostral i lateral.
La carnivore sinusurile sunt mai pu in dezvoltate i prezint o particularitate
remarcabil . Sinusurile frontale i sfenoide sunt c ptu ite mai mult sau mai pu in, nu de
mucoas de tip respirator ci de mucoas olfactiv .
Sinusul maxilar este mic i transformat în reces maxilar, plasat dorsal de m seaua
carnasier , deschizându-se larg în cavitatea nazal propriu-zis .
Sinusul frontal este dezvoltat i foarte variat în func ie de ras i de individ. Se
împarte în trei por iuni: lateral , rostral , medial . Sinusul rostral pneumatizeaz rostro-
ventral osul frontal. Sinusul medial pneumatizeaz por iunea rostro-medial a osului
frontal i se deschide în labirintul etmoidal. Sinusul frontal lateral pneumatizeaz
por iunea caudo-lateral a osului frontal, formând un diverticul în procesul zigomatic al
parietalului. Comunic cu cavitatea nazal propriu-zis .
La feline, sinusurile paranazale sunt asem n toare cu cele de la canide, dar recesul
sinusului maxilar este foarte mic, iar sinusul frontal prezint dou por iuni, lateral i
medial .
Sinusul sfenoidal pneumatizeaz osul sfenoid, fiind foarte dezvoltat.
La leporide sinusul maxilar este îngust. Sinusul sfenoid este foarte mic. Sinusurile
corne ilor etmoidali sunt foarte dezvoltate. Lipsesc sinusurile frontale, palatine i
lacrimale.